Preşedintele american Barack Obamaşi-a sărbătorit ultima zi de naştere în calitatede șef al Statelor Unite, alături de mai mulţiinvitaţi de renume mondial.

Cu ocazia împlinirii vârstei de 55 de anişi a ultimei petreceri la Casa Albă, Michellea invitat mai mulţi invitaţi de marcă din lu-mea showbiz-ului. De pe lista de invitaţi nuau lipsit nume precum Beyonce, Jay-z, StevieWonder, Ellen DeGeneres, George Lucas,Samuel L. Jackson, Sarah Jessica Parker sauMagic Johnson.  

Înainte de această petrecere, vice-preşedintele american, Joe Biden a postat oimagine pe Twitter în care i-a urat "La mulţiani!" liderului de la Casa Albă şi a fotografiatbrăţara prieteniei pregătită pentru aceastăocazie.

De asemenea, cu ocazia unei întâlniricu organizaţia tinerilor lideri africani, Oba-ma a avut parte de un moment emoţionalcând aceştia s-au apucat să îi cânte "La mulţiani!".

Petrecerea de la Casă Albă a preşedin-telui, organizată şi de această dată cu ajutorulprimei doamne, Michelle Obama, s-a pe-trecut într-un cadru strict secret cu dispo-zitive de securitate împânzind reşedinţa pre-zidenţială.

Împăratul Japoniei, Akihito, a indicatîntr-un mesaj către popor, că este pregătitsă abdice, exprimându-și îngrijorarea căîntr-o zi ar putea să nu mai fie capabil să-șiîndeplinească rolul în calitate de simbol alstatului din cauza vârstei sale. Suveranulnipon are 82 de ani. Întrucât Constituția japoneză nuprevede abdicarea unui împărat, pentru caacest lucru să fie posibil ar fi nevoie de orevizuire a legii sau de adoptarea unei legispeciale. Guvernul nipon analizeazăfezabilitatea unei eventuale abdicări șiconsecințele acesteia. Declarația lui Akihitoeste de așteptat să stimuleze dezbatereaprivitoare la amendamentele juridice caresă facă posibilă predarea puterii imperialefiului său Naruhito, în vârstă de 56 de ani.Dintre cei 125 de împărați pe care i-a avutJaponia circa jumătate au abdicat, ultimulacum 200 de ani. PAginA 10

O profesoară pensionară din Curtea de Argeşeste printre puţinii martori rămaşi în viaţă ai fu-neraliilor Reginei Maria din iulie 1938. Femeia,un copil pe vremea aceea, şi-a amintit ce emoţiiau încercat-o la vederea cortegiului şi ce a însem-nat pentru ea această experienţă. Ar vrea ca sâm-

bătă să-i aducă un ultim omagiu Reginei Ana.Gabriela Marinescu povestește< “Eram miti-

tică şi mă ducea mama de m]nă să nu mă rătăcesc.Era foarte multă lume şi de o parte şi de alta adrumului”. Cea mai puternică amintire a GabrieleiMarinescu din ziua funeraliilor de atunci e im-

aginea unui tânăr îndurerat - Regele Mihai. “Re-gele Mihai, singur după cortegiu, trist, cu şapcade elev a liceului din Predeal, era un fel de bască,pe o parte ;i era trist. Mie mi-a rămas în g]nd căi-a curs o lacrimă”.

AdormireaMaicii

Domnului -Sfânt[ M[rie

Mare întradi\ia

s[tm[renilorPAginA 9

iosif Ahmed ;iSaska Sotirov,dou[ talente

stinse prematur

Primele funeralii regale ̀ n Rom]nia, dup[78 de ani de la decesul Reginei MariaCeremoniile funerare ale Reginei Ana au loc dup[ tipicul `nmorm]nt[rilor regale

~mp[ratul Japoniei, Akihitoe preg[tit s[ abdice

S`n`tate Frumuse]e&nuca de cocos, un aliment benefic pentru s[n[tatea oaselor, a articula\iilor ;i mu;chilor

Consumul de proteine slabereduce riscul de deces

PAginA 8PAginA 5 PAginA 7

P[streaz[-\i stilulvestimentar;i `n timpul sarcinii

IAnul XIV Nr. 699 Duminic[ 14 august 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

PAginA 4

Obama, ultima zi de na;tere s[rb[torit[ la Casa Alb[

2 Informa\ia de Duminic[/14 august 2016

În toamna anului 1938, tipo-grafia Gloria din Satu Mare scoatevolumul “Mongrafia Ardealului”,un volum al autorilor Varady Ala-dar ;i Berey Geza.

În scurta introducere a acestei cărțice conține scurte biografii ale unor săt-măreni importanți din viața politică, ad-ministrativă, socială, ;tiințifică ;i cultu-rală a urbei, autorii î;i motivează astfeldemersul< "Datele din această carte suntdoar un fir de nisip în marea clepsidrăa timpului (...) Toate civilizațiile din lu-me țin evidența membrilor săi deosebițidin viața politică, socială, ;tiințifică, ar-tistică ;i culturală. :i acest concept ne-a determinat ;i pe noi să realizăm aceastămonografie".

Publicăm în continuare biografiilemai multor sătmăreni care s-au remarcatîn diferite domenii sau au ocupat funcțiiimportante.

Tempfli István (născut în 1881 înMoftinu Mare), profesor de economie.A urmat ;coala primară ;i apoi liceul înSatu Mare după care a urmat cursurileFacultății de economie din Kecskemet.A efectuat călătorii de studiu în Germa-nia, Belgia ;i Olanda, în timpul cărora aurmat diferite cursuri de economie, că-lătorii care au durat 21 de ani. Timp depatru ani a predat economie în Beltiug,după care a fost profesor de economietimp de 11 ani în Satu Mare la liceul defete ;i la cel de băieți.

În anul 1925, când statul român aînchis ;colile profesionale independente,a plecat în străinătate. A urmat o nouăserie de călătorii de studii în Canada,Marea Britanie ;i apoi în Statele Uniteunde a stat o jumătate de an. A fostmembru marcant al organizației Parti-dului Maghiar din Satu Mare ;i membrual Asociației profesorilor de economie.A publicat în presa locală ;i în cea cen-trală mai multe materiale pe teme deeconomie dar ;i de grădinărit ;i, de ase-menea, a susținut cursuri de economieîn Satu Mare. S-a retras apoi la mo;iasa, dar a fost activ în viața socială ;i eco-nomică a ora;ului ;i a înființat mai multeasociații ;i fundații caritabile ;i nu nu-mai, una dintre ele fiind cea de protecțiea plantelor.

Toth István (născut în 1897 în Satu

Mare). :i-a terminat studiile elementare;i apoi liceale în ora;ul natal, după carea urmat facultatea în Budapesta. :i-a în-ființat o firmă de mobilă de artă. A fostvicepre;edintele Asociației tâmplarilor;i pre;edinte al Clubului de antrenamentde lupte libere ;i vicepre;edinte al Filialeisătmărene a Băncii Poporale.

A fost de asemenea membru ;i a fă-cut partea din echipele de conducere alemai multor asociații caritabile ;i sociale.În timpul războiului a căzut prizonierla ru;i iar acasă a fost medaliat în maimulte rânduri.

Toth Gyula (născut în 1891 în SatuMare). A fost pictor cunoscut la vremeasa. După ;coala de pictură de la BaiaMare s-a format ca pictor sub îndruma-rea lui Ferenczy Karoly ;i Reti Istvan,după care a studiat artele frumoase laAcademia din Munchen unde i-a avutca profesori coordonatori pe Raup, An-gelo ;i Jank după care a fost uceniculsculptorului Schmidt. În această perioa-dă a expus la Galeria din Munchen, iarla final, a absolvit academia cu rezultate

excelente. S-a înrolat în armată în 1915 unde a

avansat în grad foarte repede, iar lasfâr;itul războiului, a fost trecut în re-zervă cu gradul de maior.

În 1920 a plecat în călătorie de studiila Munchen ;i apoi în 1924 la Paris. Aexpus la salonul parizian Grand Palaisdin perioada pariziană mai multe lucrăricare au avut parte de materiale laudativeîn presa de specialitate din Franța. Lafel de mare succes a avut ;i la Budapestaunde a expus lucrări din perioadele pe-trecute în Germania ;i Franța. A avutexpoziții personale în mai multe ora;emari din Ardeal ;i, la toate, presa a avutnumai cuvinte de laudă la adresa lui. S-a exprimat în lucrările sale în mai multestiluri ;i maniere, cum ar fi impresio-nismul, expresionismul ;i naturalismul.

Unger Bela (s-a născut în Dorolț cunumele de fată de Asztalos Boriska). În1916 a obținut o diplomă de profesor de;coală generală, după care a predat timpde 3 ani în Mateszalka. S-a întors în SatuMare doi ani mai târziu unde a predat

literatură maghiară la ;coala de fete. A făcut parte din conducerile mai

multor asociații ;i fundații caritabile cade pildă în cea numită Lorantfi Zsuzsanasau cea a femeilor caritabile.

A fost de asemenea vicepre;edintaasociației de cerceta;e Szilagyi Erzsebet;i membră a cercului Kolcsei. A susținutmai multe prezentări ;i simpozioane peteme de educație ;i a colaborat la publi-cațiile locale.

Antal László (s-a născut în Satu Ma-re în 1875) După studiile elementare ;iliceale urmate în ora;ul natal, a urmatcursurile Facultății de Drept din Buda-pesta după care s-a întors ca tânăr avocatîn Satu Mare unde a profesat până la iz-bucnirea războiului (Primul RăzboiMondial-n.r.). A fost mulți ani consilieral Bisericii romano catolice din Sătmar,apoi timp de 3 ani a fost pre;edinteleAsociației Caritas ;i mulți ani a făcutparte din conducerile filialelor unorbănci.

În timpul războiului a luptat ca ofițernecombatant pe frontul rusesc unde afost medaliat de 3 ori.

Nedorind să fie pus în situaţia în cares-a găsit tatăl său, Ion C. Brătianu lasfârşitul Războiului de Independenţă, cândRomânia a pierdut sudul Basarabiei în fa-voarea fostului aliat Imperiul Rus, primul-ministru Ion I. C. Brătianu a negociat cumare atenţie şi precauţie condiţiile pentruintrarea în Primul Război Mondial de par-tea Antantei, urmărind în special recu-noaşterea drepturilor României asupra te-ritoriilor locuite de români din ImperiulAustro-Ungar. Precauţia lui Brătianu s-adovedit a fi justificată, la sfârşitul războiuluifăcându-se publice documente care arătaucă Puterile Antantei nu aveau de gând săîşi respecte promisiunile făcute României.La 4/17 august 1916, în casa lui VintilăBrătianu , s-au semnat în secret, documen-tele prin care România intra în război departea Antantei. În memoriile sale, I.G.Duca scria că „nu au fost de faţă la iscălireatratatelor decât cinci persoane< Brătianu,Poklevski, Diamandi, Vintilă Brătianu şicu mine. Poklevski a sosit cel din urmă, cucele cinci originale destinate Rusiei,Franţei, Angliei, Italiei şi României. (...)Prin aceste acte declaram război numaiAustro-Ungariei (...)"

În condiţiile prezentate, Aliaţii au ac-ceptat solicitările părţii române. Semnareatratatului a fost o mare victorie diplomaticăpentru România, pentru că reuşise să con-sfinţească printr-un act internaţional, pur-tând iscăliturile celor mai mari puteri dinEuropa, drepturile seculare ale neamuluiromanesc asupra tuturor ţinuturilor locuitede români din Monarhia Habsburgică.Există studii care arată că dacă Românias-ar fi alăturat efortului aliat de război maidevreme în acel an, mai înainte de de-clanşarea Ofensivei Brusilov, era foarte po-sibil ca ruşii să fi reuşit să obţină o marevictorie.

Consiliul de Coroană care a hotărâtintrarea României în război a avut loc înziua de duminică, 14 august 1916, ora 11dimineaţa, la Palatul Cotroceni. La consiliuau participat Regele Ferdinand I şi princi-pele moştenitor Carol, membrii Consiliu-lui de Miniştri, reprezentanţii Parlamen-tului< foşti preşedinţi ai Consiliului deMiniştri, şefii partidelor din opoziţie şifoşti preşedinţi ai Camerei şi Senatului.

Ionel Brătianu a argumentat din noudecizia guvernului pe care îl conducea<„fără îndoială că vom ieşi învingători, darnu sunt sigur, se poate să fim şi învinşi. Deaceea, vreau să se ştie bine de toţi, că, chiarînvinşi, tot cred că ţara mea trebuie înaceastă clipă să facă acest gest. În viaţanaţiunilor sunt afirmări de drepturi carese socotesc mai mult decât izbânzi trecă-toare şi sunt gesturi de abdicare, de dezer-tare morală, care compromit viitorul lorpentru veacuri de-a rândul. Într-o astfelde situaţie este astăzi românismul … şi da-că nu azi, atunci mâine vom culege roadeleacestor jertfe şi acestor afirmări de drep-turi… ”

Consiliul s-a încheiat fără a se da vreuncomunicat, dar în după amiaza zilei s-aanunţat instaurarea stării de asediu şi de-cretarea mobilizării generale.

100 de ani de laintrarea României în

Primul R[zboi Mondial

PERSONALIT~}IToth Gyula (născut în 1891 în Satu Mare). A fost pictor cunoscut la vremea

sa. După ;coala de pictură de la Baia Mare s-a format ca pictor sub îndrumarealui Ferenczy Karoly ;i Reti Istvan, apoi a studiat artele frumoase la Academiadin Munchen unde i-a avut profesori coordonatori pe Raup, Angelo ;i Jank dupăcare a fost ucenicul sculptorului Schmidt. În această perioadă a expus la Galeriadin Munchen, iar la final, a absolvit academia cu rezultate excelente.

S[tm[reni aprecia\i în trecut,uita\i în prezent (Vii)

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Tempfli István Tóth István

Unger Béla Antal László

Tóth Gyula

14 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEÎn 14 august 1914, în Piaţa Libertăţii din Satu Mare, 35.000 de soldaţi au depus jurământul de

credinţă statului austro-ungar. Preoţi de diferite confesiuni au binecuvântat ostaşii care se pregăteaude plecarea pe front. În 18 august 1914, trenul regimentului a pornit înspre linia frontului. În 19august, a ajuns în Galiţia, unde, timp de 845 de zile, a participat la operaţiunile militare de aici.

