primar_romana_IV_cadru_didactic

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Mihaela Bucinschi

Nivelul IV

Ghidul ccadrului ddidacticÎn lumea cãrþilor

LIMBAªI LITERATURAROMÂNÃ

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalãa programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba englezã“dr. Doina–Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Remus GhiuzeliFoto copertã: Dinu Dumbrãvician

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: Martie 2006Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Ghidul ccadrului ddidactic •• LLimba ººi lliteratura rromânã IIII 3

Cuvânt dde bbun vvenit .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 5

Prezentarea pprogramei .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..7

Prezentarea GGhidului ccursantului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..9

DESPRE RROMÂNIA .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..10

1. RRomânia .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..10

2. IImnul dde SStat aal RRomâniei .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..12

Lucreazã mmai mmult // PPaginã dde pportofoliu .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..14

LEGENDE RROMÂNEªTI .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..16

3. LLegenda OOltului ººi aa MMureºului .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..16

4. MMãnãstirea PPutna .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..18


PRIN LUMME .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..22

5. PPaºaportul .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..22

6. OObiceiuri .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..24


DIN ZIARE ªI REVIISTE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..28

7. ªªtiri .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..28

8. PPe aadresa rredacþiei .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..30


DIN COPILÃRIE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..34

9. PPrieteni .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..34

10. ÎÎntâmplãri .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..36


LECTURRI PENTRU TTOATE VÂÂRSTELE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..40

11. HHagi TTudose .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..40

12. Unn oom nnãcãjit .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..42


TEXTE CU MMORALÃ .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..46

13. TTexte ccu mmoralã .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..46

14. BBoierul ººi PPãcalã .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. ..48


Capitolul I

Capitolul II

Capitolul III

Capitolul IV

Capitolul V

Capitolul VI

Capitolul VII

Cuprins

4 Programul „„A ddoua ººansã“ •• NNivel pprimar

SSttiimmaattãã îînnvvããþþããttooaarree,, SSttiimmaattee îînnvvããþþããttoorr,,

Felicitãri pentru cã faceþi parte din marea echipã a proiectului „A douaºansã - Învãþãmânt primar“!

Prezentul ghid face parte dintr-o serie de materiale educaþionale elaborateîn cadrul proiectului AAcccceess llaa eedduuccaaþþiiee ppeennttrruu ggrruuppuurrii ddeeffaavvoorriizzaattee care vorfi utilizate în cadrul componentei AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarrde cãtre cadre didactice, directori, inspectori ºcolari care conduc saucoordoneazã clase de tip „a doua ºansã“. În acelaºi timp, ele pot fi folositeºi ca resursã în eforturile de construire a unor ºcoli incluzive.

Forma pe care au dobândit-o aceste ghiduri se înscrie în concepþia unitarãa programul AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruu îînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr, program definit prin:

• modularitate ºi flexibilitate în organizare;• caracter activ, practic aplicativ al curriculum-ului;• respectarea individualitãþii în învãþare ºi evaluare.

Ghidurile pentru cadrele didactice ºi pentru cursanþi au fost realizate înconformitate cu programele ºcolare aprobate pentru anul ºcolarexperimental 2005-2006.

În ghidurile pentru cursanþi urmãresc aplicarea unui model constructivist,secvenþial, accesibil ºi bine structurat de tip oorriieennttaarree,, aacchhiizziiþþiiee,, aapplliiccaarree ººiittrraannssffeerr. Astfel, modelul didactic ales ºi pãstrat ca un laitmotiv se coreleazãcu etapele pe care le poate parcurge o unitate de învãþare, fiecare dintremomente cuprinzând secvenþe precum cele enumerate:

• eettaappaa ddee oorriieennttaarree poate cuprinde prezentarea scopurilor,semnificaþiei ºi contextului din perspectiva cursantului, activarea ºivalorizarea cunoºtinþelor ºi deprinderilor anterioare ale acestuia,captarea atenþiei cursanþilor prin conexarea subiectului cu unul deinteres vital pentru ei, introducerea unor întrebãri ºi situaþiiprovocatoare de cãtre cadrul didactic º.a.;

• eettaappaa ddee aacchhiizziiþþiiee cuprinde rezolvarea de sarcini, exerciþii, însuºireanoilor cunoºtinþe având ca rezultat înþelegerea ºi operarea de cãtrecursant cu conceptele, etapã în care sunt alese cele mai eficientemetode de predare-învãþare-evaluare adecvate atât grupului þintã, darºi specificului subiectului predat;

• eettaappaa ddee aapplliiccaarree ººii ttrraannssffeerr se concretizeazã prin integrareaconceptelor achiziþionate în contexte noi, elaborarea unor produse aleactivitãþii (de tip eseu, poster, tabel, colaj, model, proiect), evaluareaºi auto-evaluarea atât a proiectului cât ºi a rezultatelor obþinute.

Ghidurile elaborate pentru cursanþi cuprind, pe lângã unitãþile de învãþaredetaliate, activitãþi de reactualizare a conceptelor cheie ale modulului/nivelului anterior, probe de evaluare ºi auto-evaluare, dicþionar cu termeniutilizaþi, pagini pentru aplicaþii ºi proiecte sau anexe cu informaþiiesenþializate pentru consolidarea învãþãrii.

Cuvânt dde bbun vvenit

Programul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“ în anul ºcolar2005-2006 va fi aplicat pebaza O. MM. nnr. 55160 ddin6.10.2005 în conformitatecu urmãtoarele documente:• Metodologia privind

organizarea procesului deînvãþãmânt în cadrulProgramului „A douaºansã pentru învãþã-mântul primar“;

• Planul cadru pentruprogramul „A doua ºansãpentru învãþãmântulprimar“;

• Programe ºcolare integrateprin care se realizeazãeducaþia de bazã;

• Materiale educaþionalepentru elevi ºi cadredidactice.

Ghidul ccadrului ddidactic •• LLimba ººi lliteratura rromânã IIV 5

Fiecare dintre gghhiidduurriillee ppeennttrruu ccuurrssaannþþii pentru fiecare disciplinã sau nivelde studiu se completeazã cu gghhiidduull aaddrreessaatt ccaaddrruulluuii ddiiddaaccttiicc, astfel încâttranspunerea în practicã a ideilor programului sã fie cât mai coerentã ºimai transparentã.

GGhhiidduurriillee ppeennttrruu ccaaddrreellee ddiiddaaccttiiccee reprezintã cel mai complex instrumentprin care programele ºcolare prind viaþã. Ghidurile cadrelor didactice sunt ooglindã a fiecãrei unitãþi de învãþare prezentate ºi o aprofundare a ei dinperspectiva scopului, a metodologiei, a formelor de organizare posibil deabordat. Caracterul alternativ al acestor ghiduri se explicã prin aceea cãordonarea conþinuturilor relevante sugerate, ritmul ºi metodologia abordãriilor vor fi stabilite de cãtre fiecare cadru didactic în funcþie de stilul sãudidactic, particularitãþile grupului cu care lucreazã, resursele de învãþaredisponibile, contextul local în care se defãºoarã învãþarea.

Ghidurile cadrelor didactice cuprind într-o manierã flexibilã ºiindividualã secþiuni prin care se prezintã programa ºcolarã specificãdisciplinei respective, se prezintã sugestii de întocmire a planificãrii, seoferã conceptele ºi achiziþiile cheie ale disciplinei pentru fiecare nivel ºicorespondenþa dintre acestea ºi metodologia didacticã cea mai eficientã.

Ghidurile prezintã într-o manierã succintã informaþii atât teoretice,dar ºi practice despre realizarea evaluãrii formative dar ºi a celei sumative,atât prin forme clasice, dar ºi alternative, cu exemple de probe de evaluareconstruite pe baza standardelor de evaluare regasite în programele ºcolarepentru fiecare disciplinã ºi nivel de studiu.

Ghidurile cuprind ºi referiri la alte surse bibliografice utile pentruderularea demersului didactic specific fiecãrei discipline. Acestea sunt fielucrãri de referinþã ale pedagogie sau didacticii dsciplinei, fie adrese utilepentru cadrele didactice care doresc sã se foloseascã de Internet.

Ghidurile pentru cadrele didactice pot fi cu uºurinþã adaptate ºiindividualizate în funcþie de contextul local, de resursele materiale de caredispune ºcoala, de stilul de predare al cadrului didactic ºi departicularitãþile cursanþilor. În multe dintre unitãþile de învãþare propuse ladiferite discipline de studiu pot fi întâlnite sarcini care se rezolvã cuajutorul computerului, mici proiecte ºi cercetãri care se desfãºoarã încomunitate sau în diferite instituþii º.a. Cadrul didactic împreunã cu clasapot hotarî în legãturã cu oportunitatea desfãºurãrii sarcinilor ºi aplicaþiilorpropuse astfel încât cursanþii sã trãiascã experienþe de succes în învãþare.

Dat fiind caracterul experimental al programului „„AA ddoouuaa ººaannssãã ppeennttrruuîînnvvããþþããmmâânnttuull pprriimmaarr““ în acest an ºcolar ºi necesitatea revizuirii tuturormaterialelor educaþionale elaborate pânã la extinderea programului în anulºcolar 2006-2007, contribuþia dumneavoastrã, a tuturor celor care lucraþicu aceste materiale în aceastã perioadã este foarte importantã. Aºteptãmsugestiile de revizuire, comentariile, observaþiile sau aprecierile pe [email protected].

Vã mulþumim ºi vã dorim succes!Cristiana Boca


Modulul IV al disciplinei Limba ºi literatura românã,intitulat „În lumea cãrþilor“ are ca obiective majoreexersarea ºi dezvoltarea achiziþiilor lingvistice alecursanþilor, folosirea acestora în mod corect ºiconºtient prin însuºirea unor fundamente teoreticeºi dezvoltarea deprinderilor de exprimare scrisã.Conþinuturile învãþãrii au fost stabilite în funcþiede obiectivele de referinþã ºi de relevanþa ºiaplicabilitatea pe care acestea o au în viaþacotidianã. (citirea cu scop informativ saurecreativ, scrierea în scop personal, informareapentru rezolvarea unor probleme personale saucomunitare). Conþinuturile teoretice sunt puþineºi au fost introduse pentru a oferi posibilitateacursanþilor sã-ºi continue studiile pe treptelesuperioare de învãþãmânt. O parte dintre acesteaau fost studiate ºi în modulele anterioare.

Conþinuturi rrelevante aale îînvãþãrii:11.. FFoorrmmaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee lleeccttuurrãã• Tipuri de litere de tipar• Textul nonliterar - informaþiile din ziare ºi

reviste• Textul literar - Textul narativ; Ideile

principale ale textului narativ• Textul în versuri (poezii cu tematicã diversã).

22.. FFoorrmmaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee ccoommuunniiccaarreeA. Comunicarea oralã

• Adaptarea la particularitãþileinterlocutorului ºi la situaþia decomunicare.

• Formularea de propoziþii logice, corecte dinpunct de vedere gramatical.

• Formularea ideilor principale ale unui textsau mesaj audiat.

• Relatarea unor întâmplãri trãite, aconþinutului unui mesaj audiat sau a unuitext citit.

• Modificarea sensului unui cuvânt prinraportare la context.

B. Comunicarea scrisãa) Procesul scrierii

• Scrierea lizibilã ºi îngrijitã;• Scrierea funcþionalã - Scrisoarea familialã;• Povestirea în scris a unei întâmplãri, a

conþinutului unui text sau fragment de textde micã întindere citit, a conþinutului unuiscurt mesaj audiat.

b) Ortografia• Scrierea corectã a cuvintelor ssaa / ss--aa, ll--aa /

llaa, ss--aauu / ssaauu, ii--aa / iiaa, ii--aauu / iiaauu.• Scrierea corecta a formelor verbelor aa ffii ºi

aa lluuaa ºi a pronumelor personale: eeuu, eell, eeaa,eeii, eellee.

c) Punctuaþia• Punctul, semnul întrebãrii, semnul

exclamãrii, virgula în enumerare ºi vocativ,douã puncte.

C. Elemente de construcþie a comunicãriia) Lexicul

• Cuvinte cu aceeaºi formã ºi sens diferitb) Morfologia

• Cuvântul - parte de vorbire (actualizare)• Verbul - Numãrul ºi persoana verbului• Pronumele - Pronumele personal (numai

formele: eeuu, ttuu, eell, eeaa, nnooii, vvooii, eeii, eellee).Numãrul ºi persoana pronumelui personal

• Pronumele personal de politeþe(recunoaºtere ºi utilizarea în comunicare)

c) Sintaxa• Cuvântul - parte de propoziþie• Predicatul (predicatul verbal - fãrã

terminologie)• Subiectul (subiectul simplu, exprimat prin

substantiv sau pronume personal)• Acordul predicatului cu subiectul• Propoziþia - comunicarea cu un singur

predicatPrograma trebuie adaptatã la particularitãþilegrupului þintã, precum ºi la cele individuale alecursanþilor, astfel încât sã se asigure atingereastandardelor de performanþã propuse la sfârºitulmodulului.

Prezentarea pprogramei


Cum sse ddesfãºoarã aactivitateaIntrarea în modulul IV se face pe baza unuiexamen ale cãrui probe (orale ºi scrise) vor ficoncepute în funcþie de standardele deperformanþã ale modulului III:

11.. DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee rreecceeppttaarree aammeessaajjuulluuii oorraall• Desprinderea informaþiilor de detaliu dintr-

un mesaj audiat;• Desprinderea sensului unui cuvânt

necunoscut prin raportare la sensul globalal enunþului audiat.

22.. DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee eexxpprriimmaarree oorraallãã• Utilizarea calitãþii expresive a limbajului ºi

a elementelor de comunicare nonverbalã întransmiterea mesajelor;

• Relatarea prin enunþuri scurte a unor fapte,întâmplãri, pe baza unui suport (plan de în-trebãri, idei, ilustraþii, cuvinte de sprijin etc.);

• Utilizarea formulelor de solicitare ºipermisiune adaptate la interlocutor.

33.. DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee rreecceeppttaarree aammeessaajjuulluuii ssccrriiss• Utilizarea calitãþii expresive a limbajului ºi

a elementelor de comunicare nonverbalã întransmiterea mesajelor;

• Relatarea prin enunþuri scurte a unor fapte,întâmplãri, pe baza unui suport (plan deîntrebãri, idei, ilustraþii, cuvinte de sprijinetc.);

• Utilizarea formulelor de solicitare ºipermisiune adaptate la interlocutor.

44.. DDeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittããþþiiii ddee eexxpprriimmaarree ssccrriissãã• Formularea în scris a rãspunsurilor la

întrebãri;• Scriere dupã dictare a unor scurte texte, cu

respectarea regulilor de despãrþire în silabe,a celor ortografice ºi de punctuaþieînvãþate, a aºezãrii în paginã ºi a scrisuluilizibil;

• Redactarea unor scurte texte cu destinaþiespecialã (felicitarea, invitaþia).

Pretestarea se poate organiza prin interviuriindividuale de 7-10 minute, prin care se testeazãcompetenþele legate de receptarea ºi exprimareamesajelor orale ºi prin aplicarea unor probescrise (vezi probele de evaluare finalã din Ghidulcursantului -modulul III)

Constatãrile desprinse în urma examinãrii vor firepere pentru proiectarea activitãþii didacticeulterioare ºi tratarea diferenþiatã a cursanþilor.


Prezentarea GGhidului ccursantuluiGhidul este organizat pe ºapte unitãþi de învãþare.Spre deosebire de ghidurile pentru niveleleanterioare, în care textele suport erau în majoritatenonliterare, cu un caracter informativ, GGhhiidduullccuurrssaannttuulluuii pentru modulul IV cuprinde mai multetexte literare. Acestea sunt folosite ca pretextepentru rezolvarea unor sarcini utile în viaþacotidianã. Textele suport pot fi înlocuite în funcþiede particularitãþile colectivului de cursanþi.În cadrul fiecãrei unitãþi de învãþare activitatea depredare-învãþare este conceputã ca o interacþiunedintre cadru didactic ºi cursanþi, între acesta ºigrupe de cursanþi sau între cursanþi.Pentru a optimiza ºi pentru a face mai agreabilpprroocceessuull ddee îînnvvããþþaarree, învãþãtorul trebuie sãurmãreascã:• proiectarea lecþiilor folosind cunoºtinþele

anterioare ºi experienþa cotidianã acursanþilor;

• trezirea interesului pentru conþinutul deînvãþat, prin relevarea aplicabilitãþii ºifuncþionalitãþii lui;

• raportarea învãþãrii la alte discipline de studiu,prin abordarea transdisciplinarã a unor teme.

În conceperea demersului didactic, învãþãtoriitrebuie sã creeze contexte de comunicarediferite, în care, pe de o parte, elevii sã aibãposibilitatea exersãrii achiziþiilor lingvistice ºivalorificarea experienþelor proprii de viaþã, iar pede altã parte sã le ofere posibilitatea asimilãriiunor noi cunoºtinþe ºi formarea de capacitãþi.Proiectarea activitãþilor trebuie sã fie realizatã astfelîncât sã asigure atingerea standardelor de perfor-manþã propuse la finalul modulului. Pentru o maibunã desfãºurare a activitãþii didactice se recomandãstructurarea lecþiilor în blocuri de ore (3-4 ore dintr-ozi destinate aceleaºi discipline de studiu).Strategiile didactice folosite trebuie sã cuprindãmetode de învãþare specifice adulþilor (învãþareape bazã de proiecte, ateliere de lucru, studii decaz, dezbateri). Activitãþile vor încurajacomunicarea, socializarea, vor promova învãþareaprin cooperare, dar ºi studiul individual.FFiieeccaarree uunniittaattee ddee îînnvvããþþaarree cuprinde douã lecþii,o paginã de exerciþii recapitulative ºi o Paginã deportofoliu.

În prima etapã de învãþare a fiecãrei unitãþi deconþinut se urmãreºte exersarea deprinderilordeja dobândite de cursanþi ºi valorificareaexperienþei de viaþã a acestora.Fiecare lecþie propusã începe cu citirea textelorsuport, moment în care se urmãreºte exersareacitirii conºtiente ºi expresive, dar ºi formareadeprinderilor de lucru cu cartea.Sarcinile propuse la rubrica „„FFoolloosseeººttee--þþiiccuunnooººttiinnþþeellee!!““ sunt formulate pe baza textuluisuport. Acestea pot fi completate sau eliminateîn funcþie de particularitãþile grupului, dar ºi decele individuale.Noile informaþii, conþinuturi sunt introduse larubrica „„OObbsseerrvvãã!!““, prin propunerea unor sarcinide lucru care permit învãþarea prin descoperire,pornindu-se de la particular la general.Regulile, definiþiile de la rubrica „„RReeþþiinnee!!““ suntaplicate în situaþii noi prin rezolvarea sarcinilorde la „„EExxeerrsseeaazzãã!!““. Fiecare lecþie este urmatã deo probã de verificare a noilor cunoºtinþe.Sarcinile de lucru propuse în pagina cu titlul„„LLuuccrreeaazzãã mmaaii mmuulltt!!““ urmãresc fixarea ºiaplicarea noilor cunoºtinþe ºi exersareadeprinderilor de comunicare oralã ºi scrisã vizatepe parcursul unitãþii de învãþare.Fiecarea unitate de învãþare se încheie cu oevaluare sumativã cuprinsã în Pagina deportofoliu. Aceasta se încheie cu o sarcinãsuplimentarã, care poate fi rezolvatã individualsau pe grupe.

Evaluarea ffinalãCursanþii vor fi evaluaþi printr-un examen final ceva cuprinde probe concepute în funcþie destandardele de performanþã din programã. Acesteprobe vor fi completate cu portofoliul fiecãruicursant, pentru de a se observa ºi evoluþiaacestuia pe parcursul modulului.Perioada în care va avea loc sesiunea de examenva fi anunþatã la începutul modulului.

Harta României

Numele de þãri, oraºe, ape,munþi, persoane, sãrbãtori sescriu întotdeauna cu literã iniþialãmare.

Numele de România a fost adoptat pentru prima datã în anul1862, dupã formarea statului-naþiune prin unirea celor douã princi-pate româneºti, Valahia ºi Moldova, din anul 1859.

România este situatã în sud-estul Europei Centrale. Are osuprafaþã de 238 391 kilometri, ceea ce situeazã România pe locul80 în lume ºi pe locul 13 în Europa, ca mãrime.

Vecinii þãrii sunt: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, RepublicaMoldova ºi Marea Neagrã.

România are o populaþie de aproximativ 22 000 000 de locuitoride etnii diferite: români, maghiari, rromi, saºi, sârbi, slovaci,armeni, turci, evrei etc.

Strãmoºii românilor sunt dacii, luptãtori de temut, învinºi de romanisub conducerea Împãratului Traian. Deºi ocupaþia romanã a fost rela-tiv de scurtã duratã (165 de ani), aceasta a lãsat ca moºtenire limbalatinã, care a stat la baza formãrii limbii române.

De-a lungul timpului, în secolele al XIII-lea ºi al XIV-lea, s-au dez-voltat statele feudale ale Þãrii Româneºti ºi Moldovei. În ambele stateau urmat veacuri de lupta împotriva turcilor. În acest timp, Transilvaniaa fost ocupatã succesiv de Imperiul Otoman ºi de cel Austro-Ungar.

În cele din urmã, Moldova ºi Þara Româneascã s-au unit în1859. Þara a devenit independentã în 1877, iar unirea cu Transil-vania a avut loc in 1918.

Regimul comunist instaurat dupã cel de-al II-lea Rãzboi Mondial adurat 45 de ani ºi a fost înlãturat în decembrie 1989.

Ziua Naþionalã a României este la 1 Decembrie.

1. Folosind informaþiile din text ºi cunoºtinþele personale descrieRomânia.

2. Scrie ce evenimente importante din istoria României au avut loc în anii:1859 – 1918 –1877 – 1989 –

3. Transcrie din text cuvintele care s-au scris cu literã mare în interio-rul enunþurilor. Motiveazã aceastã scriere.

4. Transformã cuvintele dupã modelul dat. Formuleazã în scrisenunþuri în care sã foloseºti cuvintele scrise.români – românii daci – romani – locuitori –

6 Programul „A doua ºansã“ – Nivel primar

Despre RomâniaDespre RomâniaILecþia 1 – România

Aminteºte-þi!

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!

1Lecþia 11 România

DESPRE RROMÂNIA


Prezentarea uunitãþii

CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Desprinderea informaþiilor esenþiale ºi de

detaliu dintr-un text citit;• Cuvântul - parte de vorbire;• Substantivul - definiþie, felul, numãrul, genul;• Textul în versuri;• Semnul de punctuaþie „douã puncte“;• Ortografierea substantivelor proprii.

Despre RRomâniaLecþia poate începe cu o discuþie despre România.Fiecare cursant va formula câte un scurt enunþprin care sã ofere informaþii despre þara noastrã.Acestea se pot referi la: oraºe din þarã, relief,obiceiuri, monumente, personalitãþi etc. Deasemenea, puteþi completa un tabel în care sãcuprindã: Ce ºtiu despre România/ Ce vreau sãaflu. În funcþie de rãspunsurile cursanþilor dirijaþidiscuþiile pentru a rãspunde intereselor cursanþilor.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi independent textul suport, avândsarcina de a sublinia cuvintele ºi expresiilenecunoscute. Acestea vor fi explicate cu sprijinuldumneavoastrã. De asemenea, oferiþi explicaþiidespre numerele scrise cu cifre romane. Textul va fi apoi citit cu voce tare, de mai multe ori,solicitând toþi cursanþii. Puteþi propune exerciþii decitire selectivã pe criterii de conþinut. Paralel cuacestea, formulaþi întrebãri pentru a verifica dacãtoþi cursanþii au deprinderea de a desprindeinformaþii esenþiale ºi de detaliu dintr-un text citit.EExxeemmpplluu: Citiþi enunþul care se referã la populaþiaRomâniei. Formulaþi apoi întrebãrile: Câþi locuitoriare România? De ce etnii?

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Pentru început solicitaþi-le cursanþilor sãîncercuiascã pe textul suport numerele. Aceste datese vor nota pe tablã, urmând ca dupã o citireselectivã sã fie notate semnificaþiile acestora. Dacãaceastã activitate se va rezolva frontal, sarcinileexerciþiilor 1 ºi 2 pot fi realizate independent decãtre cursanþi. Nu insistaþi pe memorarea dateloristorice ºi geografice amintite în text.

Exerciþiile 3 ºi 4 urmãresc dezvoltarea deprinderiide scriere corectã a substantivelor proprii ºi a celorcare la plural se scriu cu „ii“. Ca sarcinãsuplimentarã, puteþi propune formularea în scris aunor enunþuri care sã conþinã aceste substantive.Pentru îmbogãþirea vocabularului, puteþirecomanda un exerciþiu de punere încorespondenþã a unor cuvinte din text, mai puþinfamiliare cu sinonime.EExxeemmpplluu: situatã - aflatã; ambele -amândouã;înlãturat - îndepãrtat etc.

1. Identificã în fragmentul de mai jos cuvinte care sã exprime:• nume de fiinþe, lucruri sau fenomene ale naturii;• însuºiri; • acþiuni; • numere.

„Au trecut optzeci de ani de la naºterea lui Hristos. Dacii,desprinºi din geþi, îºi au þara lor toatã dincoace de Dunãre. Înfruntea lor stã acum Decebal, om harnic ºi cu vederi largi, ostaºager ºi neînfricoºat în rãzboaie, stãpân hotãrât, înzestrat cu toateînsuºirile unui minunat cârmuitor. Pe tronul Împãrãþiei Romanestã molaticul Domiþian, ostaº fricos ºi om neînsemnat.“

(Alexandru Vlahuþã - „Din ttrecutul nnostru“)2. Reciteºte textul. Identificã enunþurile care cuprind semnul de punc-

tuaþie „douã puncte“ (:).

1. Scrie trei enunþuri prin care sã oferi informaþii despre România.2. Completeazã enunþurile cu pãrþi de vorbire care sã exprime ceea ce

este specificat în paranteze.• Hainele (însuºire) .............................. îi veneau foarte bine.• România se învecineazã cu (numãr) .............................. þãri.• Împreunã (acþiune) .............................. la munte.

3. Transcrie fragmentul de mai jos respectând regulile de scrierecorectã (scrierea cu majusculã, folosirea semnelor de punctuaþie).

sinaia este un oraº situat în centrul româniei acest oraº este unloc minunat de petrecere a timpului liber sau tratament în toate celepatru anotimpuri turiºtii pot beneficia de plimbãri cu telescaunul sautelecabina terenuri de sport sãli de spectacol sau cinema

1. Formuleazã în scris enunþuri care sã cuprindã o enumerare de:a) nume de persoane;b) nume de localitãþi;c) nume de þãri.Nu uita sã foloseºti semnul de punctuaþie douã puncte (:).

2. Grupeazã cuvintele date într-un tabel ca cel de jos, dupã ceea ceexprimã:state, coroniþã, minunatã, ºapte, veneau, vorbeºte, neîndemânatic, bucurie,patru, locuitori, noroc, împodobit, douã, vizitãm, interesanþi, stau

În exprimare ne folosim decuvinte. Acestea se pot grupa înpãrþi de vorbire, dupã ceea ceexprimã:

• nume de fiinþe, lucruri, feno-mene ale naturii (obiecte);• însuºiri;• acþiuni;• numere etc.

Semnul douã puncte (:) sefoloseºte înaintea unei enumerãri.Între cuvintele unei enumerãri sefoloseºte virgula (,).

Limba [i literatura român\ IV 7

Despre România

Observã!

Exerseazã!

Verificã-þi cunoºtinþele!

Re]ine!

Re]ine!

Obiecte(fiinþe, lucruri,

fenomene ale naturii)Însuºiri Acþiuni Numere


OBSERVÃÃ!Sarcinile propuse urmãresc familiarizarea cunoþiunea de „cuvânt ca parte de vorbire“ ºi ceade „substantiv“. Pentru mai buna înþelegere asarcinii de lucru de la exerciþiul 1 puteþi propuneun exerciþiu de continuare a unor ºiruri decuvinte cu altele care sã exprime: denumirileunor obiecte, numere, însuºiri, acþiuni.EExxeemmpplluu:Patru, al treilea, doisprezece, …………, …..……;Frumoase, slab, dulce, ..............., ………………;Privesc, mergem, am câºtigat, ........., ......... etc.Prin rezolvarea exerciþiului 1 cursanþii trebuie sãînþeleagã faptul cã fiecare cuvânt are un înþeles înfuncþie de care se integreazã într-o anumitãcategorie: a numãrului de obiecte, a însuºirilor, aacþiunilor etc.Exerciþiul 2 propune prin sarcina de rezolvareobservarea folosirii semnului de punctuaþie „douãpuncte“ înaintea unei enumerãri. Puteþi sprijinicursanþii sugerându-le sã recunoascã în textulsuport enunþurile în care sunt precizaþi vecinii þãrii

ºi etniile locuitorilor sãi. Puteþi propune deasemenea exerciþii în care cursanþii sã observefolosirea semnului „douã puncte“ se poate folosi ºiînaintea cuvintelor unor personaje în dialog. (Acestlucru se presupune a fi ºtiut de cãtre cursanþii careau absolvit modulul III, dar poate fi necunoscutcelor care au intrat direct în modulul IV.)Pentru esenþializarea noilor cunoºtinþe se vor citiinformaþiile din rubrica „Reþine!“.

