+ All Categories
Home > Documents > PRIM-MINISTRU...- vaci din rase specializate pentru producția de carne – 7000 lei; - junci peste...

PRIM-MINISTRU...- vaci din rase specializate pentru producția de carne – 7000 lei; - junci peste...

Date post: 31-Jan-2021
Category:
Upload: others
View: 9 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
31
(Proiect) GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA HOTĂRÎRE nr.___ din___________ 2020 Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal În temeiul art. 21, alin.(1) din Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 67-71, art. 93), Guvernul HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Regulamentul privind acordarea de plăți directe per cap de animal, conform anexei. 2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. 3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PRIM-MINISTRU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Ministru al finanțelor Ministru al agriculturii, dezvoltării regionale și mediului
Transcript
  • (Proiect)

    GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

    HOTĂRÎRE nr.___

    din___________ 2020

    Cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe

    per cap de animal

    În temeiul art. 21, alin.(1) din Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de

    subvenționare a producătorilor agricoli (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

    2017, nr. 67-71, art. 93),

    Guvernul HOTĂRĂŞTE:

    1. Se aprobă Regulamentul privind acordarea de plăți directe per cap de

    animal, conform anexei.

    2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina

    Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

    3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

    Republicii Moldova.

    PRIM-MINISTRU

    Contrasemnează:

    Viceprim-ministru,

    Ministru al finanțelor

    Ministru al agriculturii,

    dezvoltării regionale și

    mediului

  • Anexa

    la Hotărîrea Guvernului nr.__ din _________2020

    REGULAMENTUL PRIVIND ACORDAREA DE PLĂȚI DIRECTE PER

    CAP DE ANIMAL

    CAPITOLUL I

    DISPOZIŢII GENERALE

    1. Prezentul Regulament stabileşte condiţiile, ordinea şi procedura de acordare a plăților directe crescătorilor de animale.

    2. Prin acordarea plăților directe per cap de animal din Fondul naţional de dezvoltare

    a agriculturii şi mediului rural, se urmărește atingerea următoarelor obiective:

    1) revitalizarea sectorului zootehnic;

    2) sporirea productivității medii per exploatație agricolă;

    3) creşterea, reproducerea, ameliorarea raselor şi exploatarea animalelor în

    exploatațiile agricole;

    4) îmbunătățirea nivelului de trai în mediul rural;

    5) adaptarea la schimbările climatice şi atenuarea efectelor acestora asupra

    producţiei agricole.

    3. În sensul prezentului Regulament se utilizează noțiunile definite în Legea

    nr.276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii şi

    mediului rural și în Hotărârea Guvernului nr. 455/2017 cu privire la modul de

    repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului

    Rural.

    4. Plata directă pe cap de animal se acordă o singură dată pe an prin intermediul

    Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (în continuare Agenția),

    reprezentând un sprijin financiar pentru perioada trecută, în limitele și condițiile

    stabilite de prezentul Regulament.

    5. Plățile directe per cap de animal se acordă deținătorilor de animale din următoarele

    specii:

    1) bovine (Bos taurus); 2) ovine (Ovis aries); 3) caprine (Capra hircus).

    6. Sunt pasibile pentru plata directă animalele înregistrate și exploatate în ferme

    zootehnice amplasate în extravilan, femele cu vârsta de cel puțin 12 luni, întreținute

    într-un efectiv de minim 10 capete vaci și juninci, 50 capete oi și mioare specializate

    în producția de lapte, 30 capete oi și mioare specializate în producția de carne și 30

    capete capre și căprițe;

    Capitolul II

  • CRITERIILE GENERALE DE ELIGIBILITATE

    7. Pentru a beneficia de plățile directe pe cap de animal, producătorul agricol trebuie

    să respecte următoarele condiții:

    1) deține și exploatează animale din speciile indicate la pct. 5, care:

    a) sunt înregistrate în Registrul de Stat al Animalelor conform prevederilor Legii nr.

    231/2006 privind identificarea și înregistrarea animalelor;

    b) aparțin raselor incluse în Nomenclatorul raselor, tipurilor și crossurilor, inclusiv

    metiși cu aceste rase;

    c) sunt asigurate în condițiile Legii 243/2004 privind asigurarea subvenţionată a

    riscurilor de producţie în agricultură;

    2) exploatația agricolă este autorizată sanitar-veterinar, conform prevederilor Legii

    221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară;

    3) la momentul depunerii cererii de solicitare a plăților directe per cap de animal, nu

    are restanţe la achitarea impozitelor şi taxelor faţă de bugetul public naţional și la

    bugetul local;

    4) dispune de apartenență la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil

    ramural;

    5) are înregistrată o formă juridică de organizare.

    8. Nu sunt eligibili pentru alocarea plăților directe per cap de animal, producătorii

    agricoli care dețin animale înregistrate și exploatate în orașele Chișinău și Bălți.

    9. Beneficiarii de plăți directe, din momentul autorizării spre plată a cererii de

    solicitare a plăților directe per cap de animal sunt obligați:

    1) să asigure toate condiţiile pentru desfășurarea corespunzătoare a monitorizărilor

    postachitare de către reprezentanţii împuterniciţi de Agenție, inclusiv accesul în

    locurile şi spaţiile unde sunt întreținute animalele, la documentele juridice,

    financiare, tehnice care au stat la baza autorizării cererii de plată;

    2) să nu dea în folosinţă sau înstrăineze sub orice formă, inclusiv sacrificarea sau

    admiterea pieririi animalelor pentru care a primit sprijinul financiar, pentru o

    perioadă de 6 luni, cu excepția moștenirii/succesiunii în drepturi și obligații,

    întocmite în modul stabilit.

    10. În cazul încălcării obligațiilor invocate ori al intrării în proces de insolvabilitate

    sau lichidare, deținătorul de animale urmează să restituie suma plăților directe

    încasate pentru ultimul an de subvenționare, ținînd cont de coeficientul inflaţiei şi

    dobînda de întîrziere, calculată în condiţiile legii, cu excepţia circumstanțelor care

    justifică neexecutarea, confirmate în modul stabilit.

    Capitolul III

  • DOCUMENTELE OBLIGATORII PENTRU OBȚINEREA PLĂȚILOR

    DIRECTE PER CAP DE ANIMAL

    11. Pentru obţinerea plăților directe per cap de animal sunt necesare următoarele

    documente:

    1) cererea de solicitare a plăților directe per cap de animal, cu anexarea listei

    animalelor pentru care se solicită sprijinul financiar cu indicarea numărului de

    identificare pentru fiecare animal;

    2) copia de pe certificatul de înregistrare, pentru gospodăriile ţărăneşti (de fermier);

    3) copia Autorizației sanitar-veterinare de funcționare;

    4) copia poliței de asigurare a animalelor;

    5) copia certificatului ce atestă faptul că producătorul agricol este membru al unei

    asociaţii de profil ramural;

    6) declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor şi a documentelor

    prezentate;

    7) copia Atestatului fermei zootehnice de prăsilă (după caz);

    8) Certificatul sanitar–veterinar Forma F2 (eliberat de ANSA) sau Borderoul de

    evidentă a certificatelor sanitar–veterinare F2;

    9) copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de

    minimum 6 luni, însoțite de copii facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii

    aferente laptelui / cărnii comercializate.

    12. Cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar și modelul-declaraţiei pe propria

    răspundere privind veridicitatea datelor se aprobă prin ordin al Ministerului

    Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

    13. Încălcarea de către solicitant a condițiilor asumate prin declarația pe propria

    răspundere depusă la dosarul de solicitare a plății directe per cap de animal, se

    soldează cu includerea acestuia în lista de interdicție a beneficiarilor de subvenţii.

    Capitolul IV

    MĂSURILE DE SPRIJIN

    14. Valoarea plății directe acordată unui producător agricol pentru fiecare cap de

    animal se stabilește în dependență de specia și categoria animalului, după cum

    urmează:

    - vaci din rase specializate pentru producția de lapte și mixte – 7000 lei;

    - vaci din rase specializate pentru producția de carne – 7000 lei;

    - junci peste 12 luni – 5000 lei;

    - oi din rase specializate pentru producția de lapte și mixte – 500 lei;

    - oi din rase specializate pentru producția de carne – 500 lei;

    - mioare peste 12 luni – 300 lei;

    - capre – 500 lei;

    - căprițe peste 12 luni – 300 lei.

  • 15. Pentru animalele de rasă pură, exploatate în cadrul fermelor zootehnice de

    prăsilă, valoarea plății directe acordate se majorează cu 50%.

