primar_romana_II_cursant

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Mihaela Bucinschi

Nivelul II

Ghidul ccursantuluiVorbim, scriem româneºte

LIMBAªI LITERATURAROMÂNÃ

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai MinisteruluiEducaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalãa programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“Carmen Costina, autoare „Limba englezã“Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“Iudit Sera, autoare „Limba englezã“dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum

ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela MarinDesign copertã: Dinu DumbrãvicianDesign ºi dtp: Remus GhiuzeliIlustraþii: Sorin ÞârleaFoto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision

© European Community, 2005

Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul ande aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noila [email protected]

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate“, componenta „A doua ºansã“Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi CercetãriiData publicãrii: noiembrie 2005Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Limba [i literatura român\ II 3

DDrraagguull mmeeuu pprriieetteenn,,DDrraaggaa mmeeaa pprriieetteennãã,,

Felicitãri pentru decizia de a urma cursurilemodulului Voorrbbiimm,, ssccrriieemm rroommâânneeººttee.

CCee vveeii ffaaccee ººii llaa ccee îîþþii vvaa ffoolloossii??

Vei parcurge paginã cu paginã acest materialºi vei descoperi cã scrisul ºi cititul nu sunt delocplictisitoare. Vei descoperi cã citind poþi aflalucruri interesante de care ai nevoie sau pe carele-ai putea folosi vreodatã în situaþii la care nute-ai aºteptat.

Te vei simþi mult mai bine ºtiind cã atuncicând ai nevoie de o informaþie o poþi afla singur.Vei afla lucruri care te intereseazã, despre carepoþi discuta cu cei din jurul tãu.

Vei învãþã cum sã te adresezi ºi cum sãasculþi, cum sã porþi o discuþie utilã ºi plãcutãcu cei din jurul tãu.

Vei ºti sã foloseºti cuvintele ºi sã-þi transmiþiideile în scris.

CCuumm vveeii rreeuuººii??Ai nevoie de un caiet, un pix, dar mai ales de

RÃBDARE, VOINÞÃ, ÎNCREDERE.Dacã se va întâmpla ca orele sã þi se parã plic-tisitoare, nu uita cã:

• Rãbdarea este amarã, dar dã roade dulci;• Nu trebuie sã te fereºti niciodatã sã întrebi,

cãci nimeni nu s-a nãscut învãþat;• Numai întrebând poþi afla ce-þi doreºti.

ÎÎnn ccââtt ttiimmpp??Modulul Voorrbbiimm,, ssccrriieemm rroommâânneeººttee îþi propune

parcurgerea a 12 paºi pe durata a 17 sãptãmâni.

CCuumm ppooþþii ffoolloossii mmaannuuaalluull 4

SSeeccrreetteellee lliimmbbiiii rroommâânnee 5

Tema 1CCuuvviinntteellee 6

Tema 2AA,, BB,, CC,, DD...... 10

Tema 3LLaa tteelleevviizzoorr 14

Tema 4ÎÎnnþþeelleeppcciiuunnee 18

Tema 5ÎÎnn eexxccuurrssiiee 22

Tema 6SSãã ssttããmm ddee vvoorrbbãã 26

Tema 7DDeesspprree ddiiaalloogg 30

Tema 8CCaarrtteeaa 34

Tema 9SSppoorrttuurrii 38

Tema 10BBuuccuurreeººttii,, ccaappiittaallaa þþããrriiii 42

Tema 11OOmmuull 46

AAccuumm ººttiiuu 50

ÎÎnnaaiinnttee ddee eexxaammeenn 51

PPrroobbee ddee vveerriiffiiccaarree 52

Cuvânt înainte CuprinsCuvânt înainte Cuprins

Alege o temã din cuprins. Urmãreºte cum a fost prezentatã aceasta pecele patru pagini. Discutã cu un coleg despre felul în care sunt organi-zate paginile. Observã prin ce se aseamãnã ºi prin ce se deosebesc.

Fiecare temã are un titlu ºi se desfãºoarã în douã pãrþi. Fiecare partecuprinde douã pagini ce au diferite cerinþe care îþi sunt adresate.

4 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Cum poþi folosi manualul?Cum poþi folosi manualul?

aparat electrocasnic – aparat e-lectric folosit în gospodãrie (fierde cãlcat, aspirator, maºinã despãlat º.a.)diagonalã – distanþa de la un colþla altul al ecranului televizorului.defecþiune- stricãciune

AAlleeggeerreeaa uunnuuii tteelleevviizzoorr

Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nupetreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi-fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.

Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþila întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþiinstala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale.

Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vãputeþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vãconvinã preþul.

Spor la cumpãrãturi!______________________

• Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarulpentru a afla sensul lor.• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ?• Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ?• De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ?

• Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct.• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.

14 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar

La televizorLa televizor 3partea 1

Pentru început…Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe carele-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã: – Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã!– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã?– În ce oraº locuieºti?– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã!

2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime : – un salut; – o poruncã;– o strigare; – un îndemn.

3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile :– Pot veni peste o jumãtatate de orã.– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.– Nu-þi pot rãspunde.

4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii.Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintrepropoziþiile formulate.

5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite.• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine• Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou• Cu cine vei veni mâine• În oraº se construieºte o ºosea nouã • Spre searã a încetat ploaia

În vorbire putem formula cu u-ºurinþã întrebãri, ne putem expri-ma mirarea, bucuria, nemulþumi-rea folosindu-ne de schimbãri alevocii, de intonaþie.

În scris intonaþia este redatã cu aju-torul semnelor de punctuaþie.• Punctul (.)

aratã în scris cã prin enunþul formulat se tramite o infor-maþie.

• Semnul întrebãrii (?)se foloseºte în scris la sfârºitulenunþurilor care exprimã în-trebãri, prin care se cer infor-maþii.

• Semnul exclamãrii (!)se foloseºte pentru a exprimaun salut, un îndemn, o mirare,o poruncã, o rugãminte, unsfat etc.

ªtiai cã…

Prima televiziune nu a avutsunet ºi imaginea era alb-negru,fãrã alte culori? Primul televizors-a vândut în Statele Unite in1938. Din 1960 s-au introdus:televiziunea color ºi a aparut tele-viziunea prin cablu care permiteaccesul pe mai multe canale tv.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

ªtiai cã…

Cele mai multe victime ale unuitsunami s-au înregistrat la 26decembrie 2004? Seria de valuris-a datorat unui cutremur puter-nic, ce a avut loc pe fundul ocea-nului. Valul a ucis peste 150 000de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiºalte 5 milioane.

Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.

AAssttããzzii llaa oorraa 1177:0000 în cadrul emisiunii FFuurriiaa nnaattuurriiii programulªªttiiiinnþþãã ººii MMiisstteerr va prezenta un film documentar despre catastrofe naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuieinstinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortitsã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii.

De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nupoate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile declimã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregiºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.

Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru esteînsã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!

• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-tede dicþionar.

• Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul careprezintã filmul.

• Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelorde punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.Foloseºte informaþiile din articol.

• Completeazã formularul din talon.

16 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar


Pentru început…Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi îndreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!

De prin lumeadunate

Vrei s\ câ[tigi un televizor?Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [[i MMister

Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia nnaturii? Succes!

Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.

Numele [i prenumeleAdresaR\spunsul la întrebare

1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:• dai o informaþie despre starea vremii;___________________________________________________• ceri o informaþie de la farmacie;___________________________________________________• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;___________________________________________________• dai un sfat unui coleg.___________________________________________________

b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.

2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:• Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme• Ce mare ai crescut• Ce medicament îmi recomandaþi• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelorde punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:• Cât ......................................................................................................... ?• Cât ......................................................................................................... !• Cât ......................................................................................................... .

Ce sunt semnele de punctuaþie?Când se folosesc: punctul, sem-nul întrebãrii, semnul exclamãrii?

Realizaþi la nivelul clasei o listãde întrebãri (un chestionar) pentrua afla care sunt preferinþele TV alepersoanelor din comunitatea în ca-re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:

• posturile TV preferate• emisiunile vizionate• cele mai urmãrite ºtiri• orele de difuzare• prezentatori vedetã etc .Formulaþi întrebãrile stabilite

unor persoane cunoscute (celpuþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.

Cu ajutorul învãþãtorului/în-vãþãtoarei grupaþi informaþiileobþinute pentru a afla care suntpreferinþele majoritãþii persoane-lor chestionate.


ªtii sã lucrezi corect?

Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺Înþelepciune,sfaturi, curiozi-

tãþi adunatepentru tine

Rezolvândsarcinile veidescoperi

lucruri noi.

Exerciþii care tevor ajuta sã

înþelegi textulcitit

Text de citit ºi studiat

Activitãþi prin care îþi exprimipãrerea sau faci legãtura

între ceea ce ºtii ºi ceea cevei învãþa

Aici se facaprecieri asuprafelului în care airezolvat sarcinile

propuse.Aprecierile potfi fãcute de tine,de colegii tãi sau

de învãþãtor.

Paginã pe care ovei pãstra pen-tru portofoliu.Conþine sarcinipractice pe care

le vei rezolvaindividual sau

împreunã cu alþicolegi.

Exerciþii în carefoloseºti infor-

maþiile noi.

Informaþiile pecare trebuie sã le

reþii.

PPaarrtteeaa II

PPaarrtteeaa IIII

Ce ºtii?Apreciazã-te cu aproape bine, bine sau foarte bine!1. Când eu povestesc, ceilalþi mã înþeleg.2. Ceilalþi înþeleg întrebãrile mele.3. Înþeleg informaþiile pe care le primesc de la alte persoane.4. Cunosc toate literele alfabetului.5. Folosesc literele de tipar în scriere.6. Folosesc literele de mânã în scriere.7. Ceilaþi înþeleg ce scriu eu.8. Citesc informaþii din ziare sau reviste.9. Citesc la televizor.

O privire înapoi!1. Prezintã-te colegilor/colegelor, spunând cel puþin trei lucruri pe care doreºti sã le ºtie despre tine.

Când ceilalþi colegi se prezintã, fii atent la ei!

2. Alege un coleg sau o colegã. Spune ce ai aflat despre el sau despre ea în urma prezentãrii.

3. Scrie cuvinte corespunzãtoare pentru cinci obiecte pe care le observi acum în jurul tãu.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Scrie propoziþiile dictate de cãtre cadrul didactic.____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cel puþin trei dintre cuvintele: prieteni, noi, suntem, toþi, vechi,sunt, colegii.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Care sunt aºteptãrile tale?1. Rãspunde la întrebãri:

• Care este motivul pentru care te-ai înscris la curs?• Ce lucruri, dintre cele pe care le ºtii, crezi cã-þi vor folosi?• Cine crezi cã te va ajuta sã înveþi?• Cât timp din zi crezi cã-þi va lua pentru a pregãti lecþiile de pe o zi pe alta?

2. Scrie trei lucruri pe care vrei sã le înveþi în acest modul.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Secretele limbii româneSecretele limbii române

Orice cuvânt are un în]eles, unsens.

Cuvintele se pronun]\ cu ajutorulsunetelor [i se scriu cu ajutorulliterelor.

Prin schimbarea unui sunet sau a unei litere din cuvânt sensulacestuia se poate schimba.

Sunetul sau grupul de sunete dincuvinte care se pronun]\ printr-osingur\ deschidere a gurii for-meaz\ o silab\.

PPrriimmaa oorrãã

Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea/învãþã-torul se numeºte ............................................................. .

În clasã suntem ................. elevi. Toþi dorim ca orele sã fie amuzante, interesante ºi ................ .

______________________

• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea.• Câte cuvinte are primul enunþ al textului?• Câte cuvinte din text sunt scrise cu literã mare? De ce aceste cu-

vinte sunt scrise astfel?• Scrie cuvintele din textul mesajului care conþin de douã ori litera a.

......................................................................................................................

• Priveºte imaginile de mai jos. Încercuieºte imaginea care nu se po-triveºte cu celelalte. Motiveazã alegerea.

• Scrie în careu cuvintele corespunzãtoare imaginilor. Descoperã pebanda coloratã ultimul cuvânt din mesaj.

3.

1.

2. 4. 5.

• Observã ce se întâmplã dacã într-un cuvânt se schimbã o literã.

gumã guºã lalea luleacarte parte caiet caierpix fix


CuvinteleCuvintele 1partea 1

Pentru început…Aºezaþi-vã în cerc. Unul dintre voi îºi spune numele. Cel din dreapta repetã numele celui care s-a prezen-tat ºi apoi îºi spune ºi el numele. Continuaþi pânã la ultimul cursant.

Re]ine!

Cite[te aici!

Descoper\!

1.2.

3.4.

5.

1. Scrie în casetele alãturate cuvintelor numãrul de silabe corespunzã-tor fiecãruia.

omenie soare partener

bucuros ploi ºcoli

colaborare prietenã bibliotecã

2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep:carte, avion, cercel, muzeu, drum, crocodil, mireasã, arici,deget, cântã, dragoste, ajutor, dinte, minune, director, amintire.

Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate peprimul rând al tabelulului.

3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte caînþeles cu celelalte. Motiveazã alegerea.

• cãciulã, ºapcã, batic, palton;• stilou, avion, creion, pix;• lingurã, arc, furculiþã, cuþit;• copac, ceaþã, tunet, ploaie.

4. Formeazã cât mai multe cuvinte pe care le poþi scrie numai cu aju-torul literelor: m, s, r, e, c, r, a.

5. Continuã ºirul cuvintelor de mai jos cu încã 10 cuvinte, dupã urmã-toarea regulã: urmãtorul cuvânt începe cu ultima literã din cuvân-tul scris înainte.colegi, indian, n…….........…...., …….........…...., …….........…....,…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…....,…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…....,

6. Delimiteazã cuvintele în scrierile de mai jos. Copiazã propoziþiile încaiet. Scrie câte cuvinte are fiecare propoziþie.

• Meseriaestebrãþarãdeaur.• Oameniisuntegali.• Omulcâttrãieºteînvaþã.

Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.

ªtiai cã…?

Cea mai lungã lecþie din lume aavut loc în Polonia, între 4 ºi 10iunie 2004. Lecþia a durat 66 deore. La aceastã lecþie au partici-pat 27 de copii.


De prin lumeadunate

Exerseazã!

a c d m

interogatoriu – serie de întrebãricare se pun unei persoane vino-vate sau presupuse a fi vinovate

ªtiai cã…?

Primul semafor a fost inventat defrancezul Claude Chappe în anul1792. Culorile aveau aceeaºi sem-nificaþie. Primele semafoare s-aufolosit în anul 1914 în America.

La o secþie de poliþie este adusã o femeie care a trecut pe roºu.Poliþistul de serviciu începe interogatoriul: – Numele? – Camelia D. – Vârsta? – 28 de ani. – Ocupaþia? – Învãþãtoare. Poliþistul se ridicã de la masã, zâmbeºte fericit ºi îi spune: – Minunat! Am aºteptat aceastã ocazie o viaþã întreagã. Acum vãaºezaþi pe scaunul acesta ºi scrieþi de cinci mii de ori: Dacãsemaforul este roºu, trecerea este interzisã!

• Care ar fi putut fi numele de familie al învãþãtoarei?• De ce se afla învãþãtoarea la poliþie?• Ce pedeapsã i-a dat poliþistul?• Cum pedepseºte legea pietonii care traverseazã pe culoarea roºie a

semaforului?• Spune douã reguli de traversare corectã.• Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre personajele textului. • Scrie ºi tu o datã enunþul pe care trebuia sã-l scrie învãþãtoarea.

Scrie alãturi de enunþ numãrul de cuvinte al acestuia.• Calculeazã câte cuvinte avea de scris doamna învãþãtoare. (Poþi fo-

losi un calculator.)• Desparte în silabe fiecare cuvânt din al doilea enunþ al textului.• Scrie din text:

– 3 cuvinte formate din trei silabe;– 3 cuvinte care se terminã cu litera e.

• Transformã cuvintele date astfel încât sã arate mai multe obiecte:semafor masãpoliþist scaunînvãþãtoare femei


CuvinteleCuvintele 1partea 2

Pentru început…Scrieþi fiecare pe o foaie de hârtie pe care sã o daþi din mânã în mânã câte un cuvânt care sã exprime starea pe care o aveþi în acest moment.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

1. Scrie cuvinte corespunzãtoare a cinci dintre produsele din oferta demai jos.

2. Obþine cuvinte noi înlocuind doar una dintre literele cuvintelor:var, joc, sare.Exemplu: tort ºort port

var –joc –sare –

3. Completeazã enunþurile urmãtoare folosind cuvinte potrivite:

Exemplu: Cãciula este pentru cap, cum este mãnuºa pentru mânã.• Mânzul este pentru iapã, aºa cum iedul este pentru ..................... .• Ochii sunt pentru vedere, aºa cum urechile sunt pentru ............. .• Mistria este pentru zidar, aºa cum foarfeca este pentru .............. .

4. Continuã ºirurile de cuvinte cu încã trei cuvinte potrivite.• lalea, zambilã, …………...…, …………..……, …….….…… ;• vioarã, pian, ………...….….., …….…….……, …….….…… ;• România, Germania, ..….….., …….…….……, …….….…… .

Ce este cuvântul?Ce este sunetul?Ce este silaba?Cum se poate schimba sensulunui cuvânt?

Calculeazã costul obiectelorcare îþi trebuie la ºcoalã!Scrie o listã cu obiectele care îþitrebuie la ºcoalã. În dreptul fiecã-ruia scrie preþul. Folosind un cal-culator, adunã preþurile pentru aafla costul total.

Nu mai pierde timpul cãutând!Pentru sertarele în care pãstrezilucruri diferite fã un inventar ºiscrie etichete cu numele obiecte-lor. Lipeºte etichetele pe sertare.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

weekend – ultimele douã zile alesãptãmâniia rata – a pierde

• Despre ce este vorba în anunþ?• Cum se numeºte magazinul nou deschis?• Unde se aflã?• Spune numele produselor cu preþ redus.• Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:

weekend ºi a rata.• Subliniazã cuvintele care conþin literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.• Spune cuvinte care folosesc în scrierea lor literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.


A, B, C, D...A, B, C, D... 2partea 1

Pentru început…• Scrie cinci cuvinte care îþi vin în minte. Observã ce litere s-au folosi cel mai des în scrierea lor.

Comparã rezultatele obþinute cu cele ale colegilor sau colegelor.• Încercuieºte literele pe care le-ai întâlnit foarte rar în scrierea cuvintelor în limba românã.

W, o, L, y, e, q, k, s, I, u, i

Vocabular

Descoper\!

kiwi bonaqua

KinderWiesanna

Milka

1. Scrie câte un rând cu fiecare dintre literele: k, K, q, Q, w, W, y, Y.

2. Citeºte enunþurile de mai jos:• Pânã la primãria oraºului sunt doi kilometri.• Vecinul are doi porci york de peste o sutã de kilograme. • New York este un mare oraº al Americii.• Uniforma militarilor este kaki.• Kiwi este un fruct cu gust acriºor.• În camerã am un bec de 100 de waþi.• La Tokio sunt multe ºcoli de karate.

Lecþie de karate

Cere învãþãtorului explicaþii despre sensul cuvintelor necunoscute.Transcrie din enunþuri numai cuvintele care conþin literele: k, K, q,Q, w, W, y, Y.

3. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:kilogram, kilometru, kiwi, spray, kaki.

4. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia propoziþiile scrise.

5. Transcrie ºi apoi rezolvã problema. Poþi folosi calculatorul.Distanþa de la Bucureºti la Piteºti este de 110 kilometri. De la Piteºtila Râmnicu Vâlcea sunt 76 de kilometri.Câþi kilometri sunt de la Bucureºti la Râmnicu Vâlcea?

6. Decupeazã din ziare ºi reviste cuvinte care conþin literele k, K, q,Q, w, W, y, Y. Lipeºte aceste cuvinte pe o planºã ºi expune-o în clasã.

Iaht ancorat în port

a) Toate literele care se folosescîn scrierea cuvintelor unei limbiformeazã alfabetul acelei limbi.Alfabetul limbii romãne este urmã-torul :a, A, ã, Ã, â, Â, b, B, c, C, d, D, e,E, f, F, g, G, h, H, i, I, î, Î, j, J, k, K, l, L, m, M, n, N, o, O, p, P,q, Q, r, R, s, S, º, ª, t, T, þ, Þ, u, U,v, V, w, W, x, X, y, Y, z, Z.

b) Literele k, K, q, Q, w, W, y, Yse folosesc rar în scrierea cuvin-telor din limba românã. Acestecuvinte provin în cea mai mareparte din alte limbi. De aceealiterele k, K, q, Q, w, W, y, Y secitesc diferit de la un cuvânt laaltul.

Dintre cele mai folosite cuvintesunt: kilogram, kilometru, kiwi,spray.

ªtiai cã…?

În scrierea în limba japonezã sefolosesc în jur de 2000 de semne.Pentru a citi un ziar este necesarãcunoaºterea unui numãr de minim1 000 de semne. Restul pot fi „ghi-cite“ din mesajul pe care îl trans-mite textul.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

microscop

computer

ªtiai cã…?

În limba arabã scrierea ºi citirease fac de la dreapta spre stânga.

satelit

blenderfax

DDiiccþþiioonnaarruull

În viaþa de zi cu zi se întâmplã sã întâlnim cuvinte al cãror sensnu îl cunoaºtem. Este firesc sã fie aºa, pentru cã limba românã estefoarte bogatã în cuvinte.

De aceea s-au inventat dicþionarele. Acestea cuprind cuvinte ºiexplicaþia lor.

Cuvintele sunt aºezate într-o anumitã ordine în dicþionare, pentruca acestea sã se putea folosi cu uºurinþã.

ªtii care este aceasta?

• Ce cuprinde un dicþionar? • De ce avem nevoie de dicþionare?• Scrie toate literele alfabetului în ordinea corectã. Încercuieºte-le pe

acelea care nu s-au folosit în scrierea textului de mai sus.• Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Studiaþi un dicþionar. (Pe care îl veþi primi

de la învãþãtor/învãþãtoare.) Observaþi ordinea în care sunt aºezatecuvintele pentru a putea rãspunde la întrebarea formulatã în mesaj.

• Scrie literele vecine din alfabet._ d _ _ r _ _ h _ _ î __ u _ _ þ _ _ f _ _ v _

• Scrie literele alfabetului:• de la a la g • de la m la v• de la j la r • de la s la z


A, B, C, D...A, B, C, D... 2partea 2

Pentru început…Uneºte cuvintele cu imaginile corespunzãtoare. Discutaþi despre utilitatea obiectelor ilustrate.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

1. Scrie în ordine literele alfabetului:• de la ã la d;

......................................................................................................................• de la l la r.

......................................................................................................................

2. În cartea de telefon numele persoanelor sunt scrise în ordine alfa-beticã. Scrie numele persoanelor în ordinea în care ar apãrea încartea de telefon:Barbu Ion, Profir Elena, Andreescu Mihail,Rusu Paul, Vasilescu Dana, Kovacs Ana, Ilie Dan,Dumitrache Georgeta, Grigore Alin, Lazãr Floarea.

3. Completeazã propoziþiile alegând cuvinte din parantezã, astfel încâtcuvintele din fiecare enunþ sã fie scrise ordine alfabeticã.( Andrei, dungat, Anei, porumb, ºoferul, Danielei, câmpul)

• Costumul ............................ este modern. • ........................................ conduce grijuliu.• Agricultorii cultivã ................................... .

4. Aºazã literele din fiecare ºir în ordine alfabeticã pentru a obþinecuvinte.• c, a, e • o, d, a, i • s, a, d, e• j, b, e • p, d, o • r, a, u, ,c

Care sunt literele alfabetul limbiiromâne?Care este ordinea literelor în alfa-bet?

Noteazã pe o foaie 15 cuvinte pecare le auzi la radio sau la televizorºi al cãror înþeles nu îl cunoºti.

Împreunã cu ceilalþi colegi faceþio listã comunã de cuvinte necu-noscute.

Explicaþi cuvintele cu sprijinulînvãþãtorului/învãþãtoarei ºi cuajutorul dicþionarului. Aºezaþi-leapoi în ordine alfabeticã ºi reali-zaþi un dicþionar al clasei.

Reþine explicaþiile cuvintelor depe lista ta.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

aparat electrocasnic – aparatelectric folosit în gospodãrie (fierde cãlcat, aspirator, maºinã despãlat º.a.)diagonalã – distanþa de la un colþla altul al ecranului televizorului.defecþiune – stricãciune

AAlleeggeerreeaa uunnuuii tteelleevviizzoorr

Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nupetreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi-fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.

Dacã nu aveþi televizor, poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþila întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþiinstala, la calitatea imaginii ºi la numãrul de canale.

Interesaþi-vã la magazin dedurata garanþiei ºi de locul unde vãputeþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vãconvinã preþul.

Spor la cumpãrãturi!______________________

• Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarulpentru a afla sensul lor.• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor?• Cât timp ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului?• De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor?

• Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct.• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.



Pentru început…Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe carele-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã: – Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã!– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã?– În ce oraº locuieºti?– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã!

2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime: – un salut; – o poruncã;– o strigare; – un îndemn.

3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile:– Pot veni peste o jumãtatate de orã.– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.– Nu-þi pot rãspunde.

4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii.Dicteazã colegului/colegei, folosind intonaþia potrivitã, trei dintrepropoziþiile formulate.

5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite.• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine• Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou• Cu cine vei veni mâine• În oraº se construieºte o ºosea nouã • Spre searã a încetat ploaia

În vorbire putem formula cu uºurinþã întrebãri, ne putem expri-ma mirarea, bucuria, nemulþumi-rea folosindu-ne de schimbãri alevocii, de intonaþie.