EXERSEAZÃ!La exerciþiu 1 se urmãreºte exersarea deprinderiide a scriere a unor enunþuri corecte prin care sãse ofere informaþii dintr-un text citit. Verificaþidacã enunþurile formulate sunt corecte din punctde vedere al conþinutului, exprimãrii ºi scrierii. Casarcinã suplimentarã puteþi propune formulareaunor enunþuri pe aceeaºi temã, care sã conþinãcuvinte date (locuitori, comunism etc.).Urmãtorul exerciþiu urmãreºte fixarea cunoºtinþelorlegate de cuvânt, ca parte de vorbire, ºi va firezolvat independent. Pentru verificare solicitaþi câtmai multor cursanþi sã citeascã exemplele date.Transcrierea enunþurilor de la exerciþiul 3 presupunecitirea conºtientã ºi aplicarea regulii de folosirepunctului la sfârºitul enunþurilor ºi scrierea cu literãmare a cuvintelor iniþiale ºi a substantivelor proprii.Delimitarea în enunþuri logice se poate face frontal,oral, iar transcrierea independent. Pentruautocorectare oferiþi un model de rezolvare corectã.Pentru exersarea folosirii semnului „douãpuncte“ puteþi propune un exerciþiu decompletare a unor propoziþii cu semne depunctuaþie corespunzãtoare. Cu acest prilejputeþi verifica în ce mãsurã cursanþii ºtiu sãfoloseascã ºi semnul întrebãrii, al exclamãrii ºilinia de dialog.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Sarcinile se vor rezolva independent. La primul exerciþiu, pentru a vã asigura cã sarcinade lucru va fi corect rezolvatã propuneþi formulareaoralã a unor enunþuri care cuprindã enumerãri.Pentru exerciþiul 2 puteþi solicita suplimentarcursanþilor sã scrie câte douã-trei pãrþi de vorbirecare sã exprime: denumiri ale obiectelor, numere,însuºiri, acþiuni.

barbari – nume dat popoarelorcare au nãvãlit, au asuprit alte po-poare; persoane crude, necivili-zate;tirani – care încearcã sã-ºi impunãvoinþa în orice împrejurare, careasupresc pe cei din jur; (oameni)cruzi, nemiloºi;devizã - enunþ care exprimã pescurt o idee, care îndrumã compor-tarea sau activitatea cuiva.

Un rând al unei poezii senumeºte vers.

Fiecare vers se scrie cu alineat.Versurile sunt grupate în strofe.

Între strofele unei poezii selasã spaþiu liber.

Imnul de Stat al României este „Deºteaptã-te, române!“. Versurileimnului îi aparþin lui Andrei Mureºanu (1816-1863), iar muzica a fostcompusã de Anton Pann (1796-1854).

DEªTEAPTÃ-TE, RROMÂNE!

Deºteaptã-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adâncirã barbarii de tirani.Acum ori niciodatã croieºte-þi altã soartã,La care sã se-nchine ºi cruzii tãi duºmani.

Acum ori niciodatã sã dãm dovezi în lumeCã-n aste mâni mai curge un sânge de roman,ªi cã-n a noastre piepturi pãstrãm cu falã - un numeTriumfãtor în lupte, un nume de Traian...………………………………………………...Priviþi, mãreþe umbre, Mihai, ªtefan, Corvine,Româna naþiune, ai voºtri strãnepoþi,Cu braþele armate, cu focul vostru-n vine,„Viaþa-n libertate ori moarte“ strigã toþi.

Preoþi, cu crucea-n frunte cãci oastea e creºtinã,Deviza-i libertate ºi scopul ei preasfânt.Murim mai bine-n luptã, cu glorie deplinã,Decât sã fim sclavi iarãºi în vechiul nost' pãmânt.

1. Scrieþi cuvinte cu înþeles asemãnãtor celor date:tirani,soartã,duºmani,falã,naþiune,triumfãtor.

2. Spuneþi în ce situaþii se intoneazã Imnul Naþional.

3. Memoreazã cel puþin primele douã stofe ale imnului.

4. Scrie din memorie primele douã strofe ale imnului. Autocorecteazã-te folosind textul din Ghid.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Lecþia 2 – Imnul de Stat al României

Vocabular

1Lecþia 22 Imnul dde SStat aal RRomâniei


Imnul dde SStat aal RRomânieiLecþia poate începe prin audiþia unei înregistrãri aimnului României sau prin vizionarea unei înregistrãriale unor festivitãþi de premiere a unor sportivi româniîn urma unor competiþii internaþionale.Puteþi prezenta câteva informaþii despre Imnul deStat (cine a compus versurile ºi muzica, de cânda fost introdus acest imn etc.)

CITEªTE AAICI!Pentru început, citirea integralã a textului poatefi realizatã de dumneavoastrã. Citirea cu voce tare de cãtre cursanþi se va realiza pestrofe ºi este recomandatã lectura explicativã, în caresã fie surprinse aspecte legate de: sensul cuvintelor,mesajul transmis, scrierea unor cuvinte (folosireamajusculei, scrierea cu „ii“, folosirea literelor „â“ ºi„î“, utilizarea semnelor de punctuaþie).

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 urmãreºte îmbogãþirea vocabularuluiprin scrierea unor sinonime pentru cuvinte date.Puteþi completa ºirul cuvintelor cu altele familiarecursanþilor: lupte, strigã, priviþi etc. O altã sarcinãpe care o puteþi propune cu acest scop esteformularea de enunþuri în care cuvintele „croieºte“ºi „care“ sã aibã alte înþelesuri decât cele din text;Pentru precizarea situaþiilor în care se intoneazãimnul, dacã dotarea materialã a ºcolii vã permite,puteþi prezenta cursanþilor înregistrãri video caresã surprindã aspecte din viaþa politicã, socialãpotrivite acestor momente.Dirijaþi apoi o discuþie care sã ajute la observareastructurii textului în versuri. Informaþiile legatede aceasta sunt sintetizate la rubrica „„AAmmiinntteeººttee--þþii!!““. Pentru fixarea acestora, puteþi propuneexerciþii de citire selectivã.EExxeemmpplluu: Citiþi a treia strofã, primele douãversuri din ultima strofã etc.Pentru memorarea primelor douã strofe explicaþi-lecursanþilor tehnica memorizãrii: citirea repetatã,memorarea pe unitãþi logice de conþinut, redarea cuvoce tare a versurilor memorate cu sprijinul textuluisuport, reproducerea din memorie fãrã sprijin.Exerciþiul va fi urmat de autodictare, pentru carecursanþii se vor autocorecta folosind textul suport.

DESPRE RROMÂNIA

1. Copiazã a treia strofã a poeziei. Subliniazã pãrþile de vorbire caredenumesc fiinþe sau lucruri. Dintre cuvintele subliniate citeºte-le peacelea care denumesc mai multe obiecte.

2. Alege din urmãtorul ºir de cuvinte pe acelea care denumescfenumene ale naturii:ceaþã, urmaºi, soare, tristeþe, cer, ploaie, privire, colþ, strãmoºi, nori.

3. Scrie câte trei nume de:oameni – ape –oraºe – þãri –

4. Transformã substantivele astfel încât sã denumeascã mai multeobiecte. Completeazã dupã exemplul dat:(un) român – (doi) români(un) duºman – (doi) .................................(un) braþ – (douã) ..............................(un) nume – (douã) ..............................(o) umbrã – (douã) ..............................(o) luptã – (douã) ..............................

1. Scrie câte trei substantive care denumesc:• pãrþi ale corpului –• unelte –• meserii –• obiecte de îmbrãcãminte –

2. Subliniazã cu o linie substantivele comune ºi cu douã pe cele proprii:Mihai Viteazul a fost ucis de generalul Basta. Capul sãu a fost

luat de unul dintre cãpitanii domnitorului ºi înmormântat de RaduBuzescu la Mãnãstirea Dealu, lângã Târgoviºte.3. Transformã substantivele date de la singular la plural sau invers.

rãzboi – rãzboaie porþi –câmpie – locuitori –oaste – veacuri –

1. Recunoaºte substantivele din fragmentul de mai jos ºi completeazã untabel ca cel de mai jos.

În vremea lui ªtefan, Moldova se întindea peste toate þinuturilede la Carpaþii Rãsãriteni pânã la Nistru. Þãranii, proprietari depãmânt, erau chemaþi sã vinã la oaste. Þara era apãratã de cetãþi.

Moment festiv: înãlþarea steaguluiºi intonarea imnului României

Partea de vorbire care denu-meºte fiinþe, lucruri, fenomeneale naturii (obiecte) se numeºtesubstantiv. Cele mai multe sub-stantive se pot numãra.

Substantivele care denumescobiecte de acelaºi fel se numescsubstantive comune.

Substantivul care aratã numeleunor obiecte se numeºte substan-tiv propriu. Acestea se scriuîntotdeauna cu literã iniþialã mare.

Substantivele care denumescun singur obiect sunt la numãrulsingular.

Cele care denumesc mai multeobiecte sunt la numãrul plural.

Substantivele sunt la genul:- masculin, dacã se numãrãcu ajutorul cuvintelor un - doi;- feminin, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor o - douã;- neutru, dacã se numãrã cuajutorul cuvintelor un - douã.


Despre România

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Substantivul Felul Genul Numãrulvremea comun feminin singular


feminin, ca ºi cuvântul „bãrbat“ la masculin, iarca „nume“ la genul neutru.Puteþi solicita cursanþilor sã dea exemple desubstantive care sunt la genul feminin, masculinsau neutru. Informaþiile care trebuie însuºite de cãtrecursanþi sunt sintetizate la rubrica „„RReeþþiinnee!!““.

EXERSEAZÃ!Exerciþiul1 se poate rezolva oral frontal,solicitând cât mai mulþi cursanþi sauindependent, în scris. Verificarea lucrãrilor înultima situaþie se poate realiza frontal.Înaintea rezolvãrii exerciþiului 2, care presupunerecunoaºterea substantivelor, le puteþi menþionacursanþilor felul în care se poate verifica dacã uncuvânt este substantiv: dacã denumeºte fiinþe,lucruri, fenomene ale naturii, dacã se poate„numãra“ ºi dacã i se poate alãtura un cuvântcare aratã însuºiri.La exerciþiul 3, de transformare a unorsubstantive prin schimbarea numãrului, puteþiintroduce ºi substantive care au aceeaºi formã ºila singular, ºi la plural.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul propus va fi rezolvat independent, iarcorectarea se va realiza frontal, oral.În funcþie de greºelile cursanþilor propuneþiactivitãþi de recuperare. Cursanþilor cu ritm rapidde lucru le puteþi propune sarcini suplimentare:• formularea de propoziþii care sã conþinã un

anumit substantiv; • formularea de enunþuri cu forme diferite ale

substantivelor (EExxeemmpplluu: om, omului, omu);• gruparea unor substantive dupã criterii diferite

(numãr, gen).• transformarea în enunþuri a unor substantive

comune în substantive proprii.EExxeemmpplluu: În þarã vremea e caldã. În Româniavremea e caldã.

OBSERVÃÃ!Este indicat ca cele patru exerciþii de la aceastãrubricã sã fie rezolvate frontal, prin activitãþi dirijatede dumneavoastrã. Acestea îºi propun introducereaconþinuturilor legate de substantiv: definiþie, felurilesubstantivelor, numãrul ºi genul acestora.Primele douã exerciþii urmãresc familiarizarea cunoþiunea de „substantiv“ ca parte de vorbire caredenumeºte fiinþe, lucruri, fenomene ale naturii.Solicitaþi-le cursanþilor sã dea ºi ei exemple deastfel de cuvinte.Prin rezolvarea exerciþiul 3 cursanþii vor sesiza dife-renþa dintre substantivele comune ºi cele proprii.Precizaþi-le cursanþilor ºi faptul cã substantiveleproprii se scriu cu literã iniþialã majusculãindiferent de locul pe care îl ocupã în enunþuri.Introducerea noþiunilor de „numãr“ ºi „gen“ alsubstantivelor se realizeazã prin rezolvareaexerciþiului 4. Ca mijloc de stabilire a genurilorsubstantivelor le puteþi sugera cursanþilorfolosirea urmãtorului criteriu: substantivele carese numãrã ca ºi cuvântul „femeie“ sunt la

Anton Pann

Imnul Deºteaptã-te, române! a fostcântat pentru prima datã pe datade 29 iunie 1848 la RâmnicuVâlcea?

1. Completeazã schema recapitulativã, folosind substantive potrivite.a) Substantivul este partea de vorbire care aratã nume de:• fiinþe: om, ...............................,.............................,.................................• lucruri: carte, .............................,............................,...............................• fenomene ale naturii: noapte, ......................,.....................,..................• stãri sufleteºti: fericire, ..........................,.........................,......................• acþiuni: alergare, .............................,..........................,............................

b) Substativele pot fi de douã feluri:• comune: þarã, .............................,...............................,..........................• proprii: România, ..........................,................................,.......................

c) Genurile substantivelor sunt:• feminin: pace, ..............................,............................,.............................• masculin: domnitor, ............................,........................,.........................• neutru: imn, ...............................,...........................,..............................

d) Numãrul substantivelor poate fi:• singular : istorie, ..............................,.........................,........................... • plural: oameni, ..............................,..........................,...........................

2. Formaþi perechi. Fiecare spuneþi pe rând câte un substantiv.Colegul sau colega are sarcina de a transforma substantivul auzit dela singular la plural sau invers.

3. Scrie câte trei substantive proprii care sã denumeascã:• numele unor ziare –......................................................................................................................• nume de persoane –......................................................................................................................• nume de sãrbãtori –......................................................................................................................• nume de strãzi –......................................................................................................................

4. Scrie câte trei substantive care sã îndeplineascã condiþiile:• substantiv comun, gen feminin, numãr plural;......................................................................................................................• substantiv propriu, gen masculin;......................................................................................................................• substantiv comun, genul neutru, numãr singular;......................................................................................................................• substantiv propriu, genul feminin.......................................................................................................................


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult

1Lucreazã mmai mmult!


Primul exerciþiu propune realizarea unei schemerecapitulative pentru substantiv. Aceasta va ficompletatã independent cu substantivecorespunzãtoare, paralel cu explicaþiisuplimentare oferite de dumneavoastrã. Cavariantã a acestui exerciþiu puteþi propunerealizarea pe grupe a unor planºe care sãconstituie scheme recapitulative. Acestea vor ficorectate ºi afiºate în clasã.Exerciþiile 3 ºi 4 vor fi rezolvate independent. Întimpul activitãþii, cursanþii vor fi monitorizaþipermanent pentru a putea acorda sprijin aceloracare au nevoie. Dacã printre exemplele oferite decursanþi sunt substantive proprii compuse,prezentaþi cursanþilor reguli de scriere corectã aacestora. Verificarea exerciþiilor se va realiza princitirea substantivelor scrise.AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• formularea de propoziþii care sã conþinã

substantive care se scriu cu vocale sauconsoane duble (fiica, fii, vii, accident, alee,idee etc.);

• formularea de propoziþii în care substantive cuaceeaºi formã sã fie pe rând substantivecomune ºi apoi proprii (EExxeemmpplluu: creangã -Creangã, roman - Roman);

• scrierea la forma potrivitã a unor substantiveîn enunþuri date (EExxeemmpplluu: La marginea (oraº)se aflã stadionul.)

DESPRE RROMÂNIA

1. Uneºte substantivele care au înþeles asemãnãtor.braþe duºmaniostaºi bãtãliilupte mâinisclavi robiinamici soldaþi

2. Completeazã enunþurile folosind cuvinte potrivite.• Þãrile vecine României sunt: ...................., ...................., ...................., .................... ºi .................... .• Trei dintre marile oraºe ale þãrii sunt: ..............................., ..............................., ............................... .• În România trãiesc persoane de diferite etnii: ..........................., .........................., .......................... .

3. Recunoaºte substantivele. Completeazã apoi tabelul dat.

Steagul dacilor era un balaur cu cap de lup cu guradeschisã ºi corp de ºarpe. Acesta era confecþionatdin bronz sau argint ºi fixat într-o prãjinã.

4. Scrie cel puþin cinci substantive potrivite imaginii. Formuleazã apoi propoziþii cu trei dintre acestea.


Despre România

Paginã de portofoliu

Formaþi grupe. Alegeþi un stat european. Realizaþi împreunã o scurtã prezentare a acestuia, care sãcuprindã: poziþia în Europa, vecinii, capitala, moneda naþionalã, culorile drapelului etc.

Substantivul Felul Genul Numãrul

Pagina dde pportofoliu


Sarcinile propuse vor fi rezolvate independentdirect pe paginile ghidului cursantului. Puteþi oferilãmuriri suplimentare pentru rezolvarea exerciþiilor1 ºi 2, care sã constea în explicarea oralã asensului cuvintelor (exerciþiul 1) ºi sugerareafolosirii textului suport „Despre România“ pentrudesprinderea unor informaþii necesare completãriipropoziþiilor lacunare (exerciþiul 2).

OBIECTIVEELE URRMÃRITE:• Sã identifice perechi de substantive cu înþeles

asemãnãtor;• Sã utilizeze substantive corespunzãtoare ca

înþeles în enunþuri date;• Sã identifice substantive în enunþuri ºi sã

precizeze felul, genul ºi numãrul;• Sã scrie substantive potrivite unei imagini ºi

sã le introducã în enunþuri proprii.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE• Itemul I - stabileºte corespondenþa între trei

perechi de substantive sinonime;• Itemul II - completeazã corect din punct de

vedere al conþinutului douã dintre enunþurilelacunare (folosindu-se de textul suport);

• Itemul III - recunoaºte ºapte substantive ºistabileºte corect numãrul ºi genul pentru cincidintre ele;

• Itemul IV - scrie corect 4 substantive ºiredacteazã corect 2 enunþuri.

Pentru rezolvarea sarcinii pe grupe este indicatsã oferiþi cursanþilor materiale pentrudocumentare: adrese de Internet, ghidurituristice, manuale de geografie pentru gimnaziu,hãrþi etc. Pe baza materialului studiat, cursanþiipot sã realizeze planºe care sã cuprindã ºiilustraþii pentru completarea informaþiei redate înscris. Urmãriþi capacitatea cursanþilor de a utilizainformaþia esenþialã desprinsã din sursa dedocumentare, ortografierea substantivelor proprii,folosirea semnului „douã puncte“ ºi a „virgulei“în enumerare.

Valea Mureºului (imagine din avion)

Pentru a rãspunde la între-bãrile formulate pe margineaunui text, trebuie sã înþelegemîntâi conþinutul acestuia.

Rãspunsul la întrebãri se for-muleazã întâi în gând ºi apoi înscris.

Când scriem rãspunsul res-pectãm regulile de ortografie ºipunctuaþie.

Legenda OOltului ººi aa MMureºului

Se spune cã demult, pe vârful unui munte din Carpaþii Rãsãritenise vedea o cetate falnicã, cu douã turnuri înalte. Acolo trãiau un craiºi o crãiasã care aveau doi fii gemeni: Oltul ºi Mureºul. Cei doi fraþinu se înþelegeau deloc, de aceea Oltul fusese crescut în turnul dela miazãzi, iar Mureºul, în cel de miazãnoapte.

De multã vreme craiul purta rãzboi cu un vecin al sãu. Plecatîntr-o luptã, el nu s-a mai întors. Fiii s-au gândit sã plece încãutarea tatãlui. Oltul ºi Mureºul s-au dus la mama lor ºi i-au vor-bit de hotãrârea lor de a-ºi cãuta tatãl. Auzind ce spun, crãiasa avãrsat lacrimi de durere, dar ºi de fericire. De fericire, pentru cãfeciorii ei erau vrednici ºi îndârjiþi, ºi de durere, pentru cã sedespãrþea de ei ºi-i era fricã sã nu-i piardã. Ea le-a spus:

- Bine, bãieþii mei! Plecaþi în cãutarea craiului, dar va sfãtuiesc sãstaþi mereu împreunã, precum caii la trãsurã, ºi nedezlipiþi unul de altul!

Prinþii au plecat, dar de îndatã ce au ieºit din cetate au pornit sãse certe pe ce cale sã apuce. S-au despãrþit. Mureºul cu fireaîntunecatã a pornit-o spre nord, iar nãvalnicul Olt, cãtre sud. Pe ovale, Mureºul s-a întors spre miazãzi, dar nu l-a mai gãsit pe Olt. S-a rãtãcit ºi-a luat-o spre apus, prin câmpii aºa de frumoase, încâtºi-a uitat fratele geamãn. În cetatea de scaun, crãiasa a aflat de lasolii ei cã fiii i-au încãlcat porunca.

Supãratã, ea a alergat sã-ºi întoarcã feciorii din drum, dar nu i-a mai putut ajunge. S-a pornit sã plângã nãvalnic, curgând izvoaredin ochii ei:

- Doamne, te rog sã povãþuieºti paºii feciorilor mei. L-am pier-dut pe crai. Fã, Doamne, orice numai sã nu piarã niciodatã bãieþiimei nãstruºnici.

Dumnezeu a ascultat ruga crãiesei ºi, pe datã, a hotãrât sã-i prefacãîn râuri nemuritoare. ªi râuri au rãmas pânã astãzi, pãstrându-ºinumele: MUREªUL ºi OLTUL.


Legende româneºtiLegende româneºtiIILecþia 3 – Legenda Oltului ºi a Mureºului

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

1. Rãspunde în scris la urmãtoarele întrebãri:• Cine erau Oltul ºi Mureºul?• Unde au hotãrât sã plece? De ce?• Ce i-a sfãtuit mama lor înainte de plecare?• Ce s-a întâmplat pe drum?• De ce au fost transformaþi în râuri?

2. Urmãriþi pe harta fizicã traseele celor douã râuri.3. Povesteºte oral legenda.4. Transcrie ultimul alineat al textului. Subliniazã sub-

stantivele.

2Lecþia 33 Legenda OOltului ººi aa MMureºului

LEGENDE RROMÂNEªTI



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Formularea de rãspunsuri la întrebãri pe baza

unui text narativ citit;• Povestirea oralã a unui fragment dintr-un text

narativ;• Adjectivul; Acordul adjectivului cu substantivul;• Scrierea corectã a cuvântului „sa“ ºi

ortogramei „s-a“.

Legenda OOltului ººi aa MMureºuluiLecþia poate începe prin urmãtoarea activitate: înperechi, având la dispoziþie harta fizicã aRomâniei, cursanþii vor avea sarcina de aidentifica ºi scrie cât mai multe nume de ape(râuri, lacuri) din þarã. Spuneþi cursanþilor careeste culoarea convenþionalã folositã pentru ape. Dirijaþi o discuþie prin care sã realizaþi introducereaîn subiectul textul suport: Oltul ºi Mureºul. Arãtaþipe o hartã mare cursurile celor douã râuri.

CITEªTE AAICI!Textul suport poate fi citit în perechi. Fiecare cursantva avea sarcina de a citi câte un paragraf al lecþiei.Pe parcursul citirii vor avea sarcina de a subliniacuvintele necunoscute. Acestea vor fi explicate.Propuneþi apoi exerciþii de citire în lanþ pe fragmentelogice sau pe paragrafe.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Pentru mai buna înþelegerea a textului, dar ºi pentruîmbogãþirea vocabularului puteþi propune unexerciþiu de punere în corespondenþã a unor perechide cuvinte sinonime, în care sã utilizaþi cuvinte dintextul suport mai puþin familiare cursanþilor.(EExxeemmpplluu: miazãzi, miazãnoapte, crai, nemuritor,nãvalnic etc.)La exerciþiul 1 formularea în scris a rãspunsurilor laîntrebãri va fi precedatã de rezolvarea oralã aaceleaºi sarcini. Amintiþi-le cursanþilor cãformularea rãspunsurilor la întrebãri se realizeazã înenunþuri complete care, de obicei, includ ºi o partedin întrebare. Puteþi da câteva exemple de întrebãriºi rãspunsuri în care cursanþii sã identifice parteadin întrebare care a fost preluatã în rãspuns.

Sugeraþi-le cursanþilor sã formuleze ºi alteîntrebãri legate de conþinutul textului suport.La exerciþiul 2, în timpul urmãririi pe hartã atraseelor celor douã râuri puteþi solicita cursanþilorsã precizeze ºi alte date geografice care pot fiobservate pe harta fizicã: oraºe pe care letraverseazã, forme de relief strãbãtute, afluenþi etc.Povestirea oralã a textului (exerciþiul 3) poate fiorganizatã ca activitate pe grupe de câte 3persoane, fiecare având sarcina de a povesti unfragment din text. Fiecare grup va prezentapovestirea textului colegilor.Exerciþiul 4 poate cuprinde sarcini diferenþiate, însensul cã fiecare cursant poate avea sarcina de arecunoaºte substantivele în enunþuri diferite din text. AAllttee aaccttiivviittããþþii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• Identificarea substantivelor care s-au scris cu

„ii“ sau „iii“ ºi introducerea acestora înenunþuri proprii (fii, fiii, solii, paºii, feciorii,bãieþii, caii);

• Identificarea substantivelor proprii din text;• Povestirea în scris a unui fragment din text.

1. Identificã pãrþile de vorbire care exprimã însuºiri ale substantivelorsubliniate.Se spune cã demult, pe vârful unui munte din Carpaþii

Rãsãriteni, se vedea o cetate falnicã, cu douã turnuri înalte.2. Pentru fiecare dintre substantivele date scrie câte douã cuvinte care

exprimã însuºiri; râu, fii, munte.3. Transcrie propoziþiile.

Curge râul limpede. Curg râurile limpezi.

a) Subliniazã substantivele. Specificã genul ºi numãrul fiecãrui substantiv subliniat.

b) Încercuieºte cuvintele care aratã însuºiri ale obiectelor denumitede substantive. Observã ce s-a întâmplat cu forma lor.

1. Scrie câte trei adjective care sã exprime: forma, culoarea, gustul, mirosul.2. Transformã grupurile substantiv - adjectiv trecând substantivele:

a) de la singular la plural: b) de la plural la singular:apã adâncã turnuri înaltepãdure deasã vârtejuri ameþitoaredrum anevoios ierni geroase

3. Subliniazã adjectivele. Pentru fiecare stabileºte genul ºi numãrul.Râul umflat curge repede, cu un vâjâit mânios. Izbeºte

îngheþatele maluri ºi butucii groºi ai podului. 4. Dezvoltã propoziþiile alãturând fiecãrui substantiv câte un adjectiv

potrivit.Se aud tunete. Fulgere strãbat cerul. Începe ploaia. Oamenii se

adãpostesc.

Partea de vorbire care exprimãînsuºirile unor obiecte denumitede substantiv se numeºte adjectiv.

Adjectivul are acelaºi gen ºinumãr cu substantivul ale cãruiînsuºiri le aratã. El se poate aflaînainte sau dupã substantivul pecare îl însoþeºte.


Legende româneºti

Observã!

Exerseazã!

Verificã-þi cunoºtinþele!1. Transcrie propoziþiile scriind adjectivele din parantezã la forma potrivitã.

• Ochii (mãsliniu) ai fetei priveau cu dragoste. • Primarul era îmbrãcat într-un costum (maronie).• Prin geamurile (fumuriu) se zãreau dansatorii. • (Schimbãtor) zile ale primãverii au trecut.

2. Subliniazã adjectivele. Grupeazã-le dupã numãr.Bãiatul târa pe pãmântul reavãn ciubotele grele. Ridicã spre mine ochii triºti. Îºi scoase de pe cap pãlãria veche, pleoºtitã

ca o ciupercã. Mã salutã cu glas subþirel.( Mihail Sadoveanu, Un om nãcãjit)

3. Scrie substantive cãrora sã li se potriveascã toate adjectivele din fiecare ºir. Specificã pentru fiecare numãrulºi genul.nou, roºu, modern – ................................................... înalte, vesele, pricepute – .........................................proaspãtã, gustoasã, ieftinã – ..................................... înþelepþi, darnici, toleranþi – .....................................

Re]ine!


OBSERVÃÃ!Pornind de la cunoºtinþele despre substantiv ºidespre pãrþile de vorbire care denumesc însuºiri,cursanþii vor rezolva exerciþiile 1 ºi 2, care permitfamiliarizarea cu noþiunea de „adjectiv“ ca partede vorbire ce aratã însuºiri ale obiectelordenumite de substantiv.Ca activitate suplimentarã, puteþi propune unexerciþiu de exemplificare de adjective care sãarate: forma, mãrimea, culoarea, gustul, mirosul,însuºiri fizice sau morale etc.Acordul adjectivului cu substantivul pe care îldeterminã ºi poziþia faþã de acesta vor fiobservate cu uºurinþã de cãtre cursanþi prinrezolvarea exerciþiului 3. Pentru conºtientizarea rolului adjectivului încomunicare puteþi propune un exerciþiu decompararea a unor enunþuri care conþin adjectivecu aceleaºi enunþuri din care însã au fosteliminate acestea. (EExxeemmpplluu: Pe masa rotundã seaflã bucate gustoase. Pe masã se aflã bucate.)

