IV. - VN NUMER No 53. DUMINECA 23 DECEMBRE 1879. C PRIMARIEI . . 10 nou . . . 5 ANUNCIURI Linia de 30 litere. . . . 30 . . 20 , Directia : Ospelul Comunal, Strada PRIMARUL BUCURESCI. ORDONANTA vedere netntelegerile ce se ivese tntre de licuide precum fraudele ce se rátórea butilor butóielor, cotul eel care o cuantitate de licuide de cea ce pacitatea vaselor mod esact, ale Pizu, luerate systematic cum s'a tat de In vederea si basa art. 101 din legea comunalA, Primarul din hotsaräse cele : 1. Cu de la 1880 nu va maT permis a se mësura vasele cotul la facultatea interesag a face rea din cele sus al Pizu. 2. serviciul aecise- precum de torul cotitului a se conforma ordonante; pentru dintre ce vor contraveni, se vor procese-verbali se vor judecä- spre a li se aplica prescrise de pentru ce contravin telor municipal 3. comunale sunt cutarea No. 18,133. 1879, Decembre 5. RAPORTUL Domnilor supra preeum in 1879, de D. INTRODUCERE In basa decisiuneT onor co- munal din 10 ale luneT bine-voit a ne expertisa projectelor de : a). Aducere distribuire a apelor orasul curescY ; b). Canalisarea acestuT oras, Corectiunea Avénd vedere pe va posibil naviga- iunea pe acésta din Cele dou nu de al 3-lea executate de inginerT di-. cgutat a luerarea pectivg, putut de de cea Ast-fel credem de datoria a v face nu de care de la un óre-care, póte sub ceea ce timpul ca póte de cât unul, pentru numaT coor- dinarea tutulor punctelor, póte maT per- fectg, cas care va reusi
Transcript
IV. - VN NUMER No 53. DUMINECA 23 DECEMBRE 1879.
C
PRIMARIEI
. . 10 nou. . . 5
ANUNCIURILinia de 30 litere. . . . 30
. . 20 ,
Directia : Ospelul Comunal, Strada
PRIMARUL BUCURESCI.
ORDONANTA
vedere netntelegerile ce se ivesetntre de licuideprecum fraudele ce serátórea butilor butóielor, cotul eel
care o cuantitate de licuidede cea
cepacitatea vaselor mod esact,ale Pizu,
luerate systematic cum s'atat de
In vederea si basa art. 101din legea comunalA, Primarul
din hotsaräse cele :
1. Cu de la 1880nu va maT permis a se mësura vasele
cotul lafacultatea interesag a facerea din celesus alPizu.
2. serviciul aecise-precum de
torul cotitului a seconforma ordonante; pentru
dintre ce vor contraveni, se vorprocese-verbali se vor judecä-
spre a li se aplica prescrisede pentru ce contravintelor municipal
3.
comunale suntcutarea
No. 18,133. 1879, Decembre 5.
RAPORTUL
Domnilorsuprapreeum in1879, de D.
INTRODUCERE
In basa decisiuneT onor co-munal din 10 ale luneT bine-voita ne expertisa projectelor de :
a). Aducere distribuire a apelor orasulcurescY ;
b). Canalisarea acestuT oras,Corectiunea
Avénd vedere pe va posibil naviga-iunea pe acésta din
Cele dou nu de
al 3-lea executate de inginerT di-.cgutat a luerarea
pectivg, putut de de cea
Ast-fel credem de datoria a v facenu
de care de la unóre-care, póte sub ceea ce
timpul capóte de cât unul, pentru numaT coor-dinarea tutulor punctelor, póte maT per-fectg, cas care va reusi
798 MONITORUL COMUNAL
care se msura cele credem a propune utilisarea forte, deorase continentale.
Pentru motiv suntema propune este bine
demonstra necesitatea acesteTa la discutarea project
parterela'iv la aducerea distribuirea a-
oras este zel frumosde este sustinut prin
nu este ridicareaci ea este virtutea
naturale. Consecintaera acomodarea pro-
ject acester pante naturale.opiniunealnóstrii resultatele ce ne póte
procura system nu sunt cerin-orasuluT."