În scris intonaþia este redatã cu aju-torul semnelor de punctuaþie.• Punctul (.)

aratã în scris cã prin enunþul formulat se transmite o infor-maþie.

• Semnul întrebãrii (?)se foloseºte în scris la sfârºitulenunþurilor care exprimã în-trebãri, prin care se cer infor-maþii.

• Semnul exclamãrii (!)se foloseºte pentru a exprimaun salut, un îndemn, o mirare,o poruncã, o rugãminte, unsfat etc.

ªtiai cã…?

Prima televiziune nu a avutsunet ºi imaginea era alb-negru,fãrã alte culori. Primul televizors-a vândut în Statele Unite in1938. Din 1960 s-au introdus:televiziunea color ºi a apãrut tele-viziunea prin cablu care permiteaccesul pe mai multe canale tv.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

ªtiai cã…?

Cele mai multe victime ale unuitsunami s-au înregistrat la 26decembrie 2004. Seria de valuri s-a datorat unui cutremur puter-nic, ce a avut loc pe fundul ocea-nului. Valul a ucis peste 150 000de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiºalte 5 milioane.

Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.

AAssttããzzii,, llaa oorraa 1177:0000,, în cadrul emisiunii FFuurriiaa nnaattuurriiii,, programulªªttiiiinnþþãã ººii MMiisstteerr va prezenta un film documentar despre catastrofe naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci când sedezlãnþuie instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei leeste sortit sã simtã pe propria piele acþiunea distrugãtoare a naturii.

De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami – vremea nupoate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile declimã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregiºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.

Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru esteînsã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!

• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-tede dicþionar.

• Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul careprezintã filmul.

• Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelorde punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.Foloseºte informaþiile din articol.

• Completeazã talonul pentru concurs.



Pentru început…Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi îndreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vrei s\ câ[tigi un televizor?Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [[i MMister

Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia nnaturii? Succes!

Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr. 7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.

Numele [i prenumeleAdresaR\spunsul la întrebare

1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:• dai o informaþie despre starea vremii;___________________________________________________• ceri o informaþie de la farmacie;___________________________________________________• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;___________________________________________________• dai un sfat unui coleg.___________________________________________________

b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.

2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:• Cum te-am vãzut, am înþeles cã vom fi prieteni• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme• Ce mare ai crescut• Ce medicament îmi recomandaþi• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelorde punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:• Cât ......................................................................................................... ?• Cât ......................................................................................................... !• Cât ......................................................................................................... .

Ce sunt semnele de punctuaþie?Când se folosesc: punctul, sem-nul întrebãrii, semnul exclamãrii?

Realizaþi la nivelul clasei o listãde întrebãri (un chestionar) pentrua afla care sunt preferinþele TV alepersoanelor din comunitatea în ca-re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:

• posturile TV preferate;• emisiunile vizionate;• cele mai urmãrite ºtiri;• orele de difuzare;• prezentatori etc.Formulaþi întrebãrile stabilite

unor persoane cunoscute (celpuþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.

Cu ajutorul învãþãtorului/în-vãþãtoarei grupaþi informaþiileobþinute pentru a afla care suntpreferinþele majoritãþii persoane-lor chestionate.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

1. Subliniazã cuvintele din textcare conþin grupurile de litere: ce,ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.Desparte cuvintele subliniate însilabe. Observã prin câte sunetesunt redate grupurile de litereamintite.

2. Stabileºte numãrul de litere ºide sunete pentru fiecare cuvântsubliniat.

DDooii ccããllããttoorriidupã Alexandru Mitru

Se povesteºte cã odatã mergeau pe drum doi cãlãtori. Unul bã-trân – învãþãtorul celuilalt, celãlalt un flãcãu în toatã legea. Bãtrânulse chinuia sã-l înveþe pe cel tânãr cum sã se poarte în viaþã cu cin-ste, dreptate ºi vrednicie.

Mergând ei aºa, se trezesc cã le apare în cale un urs. Flãcãul,înspãimântat, fuge ºi, folosindu-ºi sprinteneala, se caþãrã într-uncopac. Bãtrânul, ce sã facã? De fugit nu putea, iar de cãþãrat încopac, nici atât. Rãmas singur la îndemâna fiarei, se aruncã lapãmânt ºi se preface mort. Ursul se apropie, îl miroase. Îl credemort. ªi, cum ursul nu se atinge de mortãciuni, pleacã mai departe.

Dupã ce primejdia trece, flãcãul coboarã din copac ºi-l întreabãpe bãtrân ce i-a spus ursul la ureche. Bãtrânul i-a rãspuns cã ursuli-a zis sã nu mai plece vreodatã la drum cu oameni care de fricã tepãrãsesc la cea dintâi primejdie.

1. Rãspunde la întrebãri:• Cine erau cei doi cãlãtori?• Ce a fãcut fiecare când a venit ursul?• De ce ursul nu l-a atacat pe bãtrân?

2. Explicã rãspunsul pe care bãtrânul i l-a dat feciorului.

3. Marcheazã cu X proverbul care se potriveºte textului. Motiveazãalegerea.

Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine!Vorba dulce mult aduce.Prietenul la nevoie se cunoaºte.

4. Stabileºte înþelesul pe care îl are cuvântul trezeºte în fiecare dintreenunþuri:• În fiecare dimineaþã se trezeºte la ora ºapte.• Când sã plece, se trezeºte la uºã cu vecinul sãu.• La începutul primãverii ursul se trezeºte din amorþealã.• Cântecul acesta îmi trezeºte amintiri.


Înþelepciune...Înþelepciune... 4partea 1

Pentru început…Discutaþi despre înþelesul proverbului: Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere!

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Scrie în dreptul fiecãrui cuvânt numãrul de silabe, sunete ºi litere.

concert – genunchi – ochelari – ghimpe –unchi – ginere – cizmã – îngheþ –

2. Transformã cuvintele din parantezã astfel încât sã denumeascã maimulte obiecte:

copac – regi –ghiveci – luncã –pereche – fag –

3. Identificã în careu cel puþin ºase cuvinte care sã conþinã unul dintregrupurile de litere ce, ci, che, chi. Scrie-le în caiet.

4. Scrie câte douã cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile de litere:ce, ci, ce gi, ge, chi, ghe, ghi.

5. Completeazã enunþurile folosind cuvântul potrivit: celeilalte, cele-lalte, celorlalþi, celãlalt, cealaltã, celuilalt.

• În colþul camerei se afla biblioteca.• Pe drum s-a întâlnit cu ......................... rude.• Bicicletele ......................... concurenþi erau noi.• I-am cumpãrat bilet la ......................... tren.• ......................... zi a fost mai cãlduroasã.• Am împrumutat cartea ......................... coleg.

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi,che, chi, ghe, ghi se redau fie-care printr-un singur sunet.Cuvintele care conþin acestegrupuri de litere pot avea maimulte litere decât sunete.

Exemplu: ceartã – se scrie cu 6litere, se pronunþã 5 sunete (grupul ceeste redat printr-un singur sunet).

În mod normal, urºii nu atacãoamenii, dar îºi apãrã puii ºihrana. Încercaþi sã nu luaþi nicio-datã prin surprindere un urs!Faceþi zgomot, vorbiþi tare saufolosiþi clopoþei pentru a vã sem-nala prezenþa. Dacã, în timp ce vãplimbaþi, vã întâlniþi cu un urs,respectaþi spaþiul animalului ºirãmâneþi la o distanþã mare de el.În nici un caz sã nu o luaþi la fugã!În mod normal, ursul se ridicã pelabele din spate dacã este surprinssau alarmat. Este un animal peri-culos, care nu se teme de om.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

C U C I C CU R E C H EC E R C E PH C U H N AI H R I A CP I I N R E

deºartã – nefolositoare, zadar-nicã, fãrã rost

În zicãtorile româneºti muscaeste uneori amintitã. Se întâmplãsã auzim expresii ca:

Te bagi ca musca-n lapte!Te simþi cu musca pe cãciulã!Nu toate muºtele fac miere!

MMuussccaa llaa aarraattde Alexandru Donici

De la arat un plug Ei musca îi rãspundeVenea încet spre casã C-un aer supãrat.ªi, la un bou pe jug Au nu pricepi ce facem?O muscã s-aºezasã. Nu vezi cã noi ne-ntoarcemIar ei, spre-ntâmpinare, Din câmp, de la arat?O altã muscã-n zbor Spre lauda deºartãÎi face o-ntrebare: Mulþi zic: noi am lucrat,– De unde, dragã, sorã ? Când ei lucreazã-n faptã– ªi mai întrebi de unde! Ca musca la arat.

1. Scrie forma corectã a cuvintelor:se aºezasã –sor –au nu pricepi –

2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text.• Boul se întorcea ........................... de la ........................... .• Musca stãtea pe ........................... boului.• Pe drum se întâlneºte cu ........................... .• Îi spune acesteia cu ........................... cã se întoarce de la arat.

3. Scrie în caiet ultimele patru rânduri ale textului. Discutaþi în clasãdespre înþelesul acestora.

4. Ai vãzut pe cineva purtându-se ca musca despre care se povesteºteîn text? Dacã da, prezintã colegilor aceastã întâmplare.

5. Identificã în text cuvinte care conþin grupul de litere ce. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.


Înþelepciune...Înþelepciune... 4partea 2

Pentru început…Spuneþi pe rând câte un proverb cunoscut.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

1. Citeºte cu atenþie cuvintele din fiecare ºir. Ordoneazã-le pentru aobþine proverbe.• lauda, de sine, a bine, nu, miroase;• e, prostia, bunã, sorã, cu fudulia;• carte, parte are, are,cine.

2. Completeazã proverbele de mai jos folosind cuvintele potrivite dinparantezã.• Cine se scoalã de dimineaþã .......... ajunge. ( la serviciu, departe, acolo)• Cine sapã .............. altuia, cade singur în ea. (câmpul, grãdina, groapa)• Pomul se cunoaºte dupã roade, iar omul dupã ............ . (nume,

fapte, chip).

3. Completeazã spaþiile libere cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che,chi, ghe sau ghi.deoare___ deoa___ un___ in___ner___p ___readã un___e ___mpe

4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: margine, genunchi, ceainic.

5. Taie cuvântul scris greºit.• Pe cer/ger au apãrut stele.• Doresc sã vã ghem/chem în vizitã.• Iarna este cel mai rece/rege anotimp.• Cina/China va fi la ora 19.• El este un unchi/unghi din partea mamei.

Cum se pronunþã grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi?

Realizaþi la nivelul clasei o co-lecþie de proverbe.

Pe o coalã de carton scrieþi-lepe acelea pe care le-aþi citit în acest capitol.

Aflaþi din cãrþi sau de la cu-noscuþi ºi alte proverbe ºi com-pletaþi planºa. Fiecare dintre voitrebuie sã scrie cel puþin trei pro-verbe.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

a accepta – a fi de acord, a primiam fixat – (aici) am stabilit, amhotãrât

Veeººttii bbuunnee

Alexandru, vãrul meu, a venit la mine exact înainte de a plecala ºcoalã.

Era extraordinar de fericit. Mã invita într-o excursie la munte. Mi-a explicat cã a luat examenul pentru permisul de conducere ºicã doreºte sã fiu alãturi de el când va merge la acest drum mai lung.

Am acceptat invitaþia ºi am fixat împreunã ziua în care vom pleca.

• Observã cum a fost aºezat textul precizând:– poziþia titlului;– aºezarea rândurilor textului faþã de marginea din stânga a casetei;– ce legãturã existã între rândurile scrise mai departe de margineacasetei ºi momentele importante prezentate în text.

• Observã cum au fost aliniate la stânga rândurile textului. Ce legãturãexistã între rândurile scrise mai înspre dreapta ºi momentele impor-tante prezentate în text?

• Subliniazã în textul mesajului cuvintele care conþin litera x.

• Pronunþã cuvintele subliniate pe silabe.

• Formuleazã oral enunþuri în care cuvântul fixat sã aibã alt înþelesdecât cel din text.


În excursieÎn excursie 5partea 1

Pentru început…Pe rând, completaþi enunþul:Aº merge în excursie .................................. .

Vocabular Descoper\!

Cite[te aici!

1. Transcrie textul Veºti bune respectând aºezarea titlului ºi scriereacu alineat.

2. Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din textcare conþin litera x.

3. Citeºte cuvintele pe silabe ºi apoi în întregime. Pronunþã corect!sa-xo-fon e-xa-men ex-plo-zi-exi-lo-fon e-xer-sat ex-po-zi-þi-ema-xi-mum ta-xa-tor ex-tem-po-ral

4. Scrie în dreptul cuvintelor cs sau gz dupã sunetele ce corespundliterei x.toxic – exemplu – examen – exact – text – pix – box – fixator – box –

5. Descoperã în coloana alãturatã cuvintele care lipsesc. Scrie-le înspaþiile punctate.

• Calculatoare ........................ la cele mai mici preþuri!• Nu cumpãra produse ................................................ !• Cu ................... noastre ajungeþi mereu la ............... !• Nu ............................................................ în localitate!• ............................ zugrãveli de cea mai bunã calitate!