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent, iarverificarea se va realiza oral, frontal. Puteþiîntocmi la tablã o listã cu toate exemplele oferitede cursanþi, formulând apoi ca sarcinãsuplimentarã gruparea acestora dupã numãr.Pentru rezolvarea exerciþiului 2 puteþi formula casarcinã iniþialã recunoaºterea substantivelor dingrupurile de cuvinte ºi scrierea formelor de plural,respectiv de singular ale acestora, urmând ca apoicursanþii sã rezolve independent sarcina exerciþiului.O activitate suplimentarã pe care o puteþi propunepoate consta în transcrierea grupurilor substantiv -adjectiv, inversând locul acestora. Supuneþi observa-þiei cursanþilor modificarea formei adjectivelor.Pentru precizarea genului ºi numãrului adjectiveloridentificate la exerciþiul 3 este nevoie de adescoperi substantivele pe care acestea ledeterminã ºi de a preciza genul ºi numãrul acestora.Este recomandat ca acest exerciþiu sã fie rezolvatfrontal, la tablã. Puteþi propune ºi alte enunþuriastfel încât sã fie activizaþi cât mai mulþi cursanþi.La exerciþiul urmãtor este indicat ca prinactivitate frontalã sã se identifice substantivele,urmând ca dezvoltarea enunþurilor prin adãugareade adjective sã se facã prin activitateindependentã. Verificarea se va face oral.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Înainte de rezolvarea primului exerciþiu esteindicat sã propuneþi o activitate de transformarea unor adjective care la plural se scriu cu „ii“sau „iii“. (EExxeemmpplluu: palton cãrãmiziu, paltoanecãrãmizii, cãrãmiziile paltoane; fulg argintiu,fulgi argintii, argintiii fulgi)Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent. Verificaþiscrierea corectã a adjectivelor.La exerciþiu 2 sugeraþi cursanþilor ca pentrustabilirea numãrului adjectivelor identificate sãstabileascã legãtura cu substantivele determinateprin sãgeþi. Verificarea se va face oral. Puteþisolicita ca sarcinã suplimentarã stabilirea genuluiadjectivelor identificate.Rezolvarea exerciþiului 3 este indicat sã fieprecedatã de rezolvarea frontalã a unui exerciþiuasemãnãtor. Verificarea modului de rezolvare se poate realizaîn perechi.

Mânãstirea Putna

ctitorie – bisericã, mãnãstire, locaºsfânt;pustnic – om care trãieºte departede lume, singuratic;chilie – camerã micã de locuitunde stau de obicei cãlugãrii.

Pentru a povesti un text þineseama de urmãtoarele sfaturi:

Citeºte textul pânã înþelegidespre ce se povesteºte:- spune ce ai înþeles în enunþuri

clare, folosind cuvintele proprii,evitând repetarea cuvintelor;

- dacã povesteºti oral, vorbeºteclar, expresiv, suficient de tare,privind spre ascultãtori;

- când scrii, respectã ortografiaºi punctuaþia.

Mãnãstirea PPutnalegendã popularã

Mãnãstirea Putna este prima ctitorie a domnitorului Moldovei,ªtefan cel Mare. Aici este înmormântat marele domn ºi familia sa. Legenda spune cã, odatã, într-o noapte foarte întunecoasã, întor-cându-se învins dintr-o bãtãliei, ªtefan a ajuns prin Valea Viþeului.Prin locurile acelea trãia un bãtrân pustnic, credincios pe numeDaniil Sihastru. Acesta l-a gãzduit, 1-a ospãtat cu mãlai fiert ºirãdãcini culese din pãdure. La miezul nopþii, pustnicul 1-a luat demânã pe ªtefan, ar fi ieºit eu el din chilie ºi i-a arãtat frumoasavale a Putnei ºi l-a sfãtuit ca în acel loc sã ridice o mãnãstire, „pen-tru ca Dumnezeu sã-i ajute la toate treburile lui“.

Dupã un timp, ªtefan Vodã, întors victorios din mai multe bãtãlii,s-a hotãrât sã înalþe o mãnãstire mare ºi frumoasã cum nu se maipomenise. Aºa cã, împreunã cu mai mulþi oºteni a plecat în cãutarealocului de ridicare a bisericii. Ajungând pe malurile Putnei, în fru-moasa Bucovinã, porunci celor mai iscusiþi arcaºi sã-ºi încerce puterile.Voinicii îºi pregãtirã sãgeþile, încordarã arcurile ºi traserã. Sãgeþile lors-au dus ca vântul de nu s-au mai zãrit. Apoi însuºi domnul mare alMoldovei, cu braþele sale vânjoase ºi-a încercat puterile. Sãgeata s-adus departe, departe. S-a oprit într-un paltin bãtrân frângându-l îndouã. Acolo a fost ales locul în care s-a zidit mãnãstirea.

Un fragment din trunchiul unui paltin, în care, dupã legendã, s-arfi înfipt sãgeata lui ªtefan cel Mare când a tras cu arcul din vârfulmuntelui, se pãstreazã ºi astãzi la Mãnãstirea Putna.

1. În perechi formulaþi întrebãri ºi rãspunsuri despre conþinutul textului.

2. Marcheazã cu X casetele care corespund numai informaþiilordesprinse din text:

ªtefan cel Mare a fost domnitorul Moldovei.El a domnit între anii 1457-1504.Daniil Sihastru era un pustnic credincios.Domnitorul este înmormântat la mãnãstirea Putna.Din porunca lui ªtefan cel Mare s-au construi 47 de mãnãstiri.

3. Povesteºte pe scurt conþinutul legendei.

4. Identificã adjectivele din al doilea paragraf al textului.

5. Scrie propoziþii în care sã foloseºti substantivele proprii din text.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 4 – Mãnãstirea Putna

2Lecþia 44 Mãnãstirea PPutna


Mãnãstirea PPutnaIntroducerea în tema lecþiei se poate realizaprintr-o discuþie dirijatã legatã de legende sau depersonalitatea domnitorului ªtefan cel Mare.Puteþi prezenta pe scurt câteva evenimente dintimpul domniei acestuia.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi în gând textul suport ºi vorconsulta vocabularul pentru înþelegerea cuvintelormai puþin familiare. De asemenea, vor identifica ºialte cuvinte al cãror sens considerã cã nu l-auînþeles. Pentru a verifica deprinderile de citireconºtientã, înaintea citirii cu voce tare a textului,formulaþi câteva întrebãri în legãturã cu textulcitit. (EExxeemmpplluu: Unde este înmormântat ªtefan celMare? Cine l-a sfãtuit sã construiascã MãnãstireaPutna? Cum a ales locul ridicãrii mãnãstirii?)Propuneþi apoi exerciþii de citire selectivã sau pefragmente logice.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 poate fi rezolvat ºi în scris. Înaceastã situaþie fiecare cursant va scrie cel puþintrei întrebãri, urmând ca rãspunsurile la acesteasã fie date de partener tot în scris. Reamintiþi-lecã rãspunsurile la o întrebare pot fi constituitedin mai multe enunþuri.Realizaþi la tablã o listã cu întrebãrile carevizeazã informaþiile esenþiale din text.La exerciþiul urmãtor precizaþi-le cursanþilor cãtoate informaþiile date în enunþuri sunt reale, darnumai unele reies din text. Sarcina va fi rezolvatãindependent ºi verificatã oral.Povestirea legendei se va realiza oral. Pentru asprijini cursanþii elaboraþi planul simplu de ideiºi afiºaþi-l pe tablã. Urmãriþi exprimarea corectãºi logica formulãrilor. Ca sarcinã suplimentarã puteþi propunepovestirea în scris a fragmentului care prezintãmomentul alegerii locului de construcþie almãnãstirii. Identificarea adjectivelor din al doilea paragraf(exerciþiul 4) se va realiza direct pe suportul decurs. Puteþi propune analiza gramaticalã acâtorva dintre ele.

La exerciþiul 4 identificarea substantivelor propriise poate face frontal, iar formularea propoziþiilorindependent. Verificaþi dacã enunþurile suntcorecte din punct de vedere al conþinutului ºi aformei.


1. Citeºte enunþurile. Observã scrierea cuvintelor subliniate. Precizeazã încâte silabe se rosteºte sa. Dar s-a?• ªtefan cel Mare s-a rãtãcit prin pãdure.• Daniile Sihastru l-a gãzduit în chilia sa.

2. Citeºte propoziþiile date înlocuind :a) cuvântul sa cu ei sau lui;• În curtea sa au venit toþi prietenii. • Am primit salutãri din partea sa.• Pãrerea sa a contat.

b) cuvintele lui sau ei cu sa.• Haina lui era nouã.• Am luat cartea ei de vizitã.• Starea lui de sãnãtate era foarte bunã.

1. Scrie cuvinte potrivite alãturi de cele date, ca în exemplele date.s-a hotãrât plecarea sas-a ............................. ............................. sas-a ............................. ............................. sas-a ............................. ............................. sa

2. Încercuieºte varianta corectã dintre s-a ºi sa în propoziþiile de mai jos.În oraº s-a/sa construit un nou cinematograf.Vocea s-a/sa mi se pãrea cunoscutã.S-a/Sa stabilit cã nu fusese vina s-a/sa. S-a/Sa întâmplat sã primeascã vestea chiar de ziua s-a/sa.Meciul de fotbal s-a/sa terminat la egalitate.

3. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia enunþurile din coloana A,respectiv B. Autocorectaþi-vã dictãrile.

A B

Cuvintele s-a ºi sa se rostescla fel. Scriem sa când îl putemînlocui cu unul dintre cuvintele eisau lui.

S-a sunt douã cuvinte care nupot fi înlocuite printr-un singurcuvânt.


Legende româneºti

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

• Omul s-a oprit la marginea drumului.• Mama sa s-a angajat la o fabricã.• Ea s-a întors din concediu.• Locuinþa sa este nou construitã.

• Pe sora sa o cheamã ªtefania.• Cursul de astãzi s-a terminat la ora trei.• Sala s-a umplut de spectatori.• Prietena sa s-a nãscut la Suceava.

1. Scrie în spaþiile punctate sa ori s-a, dupã cum este cazul.haina ................ • ................ dus • ................ grãbit • cererea ................bucuria ............ • ............ bucurat • ............ mirat • iubirea ............ • ............ plimbat

2. Completeazã spaþiile punctate cu sa ori s-a.• ...... lãsat întunericul. • Copilul ...... rãtãcit în pãdure.• Oastea ...... era numeroasã. • Rugãmintea ...... a fost ascultatã.• Privirea ...... era caldã. • Dupã trei ani ...... întors în localitatea ...... natalã.


OBSERVÃÃ!Prin exerciþiile propuse se urmãreºtefamiliarizarea cursanþilor cu scrierea corectã acuvântului „sa“ ºi a ortogramei „s-a“. Ei trebuiesã observe cã, deºi aceste cuvinte sunt omofone,ele au sensuri diferite.Întrucât cunoºtinþele de structurã a comunicãrii

ale cursanþilor nu permit explicarea ortogramei,în predarea acesteia se preciza cã ea nu se poateînlocui cu unul dintre cuvintele „ei“ sau „lui“.De asemenea le puteþi preciza cã „a“ ajutã laexprimarea unei acþiuni. ( a plimbat - s-aplimbat). Sintetizarea noilor cunoºtinþe se aflã în rubrica„„RReeþþiinnee!!““ care va fi cititã de cursanþi.

EXERSEAZÃ!Exerciþiile 1 ºi 2 vor fi rezolvate independent.Acestea urmãresc fixarea scrierii corecte aortogramei „s-a“ ºi a cuvântului „sa“. Verificaþidacã exemplele date sunt corecte ºi dacã au fostalese variantele potrivite. În situaþia în carecursanþii au greºit oferiþi-le explicaþii suplimentarepentru ca aceºtia sã se corecteze. Ca sarcinãsuplimentarã la exerciþiul 1, le puteþi solicitacursanþilor sã introducã în enunþuri proprii câtedouã grupuri de cuvinte obþinute.Dictarea în perechi trebuie precedatã de o discuþieîn care sã explicaþi cursanþilor tehnica dictãrii:• citirea integralã a enunþului;• reproducere a acestuia de cãtre cel care va

scrie;• scrierea propriu-zisã a enunþului.Fiecare cursant se va corecta folosind suportul decurs. Pentru cei care au greºeli frecvente descriere propuneþi activitãþi individualizate derecuperare.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Pentru rezolvarea exerciþiul 1, reveniþi la exerciþiul1 de la rubrica „„EExxeerrsseeaazzãã!!““ ºi supuneþiobservaþiei cursanþilor poziþia ortogramei „s-a“ ºia cuvântului „sa“ în grupurile de cuvinte scrise.Aceºtia vor desprinde ideea cã „sa“ însoþeºtesubstantive ºi cã de cele mai multe ori se aflãaºezat dupã acesta, în timp ce ortograma se aflãîntotdeauna înaintea cuvintelor care aratã acþiuni.Cele douã exerciþii vor fi rezolvate independent ºivor fi supuse autocorectãrii, dupã un model derezolvare oferit de dumneavoastrã.

Oltul ºi Mureºul izvorãsc dinMunþii Hãºmaºu Mare dinjudeþul Harghita?

Statuie – ªtefan cel Mare

ªtefan cel Mare a purtat în cei47 de ani ai domniei 47 de bãtãlii,din care, aºa cum spune istoria ,ar fi pierdut doar douã ? El a ridi-cat 44 de biserici ºi mãnãstiri,dintre care o mare parte existã ºiîn prezent.

1. Recunoaºte adjectivele care exprimã însuºirile obiectelor denumitede substantivele subliniate. Completeazã apoi tabelul dat.

Luna se oglindea într-un lac mare ºi limpede sa seninul cerului. Pe oinsulã de smarald se ridica un mândru palat de o marmurã ca laptele,lucie ºi albã. O luntre auritã veghe pe undele limpezi ale lacului.

(Mihai Eminescu, Fãt-Frumos din lacrimã)

2. Scrie pentru fiecare substantiv adjective cu înþeles opus celor date.

dimineaþã – rãcoroasã apã – tulbure încãpere – luminoasãdimineaþã – .................. apã – .................. încãpere – ..................

3. Completeazã proverbele de mai jos cu adjectivele potrivite dinparanteze.Vorba .................................. mult aduce. (ºoptitã, politicoasã, dulce)Mâþa ...................................... zgârie rãu. (blândã, neagrã, sãlbaticã).Buturuga ......... rãstoarnã carul .......... . (vechi, micã, mare)Omul ......... , ......... de pâine nu duce dor. (harnic, bogat, muncitor)

4. Transformã substantivele de mai jos în adjective, dupã modelul dat.strãlucire – strãlucitor, strãlucitoare, strãlucitori, strãlucitoare;luminã – bunãtate – prietenie –

5. Transformã grupurile substantiv-adjectiv, trecând substantivele dela singular la plural.mamã grijulie – glob argintiu – bucurie mare – om curajos – copil nãzdrãvan – piaþã aglomeratã –

6. Scrie în 3-4 enunþuri o descriere a unui prieten/prietenã. Foloseºteîn text cel puþin trei adjective.

7. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte:viaþa sa, s-a mutat, s-a întors, s-a deschis, cãlãtoria sa, plimbarea sa.


ªtiaþi cã…

ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult

Substantivul Genul Numãrul Adjectivul corespunzãtor



Exerciþiile propuse urmãresc consolidareacunoºtinþelor despre adjectiv ºi dezvoltareadeprinderii de exprimare scrisã corectã.Exerciþiul 1 poate fi rezolvat frontal, întrucâtexistã posibilitatea ca o parte din adjective sã fieconfundate cu atribute substantivale dinenunþuri.(EExxeemmpplluu: seninul cerului, marmurã ca laptele).Exerciþiile 2 ºi 3 vor fi rezolvate independent, pesuportul de curs. Puteþi propune o discuþieasupra proverbelor obþinute la exerciþiul 3.Pentru a facilita rezolvarea sarcinii detransformare a substantivelor în adjective esterecomandat sã se rezolve la tablã câtevaexemple. Ca sarcinã suplimentarã dupãrezolvarea exerciþiului 4 puteþi propuneformularea de enunþuri proprii în care sã fieintroduse o parte din adjectivele obþinute.Urmãtoarele exerciþii pot fi date ca temã pentruacasã ºi verificate de dumneavoastrã.AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• Completarea unor spaþii lacunare din enunþuri

cu adjective potrivite;• Scrierea cât mai multor adjective potrivite

unor substantive date;• Transformarea unor adjective în substantive

(frumos - frumuseþe, argintiu - argint etc.)


1. Citeºte în gând textul de mai jos. Scrie în zece - douãsprezece rânduri povestirea pe scurt a textului.

Legenda MMãrþiºorului

Demult, Soarele era întruchipat într-un bãrbat chipeº. El obiºnuia sã coboare pe Pãmânt pentru adansa hora în sate. ªtiind care e plãcerea Soarelui, un dragon l-a urmãrit ºi într-una din zile l-a rãpit ºil-a aruncat într-un beci, în castelul sãu. Pasãrile au încetat, sã cânte, iar copiii nu mai puteau sã râdã,dar nimeni nu îndrãznea sã-l înfrunte pe dragon.

Într-una dintre zile, un tânãr curajos a hotãrât sã-l salveze. El a pornit în cãlãtorie în cãutarea Soarelui.A mers timp de trei anotimpuri: vara, toamna ºi iarna. La sfârºitul ultimului, tânãrul a reuºit sã

gãseascã castelul dragonului, unde era întemniþat Soarele. ªi a început lupta, care a durat trei zile pânãcând dragonul a fost înfrânt.

Fãrã puteri, rãnit, tânãrul a eliberat Soarele, reuºind sã facã fericiþi pe toþi cei care-ºi puseserã spe-ranþe în el. Natura a reînviat, oamenii au început sã zâmbeascã din nou, doar flãcãul nu a mai apucatsã vadã primãvara venind. Sângele cald din rãnile sale cãdea pe zãpadã topind-o. În timp ce zãpada setopea, flori albe, numite ghiocei, rãsãreau din pãmânt.

De atunci oamenii obiºnuiesc sã împleteascã doi ciucuri: unul alb si altul roºu. Culoarea roºie reprezintã dragostea pentru tot ceea ce e frumos si rãmâne simbolul sângelui curajo-

sului tânãr, iar albul puritatea, sãnãtatea ºi culoarea ghiocelului, prima floare care apare primãvara.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Subliniazã adjectivele în textul urmãtor.În fruntea oºtirii se afla domnitorul. Mergea cãlare pe un cal sur, purta un cojoc de miel brumãriu, cu

cizme negre ºi cãciulã rotundã.3. Formuleazã în scris câte douã propoziþii în care sã foloseºti sa ºi apoi s-a.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Legende româneºti


Citeºte o legendã româneascã. Poþi alege una dintre legendele de mai jos:• Stigletele de Mihail Sadoveanu; • ªtefan cel Mare ºi Vrâncioaia, legendã popularã;• Balada Meºterului Manole de Vasile Alecsandri;• Muma lui ªtefan cel Mare de Dimitrie Bolintineanu.



Pentru atingerea obiectivului care vizeazãpovestirea în scris a unui scurt text citit estenecesar sã propuneþi exerciþii de:• formulare de rãspunsuri la întrebãri,• povestirea oralã pe fragmente logice,• întocmirea planului simplu de idei.Amintiþi-le cursanþilor sã se exprime în enunþuriscurte, clare, sã evite repetarea unor cuvinte ºisã fie atenþi la ortografierea cuvintelor.Pentru exerciþiile 2 ºi 3 nu sunt necesareexplicaþii suplimentare, acestea putând firezolvate independent.

OBIECTIVEELE URRMÃRITE:• Sã povesteascã în scris un scurt text narativ citit;• Sã recunoascã adjective în enunþuri date;• Sã precizeze genul ºi numãrul adjectivelor în

enunþuri;• Sã utilizeze corect în scris „sa“ ºi „s-a“.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I - redarea informaþiilor esenþiale din

text, în ordine logicã, cu mici erori ortografice;• Itemul II - recunoaºterea a trei adjective ºi pre-

cizarea numãrului ºi genului a douã dintre ele;• Itemul III - formularea corectã a trei enunþuri.Pentru rezolvarea sarcinii suplimentare puteþipropune cursanþilor ca, pe grupe, sã aleagã unadintre legendele propuse. Ei vor avea ca sarcinãsã prezinte colegilor conþinutul legendei alese. Dacã aceºtia cunosc legende specificecomunitãþii din care fac parte, încurajaþi-i sã leprezinte oral.

Paºaportul

Acum, când poþi cãlãtori liber,te-ar atrage o cãlãtorie în Grecia,Spania, Turcia sau cine ºtie unde.

Înainte de toate, pentru amerge în altã þarã, ai nevoie deun paºaport. Acest documentdovedeºte identitatea ºi cetãþe-nia pe care o ai ºi îþi dã dreptulde a ieºi ºi de a intra în þara prinoricare dintre punctele de tre-cere a frontierei deschise trafi-cului internaþional de cãlãtori.

Dacã nu ai paºaport, trebuiesã te adresezi serviciilor publicecomunitare pentru eliberarea ºievidenta paºapoartelor simple dinlocalitatea în care ai domiciliul.

Pentru eliberarea paºaportuluivei avea nevoie de mai multe do-cumente:• cererea tip,• actul de identitate (cartea deidentitate, cartea de identitateprovizorie sau buletinul de identi-tate) în original ºi copie,• certificatul de naºtere,• chitanþele prin care faci dovadacã ai plãtit taxele necesareobþinerii paºaportului.

Pentru a fi sigur cã ai toateactele necesare este bine sã teinteresezi din timp la biroul deinformaþii al serviciului de elibe-rare a paºapoartelor.

Pânã la cãlãtoria mult visatã,nu trebuie decât sã aºtepþi înjur de 20 de zile lucrãtoarepânã ce vei primi paºaportul.

Completeazã cererea alãturatã. Dacã este cazul, cere ajutorulcolegilor sau învãþãtoarei/învãþãtorului.

1. Subliniazã în textul din dreapta cuvintele necunoscute. Cere colegi-lor sau învãþãtorului/învãþãtoarei explicaþii despre înþelesul lor.

2. Rãspunde la întrebãri.• La ce este necesar paºaportul?• Cine elibereazã acest document?• De unde poþi afla care sunt documentele necesare pentru eliberarea

paºaportului? • În cât timp de la depunerea actelor vei primi paºaportul?

3. Discutaþi în grup pentru a stabili ce alte condiþii trebuie îndeplinitepentru a face o cãlãtorie în strãinãtate.


Prin lumePrin lumeIIILecþia 5 – Paºaportul

Cite[te aici!


3Lecþia 55 Paºaportul

PRIN LLUMME



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Ortografierea cuvintelor ss--aauu ºi ssaauu;• Ortografierea cuvintelor ii--aa ºi iiaa;• Ortografierea cuvintelor ii--aauu ºi iiaauu;• Ortografierea cuvintelor ll--aa ºi llaa;• Desprinderea informaþiilor esenþiale dintr-un

text citit;• Scrierea corectã la plural a substantivelor

terminate în iiee;• Scrierea funcþionalã - vederea.

PaºaportulIntroducerea în subiectul lecþiei se poate realizaprintr-o discuþie despre actele personale. Le puteþicere cursanþilor sã specifice care sunt documenteleprin care îºi pot demonstra identitatea. Amintiþi-le de dreptul fiecãrei persoane de a aveaun nume, o identitate, o naþionalitate. Solicitaþi-le cunoºtinþele pe care le deþin de la disciplinaeducaþie civicã. Cereþi-le sã enumere ºi altedrepturi ale persoanelor. Specificaþi cã unuldintre drepturi este acela de a cãlãtori. Precizaþicã un astfel de drept presupune ca cel carecãlãtoreºte are obligaþia de a avea un paºaport.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi textul individual în gând ºi vorsublinia cuvintele al cãror sens nu îl cunosc.Ulterior, acestea vor fi explicate de cãtredumneavoastrã. Încurajaþi-i pe cursanþii carecunosc sensurile cuvintelor neînþelese demajoritatea, sã explice colegilor.În colectivele unde citirea se face cu dificultate,aceasta se va realiza de mai multe ori în lanþ. Se va insista pe semnificaþia cuvintelor frontierã,trafic ºi a sintagmelor servicii publice comunitare,identitate provizorie, biroul de informaþii alserviciului de eliberare a paºapoartelor.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Se vor explica cuvintele necunoscute identificatede cursanþi. Le puteþi solicita sã formulezeenunþuri cu acestea.Formularea rãspunsurilor la întrebãri poate fi

precedatã de citirea selectivã a enunþurilor dintext care cuprind informaþia. Cursanþii pot lucraîn perechi ºi pot formula, oral sau scris, întrebãrireferitoare le conþinutul textelor.Exerciþiul 3 solicitã cursanþilor sã enumerecondiþiile pe care trebuie sã le îndeplineascã opersoanã pentru a cãlãtori în strãinãtate. Leputeþi recomanda sã întocmeascã în scris o listãde astfel cerinþe. Pentru aceasta vor regãsi o paredin informaþii (cele despre actele necesare) întext. Vor completa lista ºi cu alte condiþii pe careei este posibil sã le ºtie (în cazul în care existã îngrupã persoane care au cãlãtorit): vârsta, sumade bani pe care trebuie sã o deþinã, existenþacondiþiilor de cazare în þara unde cãlãtoresc,procurarea biletelor de cãlãtorie etc.Completarea cererii pentru eliberarea paºaportuluise va face individual, direct pe ghid. Este indicatsã specificaþi cã în acest caz este recomandatãcompletarea rubricilor cu majuscule de tipar.Înaintea completãrii propriu-zise este necesar casã explicaþi semnificaþia rubricilor din cerere.

1. Citeºte propoziþiile. Observã cum se pronunþã cuvintele subliniate.Marcheazã cu X propoziþiile în care cuvintele subliniate pot fiînlocuite cu ori.

În concediu voi merge la mare sau la munte.Prietenii s-au întâlnit în garã.Vineri sau sâmbãtã voi veni la tine.S-a terminat programul, sau nu?Vei lua trenul sau avionul.

2. Citeºte enunþurile înlocuind cuvintele subliniate cu ia.Ionel cumpãrã un nou apartament.- Hai sã începem lucrul !- Poftim umbrela mea.- Te rog serveºte un sandviº.

3. Scrie cuvinte care exprimã acþiuni, ca în exemplul dat.i- a adus, i-a ......................., i-a ......................., i-a .......................

1. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus.

Devreme târziuVine ....................Aproape sau ........................................ ........................................ ....................

2. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte:s-au întors, s-au cunoscut, s-au plimbat, s-au dus, s-au urcat.

3. Completeazã spaþiile punctate cu s-au ori sau.• Ei .................... grãbit sã ajungã la întâlnire.• Voi veni la tine .................... îþi voi da telefon.• In faþa clãdirii .................... strâns multe persoane.

4. Transcrie enunþurile de mai jos înlocuind cuvântul ia cu altele caresã nu schimbe înþelesul mesajului:

• Florin ia ziarul. • Ia cartea aceasta!• Ia vino repede la mine! • La micul dejun ia un ceai.

5. Scrie pe spaþiile punctate cuvinte potrivite.................... ....................

i-a .................... s-au ........................................ ....................

S-au ºi sau se pronunþã la fel. Se scrie sau atunci când se

poate înlocui cu ori. În celelaltesituaþii se scrie s-au.

Se scrie ia atunci când în vor-bire acesta se poate înlocui cualte cuvinte (a luat, serveºte, acumpãrat, hai).

Se scrie i-a când nu se poateînlocui cu un alt cuvânt.

Transcrie enunþurile alegândvarianta corectã.

Gazda ia/i-a invitat pe musa-firi la masã.

- Ia/I-a costumul acesta, ia/i-arecomandat vânzãtoarea.

Pe la ora trei sau/s-au patru asunat telefonul.

Oamenii sau/s-au adunat înfaþa primãriei.

Sau/s-au hotãrât sã ia/i-a partela cursuri.


Prin lume

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!


OBSERVÃÃ!Cursanþii vor fi dirijaþi sã desprindã regula descriere a perechilor de cuvinte ssaauu // ss--aauu ºi iiaa // ii--aa.Dupã exerciþiul 1, concluzia e cã cele douãcuvinte se pronunþã la fel dar se scriu diferit.În enunþurile oferite ca exemplu, solicitaþi-lecursanþilor înlocuiascã oral sau în scris cuvântulssaauu prin oorrii.Oferiþi-le ºi alte exemple de alãturãri de cuvinte încare se scrie ssaauu (albã sau neagrã, înalt sau scund,rece sau cald etc.). Se va citi rubrica RReeþþiinnee!!. Li sepoate transmite cursanþilor cã ss--aauu este urmat decuvinte care exprimã acþiune (verbe).În cazul cuvântului iiaa, la exerciþiul 2, acesta vaînlocui cuvintele subliniate. Scopul este acela de a-ilãmuri pe cursanþi cã se scriu într-un cuvânt cuvin-tele care au înþeles de sine stãtãtor. Cuvântul iiaa areînþeles de a lua, poftim, hai, serveºte. Pentru fiecarecaz, se poate cere cursanþilor sã dea exemple.La exerciþiul 3 se vor completa spaþiile cu verbe,astfel încât scrierea lui i-a sã fie corectã.