Deja presiunea ce D. Guilloux pretinde posede
pentru ca in celeale nu este suficientg, mult
este calculele nóstre esistenta aces-teT devine fórte problematica In casul cândnu se vor In apropierea
tóte casurile celenu vom avea cuantitatea de pre-
siunea ce drept cuvént trebuesce ceremschimbul considerabileT sume de ce cheltuim.Este adevrat vom avea in parterul tutu-.
clgdirilor, nu putin adevrat estenu vom posede de prin a
cuantitate presiune putem inge aco-perisul case
D. a esaminat systemul de a intre-buinta apa. Forta motrice calculând capitalul nece-
a decis in favórea sistemuluynaturale sub motiv :
Aci România mare greutate vorputea stare de a functiona.
Ne am putea projectul D-séle déca Inpunctele cele maY ale clädirilor amavea cantitate de dér pentrupe d'oparte conditiune nu este indeplinitg
pe d'alta corectiunea aprojectat'o D. Cerchez, pe care ca
ne satisacgtóre,
óre-ce orasul Bucurescl a putut aprópe20 stare de functiona.rnasinelecredem vom putea admiteva fi In stare a turbine carT relativ
de
Consecinta sistem propus deva corectiunea a.dâncirea
construirea zid ao vom determina la vale,
distribuireanu perdem canalisarea din
dere ; se de sinesT lucrare tre-bue privitit ca compiectarea indispensabill a dis-tributiund de prin apa
onor. s'ar putea decide :1). nu aseze conductele principale decanalurile de scurgere, ci le stra-
dele cele frecuentate,2). cuantit/tile considerabile ale
de plóie colectorul general Dâmbo-transversale.
Pentru functionarea de
al colectoruluT general precuma pompelor susul orasuluT, pentru
apa un nivel constant ce dintul de vedere hygienic este fórte de estesolut necesarie excluderea apelor din cana-lu DâmboviteY Intinderea acestuia prin oras.
Motivul principal este ci In timpul apelor T
ridicarea canalurile de descgreare,si in coleetprul general scurgerea mur-
situatieales sanitare, totulmisibile.
Escluderea marT de la trecerea prinoras, urmgtórelecundare.
vom puteaconstructia de sustinere (Briicken-träger) a
podurilor sub nivelul (Fahrbahn) ce
MONITORUL COMUNAL 799
ar contribui la eftinatatea frumusetea
douilea, vom face mare economiepereurile de printr'o
a se póte realisaprin repararea, eventual reconstruiTea din a
necesare de la BucuArcuda, projectarea executurea
acestor fac parte integrantä din projectulgeneral, projectate
esecutate cele-l-alte
ALIMENTAREA
D. Guilloux basa precisatD-sale raport de la 1876 face project
de alimentare ale amanunte sunt indiscutate in rapórtele Nr. 2 3.
mai demonstra,nu se pot gasi isvóre, care nece-
in ceea ce privesce cuantitatea de apa, dela mare de de
la puturile artesiene nu aF;tepta nici unsultat, ne caresatisface atat cuantitativ cualitativ,
este aceia de care am usat usam chiar
captatiunea, apa va trece prin-filtru natural, eventual printfunu mai rnult
pentruconducte prin urmare in se póte mai
In basa obtinute, aderam total laopinia D-lui G-uilloux mai causa struc-
care, cea mare parte con-sistând din de sigur nu va puteacontine nisce vine de atat de puternice
pe cerintelorVisitând cursul Dâmbovite la bifurcatiala Brezóia ne-am opinia deja espri-
constatând avantagele :
I). de 10 gradeeste fórte proprie de
or-ce.II. Turburéla care se de ce merge
sus care cea mare parte nu provine de
de la nisipul care apa incursul el, se póte lesne
III. Avénd vedere modal de vetuire stareaculturel satelor de prejur,
organice, nu este de de temut.De sigur singurul motiv apa se cam
de lanu póte mult ;
cualitate are valóre numai pen-apa de care relativ este atât de
temperatura póte fi acomodata gustululparte, prin nisce simple dis-
ce, fie-carebatae de cap cheltuélä.
dar este sursä care satis-tuturor cerintelor póte alimenta
curesci mai complectb.de acord D-nu Guiloux
ceea ce privesce de alimentare, trebuetrecem la esaminarea modului mal bine a.sistemului propus, care crede a adjunge
bine sigur la resultatultotul base ale
de a capta apa Lungulesci, de aconduce canal la introduanduo
din care orasul directalimentat, D-nu Guiloux propune urmatóreadare.