    Capitolul V

    DEPUNEREA ȘI EXAMINAREA CERERILOR. AUTORIZAREA

    PLĂȚILOR

    Secţiunea 1 Procedura de anunţare a apelului de depunere a cererilor

    16. Depunerea dosarelor de solicitare a plăților directe are loc în cadrul apelurilor

    anunţate de către Minister, în baza ordinului ministrului agriculturii, dezvoltării

    regionale şi mediului.

    17. Ordinul privind apelul de depunere a cererilor va include speciile de animale

    care fac obiectul apelului şi termenul-limită pentru depunerea cererilor. Perioada de

    aplicare în baza fiecărui apel de depunere a cererilor nu poate fi mai mică de 45 de

    zile lucrătoare.

    18. Ordinul privind apelul de depunere a cererilor este publicat pe paginile web ale

    Ministerului şi Agenţiei.

    Secţiunea a 2-a Procedura de depunere a cererilor de solicitare a plăților directe

    pe cap de animal

    19. Dosarul cu cererea de solicitare a plăților directe se depune la sediile

    subdiviziunilor teritoriale ale Agenției, în limita teritorială a căreia are înregistrată

    exploatația agricolă.

    20. Orice cerere de solicitare a plăților directe poate fi retrasă în scris de către

    solicitant în orice moment, cu excepția cazurilor în care Agenția a notificat deja

    solicitantul asupra unor nereguli identificate în urma verificărilor administrative

    efectuate, situație în care cererea depusă se va respinge.

    21. După recepționare, cererile de acordare a plăților directe se supun înregistrării

    imediate în registrul manual de intrări al subdiviziunii teritoriale respective a

    Agenției și în baza de date a sistemului informațional de evidenţă a solicitanţilor şi

    beneficiarilor de plăți directe.

    22. Cererea de acordare a plăților directe se examinează în termen de cel mult 35

    zile lucrătoare de la data încheierii apelului de recepționare a dosarelor.

    23. Agenția verifică, conform procedurilor proprii, îndeplinirea condițiilor de

    eligibilitate de către solicitanții de plăți directe.

    24. Verificările se fac:

    a) verificări în oficiu; b) verificări în teren.

    25. În cadrul controlului la fața locului se verifică:

    a) existența reală a efectivului de animale pentru care se solicită plata directă; b) corespunderea datelor dintre efectivul de animale înscris în cerere cu cel de la

    fermă la data controlului;

  • c) corespunderea cu cerințele de identificare cu crotalii.

    26. Dacă la momentul examinării dosarului se constată abateri ce conduc la

    imposibilitatea examinării preliminare a cererii de finanţare, reprezentantul

    secţiei/serviciului teritorial întocmește o notificare, care este adusă la cunoştinţa

    solicitantului nu mai tîrziu de 5 zile lucrătoare de la data încheierii apelului de

    recepționare a dosarelor, în care va indica motivele pentru care cererea respectivă nu

    poate fi examinată. Solicitantul are la dispoziţie 5 zile lucrătoare pentru a se

    conforma.

    27. În cazul în care solicitantul de plăți directe nu se conformează cerinţelor din

    notificare în termenele stabilite, specialistul oficiului teritorial întocmeşte un proces-

    verbal de constatare a iregularităţilor, conform modelului aprobat prin ordin al

    directorului Agenţiei, care se notifică solicitantului de plăți directe.

    28. Procedura detaliată privind verificarea preliminară a dosarelor este descrisă în

    manualul de proceduri aprobat de Minister.

    29. În termen de 20 de zile lucrătoare de la data încheierii apelului de depunere a

    cererilor, dosarele de aplicare se transmit, de către oficiile teritoriale ale Agenţiei,

    subdiviziunii responsabile de administrarea şi aprobarea proiectelor din cadrul

    Agenţiei, în baza unui act de predare-primire.

    Secţiunea 3 - Autorizarea spre plată a plăților directe

    30. Calcularea şi autorizarea plăţilor este efectuată de către subdiviziunea

    responsabilă de autorizare din cadrul Agenţiei, în baza documentelor justificative

    anexate în modul corespunzător la dosarele de solicitare a plăților directe.

    31. Subdiviziunea responsabilă de autorizare din cadrul Agenţiei examinează şi

    efectuează calculul plăților directe într-un termen ce nu depăşeşte 10 zile lucrătoare

    de la data recepţionării dosarelor în cadrul acesteia.

    32. În cazul în care, în procesul de examinare a dosarelor, au fost stabilite unele

    neclarităţi în documentele justificative ce stau la baza calculelor plăților directe,

    subdiviziunea responsabilă, în baza unei notificări, solicită din oficiu prezentarea, în

    termen de 5 zile lucrătoare, a documentelor suplimentare explicative.

    33. Notificarea şi actele prezentate suplimentar de către solicitantul de plăți directe

    se anexează la dosar printr-un borderou al documentelor anexate la dosar.

    34. Neprezentarea documentelor suplimentare în termenele stabilite la pct.33, poate

    conduce la respingerea parţială sau totală a sumei solicitate în cadrul procedurii de

    calcul.

    35. În cazul stabilirii unor iregularităţi se întocmeşte un proces-verbal de constatare

    a iregularităţilor, care se notifică solicitantului.

    36. Pentru fiecare dosar de solicitare a plăților directe se întocmeşte o fişă de calcul,

    care conţine informaţii despre numărul dosarului, denumirea solicitantului, suma

    solicitată, numărul documentului justificativ, efectivul de animale, baza de calcul,

    valoarea plăților directe calculate și suma plăților directe autorizate.

  • 37. Fişa de calcul se ataşează la dosarul electronic din Sistemul Informațional

    „Evidența Solicitanților și Beneficiarilor de Subvenții” (SI ESBS).

    38. În baza proceselor-verbale de autorizare, conducerea Agenţiei aprobă, printr-un

    ordin, lista beneficiarilor autorizaţi spre plată.

    39. Procesul-verbal de autorizare a plăţilor directe, inclusiv ordinul Agenţiei privind

    aprobarea listei beneficiarilor de plăți directe, servesc temei pentru perfectarea

    documentelor de plată pentru fiecare beneficiar de plăți directe per cap de animal

    inclus în actele menţionate.

    40. În termen de pînă la 5 zile lucrătoare, Agenţia va perfecta documentele de plată,

    cu prezentarea lor ulterioară Trezoreriei Teritoriale Chişinău, în ordinea

    recepţionării acestora.

    41. Plățile se efectuează în ordinea depunerii lor la Trezoreria Teritorială Chişinău,

    în monedă naţională, prin virament bancar, însă nu mai tîrziu de 30 de zile lucrătoare

    de la momentul depunerii ordinelor de plată.

    42. Dacă solicitantul de plăți directe nu este de acord cu suma calculată sau achitată,

    acesta poate depune o cerere motivată. Conducerea Agenţiei, printr-o rezoluţie,

    dispune reexaminarea dosarului sau, după caz, respinge cererea depusă.

    43. Dacă în urma re-calculului, suma plății directe a suferit modificări, subdiviziunea

    responsabilă de autorizare întocmeşte un proces-verbal de re-calcul al plății directe,

    prin care autorizează suma plăților suplimentare, modificînd totodată suma plăților

    autorizate finale şi în SI ESBS.