EXERSEAZÃ!Exerciþiile 1, 3 ºi 5 se pot completa direct peghid. Este recomandabil ca rezolvarea sã se facãindividual, iar corectarea sã se facã pe loc, înclasã. Se va reveni cu explicaþii în situaþia încare se constatã greºeli numeroase.Exerciþiul 1 se completeazã cu perechi de cuvinteîntre care se poate introduce cuvântul ssaauu.Exerciþiul actualizeazã ºi deprinderea cursanþilor dea utiliza antonime în comunicare. Poate ficompletat ºi de o cerinþã similarã pentru ss--aauu.DDee eexxeemmpplluu: s-au dus, s-au hotãrât, ……….. La exerciþiul 2 cursanþii vor formula în scris,independent pe caiete sau frontal, la tablã,enunþuri în care sã foloseascã ss--aauu. Cerinþa poatefi suplimentatã cu alte verbe adãugate deînvãþãtor sau chiar de cursanþi.Exerciþiu 3 presupune completarea enunþuriloreliptice cu ss--aauu // ssaauu. Se poate folosiintercorectarea.Se va cere cursanþilor sã justifice pentru fiecareenunþ completarea cu ss--aauu ori ssaauu.Exerciþiul 4 urmãreºte conºtientizarea de cãtrecursanþi a sensului cuvântului iiaa. Se poateadãuga un exerciþiu care sã solicite formulareade propoziþii care sã conþinã ortograma ii--aa.Exerciþiul 5 se poate suplimenta cu cerinþa de aformula anunþuri folosind construcþiilecompletate.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul solicitã identificare variantei de scrierecorectã. Pentru colectivele în care existãdificultãþi de scriere se recomandã ca exerciþiulsã fie rezolvat oral, frontal ºi apoi sã se treacã latranscriere. Pentru fiecare enunþ se va solicitacursanþilor sã motiveze alegerea fãcutã.Pentru verificare, se mai pot propune exerciþiicare sã solicite completarea enunþurilor lacunare,dictãri de enunþuri, formularea de enunþuri.Grupele care ºi-au format deprinderea de scrierecorectã a perechilor ortogramã - cuvânt li se potpropune ºi compuneri gramaticale cu titlu datsau în care sã utilizeze cuvinte date.

gafe – faptã sau vorbã nesocotitãcare poate supãra pe cineva;penibil – care provoacã o impre-sie neplãcutã, supãrãtor, jenant ;regretabil – care provoacã pãrerede rãu, de care poate sã-þi parã rãu.

Obiceiuri

Încã din cele mai vechi timpuri, oamenii au avut anumite leginescrise în domeniile importante ale vieþii: hrana, îmbrãcãmintea,relaþiile dintre oameni de sexe diferite, primirea oaspeþilor, obiceiurilegate de sãrbãtori. O serie de gafe amuzante sau dimpotrivã peni-bile sau regretabile, se datoreazã diferenþelor dintre culturi. Deaceea, uneori este bine sã cunoaºtem obiceiuri ale altor þãri. Ovorbã din bãtrâni spune: Câte bordeie, atâtea obiceiuri!

De exemplu, în Germania nu se sãrutã mâna femeilor, dar esteaproape lege sã fii punctual. Tot aici, la petreceri sau mese festive,invitaþii contribuie la strângerea mesei, la spãlarea vaselor, fãrã cagazda sã se simtã jignitã.

În Cehia, unde curãþenia din apartamente este impresionantã,toþi musafirii se descalþã la intrarea în casã. Gazda are pregãtitã oadevãratã colecþie de papuci noi si comozi pentru cei care vin în vizitã. Acelaºi obicei este pãstrat ºi la popoarele musulmane.

Peste tot în lume existã obiceiul de a dãrui flori. La noi, bucheteleconþin un numãr fãrã soþ de flori. În Canada însã, buchetele de floritrebuie sã aibã un numãr par de flori, întrucât se spune cã persoanacare va primi buchetul îl completeazã.

În China nu se oferã flori albe sau ceasuri, deoarece se crede cãaceste daruri aduc ghinion. Culoarea albã simbolizeazã doliului, aºacum pentru noi acesta este reprezentat prin culoare neagrã. În ceeace priveºte ceasul, acesta este considerat un simbol al morþii sau alcondamnãrii la moarte.

Cu siguranþã cã nu putem cunoaºte miile de obiceiuri din toatãlumea, dar dacã ne hotãrâm sã vizitãm o þarã strãinã ar fi bine sãºtim câte ceva despre cultura ºi obiceiurile din þara respectivã.



Cite[te aici!

Lecþia 6 – Obiceiuri

Vocabular

1. Exprimã prin cuvinte proprii înþelesul expresiei: Câte bordeie, atâtea obiceiuri!2. Localizaþi pe harta lumii þãrile care sunt amintite în text. 3. Prezintã pe scurt informaþiile desprinse din text.4. Formaþi grupe. Scrieþi câteva obiceiuri deosebite specifice comunitãþii din care faceþi parte.

(obiceiuri legate de nuntã, de naºtere, de sãrbãtori religioase)5. Transformã cuvintele dupã model.

• relaþie relaþii relaþiile• câmpie .............. ..............• situaþie .............. ..............• colecþie .............. ..............

6. Stabileºte înþelesul cuvântului par în enunþurile date.• Zece este un numãr par.• Ei par obosiþi.• El pune pãlãria într-un par al gardului.

7. Identificã în text substantivele proprii. Formuleazã propoziþii cu acestea.

3Lecþia 66 Obiceiuri


ObiceiuriPentru pregãtirea parcurgerii textului se poateiniþia o discuþie despre sensul cuvântului obicei.Se va concluziona cã acesta poate sã însemneobiºnuinþã a unei persoane de a proceda într-unanumit fel sau obiºnuinþã a unui grup de persoanecare procedeazã la fel în situaþii asemãnãtoare.Cereþi-le cursanþilor sã dea exemple de obiceiuripersonale ºi exemple de obiceiuri ale unui grup,ale unei comunitãþi, ale unei naþiuni / popor.Discuþiile pot fi orientate cãtre comentareaproverbului Câte bordeie, atâtea obiceiuri.

CITEªTE AAICI!Textul va fi parcurs integral de cãtre cursanþi. Sepoate asocia o cerinþã citirii independente. Deexemplu: sublinierea cuvintelor necunoscute,sublinierea cuvintelor care denumesc þãri, notareaunor obiceiuri care cursanþilor li se par neobiºnuiteîn comparaþie cu cele practicate în comunitatea lor.Se va citi textul în lanþ, în situaþia în carecursanþii întâmpinã dificultãþi la citirea fluentã.Se recomandã utilizarea tehnicilor de citire selectivã:fragmentul care prezintã obiceiuri din China, pe celcare prezintã obiceiuri din Germania º.a.m.d.Se vor explica cuvintele necunoscute, se vorînlocui în enunþuri prin sinonime familiarecursanþilor, se vor formula propoziþii.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Pentru exerciþiul 1 se va lãmuri semnificaþiacuvântului bordeie (locuinþã, aºezare umanã).Exerciþiul 2 solicitã cursanþilor sã-ºi exersezedeprinderea de a se orienta pe hartã. Cursanþilorcare au dificultãþi de scriere li se poate propuneca pe post-it sã transcrie fragmentele careprezintã obiceiuri specifice statelor amintite întext ºi apoi sã le ataºeze hãrþii în dreptul statuluidespre care este vorba.Cursanþii vor prezenta obiceiuri specificecomunitãþii în care trãiesc. Activitatea se varealiza pe grupe ºi se va rezolva în scris. Dacã în clasã sunt cursanþi de etnii diferite, formaþigrupe eterogene, astfel ca în cadrul aceleiaºi grupesã fie prezentate obiceiuri diferite. Activitatea sepoate dezvolta în cazul în care aceasta este temã

pentru acasã. Cursanþii pot întocmi proiectetematice care sã cuprindã, pe lângã textuldescriptiv ºi desene, fotografii, zicale, versuri aleunor cântece care însoþesc un anumit obicei.La activitatea din timpul orei de curs se varealiza doar o enumerare ºi o prezentare scurtã aobiceiurilor.Exerciþiul 5 urmãreºte formarea deprinderii deortografiere a substantivelor care se scriu cu iiii.Se va orienta atenþia cursanþilor spre terminaþiaacestor cuvinte (iiee) ºi li se va cere sã dea ºi eiexemple de astfel de cuvinte. La aceste exerciþiuli se poate cere sã formuleze în scris propoziþii încare sã foloseascã cuvintele completate.Corectarea se va face în clasã.Exerciþiul 6 urmãreºte activizarea vocabularuluicursanþilor. Se actualizeazã cunoºtinþele despreomonime. Se pot da ca exemple ºi alte cuvinteîntâlnite în text: masã, vas, ceas. Pentru fiecarese pot formula propoziþii iar cursanþii vordesprinde sensul din context.

PRIN LLUMME

1. a) Citeºte enunþurile date. Observã câte silabe au cuvintele subliniate.• Iau flori pentru sãrbãtorit• Andrei ºi Dana iau parte la nunta lor.• Nu i-au întâlnit pe prietenii lor.• Ei iau bagajele celor pe care i-au aºteptat.

b) Încercuieºte cuvântul care poate fi înlocuit cu au luat.2. În enunþurile date, dintre cuvintele subliniate încercuieºte-le pe acelea care se

pot înlocui cu spre sau cãtre.• Împreunã vom pleca la mare.• La ora cinci englezii servesc ceaiul.• L-a trezit sã se ducã la serviciu.• Cum l-a vãzut, l-a chemat la el.

1. Transformã propoziþiile dupã modelul dat.Copilul ia fructe de pe masã. Copiii iau fructe de pe masã.• Spectatorul ia loc în salã.• Omul ia pâine proaspãtã.• Pacientul ia zilnic medicamentele recomandate.

2. Completeazã spaþiile punctate cu iau sau i-au.• Prietenii ............ adus vestea cea bunã.• Astãzi ............ salariul.• Pentru ridicarea casei trebuie sã ............ mai multe aprobãri.• Pãrinþii ............ privit cu dragoste pe copii.• ............ întrebat dacã ............ televizorul în rate.

3. Scrie cuvinte potrivite pe spaþiile punctate.la ............................ l-a ............................

............................ ............................

............................ ............................

............................ ............................

Cuvintele iau ºi i-au se pro-nunþã la fel. Se scrie iau atuncicând putem înlocui cu am luatsau au luat.

În celelalte situaþii scriem i-au.

Cuvintele la ºi l-a se pronunþãla fel. Se scrie la atunci cândputem înlocui cu spre sau cãtre.

În celelalte situaþii scriem l-a.


Prin lume

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

1. Formaþi perechi. Dictaþi colegului sau colegei propoziþiile din coloana A sau B.Corectaþi-vã lucrãrile folosind manualul.A BPe la ora cinci l-a vãzut în centrul oraºului. Ei iau prânzul împreunã.Mâine iau actele care îmi trebuie. Dupã douã sãptãmâni l-a angajat la firma lui.La ora ºase l-a trezit ceasul. L-a deranjat purtarea lui.Pe la miezul nopþii i-a trezit zgomotul. Doctorul i-a recomandat sã þinã regim.

2. Formuleazã în scris câte o propoziþie în care sã foloseºti pe rând: iau, i-au, la ºi l-a.


OBSERVÃÃ!Exerciþiul 1 focalizeazã atenþia cursanþilor pepronunþarea într-o silabã a cuvintelor ii--aauu ºi iiaauu.Cursanþii vor fi orientaþi sã observe cã iiaauu areînþeles de sine stãtãtor.La exerciþiul 2 cursanþii sunt solicitaþi sã observãcã llaa are au înþeles de sine stãtãtor (spre, cãtre),spre deosebire de l-a care se pronunþã la fel darnu se poate înlocui cu un alt cuvânt cu sensasemãnãtor. Se poate interveni cu explicaþiireferitoare la scrierea ortogramelor: acestea suntînsoþite întotdeauna de cuvinte care aratãacþiune, (verbe), ii se poate înlocui cu pe ei saului / ei, iar ll se poate înlocui cu pe el / pe ea.LLaa este urmat de un cuvânt care aratã locul,timpul, destinaþia.

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 urmãreºte exersarea scrierii cuvân-tului iiaauu când acesta are sensul de a lua, precumºi realizarea acordului gramatical între subiect ºipredicat.La Exerciþiul 2 enunþurile se vor completa directpe ghid. Exerciþiul 3 urmãreºte recunoaºterea situaþiilor încare se scrie llaa ºi ll--aa.Se poate solicita cursanþilor sã formuleze în scrispropoziþii cu construcþiile realizate.Se mai recomandã exerciþii de transformare apropoziþiilor care conþin i-a de la singular laplural (DDee eexxeemmpplluu: El i-a spus.– Ei i-au spus.),copieri selective, dictãri.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 constã în dictare în perechi. Serecomandã corectarea în clasã a lucrãrilor sauintercorectarea. Se va solicita cursanþilor sãexplice ortografierea cuvintelor ll--aa, iiaauu, ii--aa, llaa.Exerciþiul 2 solicitã formularea în scris depropoziþii care sã cuprindã cuvintele ºiortogramele învãþate. În funcþie de dificultãþilecursanþilor, se va exersa completarea depropoziþii lacunare, scrierea dupã dictare aenunþurilor care conþin cuvintele ºi ortogrameleînvãþate.

Dacã printr-o întâmplarenefericitã v-aþi pierdut paºaportulcând sunteþi în altã þarã, trebuiesã vã adresaþi ambasadei sau con-sulatului român din þara respec-tivã. De aceea, este bine sã ºtiþinumãrul de telefon ºi adresaambasadei române din þara încare mergeþi.

1. Completeazã tabelul dupã modelul dat.

2. Taie în propoziþiile de mai jos cuvintele scrise greºit.Ei iau/i-au parte la sãrbãtoare.Biroul de informaþii este la etajul unu sau/s-au doi.Sau/S-au interesat din timp de costul biletelor.Pe ei nu iau/i-au vãzut de sãptãmâna trecutã.Ia/I-a plãcut foarte mult acest concediu..

3. Imagineazã-þi ca eºti plecat într-o cãlãtorie. Scrie în spaþiul de maijos o vedere pentru o rudã sau un prieten/prietenã.

4. Formaþi grupe de câte trei - cinci persoane. Documentaþi-vã ºi scrieþi o listã cu actele necesare pentru:a) eliberarea cãrþii de identitate;b) înscrierea la o ºcoalã de ºoferi;c) obþinerea alocaþiei pentru copii;d) cãsãtorie.

Discutaþi cu învãþãtorul/învãþãtoarea pentru a stabili unde puteþi gãsiaceste informaþii.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult

a cãutat (pe el) l-a cãutat (pe ei) i-a cãutata visata rugata primita dusa strigat

........................Dragã .......................,

Cu drag,.................

DESTINATAR....................................................Adresa........................................

Localitatea.................................



Exerciþiu 1, exerciþiu de transformare, dupãmodel a grupelor verb - pronume învãþate. Esteutil sã li se precizeze cursanþilor cã pe primacoloanã sunt trecute cuvinte care aratã acþiuni(verbe).Exerciþiul 2 propune consolidarea scrieriiortogramelor învãþate. Cursanþii vor explica înfiecare caz alegerea pe care au fãcut-o.La exerciþiul 4 se solicitã redactarea unei vederi.Se va reaminti cursanþilor structura unei astfel descrieri funcþionale: data ºi locul expedierii,formula de adresare adaptatã destinatarului,conþinutul propriu-zis ºi formula de încheiere,precum ºi datele de identificare aledestinatarului.Dacã existã posibilitatea de informare, sugeraþi-lecursanþilor cã se aflã într-o anumitã þarã din caretransmit celor apropiaþi pe lângã urãrile lor ºi oscurtã informaþie despre locul în care se aflã.Exerciþiul 3 are caracter practic-aplicativ ºinecesitã din partea cursanþilor o documentareprealabilã. În cazul în care este posibil,antrenaþi-i sã le obþinã de pe Internet. Dacãacest lucru nu este posibil, recomandaþi-le sã ialegãtura cu funcþionarii din domeniile publice.

PRIN LLUMME

Imagineazã-þi cã ai pierdut paºaportul. Pentru eliberarea unuia nou trebuie sã dai o declaraþie.Formularul este cel de mai jos. a) Citeºte cu atenþie. Noteazã cuvintele necunoscute.Adreseazã învãþãtorului/învãþãtoarei întrebãri pentru a afla cum se completeazã corect.b) Completeazã formularul.


Prin lume




Sarcinile cuprinse în aceastã paginã solicitã înparte evaluare oralã ºi evaluare scrisã.Pentru etapa de evaluare oralã se va avea în vederesemnalarea de cãtre cursanþi a cuvintelor sausintagmelor care împiedicã receptarea mesajuluiscris. Astfel, formularul de completat cuprindecuvinte care s-ar putea sã nu fie cunoscutecursanþilor: declaraþie, infracþiune, deteriorare,autoritãþi, competent, anterior, contravenþie, titular.Semnalarea de cãtre cursanþi a cuvintelor sau asintagmelor care împiedicã înþelegerea mesajuluiscris precum ºi explicarea acestora se va faceînainte de completarea propriu-zisã a cererii.Asiguraþi-vã cã toþi cursanþii cunosc sensurilecuvintelor din formular. Le puteþi solicitadumneavoastrã sã explice cuvintele amintite.Rezolvarea sarcinii scrise necesitã ºi o discuþiepregãtitoare despre situaþiile posibile în uramcãrora o persoanã sã fi rãmas fãrã paºaport. Leputeþi sugera diferite situaþii în urma cãrora opersoanã se aflã în aceastã situaþie. Sfãtuiþi-i pecursanþi sã redea pe scurt motivul pentru care au

rãmas fãrã paºaport. Le puteþi impune sãfoloseascã ortogramele învãþate.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• sã identifice dintr-un text citit cuvintele cu

sens necunoscut;• sã scrie corect ºi clar datele personale;• sã formuleze enunþuri corecte din punct de

vedere logic ºi gramatical pe un subiect dat;• sã utilizeze ortogramele ii--aa, ii--aauu, ll--aa, ss--aauu, ss--aa.

NIVEEL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• identificarea a trei cuvinte sau sintagme care

împiedicã receptarea mesajului scris;• completarea corectã ºi clarã a numelui ºi

prenumelui persoanei care solicitã paºaportulºi a datelor privind adresa;

• formularea a douã enunþuri clare, corecte dinpunct de vedere logic ºi gramatical, coerente,care sã redea un posibil motiv al formulãriicererii;

• utilizarea în exprimarea scrisã a trei ortograme.

a sãvârºi – a face, a înfãptui, a îndeplini;impact – ciocnire;partea carosabilã – parteaunui drum rezervatã circulaþieimaºinilor.

Un text care prezintã infor-maþii reale este un text nonliterar(articole din ziare, reviste, reclame,anunþuri etc).

1. Marcheazã cu X varianta corectã.Textul poate fi Textul prezintã:

un articol din ziar; un eveniment real;un fragment dintr-o poveste; informaþie utilã;ºtire la radio sau televizor o întâmplare imaginarã.

2. Citeºte selectiv din text enunþurile care prezintã:a. timpul în care au avut loc evenimentele;b. cine a fost autorul accidentului;c. declaraþiile martorilor accidentului;d. urmãrile accidentului.

3. Prezintã prin cuvinte proprii conþinutul textului.4. Imagineazã-þi cã ai fost martor la unul dintre accidentele prezentate

în articol. Scrie o declaraþie pe care ai da-o autoritãþilor. Declaraþiatrebuie sã cuprindã: datele tale personale (nume, prenume, adresã),prezentarea amãnunþitã a faptelor observate ºi semnãtura.

5. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: accident,alcool, traversare, trotuar.


Din ziare ºi revisteDin ziare ºi revisteIVLecþia 7 – ªtiri

Cite[te aici!


Atenþie la neatenþie!Bucureºti: Douã accidente de circulaþie auavut loc ieri, la ora 10:30, în centrul oraºului.

Conform datelor primite de la PoliþiaRutierã, primul accident a fost provocatde Gabi R., în vârstã de 34 ani, care se aflala volanul autoturismului Dacia. Acesta nua acordat prioritate unui pieton. Din pri-mele verificãri a rezultat cã pietonul, învârstã de 69 ani, s-a angajat în traversareastrãzii pe trecerea de pietoni.

Trei dintre martorii incidentului au de-clarat cã autoturismul Dacia ar fi lovitpietonul deoarece persoana aflatã la volan arfi încercat sã îºi punã o pereche de ochelari

de soare. Alþii spun cã bãtrânul nu s-a asigu-rat înainte de a se angaja în traversare.

Persoanele implicate în eveniment nuconsumaserã bãuturi alcoolice. Victima,care a suferit rãni uºoare, se aflã în afaraoricãrui pericol, dar se aflã totuºi sub su-praveghere în Spitalul Municipal. Cercetã-rile vor fi continuate

Al doilea accident a avut loc în momen-tul în care lucrãtorii Biroului de PoliþieiRutierã efectuau cercetãrile. Un taximetrist,pe aceeaºi trecere de pietoni, datoritã nea-tenþiei, a pierdut controlul volanului. Maºi-na a pãrãsit partea carosabilã ºi s-a oprit petrotuarul din faþa unui magazin alimentar, lamicã distanþã de alþi doi pietoni.

***

Aminteºte-þi!

Vocabular

4Lecþia 77 ªtiri

DIN ZZIARE ªªI RREVIISTE



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Textul nonliterar;• Desprinderea informaþiilor esenþiale ºi de

detaliu dintr-un text nonliterar citit;• Formularea de rãspunsuri la întrebãri pe baza

unui text citit;• Numeralul; scrierea ºi pronunþarea corectã a

numeralelor;• Scrierea funcþionalã: scrisoarea;• Scrierea corectã a cuvintelor: îînnttrr--oo, îînnttrr--uunn,

ddiinnttrr--oo, ddiinnttrr--uunn, pprriinnttrr--oo, pprriinnttrr--uunn.

ªtiriLecþia poate începe prin intuirea unor ziare ºireviste. Folosindu-vã de acestea dirijaþi o discuþiedin care sã reiasã importanþa acestor publicaþii ºitipul de texte pe care le conþin.Pe grupe, distribuiþi cursanþilor ziare diferite.Aceºtia vor fi solicitaþi sã citeascã titlurile a câtorvaarticole, sã identifice paginile care conþin anunþurisau reclame publicitare. Dacã ziarele conþinarticole care se referã la aceeaºi ºtire le puteþiatrage atenþia cursanþilor de faptul cã titlurilearticolelor referitoare la aceasta pot fi diferite de laun ziar la altul.

CITEªTE AAICI!Supuneþi observaþiei cursanþilor forma în care esteaºezat în paginã textul. (pe coloane). Pornind dela titlul „articolului“ cereþi-le cursanþilor sãanticipeze despre ce ar putea fi vorba în articol.Solicitaþi pãrerile cât mai multor cursanþi.Citirea propriu-zisã a textului se va face întâiindependent. Pentru a verifica dacã s-a realizat ocitire conºtientã puteþi formula oral câtevaîntrebãri legate de conþinutul textului.EExxeemmpplluu: Unde au avut loc accidentele? Cine aufost autorii acestora? Care au fost urmãrile? etc.Se va exersa apoi citirea cu voce tare. Propuneþiexerciþii de citire în lanþ pentru a solicita toþicursanþii ºi pentru a menþine treazã atenþiaacestora. Paralel cu citirea textului vor fi explicatecuvintele de la „„Vooccaabbuullaarr““, precum ºi celeidentificate de cursanþi ca fiind necunoscute.(provocat, prioritate, eveniment, supraveghere etc.).

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent. Verificaþirãspunsurile cursanþilor. Solicitaþi-le sã motivezealegerile fãcute. Precizaþi-le apoi cã este un textnonliterar ºi care sunt diferenþele dintre acestaacesta ºi un text literar (din punct de vedere alconþinut, a formei de exprimare, ca utilitate).Citirea selectivã a textului, pe criteriile deconþinut propuse se va realiza cu uºurinþã însituaþia în care aþi solicitat cursanþii sã rãspundãla întrebãri dupã citirea independentã.Pentru prezentarea pe scurt a conþinutuluitextului, oferiþi-le ca sprijin cursanþilor un plande întrebãri care sã-i ajute în povestirea textuluisuport. Urmãriþi ca exprimarea sã respecteconþinutul textului ºi sã fie corectã din punct devedere gramatical.Exerciþiul 4 are un grad mai ridicat dedificultate. De aceea este indicat sã le oferiþicursanþilor câteva modele de declaraþii ºi expresiipe care sã le utilizeze în redactarea textelor.

1. Reciteºte textul. Identificã pãrþile de vorbire care aratã numãrul sauordinea obiectelor.

2. Scrie cuvinte care sã rãspundã întrebãrilor din parantezã.(Câte?) ...................... persoane au fost martore la eveniment.Poliþia este pe (a câta?) ................................. stradã la dreapta.(Câþi?) ................................... colegi au permis de conducere.

3. Scrie în litere urmãtoarele numere:6 – ...............................................................17 – .............................................................90 – .............................................................300 – ...........................................................24 – .............................................................165 – ...........................................................

1. Subliniazã numeralele: Pentru a putea obþine permis de conducere orice persoanã trebuie sã

facã dovada cã a absolvit cele patru clase ale învãþãmântului primar. Înal doilea rând, acestea trebuie sã aibã vârsta minimã de optsprezece ani.

Conducãtorii autovehiculelor care efectueazã transport public depersoane trebuie sã aibã vârsta minimã de douãzeci ºi unu de ani.2. Taie varianta greºitã:

• Locuiesc la a doilea/al doilea etaj al blocului.• Doisprezece/Douãsprezece persoane erau în staþia de autobuz.• Pentru a trece testul trebuie sã rãspunzi corect la douãzeci ºi

douã/douãzeci ºi doi de întrebãri.• Concertul va avea loc pe douãzeci ºi doi/douãzeci ºi douã mai.

3. Încercuieºte varianta corectã de scriere ºi pronunþie a numeralelor date:9 – nouo, nouã, noo;15 – cinciºpe, cincisprezece, cinci spre zece;16 – ºaisprezece, ºaiºpe, ºaisprezece;18 – opþiºpe, optºpe, optsprezece;133 – o sutã treiºtrei, o sutã treizeciºitrei, o sutã treizeci ºi trei.

1. Completeazã enunþurile cu numerale potrivite.De la evenimentele din 1989 au trecut ......................................... ani.În clasã suntem ..................................................................... persoane......................... plus ........................... fac ............................................. .Dacã la ...................... adaug .................... obþin ................................ .

2. Scrie în litere numerele cu soþ cuprinse între 97 ºi 103.

Partea de vorbire care aratãnumãrul sau ordinea obiectelorse numeºte numeral.

Se scriu într-un cuvânt nume-ralele de la zero la nouãsprezeceºi cele formate numai din zeciîntregi.

Rostim ºi scriem: unsprezece,paisprezece, ºaizeci.

Restul numerelor se scriufolosind cuvinte separate:

23 – douãzeci ºi trei231 – douã sute treizeci ºi unu3456 – trei mii patru sute cincizeciºi ºase.


Din ziare ºi reviste

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Cele trei exerciþii propuse urmãresc introducereanoþiunii de „numeral“ ºi a regulilor de scriere ºipronunþie corectã a acestora.La exerciþiul 1 se va reciti textul suport, enunþ cuenunþ, ºi vor fi identificate pãrþile de vorbire careexprimã ordinea sau numãrul. În timpul citirii,insistaþi pe pronunþarea corectã a numerelor din text.Solicitaþi-le cursanþilor sã dea exemple decuvinte care exprimã numãrul sau ordineaobiectelor, cu scopul exersãrii pronunþãrii corectea numeralelor. Propuneþi apoi cursanþilor sãciteascã informaþiile de la rubrica „„RReeþþiinnee!!““..Enunþurile lacunare de la exerciþiul urmãtor vor ficompletate mai întâi oral ºi, apoi, independent înscris. Verificaþi dacã formele numeralelor suntcorect utilizate.Pentru introducerea regulilor de scriere corectãputeþi propune un exerciþiu care sã aibã ca sarcinãscrierea cu cifre a unor numere scrise în litere. Acestlucru va permite observarea faptului cã numeralelese pot scrie cu unul sau mai multe cuvinte.

Se vor reciti regulile de scriere a numeralelor dela rubrica „„RReeþþiinnee!!““.. Exerciþiul 3 va fi rezolvatindependent. Verificaþi lucrãrile cursanþilor ºioferiþi-le posibilitatea de a se autocorecta,formulând întrebãri ajutãtoare.EExxeemmpplluu: Cum este acest numãr faþã de 20?Este acest numãr format numai din zeci? Careeste regula de scriere a acestor numerale?Reciteºte-o!

EXERSEAZÃ!Cele trei exerciþii pot fi rezolvate independent.Dupã fiecare exerciþiu, verificarea se va face oral. Insistaþi pe scrierea ºi pronunþarea corectã anumeralelor.Ca sarcinã suplimentarã, puteþi solicitaformularea de enunþuri cu numerale date, înspecial cu cele însoþite de articole genitivale (apatra, al patrulea, a doua, al doilea etc.).Prezentaþi-le cursanþilor situaþii din viaþacotidianã în care este necesarã scrierea în literea unor numere (completarea unor file CEC, aunor chitanþe etc.)

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cele douã cerinþe vor fi rezolvate independent ºipot fi considerate o probã de evaluare curentã, înfuncþie de rezultatele cãrora veþi propuneactivitãþi de recuperare sau dezvoltare.

redacþie – grup de persoane care lucreazã la un ziar sau la orevistã.