Apa de la cosoba, pentru acestscop, D-lui face albia un
materialul este nisipulocal (Flugsand) pentru ales acesta
care suprafacia mareinlesnire putea spälat de apele a
pe de tot strat decitatea este de ,4c pe metru pätrat.
De acilea apa printr'un canal deschiseste introdusä dublu basen clarificare(Decantation Klarungibassin) de unde con-
fortate, aceste conducte un
de 90 centimetri, de ciment, side 7 Kilometri sunt
cuite cu cele deIn adjungénd pe d'oparte apa este
direct alimentare, apentru partea a iar pe d'alta
MONITORUL COMUNAL
este in Reservoriul Dilul Spirelde unde in urmA trece in conduct& de alimentareale inferior.
este un lade sigur numal pentru a nece-
conductaapa a
partea trebui maiprin sus mentionatul basin, care relativ
este atAt de jos, positiv apa sub presiunede nu putea adjunge
punetele deAst-fel dér sisteme de alimentare,
pentru superior altul pentru ceinferior, la un óre-care independinte
de
Acuma ne remâne a esamina care estecualitatea de in re-
presiunelor esistente diferitele conduete.basa mai multor privitóre la
de intrebuintare a apei in alenu credem de a intra, pre
urma cuantitritilor de nece-D-nu cifra de
ca cuantitate necesarieconsiderAnd a
locuitorilor la 300,000 din care a 5-a parteo presupune va apa direct dincuantitatea de timp24 ore, se la 24000 de metri
esecutat. Presiunele perdutede obstacolele ce in genere se conducte,le vom calcula observatiunele lui Darcy.
acesta pentru conducte vechl de diame-mare avem formula.
VD5Gcare M in metri cuantitatea de
ce curge secundA.D metri diarnetru eonducteiG milimetri perderea presiunei pa
fie-careesaminare minutiósit a orasnlui ce
simiositatea ne par-tea se pe o câmpie de la
97,5 d'asupra info-la o de la 85m d'asu-
pra mArei.
Ast-fel de póte la99m, pentru orasul de sus 87,5 pentru de jos.
Alimentarea inferior pentru care s'a pre-vdut 24,000 XO,40=9600, rotund 10,000 de
cubi, face imens,umpléndu-se timpul satisface nece-
sitgtilor orele de
ajutorul principale, ast-fel fiind r-acésta indestuleze numai de
sus a care conform ipoteselor arenecesitate de maximum
0,603600 pe secundA.
pentru cuantitatea apei in formula lui Darcy de mai sus, totiin fie-care nu este ci in eu cifrele ce ggsim :
moment, genere este mareD-nu Guilloux a fixat la 2000 metri
cubi maximuldublu de valórea medie, avénd in vedereraportul ce orasul de susde jos, din de a fost,destinatA pentru serviciul
secunda.
Suprafacia (canalurilor) apel insinul de clarificare (Decantation Klarbassin) estela de asupra distanta de la a-cest basin mijlocul orasului de apromixa-tiv 30 kilometri. de cea mai mare parte a ora-
Aceste date ne permite presiunele nu vom 10m de supra-presiune.ce apa, când acest project an Opiniunea nu supra-
G presiuneiurmare pentru 30 kilometri avem
De presiunea apel arefie de
130,5m=19m=Ast-fel de 117m presiune
supra-presiunea, cum ne promitea D-nuGuilloux, nu avem de 111 presiune absolutA,
prin urmare numal 12m de supro-presiune,acésta numal conducta niel de
de distribuire, acestea din
MONITORUL COMUNAL 801
presiune dér chiar area de D-nuloux este cu totul prin urmare nuva da resultatele ce drept se pot ceresistem de alimentare.