Omul de cultură sătmăreanCsirák Csaba, pasionat cercetătoral istoriei locale, a descoperit uneveniment demn de luat în seamădin perioada Primului RăzboiMondial. În 14 august 1914, acum102 ani, 35.000 de soldați au depusJurământul în centrul ora;ului Sa-tu Mare. Cifra pare neverosimilă,având în vedere că la acea vremepopulația ora;ului număra camtot atât, aproximativ 35.000 de su-flete. Spațiul din centrul ora;uluinu ar fi putut cuprinde atâta po-por. Însă potrivit altor informații,depunerea jurământului de cătretineri veniți din mai multe comi-tate nu s-a făcut deodată, ci în maimulte etape, fiind aliniate pe rândmai multe companii.

Evenimentul este descris pe scurt deistoricul Csirák Csaba în volumul "Szat-mári zsidó emlékek" (Amintiri ale evrei-lor sătmăreni), apărut în 2001. Iată cese scrie în lucrare despre acest eveni-ment<"1914-august< În Piața Deak din Satu

Mare, 35.000 de militari au depus jură-mântul, înainte de a fi trimi;i pe câmpulde luptă. Militarii evrei s-au încolonatîn fața Băncii de Economii. Înainte dedepunerea jurământului, preoții diferi-telor culte au oficiat câte o slujbă reli-gioasă. Evreii au participat la o cuvântare;i la un ceremonial religios susținute derabinul ;ef, dr. Jordan Sandor.

Cum să nu fi stat rabinul ;ef în fațamilitarilor evrei când în Ungaria, ace;tiaaveau cele mai mari posibilități desprecare a vorbit de altfel rabinul ;ef. Militariievrei aveau de apărat o țară în care evreiise puteau simți acasă, a;a cum s-au sim-țit, de altfel. Cuvântarea nu a surprinspe nimeni ;i nici tema acesteia, în con-dițiile în care ministrul adjunct, Vazso-nyi Vilmos este evreu.

Evreii au putut face pare din Armatăca militari de rând dar ;i ca ofițeri cugrade superioare de pe vremea fericitu-lui Franz Jozsef I. Au avut ;i ei eroii ;ivictimele lor în acest război care ;i-audovedit din plin iubirea de patrie."

Trenul regimentului sătmărean a pornit spre front în 18 august 1914

Informația a fost preluată de cerce-tătorul științific III dr. Paula Virag de laMuzeul Județean Satu Mare care a inclusevenimentul în capitolul referitor la Pri-mul Război Mondial din "MonografiaJudețului Satu Mare". Redăm mai jos oparte din conținutul capitolului respec-tiv.

Deşi peste teritoriul judeţului SatuMare nu a trecut în mod direct liniafrontului, a fost şi el afectat de efecteleizbucnirii primei conflagraţii mondiale.Având ca bază legea măsurilor excepţio-nale în caz de război, guvernul Tisza aemis, în iulie 1914, un număr mare deordonanţe ale căror urmări directe aufost suprimarea libertăţii presei, inter-zicerea întrunirilor publice, suprimareaautorităţii bisericeşti, instruirea curţilormarţiale în locul tribunalelor civile.

Tot în vara anului 1914 au începutşi recrutările din rândul populaţiei săt-mărene. Documentele vremii arată că,în cadrul acestei activităţi de mobilizaremilitară, nu s-a făcut discriminare în

funcţie de naţionalitate. Nu poate fi ex-clusă nici existenţa unor abuzuri, daracestea sunt cazuri izolate, şi nu au re-prezentat o regulă generală. Majoritatearecruţilor sătmăreni au fost încadraţi înRegimentul 12 Infanterie, care, pe timpde pace, îşi avea sediul în Satu Mare, Si-ghet şi Carei, cu sediul comandamen-tului la Satu Mare.

În 14 august 1914, în Piaţa Libertăţii,35.000 de soldaţi au depus jurământulde credinţă statului austro-ungar. Preoţide diferite confesiuni au binecuvântatostaşii care se pregăteau de plecarea pefront. În 18 august 1914, trenul regi-mentului a pornit înspre linia frontului.În 19 august, a ajuns în Galiţia, unde,timp de 845 de zile, a participat la ope-raţiunile militare de aici. În decembrie1916, regimentul a fost mutat pe frontuldin Italia. În această zonă îl găseştesfârşitul războiului (Ciubotă, 2004).

O categorie aparte o reprezintă aşa-numiţii “voluntari”, dintre care făceauparte şi numeroşi români sătmăreni careau luptat pe fronturile primului războimondial împotriva Germaniei şi Aus-tro-Ungariei. Majoritatea proveneaudintre prizonierii români din Rusia, în-rolaţi în batalioane de voluntari şi careau luat parte efectiv la celebrele bătăliide la Mărăşti şi Mărăşeşti.

650.000 de români, încorporați în armata austro-ungară

O seamă de date despre încorporă-rile din 1914 am luat din lucrarea isto-ricului Ioan I. :erban, "Românii în ar-mata austro-ungară în anii PrimuluiRăzboi Mondial". În cursul PrimuluiRăzboi Mondial au fost încorporați înarmata austro ungară, după statistica în-tocmită de "Astra", un număr de489.544 de români transilvăneni. Con-form calculelor lui Vasile Barbu, se pareînsă că cifra este sensibil mai mare< de-

a lungul a 48 de luni de război, din 31iulie 1914 până în octombrie 1918, cele19 cercuri de recrutare din Transilvaniaau expediat pe front fiecare câte 48 de"batalioane de mar;", rezultând 912 ba-talioane cu un total de peste 650.000 desoldați, subofițeri ;i ofițeri. Militarii ro-mâni au fost repartizați în 12 regimentede linie (2 Bra;ov, 31 Sibiu, 33 Arad, 37Oradea, 5 Satu Mare, 43 Caransebe;, 50Alba Iulia, 51 Cluj, 61 Timi;oara, 62 Târ-gu Mure;, 63 Bistrița ;i 64 Oră;tie) ;i în6 regimente de honvezi (21 Cluj, 22 Târ-gu Mure;, 23 Sibiu, 32 Dej, 4 Oradea ;i12 Satu Mare). De;i românii au fost re-partizați cu precădere la trupele de in-fanterie, un număr mai greu de stabilita fost încorporat în regimentele de ar-tilerie, de cavalerie, în flota Adriaticii,precum ;i în formațiunile sanitare, desubzistență ;i în alte unități auxiliare.Regimentele române;ti din Transilvaniaerau cuprinse în Corpul XII Armată dinSibiu ;i Corpul VII Armată din Timi;oa-ra formate din 3 ;i respectiv 2 divizii.

Cronologia evenimentelordin Primul Război Mondial

În ziua de 28 iunie 1914 Franz Fer-dinand, arhiducele Austriei și moșteni-torul tronului austro-ungar, a fost asa-sinat la Sarajevo de Gavrilo Princip, unstudent naționalist sârb-bosniac. Acestaa făcut parte dintr-un grup de cincispre-zece asasini, susținuți de Mâna Neagră,o societate secretă fondată de naționa-liști pro-sârbi, cu legături în armata Ser-biei. Asasinatul a amorsat tensiunea gra-vă, care exista deja în Europa. Rebeliu-nile de la Sarajevo provocate de asasi-narea arhiducelui Franz Ferdinand aufost instigate de minoritatea sârbă, careera nemulțumită de anexarea în 1908 aBosniei și Herțegovinei de către imperiulAustro-Ungar, ca și de invadarea și ocu-parea violentă a provinciei de către ace-lași imperiu, în 1878.

Primul Război Mondial a fost un

conflict militar de dimensiuni mondiale.Cronologic, evenimentele s-au desfășu-rat astfel< în 28 iulie 1914 Imperiul Aus-tro-Ungar a atacat Serbia (în 23 iulie1914 Austro-Ungaria a dat un ultima-tum, apreciat ca inacceptabil pentru unstat suveran, Serbiei - considerată res-ponsabilă pentru atentatul de la Saraje-vo, din 28 iunie 1914)> în 30 iulie 1914,Rusia, susținând Serbia, decretează mo-bilizarea generală> în replică, Germania,aliata Austro-Ungariei, declară, la 1 au-gust 1914, război Rusiei și, apoi, o zi maitârziu, la 3 august 1914, Franței> la 4 au-gust 1914 Germania a invadat Belgia,iar Anglia și dominioanele sale au de-clarat război Germaniei (5 august1914)>la rândul său, Austro-Ungaria declarărăzboi Rusiei (6 august1914), iar Serbia,Germaniei (6 august 1914)> Franța de-clară război Austro-Ungariei (11 august1914), urmată de Anglia (12 august1914)> la 23 august 1914, Japonia declarărăzboi Germaniei (prin acest act, con-flictul european devine mondial)> Turciadeclară, la 12 noiembrie1914, război Tri-plei Înțelegeri> în 23 mai 1915 Italia de-clară război Austro-Ungariei> în 27 au-gust 1916 România a intrat în războialături de Antantă(Tripla Înțelegere), iarla 6 aprilie 1917 și Statele Unite ale Ame-ricii intră în război împotriva PuterilorCentrale. În 11 noiembrie 1918, la ora05.00 s-a semnat actul de armistițiu și,astfel, la ora 11.00 dimineața, războiula luat sfârșit.

Cauzele Primului Război Mondialconstituie o problemă complicată dincauza multitudinii factorilor implicați,între care< naționalismul, disputele an-terioare nerezolvate, precum lipsa sur-selor de materie primă și de piețe dedesfacere pentru industria central-eu-ropeană, sistemul de alianțe, guvernareafragmentară, întârzieri și neînțelegeri încomunicația diplomatică, cursa înarmă-rilor etc.

A consemnat Mihai Sălceanu

Militarii evrei s-au încolonat în fața Băncii de Economii. Înainte de depunerea jurământului, preoții diferitelor culte auoficiat câte o slujbă religioasă

În 14 august 1914, 35.000 de solda\i au depus Jur[mântul în centrul

ora;ului Satu Mare Spre deosebire de Armata Austro-Ungariei (din care făcea parte ;i SatuMare la acea vreme), starea Armatei Ro-mâniei în anii premergători declanșăriirăzboiului era una precară, fapt care aveasă aibă repercusiuni grave în viitor,având în vedere că ea avea menirea dea materializa deciziile factorului politic.Organismul militar românesc era la sfâr-șitul unei lungi perioade de pace, deaproape patru decenii, rezultatul fiindcă Armata României de la începutul se-colului XX avea mai mult caracteristicileunei miliții înarmate decât ale unei ar-mate moderne. Calitatea de membru înTripla Alianță, apărea în ochii regelui șia decidenților politici ca fiind suficientăpentru asigurarea securității, mai alescă evenimentele internaționale nu auevidențiat mult timp iminența unui răz-boi, chiar și regional. Urmarea a fost că,armata nu a reprezentat un obiectivprioritar pentru guvernările care s-ausuccedat în acest timp, astfel că evoluțiasa a fost una lentă.

O;tire de numai100.000 oameni

Pregătirea și dotarea armatei a fostunul dintre domeniile care au suportatcele mai semnificative reduceri bugetareîn această perioadă. Dimitrie A. Sturdza,care era și ministru de război în 1901,justifica aceste reduceri, spunând că de-cât o mare oștire nepregătită, este maibine să avem una numai de 100.000 oa-meni, dar bine pregătită. Rezultatul dupăaproape 15 ani a fost doar că am avut omică oștire de 100.000 de oameni darnepregătită și neechipată.

Trecuseră doar șapte ani de la răs-coala din 1907, un eveniment care a avutun impact major asupra elitei politiceromânești. „Pentru înlăturarea răului decare am suferit până la 1907, trebuie oacțiune hotărâtă pentru aplicarea refor-melor, completarea operei sociale și eco-nomice începute, operă atât de necesarăconsolidării statului nostru. Nu trebuiesă așteptăm ca o primejdie din afară uni-tă cu o frământare interioară să prindăstatul nostru într-o situație mai grea de-cât aceea din 1907”.

Totuși, după liniștirea răscoalei aces-te intenții au fost trecute în plan secun-dar, astfel încât la declanșarea crizei bal-canice din 1912, percepția generală eracă România nu avea instrumentul adec-vat pentru a-și îndeplini obiectivul po-litic propus. Nicolae Iorga aprecia că oacțiune militară era dificilă, întrucât„noi nu puteam purta un război, ne-având nimic în adevăr gata”.

Deși s-au încercat niște eforturi pa-leative în anii 1912-1913, disfuncțiilestructurale nu au putut fi remediate, elemanifestându-se pe timpul campanieidin sudul Dunării, din 1913.

Cursă contracronometrupentru reformă

Sub impactul lecției severe primiteîn campania la sudul Dunării în 1913 șia izbucnirii în anul următor a MareluiRăzboi, reforma armatei române a intratîntr-o cursă contracronometru pentrurecuperarea întârzierilor și pentru întă-rirea capacității de luptă. Condițiile eraumult mai dure, deoarece, la „1 ianuarie1914, armata se găsea în cea mai marelipsă de tot ce-i era neapărat trebuinciospentru a intra în campanie”. De aseme-nea, efectivul mobilizabil nu atingea ci-fra de 500.000 de oameni, rezervele nuerau organizate, iar în privința arma-mentului, munițiilor și echipamentuluiexistau mari deficite.

La începutul anului1914, efectivulmobilizabil al

României era de500.000 de oameni

4 Informa\ia de Duminic[/14 august 2016

EVENIMENT

Ceremoniile funerare ale Re-ginei Ana au loc dup[ tipicul`nmorm]nt[rilor regale, care nua mai fost folosit `n Rom]nia `nultimii 78 de ani, de la moarteaReginei Maria, un eveniment carea ̀ ndoliat pe atunci ̀ ntreaga \ar[.

Regina Maria a murit la 18 iulie1938. De mai multă vreme trăia retrasăla Balcic pe malul Mării Negre. Rarmai apărea la diferite ceremonii. Re-laţiile dintre mamă şi fiu (Carol al II-lea) nu erau dintre cele mai cordiale.

Boala ;i moarteaunei mari regine

În primăvara anului 1938 Maria s-a îmbolnăvit. La începutul verii s-a in-ternat în Germania, la clinica din Dres-da. Era prea t]rziu, boala intrase într-o fază ireversibilă. La începutul luniiiulie, Carol s-a înt]lnit cu doctoriiapropiaţi casei regale, Mamulea şi Hor-tolomei. Boala reginei Maria era incu-rabilă< cancer la ficat.

