Home > Documents > PREZENTĂRI DE CAZ / CASE STUDY REPORT ...snpcar.ro/wp-content/uploads/2018/09/422.pdf146 Revista de...

PREZENTĂRI DE CAZ / CASE STUDY REPORT ...snpcar.ro/wp-content/uploads/2018/09/422.pdf146 Revista de...

Date post: 19-Jan-2021
Category:
Author: others
View: 3 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Embed Size (px)
of 14 /14
145 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3 IMPORTANŢA TRATAMENTULUI KINETIC INSTITUIT PRECOCE ÎN CAZUL COPILULUI NĂSCUT PREMATUR Cristina Bojan 1 , Mirela Stoicescu 2 , Ligia Robănescu 3 , Elena Cosac 4 1 Kinetoterapeut – Terapeut Vojta, 2 Kinetoterapeut – Cursant Vojta, 3 Medic medicină fizică şi recuperare funcţională, 4 Kinetoterapeut Clinica de Neurologie Pediatrică – Spitalul Clinic Prof. Dr. Alex. Obregia Adresă corespondenţă: Cristina Bojan Spitalul Clinic “Al. Obregia”, Şoseaua Berceni nr. 10, Bucureşti [email protected] REZUMAT Lucrarea noastră prezintă 4 cazuri de copii născuţi prematur (sarcină gemelară). Ei au fost trataţi, exclusiv, prin metoda Vojta. Acest studiu a urmărit ameliorarea motricităţii şi poziţionarea fiziologică a coloanei. Cuvinte cheie: prematuritatea, metoda Vojta, evaluare, reabilitate funcţională PREZENTĂRI DE CAZ / CASE STUDY REPORT 1 Physical erapist – Vojta erapist, 2 Physical erapist – Vojta Student, 3 Physical medicine and functional recovery Physician , 4 Physical erapist Pediatric Neurology – Hospital “Al. Obregia” Correspondence address: Cristina Bojan Pediatric Neurology Hospital “Al. Obregia”, Berceni R. nr. 10, Bucharest [email protected] Prematur este orice copil, care la naştere are greutatea egală sau mai mică de 2500 g, iar după alţii prematur este nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 de săptămâni. (6) Ţinând cont, atât de greutatea la naştere, cât şi de vârsta gestaţională, prematurii sunt: (6) prematuri adevăraţi: a căror greutate la naştere este în concordanţă cu vârsta gestaţională (mai mică de 2500g, vârsta gestaţională sub 37 săptămâni); dismaturi sau întârziaţi în creşterea intra- uterină, cu greutate la naştere sub 2500 g şi care nu este în concordanţă cu vârsta de gestaţie; prematuri cu greutate mai mare de 2500 g la naştere dar cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni (copii din mame diabetice). După greutatea de la naştere, prematurii se împart în (6): prematuri de gradul I, cu greutate între 2000- 2500 g; prematuri de gradul II, cu greutate între 1500-2000 g; prematuri de gradul III, cu greutate între 1000-1500 g; prematuri de gradul IV, cu greutate sub 1000 g. Nou născutul prematur pune o serie de probleme legate de dificultatea de adaptare la viaţa extrauterină, secundară, imaturităţii diferitelor organe. Prematurii au manifestări clinice predominant respiratorii dar substratul lezional este preponderent cerebral. NOUNĂSCUTUL PREMATUR 3 Starea de sănătate a unui prematur la naştere de- pinde de numeroşi factori, printre care: vârsta gestaţională la momentul naşterii greutatea la naştere boli ale mamei sau tratamentele în timpul sarcinii care ar fi putut afecta fătul defecte congenitale ale nou-născutului. AFECŢIUNI ALE PREMATURULUI 6 Mulţi prematuri sunt energici şi surprind pe toată lumea printr-o recuperare spectaculoasă. Dar totuşi ei sunt vulnerabili la infecţii şi la diferite complicaţii le- gate de dezvoltarea incompletă a anumitor organe. Este posibil să existe un progres continuu în evoluţia copilu- lui pentru câteva zile, urmat de perioade de recădere. Orice nou-născut înainte de termen (înainte de 37 săptămâni de gestaţie) poate avea un risc crescut de a dezvolta ulterioare complicaţii medicale: nou-născutii la 32 de săptămâni sau mai mult au cel mai puţin probabil risc de a dezvolta complicaţii
Transcript
  • 145Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    IMPORTANŢA TRATAMENTULUI KINETIC INSTITUIT PRECOCE ÎN CAZUL COPILULUI NĂSCUT PREMATUR

    Cristina Bojan1, Mirela Stoicescu2, Ligia Robănescu3, Elena Cosac4

    1Kinetoterapeut – Terapeut Vojta, 2Kinetoterapeut – Cursant Vojta, 3Medic medicină fi zică şi recuperare funcţională, 4KinetoterapeutClinica de Neurologie Pediatrică – Spitalul Clinic Prof. Dr. Alex. ObregiaAdresă corespondenţă: Cristina BojanSpitalul Clinic “Al. Obregia”, Şoseaua Berceni nr. 10, Bucureş[email protected]

    REZUMAT

    Lucrarea noastră prezintă 4 cazuri de copii născuţi prematur (sarcină gemelară).Ei au fost trataţi, exclusiv, prin metoda Vojta.Acest studiu a urmărit ameliorarea motricităţii şi poziţionarea fi ziologică a coloanei.Cuvinte cheie: prematuritatea, metoda Vojta, evaluare, reabilitate funcţională