  • Analiză a impactului

    la proiectul hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului

    privind acordarea de plăți directe per cap de animal Titlul analizei impactului

    (poate conține titlul propunerii de act

    normativ):

    Proiectul hotărîrii Guvernului cu privire

    la aprobarea Regulamentului privind

    acordarea de plăți directe per cap de

    animal Data:

    Autoritatea administrației publice

    (autor):

    Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

    Regionale și Mediului

    Subdiviziunea: Direcția politici de producție, procesare

    și reglementarea calității produselor de

    origine animalieră

    Persoana responsabilă şi datele de

    contact:

    Roșca Valentin tel.022-204-506

    [email protected]

    Compartimentele analizei impactului

    1. Definirea problemei

    a) Determinați clar şi concis problema şi/sau problemele care urmează să fie soluționate

    Diminuarea continuă a efectivelor de animale și a productivității acestora,

    precum și creșterea riscului de asigurare a securității alimentare a țării.

    b) Descrieți problema, persoanele/entităţile afectate și cele care contribuie la apariția

    problemei, cu justificarea necesității schimbării situaţiei curente şi viitoare, în baza dovezilor şi

    datelor colectate și examinate

    Sectorul zootehnic actualmente trece printr-o criză accentuată, care se

    manifestă atât prin diminuarea efectivului de animale, cât și prin reducerea

    cantităților de producție animalieră obținută în republică. Cauzele care

    influențează această situație sunt diverse, principalele fiind: competitivitatea

    joasă a produselor obținute, desconcentrarea animalelor în sectorul casnic,

    aplicarea în producere a tehnologiilor învechite, lipsa mijloacelor financiare

    pentru dezvoltare și accesul limitat la finanțe (credite), etc. În ultimii ani s-a

    atestat o descreștere a șeptelului de animale de toate speciile, în special a

    bovinelor de la 191,2 mii capete în anul 2014 până la 123,7 mii capete în 2020,

    dar și a celui de ovine și caprine, de la 824,0 mii capete în anul 2014 până la

    676,8 mii capete în 2020. Evoluția efectivului de animale este redată în tabel.

    mii capete

    Indicatorii 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Bovine 191,2 188,9 186,1 182,3 167,4 144,8 123,7

    inclusiv vaci 134,4 130,7 127,6 122,9 112,8 97,2 81,0

    Ovine și caprine 824,0 849,2 868,6 869,8 842,4 769,9 676,8

    Această situație persistă chiar în pofida faptului că sectorul zootehnic este

    sprijinit atât prin intermediul Agenției de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură

    din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, cât și prin

    intermediul partenerilor de dezvoltare și donatorilor (MAC-P, IFAD, USAID,

    etc.). Sprijinul menționat este resimțit într-o măsură foarte mică deoarece de

    mailto:[email protected]

  • subvenții pot beneficia doar producătorii agricoli, care prin definiție sunt

    persoane juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, însă aceștia

    dețin doar 4-7 % din efectivul de animale existent în republică, așa încât

    dezvoltarea întregului sector zootehnic rămâne sub semnul întrebării.

    Potrivit informației livrate de Agenția Națională pentru Siguranța

    Alimentelor, la sfârșitul anului 2019, în țară activau 203 ferme de bovine (care au

    înregistrată o formă juridică de organizare G.Ț., S.R.L., C.A.P., altele) în care

    sunt întreținute circa 28,5 mii capete de animale, iar altele aproape 100 mii capete

    sunt întreținute în gospodăriile casnice, unde sunt implicați peste 25 mii

    deținători de animale. În cazul fermelor de ovine și caprine, numărul acestora în

    aceiași perioadă era de 187 unități, în care se exploatează circa 53,8 mii capete de

    animale, celelalte circa 632 mii capete fiind întreținute în gospodăriile casnice,

    unde numărul de deținători de animale se estimează la peste 50 mii.

    Este de menționat că, pe lângă faptul imposibilității de a supraveghea

    gospodăriile casnice din punct de vedere sanitar-veterinar și prin prisma evidenței

    și a productivității, acestor gospodării nu li se poate acorda sprijin pentru

    dezvoltarea sau menținerea activității, ceia ce determină dotarea lor tehnologică

    slabă și calitatea dubioasă a producției obținute.

    În aceste condiții, este necesară stimularea trecerii animalelor din

    gospodăriile casnice în fermele zootehnice autorizate.

    c) Expuneți clar cauzele care au dus la apariţia problemei

    În urma desființării Uniunii Sovietice și privatizării bunurilor statului, toate

    animalele au fost transferate în gospodăriile casnice ale populației, unde până în

    prezent infrastructura existentă este una învechită, fără aplicarea tehnologiilor

    moderne de creștere și întreținere a animalelor.

    Creșterea animalelor în gospodăriile casnice este bazată pe tradiții

    (deprinderea oamenilor de la sate de a crește animale) și pe încercarea

    locuitorilor de a combina mai multe activități pentru a supraviețui în condițiile

    actuale. Această îndeletnicire însă nu este una profitabilă ca rezultat al obținerii

    unor prețuri reduse pentru produsul livrat către unitățile de procesare, fapt care

    complică și mai mult situația social-economică a celor ce o practică.

    Unitățile de procesare a laptelui achiziționează materia primă atât direct de la

    fermele zootehnice, cât și prin intermediul punctelor de colectare a laptelui.

    Reieșind din calitatea laptelui (materie primă) reglementată prin actele

    normative (aciditatea, încărcarea bacteriologică, numărul de celule somatice,

    etc.), produsul colectat de la gospodăriile casnice nu întotdeauna corespunde

    cerințelor minime, ceia ce deseori provoacă pierderi economice unităților de

    procesare. Acest fapt îi determină să achite un preț foarte mic de achiziție, care

    bineînțeles îi nemulțumește pe crescătorii de animale.

    Rentabilitatea afacerii în zootehnie este într-o strânsă legătură cu cantitatea

    de produse obținute, dar și cu calitatea acestora. Acestea la rândul lor depind de

    tehnologiile aplicate la creșterea și întreținerea animalelor (modul de furajare,

    condițiile de microclimă, tehnologia de muls și păstrare a laptelui, tehnologia de

    îngrășare și sacrificare, etc.), tehnologii care pot fi implementate/aplicate în

    cadrul fermelor zootehnice și aproape imposibil în condiții de casă.

    d) Descrieți cum a evoluat problema şi cum va evolua fără o intervenție

  • În cazul în care statul nu va interveni, efectivele de animale din speciile

    menționate vor continua să se diminueze până la valori irecuperabile (30 mii cap

    de vaci de reproducție, 300 mii cap de ovine/caprine), efective de animale care nu

    vor permite asigurarea cu produse de origine animală nici măcar a populației din

    zonele rurale, nemaivorbind de asigurarea securității alimentare a țării.

    Totodată, se va reduce și numărul de exploatații de producere autorizate, o

    mare parte din ele, în condițiile actuale, fiind sub riscul de a sista activitatea de

    producere.

    e) Descrieți cadrul juridic actual aplicabil raporturilor analizate şi identificați carenţele

    prevederilor normative în vigoare, identificați documentele de politici şi reglementările

    existente care condiţionează intervenţia statului

    Legislația actuală în domeniu este Legea 276/2016 cu privire la principiile

    de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, unde la articolul 21.

    Plățile directe, alin.(1) este menționat că în vederea menţinerii unui nivel cît mai

    înalt al venitului producătorilor agricoli, compensării parțiale a cheltuielilor

    suportate, statul efectuează plăţi directe.

    Totodată, cadrul normativ relevant îl constituie Legea zootehniei 412/1999

    şi Legea 371/1995 privind selecţia şi reproducţia în zootehnie.

    Documentele de politici care condiționează intervenția statului sunt

    Strategia națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020,

    aprobate prin Hotărîrile Guvernului nr. 409 din 04.06.2014, Planul de acțiuni

    pentru implementarea acesteia aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 742 din

    21.10.2015.

    2. Stabilirea obiectivelor

    a) Expuneți obiectivele (care trebuie să fie legate direct de problemă și cauzele

    acesteia, formulate cuantificat, măsurabil, fixat în timp și realist)

    Prin intermediul intervenției propuse, statul va atinge următoarele obiective:

    1. Atragerea deținătorilor de animale să înregistreze forme juridice de organizare a

    gospodăriilor (GȚ, SRL, etc.):

    - înregistrarea cel puțin 5 ferme de creștere a bovinelor pe an, în primii 5 ani de

    implementare a proiectului (25 ferme total per perioadă);

    - înregistrarea cel puțin 15 ferme de creștere a ovinelor/caprinelor pe an, în primii

    5 ani de implementare a proiectului (75 ferme total per perioadă).

    2. Majorarea efectivului de animale (bovine/ovine/caprine) în fermele zootehnice

    autorizate sanitar-veterinar:

    - majorarea efectivului de bovine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an, în

    primii 5 ani de implementare a proiectului (25 % total per perioadă);

    - majorarea efectivului de ovine în fermele zootehnice cu cel puțin 10 %/an, în

    primii 5 ani de implementare a proiectului (50 % total per perioadă);

    - majorarea efectivului de caprine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an, în

    primii 5 ani de implementare a proiectului (25 % total per perioadă);.

  • 3. Ameliorarea productivității de lapte și carne la animalele întreținute în fermele

    zootehnice:

    - sporirea producției de lapte la vaci cu 2 %/an în primii 5 ani de implementare a

    proiectului (10% total per perioadă);

    - sporirea producției de lapte la oi/capre cu 3 %/an în primii 5 ani de

    implementare a proiectului (15% total per perioadă);

    - sporirea producției de carne la fermele de bovine cu 4 %/an în primii 5 ani de

    implementare a proiectului (20% total per perioadă);

    - sporirea producției de carne la fermele de ovine cu 2 %/an în primii 5 ani de

    implementare a proiectului (10% total per perioadă).