O scrisoare a reginei Maria trimisăde la Dresda l-a înştiinţat pe Carol căvrea să revină în ţară. Nu voia să moară

printre străini. În trenul de întoarcerea avut o hemoragie violentă. În garaSinaia, o asteptau regele Carol, însoţitde fiul lui, nepotul Mariei, viitorul regeMihai. A fost dusă la Pelişor, unde îiplacea să stea şi unde îşi trăise viaţaalături de Ferdinand. Chiar în noapteade după sosire, a avut o nouă hemora-gie.

A doua zi, 18 iulie, regina Maria aapucat să o mai vadă pe Elisabeta. Afost împărtăşită de patriarh. Au maifost de faţă ministrul de interne şi celde justiţie, chemaţi de la Bucureşti. La5<38 după amiază regina s-a stins. Avea62 de ani.

Dorinţa ei a fost să fie înmorm]nta-tă la Curtea de Argeş, l]ngă regele Fer-dinand. Trupul ei a fost expus la Peleş,unde lumea a venit s-o vadă pentru ul-tima dată. Regina, la dorin\a ei expri-mat[ prin testament, nu a fost îmbră-cată în negru, ci cu o rochie simplă deculoare albă.

Miercuri au început să vină oaspeţiidin străinătate ca să îi aducă ultimulomagiu. Printre ei şi prinţul Nicolae.Au venit mulţi membri ai familiilor re-gale din Europa, ai familiilor nobiliare,diplomaţi de rang inalt politicieni,miniştri. Pe 21 iulie, dimineaţa, sicriul,

pe un afet de tun. a fost dus la gara Si-naia. Era urmat de cortegiul funerarunde se găseau regele Carol, Mihai, Eli-sabeta, Ileana, Nicolae, oaspeţii străiniși mulţi oameni simpli veniţi s-o con-ducă pe ultimul drum.

La Bucureşti membrii guvernului,generali, parlamentari, au aşteptat lagara Cotroceni. Sicriul a fost aşezat însala mare a tronului. O mulţime de oa-meni s-a scurs îndurerată prin faţa ca-tafalcului. Mulţi au admirat-o pentrucurajul ei din primul război mondial,pe vremea c]nd familia regal[ ;i gu-vernul se aflau la Ia;i, dup[ ̀ nfr]ngerilemilitare din 1916 care au dus la c[dereaBucure;tiului. Regina străbătea spita-lele şi îngrijea răniţii. De numele regi-nei Maria se lega cauza Rom]niei Marişi ataşamentul ţării pentru Aliaţi. Deşitrecuseră de atunci 20 de ani, poporulnu a uitat.

O dorinţă testamentară a fost să ise scoat[ inima din piept şi să fie de-pusă la Balcic pe ţărmul mării. A fostadusă mai apoi la Peleș în timpul răz-boiului care a urmat. Slujba religioasăa avut loc în sala tronului, duminicădimineaţa. Pe un afet de tun, sicriul afost purtat prin oraş pînă la gară. Lagara Mogoşoaia a luat drumul spre

Curtea de Arge;, unde a ajuns la amia-ză. În faţa mănăstirii s-a ţinut ultimaslujbă. Apoi sicriul a fost coborît încriptă aşa cum i-a fost dorinţa, lângăFerdinand. Era duminică, 24 iulie1938. Se stingea o întreagă epocă.

Un amplu fotoreportaj a fost pu-blicat, dup[ funeralii, ̀ n s[pt[m]nalul“Realitatea ilustrat[“.

O profesoar[ din Curteade Arge; a asistat lafuneraliile Reginei Maria

O profesoară pensionară din Cur-tea de Argeş este printre puţinii martorirămaşi în viaţă ai funeraliilor RegineiMaria din iulie 1938. Femeia, un copilpe vremea aceea, şi-a amintit ce emoţiiau încercat-o la vederea cortegiului şice a însemnat pentru ea această expe-rienţă. Ar vrea ca sâmbătă să-i aducăun ultim omagiu Reginei Ana.

Gabriela Marinescu povestește<“Eram mititică şi mă ducea mama dem]nă să nu mă rătăcesc. Era foartemultă lume şi de o parte şi de alta adrumului”. Cea mai puternică amintirea Gabrielei Marinescu din ziua fune-raliilor de atunci e imaginea unui tânăr

îndurerat - Regele Mihai. “Regele Mi-hai, singur după cortegiu, trist, cu şap-ca de elev a liceului din Predeal, eraun fel de bască, pe o parte ;i era trist.Mie mi-a rămas în gînd că i-a curs olacrimă”.

Născută în 1927, într-o familie demilitari în armata regală, Gabriela Ma-rinescu a purtat toată viaţa în sufletdragostea pentru rege şi familia sa. “Oiubesc ;i ţin la familia regală pentru căfamilia regală a fost legată de sufletulmeu prin tatăl şi bunicul meu care aufost militari şi au servit armata regală.”

Gabriela Marinescu a fost o viaţăprofesoară de matematică la liceul“Vlaicu Vodă” din Curtea de Argeş.Ajunsă acum la o vârstă venerabilă, arămas singură. Aşa că în\elege o datăîn plus durerea Regelui Mihai< “Regretcă Regele Mihai, în v]rstă fiind, (și eutot în vârstă sunt) a rămas singur. Bi-neînţeles, alături de 5 fete. Eu am rămassingură fără nimeni...”

Speră ca sâmbătă să ajungă dinnou, să vadă cortegiul funerar regal.“Aş dori să stau pe un trotuar să m[ uitla cei care din partea familiei regaleparticipă dup[ cortegiul Reginei Ana.Am rămas cu amintirea aceasta.”

Dorinţa ei a fost să fie înmorm]ntată la Curtea de Argeş, l]ngă regele Ferdinand. Trupul ei afost expus la Peleş, unde lumea a venit s-o vadă pentru ultima dată. Regina, la dorin\a ei exprimat[prin testament, nu a fost îmbrăcată în negru, ci cu o rochie simplă de culoare albă.

Primele funeralii regale `n Rom]nia,dup[ 78 de ani de la decesul Reginei Maria

Ceremoniile funerare ale Reginei Ana au loc dup[ tipicul `nmorm]nt[rilor regale

14 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEConsumul de proteine slabe, cum ar fi cele din nuci, carne de pui ;i pe;te

reduce riscul de deces, spre deosebire de consumul de carne ro;ie, ou[ ;i produselactate care poate spori acest risc, sus\ine un studiu realizat de cercet[tori dela Universitatea Harvard, citat de agen\ia France Presse.

Consumul de proteine slabe,cum ar fi cele din nuci, carne depui ;i pe;te reduce riscul de deces,spre deosebire de consumul decarne ro;ie, ou[ ;i produse lactatecare poate spori acest risc, sus\ineun studiu realizat de cercet[toride la Universitatea Harvard, citatde agen\ia France Presse.

Studiul a fost publicat `n 'Journalof the American Medical Association'(JAMA), ;i a fost realizat pe mai multde 130.000 de persoane timp de treidecenii. Rezultatele confirm[ ceea cemul\i profesioni;ti din domeniuls[n[t[\ii spun de zeci de ani, dar aduce;i c]teva surprize. De exemplu, con-sumul de carne ro;ie sau alte proteinegrase cum ar fi ou[le ;i br]nza nu cre;teriscul de deces `n r]ndul persoanelors[n[toase."A;tept[rile cu privire la impact

sunt mai pu\in importante `n grupulde persoane cu un stil de via\[ s[n[tos,dar nu ;i la acela la care aceast[ leg[tur[dispare complet", a declarat MingyangSong , cercet[tor la Massachusetts Ge-neral Hospital ;i coautor al studiului.

Cu toate acestea, studiul spune c[persoanele care beau mult alcool, care

sunt supraponderale, fumeaz[ sau nupractic[ activitatea fizic[ sunt suscep-tibile de a avea un risc de deces crescut`n caz de consum excesiv de proteine;i de gr[sime."C]nd ne-am uitat mai ̀ ndeaproa-

pe la date, am constatat c[ grupul depersoane cu un stil de via\[ nes[n[tosa consumat mai mult[ carne ro;ie, ou[;i produse lactate bogate ̀ n materii gra-

se, `n timp ce grupul de persoane cuun stil de via\[ s[n[tos consum[ maimult pe;te ;i p[s[ri de curte" , adezv[luit cercet[torul.

Proteinele cu cel mai mare risc seg[sesc ̀ n carnea ro;ie, inclusiv ̀ n carnede vit[ ;i de porc. Studiul recomand[s[ fie preferate proteinele care se g[sesc`n p]ine, cereale, paste, fasole, nuci ;ilegume, mai noteaz[ AFP.

Bitterul „Ierburile vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medicinale.Produsul are un efect energizant ;itonifiant asupra sistemului nervos,`nl[tur[ blocajele energetice, ajut[la calmarea general[ a organismului;i confer[ o stare de confort psihic;i echilibru emo\ional. Prin con\in-utul bogat `n substan\e active, pro-dusul Bitter „Ierburile vie\ii”, at]tsub form[ de tinctur[, c]t ;i de cap-sule sau ceai, este un remediu eficace`n armonizarea tuturor func\iilorvitale ale organismului. Ajut[ ladepurarea ;i detoxifierea organis-mului de reziduuri ;i toxine, purif-ic[ s]ngele, elimin[ excesul de ap[;i secre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i `nt[re;teimunitatea natural[ a organismuluidatorit[ caracterului vitaminizant;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[, Al-cool etilic de cereale, Isop (Hyssopus offic-inalis), Busuioc (Ocinum basilicum), Roz-marin (Rosmarinus officinalis), Sun[toare(Hypericum perforatum), S]nzian[ (Gal-ium verum), Sulfin[ (Melilotus officinalis),Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel(Crataegus monogyna), Schinel (Cnicusbenedictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris), Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria), Coada-;oricelului (Achillea millefolium), Coada-calului (Equisetum arvense), Salvie (Salviaofficinalis), G[lbenele (Calendula offici-nalis), Troscot (Polygonum aviculare),Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde

(Camellia sinensis), Ceai-negru (easinensis), Hibiscus (Hybiscus sabdariffa),Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `n toni-fierea sistemului nervos ;i `n ameliorareaunor afec\iuni nervoase (dureri de cap,migrene, depresii, nevroze, anxietate, in-somnii), `mbun[t[\irea func\iilor psihice(memorie, concentrare, aten\ie, coor-donare), artrite ;i artroze, edeme de natur[renal[, reumatismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter„Ierburile vie\ii”sub form[ de tinctur[ sefolose;te dizolvat `n ceai sau ap[, 1 lin-guri\[ `nainte de mas[ ;i 1 linguri\[ dup[mas[, de 3 ori pe zi, ̀ n cure de 6 s[pt[m]ni,pauz[ de o lun[ ;i cura se poate relua. Per-

soanele care nu au voie s[ consume alcoolvor dizolva bitterul ̀ n ap[ sau ceai fierbinte,l[s]nd 5-10 minute `n repaus pentru a seevapora alcoolul sau acest produs se poate`nlocui cu Bitter „Ierburile vie\ii” capsulecare se folose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsulede 3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile>copii de la 6 ani `n sus< 1 capsul[ de 3 oripe zi, dup[ mesele principale, ̀ n cure de 3s[pt[m]ni, cu pauze de 10 zile. Extern< sepoate utiliza Bitterul „Ierburile vie\ii” subform[ de tinctur[ pentru masaje sau com-prese cu Ceaiul „Ierburile vie\ii”< Intern<infuzie din 1-2 doze la 200 ml ap[ fierbinte,se pot consuma 3 ceaiuri pe zi de c[tre`ntreaga familie, `n cure de lung[ durat[.

Extern< se poate ad[uga la baia general[pentru reconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vie\ii”

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un produstonic ;i calmant, depurativ, detoxifiant, di-uretic, vitaminizant ;i mineralizant. Ceaiulcontribuie la `nl[turarea blocajelor ener-getice ;i de asemenea, ajut[ la calmarea ;ilini;tirea general[ a organismului. ~n com-ponen\a lui intr[ urm[toarele plante< Isop-(Hyssopus officinalis), Busuioc- (Ocinumbasilicum), Rozmarin-(Rosmarinus offic-inalis), Sun[toare- (Hypericum perfora-tum), S]nzian[- (Galium verum), Sulfin[-(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i-

(Viola tricolor), P[ducel - (Crataegusmonogyna), Schinel-(Cnicus benedictus),Urzica-mare- (Urtica dioica), Cre\i;oara-(Alchemilla vulgaris), Turi\a-mare-(Ag-rimonia eupatoria), Coada ;oricelului-(Achillea millefolium), Coada-calului-(Eq-uisetum arvense), Salvie-(Salvia offici-nalis), G[lbenele-(Calendula officinalis),Ceai verde-(Camellia sinensis), Hibiscus-(Hybiscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3 ceaiuripe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n cure de lung[durat[. Extern< se poate ad[uga la baiageneral[ pentru reconfortarea organismu-lui.

Contraindica\ii< Nu se administreaz[persoanelor alergice la vreunul din ingre-dientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sauhypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Bitterul ierburile vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

Consumul de proteine slabereduce riscul de deces

6 Informa\ia de Duminic[/14 august 2016

RE}ETE

Sup[ de cartofi cu bulion

Frig[rui vegetarienecu ciuperci

Mod de preparare<

Cartofii curățați se taie cubulețe șiîmpreună cu foile de dafin se pun lafiert în circa 1,5 l de apă ușor sărată.Dacă doriți să adăugați și zarzavaturi,

acestea se curăță, ce taie rondele și sepun la fiert, iar cartofii se pun în oalăabia când aceștia sunt pe jumătate în-muiați. Se adaugă delicatul, iar din uleiși făină se prepară un rântaș ușor auriu,la care se adaugă boiaua. Rântașul sepune în supă, apoi și sucul de roșii șise mai fierbe așa împreună. La servirese presară cu pătrunjel verde mărunțit,sau dacă nu doriți să fie de post, se poa-te adăuga eventual și smântână.

Ingrediente<500 g cartofi, 500 ml suc de

roșii sau 4-5 linguri de bulion,eventual un morcov și un pă-trunjel (acestea nu în mod obli-gatoriue) 2-3 foi de dafin, 3-4 lin-guri de ulei, 2 linguri de făină, 2linguri delicat de casă, sare, o lin-

guriță de boia de ardei.