    PREZENTĂRI DE CAZ / CASE STUDY REPORT

    1Physical Th erapist – Vojta Th erapist, 2Physical Th erapist – Vojta Student, 3Physical medicine and functional recovery Physician , 4Physical Th erapistPediatric Neurology – Hospital “Al. Obregia”Correspondence address: Cristina BojanPediatric Neurology Hospital “Al. Obregia”, Berceni R. nr. 10, [email protected]

    Prematur este orice copil, care la naştere are greutatea egală sau mai mică de 2500 g, iar după alţii prematur este nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 de săptămâni. (6)

    Ţinând cont, atât de greutatea la naştere, cât şi de vârsta gestaţională, prematurii sunt: (6)

    prematuri adevăraţi: a căror greutate la naştere este în concordanţă cu vârsta gestaţională (mai mică de 2500g, vârsta gestaţională sub 37 săptămâni);

    dismaturi sau întârziaţi în creşterea intra-uterină, cu greutate la naştere sub 2500 g şi care nu este în concordanţă cu vârsta de gestaţie;

    prematuri cu greutate mai mare de 2500 g la naştere dar cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni (copii din mame diabetice).

    După greutatea de la naştere, prematurii se împart în (6):

    prematuri de gradul I, cu greutate între 2000-2500 g;

    prematuri de gradul II, cu greutate între 1500-2000 g;

    prematuri de gradul III, cu greutate între 1000-1500 g;

    prematuri de gradul IV, cu greutate sub 1000 g. Nou născutul prematur pune o serie de probleme

    legate de difi cultatea de adaptare la viaţa extrauterină, secundară, imaturităţii diferitelor organe. Prematurii au manifestări clinice predominant respiratorii dar substratul lezional este preponderent cerebral.

    NOUNĂSCUTUL PREMATUR 3

    Starea de sănătate a unui prematur la naştere de-pinde de numeroşi factori, printre care:

    vârsta gestaţională la momentul naşteriigreutatea la naştereboli ale mamei sau tratamentele în timpul

    sarcinii care ar fi putut afecta fătuldefecte congenitale ale nou-născutului.

    AFECŢIUNI ALE PREMATURULUI 6

    Mulţi prematuri sunt energici şi surprind pe toată lumea printr-o recuperare spectaculoasă. Dar totuşi ei sunt vulnerabili la infecţii şi la diferite complicaţii le-gate de dezvoltarea incompletă a anumitor organe. Este posibil să existe un progres continuu în evoluţia copilu-lui pentru câteva zile, urmat de perioade de recădere.

    Orice nou-născut înainte de termen (înainte de 37 săptămâni de gestaţie) poate avea un risc crescut de a dezvolta ulterioare complicaţii medicale:

    nou-născutii la 32 de săptămâni sau mai mult au cel mai puţin probabil risc de a dezvolta complicaţii

    ———

  • 146 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    fi ecare săptămână în minus creşte dramatic riscul complicaţiilor; nou-născutii de 22-26 săptămâni au o dezvoltare minimă şi au un risc foarte mare de a muri sau a avea defi cienţe severe. Este probabil ca părinţii să se confrunte cu decizii medicale difi cile de viaţă sau moarte.

    ÎNTÂRZIERI SEVERE ŞI INVALIDITĂŢI 1, 6

    Majoritatea prematurilor nu ajung să aibă întârz-ieri grave în dezvoltare şi invalidităţi. În general, cu cât nou născutul este mai mic, cu un grad mai mare de prematuritate sau mai bolnav, cu atât creşte riscul de a avea retard în dezvoltare sau invalidităţi. Dacă nou născutul a fost cu grad III-IV de prematuritate (înainte de 26 de săptămâni de gestaţie) sau a fost fo-arte mic (mai mic de 800 de grame) are un risc foarte mare de a avea probleme severe. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt:

    retard mintal 14%hemoragie cerebrală 8-12%cecitate 8%surditate 3%.

    Nou născuţii între 1500 şi 2500 de grame pot avea diferenţe ale coefi cientului de inteligenţă faţă de un nou născut la termen, dar acestea sunt mici. Nou născuţii ce cântăresc peste 2500 de grame au un risc foarte mic de apariţie a unui retard în dezvoltare. Acei copii care prezintă semne ale unui retard în dezvoltare este foarte probabil să-şi îmbunătăţească starea într-un mediu familial primitor şi cu o îngrijire atentă.

    Stimularea precoce a prematurului – o necesitate (2)

    Prematurul afl at în incubator poate fi considerat ca un copil cu risc în privinţa dezvoltării biologice şi psihologice; el trebuie să benefi cieze de o intervenţie precoce a părinţilor şi a kinetoterapeutului.

    În ultimii ani, în vestul Europei, părinţii sunt încurajaţi să-şi îngrijească personal copilul câteva ore pe zi, acesta este culcat pe pieptul mamei sau al tatălui, îndată ce starea copilului permite acest lucru. Astfel copilul percepe stimulări umane, tactile, normale. Sis-temele vestibular, proprioceptiv benefi ciază de aceste stimulări, copilul este posibil să recunoască bătăile cordului mamei sale (De Groot).

    Numeroşi prematuri pun diverse probleme tineril-or părinţi: anomalii de reglare posturală, ale ritmului veghe-somn, ei plâng mai mult.