    3. Identificarea opţiunilor

    a) Expuneți succint opțiunea „a nu face nimic”, care presupune lipsa de

    intervenție

    Lipsa intervenții prin obțiunea „a nu face nimic” va determina posibile:

    ✓ Avantaje: 1. Lipsa cheltuielilor administrative pentru elaborarea şi promovarea

    proiectului de Hotărîre a Guvernului.

    ✓ Dezavantaje: 1. Adâncirea crizei în sectorul zootehnic;

    2. Continuarea diminuării efectivelor de animale;

    3. Diminuarea bruscă a volumelor de producție animalieră;

    4. Sistarea activității economice a majorității exploatațiilor zootehnice;

    5. Înrăutățirea nivelului de trai în zonele rurale ale țării;

    6. Exodul populației din zonele rurale ale țării;

    7. Neasigurarea implementării Legii cu privire la principiile de subvenționare

    în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

    b) Expuneți principalele prevederi ale proiectului, cu impact, explicînd cum

    acestea țintesc cauzele problemei, cu indicarea novațiilor și întregului spectru de

    soluţii/drepturi/obligaţii ce se doresc să fie aprobate

    Principalele prevederi ale proiectului constau în:

    - Susținerea crescătorilor de animale prin acordarea plăților directe per cap de

    animal;

    - Distribuirea sprijinului în baza unor criterii clare, care condiționează atât o

    activitate legală și transparentă, cât și o dezvoltare a activității vizate;

    - Stabilirea mărimii sprijinului în dependență de valoarea genetică a animalului

    exploatat, dar și nivelul lui de productivitate.

    Impactul intervenției statului va fi resimțit prin:

    - creșterea numărului de exploatații zootehnice autorizate, ca urmare a

    înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici;

    - creșterea numărului de animale exploatate, ca urmare a stopării sacrificării

    animalelor și a interesului de a deține un număr mai mare de animale;

    - creșterea productivității medii a șeptelului de animale, ca urmare a interesului

  • de a deține animale mai productive pentru care sprijinul statului este mai mare;

    - creșterea volumelor de producție animalieră, ca urmare a indicatorilor expuși

    anterior;

    - unitățile de procesare vor fi asigurate cu materie primă de origine autohtonă.

    c) Expuneți opțiunile alternative analizate sau explicați motivul de ce acestea nu

    au fost luate în considerare

    O opțiune alternativă ar fi acordarea plăților directe per litru de lapte. Această

    opțiune însă, pe de o parte, poate genera situații de fraudare, atunci când laptele

    este falsificat sau achiziționat cu un preț mai mic de la gospodăriile casnice și livrat

    unităților de procesare, iar pe de altă parte, apare dilema stimulării creșterii

    animalelor din rasele specializate în producția de carne, care de asemenea necesită

    o atenție deosebită.

    Totodată, Legea 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea

    agriculturii și mediului rural nu prevede acest tip de stimulare a deținătorilor de

    animale.

    4. Analiza impacturilor opțiunilor

    a) Expuneți efectele negative şi pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în

    viitor, care vor sta la baza calculării impacturilor opțiunii recomandate

    Efectele pozitive ale stării actuale sunt umbrite de problemele existente în sector.

    De fapt, ținând cont de problemele expuse în capitolele anterioare, nici nu putem

    vorbi de oarecare efecte pozitive ale stării actuale.

    Pe cealaltă parte, efectele negative ale situației actuale sunt:

    - lipsa motivării de a crește și exploata animale;

    - insuficiență de materie primă calitativă pentru unitățile de procesare;

    - neutilizarea resurselor existente (umane, naturale, intelectuale, de mediu, etc.);

    - pierderea tradițiilor străvechi;

    - riscul neasigurării securității alimentare a țării.

    b1) Pentru opțiunea recomandată, identificați impacturile completînd tabelul din

    anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă de costuri

    sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ

    de acestea

    Impactul Economic - implementarea proiectului va avea impact minor

    asupra bugetului de stat, deoarece pentru implementarea intervenției propuse se vor

    utiliza mijloace financiare prevăzute în Fondul național de dezvoltare a agriculturii

    și mediului rural.

    Totodată, conștientizând situația care se repetă de la an la an, pentru a putea

    implementa proiectele deja existente, acest Fond urmează a fi majorat cu 300-400

    milioane lei, iar pentru a interveni cu măsuri noi care sunt acceptate prin Legea

    276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și

    mediului rural (plățile directe per hectar sau cap de animal), Fondul trebuie majorat

    substanțial.

    Potrivit calculelor, impactul financiar al plăților directe per cap de animal, va

    constitui circa 60-62 milioane lei, dintre care 33-35 milioane lei pentru fermele de

  • bovine și 25-27 milioane lei pentru fermele de ovine și caprine.

    În același timp, proiectul va avea impact considerabil asupra activității

    economice a agenților economici din sectorul zootehnic, prin aplicarea

    tehnologiilor moderne de creștere și exploatare a animalelor, cu utilizarea

    materialului genetic performant, selecționat și omologat.

    Acordarea plăților directe exclusiv pentru animalele exploatate în

    întreprinderile agricole, îi vor determina pe crescătorii de animale să treacă la o

    activitatea în cadrul unei forme juridice de organizare, ceia ce pe lângă alte efecte

    pozitive expuse anterior, va contribui la majorarea vărsărilor la buget prin impozite

    și taxe achitate de agenți economici. Doar în primii ani de intervenție, numărul de

    ferme va crește cu cel puțin 5 exploatații înregistrate pe an de creștere a bovinelor

    și cel puțin 15 exploatații înregistrate pe an de creștere a ovinelor/caprinelor.

    Astfel, în 5-7 ani de intervenție, numărul de ferme zootehnice practic se va dubla,

    iar dimensiunile acestora vor crește considerabil.

    Impactul Social - implementarea proiectului va înlesni majorarea numărului

    de locuri de muncă, va contribui la creșterea veniturilor angajatorilor sau

    angajaților și respectiv va conduce la reducerea sărăciei în zonele rurale ale țării.

    Impactul de mediu - implementarea proiectului nu va afecta nici într-un fel

    mediul înconjurător și nu va încuraja încălcarea normelor de protecție a mediului.

    b2) Pentru opțiunile alternative analizate, identificați impacturile completînd

    tabelul din anexa la prezentul formular. Descrieți pe larg impacturile sub formă

    de costuri sau beneficii, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv

    și negativ de acestea

    Opțiunea alternativă identificată, acordarea plăților directe per litru de lapte,

    prezintă un impact mai puțin pozitiv. Această opțiune, pe de o parte, poate genera

    situații de fraudare, atunci când laptele este falsificat sau achiziționat cu un preț

    mai mic de la gospodăriile casnice și livrat unităților de procesare, iar pe de altă

    parte, apare dilema stimulării creșterii animalelor din rasele specializate în

    producția de carne, care de asemenea necesită o atenție deosebită.

    Totodată, această opțiune nu va stimula tendința deținătorilor de animale de a

    ameliora valoarea genetică a animalelor, deoarece laptele pentru care s-ar obține

    sprijinul din partea statului se poate obține atât de la animale înalt productive, cât și

    de la animale mai puțin productive.

    Costurile de implementare a opțiunii alternative ar fi similare celor de la

    intervenția propusă (circa 60 milioane lei), însă efectele pozitive sunt net

    superioare în favoarea intervenției propuse.

    c) Pentru opțiunile analizate, expuneți cele mai relevante/iminente riscuri care

    pot duce la eșecul intervenției și/sau schimba substanțial valoarea beneficiilor și

    costurilor estimate și prezentați presupuneri privind gradul de conformare cu

    prevederile proiectului a celor vizați în acesta

    Pentru opțiunea analizată au fost identificate următoarele riscuri:

    - Lipsa alocațiilor bugetare pentru suplinirea Fondului național de dezvoltare

    a agriculturii și mediului rural;

    - Lipsa specialiștilor în zootehnie, care să efectueze bonitarea animalelor,

    ceia ce va diminua mărimea sprijinului acordat.

