Prezentarea Generala a Societatii Comerciale

8/16/2019 Prezentarea Generala a Societatii Comerciale

1/38

Prezentarea generala a Societatii Comerciale

ORADINUM S.A

1 Scurt istoric

S.C. ORADINUM S.A., cu sediul in Oradea, strada Independentei, nr. 7-9, s-a

constituit in temeiul Leii nr. !"#!99$ si a %ost inmatriculata la O%iciul Reistrului

Comertului al &udetului 'i(or su) numarul * $"#!"9#!+.$!99!.

Societatea s-a constituit prin preluarea interala a patrimoniului Intreprinderii de

Con%ectii Oradea si si-a inceput actiitatea in data de !+ %e)ruarie !99!, pe durata nelimitata,

aand ca actionar unic statul. Incepand cu data de !.!!.!99, prin actul de transmitere nr.

/#!.!!.!99, a $0 din capitalul social al societatii comerciale, 1.2 II Moldoa deine

actionar al S.C. ORADINUM S.A., alaturi de 1.2.S.

La data de 9.$3.!993, prin Sentinta Ciila nr./#!993, con%orm Leii nr. "+#!993, s-a

constituit Asociatia ORADINUM S.A. 2roramul Actionarilor Salariatilor, incepand ast%el

procesul de priati4are a S.C. ORADINUM S.A.

S.C. ORADINUM S.A. este persoana &uridica romana, aand %orma de societate pe

actiuni. Capitalul social al societatii este de 7.3.3"$.$$$ lei, impartit in 97 + de actiuni

nominatie, cu aloare nominala de ".$$$ lei %iecare, su)scris si arsat in intreime de cei !

+ de actionari.

Scopul principal al societatii este reali4area de )ene%icii din actiitatea de productie si

comerciali4ea4a pe piata interna si la e5port a con%ectiilor din te5tile si tricota&e, promoarea

si punerea in aplicare a initiatielor de interes national in domeniul %a)ricatiei de con%ectii

te5tile pentru %emei, )ar)ati si copii, in domenii cone5e si des%asurarea altor actiitati leale..

In conformitate cu scopul urmarit, obiectul de activitate al S.C.

ORADINUM S.A. este:

• producerea si comercializarea pe piata interna si externa a

confectiilor textile pentru femei, barbati si copii, en-gross si en-detail, prin

magazine proprii;


2/38

• crearea si comercializarea unor produse de confectii unicat si

serie mica;

• producerea de piese pentru masini te5tile6

• crearea de modele pentru sondarea cererii pietei interne si e5terne6

• )u%et de incinta6

• operatiuni de import e5port cu toata ama de produse prea4ute in o)iectul de

actiitate, precum si cele admise de leislatia in ioare.

In ceea ce prieste descrierea e%ectia a actiitatii %irmei, putem spune ca pentru a-si

atine scopul si pentru a-si reali4a o)iectiul sau de actiitate, S.C. ORADINUM S.A. are o

serie de atri)utii printre care se numara urmatoarele8

• are o eidenta clara asupra capacitatilor de productie6

• ia masuri de orani4are a capacitatilor de productie ast%el incat sa se asiure o

%le5i)ilitate si adaptare ma5ima la cerintele si situatiile e5istente in orice perioada6

• studia4a continuu piata interna si e5terna in pro)leme leate de cererea de produse

speci%ice ei, de posi)ilitatea de asiurare cu materii prime si au5iliare, preturile acestora iau

masuri ce se impun pentru asiurarea contractelor %erme la nielul capacitatii de productie si

in timp util6

• ia masurile ce se impun pentru alori%icarea ma5ima si utili4area interala a

capacitatii de productie, pe termen de lirare si de%initiea4a masurile necesare pentru

reali4area acestor prorame in conditii e%iciente6

• asiura conditiile te(nico-orani4atorice si materiale pentru des%asurarea ritmica

si continua, %ara oluri de productie, a procesului te(noloic. In ca4ul aparitiei stanarilor in

procesul de productie, ia masuri pentru repunerea in timpul cel mai scurt in %unctiune a

liniilor de productie, anali4ea4a cau4ele care enerea4a stanarea, ia masuri pentru eliminare

si preenire a acestora pentru iitor, de sanctionare a celor inoati6

• asigura necesarul de forta de munca pe specialitati, ia masuri si

urmareste utilizarea rationala si eficienta a fortei de munca, repartizarea pe

locuri de munca conform pregatirii profesionale, a competentei profesionale

a capacitatii si atitudinii fata de munca a fiecaruia;