    ————

    Desigur, orice intervenţie trebuie să fi e individualizată, adaptată nevoilor specifi ce fi ecărui copil (Berard).

    În perioada intrauterină, copilul se mişcă în lich-idul amniotic, sistemul său tactil este stimulat precoce prin contactele cu peretele uterin.

    Spre sfârşitul gestaţiei, spaţiul se micşorează, percepţiile tactile diferă, stimulările proprioceptive sunt numeroase. Copilul recepţionează stimuli audi-tivi: zgomote cardiace ale mamei, vocea mamei, zgo-mote intestinale.

    În orice caz, în uter sistemul de stimulare permite fătului să benefi cieze de experienţe tactilo-kinestezice adaptate maturităţii sistemului nervos în acel moment (Gosselin).

    După naştere, prematurul este asistat în incubator, eventual supus terapiei intensive, însemnând durere, lumină intensă, zgomot.

    În privinţa durerii, perceperea ei a fost constată prin EKG modifi cată la prematurul mai mic de 30 săptămâni prin ritm cardiac accelerat, tensiune arterială mărită, transpiraţie la nivelul palmelor (Es-cobark).

    După perioada terapiei intensive, este necesară încurajarea relaţiei între copil şi părinţi, sfătuindu-i pe aceştia în privinţa posturării copilului în timpul alimentaţiei, îmbăierii, deasemeni în instalarea în pătuţ pe o saltea moale, eventual pe o blăniţă de miel, indicată pentru o ameliorare a integrării tactile. Une-ori este indicată plasarea într-un hamac când hipoto-nia este persistentă şi prelungită sau apare hipertonia în extensie (De Groot).

    Odată prematurul ajuns la domiciliu părinţii trebuiesc susţinuţi în continuare cu sfaturi privind alimentaţia, poziţionarea, stimularea, mai ales dacă sugarul are o extensie exagerată a zonei cervicale, retracţia umerilor, cu tendinţă la hipertonie.

    În această perioadă este imperios necesară intervenţia unui kinetoterapeut specializat în trata-mentul noilor născuţi, la curent cu dezvoltarea neu-romotorie a copilului şi metodele neurologice de re-educare.

    Desigur, ideal ar fi ca şedinţele de terapie să aibă loc la domiciliul copilului (ceea ce la noi în ţară nu este prevăzut în legislaţie), dar oricum tratamentul ki-netic este absolut necesar.

    La noi în ţară mai există şi un defi cit de cadre specializate în kinetoterapia sugarului. Din păcate, facultăţile nu oferă nici un fel de practică serioasă în acest domeniu şi nici o bază teoretică.

  • 147Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    Ori, responsabilitatea este imensă, o intervenţie abuzivă sau greşită poate avea repercursiuni impor-tante asupra dezvoltării ulterioare a copilului.

    Diagnosticul precoce (Prof. Dr. Václav Vojta) are 3 componente: (11, 12)

    A. Motricitatea spontană (ontogeneza posturală) (11, 12). Este vorba de ontogeneza posturală a copilu-lui care depinde de:

    dezvoltarea fi ecărui individdeterminarea geneticăare un program specifi cse obţine fără un antrenament specialse obţine în mod automat.

    B. Activitatea posturală (reacţiile de postură) (11, 12 ):

    1. Reacţia de tracţiune execuţie: copilul este în decubit dorsal; ki-

    netoterapeutul îl apucă de încheietura mâinilor (mai sus de podul palmei) şi îl trage încet până ce trunchiul ajunge la 45°.

    se apreciază: poziţia capului şi a membrelor inferioare (MI) la nivelul şoldului şi genunchiului.

    reacţii normale: – la n.n. capul este în retroducţie, membrele inferioare (MI) fl ectate şi abduse, călcâiele inerte pe sol.

    după 3 luni, capul este în prelungirea coloa-nei, MI se orientează în fl exie activă.

    în trimestrul II capul este în fl exie ant., MI fl ectate, grasping refl ex plantar.

    din trimestrul III MI încep să se extindă, în uşoară abducţie şi rotaţie externă, picioarele în pronaţie şi fl exie dorsală. (fi g. 1 – Reacţia de tracţiune la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni).

    vârstă cronologică – 3 lunivârstă corectată – 2 luni

    Fig. 1. Reacţia de tracţiune la un copil născut prematur

    —————

    ——

    2. Reacţia Landauexecuţie: copilul este susţinut strict la

    orizontală în suspensie ventrală pe mâna examina-torului.

    se apreciază: poziţia capului, a trunchiului şi a membrelor.

    reacţii normale: – în primele 6 săpt., încercări de ridicare a capului, trunchiul atârnă pe palmă, MI atârnă inerte.

    la 3 luni, capul în prelungirea coloanei, MI semifl ectate.

    la 6 luni creşte extensia toraco-lombară şi lombo-sacrată, spatele e drept, coapsele la 90° faţă de abdomen, gambele la 90° faţă de coapse. MS încep să se extindă.

    trimestrul III şi IV – capul în prelungirea trunchiului, MS orientate ca pentru refl exul paraşută, coapsele la 90°, genunchii extinşi, MI tind să se sprijine pe masă, MS cu cotul în semifl exie. (fi g. 2 – Reacţia Landau la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

    vârsta cronologică – 3 lunivârsta corectată – 2 luni

    Fig. 2. Reacţia Landau la un copil născut prematur3. Reacţia de suspensie subaxilară

    execuţie: copilul este susţinut cu spatele la examinator, la nivelul toracelui.