Chiar casul opinia D-luT careeste totul contrarie nós're, s'ar ad-mite, s'ar pretinde nu are o va-lóre, nu este o dis-tributie care de ajutorulpompelor de pre-siunea cantitatea de necesarie pentru astinge focul, putin va trebui se recunóscAnecesitatea de a avea sub o presiune
de 5 la 6m punctele cele maYale
Admitând dér 15m pentru acaselor, vom avea de abso-
minimum de 120m . projectul deputem avea acéstä presiune.
la parte insuficienta prove-din nepotrivirea sistemuluT adoptat
asupra a fost aplicat, projectulloux are nisce nisce singure
fäcut executarea ad-literam cum este propus
cornpensareaa este negligeatA, ast-fel dér pentru
nu un fel de care secantitatea de ce curge, can-
momentane ce se artrebui ca fie-care moment
numaT atâta respectiv vaprin urmare regularea s'ar face
de 30 kilometri lungime, care ar
1) Necesitatea momentanA de multecuantitatea am simti de
2) Presiunea conducte asupra, ar varia fie-care moment, de
césa am avea variatiunile nópte,care conform hipoteselor Guilloux, suntportionale
3) In variatiunea presiund amvea
Tóte acestea vor da nascere unor sdruncinäturicontinue (Coups de Wassertossen) depericulóse, numai alimentarea va ne-
da chiar distrihutie va
despre conductelor deciment chiar distanta cea de
presiunea este póte vorba dece conductele de trebui crape
resista sdruncinciturilor.Acest defect s'ar putea inparte mo-
dul urmAtor :cantitatea de ea con
necesarie pe fie-careConstr&nd
compensator (Chateau d'eau Standrohr) carecesitatea este prea vie ad-ju:orul conducteT iar, debordAnd adicg,buintarea este prea limentede Reservoria
inferior , modul aces:a am aduceprin urmare de prisos.
Acest compensator nu arvariatiunea de conducte, ci
ar numaT ridicarea presiuneT pestedespre compensare, prea
mare intrebuintare a presiunea ardeveni minim5,, nu póte vorbA.
satisficgtóre ar privinta acéslatatele ce ne-ar da un supra-fata la de esemplu la CotrocenT,
construind podul case,cum am tóte aces:ea nu pot
pensa variatiunea presiuneT de partialReservórele private alimentate mod
constant , sunt intrebuintate pentru a satis-face variatiuneT momentane a
de presiune, acesteTtiunT, reservórele pot satisfacecând intrebuintarea este fórte
apaprin stagnatiune devine
Tóte calculele nóstre de acuma sehypothesa de 100 de de
urmare de areconsumatia a noT nu putem
admite hypothesA,consumatia are crésch, nu pestevreme are se urce la pe
Projectul de o esecutateste propus, nu póte
MONITORUL COMUNAL
de dar imposibil deconsiderabile de
Conducta da euantitatea admisa,adic ime de cub pe secunda, dar
cas o pe
timp nu vom sistemul adoptat, singu-rul acomodare va de a o
conduc1, aecesoriele pegimea de 30 kilom., va trebui dar facem
de nece-sitatea consumatiunet va cuantitatea
alimentare.Ast-fel projectul Gouilloux cuan-
titatea de nu fi determi-desvoltarea
a ce privesce calcularea. nece-cest defect al principale (aducerea de ne vedem a D.
este atat considerabil tóte corectiu- prin analogie un de li-nile aduse, 'decide a v cousilia, de locuitort.
a project de a- vedere Germania cuantita-limentare tea pershe este fixatit 150 de
Cu atat lesne ne-am putut pronuncia pede categoric, suntem ea caldurileD-v. ba ajar este
va putea esecuta un project de alimentaretotul séle.
Propunerea este urrnatórea : cuantitatea desuperior, fie
pompe puse in prin forta motrice,de la coreetiunea
intonvenientele provenite dinpresiunet
deplina libertate la combinarea pro-jectulut.
cum am arétat deja D. Guilloux esa-minat de alimentare, apapompe puse miscare turbine, capitali-
cheltuelile de esploatare, compa-ratie de diferitele sisteme , cal-
nu o de óre-ce nua compt de legatura naturalg,aceste projecte care labasa sa fundamental
avantagelor cepresiune la distributie
la aducerea cea marelibertate de
ce vom obstacolele cenam, din causa presiunt. prin faptul
sistemulUi naturale, prin sistemulpompelor vom putea pretinde,
de sigur ce ceruttiaut de la de a-cesta, mart.
a precisa aceste resultate,ne vom permite a o face la vale. Aci ne per-mitem a adloga
avantagiul de a ne putea marefolosi in tot de esperientele
cute chiar- la lucrare in timpul
Cuantitatea
considerénd acicredem 100
prea pucin adoptarea de
200 ar nemeritl, acést propunere estepe faptul deja in multe a-
nu satisface, necesitafe,se cuantitate mult mare.