6. Dã exemplu de trei cuvinte care conþin x. Formuleazã în scrispropoziþii cu acestea. Dicteazã apoi propoziþiile unui coleg.Verificaþi-vã lucrãrile cu ajutorul învãþãtorului.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Titlul textului se scrie la mijloculrândului.Între titlu ºi text se lasã spaþiuliber.Enunþurile care încep o idee sauun moment nou se scriu mai spreinteriorul rândului, altfel spus,cu alineat.Litera x se citeºte cs sau gz.

ªtiai cã…?

Pentru a te înscrie la examenulde obþinere a permisului de con-ducãtor auto trebuie sã ai celpuþin 18 ani, sã termini cursurileprimare ºi sã urmezi cursurileunei ºcoli de ºoferi.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

executãmclaxonaþifixexcepþionaleexpiratetaxi

peþitor – persoanã care cere încãsãtorie pe cineva

ªtiai cã…?

În Egipt existã o statuie numitãSfinxul. Aceasta seamãnã foartebine cu Sfinxul din þara noastrã.

BBaabbeellee ddiinn BBuucceeggii

Dacã mergi în excursie în Bucegi, nu uita trebuie sã vezi Sfinxul ºiBabele. Pentru aceste stânci cioplite de vânturi ºi ploi existã câte o le-gendã. Fiecare încearcã sã explice formele ciudate ale acestor pietre.

Despre Babe se povesteºte cã sunt Dochia ºi oile ei transformateîn stane de piatrã.

Dochia era o fatã de împãrat care a fugit în munþi de teama unuipeþitor, duºman de-al tatãlui sãu. Îmbrãcatã ca o babã, cu nouã co-joace, ea a urcat spre culmile Bucegilor în luna martie, când vremeaera schimbãtoare. Pe drum ºi-a aruncat unul câte unul cojoacele, cãcivremea pãrea cã se încãlzeºte. Când a ajuns în vârful muntelui, s-apornit deodatã o furtunã amestecatã cu ploaie ºi omãt.

Dochia ºi mioarele ei au fost transformate de frigul cel cumplit înstane de piatrã. Ele amintesc de zilele schimbãtoare ale lunii martie.

• Ce sunt Babele din Bucegi? • Cum spune legenda cã au apãrut ele?• Cum se numesc primele nouã zile ale lunii martie?• Câte alineate s-au folosit în scrierea textului?• Transcrie din text numai enunþurile care sunt scrise cu alineat.• Identificã în text cuvintele care conþin x. Formuleazã în scris pro-

poziþii cu acestea.


În excursieÎn excursie 5partea 2

Pentru început…1. Spune ce vezi în imaginea alãturatã.

Întoarce manualul cu scrisul invers ºi priveºte din nou. Ce observi?2. Cu ce poþi asemãna stâncile din imaginile de pe paginã?

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

1. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând cuvântul scris corect.• Egzerciþiul/Exerciþiul de la matematicã a fost uºor.• Am ajuns exact/egzact când a început meciul de bocs/box.• De la alimentele expirate/ecspirate ne putem intocsica/intoxica.

2. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine logicã. Copiazã pri-mul fragment. Respectã scrierea cu alineat.

A luat o turmã de mioare ºi, pentru cã era vreme rea, s-a îm-brãcat cu nouã cojoace. Astfel îmbroboditã, a pornit spre munte.

Într-o zi, fiul împãratului vecin a pornit rãzboi împotriva ta-tãlui Dochiei cu gândul de a pune mâna pe ea. Biata fatã cânda aflat acestea a hotãrât sã fugã în munþi, sã se ascundã pânã vatrece pericolul.

Pe drum întâlnea ghiocei ºi toporaºi care anunþau primã-vara. În ziua dintâi a lui martie a fost aºa de cald, încât Dochiaa aruncat un cojoc din cele nouã.

3. Descoperã în careul alãturat cel puþin cinci cuvinte care conþin x.Scrie-le în caiet.

4. Scrie cinci nume de persoane în scrierea cãrora se foloseºte litera x.

Cum se aºazã un text în paginã?Prin ce literã se exprimã grupul desunete cs sau gz ?

Imagineazã-þi cã faci reclamã pro-duselor ilustrate mai jos. Scrie pe o foaie enunþuri princare sã atragi atenþia asupra aces-tor produse. Foloseºte în fiecareenunþ unul dintre cuvintele:excepþional, extraordinar, exact,maximum sau alte cuvinte careconþin litera x. Ilustreazã pagina.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

A L E X F A XL T A X A X EB O X I G E NE X I S T F OC I F E L I XM C X B O X E

Astãzi directorul ºcolii m-a anunþat cã am primit pentru clasãsuma de o mie RON. M-a întrebat cum vom folosi aceºti bani.

Nu am ºtiut ce sã-i rãspund. Am promis cã voi discuta cu voi ºivom gãsi împreunã o soluþie.

Pentru situaþia ilustratã precizeazã:• Cine este persoana care transmite informaþia?• Cui transmite ea informaþia?• Ce informaþie este transmisã?• Formuleazã un enunþ pe care l-ar putea formula o persoanã carea primit informaþia.

• Noteazã trei idei pe care le-ai avea tu pentru a cheltui banii în folo-sul clasei.

• Formaþi grupe de câte cinci cursanþi. Prezentaþi-vã fiecare ideile.Discutaþi ºi întocmiþi apoi lista ideilor comune. Numiþi un reprezen-tant al grupei care sã prezinte rezultatul discuþiilor voastre.

• Marcheazã cu X în lista de mai jos regulile pe care le-aþi respectatîn timpul discuþiilor cu ceilalþi colegi/colege.

ai ascultat cu atenþie ideile transmise de celelalte persoane;

ai formulat întrebãri atunci când nu ai înþeles ceva;

nu l-ai întrerupt pe cel care a vorbit;

nu ai vorbit în acelaºi timp cu cel care-ºi prezenta ideile;

þi-ai prezentat pãrerea vorbind clar, suficient de tare ºi de rar,pe înþelesul celorlalþi;

ai oferit rãspunsuri la întrebãrile care þi s-au adresat.

Ce alte reguli ai respectat în timpul discuþiilor?


Sã stãm de vorbãSã stãm de vorbã 6partea 1

Pentru început…Imagineazã-þi cã ai economisit o mie RON. Ce ai face cu ei? Motiveazã alegerea.

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Pentru fiecare situaþie ilustratã precizeazã cine este vorbitorul ºi as-cultãtorul sau ascultãtorii. Formuleazã câte un mesaj potrivit situ-aþiilor prezentate.

2. Transcrie în caiet numai enunþurile adevãrate:– oamenii care vorbesc aceeaºi limbã pot comunica;– dacã douã persoane nu se cunosc, nu pot vorbi;– când cineva vorbeºte, nu trebuie sã-l întrerupem;– pentru a înþelege un mesaj trebuie sã fim atenþi la vorbitor; – când o persoanã vorbeºte cu tine, trebuie sã o priveºti;– putem comunica numai cu persoane de vârsta noastrã.

3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog pe o temã la alegere (un film pecare l-aþi vãzut amândoi, preferinþele culinare, cele mai reuºite pe-treceri la care aþi participat).

În comunicarea oralã (prin vorbi-re), cel care transmite informaþiase numeºte vorbitor, iar cel careo primeºte se numeºte ascultã-tor. Informaþia poartã numele demesaj.Comunicarea în care persoanelecare participã sunt pe rând ascultã-tor ºi vorbitor se numeºte dialog.În scris, intervenþia fiecãrei per-soane în dialog se marcheazã culinie de dialog (–). Linia de dia-log se scrie întotdeauna cu alineat.

Sfaturi

În timpul comunicãrii orale, tre-buie sã respecþi anumite reguli:ca vorbitor:• pronunþã mesajele vorbind

clar, suficient de tare ºi de rar,pentru a fi înþeles;

• foloseºte cuvinte pe care le în-þeleg partenerii de discuþie;

• priveºte ascultãtorul sau ascul-tãtorii;

• nu interveni înt-o discuþie dejaînceputã fãrã sã ceri permisi-unea celor care deja vorbesc.

ca ascultãtor:• nu-l întrerupe pe cel care

vorbeºte ºi nu vorbi în acelaºitimp cu el;

• priveºte vorbitorul ºi ascultã-lcu atenþie;

• formuleazã întrebãri dacã nu ai înþeles mesajul transmis devorbitor.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

vorbitor: ________________ascultãtor: _______________



ªtiai cã...?

Existã ºi limbi artificiale, precumEsperanto, care au fost create pen-tru a fi uºor de învãþat ºi utilizateca a doua limbã? Anumiþi lingviºti,precum J.R.R. Tolkien, au creatlimbi fantastice, deseori doar cuscop literar. Una din limbile luiTolkien se numeºte Quenya ºi in-clude alfabet ºi pronunþie proprie.

Societate comercialã angajeazã vânzãtori, electricieni, zidari,croitori, menajere ºi muncitori necalificaþi, cu vârste cu vârste cu-prinse între 18 ºi 40 de ani. SSaallaarriiuu aattrraaccttiivv!!

Persoanele interesate sunt aºteptate la sediul nostru din stradaCâmpineanu numãrul 43, în fiecare joi între orele 9-13.

Programãri la telefonul 356728.

1. Rãspunde oral la întrebãri.• Cui se adreseazã anunþul?• Pentru ce meserii face angajãri?• Ce trebuie sã facã persoanele interesate?

2. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã cã unul dintre voi este cel interesatde angajare, iar celãlalt angajatorul. Purtaþi dialoguri potrivite urmã-toarelor situaþii:– programarea pentru întâlnire;– discuþia despre condiþiile angajãrii.Cereþi cât mai multe informaþii de la persoana cu care vã aflaþi în di-alog. Oferiþi, la rândul vostru, rãspunsuri la întrebãrile parteneruluide dialog.

3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog care ar putea avea loc întrevânzãtor ºi cumpãrãtor.Cumpãrãtorul trebuie sã precizeze ce doreºte sã cumpere, sã cearãinformaþii despre produsul pe care doreºte sã îl cumpere, sã decidãdacã ia sau nu produsul, în funcþie de informaþiile primite.Vânzãtorul trebuie sã prezinte calitãþile produsului ales decumpãrãtor, sã-l convingã pe acesta sã-l cumpere.

– Bunã ziua! Aº dori sã-mi arãtaþi .........................................................– Bunã ziua! ..............................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................


Sã stãm de vorbãSã stãm de vorbã 6partea 2

Pentru început…Aºezaþi-vã în cerc. Discutaþi despre meseria pe care o aveþi sau doriþi sã o aveþi.Respectaþi în timpul dialogului regulile de ascultare ºi de vorbire.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

1. Scrie un mesaj potrivit fiecãrei situaþii ilustrate în fotografiile urmãtoare:

2. Marcheazã cu X în casetele corespunzãtoare situaþiilor care prezin-tã un dialog:persoanã citeºte ziarul;

persoanã vorbeºte la telefon cu alta;

persoanã cere informaþii unui prieten despre programul TV;

persoanã felicitã pe alta cu ocazia unei sãrbãtori;

persoanã prezintã ºtirile la televizor.

3. Completeazã în scris dialogul cu enunþuri potrivite.– De unde vii aºa târziu? – .............................................................................................................– Te vãd cam obosit.– .............................................................................................................– Te sfãtuiesc sã te odihneºti la sfârºitul acestei sãptãmâni!– .............................................................................................................

Care sunt elementele comunicãriiorale?Ce este un dialog?Ce reguli trebuie sã respectepartenerii de dialog?Cum se marcheazã în scris dia-logul?

Realizaþi la nivelul clasei un afiºcu titlul LEGI ALE CLASEI.

Introduceþi în aceastã listãreguli de comportare civilizatã ºide comunicare corectã.

Expuneþi afiºul în clasã. Res-pectaþi legile formulate!



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

confuzie – faptul de a lua pe ci-neva drept altcineva

CCoonnffuuzziiee

– Bunã ziua!– Sãrutmâna!– Mã bucur tare mult sã vã revãd! V-aþi schimbat de când nu ne-amvãzut.– Se poate.– Îmi pãreaþi mult mai înalt când v-am întâlnit prima datã. Parcãeraþi ºi mai blond.– Nu prea cred, doamnã. Poate am mai încãrunþit, dar în nici un caznu am fost blond.– Vã spun sigur cã aºa este! În plus, acum sunteþi ºi mai slab, dom-nule Georgescu!– Dar eu nu mã numesc Georgescu, doamnã. Numele meu esteMarinescu.– Cum? Nici Georgescu nu vã mai cheamã? Imposibil!