• asigura organizarea intregii activitati a societatii comerciale pe

principiul maximei flexibilitatii continue, adaptarea la cerinte si realitate;


3/38

• asigura organizarea fluxului de fabricatie in stransa corelatie cu

cerintele si conditiile concrete din fiecare moment;

• asigura executia produselor lansate in fabricatie la termenele

contractuale si la nivelul parametrilor calitativi prevazute in norme si

standarde, urmarind incadrarea in normele de consum aprobate, reducerea

consumurilor specifice de materiale, energie si combustibil;

• pentru im)unatatirea continua a nielului calitati al produselor, cat si pentru

eitarea re)uturilor te(noloice, asiura orani4area controlului te(nic de calitate pe %a4ele

procesului de productie, la receptia materialelor, la depo4ite, am)alare, si lirare. 5ecuta

anali4e de la)orator inainte de lansarea in productie. Re4ola in timp util orice reclamatie

re%eritoare la calitatea produsului, am)ala&ului, termenele de lirare sau alte conditii

prea4ute in contractele economice.

• orani4ea4a si urmareste selectionarea, incadrarea si promoarea in munca a

personalului, potriit cerintelor sta)ilite pentru %iecare loc de munca si in concordanta cu

posi)ilitatile si necesitatile societatii.

• orani4ea4a si urmareste preatirea personalului societatii prin cursuri de

cali%icare la locul de munca, scoli pro%esionale, scoli de maistri sau alte %orme de salari4are.

Urmareste practica in productie a eleilor scolii pro%esionale, a liceelor de specialitate si a

studentilor.

• Urmareste si %ace propuneri priind im)unatatirea disciplinei in munca, aplica

sanctiuni disciplinare precum si cele de stimulare, premiere si promoare.

S.C. ORADINUM S.A. este o societate cu traditie in e5ecutarea de comen4i pentru e5port,

%iind utilata, orani4ata si speciali4ata pro%esional in munca pentru e5port. Dotata cu masini si

utila&e per%ormante, incepand de la %a4a de proiectare a tiparelor, acestea nu mai sunt lucrate

de mana de specialisti, ci sunt proiectate si modi%icate cu a&utorul calculatorului, %iecare %a4a

prin care trece materia prima pentru a %i trans%ormata in produs %init, ne introduce in lumea

te(noloiei per%ormante.

Anual, e5porturile societatii sunt de +$-+"0 din totalul productiei, ordonatorii e5terniinnoindu-si an de an contractele cu S.C. ORADINUM S.A., e5istand cola)orari de luna

durata cu aceleasi %irme, deoarece S.C. ORADINUM S.A. practica pentru e5porturi te(nica

de prelucrare in lo(n, care este %oarte aanta&oasa pentru ordonatori. Aanta&ul ordonatorului

consta in %aptul ca acesta aseste pe piata estica o %orta de munca ie%tina, o calitate superioara

de e5ecutie a produsului %init, toate acestea aducandu-i un pro%it considera)il. La e5port,

produsele se e5ecuta cu un an inainte.

Lo(nul repre4inta o tran4actie internationala prin care se im)ina caracteristicile

operatiilor comerciale cu cele ale actiunilor de cooperare industriala ale unor interdependente

te(noloice. Lo(nul este denumit si comert de manopera sau productie la comanda. In mod

curent, ordonatorii in lo(n sunt %irme posesoare ale unor marci de prestiiu, )ine introduse


4/38

pe piata mondiala, alori%icand la ma5im aanta&ele care decur din po4itia %orte pe care o

detin pe aceasta piata.

Operatiunea de prelucrare in lo(n se di%erentia4a de operatiunile clasice de import

e5port prin %aptul ca su)iectul actiunii il constituie prelucrarea materiilor prime, materialelor,

a produselor semi%a)ricate, apartinand de reula uneia din parti :importatorul; de catrecealalta parte :e5portatorul;.

Numarul de ana&ati ai %irmei sunt de $$ din care )irouri sunt apro5imati !$$, din

care +$ %olosesc calculatorul.

Alte elemente de caracteri4are a %irmei8

• Are un proram propriu de cercetare de4oltare si un %ond special constituit

pentru aceasta actiitate.