  • d) Dacă este cazul, pentru opțiunea recomandată expuneți costurile de

    conformare pentru întreprinderi, dacă există impact disproporționat care poate

    distorsiona concurența și ce impact are opțiunea asupra întreprinderilor mici și

    mijlocii. Se explică dacă sînt propuse măsuri de diminuare a acestor impacturi

    Nu au fost identificate impacturi negative asupra întreprinderilor mici și mijlocii în

    ceia ce ține atât de costurile de conformare, cât și de concurența în domeniul de

    activitate.

    Concluzie

    e) Argumentați selectarea unei opțiunii, în baza atingerii obiectivelor, beneficiilor

    și costurilor, precum și a asigurării celui mai mic impact negativ asupra celor

    afectați

    Opțiunea selectată (acordarea plăților directe per cap de animal) va permite

    atingerea obiectivelor trasate, precum și va permite realizarea politicilor statului în

    domeniul zootehniei.

    Un alt avantaj al intervenției propuse față de opțiunea alternativă este că plata

    directă per cap de animal, se va efectua pentru animalele cu vârsta de la 12 luni, iar

    plata per litrul de lapte s-ar acorda doar pentru animalele deja productive. Este de

    menționat faptul că fermierii întâmpină mari dificultăți cu creșterea tineretului

    pentru reproducere, costurile de întreținere a lui fiind destul de mari.

    Alegerea opțiunii date a fost determinată de beneficiile maximale și costurile

    minime posibile. Menționăm, că implementarea opțiunii alese nu va afecta nici

    într-un fel activitatea vreunei categorii de întreprinderi.

    5. Implementarea şi monitorizarea

    a) Descrieți cum va fi organizată implementarea opțiunii recomandate, ce cadru

    juridic necesită a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, ce schimbări

    instituționale sînt necesare

    Prezentul proiect va fi implementat și monitorizat de către Ministerul Agriculturii,

    Dezvoltării Regionale și Mediului prin intermediul Agenției de Intervenţie şi Plăţi

    pentru Agricultură.

    Pentru implementarea opțiunii recomandate este necesară elaborarea şi promovarea

    proiectului de Hotărîre a Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului

    privind acordarea de plăți directe per cap de animal.

    Pentru implementarea opțiunii recomandate nu sunt necesare schimbări

    instituționale.

    b) Indicați clar indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua

    monitorizarea

    Indicatorii de performanță în baza cărora se va efectua monitorizarea sunt:

    - înregistrarea cel puțin 5 ferme de creștere a bovinelor pe an;

    - înregistrarea cel puțin 15 ferme de creștere a ovinelor/caprinelor pe an;

    - majorarea efectivului de bovine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an;

    - majorarea efectivului de ovine în fermele zootehnice cu cel puțin 10 %/an;

    - majorarea efectivului de caprine în fermele zootehnice cu cel puțin 5 %/an;

    - sporirea producției de lapte la vaci cu 2 %/an;

    - sporirea producției de lapte la oi/capre cu 3 %/an;

    - sporirea producției de carne la fermele de bovine cu 4 %/an;

    - sporirea producției de carne la fermele de ovine cu 2 %/an.

  • c) Identificați peste cît timp vor fi resimțite impacturile estimate și este necesară

    evaluarea performanței actului normativ propus. Explicați cum va fi monitorizată

    şi evaluată opţiunea

    Impacturile pozitive vor fi resimțite imediat după aprobarea de către Guvern a

    actului normativ propus. Urmare a mediatizării informației privind aprobarea

    Regulamentului și condițiilor de obținere a sprijinului financiar din partea statului,

    deținătorii de animale vor conștientiza avantajele desfășurării unei activități legale

    de creștere a animalelor. Totodată, obiectivele propuse la punctul 2, vor fi atinse

    deja către anul 2025.

    În același timp, impactul negativ în urma neaprobării de către Guvern a actului

    normativ propus, se va resimți într-o perioadă destul de scurtă (6 luni – un an), ca

    rezultat al diminuării drastice a efectivelor de animale și reducerii simțitoare a

    volumelor de producție agroalimentară autohtonă.

    6. Consultarea

    a) Identificați principalele părţi (grupuri) interesate în intervenţia propusă

    Grupurile interesate de intervenția propusă sunt:

    Grupul I, circa 390 ferme de creștere a bovinelor, ovinelor și caprinelor pentru

    producția de lapte și carne;

    Grupul II, circa 25 fermele zootehnice de prăsilă;

    Grupul III, deținătorii de animale, care în prezent încă nu au înregistrat o formă

    juridică de organizare, însă urmează să o facă urmare a conștientizării avantajului

    și beneficiilor propuse.

    b) Explicați succint cum (prin ce metode) s-a asigurat consultarea adecvată a

    părţilor

    Consultarea s-a efectuat prin expunerea/publicarea a Analizei impactului de

    reglementare pe pagina web a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi

    Mediului, la compartimentul ”Transparența decizională”, rubrica ”Proiecte de

    documente” și pe http://www.particip.gov.md.

    Totodată, conform pct.11, subpct 21), lit.b) din Metodologia de analiză a

    impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobat

    prin Hotărîrea Guvernului 23/2019, până la înregistrarea proiectului de act

    normativ de Cancelaria de Stat, varianta inițială Analizei impactului de

    reglementare urmează a fost consultată cu Ministerul Finanțelor.

    c) Expuneți succint poziţia fiecărei entităţi consultate față de documentul de

    analiză a impactului şi/sau intervenţia propusă (se expune poziția a cel puțin unui

    exponent din fiecare grup de interese identificat)

    Ministerul Finanțelor a avizat pozitiv Analiza impactului de reglementare.

    Asociaţia Fermierilor – Producători de Lapte a avizat pozitiv atât Analiza

    impactului de reglementare, cât și proiectul Regulamentului privind acordarea de

    plăți directe per cap de animal.

    Anexă

    Tabel pentru identificarea impacturilor

    Categorii de impact Punctaj atribuit

  • Opțiunea propusă

    Opțiunea

    alterativă 1

    Opțiunea

    alterativă 2

    Economic

    costurile desfășurării afacerilor 2

    povara administrativă 1

    fluxurile comerciale și investiționale 2

    competitivitatea afacerilor 3

    activitatea diferitor categorii de întreprinderi

    mici și mijlocii

    3

    concurența pe piață 3

    activitatea de inovare și cercetare 3

    veniturile și cheltuielile publice -1

    cadrul instituțional al autorităților publice 0

    alegerea, calitatea și prețurile pentru

    consumatori

    3

    bunăstarea gospodăriilor casnice și a

    cetățenilor

    1

    situația social-economică în anumite regiuni 2

    situația macroeconomică 2

    alte aspecte economice 2

    Social

    gradul de ocupare a forței de muncă 3

    nivelul de salarizare 3

    condițiile și organizarea muncii 2

    sănătatea și securitatea muncii 1

    formarea profesională 2

    inegalitatea și distribuția veniturilor 0

    nivelul veniturilor populației 3

    nivelul sărăciei 3

    accesul la bunuri și servicii de bază, în

    special pentru persoanele social-vulnerabile

    3

    diversitatea culturală și lingvistică 0

    partidele politice și organizațiile civice 0

    sănătatea publică, inclusiv mortalitatea și

    morbiditatea

    1

    modul sănătos de viață al populației 2

    nivelul criminalității și securității publice 0

    accesul și calitatea serviciilor de protecție

    socială

    0

    accesul și calitatea serviciilor educaționale 0

    accesul și calitatea serviciilor medicale 0

    accesul și calitatea serviciilor publice

    administrative

    1

    nivelul și calitatea educației populației 0

  • conservarea patrimoniului cultural 1

    accesul populației la resurse culturale și

    participarea în manifestații culturale

    1

    accesul și participarea populației în activități

    sportive

    0

    discriminarea 0

    alte aspecte sociale 0

    De mediu

    clima, inclusiv emisiile gazelor cu efect de

    seră și celor care afectează stratul de ozon

    1

    calitatea aerului 0

    calitatea și cantitatea apei și resurselor

    acvatice, inclusiv a apei potabile și de alt gen

    0

    biodiversitatea 2

    flora 2

    fauna 3

    peisajele naturale 0

    starea și resursele solului 2

    producerea și reciclarea deșeurilor 2

    utilizarea eficientă a resurselor regenerabile

    și neregenerabile

    0

    consumul și producția durabilă 3

    intensitatea energetică 0

    eficiența și performanța energetică 0

    bunăstarea animalelor 3

    riscuri majore pentru mediu (incendii,

    explozii, accidente etc.)