Mod de preparare<

Ciupercile, usturoiul și roșiile, dacăsunt suficient de mărunte se folosecîntregi, dacă sunt mai mărișoare, se fe-liază, iat restul ingredientelor, după cese spală, se taie cubulețe. Se condimen-

tează după gust și se lasă așa circa 20-30 de minute. Se înșiră cât mai aspec-tuos pe bețele de frigărui, în așa felîncât culorile să alterneze, iar usturoiulsau ceapa să nu fie în capătul frigăruii.Dacă este nevoie se condimentează pu-țin și se prăjesc la grătar, sau eventualla cuptor. Se pot servi ca fel principalde sine stătător, cu piure de cartofi, saucu alte garnituri.

Ingrediente<300-350 g de ciuperci cham-

pignon, pe cât posibil de mări-mea unor nuci, 2 buc zucchinisau dovlecei, 400 g roșii mărunte(dacă sunt mai mari se pot tăiabucăți), 2 ardei grași, 2 cepe sau16 căței de usturoi (pentru 8 fri-

gărui), sare, piper

Chec cu nuci, f[r[ lapte ;i ouă

Mod de preparare<

Se amestecă făina, nucile, zahărul,zahărul vanilat, cacaoa și praful decopt. La acest amestec se mai adaugăoțetul, uleiul și apa, în ordinea enume-rată, amestecând în continuu, pânăcând se obține un aluat de o consistențăpăstoasă, asemenea aluatului de pișcot.Compoziția, dacă doriți, se poate îm-

bogăți și cu câteva boabe de stafide. Setoarnă într-o tavă căptușită cu hârtiede copt, sau unsă cu margarină și pre-sărată cu făină, iar apoi se pune în cup-torul preîncălzit. La o temperatură me-die, spre mare se coace timp de 30-35de minute, verificând cu scobitoarea.După ce se răcește se poate orna cu za-hăr pudră, sau cu glazură de cacao, în-să, dacă doriți să preparați desert depost nu înveliți prăjitura cu ciocolată,sau cu glazură preparată cu lapte sauunt.

Ingrediente<2 căni de făină, 1/2 cană de

zahăr, un plic de zahăr vanilat,1/2 cană de ulei, 1-2 căni de apărece, o cană de nuci mărunțite(nu tocate), o linguriță de oțet, 3linguri de cacao, un plic de prafde copt. Deasupra se poate punezahăr praf, sau glazură de cacao,

dar nu în mod obligatoriu.

B[utur[ energizant[ăcu ghimbir

Mod de preparare<

Se taie 2 felii subțiri de ghimbir șise pun într-un pahar. Restul de ghimbirse pisează ca usturoiul, într-un mojar.Se adaugă celelalte două condimenteși peste ele se toarnă apă caldă, apoi seamestecă bine. Se adaugă apoi și mie-rea, în funcție de gust. La sf]rșit seadaugă și lămâia sau lime-ul, sau even-

tual doar câteva picături de zeamă delămâie. Acest energizant este un exce-lent înlocuitor pentru cafea. Ghimbirulstimulează metabolismul și măre;tecirculația ajutând, de asemenea, și sis-temul digestiv. Tumericul este văr buncu ghimbirul și ajută la creșterea nive-lului de energie, la fel cum este și nuc-șoara. Mierea este un energizant natu-ral și foarte sănătos, iar lămâia este osursă importantă de vitamina C, decitoate la un loc dau o băutură energi-zantă deoseită.

Ingrediente<O lingură - o lingură și ju-

mătate de miere, o buc[\ică decirca un cm de rădăcină deghimbir, un sfert de lingură denucșoară, o linguriță mică detumeric, 1-2 felii de lămâie sau

lime.

Gălbenelele sunt originare dinzona mediteraneană, cresc spon-tan sau cultivate ca plante decora-tive. Dacă majoritatea persoaneloro cunosc drept plantă ornamenta-lă, oare câţi sunt cei care au aflatdespre valenţele sale terapeutice?

Florile de gălbenele sunt cunoscutedin vechime pentru proprietăţile beneficeîn cazul unor forme de cancer și chiar înmedicina contemporană unde se regăsescîn compoziţia unor produse moderne uti-lizate în lupta cu cancerul.

În scop terapeutic se folosesc florile,care se culeg atunci când este soare, cândplanta este deschisă și emană uleiuri vo-latile.

CompoziţieFlorile de gălbenele au în compoziţia

lor saponozide, mucilagii, carotenoide(aprox. 3,5%), alcooli triterpenici, flavo-noizi și glicozizi flavonici, steroli, taninuri,ulei volatil (cca. 0,02%), substanţe amare,urme de ulei volatil (sesquiterpene oxige-nate), vitamina C, acid malic, săruri mi-nerale și substanţe proteice.

Recoltarea florilorGălbenelele sunt plante anuale ce în-

floresc din luna mai, până în luna sep-tembrie. Florile se recoltează fără codiţeîn momentul în care sunt complet dez-voltate. Recoltarea gălbenelelor se face 4-5 zile la rând, după ce se ridică roua șipână seara. Se usucă în straturi subţiri, laumbr[.

Acţiuni terapeuticeGălbenelele au acţiune antiinflama-

torie, decongestivă, antiseptică, antimi-crobiană, imunostimulentă, cicatrizantă,grăbește vindecarea și regenerarea ţesu-turilor, reglează ciclurile menstruale, car-minativ, reglează funcţia biliară prin prin-cipiile amare.

Indicaţii terapeuticeGălbenelele sunt indicate în ulceraţii,

eczeme, gastrite, ulcer gastric, ulcer duo-denal, inflamaţii ale colonului, colecistită,boli hepato-biliare, hemoroizi, dereglărimenstruale, dismenoree, micoze, vaginite,infecţii urinare, cistite, cancer.

AdministrareInfuzia se prepară din 2 liguriţe cu vârf

de floare uscată la o cană de apă clocotită,se lasă la infuzat 3-5 minute și se consumă2- 3 cani pe zi, înainte de mese.

Tinctura se prepară din flori proaspetepuse într-o sticlă peste care se toarnă alcoolde 60 de grade, se lasă la macerat, la soare,timp de două săptămâni, se strecoară și sepăstrează în recipiente închise la culoare,închise ermetic; se administrează de 3 oripe zi câte 30 de picături, pentru reglareaciclului menstrual, tratarea ulcerului gas-tro-duodenal.

Decoctul se prepară din două linguride plantă uscată la 1 litru de apă, se lasă lamacerat în apă rece 24 de ore, apoi se stre-coară și se mai fierbe maceratul într-un li-tru de apă timp de 10 minute, se strecoarăși se amestecă cele două extracte și se ad-ministrează atât intern cât și extern, gar-gară (afte, stomatite, gingivite, faringite),se fac băi de șezut, comprese externe (vin-decarea ulcerelor, escarelor, abcese, pus-tule, fisuri, degeraturi), spălături, clisme.

Pulberea de plantă se obţine prin mă-cinarea florilor uscate, din care se admi-nistrează câte o linguriţă de plantă pe sto-macul gol de 3-4 ori pe zi pentru efectulantiinflamator, cicatrizant (se depoziteazăîn recipiente bine închise, maxim 10 zile,datorită uleiurilor volatile care se evaporărapid) .

Unguentul pe bază de gălbenele poatefi utilizat cu succes în diverse boli derma-tologice sau pentru întreţinerea pielii.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Unguentul pe baz[de g[lbenele poate

trata boliledermatologice

Gălbenelele sunt plante anuale ce înfloresc din luna mai, până în luna septembrie. Florile se re-coltează fără codiţe în momentul în care sunt complet dezvoltate. Recoltarea gălbenelelor se face4-5 zile la rând, după ce se ridică roua şi până seara. Se usucă în straturi subţiri, la umbr[.

Gălbenelele au acţiune antiinflamatorie, decongestivă, antiseptică, antimicrobiană, imunosti-mulentă, cicatrizantă, grăbeşte vindecarea şi regenerarea ţesuturilor, reglează ciclurile menstruale,carminativ, reglează funcţia biliară prin principiile amare.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

14 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Dacă eşti însărcinată, asta nuînseamnă că trebuie să te acoperidin cap până în picioare, să porțidoar haine lungi, negre şi să nu-țipese cum arăți! Din contră, trebu-ie să rămâi fashion în continuare.

Pentru că tu știi cât de mult te in-fluențează felul de a te îmbrăca și câtde mult îți schimbă starea de spirit. Iarbebelușul trebuie să știe că mama luieste fericită, el simte asta. Așa că uitecum să te îmbraci când ești însărcina-tă<

1. Investește și cumpără-ți una saumai multe perechi de blugi “maternityjeansi”, acei blugi care pot fi ajustați întalie, în funcție de cât de mult îți creșteburtica. Dacă este vară, ia-ți o perechede pantaloni largi, de in. Te vei simțiperfect cu ei!

2. Poartă pantaloni scurți (dacă estevară), pantaloni de in și bluze cu mâ-necă scurtă. În special în lunile maiavansate ale sarcinii, îți va fi mai calddecât în mod normal. Așa că e mai binesă-ți iei un tricou cool și pe deasupraun cardigan sau o jachetă, să-l poți dajos când este cazul.

3. Păstrează-ți stilul vestimentar! Șicumpără-ți haine de gravidă pe care lepoți purta zi de zi. Sunt trecute vremu-rile când hainele de gravidă aveau bu-line și alte modele care făceau femeilesă arate caraghios. Trebuie să-ți iei hai-ne care să ți se potrivească. Dacă iubeștihainele cu modele florale, ia-ți o pere-che de colanți și un astfel de tricou, darmai lung, și ești pregătită să ieși la plim-bare.

4. Optează pentru fuste făcutedintr-un material elastic, care ți se po-trivesc perfect pe forme. Alege o cu-loare simplă, pe care o poți combinacu tricouri sau care este suficient de of-fice pentru a merge cu un sacou – dacăîncă te duci la serviciu.

5. Poartă balerini și sandale, în locde tocuri! În ultimele luni de sarcină îțiva fi destul de greu să porți tocuri, așacă o pereche de balerini sau sandalesunt alegerea potrivită. Pentru că pi-cioarele ți se vor îngroșa în timpul sar-cinii, nu cheltui prea mulți bani să-țicumperi pantofi în prima parte a sar-cinii.

6. Pentru a nu cheltui mulți bani pehaine când ești gravidă, caută hainecare se întind, în funcție de cât de multte îngrași. Adică atunci când sarcinaavansează, hainele să se poată adaptaformei corpului tău. De exemplu, bluze,fuste, rochii din material elastic. Nu ne-apărat haine foarte largi trebuie cum-părate, dar neapărat elastice. Pentru ale purta pe toată perioada sarcinii.

Alege haine simple, uni, în modele care să nu fie complicate

O rochie maxi, albă, simplă, într-ozi de vară este o alegere excelentă. Poateși fi și culoare pastel rochia pe care ovei purta. Dacă ai norocul să fii gravidăîn lunile de vară, rochiile maxi se vordovedi de un real folos.

Pentru a nu cheltui mulți bani pe haine când eştigravidă, caută haine care se întind, în funcție de câtde mult te îngraşi. Adică atunci când sarcina avan-sează, hainele să se poată adapta formei corpului tău.De exemplu, bluze, fuste, rochii din material elastic.

P[streaz[-\i stilul vestimentar ;i `n timpul sarcinii

8 Informa\ia de Duminic[/14 august 2016

DIET~

~n limba sanscrit[ Cocotierulare denumirea de kalpa vrikshacare `nseamn[ “pomul care ofer[tot ce este necesar pentru via\[“.Nuca de cocos, din punct devedere botanic este o drup[ carec]nt[re;te p]n[ la 2,5 kilograme,de fapt fructul cocotierului caread[poste;te s[m]n\a.

~n Rom]nia au p[truns `nt]iprodusele dulci umplute cu crem[ decocos, apoi nucile de cocos, laptele decocos, uleiul de cocos, untul de cocos,toate av]nd propriet[\i curative cuadev[rat incredibile.

Generalit[\i ;i calit[\iterapeutice

Nuca de cocos este alc[tuit[ dintr-ocoaj[ dur[, galben[ sau portocalie(exocarp), un strat intermediar fibrosechivalent cu partea c[rnoas[ a fructelorobi;nuite (mezocarp) ;i partea central[(endocarp), unde se afl[ s[m]n\a ,alc[tuit[ din miezul alb, care estecomestibil.

Cocotierul este un palmier puternic.El rezist[ la cele mai vitrege condi\iiclimaterice. Se pleac[ `naintea puteriicicloanelor tropicale f[r[ ca r[d[cina luis[ ias[ din p[m]nt. Iar dup[ ce trecefurtuna, ace;ti pomi elegan\i r[m]n `npicioare pe plajele tropicale de parc[ nus-a `nt]mplat nimic.

Uimitor este faptul c[ fructul lui,nuca de cocos, poate s[ pluteasc[ pevalurile oceanului sute ;i chiar mii dekilometri f[r[ s[-;i piard[ capacitatea dea germina.

Locuitorii din insulele Polinezieneau supravie\uit, uneori genera\ii `ntregi,doar cu nuc[ de cocos. Nuca de cocoscon\ine lichid pentru b[ut ;i parte solid[pentru m]ncat. Trunchiul ;i frunzelepalmierului sunt folosite laconfec\ionarea de sandale ;i \es[turi ;ichiar la construirea caselor.

Compozi\ia miezului nucii de cocosvariaz[ `n func\ie de gradul de coacereal fructului. Atunci c]nd fructul estet]n[r (`ntre 6 ;i 7 luni), miezul estegelatinos, con\ine foarte mult[ ap[, iarcon\inutul nutritiv este sc[zut. Pe m[sur[ce nuca de cocos se maturizeaz[, miezuldevine mai tare, con\ine mai pu\in[ ap[,iar nutrien\ii lui sunt mai concentra\i. ~nacest moment, el con\ine suficien\icarbohidra\i, proteine ;i s[ruri minerale,`n special magneziu, calciu ;i fosfor.Totu;i, cel mai abundent nutrient dinnuca de cocos este gr[simea carereprezint[ peste o treime din greutateafructului copt. Propriet[\ile alimentare;i terapeutice ale nucii de cocos depindde con\inutul de minerale ;i `n specialde magneziu. Miezul copt de nuc[ decocos con\ine 32 mg de magneziu la 100grame fruct, iar apa de cocos 25 demiligrame. Cantit[\ile acestea nu suntmari, dar le ̀ ntrec pe cele din alimentelede origine animal[, inclusiv carnea,pe;tele, laptele ;i ou[le. Cea mai mareparte din magneziul din organism seg[se;te ̀ n oase(60%) ;i ̀ n mu;chi(26%).El este important pentru duritateaoaselor ;i pentru s[n[tatea cartilajuluiarticular. Lipsa de magneziu din mu;chiproduce crampe ;i excitabilitatenervoas[.Pe l]ng[ magneziu, nucile de cocoscon\in ;i alte minerale de mareimportan\[ pentru aparatul locomotor,c[, de exemplu, calciu ;i fosfor.