Întotdeauna scriem:- într-o, într-un,- dintr-o, dintr-un,- printr-o, printr-un.

14 octombrie, PietroaseleStimatã redacþie,

Vã scriu pentru a împãrtãºi cititorilor revistei dumneavoastrã oidee de afacere de familie, în special pentru cei care locuiesc înzonele în care se dezvoltã viþa-de-vie. În þara noastrã nu se producprea multe stafide, majoritatea sunt aduse din Turcia.

Pentru a avea propriile stafide, trebuie sã plantaþi câþiva butucide viþã-de-vie din unul dintre soiurile care produc struguri fãrã preamulþi sâmburi: ªarba, Muscat Ottonel, Tãmâioasã româneascã.

Strugurii pe care îi veþi folosi trebuie sã fie copþi foarte bine,sãnãtoºi, cu boabe de mãrime mijlocie, cãrnoase, sã nu fiemucegãite, sparte, bolnave. Spãlaþi foarte bine strugurii sub jet deapã rece, dupã care desprindeþi boabele cu atenþie de pe ciorchine,sã nu se crape prea mult. Lãsaþi boabele la zvântat. Cu ajutorul uneiagrafe scoateþi cu grijã seminþele.

Pentru a obþine un kilogram de stafide, aveþi nevoie de cinci kilo-grame de struguri sãnãtoºi. Uscaþi boabele în cuptorul de la aragaz,folosind o tavã smãlþuitã. Dupã ce le þineþi zece-cincisprezeceminute la foc potrivit, scoateþi tava, rostogoliþi boabele prin suculrezultat. Scurgeþi apoi sucul. Reintroduceþi tava în cuptorulfierbinte ºi, cu aragazul închis, lãsaþi tava acolo pânã ce aragazul serãceºte. Scurgeþi sucul din nou ºi repetaþi operaþiunea de câteva oripânã când boabele nu mai au deloc suc ºi au aspect de stafidã.

Dupã ce acest proces se terminã, puneþi stafidele uscate într-unstrat subþire de un centimetru pe o coalã de hârtie ºi le amestecaþiperiodic. Dupã patruzeci ºi opt de ore le puneþi în pungi de hârtieºi le pãstraþi în locuri uscate.

Succes tuturor cititorilor!Paula T.

1. Pune în ordine etapele care trebuie parcurse pentru a obþine stafide.Boabele se þin 10-15 minute în aragaz, la foc potrivit.Stafidele se pun la uscat pe o coalã de hârtie.Boabele se spalã, iar dupã ce se usucã, se scot sâmburii.Dupã ce s-a scurs sucul, tava se lasã în aragazul fierbinte.Se aleg boabe sãnãtoase ºi foarte bine coapte.

2. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti:a) idee, succes; b) într-o, într-un, dintr-o, dintr-un, printr-o, printr-un.

3. Identificã în text numeralele.4. Formaþi grupe. Scrieþi care consideraþi cã sunt etapele în desfãºu-

rarea uneia dintre activitãþile de mai jos:a) zugrãvirea unei încãperi; b) organizarea unei petreceri; c) preparareaunei prãjituri; d) obþinerea unor legume, fructe, cereale (lucrãrile agri-cole de pe parcursul unui an).Întocmiþi o listã de materiale necesare activitãþii alese. Folosiþinumerale la scrierea listei.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 8 – Pe adresa redacþiei

1

4Lecþia 88 Pe aadresa rredacþiei


Pe aadresa rredacþieiIntroducerea în temã se poate realiza printr-odiscuþie despre publicaþii care prezintã informaþiilegate de activitãþi practice: amenajarealocuinþelor, a grãdinilor, reþete culinare etc(EExxeemmpplluu: Practic în bucãtãrie, Grãdina mea etc.).Precizaþi-le cursanþilor cã aceste reviste cuprind,printre altele, ºi sfaturi ale cititorilor. Cereþi-le sã se gândeascã la o activitate la carese pricep foarte bine ºi sã împãrtãºeascãcelorlalþi colegi câteva „secrete“ pe care lecunosc despre aceasta. (DDee eexxeemmpplluu: Ceingrediente deosebite folosesc la prepararea ºiconservarea unor alimente; Ce metode deosebitefolosesc pentru menþinere curãþeniei etc.)

CITEªTE AAICI!Pentru familiarizarea cu textul ºi pentru îmbogãþireavocabularului cursanþilor, puteþi propune, înainte decitirea independentã, un exerciþiu de stabilire asensului unor cuvinte mai puþin uzuale utilizate întextul suport. (EExxeemmpplluu: produc, jet, periodic,zvântat, majoritate etc.) În timpul citirii cursanþii vor avea sarcina de a notaºi alte cuvinte al cãror înþeles nu îl cunosc ºi carenu au fost explicate în activitatea anterioarã. Se vorface apoi exerciþii de citire cu voce tare.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE! Prin rezolvarea exerciþiului 1 se urmãreºteverificarea deprinderilor de citire conºtientã.Cursanþii au sarcina de a ordona etapele deobþinere a stafidelor din struguri. Acesteinformaþii sunt prezentate într-un fragment altextului. Sarcina de lucru va fi rezolvatãindependent, iar verificarea se va face prin citireaenunþurilor în ordine logicã.Ca activitate suplimentarã, puteþi propuneformularea de rãspunsuri la întrebãri care vizeazãinformaþii esenþiale ºi de detaliu din text.La exerciþiul 2 atrageþi atenþia cursanþilor asuprafaptului cã anumite cuvinte conþin vocale sauconsoane duble. Le puteþi da exemple de maimulte astfel de cuvinte. Pentru sesizareavocalelor sau consoanelor duble propuneþiexerciþii de despãrþire în silabe.

Identificarea numeralelor din text (exerciþiul 3) seva face independent. Verificarea se va realizafrontal. Cereþi-le cursanþilor sã motiveze scrierealor, pentru a consolida regulile de scriere corectãa numeralelor.Pentru rezolvarea ultimului exerciþiu cursanþii sevor grupa în funcþie de interese ºi propriileexperienþe. Distribuiþi acestora coli mari de hârtiepe care sã-ºi prezinte lucrãrile. Sugeraþi-le cafiecare membru al grupului sã scrie careconsiderã cã sunt etapele fireºti în desfãºurareauneia dintre activitãþile sugerate, pentru ca apoi,prin schimb de pãreri, sã aleagã ºi sã notezesoluþia finalã. Fiecare grup îºi va prezentalucrarea, iar colegii pot interveni cu observaþii ºiîntrebãri.


1. Imagineazã-þi cã trimiþi o scrisoare unui prieten. Completeazã celedouã feþe ale plicului cu datele destinatarului ºi expeditorului.

Locpentrutimbru

Expeditor: Destinatar:

2. Marcheazã cu X afirmaþiile adevãrate.Scrisoarea poate ajunge la destinaþie chiar dacã numele ºi adresaexpeditorului nu sunt completate.Scrisoarea se expediazã în plic.Scrisoarea poate ajunge la destinaþie, chiar dacã pe plic nu estescris numele ºi adresa destinatarului.Pe plicul scrisorii timbrul se lipeºte în dreapta feþei pe care estescris destinatarul.Formulele de adresare ºi de încheiere trebuie sã fie potriviterelaþiilor pe care le avem cu persoana cãreia îi trimitem scrisoarea.

Imagineazã-þi cã ai citit scrisoarea din revistã ºi ai folosit informa-þiile prezentate. Completeazã scrisoarea astfel încât sã trimiþi unrãspuns persoanei care a oferit aceste informaþii.

.............................. doamnã Paula,

Am citit scrisoarea pe care aþi trimis-o revistei.Pentru cã aveam în grãdinã câþiva butuci de vie din soiurile reco-

mandate de dumneavoastrã am încercat sã obþin stafide.Am ......................................................................................

.............................................................................................. .Stafidele au fost delicioase. Din vânzarea lor am obþinut ºi ceva

bani. Vã mulþumesc pentru sfaturi!

...................................................

1. Reciteºte textul ºi stabileºte:a) când ºi de unde a fost trimi-sã scrisoarea;b) cui i-a fost adresatã;c) de cine a fost scrisã scrisoa-rea.

2. Rãspunde la întrebãri:• Cui putem trimite scrisori?Cu ce ocazii?• Cum se trimite o scrisoare?• Ce formule de adresare poþifolosi în situaþia în carescrisoarea este destinatã:a) unui prieten;b) familiei;c) unei rude;d) unui medic;e) unui partener de afaceri?

Prin scrisori oamenii îºi co-municã impresii, gânduri, senti-mente, idei.

Persoana care trimite scrisoa-rea se numeºte expeditor, iar ceacãreia îi este adresatã se numeºtedestinatar. Numele ºi adreseledestinatarului ºi expeditorului sescriu pe plic.

Orice scrisoare trebuie sãcuprindã:• data ºi localitatea de unde

pleacã mesajul; (14 decembrie,Pietroasele);

• formula de adresare (Stimatãredacþie,);

• conþinutul scrisorii;• formula de încheiere (Succes

tuturor cititorilor harnici!);• semnãtura.



Observã!Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Activitãþile propuse urmãresc familiarizareacursanþilor cu structura unei scrisori.La primul exerciþiu, pe baza conþinutului ºiformei textului suport, cursanþii vor sesiza cã oscrisoare cuprinde: data ºi locul de unde esteexpediatã scrisoarea, formula de adresare (caresugereazã cine este destinatarul), formula deîncheiere ºi semnãtura expeditorului. Supuneþiobservaþiei cursanþilor ºi felul în care esteorganizat în paginã textul scrisorii: data ºilocalitatea în dreapta, formula de adresare scrisãla mijlocul rândului ºi urmatã de virgulã etc.Informaþiile desprinse vor fi sintetizate princitirea informaþiilor de la rubrica „„RReeþþiinnee!!““..Ca o activitate suplimentarã, puteþi supuneobservaþiei douã tipuri de scrisori: o scrisoarefamilialã ºi una adresatã unei oficialitãþi. Dirijaþio discuþie din care cursanþii sã înþeleagã cãformulele de adresare ºi de încheiere, precum ºimodul de adresare sunt diferite, în funcþie derelaþiile dintre expeditor ºi destinatar.

Prin rezolvarea urmãtorului exerciþiu, cursanþiivor fi solicitaþi sã precizeze formule de adresarepe care le pot folosi în diferite situaþii. Exempleledate pot fi notate de toþi cursanþii într-un tabelasemãnãtor celui de mai jos.

EXERSEAZÃ!La primul exerciþiu, dacã existã posibilitatea,propuneþi cursanþilor sã completeze pe un plic: la Expeditor numele ºi adresele proprii, iar laDestinatar pe cele ale unui coleg de grupã. Plicurilevor fi pãstrate, urmând ca într-o orã urmãtoarecursanþii sã redacteze scrisori cãtre colegii lor ºi sãle expedieze prin poºtã. Prin aceastã activitatecursanþii vor putea observa cã, prin intermediulscrisorilor, informaþiile ajung cu întârziere de câtevazile, în funcþie de distanþa dintre localitãþile deexpediþie ºi destinaþie.Exerciþiul 2 va fi rezolvat independent. Avertizaþi-ipe cursanþi cã pentru a alege rãspunsurilecorecte este necesar sã citeascã afirmaþiile datecu atenþie deosebitã. Verificarea se poate facefrontal, prin citirea variantelor corecte derãspuns. Solicitaþi-le cursanþilor sã motivezealegerile fãcute.O altã activitate pe care o puteþi realiza esteasemãnãtoare unui „puzzle“, reconstituirea unorscrisori. Pe grupe, cursanþii vor primi fragmentedintr-o scrisoare ºi alte fragmente de texte carenu se potrivesc din punct de vedere alconþinutului cu acestea. Ei trebuie sãreconstituie scrisoarea.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Scrisoarea va fi completatã independent de cãtrecursanþi. Oferiþi acestora timp suficient de lucru.Solicitaþi cât mai mulþi cursanþi sã-ºi citeascãlucrãrile. Verificaþi dacã scrierea este corectã.

Formule de adresare Formule de încheiere

Relaþiifamiliale

Relaþiioficiale

Relaþiifamiliale

Relaþiioficiale

Jules Verne

Inventatorul tiparului cu literemobile a fost germanul JohannGutenberg? Prima carte tipãritã deacesta, în anul 1450, a fost Biblia.

In 1655 este publicat în Angliacel mai vechi ziar? Este vorbadespre ziarul oficial al CoroaneiRegale. Primele 23 de exemplareau fost editate sub numele de The Oxford Gazette. Odatã cu mu-tarea familiei regale de la Oxfordla Londra, a fost de asemeneamutat ºi ziarul, iar numele lui adevenit The London Gazette.

1. Subliniazã numeralele din textul de mai jos:

Era ora nouã dimineaþa. Cei doi cãlãtori, astronomul ºi exploratorul,coborau cursul râului tumultuos, pe malul sãu stâng. Drumul eraanevoios, dar pânã la ora unsprezece strãbãtuserã aproape patru mile.

Ajunºi într-un mic luminiº vãzurã cã albia râului era adâncã,stãpânitã de douã stânci cretoase, înalte de douã sute se picioare.Primul gând al lor a fost sã se întoarcã din drum, cãci pãrea cã nuvor putea merge mai departe.

(Jules Verne, Aventurile aa ttrei rruºi ººi ttrei eenglezi îîn AAfrica)

2. Scrie în litere numerele din paranteze.Întâlnirea va avea loc pe (22) .......................................................... mai.Al (4) .............................................. anunþ a fost cel care m-a interesat.Am citit toate cele (12) ....................................... numere a le ziarului.

3. Transformã propoziþiile urmãtoare adãugând numerale:Am citit articolul în pagina revistei.Echipa de fotbal a ocupat locul pe podium.

4. Scrie cuvinte cu înþeles asemãnãtor pentru: eveniment, ambele, carosabil.

5. Formuleazã câte trei propoziþii cu numerale care:a) aratã ordinea obiectelor;b) aratã numãrul obiectelor.

6. Doreºti sã inviþi un prieten sã petreacã la tine câteva zile din concediu.Continuã scrisoarea de mai jos:

.............................

Dragã ...................................,

ªtiu din scrisoarea pe care mi-ai trimis-o cã peste puþintimp vei lua concediu. .............................................................. .

............................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

..............................................


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult



Exerciþiile propuse urmãresc fixarea cunoºtinþelorlegate de numeral ºi exersarea scrierii libere înscop funcþional (scrisoarea).Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent, întrucâtrecunoaºterea numeralelor se face cu uºurinþã.Verificarea se va realiza oral. Cereþi cursanþilor sãprecizeze care sunt subsustantivele caredeterminã numeralele identificate. Ca sarcinãsuplimentarã, puteþi propune ºi recunoaºtereaadjectivelor din text ºi precizarea genului ºinumãrului acestora.La exerciþiului 2 cursanþii trebuie sã utilizezenumeralele la formele de masculin sau feminin,în funcþie de genul substantivelor pe care leînsoþesc. Puteþi propune un exerciþiu suplimentarîn care cursanþii sã scrie substantive potrivitepentru ambele genuri ale numeralului.EExxeemmpplluu:

douãsprezece ............................................ ;doisprezece ............................................... .

Pentru ca sarcina de lucru a exerciþiului urmãtorsã fie înþeleasã, oferiþi câteva exempleasemãnãtoare. Precizaþi-le cursanþilor cã potschimba forma substantivelor în enunþurile încare au introdus numerale.EExxeemmpplluu:

Oamenii au coborât pe peron.Cinci oameni au coborât pe peron.Oamenii au coborât pe peronul patru.

Exerciþiul va fi apoi rezolvat independent.Verificaþi lucrãrile tuturor cursanþilor.Exerciþiile 4 ºi 5 vor fi de asemenea lucrateindependent. Verificaþi dacã enunþurile formulatesunt corecte din punct de vederea logic ºigramatical.Pentru redactarea scrisorii de la exerciþiul 6,oferiþi cursanþilor sugestii suplimentare înlegãturã cu conþinutul acestora. De exemplu, sãprecizeze în conþinutul scrisorii motivul pentrucare face invitaþia, propuneri pentru petrecereatimpului, informaþii prin care sã-ºi motivezeprietenul sã rãspundã invitaþiei.Citiþi cât mai multe scrisori ºi supuneþi discuþieimodul de realizare a acestora. Referiþi-vã laconþinutul ºi forma exprimãrii.


1. Grupeazã pe trei coloane pãrþile de vorbire studiate din urmãtorul text.Dupã ce s-a odihnit vreo zece ore cei trei cãlãtori au pornit cãtre al doilea oraº. Vremea bunã nu a þinut

cu ei. În a treia zi de mers au început ploi reci, care aveau sã dureze trei sãptãmâni.

2. Alege una dintre situaþiile date:a) te muþi cu domiciliul în altã localitate;b) ai luat permisul de conducere;c) urmeazã sã te cãsãtoreºti;d) intenþionezi sã-þi deschizi o afacere.Scrie în spaþiul de mai jos o scrisoare de aproximativ zece rânduri prin care aduci la cunoºtinþã unui prietenacest eveniment. Respectã pãrþile unei scrisori.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Lucrezi ca vânzãtor. Ai vândut: 3 pungi de bomboane în valoarede 26 lei, 3 cutii de ciocolatã de 38 lei, un kilogram de napolitaneîn valoare de 19 lei.Cumpãrãtorul a fost S.C. SMART. Completeazã chitanþã potrivit situaþiei prezentate.




Formaþi grupe. Realizaþi o colecþie de articole din ziare ºi reviste pe una dintre temele:• Evenimente politice;• Reportaje sociale;• Reportaje sportive;• Informaþii practice ºi utile;• Divertisment.Prezentaþi celorlalte grupe conþinutul articolelor care vi s-au pãrut cele mai interesante.

Substantive Adjective Numerale

Unitatea.................................. Seria BB AAMMAA nr 33888800110011Cod fiscal................................Sediul...................................................................................

CHITANÞA Nr_________/Data_____

Am primit de la ......................................................................Adresa ..................................................................................Suma de ................................ adicã ...................................................................................................................................reaprezentând ........................................................................

Casier



Exerciþiile propuse necesitã un timp destul delung de rezolvare, de aceea este recomandat caaceastã paginã sã fie rezolvatã de cãtre cursanþiindependent acasã.Discutaþi cerinþele exerciþiilor ºi oferiþi explicaþiisuplimentare, dacã este cazul. De asemenea, precizaþi cursanþilor care vor ficriteriile de evaluare ºi nivelul minim derezolvare. De exemplu, în redactarea scrisorilor seva þine seama de:• Respectarea structurii scrisorii;• Adaptarea conþinutului la tema aleasã;• Înlãnþuirea logicã a enunþurilor;• Corectitudine scrierii;• Aspectul lucrãrii.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• Sã recunoascã pãrþile de vorbire studiate în

enunþuri;• Sã redacteze o scrisoare familialã;• Sã utilizeze corect numerale într-o situaþie

datã.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Sã identifice câte douã pãrþi de vorbire din

fiecare fel;• Sã respecte structura scrisorii;• Sã scrie trei enunþuri logice potrivite temei

alese, corecte din punct de vedere alortografiei ºi punctuaþiei;

• Sã completeze formularul scriind corect treidate solicitate.

Vasile Alecsandri

pitar – brutar;drâmbã – mic instrument muzicalalcãtuit dintr-un arc de fier ºi olamã de oþel ºi care, fiind proptit dedinþi ºi miºcând lama cu degetul,produce un sunete;simiþi – covrigi;a plãmãdi – a prepara aluat cudrojdie (cocã).

În limba românã sunt cuvintecare au formã diferitã, dar înþelesasemãnãtor.

Existã de asemenea cuvintecare au aceeaºi formã, dar înþelesdiferit.

Vaasile PPorojande Vasile Alecsandri

Am pierdut zilele trecute un tovarãº din copilãrie, Vasile Porojan. El afost unul dintre robii noºtri, þigan lingurar de soiul lui, însã pitar de meserie.

Acum 50 de ani eram amândoi egali dinaintea soarelui, fiinddeopotrivã pârliþi de dânsul, ºi formam o pereche nedespãrþitã de cumrãsãrea soarele pânã apunea.

Poamele din grãdina noastrã nu apucau niciodatã sã se coacã, cãci ºtiamamândoi a ne cãþãra ca veveriþele pe vârfurile cele mai înalte ale copacilorrodiþi. Meºteri în a fura merele ºi perele eram mândri unul de altul.

Singura deosebire ce exista între noi era aceea cã, pentru fãrã-delegile noastre copilãreºti, numai Porojan era pedepsit. Câte bãtãi amâncat el, sãrmanul pe socoteala mea! De-abia scãpat din mâinilejupânesei cu obrajii îmbujoraþi de palme el alerga la mine, ºi uitândusturimea, mã îndemna sã ne jucãm. Eu îl mângâiam dându-i câtevaparale sã-ºi cumpere alviþã ºi siminþi, pentru care Porojan era în staresã-ºi vândã cãciula, dacã ar fi avut, ºi eu sã-mi dau papucii din picioare.

Ce talent avea el pentru confecþionarea arcelor din nuiele! Cum ºtiade bine sã înalþe zmeie de hârtie! El suna din drâmbã cu un talent lacare eu nu am putut ajunge niciodatã. ªtia sã imite ºuieratul ºerpilor ºisã-i cheme astfel la el.

Într-o bunã dimineaþã, Porojan a fost dat pe mâna unui brutar sã înveþe aplãmãdi pâine, iar eu am fost trimis sã învãþ tot ce se putea învãþa atunci.

Adio, nepãsare a copilãriei! Adio libertate! Adio fericire!

1. Uneºte cuvintele date cu înþelesul pe care îl au în text.fãrãdelegi banipârliþi brutarparale pricepuþipitar fructemeºteri nãzdrãvãniipoame arºi

2. Rãspunde la întrebãri.• Cine era Porojan?• Ce meserie a învãþat el?

3. Explicã prin cuvinte proprii enunþurile din ultimul alineat al textului.4. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: noi, mine, sare ºi roade sã aibã

înþelesuri diferite.


Din copilãrieDin copilãrieVLecþia 9 – Prieteni

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

Vocabular

5Lecþia 99 Prieteni

DIN CCOPILÃRIE



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Textul literar;• Delimitarea pe fragmente a unui text narativ;• Planul simplu de idei;• Cuvinte cu înþeles asemãnãtor; cuvinte cu

înþeles opus;• Pronumele personal; persoana ºi numãrul

pronumelui personal;• Pronumele personal de politeþe.

PrieteniLa începutul lecþiei se poate iniþia o discuþie desprecopilãrie. Fiecare cursant ar putea prezenta încâteva enunþuri locurile natale, persoane dragi decare îºi amintesc, întâmplãri care le-au rãmas înmemorie. Aceste discuþii pot duce la ideea cãpentru fiecare persoanã existã întâmplãri care pot fiîmpãrtãºite ºi celorlalþi ºi cã foarte mulþi scriitori auprezentat în operele lor perioada copilãriei. Le puteþida cursanþilor câteva exemple.

CITEªTE AAICI!Precizaþi-le cã fragmentul ce urmeazã a fi citit sereferã la un prieten din copilãria autorului VasileAlecsandri.Cursanþii vor citi textul în gând ºi vor consultaexplicaþiile cuvintelor de la vocabular, pentru maibuna înþelegere a conþinutului acestuia. Deasemenea, vor fi identificate ºi alte cuvinte maipuþin familiare cursanþilor. Acestea vor fiexplicate de alþi cursanþi sau de dumneavoastrã.Pentru exersarea actului citirii se va citi textul cuvoce tare „în lanþ“ pe paragrafe sau fragmentelogice stabilite de dumneavoastrã.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Prin rezolvarea primului exerciþiu se urmãreºtedezvoltarea capacitãþii de desprindere a sensuluiunui cuvânt în funcþie de contextul în care esteutilizat. O parte dintre cuvintele din text pot fiintroduse în alte enunþuri, pentru a se sesizafaptul cã un cuvânt poate avea înþelesuri diferite.EExxeemmpplluu: Fãrãdelegile lor au fost pedepsite;Ucenicul a învãþat meseria de la meºterul sãu;Copilul era mare poamã etc.

La exerciþiul 2 rãspunsurile la întrebãri vor fiformulate oral. Puteþi iniþia o discuþie despredrepturile omului ºi despre discriminãrile dintrepersoane de sexe sau etnii diferite. Discuþia poatecontinua prin formularea unor întrebãri de genul:• De ce credeþi cã Porojan nu a fost trimis la

ºcoli înalte?• Care credeþi cã a fost cursul vieþii lui Porojan?

Pentru aceastã ultimã întrebare le puteþi citicursanþilor, sau recomanda ca lecturãsuplimentarã, textul integral.

La tablã se poate rezolva un exerciþiu asemãnãtorurmãtorului. Cursanþii vor avea sarcina de a precizacare este sensul unor cuvinte în enunþuri date.EExxeemmpplluu: Într-un par era pusã o ulcicã. Îndepãrtare munþii par mai mici.Exerciþiul 4 va fi rezolvat independent în scris.Solicitaþi toþi cursanþii sã citeascã propoziþiileformulate.

1. Cu ce cuvinte se pot înlocui pãrþile de vorbire subliniate?El suna din drâmbã cu un talent la care eu nu am putut ajunge niciodatã.

2. Care este numãrul substantivelor subliniate?Bãiatul era priceput. Colega mea este simpaticã.Bãieþii erau pricepuþi Colegele mele sunt simpatice.Citeºte propoziþiile înlocuind substantivele subliniate cu unul dintrecuvintele: el, ea, ei, ele.

3. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvintele subliniate cu unul dintreurmãtoarele: dumneaei, dumnealor, dumneata sau dumnealui.El este medicul nostru. Tu mã ajuþi întotdeauna când am nevoie.Noii vecini sunt ei. Dimineaþã au venit ele.

1. Subliniazã pronumele. Pentru fiecare precizeazã numãrul.Omul a fost recunoscãtor. El ne-a dat cinci galbeni. Eu iau trei,

cãci am avut trei pâini, iar tu doi, pentru cã doar douã pâini ai avut.Acum noi am mâncat de pomanã ºi mai avem ºi bani în buzunar.

(Ion Creangã, Cinci ppâini)2. Transcrie enunþurile înlocuind cuvintele subliniate cu pronume potrivite.

Am primit o scrisoare de la Maria.În parc ne-am întâlnit cu Daniela ºi Petra.Eu ºi Marius suntem colegi de serviciu.Stelele strãlucesc pe cer.Tu ºi Marius aveþi permis de conducere.

3. Înlocuieºte spaþiile punctate cu pronume personale de politeþe potrivite.Voi oferi trandafirii .................................................................. ...................................... vor veni împreunã la petrecerea mea............................................ a anunþat câºtigãtorii concursului.Pe ....................................... vã cunosc de la începutul anului...................................................... ai urmãrit emisiunea de ieri.

1. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: ochi, pãr, car ºi iute sã aibãînþelesuri diferite.

2. Subliniazã pronumele personale în propoziþiile date.Nu era el vinovatul.Eu am urcat în grabã un autobuz.Voi aþi cãlãtorit împreunã în concediu. Pe aceeaºi stradã cu noi locuieºte ºi dumneaei.

3. Formuleazã propoziþii în care sã foloseºti pronumele personale lanumãrul singular.

Partea de vorbire care þine loculunor nume de fiinþe sau lucruri senumeºte pronume personal.

Ca ºi substantivul pronumelepoate fi la numãrul:

• singular (eu, tu, el, ea);• plural (noi, voi, ei, ele).În limba românã existã ºi pro-

nume personale de politeþe.Acestea sunt: dumneata,

dumneaei, dumnealui, dumneavoastrã, dumnealor.


Din copilãrie

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Pentru a desprinde necesitatea utilizãrii pronumeluipersonal în comunicare se poate supune observaþieiun text scris pe tablã. În conþinutul acestuianumele unor persoane trebuie sã se repete în modsupãrãtor. Cursanþii vor avea sarcina de a înlocuiaceste substantive cu pronume personale potrivite.Exemplu: Ana, Dan, Ileana ºi cu mine am hotãrâtsã plecãm împreunã în excursie. Gelu ºi Ion vorsã vinã cu mine, Ana, Dan ºi Ileana. Noi am fostde acord, iar Gelu ºi Ion s-au bucurat.Se pot rezolva, de asemenea, exerciþii orale deînlocuire a numelui unei persoane cu pronumepersonal corespunzãtor. Exemplu: Dinu intrã înmagazin. Dinu cumpãrã un telefon.Odatã familiarizaþi cu rolul pronumelui încomunicare, se poate trece apoi la rezolvareaexerciþiilor 1 ºi 2, care ajutã la înþelegerea definiþieipronumelui personal ºi la sesizarea schimbãriiformelor acestora dupã numãr. Se vor citiinformaþiile de la rubrica „Reþine!“ pe mãsurã ce seexerciþiile rezolvate duc la descoperirea acestora.