    0

    utilizarea terenurilor 2

    alte aspecte de mediu 0

    Tabelul se completează cu note de la -3 la +3, în drept cu fiecare categorie de

    impact, pentru fiecare opțiune analizată, unde variația între -3 și -1 reprezintă

    impacturi negative (costuri), iar variația între 1 și 3 – impacturi pozitive

    (beneficii) pentru categoriile de impact analizate. Nota 0 reprezintă lipsa

    impacturilor. Valoarea acordată corespunde cu intensitatea impactului (1 – minor,

    2 – mediu, 3 – major) față de situația din opțiunea „a nu face nimic”, în

    comparație cu situația din alte opțiuni și alte categorii de impact. Impacturile

    identificate prin acest tabel se descriu pe larg, cu argumentarea punctajului

    acordat, inclusiv prin date cuantificate, în compartimentul 4 din Formular, lit. b1)

    și, după caz, b2), privind analiza impacturilor opțiunilor.

    Anexe

    Proiectul de act normativ

  • CANCELARIA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

    GRUPUL DE LUCRU

    AL COMISIEI DE STAT PENTRU REGLEMENTAREA

    ACTIVITĂŢII DE ÎNTREPRINZĂTOR

    Nr. 38-02-8418

    Chişinău

    14 septembrie 2020

    Casa Guvernului, of. 625 MD-2033, Chișinău, Republica Moldova

    Telefon: + 373 22 250 442

    E-mail: [email protected]

    Ministerul Agriculturii,

    Dezvoltării Regionale și Mediului

    În temeiul prevederilor art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, art.19 din Legea nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, precum și atribuțiile stabilite în pct.34 din Regulamentul Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1429/2008, se remite Expertiza Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător la proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal.

    Anexă: 1 filă

    Secretar general adjunct al Guvernului,

    Președinte al Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea

    activității de întreprinzător Roman CAZAN

    Digitally signed by Cazan RomanDate: 2020.09.15 09:37:23 EESTReason: MoldSign SignatureLocation: Moldova

    mailto:[email protected]

  • EXPERTIZA

    Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător Prezenta expertiză este acordată în temeiul art.34 alin.(4) din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative, în conformitate cu prevederile Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, Hotărârii Guvernului nr.1429/2008 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător și Metodologiei de analiză a impactului în procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 23/2019.

    Titlul actului examinat: Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea

    Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal Autorul (autoritatea),

    persoana responsabilă: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului Direcția politici de producție, procesare şi reglementarea calităţii produselor de origine animalieră, Roşca Valentin, Şef interimar

    Evaluarea documentului de analiza a impactului

    Examinat în ședința Grupului de lucru la data: 04.08.2020 Concluzia: Analiza de impact se susține.

    Evaluarea proiectului de act normativ

    Examinat în ședința Grupului de lucru la data 08.09. 2020 Concluzia: proiectul se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi

    recomandărilor expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare şi ale membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător Comentarii, obiecții, recomandări:

    Proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (în continuare proiectul Regulamentului) a fost examinat în ședința Grupului de lucru din 4 august anul curent şi nu a fost susținut. Proiectul Regulamentului a fost modificat, fiind luate în considerare unele obiecții şi recomandări expuse în opinia prezentată în ședința Grupului de lucru din 4 august 2020. Totodată, unele obiecții şi recomandări nu au fost luate în considerare.

    Prevederile p. 12 din proiectul Regulamentului stabilesc, că cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar si modelul declarației pe propria răspundere privind veridicitatea datelor se aproba prin ordin al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului. Considerăm că modelele documentelor menționate la punctul respectiv trebuie să fie anexă la prezentul proiect, astfel fiind ridicat gradul de transparență şi predictibilitate a reglementării şi fiind evitate riscurilor de includere în aceste documente a unor cerințe noi față de cele prevăzute în proiectul Regulamentului.

    Prevederile p. 15 din proiectul Regulamentului stabilesc, că pentru animalele de rasa pura, exploatate in cadrul fermelor zootehnice de prăsila. valoarea plății directe acordate se majorează cu 50%. În varianta precedentă a proiectului Regulamentului majorarea era doar de 20%. În opinia noastră, chiar dacă s-a renunțat la aplicarea unor coeficienți pentru clasa de bonitate a animalelor, prevăzuți în proiectul precedent, această majorare de la 20% la 50% va crea în continuare riscul ca reglementarea să nu-şi atingă obiectivele. În opinia noastră, de subvenționare trebuie să beneficieze un număr cât mai mare de producători agricoli în condiţiile în care mijloacele financiare sunt limitate. Astfel, majorarea cu 50% prevăzută la punctul respectiv necesită a fi revizuită.

    Prevederile p. 18 necesită a fi concretizate şi detaliate, fiind indicat compartimentul şi sub compartimentul paginii web al Ministerului şi Agenției, astfel fiind ridicat gradul de transparență al reglementării şi de accesibilitate la informație.

    Extrasul din Procesul-verbal nr.30 al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de Stat pentru reglementarea activității de întreprinzător din data de 8 septembrie 2020 se anexează.

    Secretar general al Guvernului,

    Președinte al Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru

    reglementarea activității de întreprinzător Roman CAZAN

  • EXTRAS

    din PROCESUL-VERBAL nr.30

    al ședinței Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător

    (Ședință prin corespondență)

    8 septembrie 2020

    Au participat :

    Membrii Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător:

    Eugen Dațco - director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor din Republica Moldova

    Marina Bzovîi - director executiv al Asociației Naționale a Companiilor din Domeniul TIC

    Ana Groza - director executiv al Asociației Investitorilor Străini (FIA)

    Carolina Linte -

    director executiv al Asociației Patronale Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte”

    Alexandra Popa - Asociația Businessului European din Moldova (EBA)

    Diana Russu - șef al Direcției susținere și promovare a membrilor CCI a Republicii Moldova, Camera de Comerț și Industrie

    Elena Bejenaru - director executiv al Federației Patronale a Constructorilor, Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcție „CONDRUMAT”

    Victor Baciu

    - consultant de politici, Asociația Patronală „Camera de Comerț Americană din Moldova”

    Valentina Chiper - șef al Secției reglementarea mediului de afaceri și întreprinderi mici și mijlocii, Direcția politici economice și mediul de afaceri, Ministerul Economiei și Infrastructurii

    Roman Gapeev - șef al Serviciului transport feroviar, Direcția transport, Ministerul Economiei și Infrastructurii

    Alexandru Leonte - consultant principal în Direcția urbanism, construcții și locuințe, Ministerul Economiei și Infrastructurii

    Vitalie Dragan

    - șef al Direcției politici în domeniul medicină veterinară și siguranța alimentelor de origine animalieră, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

    Victoria Ciorbă - consultant principal în Direcția avizarea acte normative, Ministerul Justiției

    Svetlana Nunu - consultant principal în Direcția acte guvernamentale, Cancelaria de Stat, secretarul Grupului de lucru

  • Responsabili din cadrul autorităților publice centrale:

    Valentin Roșca - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Direcția politici de producție, procesare și reglementare calității produselor de origine animalieră

    Dionisie Ceban - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția reglementări

    Veaceslav Țurcanu - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția reglementări

    Daniel Chiviriga - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică Departamentul energie electrică și regenerabilă, Secția reglementări

    Elena Ilescu - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, Departamentul gaze naturale și energie termică, Secția reglementări

    Ana Miron - Ministerul Economiei și Infrastructurii, Serviciul transport aerian

    Anatolie Silitrari - Ministerul Economiei și Infrastructurii, Direcția infrastructura calității și securitate industrială

    Liudmila Marduhaeva - Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului Direcția politici de management al deșeurilor și substanțelor chimice

    Lilian Mindov - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția cadastrul bunurilor imobile

    Maria Ovdii - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția geodezie, cartografie și geoinformatică

    Olga Buzu - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Serviciul evaluarea bunurilor imobile

    Cornelia Eremia - Agenția Relații Funciare și Cadastru, Direcția cadastrul bunurilor imobile

    Experți al Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare: dl Oleg Chelaru, dl Victor Ermurachi, dna Natalia Crețu, dna Tatiana Iovv, dl Eduard Sîrbu

    1. Examinarea proiectului hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind acordarea de plăți directe

    per cap de animal (repetat)

    Autor: Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului _________________________________________________________________

    Opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare, dl Victor Ermurachi

    Proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (în continuare proiectul Regulamentului) a fost prezentat repetat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului. Proiectul Regulamentului a fost examinat în ședința Grupului de lucru din 4 august anul curent şi nu a fost susținut. Proiectul Regulamentului a fost modificat, fiind luate în considerare unele obiecții şi recomandări expuse în opinia prezentată în ședința Grupului de lucru din 4 august 2020.