______________________

• Ce persoane participã la dialog?• Formaþi perechi ºi citiþi textul pe roluri.• Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.• Ce este amuzant în acest text?• Formulaþi o propoziþie în care sã folosiþi cuvântul explicat la voca-bular.• Scrie cel puþin trei nume de persoane care sã se termine în „escu”.• Copiazã primele patru alineate ale textului respectând regulile deaºezare în paginã.

• De cine ºi cum a fost început dialogul?• Cum ar fi început dialogul dacã întâmplarea s-ar fi petrecut seara?• Dar dacã ambele personaje erau bãrbaþi?• Cum se putea încheia dialogul dintre cele douã persoane?• Ce ar fi putut spune domnul Marinescu încã de la început pentru a

nu da doamnei ocazia de a continua dialogul?


Despre dialogDespre dialog 7partea 1

Pentru început…Formaþi grupe de 3, 4, 5 ºi 6 cursanþi. Imaginaþi-vã cã acum vã întâlniþi pentru prima data. Prezentaþi-vãunul altuia strângându-vã mâinile.Câte strângeri de mânã au fost în grupul vostru?

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Spune în ce situaþii se pot folosi urmãtoarele formule de iniþiere aleunui dialog:a) – Bunã ziua! Puteþi sã-mi spuneþi cât e ceasul?b)– Fiþi amabilã, când pleacã urmãtorul tren cãtre Iaºi?c)– Salut! Ai auzit cã ...........?d)– Alo, bunã dimineaþa! Sunt Adrian Popescu ............

2. Gãseºte formule potrivite de încheiere a dialogului pentru urmãtoa-rele situaþii:• te desparþi de o rudã care þi-a fãcut o vizitã;• îþi iei rãmas bun de la vecinii de compartiment, dupã o lungã cãlã-torie cu trenul;• pãrãseºti cabinetul doctorului dupã o consultaþie;• închei o convorbire telefonicã prin care ai cerut o informaþie.

3. Formaþi perechi ºi continuaþi dialogul început mai jos:– Spuneþi-mi, vã rog, cum aº putea sã ajung la ....................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– ..................................................................................................................– Mulþumesc!

4. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã urmãtoarea situaþie: unul este docto-rul, iar celãlalt este pacientul. Doctorul, care are un program foarteîncãrcat, îi fixeazã pacientului consultaþia urmãtoare într-o zi în carepacientul are un examen.

Purtaþi un dialog pentru a rezolva situaþia într-un mod convenabilpentru amândoi. Prezentaþi colegilor soluþia gãsitã.

Un dialog cuprinde formulede iniþiere (început), de menþi-nere (pãstrare, continuare) ºi deîncheiere.

Formulele de iniþiere pot fi:Bunã ziua!, Salut!, Sãrutmâna, Fiþi amabil, Vã rog!, Fiþi amabil! Îmi permiteþi?

Formule de menþinere pot fi:Ce crezi despre…? Pãrerea mea estecã…, Este interesant…, Dimpotrivã,eu cred cã…, Am observat cã…, Chiaraºa?

Formule de încheiere pot fi:La revedere! Vã salut!, Succes!, Pemâine!, Drum bun!, Îþi mulþumesc!

Formulele de iniþiere, men-þinere ºi încheiere ale dialoguluise folosesc diferit, în funcþie derelaþiile în care se aflã persoaneleparticipante la dialog.

– Ce iei cînd te doare capul? – O aspirinã.– ªi cînd te dor picioarele?– Maºina.

Scrie ºi tu............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

I.L. Caragiale

Pânã la introducerea timbrelorpoºtale, transportul unei scrisoriera plãtit de cel care primeascrisoarea. Taxa plãtitã era calcu-latã în funcþie de greutatea plicu-lui ºi de distanþã. Primele timbre poºtale au apãrutîn anul 1840 în Anglia ºi s-au fo-losit în locul taxelor. Costul tim-brului era suportat, ca ºi acum, decãtre cel care trimitea scrisoarea.

LLaa ppooººttããdupã I.L. Caragiale

– Vã rog, nu a venit o scrisoare pentru mine?– Nu. Dar de unde sã vinã?– ªtiu eu? De la cineva.– Dar cum vã cheamã pe dumneavostrã?– Ion Popescu.– Îmi pare bine. Fiþi sigur cã vã vom anunþa imediat ce va sosi ceva.– Mersi!– Dar unde staþi dumneavoastrã?– La mãtuºa mea.– Mersi!– Salutare!

• Ce persoane participã la dialog? • De ce venise domnul Ion Popescu la poºtã?• Identificã formulele de iniþiere ºi de încheiere a dialogului.• Care este personajul care a menþinut dialogul?• Citiþi textul pe roluri.• Dacã Ion Popescu ar fi avut la poºtã o scrisoare, funcþionarul ar fi

ºtiut cã lui îi este adresatã? De ce?• Transcrie ultima întrebare pe care funcþionarul i-a adresat-o dom-

nului Popescu.• Ce rãspuns ar fi trebuit sã dea Ion Popescu?


Despre dialogDespre dialog 7partea 2

Pentru început…Discutaþi despre mijloacele prin care persoanele îºi pot transmite mesaje.Pentru fiecare stabiliþi dacã mesajele se transmit oral sau în scris.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

1. Completeazã dialogul cu formule de iniþiere ºi încheiere potrivite.– .................................................................................................................– Nu, nu avem. Abia mâine sosesc aceste reviste.– .................................................................................................................– Încercaþi pe la ora cinci.– .................................................................................................................

2. Copiazã dialogul de mai jos punând enunþurile în ordine fireascã.– Cred cã în jurul prânzului.– Cu plãcere. La revedere!– Alo, bunã ziua! Sunt Andreea Voinea. Aº dori sã vorbesc cu Daniel.– Vã mulþumesc. Voi reveni cu un telefon.– Bunã ziua! Îmi pare rãu, Daniel nu este acasã.– Bunã ziua!– Cred cã în jurul prânzului.– Îmi puteþi spune când se întoarce?

3. Marcheazã cu câte X înaintea formulãrilor care menþin dialogul:Ce vrei sã spui? Ah, mi-am adus aminte!Hai, cã mã grãbesc! Spune mai repede!Mai explicã-mi, te rog, Este interesant, o data! mai povesteºte-mi!

4. Scrie un dialog potrivit urmãtoarei situaþii: mergi la un coleg sã-lrogi sã meargã cu tine la film. Acesta nu poate veni pentru cã arealt program. Stabiliþi împreunã sã mergeþi într-o altã zi.

Care sunt formulele folosite într-undialog?Care sunt regulile pe care trebuie sãle respectãm într-un dialog oral?

Sã dialogãm fãrã sã ne certãm!

Este neplãcut sã ni se spunã atunci când discutãm cu cinevacuvinte ca : nu ai dreptate, tu sã taci,ba nu e aºa, lasã-mã în pace etc.

Urmãriþi în dialogurile voastreformulãri care vã deranjeazã pevoi sau pe ceilalþi. Notaþi-le. Dis-cutaþi în clasã ºi, cu sprijinul învã-þãtorului, gãsiþi formule potriviteprin care vã puteþi spune pãrereafãrã a-l deranja pe celãlalt ºi fãrã avã certa.

De exemplu: în loc de: „Nu aidreptate” – „eu vãd altfel lucrurile saumie mi se pare cã” …



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

ingredient – substanþã care intrãîn compoziþia unui aliment sau aunui medicament

CCllããttiittee

IInnggrreeddiieennttee: 2 ouã, fãinã, lapte, sare.MMoodd ddee pprreeppaarraarree: la început se bat ouãle cu puþinã sare pânã devinspumã. Se adaugã fãinã albã puþin câte puþin, pânã se îngroaºãcompoziþia. Se toarnã laptele ºi se obþine o compoziþie subþire casmântâna. Clãtitele se prãjesc la foc potrivit într-o tigaie unsã cupuþin ulei. Întâi se rumenesc pe o parte, apoi cu vârful cuþitului, casã nu se rupã, se întorc pe partea cealaltã.MMoodd ddee sseerrvviirree: fiecare poate hotãrî, dupã preferinþã, cu ce va umpleclãtitele: cu dulceaþã, cu ciocolatã, brânzã dulce sau sãratã, ciuperci.PPooffttãã bbuunnãã!!

______________________

• Care sunt ingredientele necesare preparãrii clãtitelor?• Marcaþi cu X enunþurile adevãrate:

Clãtitele se preparã cu ouã prãjite.Compoziþia trebuie sã fie subþire ca smântâna.Clãtitele se coc la cuptor.Pentru a fi bine coapte, clãtitele se rumenesc pe ambele pãrþi.Clãtitele se pot umple cu brânzã dulce.

• În textul reþetei încercuieºte cuvintele care conþin literele î sau â.Transcrie pe o coloanã pe cele care conþin â ºi pe alta pe cele careconþin î. Observã poziþia acestor litere în cuvinte.

• Dintre imaginile cãrþilor alãturate textului alege-o pe aceea în careeste scrisã reþeta de clãtite.

• Citeºte de pe copertã alte informaþii despre carte.• Despre ce crezi cã este vorba în celelalte volume?• Ce cuprinde o carte între copertele sale?


CarteaCartea 8partea 1

Pentru început…Completeazã proverbul folosind cuvântul potrivit din parantezã.Cine are ………….. are patru ochi. (aragaz, carte, ochelari, atenþie)Discutaþi despre înþelesul proverbului.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Completeaza casetele cu î sau â.

nsorit stãp n ngheþatã

c mpie v nzãtor c ntar

at t nc ntat p r

st lp nt rziere m r it

2. Taie cuvântul scris greºit în enunþurile de mai jos:• La ânceputul/începutul zilei discutãm despre ºtirile din ziar.• Cîntecul/Cântecul acesta este nou.• Am înþeles/ânþeles cã nu putem întârzia/ântîrzia.• Bãtrînul/Bãtrânul coborî/coborâ cu greu din autobuz.• La prânz/prînz mâncãm/mîncãm împreunã/âmpreunã.

3. Transformã cuvintele dupã model:gând îngândurat drept rãu aspru vioi fum aripã soare departe sãmânþã crunt mireasmã

4. Completeazã enunþurile:• Titlul ºi ........................... unei cãrþi sunt scrise pe ............................ .• Filele cãrþii sunt prinse în ............................ .• Cãrþile se pot cumpãra de la ................................ sau împrumuta de la ............................ .• O foaie are douã ............................ .

Literele î ºi â redau acelaºi sunet. Se scrie î întotdeauna la începutul saula sfârºitul cuvântului. De cele mai multe ori, în interiorul cuvântuluise scrie â.O carte este alcãtuitã din:

filã sau foaie

coperte (coperþi)

cotorpaginã

O filã are douã pagini.Fiecare paginã este numerotatã.Pe copertã sunt scrise:titlul cãrþii, numele autorului, editura, anul apariþiei.

ªtiai cã…?

Cartea de cele mai mici dimensi-uni tipãritã pânã acum are o lungi-me ºi o lãþime de 0,9 mm. Eaconþine 30 de pagini, are 3 ilustra-þii color ºi 11 rânduri de text pepaginã.Cartea a fost realizatã ºi publicatãde Anatoly Konenko din Siberia,Rusia, în anul 1996. Cartea poatefi cititã numai cu ajutorul micro-scopului.


Re]ine!

Exerseazã!

De prin lumeadunate

Imagine din biblioteca unei ºcoli.Viziteazã ºi solicitã cãrþi din biblioteca

ºcolii tale!

a ului – a provoca o mare (ºineaºteptatã) mirare, admiraþie,emoþie; a uimi, a surprinderoman – scriere de întindere ma-re, cu conþinut complex, al cãruisubiect se desfãºoarã de-a lungulunei anumite perioade ºi angajea-zã mai multe personaje

ªtiai cã…?

Cea mai mare carte tipãritã a fosttipãritã în SUA. Are o lungime de2,13 m ºi o lãþime de 1,52 m. Are112 pagini, cântãreºte peste 60 dekilograme, iar producþia unui exem-plar costã 2 000 de dolari. Preþulde vânzare este 10 000 de dolari.

CCeellee ddiinnttââii lleeccttuurriidupã Mircea Eliade

Învãþasem deja alfabetul, dar încã nu-mi dãdeam seama la ceputea folosi. Nu mi se pãrea atât de interesant când am ajuns sã si-labisesc, nici când am izbutit sã citesc primele propoziþii.

Când am dat de cartea de citire a fratelui meu, dupã prima pagi-nã, n-am mai putut sã o las din mânã. Eram fermecat, parcã aº fidescoperit un joc nou, cãci din fiecare rând citit aflam lucrurinecunoscute ºi nebãnuite, care mã uluiau.

Tata avea vreo sutã, douã de volume, frumos legate în piele, darnu puteam citi decât titlurile, dar nici pe ele nu le înþelegeam întot-deauna. Pentru mulþi ani tata mi-a interzis sã citesc romane. Mi s-aîngãduit sã citesc basme ºi povestiri.

Setea mea de lecturã o potoleam la întâmplare, citeam peascuns ce îmi cãdea în mânã, în fundul grãdinii, în pod, în pivniþã.