Exerciþiul 3 urmãreºte introducerea pronumelorpersonale de politeþe. Puteþi iniþia o discuþie despremodul în care ne adresãm anumitor persoane,folosind pronume personale de politeþe. Propuneþidialoguri similare celor din viaþa cotidianã(convorbiri telefonice pentru obþinerea unorinformaþii, discuþii posibile la medic etc.). Pentrudeterminarea numãrului pronumelui personal depoliteþe sugeraþi-le cursanþilor sã-l înlocuiascã cupronumele personal potrivit. În funcþie de numãrulacestuia se va afla ºi cel al pronumelui de politeþe.Noile cunoºtinþe vor fi sistematizate prin citirearubricii „Reþine!“ ºi prin elaborarea unei schemede grupare dupã numãr a pronumelor studiate.

EXERSEAZÃ!Exerciþiile 1 ºi 2 pot fi rezolvate independent decãtre cursanþi. Verificarea se va face oral.Urmãtorul exerciþiu, care presupune completareaunor enunþuri lacunare cu pronume personale depoliteþe, este indicat sã fie rezolvat întâi oral,întrucât este posibil ca acestea sã nu fiefamiliare cursanþilor. Se poate ca în exprimareaceºtia sã considere pronume personale depoliteþe formele: mata, dânsul, dânsa etc.AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• Dictarea unor propoziþii care conþin pronumele

personale: eu, el, ea, ei, ele cu scopulsesizãrii diferenþei dintre pronunþia acestorpronume (ieu, iel, ia etc.) ºi scrierea lor;

• Exerciþii de înlocuire a pronumelor personalecu pronume personale de politeþecorespunzãtoare (sau invers);

• Formularea de propoziþii cu formele de singularsau plural a pronumelor personale studiate;

• Folosirea acestora de cãtre cursanþi.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiile cuprinse la aceastã rubricã au un gradscãzut de dificultate, de aceea pot fi date catemã pentru acasã sau pot fi folosite ca test deevaluare curentã. Supuneþi discuþiei sensurile cuvântului „ochi“ înenunþuri formulate de dumneavoastrã.EExxeemmpplluu:Am vãzut cãprioara într-un ochi de pãdure.S-a dus un ochi de la ciorap.

Grupul de enunþuri care pre-zintã o idee sau un moment alîntâmplãrilor povestite într-un textse numeºte fragment. Fiecãruifragment îi corespunde o ideepricipalã.

jordie – nuia, bãþ subþire.

La ccireºede Ion Creangã

Odatã, vara, mã furiºez din casã ºi mã duc la moº Vasile, frateletatei, sã fur niºte cireºe. ªi mã chitesc eu în mine, cum s-o dau, casã nu mã prindã. Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere peIon, sã ne ducem la scãldat.

– Nu-i acasã Ion, zise mãtuºa Mãrioara. – Apoi rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! ªi-mi pare rãu cã nu-i

vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi avut plãcere sã ne scãldãm împreunã. Dar în gândul meu: ºtii c-am nimerit-o? Bine cã nu-s acasã ºi, de n-arveni degrabã, ºi mai bine-ar fi!

ªi, sãrut mâna mãtuºii, luându-mi ziua bunã, ca un bãiat de treabã,mã ºupuresc pe unde pot ºi, când colo, mã trezesc în cireºul femeii ºiîncep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte, cum se gãseau. ªideodatã, iaca mãtuºa Mãrioara, c-o jordie în mânã, la tulpina cireºului.

– Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul? zise ea, cu ochii holbaþila mine. Coboarã-te, tâlharule, cã te-oi învãþa eu!

Dar cum sã te cobori, cãci jos era prãpãdenie! Dacã vede ea ºivede cã nu mã dau, aruncã de vreo douã-trei ori cu bulgãri în mine,dar nu mã nimereºte.

Atunci eu mã dau iute pe-o creangã, mai spre poale, ºi odatã sarîn niºte cânepã, care se întindea lângã cireº. ªi nebuna de mãtuºaMãrioara, dupã mine. ªi eu fuga iepureºte prin cânepã, ºi ea peurma mea, pânã ce dãm cânepa toatã la pãmânt. Mãtuºa, nu ºtiucum, se încâlceºte prin cânepã, ori se împiedicã de ceva, ºi cade.Eu, atunci, iute mã duc acasã fiind foarte cuminte în ziua aceea.

1. Alege înþelesul pe care îl au în text expresiile date.mã chitesc mã ºupuresc a cãrãbãni

mã ascund; mã furiºez; a bombãni;mã gândesc. ºoptesc. a lua cu lãcomie.

2. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri:• De ce s-a dus Nicã la unchiul sãu?• Care este motivul pe care i-l spune mãtuºii?• Ce face bãiatul dupã ce îºi ia rãmas bun de la mãtuºa lui?• Ce s-a întâmplat dupã ce Nicã a fost prins în cireº?

3. Formaþi perechi. Împãrþiþi textul pe fragmente, dupã momenteleîntâmplãrii. Formulaþi ideile principale.


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Lecþia 10 – Întâmplãri

Vocabular

5Lecþia 110 Întâmplãri


ÎntâmplãriIntroducerea în tema lecþiei se poate realizaprintr-o discuþie despre textul anterior studiat.Precizaþi-le cã fragmentul din ghid face partevolumul „Amintiri din copilãrie“. Le puteþiprezenta cursanþilor portretul lui Ion Creangã ºi oscurtã biografie a acestuia.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi textul în ºoaptã, în perechi. Ei voravea sarcina de a identifica cuvintele necunoscuteºi de a se consulta cu ceilalþi colegi pentru a aflasensul acestora. Propuneþi apoi o citire cu vocetare a textului. Pentru a trezi interesul cursanþilorputeþi realiza o citire model. Puteþi propune apoicitirea pe fragmente a textului pentru a veni înajutorul cursanþilor care vor avea ca sarcinã ( laexerciþiul 3) delimitarea textului pe fragmente ºiformularea ideilor principale.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul1 poate fi precedat de citirea selectivã aenunþurilor care conþin expresiile al cãror sens ur-meazã sã-l stabileascã în funcþie de context. Pentrualegerea variantei corecte sugeraþi-le cursanþilor sãintroducã variantele date în enunþurile din text, ca sãobserve care dintre ele este cea corectã.Formularea rãspunsurilor la întrebãri poate firealizatã oral sau scris.Pentru rezolvarea exerciþiul 3 este necesar sãdiscutaþi despre ce este acela un fragment detext ºi cum se formuleazã ideile principale.Atrageþi-le atenþia cursanþilor cã ideile principalesunt enunþuri scurte, care prezintã informaþiaesenþialã, importantã. Puteþi realiza oraldelimitarea primului fragment ºi formularea ideiiprincipale corespunzãtoare.AAllttee ssaarrcciinnii ppee ccaarree llee ppuutteeþþii pprrooppuunnee:• Formularea de întrebãri pentru rãspunsuri

date. (EExxeemmpplluu: Moº Vasile era unchiulautorului.)

• Identificarea în textul suport a pronumelorpersonale studiate;

• Anticiparea urmãrilor întâmplãrii prezentate întext. Pentru a compara variantele formulate cutextul original, sugeraþi-le cursanþilor sãciteascã textul din „„PPaaggiinnaa ddee ppoorrttooffoolliiuu““.

DIN CCOPILÃRIE

1. Citeºte enunþurile urmãtoare:a) Pentru fiecare enunþ spune cine ºi cui vorbeºte.– Apoi rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã!– Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul?b) Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite. Motiveazã folosirea lor.

2. Citeºte dialogul. a) Subliniazã pronumele personale învãþate.Tudor stãtea în faþa mulþimii. El spuse:– Voi veþi ºti de ce am venit atunci când îmi veþi afla numele.Un om din mulþime se ridicã zicând:– Tu cine eºti? Noi vrem sã aflãm chiar acum.– Eu mã numesc Tudor.b) pentru fiecare dialog spune pronumele care înlocuiesc numele:

• persoanei sau persoanelor care vorbesc;• persoanei sau persoanelor care ascultã;• persoanei sau persoanelor despre care se vorbeºte.

1. Folosindu-te de tabel scrie câte douã propoziþii în care sã foloseºticâte un pronume personal la:• persoana a II-a, numãrul singular;• persoana a III-a, numãrul plural;• persoana I, numãrul singular.

2. Identificã pronumele personale studiate. Pentru fiecare precizeazãnumãrul ºi persoana.– Povestea asta, vorbi Domnu Trandafir, e scrisã de Ion Creangã.

Eu îl cunosc pe Ion Creangã, urmã el cu o oarecare mândrie. Sã ºtiþivoi cã el are un dar de povesteºte aºa frumos, de parcã ne-ar spunemama poveºti la gura sobei.

(Mihai Sadoveanu, DDoommnnuu TTrraannddaaffiirr)

În scris virgula desparte cu-vintele vorbitorului de cele aleascultãtorului.

Pronumele personale se deo-sebesc dupã persoanã:

• persoana I - înlocuieºte nu-mele persoanei sau persoanelorcare vorbesc (eu, noi);• persoana a II-a - þine loculnumelui persoanei sau per-soanelor cu care se vorbeºte(tu, voi);• persoana a III-a - sefoloseºte în locul numelui per-soanei sau persoanelor desprecare se vorbeºte (el, ea, ei, ele).


Din copilãrie

Observã!

Exerseazã!

Re]ine!

Re]ine!

Persoana I Persoana a II-a Persoana a III-aSingular eu tu el, eaPlural noi voi ei, ele

Verificã-þi cunoºtinþele!1. Scrie în locul spaþiilor punctate cuvinte potrivite, astfel încât sã fie motivatã folosirea virgulei:

..................................., când poþi veni la mine?Te rog sã vii acum, ................................... !Tu, ..................................., ce sfat îmi poþi da?

2. Subliniazã pronumele personale învãþate. Precizeazã numãrul ºi persoana .– Nu vã supãrã tutunul? întreb eu pe madam Popescu.– Vai de mine! La noi se fumeazã. Bãrbatu-meu fumeazã ºi... dumnealui mi se pare cã-i cam place, zise ea

privindu-l pe domnul maior.(Ion luca Caragiale, Viizitã)


OBSERVÃÃ!Pentru descoperirea folosirii virgulei în vocativ ºipentru mai buna înþelegere a informaþiilorprezentate la rubrica „„RReeþþiinnee!!““ este de preferatca observarea celor douã enunþuri sã fie dirijatãcu ajutorul unor întrebãri.EExxeemmpplluu:• Cine vorbeºte în primul enunþ?• Cui se adreseazã?• Prin ce cuvinte se adreseazã?• Ce semn de punctuaþie s-a folosit între

cuvintele vorbitorului ºi cele care aratã cineeste ascultãtorul?

• Cum se mai putea adresa copilul mãtuºii? etc.Amintiþi-le cursanþilor ºi de situaþia în carevirgula se foloseºte între cuvintele uneienumerãri.Exerciþiul 2 urmãreºte introducerea informaþiilordespre persoana pronumelor personale. Pentru arãspunde cu mai multã uºurinþã întrebãrilorformulate, puteþi propune ca citirea dialogului sãse facã pe roluri. Astfel va fi mai uºor de sesizat

cã pronumele personale pot înlocui persoana carevorbeºte, despre care se vorbeºte sau pe cea cucare se vorbeºte.Sistematizarea informaþiilor se va realiza princitirea rubricii „„RReeþþiinnee!!““..

EXERSEAZÃ!Exerciþiile propuse vor fi rezolvate frontal, solicitândcât mai mulþi cursanþi. Puteþi propune ca activitatesuplimentarã, completarea independentã, fãrãsprijin, a unui tabel asemãnãtor cu cel de laexerciþiul 1. De asemenea, puteþi propune exerciþiicare sã vizeze folosirea corectã a virgulei înenumerare ºi în vocativ.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cele douã exerciþii propuse pot fi folosite pentruevaluarea curentã, sau poate fi datã ca temã pentruacasã. Verificaþi lucrãrile ºi discutaþi cu fiecarecursant greºelile.

I.L. Caragiale

Textele Vasile Porojan ºiAmintiri din copilãrie sunttexte inspirate din realitate.

1. Uneºte substantivele cu pronumele personale prin care pot fi înlocuite.persoanele eaadulþiiprofesoara elvânzãtorulbãtrânul eicarteapãsãrile eleºoferii

2. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: bancã, par ºi broascã sãaibã înþelesuri diferite

3. Subliniazã pronumele personale ºi pronumele personale de politeþedin textul de mai jos. Alcãtuieºte propoziþii în care sã foloseºtipronumele personale de politeþe identificate.Dumnealor aratã biletele, explicând conductorului de ce Goe nu

poate sã facã acelaºi lucru: fiindcã biletul era în panglica pãlãriei ºi,dacã a zburat pãlãria fireºte cã a zburat cu bilet cu tot. Dar avea bilet...

– Parol, chiar eu l-am cumpãrat! zice tanti Miþa.Conductorul nu înþelege. El vrea bilet. Cine nu declarã cã nu are bilet

coboarã la prima staþie ºi plãteºte ºi o amendã de 7 lei ºi 50 de bani.– Dar noi n-am declarat, strigã mamiþa.– Aºa îi trebuie dacã a scos capul pe fereastrã. Eu i-am zis sã nu

scoatã capul pe fereastrã.– Ce te amesteci dumneata? zice tanti Miþa.

(Ion Luca Caragiale, Domnu GGoe)

4. Completeazã spaþiile libere cu pronume potrivite.Omul porni sã cutreiere lumea. ............ se întâlni cu un bãtrân

care îi spuse:– ............ unde ai plecat, om bun?– Vreau sã cutreier lumea. Dar ............ ?– ªi ............ am acelaºi gând, fiule. Nu crezi cã ar fi mai bine

dacã ............ doi am merge împreunã?............ pornirã la drum împreunã.

5 Formaþi grupe. Purtaþi dialoguri pe una dintre temele: „La doctor“,„La cumpãrãturi“, „La bancã“, în care sã utilizaþi pronume personalede politeþe.

6. Formaþi perechi. Dictaþi colegului/colegei trei propoziþii care sãconþinã pronume personale. Fiecare dintre voi va recunoaºte pronu-mele în propoziþiile pe care le-a scris. Pentru fiecare pronume, pre-cizaþi numãrul ºi persoana.

7. Alcãtuieºte un scurt text despre familia ta, în care sã foloseºti pronu-me personale. Subliniazã-le.


ªtiaþi cã…

Lucreazã mai mult



Exerciþiile propuse solicitã folosirea în contextenoi a cunoºtinþelor legate de pronumele personalºi de folosirea virgulei în vocativ. De asemenea,sunt propuse cerinþe care vizeazã exersareaexprimãrii orale ºi a scrierii imaginative pe otemã familiarã datã. Exerciþiile 1 ºi 2 vor fi rezolvate independent.Verificarea modului de rezolvare se va face oral.La exerciþiul 3, recunoaºterea pronumelor sepoate realiza prin activitate frontalã, iarformularea propoziþiilor prin activitateindependentã, în scris. Ca sarcinã suplimentarã,puteþi propune formularea ideii principale afragmentului folosit ca suport.Exerciþiul 4 va fi rezolvat independent, iarverificarea se va face oral.În dialogurile de la exerciþiul urmãtor cereþicursanþilor ca fiecare sã intervinã în discuþie decel puþin douã ori. Le puteþi aminti care suntformulele de iniþiere, menþinere ºi încheiere adialogului.Pentru exerciþiul 6 explicaþi cursanþilor sarcinade lucru. Verificaþi felul în care a lucrat fiecarepereche.Pentru cursanþii cu nivel scãzut propuneþi ca laexerciþiul 7 sã scrie enunþuri, ºi nu texte.Sugeraþi-le ca în formulãri sã se refere la vârsta,înfãþiºarea, preocupãrile, responsabilitãþilemembrilor propriilor familii. Verificaþi dacãtextele sau enunþurile formulate sunt corecte dinpunct de vedere al conþinutului ºi formei.

DIN CCOPILÃRIE

1. Citeºte fragmentul:Dar mai pe searã, iaca ºi moº Vasile, strigã pe tata la poartã. ªi dupã ce-a venit el ruºinat de la

ispaºã, mi-a tras o chelfãnealã ca aceea, zicând:- Na! Saturã-te de cireºe! De-amu sã ºtii cã þi-ai mâncat liftiria de la mine, spânzuratule! Oare multe

stricãciuni am sã mai plãtesc eu pe urma ta? Aºa s-a împlinit vorba mamei. Ea spunea cã Dumnezeu n-ajutã celui care umblã cu furtiºag. D-apoi ruºinea mea, unde o pui? Mi se dusese buhul despre pozna ce fãcusem, de n-aveai chip sã

scoþi obrazul în lume de ruºine; ºi mai ales acum, când se ridicaserã câteva fete frumuºele în sat la noiºi începuse a mã scormoli ºi pe mine la inimã.

a) Formuleazã ideea principalã a fragmentului. b) Subliniazã pronumele personale studiate.c) Formuleazã o propoziþie în care cuvintele pui ºi noi sã aibã alte înþelesuri decât cele din text.

2. Transcrie enunþurile înlocuind pronumele personale subliniate cu pronume personale de politeþe corespunzãtoare.

Tu mã cunoºti de puþin timp.Pe ele nu le-am vãzut niciodatã.Cu el am cãlãtorit în compartiment.Puteþi sã-mi spuneþi voi unde este ºcoala?

3. În enunþurile urmãtoare scrie virgule unde este cazul.

La ce orã vei veni la mine Florin?Doamnelor ºi domnilor bunã seara!Fii atent copile cã te loveºti!

4. Precizeazã numãrul ºi persoana pronumelor subliniate:

Am plecat spre voi dupã ce am vorbit la telefon.Pe dumnealui îl cunosc de trei ani.Tu ºi ea veþi lucra cu mine.


Lecturi


Scrieþi fiecare un scurt text în care sã prezentaþi o întâmplare din copilãrie. Realizaþi la nivelul clasei o carte cu titlul „Amintiri din copilãrie“.

ispaºã – observarea, constatareaunor stricãciuni;þi-ai mâncat liftiria – þi-ai pier-dut imaginea de om cinstit ;se dusese buhul – se dusesevorba.

Vocabular



Sarcinile de lucru propuse necesitã un timp maimare de lucru. De aceea este recomandat casarcinile sã fie rezolvate independent, ca temãpentru acasã. Lãsaþi cursanþilor timp de lucru celpuþin douã zile.

Verificarea cerinþelor de la exerciþiul 1 va firealizatã de dumneavoastrã, iar pentru celelalteoferiþi model de rezolvare corectã pentru a dacursanþilor posibilitatea autocorectãrii.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• Sã formuleze ideea principalã a unui fragment

dintr-un text narativ citit;• Sã utilizeze în enunþuri cuvinte cu aceeaºi

formã, dar înþeles diferit;• Sã recunoascã pronumele personale studiate;• Sã înlocuiascã pronume personale cu pronume

personale de politeþe corespunzãtoare;• Sã precizeze numãrul ºi persoana pronumelor

personale studiate.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Itemul I -

a) Formularea unui enunþ corect, carecuprinde o informaþie esenþialã dinfragmentul citit (fãrã sã fie neapãrat ideeaprincipalã);

b) recunoaºterea a douã pronume personale întextul citit;

c) formularea unei propoziþii în care un cuvântare alt sens decât cel din text;

• Itemul II - înlocuirea corectã a trei pronumepersonale cu pronume personale de politeþe;

• Itemul III- utilizarea corectã a virgulei în douãdintre situaþii;

• Itemul IV - precizarea corectã a numãrului ºipersoanei pentru douã dintre pronume.

Înainte de redactarea textelor în care cursanþiivor prezenta o întâmplare din copilãrie, alocaþi oorã povestirilor orale ale acestora. Fiecare vascrie propriul text. Explicaþi-le ce trebuie sã aibãîn vedere în redactarea textului: • Întocmirea unui plan de idei;• Dezvoltarea fiecãrei idei principale; • Formularea unor enunþuri logice, unitare ca

din punct de vedere al conþinutului;• Respectarea pãrþilor unei compuneri (fãrã

utilizarea terminologiei);• Scrierea corectã a cuvintelor ºi utilizarea

corespunzãtoare a semnelor de punctuaþie.Corectaþi textele scrise de cursanþi. Dacã existãposibilitatea, propuneþi cursanþilor sã letehnoredacteze. Afiºaþi ºi citiþi cele mai reuºitecompuneri.

• Punctul (.) aratã în scris cã prinenunþul formulat se transmite oinformaþie.• Semnul întrebãrii (?) se foloseºteîn scris la sfârºitul enunþurilor careexprimã întrebãri, prin care se cerinformaþii.• Semnul exclamãrii (!) se foloseºtepentru a exprima un salut, unîndemn, o mirare, o poruncã, orugãminte, un sfat etc.

În scris, intervenþia fiecãrui per-sonaj în dialog se marcheazã culinie de dialog (–). Linia de dialogse scrie întotdeauna cu alineat.

Hagi TTudosede B. ªtefãnescu Delavrancea

Fum pe coºul Hagiului nu s-a pomenit. Ridice viscolul nãmeþii pânãla streºini, apele sã îngheþe tun. Treaba lor! De câte ori nepoatã-saîi pomenea de Crãciun sã taie ºi ei un porc, bãtrânul rãspundea:

– Îmi pare rãu, nepoatã, sã aud guiþând. Îmi face rãu, cã aºa sunteu, milos.

– Cumpãrã-l, nene, tãiat gata.Dacã aºa îi aducea vorba Leana, nepoatã-sa, bãtrânul rãspundealiniºtit:

– Un porc? Carne multã! Se stricã. Doar douã guri suntem.Venea Paºtele:

– Nene, sã roºim ºi noi ouã!– Ce prostie! Ouã roºii? Nu e bine sã le mãnânci proaspete?

Ouãle roºii sunt stãtute.– Sã roºim puþinele.– De roºim puþinele ardem focul degeaba. Cheltuialã zadarnicã!

Sunt vremuri grele.– Da, o ciozvârtã de miel.– Miel? Ce fel de miel? Cum miel? Miroase a oaie. Paºtele e prea

în varã.– Ce pustie de varã, nene Tudose, nu vezi cã plouã ºi fulguieºte?– Ei, fulguieºte! Tu nu vezi cã nu þine? Cum cade, cum se

topeºte. Eu mor de cald. – ªi eu mor de frig.– Mori de frig, crãpi! Aºa eºti de când te ºtiu, lacomã ºi nemulþu-

mitoare.Leana tace ºi înghite în sec. E sãracã. N-are pe nimeni. Tace, cã

bãtrânul, de se mânie, strigã, trânteºte uºile, apoi se aruncã în pat ºise vaitã pânã la miezul nopþii, uitând sã-i mai dea ºi o bucatã de pâine.

Aºa a petrecut Hagiul viaþa pânã la bãtrâneþe. Un ºir necurmatde chinuri fericite, nepunând nimic pe el, nebãgând nimic în gurã,fãrã foc, fãrã fierturã, neiubind pe nimeni.

1. Rãspunde la întrebãri.• Care sunt personajele textului?• De ce spunea Hagi Tudose cã nu taie porc de Crãciun?

2. Spune câte douã adjective potrivite celor douã personaje ale textului.4. Motiveazã folosirea liniei de dialog.


Lecturi pentru toate vârsteleLecturi pentru toate vârsteleVILecþia 11 – Hagi Tudose

Cite[te aici!


Aminteºte-þi!

6Lecþia 111 Hagi TTudose

LECTURRI PPENTRU TTOATE VÂÂRSTELE



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Receptarea informaþiilor „detaliu“ dintr-un

text citit;• Exprimarea propriei pãreri în legãturã cu un fapt;• Semnele de punctuaþie (punctul, semnul

întrebãrii, semnul exclamãrii, linia de dialog);• Scrierea cuvintelor cu „î“ ºi „â“;• Verbul; numãrul ºi persoana verbului;• Pronunþarea ºi ortografierea verbelor „a fi“ ºi

„a lua“.

Hagi TTudoseCaptarea atenþiei se poate face prin prezentarea unorproverbe. Cursanþii vor avea sarcina de a exprimaprin cuvinte proprii sensul acestora.Vai de acela care are pâine, dar nu are dinþi s-omãnânce!Leneºul mai mult aleargã, iar scumpul mai multpãgubeºte!Toþi se plâng de bani, dar de minte nimeni!Strânge bani albi pentru zile negre!Cereþi-le cursanþilor sã le copieze pe acelea care sereferã la zgârcenie. Puteþi dirija o discuþie prin care sãse realizeze distincþia dintre „zgârcenie“ ºi„cumpãtare“. Încurajaþi cursanþii sã-ºi exprimepropriile pãreri. Urmãriþi ca exprimarea acestora sã fiecorectã din punct de vedere al conþinutului ºi formei.

CITEªTE AAICI!Textul suport va fi citit în gând de cãtre cursanþi.Solicitaþi-le acestora sã stabileascã sensurile pecare le au în context anumite cuvinte mai puþinuzuale. EExxeemmpplluu: ciosvârtã (de miel), (ouã)stãtute, fierturã, (ºir) necurmat.Pentru a verifica dacã citirea s-a realizat în modconºtient, le puteþi cere cursanþilor sã identifice dinºirul proverbelor discutate pe cel potrivit textului.Cereþi cursanþilor sã citeascã apoi textul suportcu voce tare (în perechi, în lanþ, ºtafetã). Pentrusesizarea caracterului umoristic al textului esterecomandat sã realizaþi o citire model.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Formularea rãspunsurilor la întrebãrile de laexerciþiul 1 pot fi date oral sau scris. Prinaceastã activitate urmãriþi dacã au fost corectreceptate conþinutul ºi mesajul textului. Le puteþisolicita cursanþilor sã realizeze scurtecaracterizãri ale personajelor, pentru a descoperimai uºor adjectivele care trebuie scrise laexerciþiul 2.

1. Subliniazã în textul urmãtor pãrþile de vorbire care aratã acþiunea,starea sau existenþa.

Leana tace ºi înghite în sec. Tace, cã bãtrânul, de se mânie, strigã,trânteºte uºile, apoi se aruncã în pat ºi se vaitã pânã la miezul nopþii.

2. Reciteºte fragmentul de la exerciþiul 1 fãrã cuvintele subliniate. Ce observi?

1. Numeºte câte trei acþiuni pe care:a) le desfãºori în bucãtãrie; c) le desfãºoarã un vânzãtor;b) le face þãranul pe câmp; d) le desfãºori la ºcoalã.

2. Încercuieºte în fiecare coloanã de mai jos verbele.scris gând dansãm cântecscriem îngândurat dansator cânþiscrisul gândeºte dans cântãreþ

3. Completeazã proverbele cu verbele potrivite scrise în parantezã.Discutaþi înþelesul fiecãrui proverb. (nu e, stricã, nu lãsa, vine, trece)• Paza bunã .......................... primejdia grea.• Graba ............................................... treaba.• Dacã .......................... cap, vai de picioare.• Dupã furtunã .................... ºi vreme bunã.• Ce poþi face azi, ........................ pe mâine.

4. Subliniazã verbele.Puse paharul pe un taler de pãmânt ºi turnã apã. Untdelemnul se

scursese în taler, rãmânând în pahar un rotocol de-o muchie de cuþit.Se vârî în pãturã. Candela sfârâi ºi trosni.

(B. ªt. Delavrancea, Hagi TTudose)

Partea de vorbire care exprimãacþiunea, starea, existenþa fiinþelor,lucrurilor, fenomenelor naturii senumeºte verb.

Verbul are un rol principal încomunicare. Eliminând verbeledintr-un mesaj acesta nu mai areînþeles.


Lecturi

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

1. Înlocuieºte verbele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor.• În curtea bisericii au existat doi nuci.• Am zãrit în depãrtare casa în care urma sã locuim.• Gheorghe s-a urcat în pod.• Muncitorii vor încheia programul la ora 18.

2. Grupeazã verbele date dupã ceea ce exprimã într-un tabel asemãnãtor.se afla, stãtea, se odihneºte, reparãm, scriem, se gãseºte, existau, am zburat, sunteþi, plângea, ascultau, vor privi.

3. Subliniazã verbele din textul de mai jos. Când Tãnase ajunse acasã, trase cãruþe drept la grajd ºi propti caii în faþa unei grãmezi de gunoi. În

mijlocul curþii erau douã perechi de boi, care stãteau cap în cap.Omul privi în jur apoi intrã în casã. Venea miros de mâncare proaspãtã.

Acþiunea Starea fizicã sau sufleteascã Existenþa


OBSERVÃÃ!Prin rezolvarea exerciþiilor propuse, cursanþii vordescoperi ce exprimã verbul ºi care este rolulacestuia în comunicare.Înainte de rezolvarea celor douã exerciþii de laaceastã rubricã puteþi propune urmãtorulexerciþiu:Scrieþi pe tablã câteva cuvinte cãrora li se potalãtura cu uºurinþã verbe (EExxeemmpplluu: om, maºinã,noi). Cursanþii vor avea sarcina de a alãturaacestora cuvinte care exprimã acþiuni.Exerciþiile 1 ºi 2 vor fi rezolvate frontal. Noileinformaþii vor fi sintetizate prin citirea rubricii„„RReeþþiinnee!!““..Puteþi propune ca exerciþiu suplimentar, grupareaunor verbe date dupã ceea ce exprimã: acþiunea,starea sau existenþa.