Un astfel de aliment cum este nucade cocos care ofer[ at]tea minerale `n

propor\ii adecvate, contribuie las[n[tatea oaselor, a articula\iilor ;i amu;chilor, toate intr]nd `n alc[tuireaaparatului locomotor.

Consumul de miez sau ap[ de cocosare rezultate benefice asupra aparatuluilocomotor ̀ n caz de decalcifiere a oaselor,osteoporoz[, dureri musculare ;i osoasecauzate de tensiune excesiv[ sau de lipsade relaxare a mu;chilor, ̀ n special dureride spate.

Datorit[ efectului lor remineralizant,nucile de cocos mai sunt recomandate`n perioada de erup\ie a din\ilor, pentrufavorizarea form[rii smal\ului ;i `n cazde fragilitate a p[rului ;i unghiilor.

Uleiul de cocos

Uleiul de cocos a fost p]n[ destul derecent controversat `n comunitateamedical[, datorit[ con\inutului degr[simi s[turate. ~ns[, `n urma unorcercet[ri aprofundate ;i-a redob]nditprestigiul.

Uleiul de cocos con\ine un procentde p]n[ la 90% gr[simi saturate dar,`ntruc]t con\ine acid lauric `n propor\iemare(40%), este de fapt beneficorganismului.

Acest ulei este unicul din regnulvegetal care are o concentra\ie ridicat[de acizi gra;i cu lan\ mediu.

Moleculele lor con\in `ntre 6 ;i 14atomi de carbon care se diferen\iaz[ degr[simile animale care con\in acizi gra;icum ar fi acidul stearic cu 18 atomi decarbon, care `ntr-adev[r cresc nivelulcolesterolului.

Ast[zi se cunoa;te faptul c[ ace;tiacizi cu lan\uri scurte ;i medii nu crescnivelul colesterolului chiar dac[ suntsatura\i.

Aceste molecule mai simple castructur[ ajung mult mai repede `n ficatpentru a produce energie, fiind u;or dedigerat. Ca atare nu sunt necesare enzimebiliare sau pancreatice pentru digestie.Iar acest lucru transform[ uleiul de cocos`ntr-un aliment s[n[tos chiar ;i pentrucei ce sufer[ de diabet zaharat sau careau probleme cu vezica biliar[.

De asemenea, acizii gra;i cu lan\mediu pot ajuta la accelerareametabolismului, `ntruc]t ace;tia sunt osurs[ instantanee de energie pentruorganism.Acidul lauric se g[se;te din abunden\[`n laptele matern uman ;i se transform[`n organism `ntr-o substan\[ numit[Monolaurin. Monolaurinul contribuie lacre;terea imunit[\ii, lupta contraviru;ilor ;i bacteriilor, fiind util `n

tratamentul multor boli(herpes,citomegalovirus, grip[ etc.)

~n urma unui studiu, cercet[torii auconfirmat c[ acidul lauric existent `nuleiul de cocos `n combina\ie cu uleiulde oregano pot distruge stafilococii ;ialte bacterii cu mult mai eficient dec]tunele tipuri de antibiotice ;i antifungice.Apoi, a fost confirmat rolul pozitivpentru organism a acidului lauric `nprevenirea unor forme de cancer. ~n plus,acidul lauric poate ajuta la sc[dereacolesterolului ;i a tensiunii arteriale, lamen\inerea flexibilit[\ii arterelor ;i laprevenirea aterosclerozei.

Uleiul de cocos este un aliments[n[tos `ns[ trebuie ales cu grij[ atuncic]nd `l cump[ra\i, deoarece oriceproduc[tor de ulei poate comercializaun produs etichetat drept “ulei de cocos”.Produsul de pe ra este `ntr-adev[r uleide cocos. ~ns[ consumatorii pot vedea odiferen\[ substan\ial[ de pre\ `ntreproduc[tori diferi\i. Cel mai probabil,uleiul mai iein este cel rafinat. Uleiulde cocos este produs `n diferite moduri.Pentru a extrage ulei din cocos,produc[torul trebuie mai `nt]i s[ usucepulp[ de cocos, denumit[ copr[, prinafumarea ei, prin uscarea la soare sau`ntr-un cuptor special. Impurit[\ile dincopr[ ajung `n uleiul de cocos a;a c[,trebuie cur[\at sau rafinat. Dup[ rafinare,este tratat cu clor pentru a `nl[turaimpurit[\ile care au mai r[mas saupentru a cosmetiza “culoarea”produsului. Apoi, uleiul este tratat latemperaturi `nalte pentru `ndep[rtareamirosului de cocos. Hidroxidulde sodiu este utilizat pentru a-i prelungitermenul de valabilitate. Uniiproduc[tori extrag uleiul din copr[ cuajutorul unor substan\e chimice toxice.

Al\ii duc procesul de rafinare auleiului de cocos mai departe prinhidrogenarea sau hidrogenarea par\ial[a acestuia pentru a evita topireaprodusului la temperaturi `nalte. Acestproces transform[ uleiul de cocos, care`n stare natural[ este un ulei s[n[tos `ngr[simi de tip trans care se g[sesc ;i `nmargarin[.

Uleiurile “virgine”sau “extravirgine”sunt ob\inute prin uscarea rapid[ a coprei;i apoi extragerea uleiului prin presarela rece. Acestea trebuie c[utate, cumen\iunea c[ nu exist[ nici o diferen\[`ntre termenii “virgin” ;i “extravirgin”,scopul denumirii “extravirgin” fiind strictcomercial, pentru atragereacump[r[torilor.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

nuca de cocos este un alimentbenefic pentru s[n[tatea oaselor,

a articula\iilor ;i mu;chilor

Celulita apare în general pecoapse, fund şi picioare. Aspectulde coajă de portocală este însă celmai deranjant pe picioare, căciacestea sunt cele mai expuse, maiales în perioada verii.

Dacă vrei să scapi de celulit[ și să aipicioare tonifiate, atunci trebuie să re-curgi la câteva trucuri simple. Iată câtevadintre acestea<

1. Drenajul limfatic

Drenajul limfatic se realizează prinmasarea picioarelor, în sensul circulaţieilimfactice și este recomandat femeilorcare au dureri de picioare, însoţite de in-flamtaii și senzaţie de greutatea. Acesttip de masaj ajută în același timp la eli-minarea toxinelor din corp și la reduce-rea celulitei.

2. Duşurile alternante

Dușurile alternante cu apă caldă șirece ajută la tonifierea musculaturii, sti-mularea circulaţiei sagvine și la elimina-rea celulitei. Așadar, alternează apă caldăcu cea rece timp de câteva minute, de fi-care dată când faci du; și vei obţine înscurt timp picioare perfecte.

3. Exfolierea regulată

Dacă vrei să scapi de celulita de pepicioare, trebuie mai întâi să elimini ce-

lulele moarte. Acestea pot fi îndepărtateprin exfoliere regulată. Mălaiul, zaţul decafea, sarea de mare și zahărul sunt câtevaexfoliante naturale pe care le poţi folosipentru a reda frumuseţea picioarelor tale.

4. Împachetările

Cu o simplă folie alimentară poţisc[pa rapid de celulit[. Aplică pe piele ocrem[ anticelulitică sau za\ de cafea cuulei de m[sline și înfășoară-ţi fiecare pi-cior cu folie alimentară din plastic. Las-o să acţioneze câteva ore.

5. Exerciţiile fizice

Fără mișcare, nu poţi avea un corpperfect. Acest lucru este valabil și în cazulpicioarelor. Așadar, fă mișcare cel puţinde trei ori pe săptămân[, timp de 15 mi-nute pe zi.

Ţine, de exemplu, o greutate la pieptși fă o genuflexiune. Repetă aceastămișcare în fiecare zi, până când ajungisă îţi tonifici perfect picioarele și să reducivizbil celulita. Și nu uita de urcatul scă-rilor. Renunţă la lift și urcă multe scări,în fiecare zi. Picioarele tale vor ar[ta multmai bine.

6. Masajul cu o perie aspră

Masează-ţi picioarele cu o perie as-pră, de preferat înainte de du;. Aceastava ajuta la stimularea circulaţiei sângeluiși te va sc[pa de aspectul de coajă de por-tocală.

Trucuri simple pentru a sc[pa de celulit[

~n urma unui studiu, cercet[torii au confirmat c[ acidul lauric existent `n uleiul de cocos `ncombina\ie cu uleiul de oregano pot distruge stafilococii ;i alte bacterii cu mult mai eficient dec]tunele tipuri de antibiotice ;i antifungice. Apoi, a fost confirmat rolul pozitiv pentru organism aacidului lauric `n prevenirea unor forme de cancer.

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau par\ial

14 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Casa Comunitară Helga Win-ter se află amplasată într-un me-diu pitoresc, la Ardud Vii, la po-alele delului pe care se află capelaSfântul Donat, printre colinele culivezi şi viță de vie.

Instituția a fost sfințită în iulie 2008,iar de atunci, atât vara, cât și iarna, de-servește nevoile parohiilor și organizații-lor spirituale, sau ale diverselor grupuride diaconie din cadrul Episcopiei Roma-no-Catolice de Satu Mare. În curând vagăzdui două evenimente menite să oferereîncărcare spirituală și odihnă fizicăpentru enoriașii participanți.

Tabăra Diecezană a Familiilor

Armonia în cuplu și o comunicarecât mai bună între parteneri va sta încentrul atenției participanților la cea dea noua Tabără Diecezană a Familiilor,care se va organiza în perioada 18-21 au-gust, la Casa comunitară Helga Winter,la Viile Ardud.

Ținând cont de nevoile care s-au

ar[tat în taberele din anii trecuți, prog-ramul cuprinde o serie ce expuneri șiexerciții, predominant din domeniul co-municării non verbale. Acestea vor ficonduse de invitații speciali din Ungaria<psihodramaturgul Csontos Zoltán, tera-peut prin mișcare și dans, membru alAsociației Maghiare de Terapie prinMișcare și Dans, precum și de soția sa,Tóth Andrea. Participanții, de la mic lamare, toți vor avea și posibilitate de de-conectare. Vor putea înv[ța cântece și

dansuri populare, se vor organiza con-cursuri și se va face și foc de tabără. Sevor organiza și concerte, de data aceastafiind invitate School Band și formațiaKépmás din Debrețin - Ungaria. Cum eși firesc, nu vor lipsi nici activitățile spi-rituale, rugăciunile comune, meditațiile,un mic pelerinaj la capela Donat, precumși slujba la care va participa toată lumea.

Tabăra este organizată de Biroul pas-toral pentru laici din cadrul EpiscopieiRomano-Catolice de Satu Mare.

Meditație în tăcere şireîncărcare spirituală

În perioada 21 - 27 august, câțiva cre-dincioși ai Diecezei Romano-Catolice deSatu Mare vor participoa la un exercițiuspiritual cu meditație în liniște, care seorganizează la Casa Comunitară HelgaWinter de la Ardud Vii.

Exercițiul spiritual va fi condus și dedata acesata de părintele Solomayer Sán-dor, parohul bisericii Sfântul Ioan Apos-tol și Evanghelis (Hildegard) Satu Mare,coordonatorul spiritual al acestor recu-legeri. Cu ocazia unei discuții anteriaore,părintele ne-au relatat că exercițiile spi-rituale în tăcere oferă o reală reîncărcarespirituală, cu condiția ca persoana în ca-uză să-și dorească cu adevărat să se rupăpentru aceste zile de problemele cotidi-ene și să le petreacă doar cu gândul laDumnezeu.

Participanții, în perfectă liniște, vorîncerca să-L găsească pe Isus, prin pro-nunțarea repetată a numelui Său. Recu-legerea spirituală cuprinde și slujbe, câteun forum comun în fiecare zi, precum șidiscuțiile individuale cu preotul coordo-

nator. Pe parcursul săptămânii enoriașiiprezenți vor primi în fiecare zi câte o sar-cină, prin intermediul căreia vor puteaexperimenta cât mai profund tăcerea.

Exercițiul având un caracter special,pot participa doar credincioși care auîmplinit deja 23 de ani și care simt do-rința de a petrece acest timp în rugăciune.Ei trebuie să fie capabili și să se rupă totalde problemele cotidiene, fiind rugați sănu folosească nici telefoanele mobile. Toțicei care au mai participat la astfel de me-ditații în tăcere afirmă că acest lucru laînceput era foarte greu, oricât de mult arvrea, omul se poate despărți destul degreu de problemele pe care le-a lăsatacasă, dar cu puțină voință nu este im-posibil. Cei interesați, pentru informațiisuplimentare și pentru înscrieri îl potcontacta pe preotul coordonator, la ad-resa de e-mail< soli2@gmx.de, sau tele-fonic pe referentul biroului pentru laicial Episcopiei Romano-Catolice de SatuMare, Lepedus István, la nr. 0744-137.568, ori personal, la parohia SfântulIoan, pe strada Wolfenbüttel nr. 40, pânăîn 16 august.

Eva Laczko

În fiecare an, la 15 august, Bisericaserbează “Adormirea Maicii Domnului”(praznic cunoscut în popor şi sub nu-mele de “Sfântă Mărie Mare”), în amin-tirea adormirii şi mutării Fecioarei Ma-ria cu trupul la cer, de unde vegheazăasupra întregii omeniri, revărsându-şimila peste cei care îşi pun nădejdea înea ca mijlocitoare către Fiul ei şi Dum-nezeul nostru.