Ast-fel admitand ca cuantitate 200de crescere locuitori-
la 300,000, dintre careia parte la alimentare, adjungem la nece-
sitatea de a aduce distribui 40,000 made apa, lucrarea trebue
satisfaceconsiderabile de
admitem doué,credem a aprópe de adevératapresupunênd din cuantitatea 3/4 30,000necesarit de sus, 1/4 10,000 m3
Paguba de presiune esteDistanta intro mijlocul este
de 3 kilom. al30 Distanta la reser-
asemenea de 3Ar avem absolute
de 9mIn paguba de
9m vem la pomp 140,5m de presune.Am avea modul acesta
a o presiune 122,5,m o
supra-presiune aprópe c-onstant de 23,5,m caretimpul pompelor, de to-
va varia raportPentru a facilita se póte pompelor,
presupunem apa este prin sistemulnaturale, cea mat mare pen-
ca de aci fie prin pompe,admitem adus modul acesta
pên projectatul de la Cotrocent,prafata et la m5ret, jar deapä de 3
medie ar fi de 104,m5.presiune este adoptatit pentru calculareapelor, pentru alimentarea a
trecem acum mun -pompelor, acésta seurm5tor :
Presiunea necesar5apet 104,5m
36,mPrin urmare de ére-ce cuantitatea apet
este deMunca va fie 25,2
metri tone 336
Forta motrice a pompelor este prinnele proiectate de sus alDAmbovitet. se scie forta a tur-binelor este cel putin 70 e/o, iar apelor , cu 56 din totala
a apet, prin urmare pentru avea o
de 25,2 m. t. 336 de ne tre-o brutit de 45 tone metri 600
MONITORUL COMUNAL
ne póte dae prin 7,5m3 de
6 de cadere.De am presupus intrebuintarea
de apa, se cele 12 alenu de putin ca
pompele sail putin o parte din ele, lucrezemult timp chiar neoesitatea
o va cere.Suprapresiunea de jos orasuluT,
va de 17 metri, de óre-ce medie adin basinul CotrocenT este de 104,m5 d'asu-
pra a de 87,m5.suprapresiune de ne pare sufici-
enta, de sigurse de frumosul
ntosul orasuluT de sus. totusT pentruesceptionale, trebuese luate pen
tru a spori supra-presiune introduc econductele inferior apa
pompe.In basa calculelor deja fncute ajungem la
clusiunea urmatóre :Orasul Bucuresci forta de 600
gata prin procuraalimentare de 40,000,m3
; acésth alimentare vavreme séle.
când timpul cuantitatea de va
va putea multabatae de cap schimbare radicalerea masine aburi.
In ne-am unit cu opiniunea d'a se luadin Dâmboviti, pe timpul apelor
vem dup cum s'a spus 10,m3 peast-fel acea aproximativ de metrucub, care ne nou, chiar când am lua
mult, nu póte jeneze de putin servi-viciul turbinelor,
Apa ast-fel din trebueplatoul de la Cotrocenl, ceea ce se póte realisamodul mal canal de beton
boltit.Acest canal avénd panta de lun-
gime de 15-16 kilometri se va tntinde de laCotrocenT pea apropriere de unde laun favorabil va filtru.
Filtru
arma expertisel la fata amvdut cn, despre un natural nu póte fi vor-ba, pentru sepén acolo unde crescerea póte fimotivata, n'am ggsit niel un de des-tul de puternic, pentru de cantita-tea necesara de se strecura, iar
alta se fach modpresintând tot d'ua de
constanta pentru un limp maT in-delungat.
Ast-fel nu ne rémâne de filtrurile arti-
D-nu Guilloux prevduse un artificial,in protejat
contra destructóre marl,de pietre care servea de acoperis.
Marele desavantagia ce ne acestproject, est suprafacia acoperita
acel strat de bolovanT nu póte fi ast-scut timp are
apa venice in mal turbure si pén ce filtruva totul de a functiona.