EXERSEAZÃ!Exerciþiile propuse urmãresc fixarea cunoºtinþelordespre verb. Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent.Verificarea se va face oral. Sugeraþi-le cursanþilorsã completeze ºirul exemplelor proprii cu o partedin cele ale colegilor. Precizaþi-le cã toate pãrþilede vorbire scrise sunt verbe.Recunoaºterea verbelor din ºirul pãrþilor devorbire de la exerciþiul 2 se va realiza frontal,întrucât ar putea sã aparã confuzii. Le puteþisolicita cursanþilor sã formuleze enunþuri care sãconþinã verbele identificate. O sarcinãsuplimentarã ar putea fi obþinerea cât mai multorverbe din substantive, dupã modele date.(EExxeemmpplluu: pachet - a împacheta, împachetez, amîmpachetat, voi împacheta etc.).Completarea proverbelor de la exerciþiul 3 se varealiza independent. Puteþi dirija o discuþiedespre înþelesul proverbelor obþinute. Atenþionaþicursanþii asupra formelor negative ale verbelor(nu e, nu lãsa). Ca activitate suplimentarã, puteþipropune trecerea unor verbe de la formaafirmativã la cea negativã.Ultimul exerciþiu va fi rezolvat frontal. Este posibilca verbul la gerunziu sã nu fie recunoscut decãtre cursanþi. Le puteþi preciza cã „rãmânând“este verb. Cereþi-le cursanþilor sã dea ºi eiexemple de verbe care au aceastã formã.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiile 1 ºi 2 vor fi rezolvate independent.Verificarea se va face oral. Pentru verbelesubliniate, notaþi toate sinonimele care au fostprecizate de cursanþi. Ca sarcinã suplimentarã,puteþi propune înlocuirea unor verbe dinenunþurile date cu altele cu înþeles opus (s-aurcat, vor încheia).Exerciþiul 3 poate fi rezolvat în perechi. Fiecare vaavea sarcina de a identifica pe rând câte un verb.Vor nota apoi verbele identificate ºi vor confruntalista acestora cu un model de rezolvare corectã.

Mihail Sadoveanu

se zbicise – se uscase;reavãn – umed, jilav;suduie – spune vorbe jignitoare,înjurã.

Literele î ºi â redau acelaºi sunet.Se scrie întotdeauna î la începutulºi sfârºitul cuvintelor.

De cele mai multe ori, litera â sefoloseºte în interiorul cuvintelor.

Unn oom nnãcãjitde Mihail Sadoveanu

Trei zile bãtuserã vânturi sunãtoare de la miazãzi, pãmântul sezbicise, ºi-n dumbrãvioara de la marginea satului începuserã sãînfloreascã galben cornii. Bãiatul cel mic al lui Dumitru Oniºorieºise cu ºase oi la mugurul proaspãt al primãverii.

Era un copilaº galben ºi mãrunþel ºi târa pe pãmântul reavãnniºte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridicã spre mine ochiitriºti ºi-ºi scoase cu anevoie din cap pãlãrioara veche ºi pleoºtitã

– Ce mai faci tu, flãcãule? îl întrebai eu. Ai ieºit cu oile la pãscut?– M-a trimes tãtuca sã le mai port! îmi rãspunse el serios, cu

glasu-i subþirel ºi peltic.– Dar tu eºti vrednic bre, Niculãeº, sã porþi un cârd de oi?– He, sunt eu vrednic, da’ acum n-am ce purta, sunt supãrat…– Cum se poate? ªi de ce, mã rog?– De ce? Pentru cã-n primãvara asta tot ne-au cãzut din oi, º-acum

am rãmas numai cu acestea ºase.– ªi v-au murit multe, bre Niculãeº?– Multe... Tãtuca întruna blastãmã ºi suduie când cade câte-o

oaie; mã bate ºi pe mine câteodatã, dar parcã eu ce-s vinovat?Acum s-a întâmplat alta. Când ieºeam din sat, a trecut unul repedecu cãruþa ºi mi-a pãlit o oaie. A dat-o jos. Acum abia mai suflã. Aresã se ducã ºi asta. Era a mãmucãi, mi-o lãsase mie.

– ªi de ce spui cã þi-o lãsase mãmucã-ta þie?– Apoi nu ºtii? Eu n-am mamã. A murit în postul Crãciunului. Într-o

zi i-a fost rãu, s-a pus în pat ºi a murit într-o duminicã. ªi înainte deasta m-a mângâiat pe frunte ºi mi-a spus cã-mi lasã mie mioara asta.

Copilul îmi vorbea cu seriozitate ºi durere ca un om mare. ªi,urnindu-se din loc, începu a-ºi târî iar ciubotele grele, îndemnândcu bãþul oile spre dumbrãvioarã.

1. Subliniazã în text cuvintele: miazãzi, dumbrãvioarã, ciubote, cu anevoie,întruna, mi-a pãlit, suflã, urnindu-se. Reciteºte textul înlocuind acestecuvinte cu altele care sã aibã acelaºi înþeles.

2. Formaþi perechi. Citiþi dialogul dintre cele douã personaje ale textului.3. Rãspunde la întrebãri.

• Când se petrece întâmplarea?• De ce era necãjit bãiatul?• De ce þinea Niculãeº aºa de mult la oaia lovitã?• Ce sentimente transmite autorul prin acest text?

4. Transcrie ultimul enunþ al textului. Subliniazã cuvintele care conþinliterele î ºi â. Motiveazã folosirea literei î sau â. Scrie apoi trei cuvinteîn care litera î sã fie la sfârºitul cuvântului.

5. Gãseºte în text:• douã substantive comune; • douã numerale; • douã verbe• douã substantive proprii; • douã pronume;


Aminteºte-þi!


Cite[te aici!

Vocabular

Lecþia 12 – Un om nãcãjit

6Lecþia 112 Unn oom nnãcãjit


Unn oom nnãcãjitPuteþi începe lecþia cu precizarea cã in scrierilelor autorii prezintã diferite întâmplãri ºi transmitsentimente diferite. Cereþi-le cursanþilor sãciteascã titlul lecþiei ºi sã rãspundã la întrebareaDespre ce credeþi cã este vorba în text? Cereþi-leapoi sã citeascã doar primul paragraf ºi sãrãspundã din nou la întrebarea anterioarã. Dirijaþiastfel discuþiile astfel încât sã stimulaþicuriozitatea pentru lecturarea textului.

CITEªTE AAICI!Cursanþii vor citi independent textul. Vor aveasarcina de a sublinia acele cuvinte al cãror sens nuîl cunosc. Sugeraþi-le ca pentru explicarea lor sãutilizeze vocabularul sau sã discute între ei pentrustabilirea sensurilor acestora. Atrageþi atenþiacursanþilor asupra unor cuvinte care nu suntfolosite în forma literarã (nãcãjit, blastãm, trimes).Textul suport va fi citit apoi cu voce tareactivizând cât mai mulþi cursanþi.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!In situaþia în care consideraþi necesar, pentrurezolvarea exerciþiului 1 puteþi pune la dispoziþiacursanþilor o listã de cuvinte care sã fie sinonimecu cele date, iar sarcina va fi aceea de a stabilicorespondenþe între cuvintele cu acelaºi sens.Lista de cuvinte poate fi: sud, pãdurice, ghete,cu greu, neîncetat, mi-a lovit, bate, miºcându-se.Pentru mai buna înþelegere a conþinutuluitextului, puteþi propune citirea textului cu sarcinade a înlocui cuvintele de la exerciþiul 1 cusinonimele descoperite.În timpul citirii dialogului dintre cele douãpersonaje (exerciþiul 2) insistaþi pe citireaexpresivã. Ca sarcinã suplimentarã, puteþi solicitacursanþilor sã motiveze folosirea în câtevaenunþuri a semnelor de punctuaþie studiate.Exerciþiul 3, prin care se solicitã formularea derãspunsuri la întrebãri, poate fi precedat deexerciþii de citire selectivã care sã ajute ladescoperirea acestora. EExxeemmpplluu: Citiþi enunþurile care precizeazã:- Unde ºi când se petrece întâmplarea?- Care era înfãþiºarea bãiatului?- De ce era necãjit? etc.

Pentru exersarea exprimãrii scrise puteþi propuneca, la o parte din întrebãri, rãspunsurile sã fiedate în scris. Verificaþi corectitudinea acestoradin punct de vedere al conþinutului ºi al formei.Le puteþi cere cursanþilor sã formuleze ºi alteîntrebãri pe marginea textului citit.Rezolvarea exerciþiului 4 permite actualizarearegulilor de scriere a cuvintelor care conþinliterele „î“ ºi „â“. Pe baza observaþiei ºi a citiriiinformaþiilor de la rubrica „„RReeþþiinnee!!““ se vordesprinde aceste reguli. Propuneþi exerciþii detransformare a unor cuvinte care sã prezintesituaþii în care litera „î“ este folositã în interiorulcuvintelor (EExxeemmpplluu: întors - reîntors, împrospãtat- reîmprospãtat; înviat - reînviat etc.)Exerciþiul 5 va fi rezolvat independent. Formulaþiîntrebãri pentru a recapitularea definiþiilor pãrþilorde vorbire studiate. Toþi cursanþii vor citiexemplele date. Realizaþi la tablã un tabel în caresã cuprindeþi toate exemplele oferite de cursanþi.


1. Spune cine face acþiunea exprimatã de verbele subliniate:• persoana sau persoanele care vorbesc;• persoana sau persoanele cu care se vorbeºte;• persoana sau persoanele despre care se vorbeºte.

Eu citesc anunþurile publicitare.Tu citeºti articolul de pe prima paginã.Ea citeºte în fiecare dimineaþã.Noi citim ziarul.Voi citiþi aceeaºi revistã.Ei citesc copiilor.

2. Scrie forma corectã a verbelor, ca în exemplul dat. Observã cum îºimodificã forma verbele date.

1. Scrie pe spaþiile punctate pronumele potrivite. Folosindu-te deacestea precizeazã numãrul ºi persoana verbelor date.Exemplu: el (ea) vine persoana a III-a, numãrul singular;........... au cântat ........... vei primi ........... nu cãlãtorim........... am ajutat ........... ridicã ........... participi........... veneam ........... sunteþi ........... voi avea

2. Scrie verbele din paranteze la formele corecte.• Pe bancã (era) ........................................ doi tineri.• Fiul meu (am învãþat) ............................ alfabetul.• Sãrbãtoriþii (a servit) ............................. ºampanie.

1. Taie varianta greºitã a verbelor.Cele trei fete zâmbea/zâmbeau fericite.La rãsãritul soarelui oamenii era/erau pe câmp.Vecinii mei au luat/a luat un frigider nou.Ei vor/vrea bilete la acest film.

2. Subliniazã verbele. Pentru fiecare precizeazã numãrul ºi persoana.De la Bucureºti spre Braºov pleacã zilnic patru trenuri. În compartiment sunt trei persoane.Pe drum toþi am privit frumoasa imagine a munþilor.Ai ajuns în oraº înaintea noastrã.

Verbul îºi modificã formadupã numãrul ºi persoana careface acþiunea exprimatã de verb.Numãrul singular aratã cã acþi-unea este fãcutã de o singurã per-soanã, iar numãrul plural cãacþiunea este fãcutã de mai multepersoane.

Persoana I aratã cã acþiuneaeste fãcutã de persoana carevorbeºte.

Persoana a II-a aratã cã acþi-unea este fãcutã de persoana saupersoanele cu care se vorbeºte;

Persoana a III-a aratã cã acþi-unea este fãcutã de persoana saupersoanele despre care se vorbeºte.


Lecturi

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Eu Tu El, Ea Noi Voi Ei, Elea privi privesc priveºti priveºte privim priviþi privesca lucraa hotãrîa luaa fi


OBSERVÃÃ!Prin rezolvarea celor douã exerciþii propusecursanþii vor fi familiarizaþi cu noþiunile de„numãr“ ºi „persoanã“ a verbului.Pentru stabilirea persoanelor care „fac“ acþiuneaexprimatã de verb (exerciþiul 1) sugeraþilecursanþilor sugestia sã foloseascã pronumelepersonale care însoþesc verbele. Aceeaºi indicaþie vafi utilizatã ºi pentru stabilirea numãrului verbelor.Cursanþii trebuie sã observe cã forma verbelor seschimbã în funcþie de persoanã ºi numãr.Se vor citi apoi informaþiile de la rubrica „„RReeþþiinnee!!““Exerciþiul 2 va fi rezolvat independent, direct pesuportul de curs. Verificaþi dacã au fost scrisecorect formele verbelor pentru persoana a III-a,plural. Solicitaþi-le cursanþilor care au greºit lascrierea verbelor sã formuleze în scris enunþuri încare sã introducã forma corectã a acestora. Pentru fiecare verb, folosindu-se de formapronumelor care se pot alãtura, cursanþii vorpreciza persoana ºi numãrul acestora.

Acest exerciþiu permite abordarea problemelorlegate de pronunþia ºi ortografierea verbelor „a fi“ºi „a lua“.

EXERSEAZÃ!Primul exerciþiu va fi rezolvat mai întâi oral,solicitând toþi cursanþii. Puteþi alege apoi câtevaverbe dintre cele enumerate, pentru care, înscris, independent, cursanþii vor preciza numãrulºi persoana.Exerciþiul 2 va fi rezolvat, de asemenea, indepen-dent. Verificarea se va face oral. Insistaþi pepronunþia corectã a formei verbului „a fi“. Puteþipropune ca activitate suplimentarã modificareaunor propoziþii care conþin verbele „a fi“ ºi „a lua“prin schimbarea timpului verbului (fãrã utilizareaterminologiei, ci dupã modele date).EExxeemmpplluu: Iau o pâine. Luam o pâine. Am luat opâine. Luasem o pâine. Voi lua o pâine.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cele douã exerciþii pot fi utilizate ca cerinþe ale uneiprobe de evaluare curentã. Cursanþii vor lucraindependent.Primul exerciþiu va fi rezolvat direct pe suportul decurs. La cel de-al doilea exerciþiu solicitaþi-lecursanþilor ca pentru verbele identificate sã noteze încaiete numãrul ºi persoana fiecãruia.Corectarea se poate face în perechi, dupã un modelde rezolvare corectã. În funcþie de rezultateleobþinute, propuneþi exerciþii de recuperare,aprofundare sau dezvoltare.

Pelerini la Mecca

Hagi sau hagiu este un titludat unei persoane care a fost sã seînchine la locurile sfinte?

1. Copiazã în caiet tabelul ºi completeazã-l cu verbele date, respectândnumãrul ºi persoana fiecãruia.ai gãtit, vor construi, cãlãtorim, urc, ca primi, construiþi, am venit, primeºte,cumpãraþi, asculþi, aflãm, au deschis.

2. Subliniazã verbele din textul urmãtor. Grupeazã-le dupã persoanã.Dupã nuntã feciorii au plecat la treaba lor, iar nora rãmase cu

soacra. Chiar în acea zi, cãtre searã, baba zise nurorii:– ªtii ce m-am gândit eu, noro? Sã lucrezi ºi nopþile. Eu mã întind

puþin, dar tu sã ºtii cã eu dorm iepureºte; ºi pe lângã cei doi ochi,mai am unul la ceafã, care stã mereu deschis ºi cu care vãd, ºinoaptea ºi ziua, tot ce se face prin casã. Ai înþeles ce þi-am spus?

(Ion Creangã, Soacra ccu ttrei nnurori)

3. Pornind de la verbele date scrie câte un substantiv ºi apoi câte unadjectiv, ca în exemplul dat.

4. Încercuieºte forma corectã a verbelor în propoziþiile de mai jos:Acolo eraþi/ieraþi ºi voi.Vom fii/Vom fi la voi la ora douã.Ea a loat/a luat autobuzul douã staþii.La magazin era/iera închis.Scrieþi/Scriþi o cerere cãtre primar.Luasem/Losesem un televizor nou.

5. Uneºte expresiile date în coloana din stânga cu verbele potrivite dincoloana din dreapta.a lua-o la sãnãtoasã a se enervaa lua loc a participaa lua la rost a fugia lua foc a certaa lua parte a se aºeza

6. Formuleazã propoziþii în care cuvintele: vin, car ºi sare sã fie verbe.


ªtiaþi cã…

Verb Substantiv Adjectiva lumina luminã luminosa plouaa întineria gândia înveselia îmbogãþi

Numãrul singular Numãrul pluralPersoana

I

Persoana

a II-a

Persoana

a III-a

Persoana

I

Persoana

a II-a

Persoana

a III-a

ai gãtit

Lucreazã mai mult



Sarcinile propuse urmãresc fixarea cunoºtinþe legatede verb ºi integrarea acestora în sistemul celor dejaexistente.Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent. Sugeraþicursanþilor ca pentru stabilirea persoanei ºinumãrului verbelor sã alãture fiecãruia pronumelepersonal potrivit ºi, în funcþie de acesta, sãprecizeze numãrul ºi persoana verbelor date. Casarcinã suplimentarã, puteþi cere cursanþilor sã deacâte un exemplu de verbe care sã fie la persoaneleºi numerele precizate în capãtul tabelului.Exerciþiul 2, având un grad mai ridicat dedificultate, este indicat sã fie rezolvat frontal.Paralel cu identificarea verbelor, propuneþi ºistabilirea persoanelor acestora, grupându-le pe treicoloane (la tablã). Fragmentul de text folosit casuport poate fi utilizat ºi pentru exersareadeprinderii de exprimarea oralã sau scrisã,formulând ca sarcinã suplimentarã povestireaacestuia.Urmãtoarea cerinþã va fi rezolvatã independent.Puteþi prezenta cursanþilor mai multe substantive ºiadjective care se pot scrie pornind de la verbeledate. EExxeemmpplluu: a ploua - ploaie, ploi, ploicicã -ploios, ploioasã, ploioase, ploios etc. Verificarea seva face oral.Prin rezolvarea exerciþiul 4 se urmãreºte fixareascrierii corecte a formelor verbelor „a fi“ ºi „a lua“.Sarcina de lucru va fi rezolvatã independent. Dacãobservaþi greºeli frecvente, propuneþi exerciþii deconjugare a acestor verbe.La exerciþiul urmãtor propuneþi ca sarcinãsuplimentarã formularea de enunþuri în care sãutilizeze expresiile al cãror sens l-au stabilit.Verificaþi dacã formulãrile sunt corecte din punct devedere al conþinutului ºi a formei.Ultimul exerciþiu poate fi rezolvat independent dupãce, în prealabil, au fost rezolvate frontal câtevaexemple asemãnãtoare. Cursanþii trebuie sã observecã în limba românã cuvintele care au aceeaºi formã,dar alte sensuri, pot reprezenta pãrþi de vorbirediferite.


1. Subliniazã verbele. Pentru fiecare precizeazã numãrul ºi persoana.ªtefan se întoarce ºi din cornu-i sunã; Oastea lui zdrobitã de prin vãi adunã. Lupta iar începe... Duºmanii zdrobiþi Cad ca niºte spice, de securi loviþi.

(Dimitrie Bolintineanu, Muma llui ªªtefan ccel MMare)

2. Scrie câte trei verbe la:• persoana I, numãrul singular;• persoana a III-a, numãrul plural;• persoana a II-a, numãrul plural.

3. Scrie pe spaþiile punctate verbe potrivite.Cartea ............................ pe primul raft al bibliotecii.Cu trei zile în urmã ................................... la Braºov.Mâine ......................................................... o scrisoare.

4. Marcheazã cu X casetele corespunzãtoare propoziþiilor în care cuvintele subliniate sunt verbe.Daniel a râs mult de glumele lui.În imagine este un râs.

Pe cer au apãrut nori.Ei cer informaþii la telefon.

Omul mânã caii.El s-a lovit la mânã.

Ei au venit mai devreme.Ei au un venit bun.

5. Completeazã spaþiile libere cu semne de punctuaþie potrivite.

Bunico e rãu sã nu ai copii

Fireºte cã e rãu Casa omului fãrã copii e pustie

Bunico dar eu nu am copii ºi nu-mi pare rãu

Ea râdea Îmi desfãcea pãrul cârlionþat în douã ºi mã sãtura în creºtetul capului

(Barbu ªt. Delavrancea, Bunica)


Amintiri


Alegeþi câteva poveºti atractive pentru copii. Formaþi grupe în funcþie de numãrul de personaje al fiecãreipovestiri. Citiþi pe roluri, cât mai expresiv aceste texte. Înregistraþi poveºtile pe casete audio.Acestea vor putea fi ascultate cu plãcere de copiii din familia ta sau de cei de la o grãdiniþã din comunitatea voastrã.



Sarcinile de lucru pot fi rezolvate în clasã oriacasã. Explicaþi cursanþilor sarcinile de lucru.Pentru ultimul exerciþiu al probei puteþi realiza ocitire a textului astfel ca prin intonaþie, sãsugeraþi ce semne de punctuaþie urmeazã a fifolosite.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• Sã identifice în texte date verbe ºi sã

precizeze numãrul ºi persoana acestora;• Sã dea exemple de verbe care îndeplinesc

anumite condiþii;• Sã utilizeze în enunþuri verbe potrivite ca sens

ºi formã;• Sã identifice verbe care au aceeaºi formã cu

alte pãrþi de vorbire;• Sã completeze texte cu semne de punctuaþie

corespunzãtoare.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• Recunoaºterea a trei verbe ºi precizarea

corectã a persoanelor ºi numerelor acestora;• Scrierea a ºase verbe care îndeplinesc

condiþiile cerute;• Completarea a douã enunþuri cu verbe

potrivite ca formã ºi sens;• Identificarea a trei verbe;• Completarea corectã a ºapte semne de

punctuaþie.Înaintea rezolvãrii activitãþii practice esterecomandat sã oferiþi cursanþilor modele de citireexpresivã. Acest lucru se poate realiza prin scurteaudiþii ale unor fragmente din poveºti.Puteþi sugera texte atractive care, deºi destinatecopiilor, pot fi atractive ºi pentru adulþi. Îngrupuri este indicat sã interveniþi în distribuirearolurilor, în funcþie de deprinderile de citirefluentã ºi expresivã ale fiecãrui cursant.

pension – instituþie de învãþãmântdin trecut, unde învãþau de obiceicopiii oamenilor bogaþi; retirat – singuratic, retras;parmezan – specialitate de caº-caval;chir – domn,ipocrit – prefãcut, fãþarnic.

1. Stabileºte înþelesul cuvintelor subliniate în enunþurile date.Socotesc cã e bine sã mergem împreunã.Trebuie sã socotesc dacã îmi ajung banii.Costumul nu a fost scump.Copilul lor este foarte scump.Sãptãmâna aceasta am þinut post.La fabricã este un post liber.

2. Prezintã pe scurt conþinutul textului.3. Ce defecte ale oamenilor sunt prezentate ?4. Citeºte versurile care prezintã ipocrizia motanului.5. Dã exemple de situaþii din viaþã în care comportamentul oamenilor

poate fi asemãnat cu cel al personajelor din text.


Texte cu moralãTexte cu moralãVIILecþia 13 – ªoarecele ºi pisica

Cite[te aici!


Vocabular

ªoarecele ººi ppisicade Grigore Alexandrescu

Un ºoarece de neam, ºi anume Raton, Binele ºoricesc cât de mult îl dorescCe fusese crescut sub pat la pension, ªi cât îmi eºti de scump, o ºtie Dumnezeu!ªi care în sfârºit, dupã un nobil plan, Cunosc ce rãutãþi v-au fãcut fraþii mei,Petrecea retirat într-un vechi parmazan, ªi cã aveþi cuvânt sã vã plângeþi de ei;Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici, Dar nu sunt cum crezi; cãci chiar asupra lorCotoi care avea bun nume-ntre pisici. Veneam sã vã slujesc, de vreþi un ajutor.

Cum cã domnul Raton îndatã s-a gândit Eu carne nu mãnânc; ba încã socotesc,Sã o ia la picior, nu e de îndoit. De va vrea Dumnezeu, sã mã cãlugãresc.“Dar smeritul cotoi, cu ochii în pãmânt, La ãst frumos cuvânt, Raton înduplecat,Cu capu-ntre urechi, cu un aer de sfânt, Vãzând cã Dumnezeu de martor e luat,Începu a striga: „De ce fugi, domnul meu? Îºi ceru iertãciuni ºi-l pofti a veniNu cumva îþi fac rãu? Nu cumva te gonesc? Cu neamul ºoricesc a se-mprieteni.

Dar într-o zi, când toþi îi deterã un bal,Dupã ce refuzã ºi limbi ºi caºcaval,Zicând cã e în post ºi nu poate mânca,Pe prietenii sãi ceru a-mbrãþiºa.Ce fel de-mbrãþiºãri! Ce fel de sãrutat!Pe câþi gura punea,Îndatã îi jertfea;Încât abia doi-trei cu fuga au scãpat.Cotoiul cel smeritE omul ipocrit.

7Lecþia 113 ªoarecele ººi ppisica

TEXTE CCU MMORALÃ



CONÞINUTTURRI EESENÞIALE• Textul literar în versuri ºi prozã;• Dialogul (actualizare);• Delimitarea textului pe fragmenete logice;• Cuvântul - parte de propoziþie;• Subiectul ºi predicatul - pãrþi principale de

propoziþie;• Acordul predicatului cu subiectul.

ªoarecele ººi ppisicaIntroducerea în tema lecþiei se poate realizaprintr-o discuþie legatã de comportamente ºiatitudini ale oamenilor care pot fi comparate cucele ale animalelor. Le puteþi cere cursanþilorexplicarea unor expresii ca: „harnic ca albina“,„au nãpãdit ca furnicile“, „se repede ca uliul“ etc.Cereþi-le sã anticipeze conþinutul textului ceurmeazã a fi studiat pornind de la titlu:„ªoarecele ºi pisica“.

CITEªTE AAICI!Înaintea de citirea independentã a textului,supuneþi observaþiei cursanþilor aºezarea înpaginã a acestuia. Amintiþi-le structura textuluiîn versuri. De asemenea, este indicat sã realizaþio citire model, întrucât vocabularul folosit s-arputea sã fie mai puþin familiar acestora. Dupãcitirea demonstrativã, rugaþi cursanþii sã citeascãîn gând, sã sublinieze cuvintele necunoscute, sãconsulte rubrica „„Vooccaabbuullaarr““ pentru înþelegereasensurilor.Propuneþi exerciþii de citire în lanþ pe strofe saupe unitãþi logice. Discutaþi despre folosireasemnelor de punctuaþie studiate pentru a realizaºi o citire expresivã.Pentru a verifica dacã a fost înþeles conþinutultextului adresaþi cursanþilor întrebãri: Exemplu: Care sunt personajele? Ce nume le-adat autorul? Unde trãia ºoarecele? etc.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Supuneþi observaþiei cursanþilor enunþurile le laexerciþiu 1 ºi discutaþi cu aceºtia despre sensulcuvintelor subliniate. Solicitaþi cursanþilor sãformuleze ºi alte enunþuri cu acestea. Propuneþi-le apoi sã transcrie ultimul vers al strofei a treiaºi sã descopere cuvântul care poate avea alt sensdecât cel din poezie: „Veneam sã vã slujesc, devreþi un ajutor“. Este bine sã recomandaþi castabilirea sensurilor acestui cuvânt sã se facãfolosindu-se dicþionarul (explicativ sau desinonime). Cereþi cursanþilor sã formuleze douãenunþuri cu sensurile diferite ale acestui cuvânt.Exerciþiile 2, 3 ºi 4 se vor rezolva frontal pentrua oferi cursanþilor posibilitatea de a desprindemorala fabulei.Prin rezolvarea exerciþiului 5 se urmãreºteexersarea deprinderii de exprimare oralã. Însituaþia în care consideraþi sarcina de lucrudificilã este recomandat sã formulaþi întrebãriajutãtoare.

1. a) Spune ce sunt ca pãrþi de vorbire fiecare dintre cuvintele: doi,blândã, lenea, rãstoarnã.b) Foloseºte în propoziþiile de mai jos cuvintele date ca rãspunsurila întrebãrile scrise în parantezã:(Cine?) ............................. e cucoanã mare.Mâþa (ce fel de?) ............................. zgârie rãu.Cine fuge dupã (câþi?) ............................. iepuri nu prinde nici unul.Buturuga micã (ce face?) ............................. carul mare.

2. Subliniazã în propoziþiile de mai jos cuvintele care rãspund la între-barea „despre cine se vorbeºte în propoziþie?“:Trenul a avut întârziere 20 de minute.Pe peron aºteptau pãrinþii mei.El a luat noul paºaport.

3. Completeazã spaþiile punctate folosind substantive ºi apoi pronumecare sã rãspundã la întrebarea cine? sau ce?.La noi au venit ........................................ .......................... se aflã la intrarea în oraº.Asearã .......................... a urmãrit filmul.

1. Identificã subiectul fiecãrei propoziþii de mai jos. Spune prin ceparte de vorbire este exprimat fiecare.• În centrul oraºului se aflã biblioteca.• Pe la ora zece am ajuns ºi noi.• Mariana a telefonat de dimineaþã.

2. Copiazã propoziþiile în care cuvintele subliniate sunt subiecte. Rucsacul lui Dan este nou. Ei se pregãtesc pentru concediu.Dan pleacã în excursie. Vom merge împreunã cu ei.Noi l-am vãzut pe Dan. Geanta mea este ca a ei.

Munþii se vãd în depãrtare. Ei lucreazã împreunã cu noi.Ei au vizitat munþii noºti. Acum o sãptãmânã noi am avut În munþii aceºtia sunt examen.multe cabane turistice. Pe noi ne cunosc de mult timp.