De mult ar fi pierdut Dumnezeu ne-amul omenesc, spun Sfinţii Părinţi, dincauza păcatelor noastre, dacă Maica Dom-nului nu ne-ar fi luat apărarea cu lacrimifierbinţi de mamă şi cu suspine negrăite<“Mai lasă-i, Doamne, mai acordă-le o şan-să. Poate, poate se vor îndrepta”. O lacrimă,un cuvânt, o mijlocire a Maicii Domnuluipot şterge păcatele noastre şi pot stingemânia dumnezeiască.

Această sărbătoare este aşteptată şi cin-stită de către credincioşii sătmăreni aproa-pe cu aceeaşi bucurie şi intensitate ca Paşti-le şi Crăciunul. În fiecare zi a postului Sfin-tei Mării, cu mic cu mare, creştinii parti-cipă la “Paraclisul Maicii Domnului”, la bi-serică. Maica Domnului deţine un loc spe-cial şi în inima locuitorilor din această par-te a ţării. Potrivit tradiţiei, în satele noastre,la mănăstiri şi la biserici femeile duc fructecoapte, faguri de miere, ca pomană pentrusufletele celor adormiţi. Pomana se face şila cimitir, pentru cei săraci, prilej cu carese tămâiază şi mormintele. Pomenile sedau mai ales pentru cei care au pierit demorţi năpraznice< arşi, înecaţi, devoraţi deanimale sălbătice, trăzniţi, accidentaţi. Nuse fac pomeniri pentru sinucigaşi. UneleMarii şi Mării îşi ţin ziua, sărbătorindu-şi“patroana” şi ocrotitoarea. La fel proce-dează şi bărbaţii care poartă numele deMarin, Mărin sau Marian. Totuşi, unelefemei se feresc să-şi serbeze acum ono-mastica, fiindcă e vorba de o adormire,amânând momentul pe la Sfântă MărieMică (8 septembrie – Naşterea MaiciiDomnului).

Tot în această zi se organizează târgurimari, în cadrul cărora se comercializeazăobiecte confecţionate din ceramică, oalede lut, ulcele, căni, farfurii. De fapt, după15 august încep târgurile şi iarmaroacele

de toamnă. De asemenea, se fac hore prinsate. În Ţara Oaşului (de exemplu, la Cer-teze) se ţine dansul la ciupercă. Ciupercaeste locul în care se desfăşoară horele însărbători. Aici se “gioacă” până seara târziu,creştinii povestind minunile Maicii Dom-nului făcute atunci când “i-au prins jidoviifeciorul”. În această zi, rodul viilor începesă se coacă şi, ca atare, se tocmesc pândarii,luându-se măsuri de protecţie a podgorii-lor. Bărbaţii îşi schimbă pălăria cu căciula.Este bine ca oamenii să mănânce acumpentru prima dată struguri şi miere de al-bine. Despre struguri vorbesc şi unele sti-huri, ca de pildă< “Iar (numele persoanei) să fie curat, lumi-nat

Ca steaua din cerCa roua din câmpCa strugurii în vieÎn ziua de Sfântă Mărie. Totodată, acum este vremea când tur-

mele de oi “scoboară” de la munte, potrivitcântecului<

“La Sfântă Mărie MareTulesc oile devale

Şi se duc şi nu mai vinPân’ la Sfântul Constantin”.În sate, toţi gospodarii se pregătesc de

ospeţe. Musafirii sunt ospătaţi cu pălincă,sarmale, coptături. Fiecare gazdă îşi dichi-seşte casa, şura, curtea, întreaga gospodă-rie, pentru a-şi întâmpina oaspeţii aşa cumse cuvine.

Procesiuni la mănăstirile sătmărene

Pe întreg cuprinsul judeţului Satu Ma-re se organizează pelerinaje şi procesiunila mănăstiri. Maica Domnului este pro-tectoarea tuturor călugărilor şi a călu-găriţelor, iar mănăstirile sunt grădinile ei.Judeţul nostru este presărat cu o salbă fru-moasă de mănăstiri, adevărate oaze delinişte, potrivite pentru unirea omului cuDumnezeu, cu Maica Domnului şi cuSfinţii prin rugăciune. La mănăstirile dela Bixad, Măriuş, Scărişoara, Portăriţa,Ţeghea etc., vin mii şi mii de oameni pejos, din satele învecinate şi nu numai, chiar

şi din alte judeţe, parcurgând zile întregi,indiferent de starea vremii. De pildă, cre-dincioşii din Mădăras călătoresc o zi şi ju-mătate până la Mănăstirea Bixad. Niciunefort nu este prea mare pentru a ajunge laîntâlnirea cu “Maica cerului şi a pămân-tului”. În faţa grupurilor de pelerini mergpersoanele care poartă praporii şi crucile.Uneori, credincioşii sunt însoţiţi de preoţiidin parohiile lor. Împreună intonează dintoată inima cântări în cinstea Maicii Sfinte<“O, Măicuţă Sfântă”, “O, Marie Maică Sfân-tă”, “Astăzi Maica-n cer se duce”, “Adormi-rea Maicii Domnului”, “Fecioara la munte”,“Maică Pururea Fecioară”, “Marie SfântăFecioară”, “O, Maică dulce a vieţii mele”,“Lacrimi mari” ş.a. Astfel, “cu cântare demărire”, creştinii se îndreaptă spre mănăs-tiri<

“Ajută-ne MăicuţăSă ne rugăm mereuSă credem totdeaunaCă este Dumnezeu”.La intrarea fiecărui grup pe porţile

mănăstirii încep să bată clopotele în semnde “bun-venit”. Se înconjoară de trei ori

biserica mănăstirii şi din toate piepturilerăsună refrenul<

“Nu lăsa MăicuţăSă pierim pe caleCăci noi suntem fiiiLacrimilor tale.Vino, Maică, iarăNu lăsa să piarăŢara şi poporulTurma şi păstorul”.Este o atmosferă de rugăciune cu ade-

vărat înălţătoare. Începe privegherea detoată noaptea. În picioare (cei mai tineri)sau aşezaţi pe pături (cei mai în vârstă),credincioşii participă cu întreaga fiinţă laslujbele închinate Maicii Domnului. Se în-cepe cu Vecernia, urmând Paraclisul, Aca-tistul, Prohodul şi Taina Sfântului Maslu.Creştinii se roagă împreună, cântă, ascultăcuvântul lui Dumnezeu predicat de preoţi,sărută sfintele icoane ale Fecioarei Maria,îşi mărturisesc păcatele şi apoi aşteaptă cunerăbdare Sfânta Liturghie pentru a se unicu Iisus Hristos, Fiul Mariei, prin SfântaÎmpărtăşanie.

Pe lângă mănăstiri îşi fac simţită pre-zenţa şi “precupeţii”, instalându-şi tarabeleunde găsesc o palmă de loc. Se vând pră-jiturele colorate, turte înşirate pe aţă, dife-rite mărgele, lănţişoare, iconiţe, suveniruri.Acestea se dăruiesc acasă copiilor sau ru-deniilor ca o amintire sau celor care n-auputut fi de faţă la sărbătoare din motivebinecuvântate. Aşadar, noi avem în cer oMamă bună şi milostivă, care duce la Fiulei lacrimile şi rugăciunile noastre. Ea neajută tuturor dacă ne punem nădejdea înputerea ei. După cum Maica Domnului afost mereu prezentă în viaţa MântuitoruluiIisus Hristos, tot aşa ea este prezentă pen-tru totdeauna în viaţa Bisericii lui Dum-nezeu. Ea cere milă şi ajutor de la Fiul eipentru fiecare creştin care se roagă cu umi-linţă, cu dragoste, cu credinţă şi cu po-căinţă în faţa icoanei sfinte. Ea este apără-toarea şi mângâietoarea creştinilor, pre-cum spune Î.P.S. Justinian Chira. În clipelecele mai grele din viaţa lor, creştinii o audrept ocrotitoare, apărătoare şi mijloci-toare către Hristos Dumnezeu. Ei i se roagătoţi ca unei adevărate Mame şi nimeni nurămâne nemângâiat şi neajutat de MaicaDomnului.

Preot dr. Cristian Boloş

Programe spirituale ;i de odihn[ la Casa Comunitar[ Helga Winter, la Ardud Vii

De mult ar fi pierdut Dumnezeu neamul omenesc, spun Sfinţii Părinţi, din cauza păcatelor noastre, dacă Maica Domnuluinu ne-ar fi luat apărarea cu lacrimi fierbinţi de mamă și cu suspine negrăite

TRADI}IIAceastă sărbătoare este aşteptată şi cinstită de către credincioşii sătmăreni aproape cu aceeaşi

bucurie şi intensitate ca Paştile şi Crăciunul. În fiecare zi a postului Sfintei Mării, cu mic cu mare,creştinii participă la “Paraclisul Maicii Domnului”, la biserică. Maica Domnului deţine un locspecial şi în inima locuitorilor din această parte a ţării. Potrivit tradiţiei, în satele noastre, la mă-năstiri şi la biserici femeile duc fructe coapte, faguri de miere, ca pomană pentru sufletele celoradormiţi.

Adormirea Maicii Domnului - Sfânt[M[rie Mare în tradi\ia s[tm[renilor

10 Informa\ia de Duminic[/14 august 2016

TEATRU

Se spune c[ nu te `nt]lne;ti cuadev[rat cu moartea dec]t atuncic]nd te p[r[se;te cineva drag, maiales dac[ se `nt]mpl[ subit, f[r[preaviz. Accidentul mortal care i-a r[pit joi dintre noi pe Iosif Ah-med ;i Alexandra Saska Sotirov a`ndoliat profund nu doar dou[ fa-milii s[tm[rene, ci o mul\ime deiubitori de teatru din ora;ul lornatal ;i din cele unde ei ;i-auf[cut, p]n[ `n fatidicul momentfinal, studiile de specialitate.

Ca cronicar al fenomenului cultu-ral s[tm[rean, am urm[rit evolu\ia ce-lor doi `n anii lor de liceu ;i am scrisadesea despre spectacolele lor. Vesteamor\ii lor subite - ;i `ntr-un mod at]tde violent - m-a l[sat f[r[ cuvinte. Nue doar o pierdere a s[tm[renilor. Ceidoi aveau cu siguran\[ poten\ialul s[devin[ actori cunoscu\i la nivel na\io-nal. ~i recomandau talentul, carisma,dar mai ales munca devotat[ depus[`n dezvoltarea lor ca arti;ti. S[ nu uit[mc[ se ̀ ntorceau de la mare nu dintr-unbanal concediu `n care stai cu burta lasoare, ci dintr-o tab[r[ de actorie, ceade la Corbu, unde au lucrat al[turi deoameni de teatru experimenta\i.

“Dad[, fric[ mi-ec[ mor ca m]ine...”

F[r[ s[ ̀ ntindem prea mult coardasentimental[ ;i f[r[ s[ specul[m exce-siv vreo premoni\ie, r[m]ne un fapttulbur[tor< la festivalul Galactoria dela Cluj-Napoca din iunie 2016, eveni-ment dedicat `n primul r]ndabsolven\ilor facult[\ii de Teatru ;i Te-leviziune de la Universitatea Babe;-Bo-lyai, Alexandra Sotirov, alintat[ de ceidragi “Saska”, a ales s[ prezinte o mo-nodram[-happening inspirat[ dinvia\a Mariei T[nase. Titlul `\i d[ fiori,citindu-l acum< “Dad[, fric[ mi-e c[mor ca m]ine”. Saska se preg[tea s[ `lprezinte, luna viitoare, la Satu Mare.N-a mai apucat. Din fericire, a r[maso filmare a spectacolului de la Cluj,postat[ pe pagina sa de Facebook,m[rturie a talentului ;i sensibilit[\ii ti-nerei actri\e.

Cople;it de emo\ie, profesorul Ca-rol Erdos ne-a spus c[ Alexandra,n[scut[ `n 2 aprilie 1994, elev[ a Co-legiului Na\ional “Mihai Eminescu” peatunci, a venit la cursurile de teatru ale:colii de Arte din Satu Mare acum 5ani ;i i-a devenit apropiat[ ca o fiic[.Vorbise cu ea cu pu\in timp ̀ nainte deplecarea de la mare, sf[tuind-o printrealtele s[ fie atent[ cum conduce.T]n[ra actri\[ avea multe proiecte pen-tru viitorul apropiat, care nu vor maivedea lumina scenei.

Sub conducerea lui Carol Erdos,Saska a realizat dou[ spectacole solo ;ia jucat ̀ n piesele puse ̀ n scen[ de trupa“Thalia” a :colii de Arte. I-am remarcatprezen\a elegant[, aristocratic[, dic\iaremarcabil[, prestan\a care ̀ i d[dea unaer mai matur dec]t anii ei, frumuse\eafetei n[scute ̀ n Serbia. A intrat cu briola facultatea clujean[, iar ̀ n cei trei anide cursuri a abordat roluri de tragediegreac[, a jucat `n “Hamlet”, `ntr-unspectacol de commedia dell’arte, ̀ n treipiese de Cehov (“Trei surori”,“Pesc[ru;ul”, “Ivanov”), `n adapt[ridup[ texte de Ion Creang[ ;i GabrielGarcia Marquez, iar de cur]nd a f[cut

parte din distribu\ia remarcabiluluispectacol “~n inima nop\ii - EpisodulLear”, regizat de Gavril Pinte la Teatrul“Regina Maria” din Oradea. Foarte re-cent, intrase `n echipa companiei par-ticulare Reactor din Cluj. Era preg[tit[s[ se lanseze cu adev[rat ̀ n cariera pro-fesionist[.

Despre Carol Erdos ea m[rturiseaacum doi ani< “Carol Erdos< vinovatulpentru tot ce se întâmplă azi cu mine.Şi nu se face vinovat doar pentru să-mânţa meseriei pe care a sădit-o, ci şisămânţa dragostei pentru meserie.Martirul care a îndurat toate confrun-tările şi greutăţile mele de mic artist,ale mele şi ale altor generaţii întregi.El e Profesorul!”

Alexandra s-a implicat ;i `n pro-iectul Companiei SPOT “Galeriauman[ - Me;terul Manole”, ̀ n care, subconducerea australianului Kurt Mur-ray, a lucrat al[turi de Iosif Ahmed.

Ahmed, sufletul trupei Arttis

A;a s-a exprimat, la aflarea cum-plitei ve;ti, Radu George Horotan, co-ordonatorul trupei de liceeni care `;idesf[;oar[ activitatea la Centrul Cul-tural “G.M. Zamfirescu”. Nu putem s[-l contrazicem, ba dimpotriv[. L-am cu-noscut bine pe Iosif Ahmed ;i l-am ad-mirat de la primele sale apari\ii al[turide trupa Arttis.