NoT propunem unui artificialderivatie a name pentru acest
Dâmbovitei a
Capacitatea fiind de 5 m.pe metru patrat, cuantitatea de necesariede 40000 m 3, se avem necesitate de
filtranta de 8000 m. p, prin urmarefixând filtruluT la m lungimea va
fie de 800 mete.va projectat : Pe
prafacia de 8000 m. se va face un de2,5m adâncime, se va umpleamaterial filtrant, strate de
lovanT, petri§u nisipu de dimensiuni propor0o-nal deserescând, la I1,5m jos de
suprafacia tot d'odata nu trebue uitam adispositiunile necesariT pentru ca funetionarea
MOMTORUL COMUNAL 805
mare inlesnirecare parte, care ar avea de a fi
In fata se vor facea protege apelor marT, totpentru a nu permite chiar ordinare,
maY de cea necesarie, a-vAnd vedere d'oparte suprafacia.trebue pe nu trebue
de a pune nisip miscare.
In filtruluI, nu se póte faceprin singura a atuncY prin instru-mente intr'adins se póte puneacel strat de nämol si acesta se póteefectua inlesnire spälarea suprafeteY
Un construit modul acesta areavantagele filtrelor artificiale posibilitatea dea i-se suprafacia, ceea ce face
fie tot d'auna constantä, a_
vantagele celor naturale, de afórte presenta nesigu-
ranta functionare, defectu considerabil al filtre-naturale.
Acest ales in de faciä, a-
pele adese de turbure estenemerit, pentru el va functiona de
sigur, eficacitate, nu vanegligét, pe chiar
modul obicinuit,nu ar satisface, dér scurt timp ar dea
Apa sub mica a propria séle greutätTprin stratele de material
filtrant, va canal boltit, carepóte sub avénd
avénd despre gäuritä. Decamerile clarificare de decanta-
tion Klärbassin) de unde va trece In conductaprincipalä.
Locul trebue asedat cât nepermite necesarie póte fi ales dupä voe,de óre ce stradele de material Brant asa cumsunt necesare natural, nu se gäsesee
prin urmare suntem a face unartificial, materialul nu trebue din
parte, pentru eel ce se
insusesee atât cualitatea cuantitativconditiuuile necesarie.
Aducerea apei oras.
admis materia-forma, dimensiunea, a de adu
cere a oras, ar determinate numaYin pe basa unor amänuntite,tóte astea credem cä nemerit va uncanal de beton de 1/2acoperit un strat de de la 1mla pentru a apära apa, contra in-
temperature!pot trecute, prin conducte pen-
de nivel este fórteconductele presiune, cele for-
tate fi bine fleute, ast-fel nu credemavem de viaducte.
scim cantitatea de necesarie ora-in urma calculelor a fost
40,000m3 pe tóte acestea conductele tre-ast-fel dispuse la necesitate pótä
cantitate mult mare de apä.eventualitate consideratiune
la alegerea terenului la determi-basinul de
rificare (chambre decantation).fine observând canal de beton de
de lärgime póte
trece inlesnire 40,000m3 derind acestuia la cuantitatea se
póte la 60,000m3 credem un ca-nal boltit de 1m lärgime 1m a
prin urmare 1,50m la kee, va satis-face maximel desvoltärT a ce putem
in consideratie.
de
Din conducta de aducere, apa, trece in reser-de la se imparte
:
parte trecénd prin pompede sus, cea direct de
alimentare a inferior.dér de la Cotrocenl
este de a compensa variatiunile prinurmare conform observatiunilor acute intr'alte
06 MONITORUL COM I
casul când pompele 24ore, trebue parte dincuantitate de aprópe
unde pompele nu de
cât 12 ore, capacitatea ridi-la. 1/2 din cuantitatea totalh
expansiune, va satisfacetimp, pentru nu va fi necesarie de laceput, ci numaT proportional desvol-
ar fi bine ca corn-
pus din multe ast-fel dispuse inconform
nu presinteAdâncimea admis'o numaY
de metri, de intinderea ce arecheltuelile se maY mult de déca i-amda mare, datoria de a nu
presinnea, mat din causa orasululuYde jos care "este direct alimentat; ne-a impus
In plus.la constructia reservoriulut avem de
servat :1) de pus este
pentru a putea apa contraexterióre, prin va trebui
grosat.2) sunt fárte slabe ast-fel trebuesc
fine
In locul care sunt bol-
tele, not propunem de intreruptefie-care alternativ la câte un cap; motivul este
modul acesta se produce un curentmare, mat urma variatiunilor de nivelmiscarea devine generalh.