  • Analiza proiectului din punct de vedere a corespunderii principiilor şi criteriilor Legii nr.424/2004 privind revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător si ale Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător

    Prevederile subpunctului 4) al pct.7 stabilesc condiția ca producătorul agricol să dispună de apartenență la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil ramural. Această condiție este discutabilă din considerentele, că o astfel de apartenență poartă caracter benevol. Totodată, apartenența la asociații poate genera costuri pentru producătorii agricoli. Astfel, analiza de impact trebuie să argumenteze așa condiție. Obiecție valabilă şi pentru subpunctul 5) al pct.11.

    Prevederile pct.11 din proiectul Regulamentului stabilesc un set de documente obligatorii pentru obținerea plăților directe per cap de animal. În opinia noastră, este discutabilă obligativitatea prezentării copiei de pe extrasul din registrul persoanelor juridice sau a certificatului de înregistrare, pentru gospodăriei țărănești (de fermier) stabilită conform subpunctului 2). E suficient doar de indicat în cerere informațiile de care dispune solicitantul (denumirea, adresa, numărul de înregistrare, etc.) – o autoritate publică nu trebuie să solicite informație, care este deținută de o altă autoritate publică. Agenția va verifica informația prezentată colaborând cu alte autorități.

    Prevederile pct. 12 din proiectul Regulamentului stabilesc, că cererea-tip de solicitare a sprijinului financiar si modelul declarației pe propria răspundere privind veridicitatea datelor se aproba prin ordin al Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale si Mediului. Considerăm că modelele documentelor menționate la punctul respectiv trebuie să fie anexă la prezentul proiect, astfel fiind ridicat gradul de transparență şi predictibilitate a reglementării şi fiind evitate riscurilor de includere în aceste documente a unor cerințe noi față de cele prevăzute în proiectul Regulamentului.

    Prevederile pct. 15 din proiectul Regulamentului stabilesc, că pentru animalele de rasa pura, exploatate in cadrul fermelor zootehnice de prăsila. valoarea plății directe acordate se majorează cu 50%. În varianta precedentă a proiectului Regulamentului majorarea era doar de 20%. În opinia noastră, chiar dacă s-a renunțat la aplicarea unor coeficienți pentru clasa de bonitate a animalelor, prevăzuți în proiectul precedent, această majorare de la 20% la 50% va crea în continuare riscul ca reglementarea să nu-şi atingă obiectivele. În opinia noastră, de subvenționare trebuie să beneficieze un număr cât mai mare de producători agricoli în condițiile în care mijloacele financiare sunt limitate. Astfel, majorarea cu 50% prevăzută la punctul respectiv necesită a fi revizuită.

    Prevederile pct.18 necesită a fi concretizate şi detaliate, fiind indicat compartimentul şi sub compartimentul paginii web al Agenției, astfel fiind ridicat gradul de transparență al reglementării şi de accesibilitate la informație.

    Concluzii și recomandări: Proiectul poate fi avizat, fiind luate în considerare recomandările expuse.

    Notă: În rezultatul examinării opiniei, autorii au modificat proiectul. Proiectul modificat a fost remis membrilor Grupului de lucru.

    Opiniile membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea

    activității de întreprinzător și argumentele prezentate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului

    Dl Eugen Dațco Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Dna Marina Bzovîi

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi recomandărilor atât a expertului, cât și a propunerilor Asociația Națională ANPLPL LAPTE.

  • Dna Ana Groza

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor şi recomandărilor Asociației Naționale ANPLPL LAPTE.

    Dna Carolina Linte

    Propunerile înaintate de Asociație au fost acceptate parțial. Proiectul a fost simplificat din punct de vedere al accesibilității subvenționării de către

    fermierii mici, în schimb nu s-a diminuat plafonul de la 10 capete de la 5, ceia ce face accesul la finanțare pentru producătorii mici să rămână inadmisibil. Autorul nu oferă date statistice despre cum și câte animale sunt întreținute în exploatații (numărul de animale indicat doar că 95% din animale sunt întreținute în gospodării individuale).

    Principiile de subvenționare sunt prevăzute în art.21 din Legea nr.276/2017 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Astfel, conform alin.(4) lit.b) al articolului menționat solicitanți ai plăților directe pot fi producătorii agricoli deținători de animale care demonstrează obținerea unei cantități minime de producție pe cap de animal, stabilită anual de organul central de specialitate, după consultarea cu asociațiile de profil ale producătorilor agricoli.

    Considerăm oportun de a introduce cel puțin un certificat, factură, care atestă faptul că animalul subvenționat sau suportul acordat va avea un impact economic asupra dezvoltării sectorului fie lapte sau carne:

    Menționează că se admite acordarea plăților directe pe cap de animal pentru speciile de animale înscrise în Registrul de stat al animalelor, ținut conform prevederilor Legii nr.231-XVI din 20 iulie 2006 privind identificarea şi înregistrarea animalelor.

    Se propune completarea listei documentelor pentru obținerea plăților directe per cap de animal cu următoarele documente: certificat sanitar –veterinar Forma F2 (eliberat de ANSA) sau Borderou de evidentă a certificatelor sanitar –veterinare F2 pentru livrarea laptelui/cărnii produse procesate din lapte /carne (certificatul sanitar-veterinar este prevăzut în Nomenclatorul actelor permisive, eliberate de către autoritățile emitente persoanelor fizice și persoanelor juridice pentru practicarea activității de întreprinzător, aprobat prin Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător); copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoțite de copii de pe facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii aferente laptelui și produselor lactate/carne și produse din carne comercializate ( în cazul când deține autorizația sanitar- veterinară pentru fabricarea produselor lactate din lapte de vaci / din lapte de oi, din lapte de capră, carne /preparate și produse din carne ) pentru producătorul care efectuează vânzarea.

    Cu referire la estimarea cantitativă a indicatorilor de performanță ce urmează a fi atinși: 1) creșterea cantității, calității produsului primar și profitabilității operatorilor din domeniu alimentar, precum și perfecționarea continuă a capacității operatoriului din domeniu agroalimentar; 2) creșterea responsabilității operatorului în momentul tranzacției de vânzare -cumpărare, fie cu destinație a pieței interne si a celor externe, siguranța produselor alimentare de origine animală , sănătatea și bunăstarea populației menționează următoarele.

    Subvenționarea prin plăți directe în cazul tranzacțiilor oficiale (comerț legal, cu achitarea taxelor la bugetul de stat) , va diminua preturile produselor finite în mediu cu 3%, va asigura sectorul de procesare cu materie primă autohtonă, va exclude concurența neloială a produselor autohtone comercializate în piață, prin patentă, comerț neautorizat stradal, ambulant cu cele din magazine specializate și autorizate. Certificarea produselor alimentarea de origine animală în conformitate cu standardele internaționale prevăzute deja în Cerințele naționale de calitate și plasare pe raft va permite din cantitatea totala de produse fabricate, autorizarea întreprinderilor și a R. Moldova ca țară exportatoare. Totodată monitorizarea calității si siguranței alimentelor de origine animala poate deminau cheltuielile pentru sănătatea publică, in jur de 3% pentru bolile infecțioase intestinale.

    Este clar ca anul este foarte complicat și nu o dată am insistat pentru un suport pentru crescătorii de bovine, ovine, caprine de lapte , dar nici într-un caz seceta, și deciziile MADRM nu ar trebuie să compromită atingerea criteriilor și obiectivelor de siguranță a produselor alimentare, în special de origine animală. Să nu uităm de unde vine COVID19.

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

    lex:LPLP20060720231lex:LPLP20060720231

  • Dl Valentin Roșca Cu referire la opinia dnei Carolina Linte menționează că proiectul vine să implementeze

    prevederile Legii nr.276/2017 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, în speță art.21 Plățile directe. Astfel, potrivit legii prenotate, noțiunea de producător agricol mic înseamnă producător agricol care deține cu drept de proprietate sau posesie şi folosinţă ... de la 21 până la 40 de capete de bovine sau de la 51 până la 100 de capete de porcine, ovine/caprine... În acest sens, la pct. 6 al Regulamentului au fost stabilite efectivele de animale reieșind din structura normală a șeptelurilor întreținute în fermele zootehnice (adică de obicei într-un efectiv total de 20 bovine se regăsesc 10 capete vaci mulgătoare, sau într-un efectiv total de 50 ovine/caprine se regăsesc 30 capete oi/capre), iar diminuarea acestui plafon ar însemna o deviere de la prevederile legale.