• la)orea4a direct sau prin institutii de specialitate, studii si proiecte priind

de4oltarea societatii a capacitatii de productie, moderni4area, rete(noloi4area,

reorani4area si restructurarea societatii.

• la)orea4a studii, participa la prospectarea pietei interne si e5terne, asiura

pu)licitatea necesara pentru produsele societatii, participa la taruri si e5po4itii, intocmeste

rapoarte cuprin4and conclu4iile de pe piata.

• 2articipa la tratatie cu %irme si orani4ari din tara sau strainatate, direct sau prin

intermediari, la inc(eierea de contracte de cola)orare pe termen lun, de cooperare sau de

creare de societati mi5te.

2 Evolutia cirei !e aaceri si structura acesteia

Ci%ra de a%aceri re%lecta suma incasarilor unui aent economic din an4area )unurilor

economice proprii la preturile pietei.

In anii $$",$$/,$$7, ci%ra de a%aceri a S.C. ORADINUM S.A. a inreistrat

urmatoarele alori8

,

Nr.

"crt

Indicatori

Anul 2##$ Anul 2##% Anul 2##&

1.


5/38

2roductia anduta !/.7!.7$ !3.!3.!7 !$."$+3!

'. Ci%ra de a%aceri !/.7/$.+" !3.+/"+" !!.$3!.!!+

Ci%ra de a%aceri = enituri din an4area mar%urilor > productia anduta.

Anali4and datele din ta)el, se o)sera urmatoarea eolutie a ci%rei de a%aceri8

- in anul $$/, ci%ra de a%aceri a sca4ut %ata de anul $$" cu !.9!7./3$ lei.

- in anul $$7, ci%ra de a%aceri a sca4ut %ata de anul $$" cu 3.79.7$7 lei..

Din datele de mai sus re4ulta ca ci%ra de a%aceri intre anii $$" - $$7 a aut o eolutie

descendenta.

' Organizarea ()rezentarea com)artimentului !e Mar*eting+

S.C. ORADINUM S.A. este o institutie cu o orani4are economico-administratia

solida, ast%el incat toata actiitatea intreprinderii este cuprinsa in atri)utiile ana&atilor,

impartita pe sectoare, sericii, )irouri, persoane, %iecare ana&at cunoscandu-si in mod clar atri)utiile ce ii rein, atri)utii ce sunt pre4entate in %isa postului respecti, :e4i

Oranirama;.

Oranul de conducere a S.C. ORADINUM S.A. este Adunarea ?enerala a Actionarilor

care decide asupra actiitatii acesteia si asiura politica ei economica si comerciala.

Actiitatea de mar@etin la S.C. ORADINUM S.A. se des%asoara in cadrul

compartimentului 5port Des%acere Mar@etin. Munca in cadrul acestui compartiment

este atat in ec(ipa cat si indiidual. e(nica de comerciali4are in lo(n da o nota aparte

atri)utiilor intreului personal din compartimentele mentionate mai sus. Caracteristica acestui

tip de comert este %aptul ca ordonatorul este cel care pune la dispo4itia e5ecutantului S.C.ORADINUM S.A. materia prima, au5iliara, mostre, tipare dupa care sa %ie e5ecutate

comen4ile su) suprae(erea specialistului trimis de ordonator care are o)liatia de a urmari

e5ecutarea corecta si de calitate a %iecarei %a4e pentru o)tinerea unui produs %init de calitate

superioara.

Atri)utiile economistului de la compartimentul de mar@etin sunt urmatoarele8

• pre4inta si sustine proramele de mar@etin intr-o maniera care sa asiure o rapida

si ma&ora inteleere si adaptarea unor deci4ii corecte6


6/38

• asiura eidenta clara si corecta a derularii %iecarei operatii de mar@etin cu

%undamentarea %iecarei actiuni componente6

• urmareste continuarea strateiei de mar@etin si toate perioadele de derulare,

urmareste adaptarea la %actorii de in%luenta imprei4i)ili initial6

• pre4inta succint strateia de mediati4are, reclama si pu)licitate in cadrul

o)iectielor ma&ore ale operatiunii6

• sa pre4inte sementul de piata, sectoarele si unitatile carora li se adresea4a

produsele determinate din studii de piata precum si mass-media, care poate %i utili4ata cu

o cuanti%icare estimata a acestora, in procent din )uetul alocat6

• asam)larea, corelarea si sinteti4area in%ormatiilor in idei concrete, practice, care pot