    se apreciază: poziţia MIreacţii normale: – la n.n. e o fl exie uşoară a MIîn trimestrul I – fl exie activă a MIîn trimestrul III începe extensia MIîn trimestrul IV – extensia MI – reacţia

    pozitivă de sprijin (fi g. 3 – Reacţia de suspensie subaxilară la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni).

    vârsta cronologică – 3 lunivârsta corectată – 2 luni

    ——

    —————

    ——

  • 148 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    Fig. 3. Reacţia de suspensie subaxilară la un copil născut prematur

    4. Reacţia de răsturnare laterală Vojtaexecuţie: copilul este ţinut la nivelul toracelui,

    cu spatele la examinator; brusc este orientat în poziţie orizontală spre dreapta, apoi este lăsat 2-3 secunde pe masă în decubit ventral, apoi este ridicat şi poziţionat spre stânga

    se apreciază: poziţia membrelor superioare (MS) situat cranial; poziţia MI situat cranial;

    poziţia trunchiuluireacţii normale – la n.n. se produce refl exul

    Moro, MI în triplă fl exiedupă 4 luni dispare refl exul Moroîn trimestrul II este o fl exie activă a MIîn trimestrul III şi IV, MI cranial se abduce,

    MS cranial se extinde. (fi g. 4 – Reacţia de răsturnare laterală Vojta la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

    vârsta cronologică – 3 lunivârsta corectată – 2 luni

    Fig. 4. Reacţia de răsturnare laterală Vojtala un copil născut prematur

    ——

    ———

    ——

    5. Reacţia Collis orizontalexecuţie: copilul este poziţionat pe masă în

    decubit lateral cu spatele la examinator, care îi cu-prinde braţul şi coapsa situate cranial

    se apreciază: poziţia braţului, mâinii şi mem-brului inferior libere

    reacţii normale – la n.n. MS se orientează ca în refl exul Moro, mâna deschisă, MI iniţial se extinde, apoi se fl ectează

    până la sfârşitul trimestrul I e faza tipică de fl exie

    din luna a-4-a mâna este în pronaţiela 6 luni mâna tinde să ia sprijin pe planul

    mesei, MI este fl ectatdupă 6 luni mâna se sprijină pe masă, MI se

    extinde cu tendinţa de a se sprijini pe masă de la 9 luni sprijinul pe masă al plantei. (fi g. 5

    – Reacţia Collis orizontal la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

    vârsta cronologică – 3 lunivârsta corectată – 2 luni

    Fig. 5. Reacţia Collis orizontal la un copil născut prematur

    6. Reacţia Collis verticalexecuţie: examinatorul cuprinde una din co-

    apsele copilului afl at în decubit dorsal şi-l suspendă la verticală

    se apreciază: poziţia MI liberreacţii normale: există 2 modele 0 – 6 luni şi

    de la 6 luni 0 – 6 luni: MI după o scurtă extensie se orientează

    în triplă fl exiedin luna a-7-a genunchiul se va extinde din

    ce în ce mai mult, coapsa rămânând la 90° faţă de ab-domen. (fi g. 6 – Reacţia Collis vertical la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

    ——

    ——

    ——

  • 149Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    vârsta cronologică – 3 lunivârsta corectată – 2 luni

    Fig. 6. Reacţia Collis vertical la un copil născut prematur

    7. Reacţia Peiper-Ispertexecuţie: examinatorul cuprinde cu mâinile

    coapsele copilului, răsturnându-l cu capul în josse apreciază: poziţia capului si coloanei ver-

    tebrale, poziţia umerilor, braţelor, mâinilorreacţii normale – n.n. scurt timp există ex-

    tensia cefei şi refl exul Moro6 săpt. – 3 luni abducţie a MS şi extensia co-

    loanei cervicale şi dorsal sup.3 – 7 luni se extinde toată coloana, MS se

    orientează în refl exul paraşutăîn trimestrul IV reacţia nu mai e concludentă,

    căci copilul se agaţă cu mâinile de examinator. (fi g. 7 – Reacţia Peiper-Ispert la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 3 luni; vârsta corectată – 2 luni)

    vârsta cronologică – 3 lunivârsta corectată – 2 luni

    Fig. 7. Reacţia Peiper-Ispert la un copil născut prematur

    ——

    ——

    APRECIEREA REACŢIILOR DE POSTURĂ 11, 12

    1 – 3 reacţii de postură anormale = Tulburare de coordonare centrală (TCC) foarte uşoară – control după 6 săpt.

    4 – 5 reacţii de postură anormale = Tulburare de coordonare centrală (TCC) uşoară – control după 4 săpt. apoi se începe terapia

    6 – 7 reacţii de postură anormale = Tulburare de coordonare centrală (TCC) medie – terapie imediat

    7 reacţii de postură anormale cu tulburări mari de tonus muscular = Tulburare de coordonare centrală (TCC gravă) – terapie imediat

    Tulburarea de coordonare centrală (TCC) este descrierea unei stări momentane a capacităţii de coordonare.