Era ;i greu s[ nu-l remarci. Era ca-rismatic peste m[sur[, cu chipul s[uexpresiv, beneficiar al tr[s[turilororientale mo;tenite de la tat[l s[u arab.Avea un talent comic dezl[n\uit, `nc[din primele sale apari\ii, alimentat deun caracter tonic ;i volubil, optimistincurabil. Al[turi de Lorena Copil, ajucat ;i regizat “~nceput, mijloc ;i...aplauze”, ̀ n 2012, un spectacol-colaj demomente comice, apoi s-a f[cut re-marcat, tot ̀ n registru de divertisment,

`ntr-un spectacol de var[, `n curteaMuzeului de Art[, la finalul unei edi\iia taberei anuale organizate de Asocia\iaRovenio.

V[z]ndu-i entuziasmul ;i aplom-bul, ai fi fost tentat s[ crezi c[ t]n[ruln[scut ̀ n 30 ianuarie 1996, elev al Co-legiului Na\ional “Ioan Slavici”, este ̀ npericol s[ r[m]n[ doar un histrionsimpatic. Evolu\ia lui ulterioar[ a con-trazis aceste temeri - Iosif a crescut ar-monios ca om ;i ca actor. A f[cut unspectacol foarte bun dup[ “Doctor f[r[voie” de Moliere, contribuind din noula regie, apoi l-a jucat pe Hagi Tudose`ntr-o adaptare a celebrei nuvele a luiDelavrancea ;i s-a impus ca lider al ge-nera\iei sale ̀ n trupa Arttis, fiind privitcu mare admira\ie de colegii de trup[.

Participarea la “Galeria uman[ -Me;terul Manole”, proiectul Compa-niei SPOT, un spectacol `n care a fostcel mai t]n[r membru cooptat ̀ n trup[,l-a `nv[\at pe Ahmed disciplina nece-sar[ unui actor profesionist ;i l-a ini\iat`n tainele mi;c[rii (sau nemi;c[rii) sce-nice. Efectul s-a v[zut imediat ̀ n spec-tacolul “C[s[toria”, dup[ piesa lui Go-gol, unde Iosif a jucat cu mare aten\ierolul b[tr]nului Jevakin, bazat maimult pe mi;care ;i sugestia scor\o;eniei;i zg]rceniei personajului.

Cei care l-au v[zut juc]nd ;tiau c[are toate datele necesare pentru suc-cesul la admiterea ̀ n ̀ nv[\[m]ntul su-perior teatral. ~n ultimul an de liceu af[cut doar un one-man show, “R]z[to-rul”, cu care a ;i c];tigat categoria res-pectiv[ la Festivalul Rotaract, dar acontinuat s[ se ocupe de colegii dintrupa Arttis, particip]nd activ la re-peti\iile spectacolului “Almost, Maine”`n m[sura `n care `ndatoririle de elev`n an final de liceu i-au permis acestlucru. Umorul nu l-a p[r[sit niciodat[,dar devenise un t]n[r mai copt, maiinteriorizat, preg[tit pentru o etap[nou[ a vie\ii. A participat la evenimen-te literar-muzicale, la concursuri de re-cit[ri, ;i urm[rea cu aten\ie ;i ochi avi-zat stagiunea Teatrului de Nord.

N-a mirat pe nimeni vestea c[ IosifAhmed a intrat la facultatea de teatrua Universit[\ii de Arte din T[rgu Mure;cu a doua cea mai mare not[. Al[turide el a `nceput cursurile `nc[ os[tm[reanc[, Larisa Giurgiu. :i la fa-cultate t]n[rul s[tm[rean s-a f[cut re-pede `ndr[git, fiind cooptat `n trupaTeatrului Studio din cadrul UAT. Aapucat s[ joace `n una din produc\iileacestuia, “F[r[ Echivoc sau Andreea<fi;[ de personaj”, dup[ texte de Dumi-tru Solomon. Cu siguran\[ avea ;i elplanuri mari, ;i avea ;i datele necesarepentru a le duce la `ndeplinire.

Emo\ie na\ional[

Televiziunile na\ionale importanteau ̀ nceput ;tirile de joi sear[ cu vesteatragicului accident, iar paginile de Fa-cebook s-au umplut de mesaje triste,mul\i dintre cei care i-au cunoscut\in]nd s] marcheze, vizual, doliul.Re\ine aten\ia mesajul lui Kurt Murray,care spune, printre altele< “Au fost mariperformeri, pe care at]t de pu\ini oa-meni au avut ocazia s[ ̀ i vad[ pe scen[.”

Ne sim\im privilegia\i c[ am avutocazia s[ `i vedem juc]nd ;i cresc]ndca arti;ti. Trupa Arttis ar putea cinstimemoria lui Iosif Ahmed, credem noi,adopt]ndu-i numele.

Vasile A.

Catherine Deneuve şi Gérard De-pardieu, unul dintre cuplurile legen-dare ale cinematografiei franceze, vorputea fi admiraţi din nou împreună pemarele ecran într-o comedie ale căreifilmări încep în luna august în regiuneapariziană, a indicat joi agentul actoru-lui, citat de AFP.

„Bonne Pomme” este titlul „come-diei poetice”, în regia lui FlorenceQuentin, în care Catherine Deneuve,72 de ani, va interpreta o proprietarăde han, iar Depardieu, 67 de ani, unmecanic, a declarat Dominique Bes-nehard, care produce acest film alăturide Catherine Gozlan.

Din distribuţie mai fac parte actriţade comedie Chantal Ladesou şi actorulGuillaume de Tonquédec, relatează zia-rul Le Parisien, potrivit căruia filmulva ajunge pe ecrane în 2017.

Carierele lui Catherine Deneuve şiGérard Depardieu s-au intersectat demai multe ori în peste trei decenii, înfilme precum „Le dernier métro” deFrançois Truffaut (1980), „Fort Sagan-ne”, în regia lui Alain Corneau (1984),„Drôle d’endroit pour une rencontre”de François Dupeyron (1998) sau în„Potiche” de François Ozon (2010).

Cu peste 180 de filme în portofoliuşi 15 nominalizări la premiile César,Gérard Depardieu este unul dintre ceimai apreciaţi şi mai populari actori dinistoria cinematografiei franceze. LeDernier Métro, i-a adus primul trofeuCésar, în 1981, cel de-al doilea fiindu-i oferit pentru interpretarea memora-bilă din Cyrano de Bergerac (1991).Acelaşi rol i-a adus o nominalizare laOscar şi un premiu BAFTA. S-a impusşi la Hollywood, cu un Glob de Aurpentru comedia “Green Card”.

Catherin Deneuve;i gerard Depardieuse reunesc `n film

Cea de-a 54-a ediţie a Festivaluluide Film de la New York, ce va avealoc între 30 septembrie şi 16 octom-brie, a anunţat cele 25 de filme incluseîn selecţia oficială a competiţiei, prin-tre acestea numărându-se “Bacalau-reat” de Cristian Mungiu, “Sierane-vada” de Cristi Puiu şi “Toni Er-dmann” de Maren Ade.

Selecţia oficială NYFF cuprindefilme care au rulat la festivaluri fai-moase de pe mapamond, precum Fes-tivalul Sundance din SUA, Festivalulde Film de la Berlin, cel de la Cannes,făcând din NYFF un eveniment deinteres pentru cinefili.

Cum Festivalul Internaţional deFilm de la Toronto şi Festivalul deFilm de la Veneţia şi-au anunţat fil-mele intrate în competiţia oficială, es-te vremea ca ;i Festivalul de Film dela New York să dezvăluie lista filmelorce vor fi proiectate în această toamnăîn metropola newyorkeză, în perioa-da 30 septembrie - 16 octombrie, cutrei filme rom]ne;ti printre ele.

Filmul “The 13th,” regizat de AvaDuVernay va fi proiectat în deschi-derea Festivalului, iar filmul lui MikeMills “20th Century Women” va rulaîn cadrul selecţiei Centerpiece, întimp ce “The Lost City of Z,” regizatde James Gray va fi proiectat în noap-tea de închidere a festivalului.

Filme rom]ne;tirecente `n selec\ia

Festivaluluide la new York

Alexandra Sotirov tocmai absolvise Facultatea de Teatru a UBB Cluj-Napoca

Iosif Ahmed, `ncrez[tor `n viitor, la absolvirea liceului ;i intrarea `n facultate

Televiziunile na\ionale importante au `nceput ;tirile de joi sear[ cu vestea tragicului accident, iarpaginile de Facebook s-au umplut de mesaje triste, mul\i dintre cei care i-au cunoscut \in]nd s[marcheze, vizual, doliul. Re\ine aten\ia mesajul lui Kurt Murray, care spune, printre altele< “Aufost mari performeri, pe care at]t de pu\ini oameni au avut ocazia s[ `i vad[ pe scen[.”

iosif Ahmed ;i Saska Sotirov,dou[ talente stinse prematur

14 august 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

De ce nu se vorbe;te despre elea;a cum s-ar cuveni? Aici este o cutotul altă problemă. A;adar, cine vadori să creadă va crede, cine nu, poates[ ia ̀ n seam[ doar cu titlu informativaspecte referitoare la unele dintreaceste „minuni”, scrie bzi.ro.

* Cel mai vechi schelet de huma-noid cunoscut la ora actuală a fost gă-sit în Vâlcea, supranumit „pescarulde la lacul Getic”, fiind datat la 1 mi-lion de ani.

*O civilizație străveche, mai vechecu 1000 de ani decât cea sumeriană,este localizată în estul țării, la Cucu-teni.

*Tăblițele cu scrierea de la Tarta-ria (reale ;i autentificate ca atare) suntcu 1000 de ani mai vechi decât celesumeriene.

*Tăblițele din Munții Neamțului,de asemenea, sunt mai vechi decât tă-blițele sumeriene cu 1000 de ani.

*Descoperirea din Masivul Surea-nu, din 1990 – când s-a găsit un mun-te ticsit cu filoane de aur pur, de unmetru lungime> lucru altfel inexistentpe planet[, căci aurul se găse;te nu-mai în formă de minereu combinatcu alte nemetale, nu ;i în formă purădesăvâr ;ită. Se crede că daciicunoa;teau taina spirituală a aurului,care este de fapt o lumină condensa-tă.

*O descoperire în Masivul Bucegi,din anul 2003 – 11 august< americanii;i românii pătrund sub masivul Bu-cegi ;i descoperă o a;a-zisă sală a pro-iecțiilor cu holograme care au arătatistoria adev[rată a Terrei, ;i de ase-menea descoperă „amfora cu aur mo-noatomic”, care duce la o inimagina-bilă longevitate (o persoană poate trăimii de ani în acela;i corp fizic, dacăar consuma a;a ceva în anumite pe-rioade precis stabilite).

*Cel mai vechi cuptor de pe aceas-tă planetă, pentru topit metale, s-agăsit la C]mpeni> a fost atestat ;i vâr-sta evaluată la aproximativ 6000 deani i.e.n.

*La Sarmizegetusa – alt loc spe-cial, conform celor de la BBC – s-arafla ni;te artefacte fabuloase sub am-plasamentul cetății (arhiva atlanți-lor!?).– Artefactul de sub Masivul Ceahl[u.Conform autorului Radu Cinamar,sub Ceahl[u s-ar afla un artefact si-milar celui din Bucegi.

*Pădurea Baciu, de lângă Cluj-Na-poca, este considerată „cea mai para-normală”, de altfel despre ea cunos-cându-se pretutindeni în lume multedetalii ;ocante.

*Civilizația s-a născut acolo undetrăie;te astăzi poporul român… răs-pândindu-se apoi atât spre Răsărit,cât ;i spre Apus(…) acum 13.000-15.000 de ani!” – William Schiller, ar-heolog american.

*Carpații se află într-o regiune alumii unde este situat centrul euro-pean al celei mai vechi culturi cunos-cute la ora actuală.” – dr. Daniel Ruzo,arheolog peruan.

Încet, încet, se pare că totu;i cer-cetătorii istorici mondiali recunosc,mulți chiar în mod explicit, că pri-mele ființe umane au existat în Tran-silvania, cum susține un documentaflat în Biblioteca din Viena, despretrecutul fabulos al acestui teritoriudin spațiul numit ;i carpato-danubia-no-pontic, potrivit revistamagazin.ro.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Este pentru prima dată cândsunt documentate modurile în ca-re aliajul poate fi utilizat.

O echipă de cercetători coordonatăde românca Emilia Moroşan, de la RiceUniversity, Houstos, Texas, a dezvoltatun aliaj din titan şi aur care ar putearevoluţiona modul în care sunt reail-zate protezele. În studiul publicat înrevista Science Advances este menţio-nat faptul că materialul este de patruori mai dur decât titanul pur şi poatefi utilizat în acelaşi timp cu ţesutuluman viu. 

Noul aliaj este de patru orimai dur decât titanul pur

În momentul de faţă, titanul estepreferat pentru producerea protezelor,deoarece este dur, rezistă la uzură şi

nu este toxic. Cu toate acestea, s-a con-statat că implanturile de acest tip tre-buie înlocuite după aproximativ 10 ani,din cauza faptului că se degradează.Specialiştii americani susţin, însă, căprodusul lor va avea o rată de deterio-rare mai mică cu 70% faţă de titanulfolosit astăzi în domeniul medical. 

,,Este de patru ori mai dur decât ti-tanul pur, utilizat la ora actuală pentruproducerea implanturilor dentare şi aarticulaţiilor artificiale. Acest compusnu este dificil de fabricat şi nu este, defapt, un material nou", menţioneazăEmilia Moroşan într-un comunicat depresă emis de Rice University. 

Aliajul, denumit “beta-Ti3Au”, este compus din treipărţi titan şi o parte aur

Aliajul, denumit ,,beta-Ti3Au", este

compus din trei părţi titan şi o parteaur. Atomii acestui material sunt gru-paţi în structuri cristaline cubice şi,chiar dacă echipa de cercetare nu estecea care l-a descoperit, ea este primacare a documentat posibilelele sale uti-lizări.

În acest sens, cercetătorii aumenţionat că aliajul ar putea fi utilizatpentru foraje, dar şi la fabricarea echi-pamentelor sportive sau a altor obiecteşi sisteme cu rezistenţă crescută la şoc.. 