• Care a fost prima carte pe care a citit-o personajul care povesteºte?• Cum i s-a pãrut aceastã carte?• De crezi cã i s-a interzis bãiatului sã mai citeascã romane?• Care dintre cãrþile a cãror copertã se aflã mai jos crezi cã sunt potri-

vite vârstei tale?

• Identificã în text cuvintele care conþin literele î sau â. • Formuleazã în scris o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul din

text care conþine î ºi â.


CarteaCartea 8partea 2

Pentru început…Mergi la biblioteca ºcolii sau a comunitãþii.Roagã persoana responsabilã de bibliotecã sã-þi recomande o carte potrivitã vârstei ºi intereselor tale.

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!De prin lumeadunate

Vocabular

1. Scrie în casete denumirile pãrþilor componente ale unei cãrþi indi-cate de sãgeþi.

2. Scrie douã informaþii pe care þi le oferã coperta alãturatã.

3. Completeazã enunþurile folosind cuvintele potrivite din parantezã. (omorî, României, românã, vânãtorul, râdã )• Când a auzit vestea a început sã ....................................................... .• Noi vorbim limba ............................................................................... .• Capitala ........................................................................ este Bucureºti.• ....................................................................................................... lupul.

4. Transformã cuvintele dupã modelul dat:vãd vãzândrâd cânt plimb zbor vând lupt cad strâng dau

5. Scrie câte cinci cuvinte care conþinã î ºi apoi â.

Care sunt componentele unei cãrþi?Ce informaþii oferã copertele uneicãrþi?Când scriem â ºi când scriem î?

Realizaþi o carteFormaþi grupuri de 3-5 cursanþi.Realizaþi împreunã o carte cuunul dintre titlurile:

• Sfaturi pentru sãnãtate;• Vedete îndrãgite:• Grãdina noastrã;• Protejaþi natura!

Pe fiecare paginã a cãrþii lipiþicâte un articol decupat din ziaresau reviste, care sã corespundãtitlului ales.Dacã doriþi, puteþi scrie chiar voitexte potrivite temei. Numerotaþifiecare paginã. Realizaþi copertepe care sã scrieþi titlul cãrþii ºinumele autorilor.Prezentaþi apoi colegilor cãrþilerealizate.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

festival – sãrbãtoarea evolua – a se dezvolta, a avansa

JJooccuurriillee OOlliimmppiiccee

Când ne gândim la Jocurile Olimpice, ne vin în minte întrecerilesportive. Cu toate acestea la început, în Grecia, aceste jocuri erauun festival religios.

Primele Jocuri Olimpice au avut cu 776 de ani înainte de naºterealui Hristos ºi aveau o singurã probã de alergare pe o distanþã de 200 demetri. Jocurile Olimpice se organizau, ca ºi acum, din patru în patru ani.

Dacã la început Jocurile Olimpice se desfãºurau într-o singurã zi, înaproape 300 de ani lucrurile s-au schimbat. Ele au ajuns sã cuprindã zeceprobe, derulate în cinci zile. Printre acestea se numãrau: cursa de aler-gare, lupte corp la corp, box, curse de cai, aruncarea discului ºi a suliþei,precum ºi un tip de sãriturã în lungime, pe muzicã.

În vara anului 2004, competiþiile sportive ale Olimpiadei au avutloc în Grecia. Evenimentele au durat ºaisprezece zile ºi au cuprinsdouãzeci ºi opt de sporturi.

______________________

• Unde ºi când au avut loc primele Jocuri Olimpice?• Ce sporturi cuprindeau Jocurile Olimpice dupã 300 de ani de la

înfiinþare?• Câþi ani au trecut de la primele Jocuri Olimpice?• Când vor avea loc urmãtoarele Jocuri Olimpice? • Subliniazã în text cuvintele scrise cu literã mare în interiorul

enunþurilor. Motiveazã scrierea lor.

• Scrie din text cuvintele care conþin grupurile mp ºi mb.• Desparte în silabe cuvintele copiate.


SporturiSporturi 9partea 1

Pentru început…Scrieþi pe rând, pe aceeaºi foaie, numele unui sport cunoscut de fiecare dintre voi.

VocabularDescoper\!

Cite[te aici!

1. Completezã cuvintele de mai jos cu mp sau mb.

strâ a iþie ti ru la ã

co liment co let scu tro on

2. Desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile mp sau mb.Grupeazã cuvintele de mai jos dupã numãrul de silabe.ºtampilã, timp, limbã, campionate, comportare, câmp, porumb,timpan, trompetã, strâmb, zimbru, dumbravã............................. ............................ ........................... ......................................................... ............................ ........................... ......................................................... ............................ ........................... ......................................................... ............................ ........................... .............................

3. Transformã cuvintele dupã modelul dat:pat – împãturit

pãdure barcãprieten belºugblând perecheparte boalã

4. Completeazã rebusul, ºtiind cã fiecare cuvânt cuprinde grupurile delitere mp sau mb.

1. 1. A doua lunã a toamnei;2. 2. Veiozã3. 3. Rege

4. 4. Om care stinge focul5. 5. Se mãsoarã în ore, minute ºi secunde

6. 6. Nas de elefant7. 7. Þine un sfert din an.

Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul descoperit pebanda coloratã.............................................................................................................................................................................................................................................

În limba românã întotdeauna îna-inte de b ºi p se scrie ºi se pro-nunþã m. Nu se scrie niciodatã n!

Exemplu:compot, campion, lampãbombã, umbrã, umblã

ªtiaþi cã…?

Prima cursã de alergare de laJocurile Olimpice s-a numit „sta-dion”. De aici provine cuvântul„stadion” pe care îl folosim ºi as-tãzi.


Re]ine!

Exerseazã!

De prin lumeadunate

biografie – date, informaþii despreviaþa unei persoane

Curiozitate

La primul concurs la care NadiaComãneci a obþinut nota 10,tabelele de afiºaj nu erau progra-mate sã arate aceastã notã. Aºa cã,nota gimnastei a fost scrisã 1:00.

NNaaddiiaa CCoommããnneeccii

Este practic imposibil sa vorbeºti de gimnastica româneascã fãrãsã o aminteºti pe Nadia. Ea este o legendã în acest sport.

La Olimpiada din 1976, simpatica fatã de 15 ani a scris adevãra-te pagini de istorie. Ea a fost prima gimnastã care a luat o nota de10 la o competiþie de acest fel. Campioana a luat atunci trei medaliide aur, una de argint ºi una de bronz.

SSccuurrttãã bbiiooggrraaffiiee:• s-a nãscut la 12 noiembrie 1961 în Oneºti;• pãrinþii ei se numesc Gheorghe ºi ªtefania;• a început gimnastica înainte de împlininirea vârstei de ºase ani;• s-a retras din competiþiile sportive în anul 1984;• locuieºte în România ºi SUA, în oraºul Norman, Oklahoma.

• Cine a fost Nadia Comãneci?• De ce a rãmas ea în istoria gimnasticii?• Ce rezultate a obþinut la Jocurile Olimpice din anul 1976?• Subliniazã în text cuvintele care conþin grupurile mp sau mb.

Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.• Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele scrise cu

literã iniþialã mare.• Scrie trei întrebãri pe care le-ai adresa gimnastei dacã ai întâlni-o.• Obþine cuvinte noi dupã model:

posibil – imposibil

par politeþeperfect permeabilpas permeabil

boldCere învãþãtorului explicaþii sau cautã în dicþionar sensul cuvintelor pecare nu le cunoºti.


SporturiSporturi 9partea 2

Pentru început…Încercuieºte în lista de mai jos numele sporturilor la care juriul dã note concurenþilor.

fotbal handbal patinaj înotgimnaticã volei baschet ciclism

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

1. Completeazã propoziþiile folosind cuvintele corespunzãtoare scriseîn coloana alãturatã.

În luna ........................... se încheie sezonul la mare.Pe reþetã este nevoie de ......................... dispensarului.Fabrica de mobilã angajeazã .................................... .Cererea de ................... trebuie .................. cu atenþie.Este ......................... sã-þi alegi meseria care-þi place.

2. Scrie lunile anului care conþin grupurile mp sau mb.

3. Scrie dupã dictare textul:SStteeaagguull oolliimmppiicc

Cele cinci cercuri olimpice înlãnþuite reprezintã emblema JocurilorOlimpice. Ele simbolizeazã înfrãþirea celor cinci continente ale lumii.

În timpul Jocurilor Olimpice drapelul este ridicat pe stadion îm-preunã cu drapelele tuturor þãrilor participante. Acestea se coboarãla sfârºitul ceremoniei de închidere a întrecerilor.

4. Scrie un scurt dialog în care sã foloseºti cuvintele: sâmbãtã, împre-unã, important, umbrelã.

5. Transformã cuvintele dupã urmãtorul model:pachet – împachetat piedicã – .................. piatrã – .........................bãtrân – ................... broboadã – ..................blanã – .................... podoabã – ...................

Care sunt regulile învãþate desprescrierea corectã a cuvintelor?

Formaþi grupe ºi alegeþi per-sonalitãþi din lumea sportului, amuzicii, a cinematografiei sau dincomunitatea localã. Realizaþi unproiect care sã cuprindã: - o scurtã biografie a acesteia;- fotografii;- articole din ziare, reviste cu pã-reri ale diverselor persoane desprepersonalitatea aleasã;- rãspunsuri ale persoanei respec-tive la întrebãrile voastre, dacãputeþi sta de vorbã cu ea.

Daþi un titlu proiectului reali-zat pe grupe ºi apoi prezentaþi-lîn faþa colegilor.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

ºtampilãimportantcompletatãseptembrieîmprumuttâmplar

invazie – cotropire, atac armat

Înlocuieºte cuvintele subliniatecu altele, astfel încât enunþurilesã nu-ºi schimbe înþelesul.• Incendiul a cuprins clãdirea.• Aici se aflã Parlamentul României.• Cea mai mare încãpere este SalaUnirii.

BBuuccuurreeººttii

Deºi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii,inundaþii, cutremure, Bucureºtiul are ce sã arate vizitatorului, fie cãacesta locuieºte aici, fie cã vine din altã localitate sau din strãinãtate.Ar fi o pierdere sã treceþi prin Bucureºti fãrã sã vedeþi mãcar o parte dince vã propun în continuare.

AAtteenneeuull RRoommâânn

Pentru a strânge banii necesari pentru construcþia clãdirii, s-afolosit îndemnul: „„DDaaþþii uunn lleeuu ppeennttrruu AAtteenneeuu””. În 1886 a începutconstrucþia dupã planurile unui arhitect francez ºi a fost dat în folo-sinþã la 14 februarie 1888. Este locul unde se dau concerte de mu-zicã simfonicã.

MMuuzzeeuull SSaattuulluuii

În primãvara anului 1936 se înfiinþeazã Muzeul Satului Românesc.Acum se numeºte Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, dupã numele

celui care l-a înfiinþat. Muzeul prezintã peste trei sute de case ºigospodãrii þãrãneºti din diferite zone ale þãrii.

Muzeul ocupã o suprafaþã de 15 hectare ºi este cel mai maremuzeu în aer liber din Europa.

PPaallaattuull PPaarrllaammeennttuulluuii (CCaassaa PPooppoorruulluuii))

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii în anii ‘80. Are o înãlþime de 84 m (cuprinde 12 etaje), având o suprafaþã

de 330 000 de metri pãtraþi. Este a doua clãdire din lume camãrime dupã Pentagon. Cea mai mare încãpere se numeºte SalaUnirii, cu o înãlþime de 16 m ºi o suprafaþã de 2 200 metri pãtraþi,aici aflându-se cel mai mare candelabru din clãdire, cu o greutatede trei tone ºi 7 000 de becuri.

Aici se aflã acum Parlamentul României, de unde ºi cealaltãdenumire.

______________________

• Ce locuri din Bucureºti sunt prezentate în text?• Spune cel puþin câte o informaþie despre fiecare dintre cele trei

locuri prezentate.


Bucureºti, capitala þãriiBucureºti, capitala þãrii 10partea 1

Pentru început…Spune câteva lucruri pe care le cunoºti despre oraºul Bucureºti.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Uneºte cu sens asemãnãtor de pe cele douã coloane.

îngâmfat fiinþãfãpturã prietenmister fudulflacãrã fãclieamic secret

2. Din fiecare ºir de cuvinte, taie-l pe acela care nu are înþeles asemã-nãtor cu cele date.

• cuminte – astâmpãrat, domol, potolit, deºtept• vorbeºte – rosteºte, þipã, grãieºte, spune• ajutor – spijin, bani, protecþie, ocrotire • gãsit – aflat, dibuit, ascund, descoperit• gãtit – aranjat, dichisit, împodobit, mâncat

3. Transcrie enunþul de mai jos înlocuind cuvintele subliniate cu altelecu înþeles asemãnãtor.

Bucureºtenii au aflat cu surprindere cã spaþiul din jurul PalatuluiParlamentului se va putea utiliza pentru organizarea unor curse deautomobile.