    C. Dinamica refl exelor arhaice (11, 12) putem vorbi de paralizie cerebrală de abia de la 7 lunidacă 6 reacţii de postură sunt anormale, nu

    mai este vorba de TCC, ci se poate stabili un diagnos-tic, este vorba de patologie neurologică

    din trimestrul II dacă persistă reacţia de ex-tensie + refl exul calcanean + refl exele tonice (supra-pubian, extensie încrucişată) = spasticitate

    dacă persistă grasping plantar, Galant, mers automat, RTCA = diskinezie (Tabel 1).

    PREZENTARE DE CAZ

    CAZUL 1 – I.D.Date legate de naştere – data naşterii –

    27.07.2009durata sarcinei – 30 săptămânidurata travaliului – 10 ore (primul născut)greutate la naştere – 1600 grameprezentare – cranianătip naştere – naturalăscor APGAR – 3, apoi 5a stat 1 lună la incubator

    DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

    ———————

  • 150 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    A. Examenul neurologic la vârsta de 3 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 2 săptămâni

    FA = 4/3capul înclinat spre dreaptaPC – 35,5 cm.reacţia de redresare absentăROT vii cu câteva clonii la refl exul achilianreacţiile de postură de aspect neonatalRTCAMoroGrasping ++suspensie subaxilară absentă se menţine uşor în ghemuit fără reacţie anti-gravitaţionalăreacţia Grenier absentămenţine pumnii strânşi, policele addus palmar orientat în decubit lateral, apare extensia co-loanei cervicale

    ———————————

    ———

    în suspensie laterală nu abduce coapselela tracţiune capul balantrefl exul de păşire absent, astazieGalant schiţat.

    Începe terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

    B. Examenul neurologic la vârsta de 4 ½ luni vârstă cronologică, vârstă corectată – 2 luni

    PC – 38,5 cm.FA = 3/3ROT viireacţia de redresare absentă la tracţiune, capul nu mai este balant, dar în retroducţieîn decubit ventral capul în zona Gesell I-IInu păstrează postura păpuşii Moro + (puţin asimetric, MS dr. rămâne semifl ectat la timpul I)

    ————

    —————

    ———

    Tabel 1. Dinamica refl exelor arhaice

    Refl exe, reacţii automate Timp de aşteptareIntensitate neonatală

    Patologie

    Babkin 0 – 4 săpt. Persistent după 6 săpt.Rooting 0 – 3 luni Persistent după 6 luniR. de supt 0 – 3 luni Persistent după 6 luniR. optico-facial După 3 luni – persistă toată viaţa Dacă lipseşte după l. a-4-aR. acustico-facial Din ziua a 10-a – persistă toată viaţa Dacă lipseşte după l. a-4-aGlabela De la naştere – toată viaţa Lipsă la naştereR. “ochi de păpuşă” 0 – 4 săpt. După 6 săpt.Grasping palmar Până la dezv. funcţiei de

    prindere şi sprijinAbs. în dezv. diskinetică – asimetrieDacă nu apare sprijinul pe mână – trimes-trul II+++ în trimestrul II = spasticitate

    Grasping plantar Până la dezv. funcţiei de sprijin Lipsă la naştereDupă trimestrul II şi III persistă = diskinezie

    R. rădăcina palmei - De la naştereMersul automat 0 – 4 săpt. După 3 luniR. de extensie al braţelor - De la naştereR. de ext. al MI (r. pozitivă de sprijin) 0 – 4 săpt. După 3 luniR. calcaneului 0 – 4 săpt. După 3 luniR. suprapubian 0 – 4 săpt. După 3 - 5 luni R. de extensie încrucişată 0 – 6 săpt. După 3 - 5 luniR. ascensor 0 – 4 luni +++ în trimestrul IIRefl exe, reacţii automate Timp de aşteptare

    Intensitate neonatalăPatologie

    R. Galant 0 – 4 săpt. După 3 luni – posibilă diskinezieAbsent la naştere

    R. Moro 3 – 4 luni După 4 luniAbsent la naştere

  • 151Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    Grasping + palmar şi plantarsuspensie subaxilară posibilă, astaziedeschide mai bine pumniiurmăreştezâmbeşte.

    Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

    C. Examenul neurologic la vârsta de 7 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 4 ½ luni

    PC – 40 cm.FA = 2/3ROT vii

    reacţia de redresare absentăla tracţiune, capul în axul trunchiuluiîn decubit ventral capul în zona Gesell II-III postura păpuşii prezentă, cu degetele încă semifl ectatenu se mai aruncă în opistotonus, decât rarreacţia Vojta – începe să abducă coapsa reacţia Collis orizontal – corespunzătoare tri-mestrului I la toate manevrele, uşoară contractură în fl exie a MS stâng (la refl exul Moro extinde numai MS drept)se menţine în suspensie subaxilarăîn ghemuit îşi susţine greutateanu are reacţie antigravitaţională întinde mâinile după jucării, le prinde, le transferăfi xează cu privireaurmăreştezâmbeşte socialvârstă motorie – 4 luni.

    Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. (fi g. 8 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza a–II-a a rostogolirii refl exe - vârsta cronologică - 7 luni;

    vârsta corectată - 4 ½ luni)

    Fig. 8. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

    —————

    ————

    ———

    ————

    ————

    – Faza a II-a a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 7 luni

    vârsta corectată – 4 ½ luni

    (fi g. 9 – Stimulare Vojta la un copil născut prema-tur – Faza I a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni)

    Fig. 9. Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza I a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică

    – 7 lunivârsta corectată – 4 ½ luni

    (fi g. 10 – Analiza unui copil născut prematur – după terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta cronologică – 7 luni; vârsta corectată – 4 ½ luni)

    Fig. 10. Analiza unui copil născut prematur – după terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta

    cronologică – 7 lunivârsta corectată – 4 ½ luni

  • 152 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    D. Examenul neurologic la vârsta de 9 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 6 ½ luni

    PC - 43 cmFA = 2/3controlul capului – Gesell III încă nu extinde complet coatele în postura păpuşiisprijinul e pe rădăcina palmelorabduce coapsa la reacţia Vojta reacţia Collis orizontal – corespunzătoare vârsteiîn suspensia subaxilară – astazie fi ziologică în ghemuit încă nu are reacţie anti-gravitaţională uşoară hipertonie tricipitală, ceva mai pronunţată pe dr.întinde mâinile după jucării, le prindedezvoltare psihică – foarte bună şade dacă este poziţionat, cu echilibru imperfectse rostogoleşteduce picioarele la gurăschiţează paraşutaîncepe să articuleze monosilabevârstă motorie – 7 luni.

    Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi. (fi g. 11 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

    Fig. 11. Stimulare Vojta la un copil născut prematur – vârsta corectată – 6 ½ luni(fi g. 12 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-

    matur – Faza a III-a a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

    ————

    ———

    ——

    ————————

    Fig. 12. Stimulare Vojta la un copil născut prematur Faza a III-a a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 9 lunivârsta corectată – 6 ½ luni

    (fi g. 13 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Prima poziţie)

    vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată - 6 ½ luni)

    Fig. 13. Stimulare Vojta la un copil născut prematur– Prima poziţie – vârsta cronologică – 9 luni– vârsta corectată – 6 ½ luni

    CAZUL 2 – I.R.Date legate de naştere

    data naşterii – 27.07.2009durata sarcinii – 30 săptămânidurata travaliului – 10 ore (al doilea născut)greutate la naştere – 900 grameprezentare – cranianătip naştere – naturalăscor APGAR – 1, apoi 3a stat 1 lună la incubator.

    ————————

  • 153Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

    A. Examenul neurologic la vârsta de 3 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 2 săptămâni

    PC – 35,5 cmFA = 4/3dehiscenţă m. drepţi abdominali copil vioi, urmăreşte cu privirea, te fi xează, schiţează zâmbetulcap-gât înclinate spre stg.curbură scoliotică dorso-lombar stg.hipotonie axialăGalant uşor schiţatreacţia de redresare absentămers automat absentRTCAGrasping +reacţia Grenier absentăla tracţiune capul în retroducţieîn suspensie laterală nu abduce coapsaîn decubit ventral capul în zona Gesell Iîn suspensie axilară nu se menţinereacţiile de postură – aspect neonatalmotilitate spontană în limite largi normale.

    Începe terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

    B. Examenul neurologic la vârsta de 4 ½ luni – vârstă cronologică

    vârstă corectată – 2 luniPC – 37,7 cm.FA = 2/3Moro + (uneori MS dr. mai leneş)RTCA nu s-au stinsGrasping + palmar şi plantar pumnii în general închişi, dar se deschid spontanreacţia Grenier absentă la reacţia Collis orizontal – MS adduse şi fl ectate în decubit ventral capul în zona Gesell I, dacă MS sunt pe lângă corp, pe dr. îl scoate mai greu se menţine în suspensie subaxilară, MI nu se sprijină pe planul mesei – astazie extensia coloanei cervico-dorsale uşor exageratăurmăreşte cu privirea, zâmbeşte.

    Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

    ————

    ———————————————

    ———————

    ——

    C. Examenul neurologic la vârsta de 7 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 4 ½ luni

    PC – 40,8 cmFA = 2/3ROT viirest de MoroGrasping palmar şi plantar se menţine încă un tonus extensor paraver-tebral accentuat şi uşoară hipertonie a mem-brelor – model fl exiereacţia de redresare absentăla tracţiune capul în axul trunchiului în decubit ventral capul în zona Gesell II-III, cu sprijin pe antebraţe, pumnii închişi în decubit ventral cu MS pe lângă trunchi, reuşeşte să-şi tragă MS în faţă la reacţia Collis orizontal – nu duce mâinile spre masăreacţia Peiper – corespunzătoare trimestrului I în ghemuit îşi menţine greutateanu are reacţie antigravitaţională MS dr. are reacţii mai imperfecteîntinde mâinile după jucării, le transferăexistă progres motorvârstă motorie – 3 – 4 luni.

    Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

    (fi g. 14 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Faza a III-a a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni)

    Fig. 14. Stimulare Vojta la un copil născut prematur– Faza a III- a a rostogolirii refl exe – vârsta cro-

    nologică – 7 luni, vârsta corectată – 4 ½ luni

    ——————

    ———

    ———————

  • 154 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    (fi g. 15 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Prăpastia – vârsta cronologică – 7 luni; vâr-sta corectată – 4 ½ luni)

    Fig. 15. Stimulare Vojta la un copil născut prematurPrăpastia vârsta cronologică – 7 lunivârsta corectată – 4 ½ luni

    (fi g. 16 – Analiza unui copil născut prematur – După terapie – poziţia de decubit dorsal – vârsta cronologică - 7 luni; vârsta corectată - 4 ½ luni)