”Proprietăţile mecanice ale com-pusului sugerează faptul că acesta poatefi folosit în mod eficient în domeniulmedical, unde titanul este deja utilizatcu succes.

Duritatea de patru ori mai maredecât cea a titanului face ca aliajul săfie cel mai dur compus intermetalicbiocompatibil cunoscut până acum",susţin oamenii de ştiinţă americani. 

Sursa< iflscience.com

De ce nu vorbe;te nimeni despre

descoperirile ;ocantedin România?

Bărbaţii erau castraţi după ce făceau doi copii. Doctrina scapeţilor pleacă de la câteva versetedin Evanghelia după Luca. Pornind de la acest text al Bibliei, scapeţii considerau că bărbaţilor şifemeilor trebuie să le fie extirpate organele genitale. Regula era ca bărbaţii să fie castraţi după cefamilia avea doi copii, dar erau grupuri de extremişti, care făceau acest lucru încă din adolescenţă,iar apoi adoptau copii.

Intraţi pe teritoriul Românieidupă 1820, ei s-au înmulţit rapid(cu toate că se castrau după ce lise năşteau doi copii), iar potrivitrecensământului oficial din 1871ajunseseră la peste 16.000.

Au dispărut după 1947, fiind „ab-sorbiţi” de populaţia de origine lipo-venească. Ultima mărturie despre ri-tualul scapeţilor datează de la 1957,când trei bărbaţi au ajuns la închisoarepentru mutilarea unui membru al sec-tei din Măcin.

Muscalii au fost o populaţiebizară, emigrată în spaţiul românesc din Rusia

Nu mai încape nicio îndoială cătermenul de „muscal” este destul decunoscut în ţara noastră, mai ales că afost folosit în numeroase discursuripolitice virulente din perioana naşteriiRomâniei moderne, ba chiar a pătrunsşi în câteva lucrări  literare de referinţă,cum ar fi celebra poezie-manifest„Doina” a lui Mihai Eminescu. Puţinălume ştie, însă, că acum o sută şi cevade ani termenul de muscal nu aveadoar sensul actual (acela de „rus”), ciera ascociat cu cel puţin două alte sen-suri. Primul şi cel mai cunoscut era celde birjar (în ruseşte „moskal” înseam-nă chiar birjă), mai ales  că prin a douajumătate a secolului al XIX-lea şi a pri-ma jumătate a secolului al XX-lea maitoate oraşele mari din România se ba-zau pe trăsurile muscalilor. În fine, celmai puţin cunoscut sens al cuvântului„muscal” este legat de descrierea uneipopulaţii bizare, emigrată în spaţiul ro-mânesc din Rusia, cam pe la începutulsecolului al XIX-lea, ca urmare a uneiprigoane religioase pornită împotrivalor. Mai erau cunoscuţi şi sub numelede „scapeţi” sau de „scopiţi”, iar alătu-rarea lor de cuvântul „muscal” are ex-plicaţii solide. În primul rând erau deorigine rusă, iar în al doilea rând ceimai mulţi dintre ei îşi câştigau traiul

ca birjari în marile oraşe. Secta sca-peţilor, descrisă pe larg într-o lucrarea Bisericii Despre scapeţi există nume-roase izvoare literare.

O mărturie impresionantă despremuscali şi scapeţi ne parvine şi prinintermediul unei surse mai puţin aştep-tate. Este vorba despre canadianca deorigine engleză (!) Ethel Greening. „Vi-zitiii ruşi sunt printre figurile cele maiizbitoare în Galaţi. Ei sunt îmbrăcaţiîn haine de catifea albastră, foarte lungicu care se acoperea pân[ la glezn[ şicu cămăşi dintr-un satin roz, sau al-bastru deschis care se închid în spate.Straiele mai ales în zilele de sărbătoaresunt fixate cu rânduri duble de nasturide argint, cusuţi în diagonală de laumăr până în talie. Părul lor de culoaregalben-pai are o tăietură olandeză, ară-tându-le feţele de o culoare copilăreas-că, proaspătă, pe care nu se vede nici-o expresie, în afar[ de riduri. Pe cappoartă şepci cu cozoroc”, scrie EthelGreening Pantazzi. „Toţi aceşti surugiisunt membri ai unei secte religioasemici< „Shopki”. Exmatriculaţi din Rusiape seama convingerilor şi practicilorlor ciudate, aceştia s-au stabilit aici şila Bucureşti şi sunt angajaţi exclusiv înafaceri de creştere, reproducere si vân-zare de cai, precum şi la conducereatrăsurilor. Par oameni amabili, blânzicare-şi iau de la patronii lor câştigul şicare sunt lipsiţi de impertinenţă.

Colonii de scapeţi au fost la 2 Maiîn judeţul Constanţa, dar şi în nume-roase sate dobrogene. În munţii Măci-nului există Valea Fagilor, unde a exis-tat un sălaş de scapeţi la sfârşitul seco-lului XIX şi începutul secolului XX.

Bărbaţii erau castraţi după ce fă-ceau doi copii. Doctrina scapeţilorpleacă de la câteva versete din Evan-ghelia după Luca. Pornind de la acesttext al Bibliei, scapeţii considerau căbărbaţilor şi femeilor trebuie să le fieextirpate organele genitale. Regula eraca bărbaţii să fie castraţi după ce familiaavea doi copii, dar erau grupuri de ex-tremişti, care făceau acest lucru încădin adolescenţă, iar apoi adoptau copii.

Operaţia era făcută de către bătrânelegrupului, dar erau şi momente de „ne-bunie mistică” în care bărbaţii se auto-mutilau. Hemoragia era oprită cu fierulîncins şi pacientului i se monta un mictub din zinc sau plumb pentru ca urinasă nu irite rana.

„Se spunea că, într-una dintre ce-remoniile lor, sânul stâng al unei uneifete de 15 sau 16 ani era extirpat într-o baie fierbinte după care întreaga asis-tenţă se cumineca (se împărtăşea -n.red) mâncând carne crudă tăiată înbucăţi mici”. Chiar dacă această isto-risire pare a fi inventată de detractoriilor, practici pline de cruzime făceaufără îndoială parte din ritualurilescopiţilor. Femeilor li se tăiau uneoripărţi din organele genitale externe şichiar unul sau ambii sâni. Cât desprebărbaţi, castrarea avea loc în cinci trep-te numite „peceţi”< în primul stadiu,

erau îndepărtate testiculele> în al doilea,penisul> în al treilea, o parte dinmuşchii pectorali. Urmau înfierări înformă de cruce pe umeri, abdomen şipicioare. Astfel se putea deveni un „în-ger cu cinci aripi”. (...). Naivii scopiţisunt reprezentanţi ai unei viziuni des-pre lume în care spiritul se opune cuputere cărnii, astfel încât spiritul poatefi atins numai prin dispreţul şi morti-ficarea cărnii”.

Ultima dovadă a existenţei lor estedin 1957. Cu timpul, în faţa persecuţii-lor, dar şi a modernizării societăţii,tradiţiile scapeţilor au început să dis-pară. Ultima mărturie despre ritualulde castrare provine dintr-un dosar…penal din anul 1957, când trei persoanedin localitatea tulceană Măcin au fostcondamnate la ani grei de ocnă dupăce au mutilat un membru al sectei tăin-du-i organele genitale.

Birjar muscal în Bucure;ti

O echip[ coordonat[ de o cercet[toare românc[ a dezvoltat un aliaj revolu\ionar

Scape\ii sau scopi\ii, popula\ia de origine rus[ stabilit[ în RomâniaColonii de scapeţi au fost la 2 Mai în judeţul Constanţa, dar şi în numeroase sate dobrogene

12 Informa\ia de Duminic[/14 august 2016

Ca `n fiecare an, TripAdvisora realizat topul celor mai frumoa-se plaje din lume, `n urma votu-rilor turi;tilor din ̀ ntreaga lume.Anul acesta, plaja “suprem[“ eGrace Bay, din insulele Turks ;iCaicos. Aceasta a reu;it s[ detro-neze c];tig[toarea din ultimii doiani, plaja Baia do Sancho, din Bra-zilia, informeaz[ CNN, citat deziare.com. C];tig[toarele au foststabilite `n func\ie de notele datede turi;ti pentru calitatea plajei,dar ;i `n func\ie de num[rul co-mentariilor primite pentru fieca-re plaj[, `n decurs de un an.

Au fost stabilite topurile ;i pe re-giuni. Astfel, cea mai frumoas[ plaj[din SUA este considerat[ cea numit[Clearwater, din Florida. ~n Europa,Playa de Ses Illetes, din Formentera,Spania, a primit cele mai multe voturi,iar ̀ n Asia c];tig[toare e plaja Ngapalidin Myanmar.

Grace Bay, aflat[ pe malul nordical Providenciales, ̀ n Turks ;i Caicos, acucerit cei mai mul\i turi;ti, gra\ie ni-sipului s[u fin ;i alb, care nu se ̀ ncingeniciodat[, astfel `nc]t e o desf[tare s[te plimbi pe `ntinderea de peste 12 ki-lometri. ~n plus, e considerat[ una din-tre cele mai sigure plaje, calm[, ideal[inclusiv pentru familiile cu copii. Ceicare vor ac\iune, pot face scufund[ri;i snorkelling. Turi;tii spun c[ dac[vrei s[ vezi ce ̀ nseamn[ o ap[ turcoaz,aici trebuie s[ vii.

Baia do Sancho, din Fernando deNoronha, Brazilia, e c];tig[toarea dinultimii doi ani ;i pe bun[ dreptate. De-parte de a fi vorba doar despre nisipfin ;i ap[ limpede, Baia do Sancho`nseamn[ st]nci ̀ mbr[cate de mu;chi,vegeta\ie dens[ ;i o mul\ime de p[s[ri- unele specii fiind specifice acestei zo-ne. Uscatul de aici e de fapt v]rful uneiforma\iuni vulcanice, f[c]nd parte dinpatrimoniul UNESCO. Cei care iubescscufund[rile vor crede c[ au ajuns `nrai, pentru c[ aici vizibilitatea `n ap[trece de 50 de metri. Pentru c[ e o in-sul[ mic[, cu resurse de ap[ limitate ;iun ecosistem fragil, nu pot fi primi\imai mult de 460 de turi;ti deodat[.Aici locuiesc permanent 5.000 de oa-meni.

Playa Paraiso, Cayo Largo, Cuba,plaja de pe locul trei, ̀ nseamn[ doi ki-lometri de nisip alb "fin ca pudra detalc" ;i lini;te. Dac[-\i plac stelele demare, aici e raiul lor ;i al t[u. Un rai nuprea ieftin, spun ̀ ns[ turi;tii care ;i-auexprimat p[rerile pe TripAdvisor. Plajae ferit[ de v]nt, iar apa e foarte calm[.E o plaj[ unde sunt bineveni\i ;i ceicare fac nudism, care se `nt]lnesc celmai adesea `n partea estic[. Cei carevor mai mult[ ac\iune sunt invita\i peo plaj[ al[turat[, Playa Sirena. Peste totapa are, spun turi;tii, 35 de grade Cel-sius, a;a c[ este ca un nesf]r;it jacuzzi.

Anse Lazio, de pe insula Praslin,Seychelles, e plaja de pe locul patru.Insula plin[ de vegeta\ie ;i nisip alb eaflat[ la nord-est de Madagascar, la estde Zanzibar ;i la sud de Socotra, `nmijlocul Oceanului Indian. Dac[ \i-eteam[ de rechini, poate nu e cel maibun loc pentru o vacan\[. ~n 2011 auexistat dou[ atacuri mortale. Ultimeleatacuri avuseser[ loc ̀ n 1963. Cei careau fost acolo, s-au putut ̀ ntoarce acas[cu o gr[mad[ de poze cu broa;te \es-toase ;i cu amintirea unor pr]nzuri cufructe de mare apreciate de to\i cei care;i-au petrecut concediile aici.

Cayo de Agua, Parcul Na\ional LosRoques, Venezuela, plaja de pe loculcinci, e tot una cu nisip alb ;i o via\[acvatic[ vizibil[ - pe;ti ;i crabi la totpasul. Dup[ scufund[ri, turi;tii se potrelaxa pe plaj[, ascult]nd reggae ;i sor-bind din piña colada. Pu\ini turi;tiajung aici, a;a c[ e raiul perechilor cecaut[ romantism.

Plaja Flamenco, Culebra, PuertoRico, de pe locul ;ase, e un loc perfect

pentru familie, cu multe facilit[\i.M]ncarea ;i cocteilurile sunt la doipa;i, plaja e sigur[, valurile mici, nisi-pul pl[cut, umbrele la tot pasul ;i fun-dalul asigurat de mun\i. Bonus - sepoate face snorkelling.

Playa de Ses Illetes, Formentera,Spania, aflat[ pe locul ;apte, este o plaj[aglomerat[ ̀ n plin sezon. Pu\ini turi;tilaud[ restaurantele de aici, unde

pre\urile sunt piperate, "m]ncarea celmult mediocr[", iar personalul "nepo-liticos". La capitolul natur[, nu e `ns[nimic de repro;at.

Plaja Ngapali, Myanmar, aflat[ pelocul opt, este, chiar ;i `n plin sezon(februarie), o plaj[ unde e posibil s[ fiichiar singur. Aflat[ `ntre dou[ satepesc[re;ti, e o destina\ie ieftin[ (odat[ce ai ajuns acolo), cu m]ncare bun[ ;i

proasp[t[ (marea fiind principalasurs[). Serviciile sunt de bun[ calitate;i la pre\uri mici, spun turi;tii.

Plaja West Bay, Insulele Bay, Hon-duras, destina\ia de pe locul nou[, epreferata multor amatori de snorkel-ling. Un cadru natural perfect, stricat`ns[ de v]nz[torii ambulan\i ;i de ceicare vor s[ maseze turi;tii contra cost.~n plin sezon, ;i plaja e `n\esat[, spun

cei care ;i-au l[sat impresiile pe Tri-pAdvisor.

Plaja Nacpan, El Nido, Filipine, ebijuteria acestui stat, sunt de p[reremul\i care au trecut pe aici. ~n afar[ dedou[ restaurante situate pe plaj[, e pu-stiu, loc perfect pentru drume\ii. Plajae extrem de curat[, iar apa cre;te gra-dual, fiind locul perfect pentru cinevacare nu ;tie s[ `noate.

Cele mai frumoase plaje din lume