    Atât legea, cât și Regulamentul propus pentru examinare, au scopul de a sprijini crescătorii de animale să-și dezvolte capacitățile și să treacă la o formă legală de activitate, astfel majorându-și veniturile și obținând încrederea în potențialul afacerii pe care au ales-o. În prezent, creșterea animalelor este una din activitățile care se bucură de cea mai mică atractivitate din partea cetățenilor, ceea ce se datorează unui lanț de factori precum: exploatarea unor animale cu performanțe slabe → condiții de întreținere mediocre → baza furajeră modestă → producții slabe → prețuri de achiziție mizere → venituri „la limită” (sau sub limită) → atractivitate „zero”. În aceste condiții este foarte greu de convins pe cineva să investească în acest sector al economiei, iar efectivele de bovine și ovine/caprine vor continua să se diminueze. Prin urmare, la art.21 al Legii nr.276/2017 este specificat că „(1) În vederea menținerii unui nivel cât mai înalt al venitului producătorilor agricoli, compensării parțiale a cheltuielilor suportate, statul efectuează plăți directe”. Totodată, în lege este prevăzut și cine poate beneficia de aceste plăți directe, și anume „producătorii agricoli deținători de animale care demonstrează obținerea unei cantități minime de producție pe cap de animal”. În opinia noastră, stabilirea unor cerințe de prezentare a „certificatelor sanitar –veterinare Forma F2 (eliberat de ANSA) sau Borderou de evidentă a certificatelor sanitar –veterinare F2, sau copie de pe cel puțin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoțite de copii facturi fiscale și dispoziții de încasare a valorii aferente laptelui și produselor lactate/carne și produse din carne comercializate”, etc., nici într-un fel nu vor contribui la implementarea intențiilor legiuitorului de a sprijini dezvoltarea producătorilor agricoli crescători de animale. Mai mult ca atât, Grupul de lucru dintotdeauna a pledat pentru micșorarea poverii administrative exercitate asupra mediului de afaceri, din acest motiv solicitarea de a stabili aceste prevederi, parvenită din partea unui reprezentant al mediului de afaceri, este oarecum neclară.

    Suplimentar, a menționat că AO Asociația Fermierilor Producători de Lapte, care reprezintă cea mai mare formă asociativă a crescătorilor de bovine din țară (peste 35 producători agricoli - preponderent mari), au avizat pozitiv varianta actuală a Regulamentului și au solicitat urgentarea promovării acesteia, pentru a putea interveni cât mai urgent către producătorii agricoli.

    În această ordine de idei, solicită sprijinul și susținerea proiectului Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal.

    Dna Carolina Linte

    Remarcă că explicațiile Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului nu se încadrează în cadrul legal și politicile adoptate de către ministere. În acest sens menționează Legea nr. 306/2018 privind siguranța alimentelor, Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, Hotărîrea Guvernului nr.435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de igienă a produselor alimentare de origine animală.

    Remarcă că lipsa unei politici clare pentru subvenționare în sectorul zootehnic va crea distorsiuni pe piață, prețul la carne va cădea brusc, deoarece oferta va fi mai mare decât poate consuma piața internă, iar operatorii din domeniul alimentar din R. Moldova nu dețin dreptul de export pentru C.S.I și UE, în schimb pot fi exportate în masa vie la plus valoare foarte mică.

    Conform Procesului-verbal al Adunării generale a Asociației (pct.4) s-a discutat subiectul: a) Politica de dezvoltare a sectorului de producere și procesare a laptelui ”de la furca la

    furculița” indicii de performanță; b) Reglementarea practicilor comerciale neloiale dintre operatorii din cadrul lanțului de

    aprovizionare agricol și alimentar (Legea nr. 231/2010 privind comerțului intern).

  • Pentru subiectul ce ține de politica de dezvoltare a sectorului de producere și procesare a laptelui ”de la furca la furculița” indicii de performanță, în cadrul discuției a fost prezentat un model: profitabilitatea fermelor zootehnice, depinde de managementul eficient de dezvoltare bazat pe bunele practici la producere (creșterea, sănătatea și bunăstarea animalelor, igiena mulsului, rația alimentară, baza furajeră ș. a , rezultatul economic fiind lapte Brut și produsele derivate pentru fermele de bovină de lapte, pentru fermele de bovine de carne este carnea și produse derivate. Un kg de carne în masa vie este comercializat la preț de 21-22 lei/kg pentru o bovina cu o greutate de 700 kg/cap X22lei/kg =15400 lei (venit din vânzări), iar în cazul bovinelor de lapte cu o greutate de 600kg cu 4 alăptații a cate 6000kg/205 zile X6,5/lei/kg =156000lei (venit din vânzări). Este evident că investițiile și subvențiile trebuie să fie direcționate per litru de lapte. S-a decis de a înainta demers către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și Comisia parlamentară agricultură și industria alimentară cu privire la modificarea Legii nr. 276/2017 privind subvențiile în agricultură în vederea acordării subvențiilor per lit./lapte. Este inexplicabil faptul ca Asociația solicită implementarea cadrului legal al R. Moldova și legalitatea tranzacțiilor comerciale, iar autorul proiectului insistă pe risipa banilor publici achitați din buget.

    Dna Alexandra Popa

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Proiectul urmează a fi ajustat la recomandările expertului Secretariatului Evaluării

    Impactului de Reglementare și propunerile membrilor Grupului de lucru.

    Dna Diana Russu

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Se susține opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare de

    ajustare a proiectului hotărârii de Guvern.

    Dna Elena Bejenaru

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Deși a fost expediat proiectul Regulamentului puțin modificat, totuși obiecțiile și

    recomandările expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare nu au fost luate în considerație și incluse în proiectul modificat. Este vorba de documentele-tip ce urmează a fi eliberate de MADRM și anexate la proiect.

    Dl Victor Baciu

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

    Dna Valentina Chiper

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

    Dl Roman Gapeev

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. Dl Alexandru Leonte

    Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor.

    Dl Vitalie Dragan

    Se susține.

    Dna Victoria Ciorbă Se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor. 1. Pct. 9 sbp. 2) necesită a fi revizuit, or pierea animalelor poate avea loc chiar dacă

    beneficiarul plății directe a exercitat diligența cuvenită unui bun gospodar. La fel, pct. 10 se va revedea, în partea ce ține de circumstanțele care justifică neexecutarea, confirmate în modul stabilit, pentru precizia reglementării. Alte obiecții de ordin tehnico-juridic vor fi formulate la etapa expertizei juridice a proiectului.

  • 2. Referitor la obiecțiile din opinia expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare.

    Criteriul de eligibilitate pentru obținerea subvenției apartenența la una din asociațiile de profil ale producătorilor agricoli este prevăzut în art. 24 lit. f) din Legea nr. 276/2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural.

    Conform art. 16 alin. (7) din Legea nr. 276/2016 „Entitățile, indiferent de forma juridică de organizare, deținătoare de registre de stat și de alte informații necesare pentru îndeplinirea eficientă a funcțiilor Agenției acordă acces gratuit la acestea prin intermediul platformei de interoperabilitate instituite de Guvern, cu stabilirea condițiilor de acces și utilizare a registrelor respective, a altor informații pentru a asigura păstrarea integrității lor.”

    Potrivit Legii nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) „Gospodăria țărănească se înregistrează de către fondatorul ei la primăria unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi în a cărei hotare el deține teren. Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) este ținut de primărie„.

    Astfel, norma de la pct. 11 sbp. 2), privind prezentarea copiei certificatului de înregistrare a gospodăriei țărănești, este justificată în cazul în care datele privind gospodăriile țărănești înregistrate nu sunt furnizate de primării prin intermediul platformei de interoperabilitate (MConnect).

    S-a decis: proiectul se susține cu condiția luării în considerare a obiecțiilor și recomandărilor expertului Secretariatului Evaluării Impactului de Reglementare și ale membrilor Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător (1 – se susține; 12 –se susține condiționat).

    Președintele Grupului de lucru Roman CAZAN

  • Proiectul 729Proiectul 729H.G. plati directe IIProiectul 729-Regulament Plati directe redactat dupa GLRAI 09.09.2020 (1)Nota Info HG Plati directe.semnatAIR plati directe

    1_Expertiza_17400_MADRM.semnat 729 (1)

    a.f


Recommended