    Fig. 16. Analiza unui copil născut prematur

    După terapie – poziţia de d.d. – vârsta crono-logică – 7 luni

    vârsta corectată – 4 ½ luni

    D. Examenul neurologic la vârsta de 9 luni – vârstă cronologică, vârstă corectată – 6 ½ luni

    PC – 43 cmFA = 2/3 controlul capului în decubit ventral – Gesell III – IVextinde coatele în postura păpuşiise rostogoleşteşade când este poziţionat, cu echilibru bunîncearcă să se târască

    ——

    ———

    ————

    schiţează paraşutareacţia de redresare + reacţiile Vojta, Collis orizontal, Peiper – co-respunzătoare vârstei corectate în suspensie subaxilară se sprijină pe toată talpaîn ghemuit îşi susţine greutateanu are reacţie antigravitaţională întinde mâinile după jucării, le prinde, le transferăprinde picioarele şi le duce la gurăcopil vioi, zâmbeşte permanentvârstă motorie – 7 luni.

    Continuă terapia Vojta – 4 şedinţe pe zi.

    (fi g. 17 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza I a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 9 luni; – vârsta corectată – 6 ½ luni)

    Fig. 17. Stimulare Vojta la un copil născut prematurFaza I a rostogolirii refl exe – vârsta crono-

    logică – 9 lunivârsta corectată – 6 ½ luni

    (fi g. 18 – Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Faza I a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică - 9 luni; vârsta corectată - 6 ½ luni)

    Fig. 18. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

    ———

    ———

    ———

  • 155Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    Faza I a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică – 9 lunivârsta corectată – 6 ½ luni

    (fi g. 19 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Târârea refl exă – vârsta cronologică – 9 luni; vârsta corectată – 6 ½ luni)

    Fig. 19. Stimulare Vojta la un copil născut prematur – Târârea refl exă – vârsta cronologică – 9 luni– vârsta corectată – 6 ½ luni

    CAZUL 3 – M.MDate legate de naştere

    data naşterii – 15.11.2009 (primul născut)durata sarcinei – 29 săptămâni şi 4 zilegreutate la naştere – 1650 grameprezentare – cranianătip naştere – cezarianăscor APGAR – 4 la 1 minut 6 la 5 minute 6 la 10 minutePC – 29,5 cmPT – 25 cmT – 43 cm

    La externare – greutate – 1850 gramePC – 32 cmPT – 27 cmT – 46 cm

    Diagnostic la externare – Asfi xie perinatală formă severă

    Incompatibilitate grup şi RHSindrom hemoragic al nou-născutuluiHemoragie intraventriculară

    – Infecţie nozocomială cu Klebsiella

    ———————————

    ———

    ———

    A. Examenul neurologic la vârsta de 4 luni – vârstă cronologică.

    vârsta corectată – 2 luniDIAGNOSTIC – Uşoară tulburare de coor-

    donare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)sugar vioi, urmăreşte, zâmbeşterefl ex optico-facial + acustico-facial +ROT viiBabinsky +Moro +Galant absentRTCA + Landau – extensia persistentă după fl exia ca-puluiGrasping +reacţia de redresare absentă mers automat + cu pasul călcând digitigrad, caracteristic prematurilorreacţiile de postură – corespunzătoare lunei I la suspensia orizontală nu apare abducţia coapseise menţine în suspensie subaxilarăîn ghemuit îşi susţine greutateaare reacţie pozitivă de sprijinreacţia Grenier absentăla tracţiune, capul în retroducţie în decubit ventral, capul se ridică prin hiper-tonie paravertebrală cervicală menţine poziţia de decubit dorsal cu braţe-le în general “în candelabru”, pumnii închişi, police addus palmar uşoară hipertonie la nivelul adductorilor coapsei şi a tricepşilor surali, predominent stg. – la fl exia rapidă dorsală a piciorului, un-ghiul de fl exie scade apreciabil.Începe terapia Vojta de 4 ori pe zi.

    B. Examenul neurologic la vârsta de 5 ½ luni – vârstă cronologică, vârsta corectată – 3 ½ luni

    DIAGNOSTIC – Uşoară tulburare de coor-donare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

    PC – 40,3 cmROT vii la MI mai ales la r. calcaneanfaţă de examinarea anterioară se remarcă: persistenţa refl exului Moro Grasping +reacţia de redresare absentă

    ————————

    ———

    ——

    ——————

    ——————

  • 156 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    la tracţiune – capul în axul trunchiului în decubit ventral capul în zona Gesell II, cu MS în “postura păpuşii”, pumnii închişinu mai menţine MS “în candelabru”are motilitate spontană mai bine exprimatăreacţia Collis orizontal – absentă se menţine uşoară tensiune la nivelul tricepşilor surali (la fl exia dorsală rapidă a picioarelor)urmăreşte cu privirea, atent la mamăprogres motor – face terapie Vojta de 4 ori pe zivârsta motorie – 4 ½ luni.

    Continuă terapia Vojta de 4 ori pe zi.