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

...........................................................................................................................

4. Completeazã careul folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor date.

1. 1. grãunte2. 2. suie3. 3. ladã4. 4. þipãt5. 5. repede6. 6. ºcolar7. 7. viclean8. 8. corp9. 9. picant

În limba românã sunt cuvintecare au formã diferitã, dar înþe-les asemãnãtor.Ele se folosesc pentru a nu repe-ta în mod supãrãtor un anumitcuvânt în comunicare.

Oraºul vãzut din avion

Informaþii utile

Distanþele de la Bucureºti la câte-va din celelalte oraºe ale þãrii sunt:547 km – Arad, 592 km – Baia Mare,168 km – Braºov,440 km – Cluj-Napoca,226 km – Constanþa,134 km – Craiova,343 km – Drobeta Turnu Severin,244 km – Galaþi,64 km – Giurgiu,393 km – Iaºi, 592 km – Oradea,60 km – Ploieºti,175 km – Râmnicu Vâlcea,274 km – Sibiu,439 km – Suceava,337 km – Târgu Mureº,562 km – Timiºoara.


Re]ine!Exerseazã!

De prin lumeadunate

BUCUREªTI

metropolã – oraº mare

ªtiai cã...?

Oraºul Bucureºti a fost amintitpentru prima oarã în documentela 20 septembrie 1459 pe timpuldomnitorului Vlad Þepeº, care ºi-astabilit aici a doua capitalã dupãcea de la Târgoviºte.

Vlad Þepeº

LLeeggeennddaa lluuii BBuuccuurr

Orice om ºi orice loc are istoria lui. Oraºul Bucureºti are ºi el o poveste care s-a transmis din bãtrâni:

Legenda lui Bucur. Poveste spune cã demult trãia un pãdurar sãrac ce avea o fiicã pe

nume Dâmboviþa. Fata ºtia toate secretele pãdurii, toate potecile, toatecãrãrile, toate vieþuitoarele care trãiau ascunse în iarbã ºi în tufiºuri.

Într-o zi, un prinþ dintr-o împãrãþie îndepãrtatã s-a rãtãcit prinpãdure. Întâlnind-o pe Dâmboviþa, i-a cerut sã-l ajute sã-ºi regãseascãdrumul. Ea a fost bunã ºi i-a arãtat calea. Prinþul, vãzând frumuseþeaºi gingãºia ei, a cerut-o de nevastã. Fata i-a spus însã cã ea îi promi-sese mâna lui Bucur, un cioban sãrac din împrejurimi. Atunci, prinþuli-a oferit fetei un cuþitaº cu gândul cã fata îl va omorî pe Bucur.

Însã Dâmboviþa – care îl iubea pe Bucur – i-a povestit logodnicu-lui întâmplarea ºi în semn de credinþã faþã de el a înfipt cuþitul într-ostâncã. Din locul unde a lovit, a þâºnit un izvor de apã bunã, curatãºi clarã. Dâmboviþa a botezat acest izvor cu numele ei ºi, împreunãcu iubitul sãu, au format un sãtuc la marginea pãdurii pe malulizvorului.

Bucur a dat aºezãrii numele lui. ªi aºa, satucul, devenit astãzi me-tropolã, se numeºte Bucureºti, iar apa care-l strãbate, Dâmboviþa.

• Formaþi perechi. Pe rând, puneþi-vã unul altuia întrebãri despre conþi-nutul legendei lui Bucur. Rãspundeþi la întrebãrile care vi s-au adresat.

• Identificã în text cuvintele care se scriu întotdeauna cu literã mare.• Subliniazã din text urmãtoarele cuvinte: sãrac, potecile, ascunse, calea,

nevastã, promisese, cioban, oferit. Scrie aceste cuvinte pe o coloanã.• Pentru coloana de cuvinte scrisã în caiet gãseºte cuvintele cu sens

asemãnãtor din ºirul urmãtor: oier, drumul, cãrãrile, soþie,nevoiaº, pitite, fãgãduise, dãruit.

• Reciteºte textul înlocuind cuvintele subliniate cu cele cu înþelesasemãnãtor gãsite.


Bucureºti, capitala þãriiBucureºti, capitala þãrii 10partea 2

Pentru început…Citeºte cât poþi de clar ºi de repede: • Cosaºul Saºa când coseºte cât ºase saºi sasul coseºte. ªi-n jos, ºi-n sus la casa sa coseºte Saºa ºi-n ºosea.• Capra calcã piatra. Piatra crapã-n patru. Crãpai-ar capul caprei negre-n patru, cum a crãpat piatra-n patru.• Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureºti.

Cite[te aici!


De prin lumeadunate

Vocabular

1. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvântul care se repetã în modsupãrãtor cu un altul cu înþeles asemãnãtor:

a) Era odatã un om care avea un bãiat. Bãiatul era tare leneº.Tatãl se tot gândea cum sã-l dezveþe pe bãiat de nãravul sãu.b) De bucurie cã am trecut examenul, am invitat la o petreceretoþi prietenii. Ei au fost bucuroºi de reuºita mea ºi au venit cubucurie la mine.

2. Dintre enunþurile date identificã-l pe acela în care:a) cuvântul „bunã” are înþeles asemãnãtor cu „gustoasã”;

• Ea este o prietenã bunã.• Am fãcut o treabã bunã.• Prãjitura este foarte bunã.

b) cuvântul „gãtit” sã însemne „împodobit”;• Am gãtit sarmale în foi de viþã.• Fata s-a gãtit pentru nuntã.• Campionul s-a gãtit de luptã.

c) cuvântul „carte” sã aibã înþeles de „manual”;• Cine are carte, are parte.• Ultima carte era un ºapte de treflã.• În carte erau multe exerciþii.

3. Scrie o listã cu cinci cuvinte pentru care cunoºti cuvinte cu înþelesasemãnãtor.Cere-i colegului sau colegei sã gãseascã pentru cuvintele scrise detine altele cu înþeles asemãnãtor.

De ce este important sã înlocuimun cuvânt cu altul cu înþeles ase-mãnãtor?

Realizaþi în grupuri de 5-7 cursanþiun album despre localitatea încare locuiþi. Faceþi poze sau desenaþi: locuricare amintesc de trecutul aºezãrii,instituþii importante pentru viaþalocuitorilor, locuri frumoase carear putea fi vizitate de turiºti. Îndreptul fiecãrei imagini scrieþicâteva informaþii.Încercaþi sã aflaþi de la bãtrânipovestiri despre persoanele ºilocurile în care trãiþi. Scrieþi aces-te povestiri.Daþi albumului un titlu.Prezentaþi colegilor albumele.Faceþi aprecieri asupra lucrãrilor.

Exemplu:Mãnãstirea Sinaia, construitã deMihail Cantacuzino în anul 1695



Rezultatul tãu:

Observaþii

Aminteºte-þi!

☺

Practic

râs – (aici) animal sãlbatic asemã-nãtor cu pisica, lynx

OOmmuull

Cu mult timp în urmã, vieþuitoarele au hotãrât sã-ºi aleagã unîmpãrat. Adunate în apele mãrii, au zis:

– Cine va ajunge primul în vârful cel mai înalt al munþilor, acelava fi stãpânul nostru!

La rãsãritul soarelui, vieþuitoarele au pornit spre muntele dindepãrtare. Multe vieþuitoare au rãmas însã în apele mãrii: scoici,meduze, cãluþi de mare, peºti mai mari sau mai mici. Altele aureuºit sã iasã pe uscat: raci, crabi, broaºte, ºerpi. Mai harnici,ºoarecii ºi ºopârlele au ajuns în câmpii. Cãprioarele, lupii, mistreþii,vulpile s-au oprit în zona dealurilor. Puternicii urºi ºi cerbii, dar ºirâºii cei iuþi au ajuns la poalele munþilor ºi acolo au rãmas.

Numai OOMMULL a reuºit sã ajungã în vârful munþilor, devenind stã-pânul lumii.

______________________

• Formaþi grupe de câte trei cursanþi. Formulaþi în scris întrebãri princare sã vã verificaþi colegii dacã au înþeles textul citit. Faceþi apreci-eri asupra rãspunsurilor primite.

• Formaþi douã grupe. Una dintre ele sã susþinã pãrerea cã: Omul estecea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omul nu este cea maiputernicã fiinþã de pe Pãmânt.Oferiþi exemple de situaþii care sã sprijine pãrerea voastrã.

• Formuleazã propoziþii în care cuvintele „râs” ºi „iuþi” sã aibã înþelesuridiferite.

• Transcrie prima propoziþie înlocuind cuvintele vieþuitoare ºi îm-pãrat cu altele cu înþeles asemãnãtor.

• Transformaþi, dupã model, cuvintele: oameni – oameniipeºti – crabi – urºi –melci – ºoareci – cerbi – raci – mistreþi – râºi –

• Formaþi perechi. Fiecare dintre voi sã citeascã urmãtoarele propo-ziþii alegând unul din cuvintele scrise înclinat. Ce observaþi?Omul este cel mai puternic/slab de pe Pãmânt.La rãsãritul/apusul soarelui au pornit spre munte.


OmulOmul 11partea 1

Pentru început…Spuneþi fiecare dintre voi pe rând, câte un lucru care îl deosebeºte pe om de animal.

Vocabular

Descoper\!

Cite[te aici!

1. Folosindu-te de imaginile de mai jos, formuleazã propoziþii în caresã foloseºti grupurile de cuvinte cu sens opus:

mare – micã aproape – departe bucurie – tristeþe

2. Descoperã cuvintele cu înþeles opus celor date dupã model:omenos – neomenoscinste – convingãtor –priceput – iertãtor –atent – milos –clar – liniºte –

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus ce-lor subliniate.

• Buturuga micã rãstoarnã carul ................................ .• .......................... lunii pãtrundea în întunericul casei.• Veselia prietenilor a alungat ......................... omului.

4. Identificã în careul de mai jos perechile de cuvinte cu înþeles opus.Scrie cuvintele descoperite în tabelul de mai jos, în caiet.

Exemplu: gol

În limba românã existã cuvintecu înþeles opus. Înlocuirea unuicuvânt cu altul cu înþeles opusschimbã înþelesul enunþului.Unui cuvânt îi pot corespundemai multe cuvinte cu înþeles opus,în funcþie de înþelesul pe careacesta îl are în enunþ.

ªtiai cã...?

Prima descoperire a omului a fostfocul. Stãpânind focul, oamenii auînvãþat sã se încãlzeascã, sã-ºi fa-cã luminã, sã-ºi frigã alimentele ºisã þinã fiarele la distanþã.


Re]ine!

Exerseazã!

De prin lumeadunate

G O L R U JR R A R N OA P T S U SS L A B N UC I R C E RI N G U S T

cosmonaut – persoanã care zboa-rã în Cosmos, dincolo de Terraperipeþii – întâmplãri imens – foarte mare

ªtiai cã...?

Dupã o cãlãtorie în Univers, as-tronauþii se întorc cu 3 centimetrimai înalþi ºi cu 10 kilograme maislabi.

DDiinnccoolloo ddee TTeerrrraa

Încã din cele mai vechi timpuri, de când s-a descoperit cã nusuntem singuri în Univers, omul a vrut sã ajungã pe alte planete.

Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus ºi primul omcare a zburat în spaþiul din jurul Pãmântului. Atunci a vãzut pentruprima datã Planeta albastrã în toatã splendoarea ei. „Cerul estefoarte întunecat, iar Pãmântul este albãstrui” au fost cuvintele luiGagarin referitoare la acel moment unic, notând ºi faptul cã toatecorpurile cereºti se vãd mult mai bine de acolo, din spaþiu. Zborul înjurul Terrei a fost lipsit de peripeþii ºi a durat o orã ºi 48 de minute.

Primii oameni care au pãºit pe Lunã au fost americanii, pe datade data de 20 iulie 1969. Evenimentul a fost filmat ºi a putut fiurmãrit de milioane de oameni din lumea întreagã. „Un pas mic pen-tru om, un salt imens pentru omenire” au fost primele cuvinte ros-tite de astronautul american.

În zilele noastre s-a nãscut un nou vis la fel de greu de atins:explorarea planetei Marte.

Sã fie oare doar un vis?

1. Formuleazã în scris propoziþii folosind cuvintele explicate la vocabular.2. Scrie trei lucruri pe care ai vrea sã le afli despre cãlãtoriile omului în

spaþiu.3. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: vechi, primul, greu.4. Transcrie fragmentul care prezintã prima cãlãtorie pe Lunã.


OmulOmul 11partea 2

Pentru început…Discutaþi în grup despre cum credeþi cã ar fi fost lumea dacã omul nu ar fi inventat obiectele ilustrate mai jos.

Cite[te aici!

Foloseºte-þi cunoºtinþele!De prin lumeadunate

Vocabular

1. Pentru fiecare cuvânt subliniat identificã în coloana alãturatã pe celcu sens opus.

• Salteaua cumpãratã este mai groasã decât cea veche.• În casã lumina era aprinsã.• Omul era acuzat pe drept.• De emoþie faþa îi era aprinsã.• Am mers spre casã pe drumul drept.• Copacul avea trunchiul drept.