Distribuirea,
cum am artat mat sus, la dinCotroceni, apa se dou, o parte,
alimentareasuperior, conducta care merge la pompe,
cea In conductelor prin adjutoruleärora distribue apa in orasul inferior.
De pompe, apa conductaa orasulut de sus, acésta merge In
de unde se.spre la
Calcularea presiunilor respective diferitele con.duete, a diarnetrelor trebuese Acute
projectul D-lut Gonilloux,basa noilor hipothese. Not diametreleconductelor constante , eucuantitatea de s'a de
proportional a presiunea.Ne permitem a opina, dispunerea
gurilor de conducte regula de a.plasa conductele principale stradele matfrecuentate, pentru pe póte
putin atât i in tim-
de
Stréngurile de conducte formh de cereD-nu Gouilloux, pentru ajutora pe cele radiale,nu le adopthm not, dér propunema stabili ast-fel de cercurtde sus, a de jos, se
comunicatiune ambelortrebue prin robinete sthvilare
In ce privesce diarnetrele , no!
adoptarea minimal de 10centimetri, acésta facern interesul intrebuin-
de la. stingerea incendielor,alimentarea hydrantilor etc.
Pentru modul de intrebuintare, cum ampropus not, de 6 8 centimetre,
perdere mare de presiune deja pentru unhidrant, diferenta de a-
cestea si de centimetri caresatisface deplin, este de raport cuavantagele ce ne a nu lear mare
La propunerea de a se construi unservori un cazan monstru
areIn va trebui adoptat sigur
tóte ales duph cese vor convinge, alt mijloe nu este posi-
conditiunea sine qua non" pentru a a-vea alimenta.re adoptarea ace-
basin, dovada este construireaIn tóte campestre care pro--
curat
MOMTORUL COMUNAL 807
nevdândtate, pentru esecuta, alimentarea
mod absolut suntem al recomanda.Ca dimensiuni propunem 15 metri
800-1000 capacitate.Influenta asupra
prin fórte simple.
Deta de
Guil tóte deconstructiune cele de la Paris, luAnd
drept presiunele, cumpresentat acolo.
a de putinsi a constructiunilor propuse suntem
détori a trage atentiunea celor drept, asu-pra ce a luat Engli-tera Germania, unde deja existX multe stabili-mente, resultate destul de frumóse,struind propriele modele, ast-felteresul Bucurestiului, ne credem détori a respingemodu de procedare propus, prin care se excludeori-ce a propune onor. fa-
unui caet de sarcine complect,se póte de bine precisate drepturile
contractaute, publicarealui in jurnale continentale, submisiuni
de planuri devise etc.Avantagele acestei proced5ri, pentru noi cea
nemeritit de propusâ, de
ale sunt multe fórte importante;de esemplu :
Alegerea sistemului mai fa vorabildin tóte de vedere, se face urma
minutióse de natur avénddiferite sub ochi, urmarede causk nu mod
a a comparat diferitele sisteme.Adoptând libera num6rul sub-miten-
tilor, va spori de sigur mod considerabil,va aduce cu sine pre-
tnrilor.In ce privesce aparatele pentru
rea orasul Bucuresci deja câte-vamodele de cismele (Bornefontaine) ast-fel auto-
respective se potm6rului i
buesetera Germania
de Popularitate.propunem adoptarea forme de hidrant,
care la alte ne-de esemplu stropirea spAlarea
stradelor, incendiuri prin insurupare afurtunilor eté. tot credemvgut de hidrante este fórte de si este adevërat
pó!e adhoga cu acestea fi
mai bine ambransiamentele respective, arde la inceput.
noi In conformitate, presiunea admis§,compt de necesitâtile private, distanta cea
pentru hidrantilor an la50 60
asupraasupra. unde tre-
nu se de
Pompe
In ca la constructiunile aparatele dedistribuire, opinia este maisigur pentru a obtine adeve'ratul sens al vorbei,pompe turbine bune, este de a se adresa lafabrici-vechi cerându-le basa
caet de de Primitrie,sub-miterile D de planuri devise
in alegerea adoptarea celormai bune projecte,respective vor acomodate acestor projecte depompe turbine deja adoptate.
opiniunea privintaconduetelor, ne vedem datoria a respunde caopiniunea nóstrg, de un altmaterial de eât a adoptat de
D-nu Guiloux conduete,se de sine pentru de s'arputea alte materiale capabile a resistapresiund tóte aeesteaconducte, nu póte presinta soliditateelasticitate ea la conduetele de de fer.