%i aplicate %ara am)iuitati6

• pe )a4a in%ormatiilor de mai sus sa anticipe4e8

- olumul estimati al an4arilor6

- di%icultatile de productie si disponi)ilitati

- strateie concreta de reclama, pu)licitate si relatii pu)lice

- ansam)lul si diersitatea pietei, ponderea in%luentei diersilor

%actori in eolutia acesteia cum ar %i8 modelul de ansam)lu al pietei, tipurile, calitatile,

preturile si conditiilor de comerciali4are, necesitatea acordarii unor ra)aturi pentru calitate,

cantitate si se4on de an4are cu cuanti%icarea estimatia a lor, caracteristicile si

particularitatile pietei i4ate, competitiitatea, e%icienta si impactul reclamei si pu)licitatii6

• participa la taruri si e5po4itii, parada de moda, actiuni de contractari

orani4ate in mod centrali4at pentru asiurarea porto%oliului de comen4i pe piata interna6

• impreuna cu sectorul te(nic alee si %ace propuneri pentru colectia de

modele, pentru pre4entarea acesteia la actiunile enumerate la alineatul precedent6

• tine eidenta contractelor din alte orase si pentru cele din Oradea, in a%ara

de maa4inele proprii, pre4entand periodic in%ormatii asupra e%icientei acestora6

• e5ecuta orice alte sarcini trasate de se%ul sericiului sau de catre se%ii

ierar(ici6


7/38

• poate semna toate situatiile si lucrarile e%ectuate in cadrul atri)utiilor

sta)ilite.

Responsa)ilitatile economistului din compartimentul de mar@etin sunt8

• are o)liatia sa cunoasca si sa respecte preederile contractului

colecti de munca si a statutului societatii6

• a respecta normele de te(nica securitatii muncii6

• pastrea4a secretul de stat si de sericiu6

• raspunde material, penal, administrati sau conentional de

pau)ele produse din ina sa societatii comerciale ORADINUM S.A., celorlalti salariati sau

altor societati.

In eneral, in toate societatile comerciale din romania, actiitatea de mar@etin este

%oarte putin de4oltata, in unele c(iar ine5istenta. Dintre numeroasele motie enumeram8

• costul %oarte mare al pu)licitatii, al reclamelor audio-i4uale, al pu)licitatii

produsului6

• impactul pe care acesta il are in tara noastra, in cultura noastra este deose)it de mic

si cu e%ect intar4iat, costurile pu)licitare nereusind sa %ie acoperite de pro%iturile o)tinute in

timpul campaniei pu)licitare.

In cadrul compartimentului de Mar@etin al S.C. ORADINUM S.A., doi specialisti

in mar@etin dau acestui compartiment italitatea necesara %unctionarii in conditii )une

pentru societate intr-un iitor apropiat.

Micromediul de Mar@ein :1urni4ori, Intermediari, Clientela, Concurenta,

Oranismele 2u)lice;

S.C. ORADINUM S.A. dispune de o numeroasa clientela atat peplan intern cat si pe plan extern. Pentru clientii interni ai S.C. ORADINUM

S.A. se pot aminti:

♣ S.C. ARBIM ARAD

♣ S.C. 'AC INB 'ACAU

♣ CIS COMRANS 'UCURSI

♣ S.C. 'RINB 'RASO


8/38

♣ S.C. SU2R' CONSANA

♣ S.C. CRISUL SU2RMAR ORADA

♣ S.C. A?INB 2ISI

♣ S.C. COMSUBIM SUCA


9/38

- contri)utia la asiurarile sociale

- contri)utia la %ondul de solidaritate sociala, etc.

De asemenea, are de irat impo4it pe cladiri si teren datorate Administratiei

%inanciare6 ta5e amale datorate re4oreriei Directia


10/38

interprindere nu pune la dispo4itia clientilor sai un sinur produs, ci un sortiment de produse ,

%ara nici o leatura sau leate intre ele , ceea ce da nastere unui sistem de produse , ce poarta

denumirea de ama de produse .?ama de produse este repre4entata de totalitatea articolelor

si liniilor de produse inrudite prin destinatia lor comuna in consum si prin caracteristicile

priitoare la materia prima din care sunt o)tinute si la te(noloia de %a)ricatie. Crtacteristicile

amei de produse sunt 8

!. Lunimea amei , adica numarul total de produse al liniilor de produse ,

denumite articol.