Când intrã în alcãtuirea propozi-þiilor, pãrþile de vorbire îndeplinescun anumit rol, devenind pãrþi depropoziþie. Orice parte de propo-ziþie rãspunde la o anumitã între-bare. (cine?, ce fel de?, unde?,când?, ce face? etc.)

Partea de propoziþie care aratãdespre cine se vorbeºte în propozi-þie se numeºte subiect. Subiectulrãspunde la întrebãrile: cine?, ce?sau despre cine se vorbeºte înpropoziþie?

Subiectul poate fi exprimat prinsubstantiv sau pronume.


Texte cu moralã

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!

Re]ine!

1. Completeazã spaþiile punctate cu subiecte exprimate prin substantive si apoi prin pronume.• ............................ þine foarte mult la mine. • ............................ au ieºit din casã acum cinci minute.

2. Subliniazã subiectele în fragmentul de mai jos.Vântul de toamnã, rece ºi umed, împrãºtie frunzele în lunca Vitanului. În albia sa, Dâmboviþa îºi

mânã liniºtit apa tulbure. Stolurile de ciori se rãsfirã pe cer. Dincolo de hanul din rãscruci este casa luiCãliman, potcovarul. El stã pe prispã.

(Ion Agârbiceanu, Milogul)


OBSERVÃÃ!Prin rezolvarea exerciþiului 1 se urmãreºteconºtientizarea cursanþilor asupra diferenþelordintre „pãrþile de vorbire“ ºi „pãrþile depropoziþie“. Pe mãsurã ce vor cursanþii vorspecifica ce sunt ca pãrþi de vorbire cuvinteledate, solicitaþi-le sã-ºi aminteascã definiþiilesubstantivului, adjectivului, numeralului ºiverbului. Cereþi apoi cursanþilor sã completezeenunþurile de la punctul b) al exerciþiului.Îndrumaþi-i sã observe întrebãrile care i-au ajutatîn stabilirea cuvintelor potrivite. Insistaþi pe ideeacã, în propoziþii, pãrþile de vorbire se leagã caînþeles cu alte cuvinte care intrã în alcãtuirea lor.Sugeraþi-le cursanþilor sã formuleze ºi alteîntrebãri la care sã „rãspundã“ anumite cuvintedin propoziþii. DDee eexxeemmpplluu: La ce întrebarearãspunde cuvântul „mare“? Cãrui cuvânt s-aadresat întrebarea?Pentru a înþelege mai bine sensul întrebãrii„despre ce / cine se vorbeºte în propoziþie“,folositã la exerciþiul 2, propuneþi o activitate în

care cursanþii sã dea exemple de propoziþii dupãcerinþa: „spune ceva despre: el, despre clasã,despre… “ Pentru fiecare propoziþie formulatãcursanþii vor formula întrebarea „despre cine sevorbeºte în propoziþie?“ Exerciþiul 2 va fi rezolvatapoi independent. Cereþi apoi cursanþilor sãprecizeze ce alte întrebãri se pot formula pentruidentificarea cuvintelor care au fost subliniate(subiectele). Astfel ei vor descoperi cã subiectulpoate rãspunde ºi la întrebãrile „cine“ ºi „ce“,adresate predicatului. De asemenea, cereþi-lecursanþilor sã precizeze prin ce pãrþi de vorbiresunt exprimate subiectele identificate.Se vor citi apoi informaþiile de la rubrica„„RReeþþiinnee!!““.. Exerciþiul 3 va fi rezolvat independent. Verificaþicât mai multe variante oferite de cursanþi.Corectaþi eventualele dezacorduri gramaticale.

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 poate fi lucrat independent.Verificarea se va face frontal. Le puteþi solicitacursanþilor sã precizeze ºi întrebãrile prin care auidentificat. Ca sarcinã suplimentarã, puteþipropune formularea unor propoziþii care sã aibãaceleaºi subiecte cu alte celor de la exerciþiul 1.Prin rezolvarea exerciþiului urmãtor, cursanþii vorobserva cã o parte de vorbire poate îndeplini înpropoziþie funcþii diferite. Acest lucru va fi uºorde sesizat prin formularea întrebãrilor la care sãrãspundã cuvintele subliniate. Le puteþi da casarcinã suplimentarã formularea de propoziþii încare o parte de vorbire sã fie mai întâi subiect ºiapoi altã parte de propoziþie.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Cele douã exerciþii vor fi rezolvate independent.Verificarea se poate face pe perechi, schimbândsuportul de curs ºi apoi frontal. Pentru exerciþiul2 ca sarcinã suplimentarã puteþi cere cursanþilorsã precizeze prin ce pãrþi de vorbire suntexprimate subiectele identificate. Se poate, deasemenea, realiza o scurtã analizã gramaticalã aacestora.

Boierul ººi PPãcalãde Ioan Slavici

Odatã, Pãcalã stãtea la marginea unei pãduri ºi se gândea ce sãmai facã. Când se uitã pe drum, vede o trãsurã venind cãtre el. Sescoalã el repede ºi ia un trunchi de copac ºi-l ridicã drept în sus. Întrãsurã erau boierul, cucoana ºi vizitiul care mâna caii. Boierul,vãzând pe Pãcalã, spuse vizitiului sã opreascã trãsura ºi zise:

– Bunã ziua! Dar ce faci aici?– Ziua bunã! D-apoi cucoane, ce sã fac? Am pus ºi eu lemnul ista

sã se hodineascã olecuþã, cã apoi îl duc acasã. Dar dumneavoastrãunde vã duceþi?

– Eu am auzit de unul Pãcalã, care pãcãleºte oamenii, ºi mã ducsã mã pãcãleascã ºi pe mine.

– Nu te mai duce, cucoane, mai departe, cã eu-s Pãcalã. Dar acumnu pot sã vã pãcãlesc cã am uitat pãcãlitorul acasã. Dar dacã vã daþijos din trãsurã cu toþii ºi þineþi lemnul ista bine sã nu se clatine nici-cum, eu dau o fugã cu trãsura acasã ºi îmi aduc pãcãlitorul. Vin îndatã.

Se deterã jos boierul, ºi cucoana ºi vizitiul, prinserã cu nãdejdede lemn ºi lãsarã lui Pãcalã trãsura sã dea fuga dupã pãcãlitor. Seface noapte ºi Pãcalã nu mai vine. Stãturã toþi aºa noaptea toatã ºiziua pânã la amiazã. Numai ce trece un om pe acolo.

– Bunã ziua, boierule! Dar ce staþi acolo dumneavoastrã?– Bunã ziua! Þinem copacul sus pânã ce vine Pãcalã cu pãcãli-

torul sã ne pãcãleascã. A spus cã vine degrabã cu trãsura, dar uitecã nu mai vine.

– D-apoi, cucoane, nu-i destulã pãcãlealã cã s-a dus cu trãsurãºi cu cai cu tot?



Cite[te aici!

Lecþia 14 – Boierul ºi Pãcalã

1. Scrie forma corectã a cuvintelor: ista, hodineascã, olecuþã.2. Citiþi pe roluri dialogul dintre Pãcalã ºi boier.3. Rãspunde la întrebãri.

• De unde vine numele Pãcalã? • Ce era de fapt pãcãlitorul?• Pe cine cãuta boierul? De ce? • Cum aflã boierul cã a fost pãcãlit?• Ce intenþii ascund vorbele • De ce crezi cã boierul a fost uºor de pãcãlit?

politicoase ale lui Pãcalã? • Ce este amuzant în acest text?4. Uneºte numele personajelor cu adjectivele care exprimã însuºirile potrivite ale acestora.

inteligent naivîncrezut vicleancredul îndrãzneþ

5. Delimiteazã textul pe fragmente dupã urmãtorul plan de idei.• Boierul îl cãuta pe Pãcalã.• Pãcalã îl pãcãleºte pe boier.• Boierul aflã cã a fost pãcãlit.

6. Formaþi grupe de câte trei persoane. Povestiþi oral, pe rând, câte un fragment din text 7. Povesteºte în scris un fragment din text.

boierulPãcalã

Teatrul Nostruvã prezintã

BBOOIIEERRULL

ssii

PPAACCAALLAA

În rolurile principale:

Ion Popescu - Pãcalã

Gheorghe Stan - Boierul

PREMIERÃ!!!

,,,,,, ,,,,

7Lecþia 114 Boierul ººi PPãcalã


Boierul ººi PPãcalãPuteþi începe lecþia cerând cursanþilor pãrerea înlegãturã cu semnificaþia pe care o are numele„Pãcalã“ (de unde provine acest nume, ceînsuºiri ar putea avea o persoanã cu acest nume)Le puteþi citi apoi cursanþilor câteva unor glume,anecdote cu sau despre acest personaj. Spuneþi-le cã în literatura românã în existã multe texte încare personajul pricipal este Pãcalã. (autori aiacestor texte: Ion Creangã, Petre Dulfu, IoanSlavici).Treziþi-le interesul pentru lecturarea textuluisuport, spunându-le cã acesta are un caracterumoristic.

CITEªTE AAICI!Înaintea lecturii cursanþii pot citi explicaþiacuvintelor de la rubrica „„Vooccaabbuullaarr““.. Citirea se varealiza independent, în gând. Propuneþi apoi unexerciþiu de citire în perechi, în care cursanþii voravea sarcina de a se consulta în legãturã cu sensulcuvintelor necunoscute. În situaþia în care acesteanu sunt familiare nici partenerului de discuþie,cursanþii vã vor cere sprijinul cadrului didactic.Dupã aceastã activitate, pentru verificarea citiriiconºtiente, cereþi cursanþilor pãrerea despreconþinutul textului citit prin formularea deîntrebãri. EExxeemmpplluu: V-a plãcut textul? De ce? Careparte v-a plãcut cel mai mult? Ce defect aloamenilor este criticat în text? etc.

FOLOSEªTE-ÞI CCUNNOªTINÞELE!Exerciþiul 1 urmãreºte conºtientizarea cursanþilorasupra diferenþelor dintre limba literarã ºi cearegionalã. Este bine ca dupã stabilirea formelorcorecte ale cuvintelor specificate la acestexerciþiu sã extindeþi cerinþa asupra altorregionalisme utilizate în comunicare de cãtrecursanþi sau folosite în zona în care aceºtialocuiesc. Explicaþi-le cã unele regionalisme nusunt înþelese în toate zonele þãrii. Daþi-leexemple de regionalisme pe care presupuneþi cãei nu le înþeleg.Citirea pe roluri poate fi precedatã de exerciþii decitire selectivã pe criterii deferite (de conþinut,de utilizare a unor semne de punctuaþie, defolosire a anumitor cuvinte etc.)

Exerciþiul 3 urmãreºte consolidarea deprinderiide formulare de rãspunsuri la întrebãri pemarginea unui text citit. Dacã doriþi, puteþi optapentru formularea în scris a rãspunsurilor laîntrebãri. Atenþionaþi cursanþii sã formulezerãspunsurile în enunþuri complete.Exerciþiul 4 se va rezolva independent. Cursanþiivor identifica însuºirile potrivite fiecãrui personaj.Cereþi-le cursanþilor sã-ºi motiveze alegerile. Casarcinã suplimentarã, le puteþi solicita sã citeascãselectiv fragmentele sau enunþurile din care reiesînsuºirile personajelor principale ale textului.Urmãtorul exerciþiu poate fi lucrat în grupuri decâte trei cursanþi. Pentru delimitarea textului pefragmente cursanþii se vor consulta între ei. Fiecaremembru al grupului va avea sarcina de a citifragmentul corespunzãtor ideii principale formulateîn suportul de curs ºi de a povesti oral fragmentulcitit, rezolvând astfel ºi cerinþa exerciþiului urmãtor.Pentru rezolvarea exerciþiului 7 li se va solicitacursanþilor sã povesteascã, în scris, un alt fragmentdecât cel povestit oral în cadrul grupului.

TEXTE CCU MMORALÃ

1. a) Subliniazã cu douã linii subiectele din propoziþiile date.• Pãcalã stãtea la marginea unei pãduri.• În depãrtare el vede o trãsurã.• Boierul spuse vizitiului sã opreascã.

b) Subliniazã cu o linie pãrþile de propoziþie care rãspund la între-bãrile: ce face? sau ce se spune despre? subiect.

c) Spune prin ce pãrþi de vorbire sunt exprimate cuvintele subliniate.2. Completeazã spaþiile punctate cu pãrþi de propoziþie care sã

rãspundã la întrebãrile formulate în paranteze.• Vremea caldã (ce se spune despre vreme?) ................................ .• El (ce face?) ..................................... în fiecare zi.• În aceastã dimineaþã (ce fac?) ............................. maºina.

1. Scrie câte trei predicate pentru fiecare dintre subiectele date.Omul ......................... . Soarele ......................... .

......................... . ......................... .

......................... . ......................... .Noi ......................... . Eu ......................... .

......................... . ......................... .

......................... . ......................... .2. Taie forma greºitã a predicatelor.

Blocurile înalte este/sunt în centru.La întâlnire a venit/au venit toþi prietenii.Cursanþii învãþ/învaþã cu interes.Pe ºosea trece/trec ºirurile de bicicliºti.

3. Transformã propoziþiile trecând subiectele de la singular la plural.Familia face cumpãrãturi.Mecanicul a reparat maºina.Vecinul povesteºte despre concediu.

4. Subliniazã predicatele cu o linie ºi subiectele cu douã linii.Demult a fost în þarã o secetã cumplitã. Soarele arsese totul pe

câmp. Munca oamenilor a fost în zadar. Grâul s-a uscat pe câmp.

1. Alcãtuieºte propoziþii care sã aibã, pe rând, urmãtoarele predicate:aleargã, voi veni, au strâns.

2. Subliniazã predicatele în propoziþiile urmãtoare.Nuntaºii erau în faþa bisericii.Ei aºteptau sosirea mirilor.Invitaþii priveau curioºi.Tinerii au primit multe daruri.

Partea de propoziþie care aratãce face sau ce se spune despresubiect se numeºte predicat.Predicatul este exprimat prin verb.

Propoziþia este o comunicarecu un singur predicat.

Subiectul ºi predicatul auacelaºi numãr. Subiectul ºi predi-catul sunt pãrþi principale depropoziþie.


Texte cu moralã

Observã!

Exerseazã!


Re]ine!


OBSERVÃÃ!Introducerea noilor cunoºtinþe se va realiza prindescoperire, cursanþii folosind cunoºtinþelegramaticale anterior acumulate. Cerinþa a) a primului exerciþiu se va realizaindependent. Cursanþii vor recunoaºte subiecteleîn propoziþiile date. Solicitaþi-i apoi sã-ºiaminteascã definiþia subiectului ºi întrebãrilecare ajutã la identificare acestuia în propoziþie.Pentru facilitarea descoperirii cuvintelor carearatã „ce face“ sau „ce se spune despre subiect“propuneþi discutarea unor enunþuri scrise la tablã EExxeemmpplluu:Pe stradã trece un om grãbit. (ccee ffaaccee omul?)Ploile au început de o sãptãmânã. (ccee ssee ssppuunneedespre ploi?)Cursanþii vor identifica apoi predicarele înpropoziþiile date. Prin rezolvarea sarcinii de lapunctul c) vor observa cã acestea sunt exprimateprin verbe. Se citesc informaþiile din rubrica „„RReeþþiinnee!!““..

Propuneþi apoi exerciþii de identificare apredicatelor din scurte enunþuri. Pentruconºtientizarea rolului predicatului în enunþuri, daþicâteva exemple de formulãri eliptice de predicat.Exerciþiul 2 se va rezolva întâi oral, apoi,independent, în scris. Atrageþi atenþia cursanþilorcã în ultimul enunþ subiectul nu este exprimat,dar este sugerat de întrebarea formulatã. Pentru sesizarea acordului dintre subiect ºipredicat puteþi propune un exerciþiu suplimentarde punerea în corespondenþã a subiectelor cupredicate potrivite sau de completarea a unorpropoziþii simple cu subiecte sau predicate.

EXERSEAZÃ!Exerciþiul 1 va fi rezolvat independent. Verificaþidacã acordul dintre subiectele date ºi predicatelecompletate este corect. Le puteþi sugera cursanþilorsã utilizeze ca predicate, verbe la timpuri ºi moduridiferite, oferindu-le câteva eexxeemmppllee: Omul muncise /a muncit / va munci / munceºte etc. Ca sarcinã suplimentarã puteþi propune exerciþiide dezvoltare a propoziþiilor simple, prinintroducerea altor pãrþi de propoziþie care sãrãspundã la întrebãri date.Exerciþiul 2 va fi rezolvat independent, iarcorectarea se va face oral, frontal. Pentrucursanþii care au avut greºeli, propuneþi casarcinã suplimentarã formularea de enunþuri încare sã utilizeze formele verbelor alese eronat.Pentru ca rezolvarea exerciþiului 3 sã se realizezecorect, propuneþi transformarea unei propoziþii, latablã, prin schimbarea numãrului subiectul de lasingular la plural ºi invers. Cursanþii trebuie sãobserve cã predicatul îºi va modifica forma.Exerciþiul 4 va fi rezolvat frontal. Solicitaþicursanþilor sã facã scurte analize gramaticale alesubiectelor ºi predicatelor identificate.

VEERIFICÃ-ÞI CCUNNOªTINÞELE !!Cele douã exerciþii pot constitui probã deevaluare curentã la sfârºitul lecþiei.

1. Uneºte subiectele cu predicatele potrivite:Sportivii va câºtiga.Echipa aleargã.Pãrinþii se antreneazã.Bãtrânii lucreazã.Ele povestesc.

2. Subliniazã predicatul fiecãrei propoziþii. Scrie apoi pe spaþiile punc-tate verbe care au înþeles asemãnãtor cu predicatele subliniate.• Prietenii mei se duc la stadion. ...............................• Tutunul dãuneazã sãnãtãþii. ...............................• Orele de curs se sfârºesc la ora 18. ...............................• Ei doresc o maºinã nouã. ...............................• Biblioteca se aflã în sufragerie. ...............................

3. Completeazã proverbele cu predicatele potrivite scrise în parantezã.Discutaþi despre înþelesul acestor proverbe.(sfinþeºte, nu sare, suge, se cunoaºte, schimbã, are, face, treci)• Lupul îºi .................................. pãrul, dar nãravul ba!• Minciuna .................................. picioare scurte.• Omul .................................. locul.• Aºchia .................................. departe de trunchi.• Omul gospodar .................................. iarna car ºi vara sanie.• Mielul blând .................................. la douã oi.• Ziua bunã .................................. de dimineaþã.

4. Subliniazã cu o linie predicatele ºi cu douã linii subiectele. Transcriepropoziþiile schimbând locul subiectului în propoziþie.Pãrerea ta conteazã!Astãzi s-au terminat cursurile.Ultimii ani au trecut repede. În acea zi noi am primit vestea cea bunã.

5. Formuleazã propoziþii în care subiectele sã fie exprimate prin:a) substantiv propriu;b) substantiv comun, genul neutru, numãrul singular;c) pronume personal de politeþe;d) pronume personal, persoana a III-a, numãrul plural.

6. Formuleazã câte o propoziþie simplã pe baza fiecãrei ilustraþii.


Lucreazã mai mult



Seria de exerciþii propuse la aceastã rubricãurmãreºte sã solicite cursanþilor cunoºtinþele pecare le-au acumulat despre pãrþile principale depropoziþie, precum ºi sã le activeze ºi sã ledezvolte vocabularul.Exerciþiul 1 presupune reîntregirea unor propoziþiiprin asocierea de subiecte cu predicate date. Se vaurmãri ca asocierea pãrþilor de vorbire sã se facãdupã criteriul logic ºi dupã criteriul gramatical(acordul). De exemplu, subiectului ele i se pot asociapredicatele aleargã, se antreneazã, povestesc,lucreazã. Acest exerciþiu poate fi suplimentat cu altecerinþe precum: recunoaºterea pãrþilor de vorbire princare este exprimat fiecare dintre subiecte, precizareanumãrului la care este fiecare dintre acestea,schimbarea topicii propoziþiilor, transformareafiecãreia de la singular la plural sau invers, specifi-carea timpului fiecãruia dintre verbele predicative,dezvoltarea propoziþiilor simple formate, explicareascrierii cu ii a substantivelor pãrinþii ºi bãtrânii,înlocuirea predicatelor date prin altele potrivite.Exerciþiul 2 urmãreºte dezvoltarea deprinderii dea identifica predicatul din propoziþii date. Se vainsista pe formularea întrebãrilor la carerãspunde predicatul. Totodatã acest exerciþiuasigurã activizarea vocabularului deoarece solicitãînlocuirea predicatelor identificate prin sinonime.Pentru primele trei propoziþii se poate solicita ºiînlocuirea subiectului prin sinonime.Exerciþiul 3 cuprinde proverbe eliptice pe carecursanþii trebuie sã le completez cu predicateselectând pe cel potrivit din mai multe date. Esteposibil ca unele dintre aceste proverbe sã fienecunoscute cursanþilor. În acest caz, completarease va face dupã criteriul logic, urmând casemnificaþia fiecãrui proverb sã fie discutatã.Fiecare dintre proverbe poate fi ilustrat cu exempleconcrete, familiare cursanþilor. Solicitaþi-le sãfoloseascã în exprimare proverbele învãþate la ora deeducaþie civicã. Chiar ºi în situaþia în care cursanþiivor completa individual aceste proverbe, estenecesarã analizarea sensului fiecãruia dintre ele.Exerciþiul 4 le solicitã cursanþilor sã recunoascãpãrþile principale ale unor propoziþii date. Pentruaceia care au încã neclaritãþi se pot face schemeale propoziþiilor date, se pot trasa sãgeþi întrepãrþile principale de propoziþie, sãgeþi pe care sãse scrie întrebãrile. Prin schimbarea topicii acestor propoziþii,cursanþii vor observa cã sensul comunicãrilor nu

se schimbã. Existã însã diferenþe de nuanþã înfuncþie de intonaþia folositã. De aceea, le puteþirecomanda sã transcrie propoziþiile, schimbândnu numai topica, ci ºi semnele de punctuaþie.Chiar ºi cu aceleaºi semne de punctuaþie,intonaþia poate varia astfel încât vorbitorul, prinaceleaºi propoziþie sã-ºi exprime stãri sufleteºtidiferite. Li se pot sugera cursanþilor diferite stãripe care le poate avea vorbitorul (ca elemente decomunicare paraverbalã) astfel ca mesajulreceptat sã fie diferit.Exerciþiul 5 are un grad de dificultate sporit,deoarece solicitã formularea de propoziþii care sãrespecte condiþii date. Este recomandabil carezolvarea acestui exerciþiu sã fie precedatã de oscurtã recapitulare a substantivului ºi apronumelui. Propoziþiile pot fi formulate oral sauîn scris. Indiferent de modul de rezolvare aleseste indicat sã se facã o analizã gramaticalãsumarã a pãrþilor principale de propoziþie. Exerciþiul se poate efectua individual sau pegrupuri mici.

TEXTE CCU MMORALÃ

Norocul ººi MMinteade Ion Luca Caragiale

Se zice cã odatã Norocul ºi Mintea s-au prins sã meargã împreunã la drum ºi au plecat amândoi într-ocãlãtorie. Ziua întreagã au tot mers ei, pânã ce noaptea i-a prins în mijlocul drumului. Ce le rãmânea defãcut? Unde era sã poposeascã peste noapte cãlãtorii noºtri?

– Ce atâta bãtaie de cap! Hai sã ne trântim aici în mijlocul drumului ºi ne vom odihni, zise Norocul.– Dar dacã va veni vreun cal peste noapte ºi va da peste noi? zice Mintea cu glasul ei înþelept. Hai sã

ne dãm la o parte din drum ºi sã ne odihnim pe pajiºtea de alãturea. – Fã tu cum ºtii, zise Norocul, eu unul mã culc aici în mijlocul drumului!

ªi zicând aceste cuvinte, se trânti în mijlocul drumului, ºi a ºi adormit.Spre deosebire de Noroc, Mintea, mai cu scaun la cap, ieºi din drum, îºi cãutã un locºor potrivit pe

pajiºtea moale, zise Tatãl Nostru, îºi fãcu cruce ºi adormi în curând.D-abia aþipirã drumeþii noºtri ºi, iatã, se aude o duruiturã, care se apropia din ce în ce mai mult. Era

un car tras de patru cai. Roatele se învârteau cu repeziciune. Încã vreo douã-trei clipite ºi Norocul ar fifost fãcut praf de copitele cailor.

Dar norocul tot la noroc trage! Când mai erau doar vreo zece paºi între car ºi el, auzind zgomotul,norocul se trezi din somn ºi cât ai clipi sãri drept în picioare. Caii, speriaþi, au sãrit ºi ei mai la o parte.Carul a luat-o razna pe câmp tocmai pe lângã picioarele Minþii. Sãrmana de ea a rãmas multã vremeleºinatã, dupã rãnile cãpãtate. Când se dezmetici îi spune celui ce o însoþise la drum sã-i caute niºte ierburi, cu care sã îºi vindece rãnile.

Ce pãcat cã Mintea nu gândise! Dacã Norocul n-ar fi stat în drum, nimic nu s-ar fi întâmplat!

1. Subliniazã în text cuvintele: s-au prins, car ºi trage. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã aibã alt înþelesdecât cel din text.

2. Transcrie fragmentul din text care prezintã cum Norocul ºi Mintea ºi-au ales locul de popas.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Povesteºte oral textul.4. Explicã înþelesul proverbelor:

• Norocul la noroc trage! • Prost sã fii, noroc sã ai! • Norocul calcã în urma minþii.5. Subliniazã subiectele cu douã linii ºi predicatul cu o linie în propoziþiile de mai jos.

Ziua întreagã au mers ei.Norocul s-a trântit în mijlocul drumului.Noaptea i-a prins în mijlocul drumului.Mai cu scaun la cap, Mintea îºi cãutã un loc liniºtit pe pajiºtea moale.


Texte cu moralã


Povestiþi câte o întâmplare trãitã, auzitã sau cititã din care sã se desprindã o învãþãturã.Scrieþi fiecare în cel mult o paginã întâmplarea povestitã.



Fiind la finele modulului, aceastã paginã arecerinþe complexe care solicitã cursanþilor atâtcompetenþele de comunicare oralã, cât ºi pe celede comunicare scrisã. Rezolvarea sa va necesitamai mult timp, de aceea se recomandã ca, însituaþia în care se va efectua numai în clasã, sãfie abordatã în cel puþin douã ore de curs. Dacãse planificã pentru aceastã temã numai o orã,activitatea cursanþilor se va extinde ºi acasã.Indiferent de situaþie, se vor elabora pentrucursanþi liste de verificare ºi control. Evaluarease va face de cãtre cadrul didactic ºi de cãtrecursanþi (inter-evaluare) ºi se va completa cuautoevaluarea. Pentru fiecare dintre itemii paginiise vor formula criterii de evaluare (eventualnegociate cu cursanþii) astfel ca fiecare sã-ºipoatã raporta performanþele la o normã.Transcrierea (exerciþiul 2), recunoaºterea pãrþilorprincipale de propoziþie (exerciþiul 4), povestireaîn scris a unei întâmplãri trãite sau auzite se potefectua ºi ca teme pentru acasã, dar vor fievaluate în clasã ºi notate.

Se va avea în vedere ca acele teme care presupuncomunicare oralã trebuie sã fie rezolvate ºievaluate în clasã ºi cã temele scrise necesitãlãmuriri prealabile ºi îndrumãri mai mult sau maipuþin amãnunþite, în funcþie de nivelul cursanþilor.De exemplu, povestirea unei întâmplãri trãite sauauzite poate fi pregãtitã prin elaborarea unui plande idei. Dupã prezentarea oralã, de cãtre fiecarecursant a povestirii proprii, dupã corecturile ºiaprecierile clasei ºi ale cadrului didactic, fiecarepoate sã efectueze redactarea acasã, urmând sã oprezinte din nou, în faþa clasei în variantã scrisã.

OBIECTIVEE URRMÃRITE:• povestirea oralã a unui text citit;• desprinderea informaþiei de detaliu dintr-un

text citit;• identificarea sensului unui cuvânt prin

raportarea la context:• formularea de propoziþii folosind cuvinte date;• povestirea oralã prin cuvinte proprii a unei

întâmplãri trãite sau auzite;• povestirea în scris a unei întâmplãri trãite sau

auzite;• explicarea în scris a semnificaþiei unui enunþ citit;• recunoaºterea pãrþilor principale ale unor

propoziþii date.Textul Norocul ºi Mintea poate fi abordat la ora decurs. Cursanþii vor solicita explicaþii privind sensulunor cuvinte ºi expresii mai puþin cunoscute.

NIVEELULL MMINIM DDE RREZOLVAARE:• povesteºte textul citit prezentând personajele,

locul ºi timpul acþiunii, momentele esenþialeale întâmplãrii;

• transcrie corect ºi lizibil fragmentulcorespunzãtor cerinþei;

• recunoaºte douã subiecte ºi douã predicatedin propoziþiile date;

• explicã prin sinonime sensul cuvintelor date;• formuleazã douã propoziþii în care cuvintele

date au alt înþeles decât cel din text;• redã prin cinci enunþuri clare, corecte ºi

coerente o întâmplare din care se desprinde oînvãþãturã;

• explicã printr-un enunþ clar unul dintreproverbele propuse.

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dangdang
View:	213 times
Download:	0 times

primar_romana_IV_cadru_didactic

Documents