    (fi g. 20 – Analiza unui copil născut prematur – Înainte de terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă cronologică – 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

    Fig. 20. Analiza unui copil născut prematurÎnainte de terapie – poziţia de decubit ventral

    – vârstă cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

    (fi g. 21 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Prima fază a rostogolirii refl exe – vârstă cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

    Fig. 21. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

    ——

    ————

    ———

    – Prima fază a rostogolirii refl exe – vârstă cronologică – 5 ½ luni

    vârsta corectată – 3 ½ luni

    (fi g. 22 – Analiza unui copil născut prematur – După terapie – poziţia de d.v. – vârstă cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

    Fig. 22. Analiza unui copil născut prematur

    – După terapie – poziţia de decubit ventral – vârstă cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

    CAZUL 4 – M.MDate legate de naştere

    data naşterii – 15.11.2009 (al doilea născut)durata sarcinei – 29 săptămâni şi 4 zilegreutate la naştere – 1650 grameprezentare – cranianătip naştere – cezarianăscor APGAR – 6 la 1 minut 7 la 5 minute PC – 30 cmPT – 25 cmT – 44 cmLa externare – greutate – 2080 gramePC – 34 cmPT – 28 cmT – 47 cm

    Diagnostic la externareAxfi xie la naştere formă severăSindrom hemoragic al nou-născutuluiHemoragie cerebralăHemoragie pulmonarăHidrocefalie.

    ——————————————

    —————

  • 157Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    A. Examenul neurologic la vârsta de 3 ½ luni – vârstă cronologică, vârsta corectată – 1 1/ 2 luni

    DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

    Hidrocefalie int.PC – 39,5 cmFA = 3/2ROT vii, simetricereacţia de redresare absentăMoro +Galant ++fără refl ex de păşire la suspensia laterală uşoară hipotonie axială fără abducţia coapseisuspensia verticală subaxilară posibilă 10 sec.la tracţiune, capul în retroducţieîn decubit ventral, capul în zona Gesell I-II tendinţă uşoară la hiperextensie a coloanei cervicaleGrasping +în ghemuit îşi susţine greutatea fără reacţie antigravitaţionalăreacţia Grenier absentă bilateral reacţiile de postură Vojta, Collis, Peiper co-respunzătoare lunei I în general menţine pumnii închişi, policele addus palmarcopilul este vioi, urmăreşte cu privirear. oculo-palpebral +, acustico-palpebral absent.

    Începe terapia Vojta de 4 ori pe zi.

    B. Examenul neurologic la vârsta de 5 ½ luni – vârstă cronologică, vârsta corectată – 3 ½ luni

    DIAGNOSTIC – Tulburare de coordonare centrală (sarcină gemelară, prematuritate)

    Hidrocefalie int.PC – 41,5 cmFA = 2/1ROT viireacţia de redresare absentăMoro +Galant +

    —————————

    ————

    —————

    ——

    ———————

    Collis orizontal: absenţa sprijinirii mâinii pe masăla reacţia Vojta – nu abduce coapsala tracţiune, capul în axul trunchiului în decubit ventral, capul în zona Gesell II, cu postura păpuşii, pumnii închişi se menţine uşoară hipertonie paravertebrală cervicalăGrasping +se menţine în suspensie subaxilarăîn ghemuit nu are reacţie antigravitaţionalăreacţia Grenier absentăreacţia Peiper corespunzătoare trimestrului Iîntinde mâinile după jucării, le prindepolicele nu mai este addus palmar copil foarte vioi, urmăreşte, zâmbeşte foarte uşor celor din jurvârstă motorie – 3 ½ luni.

    Continuă terapia Vojta de 4 ori pe zi.

    (fi g. 23 – Analiza unui copil născut prema-tur – Înainte de terapie - poziţia de d.v. – vârsta cronologică – 5 ½ luni; vârsta corectată – 3 ½ luni)

    Fig. 23. Analiza unui copil născut prematurÎnainte de terapie – poziţia de d.v. – vârsta crono-

    logică – 5 ½ luni– vârsta corectată – 3 ½ luni

    ———

    ————————

  • 158 Revista de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului din România - 2010 - vol. 13 - nr. 3

    (fi g. 24 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Prima fază a rostogolirii refl exe – vârsta cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

    Fig. 24. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

    Prima fază a rostogolirii refl exe – vârsta cronolo-gică – 5 ½ luni

    – vârsta corectată – 3 ½ luni

    (fi g. 25 – Stimulare Vojta la un copil născut pre-matur – Târârea refl exă – vârsta cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

    Fig. 25. Stimulare Vojta la un copil născut prematur

    Târârea refl exă – vârsta cronologică – 5 ½ luni, – vârsta corectată – 3 ½ luni

    (fi g. 26 – Analiza unui copil născut prematur – După terapie – poziţia de d.v. – vârsta cronologică - 5 ½ luni; vârsta corectată - 3 ½ luni)

    După terapie – poziţia de d.v. – vârsta cronologică – 5 ½ luni, vârsta corectată – 3 ½ luni

    Fig. 26. Analiza unui copil născut prematur

    CONCLUZII

    Prin terapia Vojta putem infl uenţa modelele pato-logice de mişcare la un copil născut prematur (putem rechema modelele parţiale ideale). Instituirea precoce a terapiei Vojta duce la recuperarea substanţială a def-icitului neuro-psiho-motor.

    La copilul născut prematur, terapia Vojta va fi instituită ţinînd cont de starea, de vârsta copilului şi de toleranţa lui la atingere. Pentru a obţine efectele urmărite, şedinţele de terapie Vojta (4 şedinţe pe zi) se efectuează în condiţii de confort termic, terapeutul co-municând pe tot parcursul şedinţei cu micul pacient.

    Familia, ca şi coterapeut va fi instruită în vederea continuării terapiei Vojta şi acasă.


Recommended