Motiv destul puternic pentru aprupuneacord D-nu Guiloux tuci ea bun si
material.
808 MONITORUL COMUNAL
DE SCURGERE
Cana de scurgere, mult strânsde corectiunea de alimen-
tarea DâmboviteT,
asupra canalelor este dânsa mult maTde indirect asupraprin
Din causa acésta projectul de canalisare aprelucrat din armonie
Prin faptul se re-scurgerea apei teren, se póte
face mare directintermediarea eanalelor ales
locurile pentru timpurile unde aceste cuanti-de sunt considerabile.
Ast-fel trebue mat ne facemmátórele :
1). Ce fel de este acea prin canale2). trebue
3). Care este scopul pentru care canalele tre-buesc construite.
Armonia deja de lamentarea canalisarea orasuld, ne dovedesce
intrebuintare, cá lipsa acelora arcrea situatie, din punctul de vedere hyjenieins uporta
Apele conduse prin canale, nu sunt de celemurdare, urma necesitátflor private celetrebuintate la industrie, dupánu este vorba de latrinelor de nupeste vreme va trebui desbatere
cestiune.
La apa din nu o demurdarg, tóte astea, pentru din an in o
se trebue cadeja la latrinelor,
aceste murdáriT.
IntoemaY ca alimentarea, undese face constantá continue tot ast-felgerea nu se face constant,tr'un mod variabil, unele ore ale scurge-rea are fie intr'altele
orele de nópte are ; noT pentru apreferim a plus de
minus, pontru admitem o scurgere de
Opinia este in timpurile ordinare a-ceste ape murdare nu interiorul orasuluraruneate Dâmbovita, pentru ea ad-jungerea- principal mbo-
posedarea sángtostile populate ale arbine indispensabilá este prinnale, josul unde a-runeatá in
Ar trebui rspundem la intrebarea,pentru viitor, când o mare parte dinadoptat Waterclosetele va
stare sedin causa de ce
duce, ar bine conducem a-pe intrebuintându-le
la ingráarea nu intreprindem a-céstá discutiune, cestiunea ni se pare
credem este bine a o läsapace ea se va impune,
pentru a nu prejudeea nimie privintaeste absolut restudiarea din a
projectuluT, casul când apele murdare alede sus ar fi strânse colector
ferit de acela al apelor de jos, care tre-buesce desecat parte.
Motivul propunerT este :
colectoruluT pelor din orasul de sus, care,este si mare va avea nivel maridicat, putea dispune de
acolo nude trebuinta o va cere.de ce curge prin canalurT,
prea raport nomolul ce iaeu trebue se póte mult,pentru a'T naturalg, care spalácanal urile.
ar bine, prin urmare va trebuidispunem eanalele ast-fel putem intro-duce fie-care si marelesnire o cantitate mare de
escluderea pe cât se póte a (Scheitelpun-kte) a acelor de la apa
cele diferite, prin
MONITORUL COMUNAL 809
urmare nu pot fi de adjutorul cu d-ra Eeaterina din subur-de expre pentru acest bia Isvoru.
din conductele alimentarT. D. D-na,Pe apele murdare obictnuite, canalele tre- Anastasia din subur-
buese scurgerea dea cantitate este mult maY mare de aceeaa murdare obidnuite, ast-fel la calcula- Nae zidar; d-ra Anicarea dimensiuneY canalelor, ele joe din -suburbea St. Stefan.
rol; i mult maY prin acea june, agricultor, dinstradele, sine tot de suburbia St. Elefterie ; d-ra Elena F.nomolul depus
din
D. divorciat, ; eu
d-na Tinca Nieolae divorciatá, din su-burbia St.
de D. George véduv, ; eude stare Elena Constantin, din suburbea G-h encea.
pe timpul de la 1879.
(Va urma)
colórea
D. Filip june, diusuburbia Popa-Herea d-ra Bertha Kauff-man, din suburbia Popescu.
D. Tudor Ión, deces, machi-nist, din suburbia Sf. ;
d-ra Anica I. Nedelcu, din suburbia
D. Drohojonski, véduv, prin de-ces, profesor, din suburbea Nicolae (Se-lari); d-na Carolina Anna Bonim,