2. Transcrie anunþul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroºat cualtele cu înþeles opus.

La un preþ mic, ofer un câine blând,cu blanã moale ºi lungã.

Latrã prietenos la cunoscuþi.Mãnâncã puþin ºi doarme mult.

3. Pentru fiecare calitate scrie câte un defect. modestie cinste hãrnicie curaj dãrnicie sinceritate

Ce reguli de scriere corectã a cu-vintelor ai învãþat?Ce ºtii despre sensul cuvintelor?

Realizaþi la nivelul clasei pano-uri cu titlurile:• LEGAL – ILEGAL• POLITICOS – NEPOLITICOS• PERMIS – INTERZIS

Pe acest panou scrieþi infor-maþii despre tema aleasã. Vãputeþi referi la reguli de igienã, depãstrare a sãnãtãþii, legi pe care lecunoaºteþi, reguli de comportarecivilizatã.

Puteþi completa panoul cuglume, caricaturi sau articole dinziare sau reviste care se potrivesctemei alese.

Expuneþi panourile la intrareala ºcoalã.



Rezultatul tãu:

Observaþii

Practic

Aminteºte-þi!

☺

strâmbocolitstinsãpalidãnedreptsubþire


Acum ºtiuAcum ºtiu!partea

Pentru început…Reciteºte din primele pagini ale manualului care au fost aºteptãrile tale la începutul modulului. Care dintre acestea s-au împlinit? Care nu s-au împlinit? Care crezi cã a fost motivul?

Scrie în dreptul fiecãrui enunþ, dupã cum te apreciezi: foarte bine, bine, suficient de bine sau deloc.

1. Ce este un dialog? Cum se marcheazã acesta în scris?2. Ce reguli trebuie sã respecte vorbitorul? Dar ascultãtorul?3. Din ce este o compusã o carte?4. Care este ordinea literelor în alfabet?5. Ce semne de punctuaþie se pot folosi la sfârºitul enunþurilor? În ce situaþii?6. Care sunt regulile de scriere a cuvintelor care conþin literele â ºi î?7. Ce alte reguli de scriere aþi învãþat?

Verificã-þi cunoºtinþele!

Cite[te aici!

Desprind informaþiile importante dintr-un mesaj pe care îl ascult.Îmi dau seama dacã un mesaj ascultat este corect sau nu.Formulez întrebãri atunci când nu înþeleg ceva.Povestesc lucrurile importante pe care le aud.Formulez propoziþii folosind cuvinte noi.ªtiu sã încep ºi sã închei dialoguri cu persoane diferite.Citesc uºor un text scurt pe care îl cunosc.Pot sã rãspund oral la întrebãri despre conþinutul unui text citit.Scriu corect cuvinte care conþin grupurile de litere (ce, ci ge, gi, che, chi ghe, ghi),grupurile mp, mb, literele î ºi â ºi litera x.

Scriu corect enunþuri ºi texte scurte.Folosesc semnele de punctuaþie (punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii), ºi linia dedialog în scrierea enunþurilor.


Înainte de examenÎnainte de examen1. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog despre orele de limba românã din acest modul. Precizaþi fiecare ce text

v-a plãcut cel mai mult ºi de ce, ce reguli de scriere aþi învãþat, ce informaþii aþi reþinut de la rubrica ªtiai cã…?Folosiþi în discuþii ce aþi învãþat în acest modul.Prezentaþi pe scurt ºi celorlalþi cursanþi informaþiile pe care le-aþi aflat de la partenerul/partenera de dialog.

„Neobositul pãrinte umbla din casã în casã, împreunã cu bãdiþa Vasile, dascãlul bisericii, ºi sfãtuia peoameni sã-ºi dea copiii la învãþãturã.

Cea dintâi ºcolãriþã a fost însãºi Smãrãndiþa popii, o zgâtie de copilã agerã la minte ºi aºa de silitoare,de întrecea mai pe toþi bãieþii ºi din carte, dar ºi din nebunii.

Însã pãrintele mai în toatã ziua da pe la ºcoalã ºi vedea ce se petrece... ªi ne pomenim într-una dinzile cã pãrintele vine la ºcoalã ºi ne aduce un scaun nou ºi lung. Dupã ce-a întrebat pe dascãl, care cumne purtãm, a stat puþin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bãlan” ºi l-a lãsat în ºcoalã. ...

În altã zi ne trezim cã iar vine pãrintele la ºcoalã, cu moº Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, darde ºcoalã nouã, un drãguþ de biciuºor de curele, împletit frumos, ºi pãrintele îi pune nume Sfântul Nicolai.ªi a pus pãrintele pe dascãl sã asculte pe fiecare tot ce-a învãþat peste sãptãmânã. ªi câte greºeli va facesã i le însemne cu cãrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greºealã sã-i ardã ºcolarului câte unSfânt-Nicolai. Atunci copila pãrintelui, cum era sprinþarã a bufnit în râs. Pãcatul ei, sãrmana!

– Ia, poftim de încalecã pe Bãlan, jupâneasã! zise pãrinteleªi Smãrãndiþa a mâncat papara, ºi pe urmã ºedea cu mâinile la ochi ºi plângea ca o mireasã, de sãrea

cãmãºa de pe dânsa.”(fragment din Amintiri din copilãrie de Ion Creangã)

2. Formaþi perechi. Citiþi fiecare cu voce tare câte o parte marcatã din text.

3. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului.Smãrãndiþa era fata preotului.Bãdiþa Vasile a adus Calul Bãlan.Calul Bãlan era un scaun.Pãrintele adusese biciul ºi scaunul pentru pedepsirea copiilor care greºeau.Biciul era pentru calul dascãlului.Primul copil pedepsit a fost Smãrãndiþa.

4. Scrie din text cuvintele cu înþeles asemãnãtor pentru: pãrinte, mergea, ºcolãriþã, copilã, se petrece.

5. Rãspunde în scris la întrebare:De ce a fost pedepsitã Smãrãndiþa?

Cite[te aici!


Probã de verificare Probã de verificare 1partea

AAmmiinnttiirrii ddiinn ccooppiillããrriieede Ion Creangã

Odatã, vara, pe la Moºi, mã furiºez la moº Vasile, fratele mai mare al tatei, sã fur niºte cireºe, cãcinumai la dânsul era un cireº vãratic, care se coace în Duminica Mare.

Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere pe Ion, sã ne ducem la scãldat.– Nu-i acasã, zice mãtuºa Mãrioara. S-a dus cu moºu-tãu Vasile la Codreni.– Apoi dar, mai rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! Îmi pare rãu cã nu-i vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi

avut plãcere sã ne scãldãm.Sãrut mâna mãtuºii, ca un bãiat de treabã, ºi ies din casã cu chip cã mã duc la scãldat. Mã furiºez pe

unde pot, ºi, când acolo mã furiºez în cireºul femeii ºi încep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte,cum se gãseau.

1. Rãspunde în scris la întrebãri:a) Când se petrece întâmplarea?_________________________________________________________________________________b) De ce s-a dus la copilul la unchiul sãu?_________________________________________________________________________________c) Ce i-a spus bãiatul mãtuºii?_________________________________________________________________________________

2. Identificã în text cuvintele care denumesc nume de persoane. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvintesã se afle în interiorul enunþurilor.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Completeazã potrivit spaþiile punctate.Titlul textului este ........................................................., iar autorul ................................................................. .Textul a fost scris cu .......... alineate. Linia de dialog s-a folosit de ........... ori, iar punctul de ........... ori.

4. Completeazã fragmentul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.

ªi cum cãram eu la cireºe, iaca mãtuºa cu o jordie în mânãDar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul zise ea cu ochii holbaþi la mine Scoboarã-te jos, tâlharule,

cã te-oi învãþa euDar cum era sã cobor, cã jos era prãpãdenie

Cite[te aici!


Probã de verificare Probã de verificare 21. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Dã textului un titlu potrivit.

.....................................................

Pe mãsurã ce omul a evoluat, a simþit dorinþa de a reda cât mai bine trãirile. În acest fel miºcãrile auînceput sã le imite pe acelea ale pãsãrilor, ale animalelor, sã fie tot mai expresive ºi sã fie însoþite desunete ºi ritmuri.

Dansul este cea mai strãveche artã a omenirii. Înainte de a comunica prin cuvinte, gestul, strigãtul,pasul, sãritura erau mijloace prin care oamenii îºi manifestau simþãmintele de bucurie, teamã, neliniºte.

Dansul l-a însoþit pe om în toate momentele importante ale vieþii: naºterea, cãsãtoria, culesul roade-lor, rãzboaie.

În zilele noastre pe întreaga suprafaþã a pãmântului se întâlnesc diferite dansuri, care sunt diferite dela un popor la altul.

2. Transcrie al doilea fragment. Subliniazã cuvintele formate din trei silabe.__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Transformã cuvintele dupã modelele date: rãzboi – rãzboaie viori – vioarã• genþi – • lãmâi –• bãieþi – • cãlcâi –• rod – • pietre –• ploi – • cozi –

4. Scrie câte un mesaj potrivit fiecãrei ilustraþii:

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________


Probã de verificareProbã de verificare 3partea

AAssttããzziiVremea va fi predominant frumoasã ºi se va încãlzi comparativ cu ultimele zile.Cerul va fi senin în majoritatea regiunilor þãrii. La munte se vor semnala precipi-taþii uºoare. Vântul va sufla slab, pânã la moderat. Temperaturile maxime vor ficuprinse între 9 ºi 17 grade, iar cele minime între 3 ºi 7 grade, mai coborâte îndepresiunile muntoase. În Dobrogea vor fi condiþii de brumã. Noaptea ºi dimi-neaþa, în zonele joase vor fi condiþii de ceaþã.

MMââiinneeVremea se va încãlzi. Cerul va fi senin ºi nu sunt aºteptate precipitaþii în nici oregiune a þãrii. Vântul se va intensifica. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în-tre 12 ºi 19 grade.

1. Consultã dicþionarul pentru a afla sensul cuvintelor necunoscute.

2. Completeazã spaþiile punctate cu informaþii desprinse din text.Astãzi vremea va fi ................................ ºi se va ................................ . Va ploua uºor la .................................. .Temperaturile maxime vor fi cuprinse între ................................ , iar cele minime între ................................ .Condiþii de ceaþã vor fi ................................ în zonele joase.

3. Scrie din text câte trei cuvinte formate din:• trei silabe; _________________________________________________________________________• patru silabe; _______________________________________________________________________• cinci silabe. ________________________________________________________________________

4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: brumã, majoritatea ºi precipitaþii.________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Scrie enunþuri despre vreme la sfârºitul cãrora sã foloseºti pe rând:a) punctul;__________________________________________________________________________________b) semnul întrebãrii;__________________________________________________________________________________c) semnul exclamãrii.__________________________________________________________________________________

Cite[te aici!


HHoorroossccoopp

CCaarraacctteerriizzaarree ggeenneerraallããÎn acest sfârºit de sãptãmânã este recomandat ca toate persoanele sã se odihneascã. Evitaþi sã faceþi

cãlãtorii pe distanþe mari. Fiþi atenþi la sãnãtate.BBeerrbbeeccAveþi tendinþa de a vã apuca de mai multe treburi odatã. Evitaþi acest lucru, pentru cã s-ar putea sã nu

duceþi nimic la bun sfârºit. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie pe care o aºteptaþi de mult timp. TTaauurrProgramul încãrcat din ultimul timp îºi va spune cuvântul. Este timpul sã vã odihniþi dacã nu doriþi sã

ajungeþi la medic. Veþi primi o veste bunã de la un vechi prieten pe care nu l-aþi vãzut de mult timp.GGeemmeenniiNu vã lãsaþi tentaþi sã cheltuiþi mai mult decât vã permiteþi. Gândiþi-vã de douã ori înainte de a

cumpãra ceva. Este indicat sã rãmâneþi acasã, alãturi de familie. Le-ar face mare bucurie celor dragi.

1. Subliniazã varianta corectã de rãspuns.

a) Acest tip de text poate fi citit: b) În caracterizarea generalã a zodiilor se recomandã tuturor persoanelor:într-o carte; sã se odihneascã;într-un ziar; sã cãlãtoreascã;într-un afiº. sã stea alãturi de familie.

c) Este recomandat sã nu cheltuiascã bani persoanelor nãscute în zodia:• Berbec;• Taur;• Gemeni.

2. Scrie cuvinte cu sens asemãnãtor celor date.• treburi;• cãlãtorie;• ºtire;• bucurie.

3. Scrie denumirile zodiilor de mai jos în ordine alfabeticã: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioarã.____________________________________________________________________________________

Cite[te aici!

Probã de verificare Probã de verificare 4

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	leminh
View:	217 times
Download:	2 times

primar_romana_II_cursant

Documents