. Larimea amei este repre4entata de suma numarului de linii de

produse din cadrul amei . 2entru S.C. ORADINUM S.R.L. larimea este data de

urmatoarele linii de produse 8

• costume pentru )ar)ati6

• costume pentru %emei6

• sacouri pentru )ar)ati6

• pantaloni pentru )ar)ati6

• este pentru )ar)ati6

• pardesie pentru )ar)ati6

• paltoane pentru )ar)ati6

• sacouri pentru %emei6

• %uste pentru %emei6

• pantaloni pentru %emei6

• pardesie pentru %emei6

• &ac(ete pentru %emei6

. 2ro%un4imea amei , este data de numarul de produse in care este %a)ricata

%iecare linie, de e5emplu linia de costume )ar)atesti anterior mentionata se %a)rica in patru

sortimente , a cate cinci marimi %iecare , : 3+6 "$6 "6 "36"/;8

• costume la un rand cu esta cu patru nasturi6

• costume la doua randuri cu esta cu patru nasturi6


11/38

• costume la un rand %ara esta6

• costume la doua randuri %ara esta6

2ro%un4imea amei pentru costume %emei8

• costume cu %usta6

• costume cu pantaloni6

2ro%un4imea amei pentru linia de pardesie )ar)ati 8

• pardesiu cu nasturi ascunsi din lana , cu uler aplicat si reer la spate6

2ro%unm4imea amei pentru linia de pardesie %emei8

• pardesiu la doua randuri de nasturi , uler cu reer , )u4unar cu clapa , slit la

spate , din lana6

• pardesiu cu centura in carouri6

2ro%un4imea amei pentru sacou )ar)ati 8

• sacouri la trei nasturi6

• sacouri la doi nasturi6

2ro%un4imea amei pentru sacouri %emei8

• sacou cu maneci scurte si )u4unare la %ata6

• sacou captusit , cu uler tunica si nasturi,

2ro%un4imea amei pentru pantaloni )ar)ati8

• clasici6

• tip sport cu )u4unare aplicate la %ata si spate6

2ro%un4imea amei pentru pantaloni %emei8

• pantaloni ea4ati cu )u4unare laterale6

• pantaloni drepti cu )u4unare %ata si spate6

• pantaloni trei s%erturi din in6

2ro%un4imea amei pentru %uste %emei8


12/38

• %uste drepte6

• %uste ea4ate6

2ro%un4imea amei pentru &ac(ete %emei si )ar)ati8

• &ac(ete din sto%a cu %ermoar in %ata si nasturi cu uler separa)il si )u4unare

cu clapa.

3. Omoenitatea amei , consta in asocierea unor linii de produse in consumul

%inal , in procesul de productie sau distri)utie.In ca4ul , %irmei s a asociat linia de

con%ectionat %uste cu linia de con%ectionat sacouri pentru %emei.

Ciclul de viata al produsului repre4inta ra%icul an4arilor unui anumit produs de la

%a4a de idee pana la %a4a de iesire de pe piata. Ciclul de iata al produsului are 3 / %a4e sianume8 ideea, introducerea :lansarea;, cresterea, maturitatea, declinul si scoaterea de pe piata.

2rodusele studiate :costum pentru )ar)ati la un rand cu esta, sacouri pentru )ar)ati

la un rand, pantaloni pentru )ar)ati; se a%la toate in %a4a de maturitate, deci ciclul de iata nu

este inc(eiat. 2rin urmare, ra%icul an4arilor de la %a4a de idee pana la %a4a de scoatere de pe

piata nu poate %i intocmit in intreime.

2utem insa studia eolutia olumului an4arilor pentru cateorii de produse pe

piata interna si anume8 costume pentru )ar)ati, sacouri pentru )ar)ati si pantaloni pentru

)ar)ati.


13/38

$ $


14/38

• Participarea la targuri si expozitii de profil nationale: TINIMTEX,

TEXIN si internationale ca TIBCO, Targul international de la Budapesta,

Koln, etc.

• Prezentari de moda pe plan local si national: EUROFASHION;

NAPOCA – FASHION, etc.

• Reali4area de materiale pu)licitare8 pliante, cataloae, calendare, pi5uri, )ric(ete,

ceasuri, puni, postere6 reclame in cataloae6 Ecine si ceF6 EOM2ASSF6 E2aini NationaleF6

E2aini AuriiF6 reclame in reiste8 E2roducatori, Importatori si 2returi n-rossF6 Romania

Clot(in IndustrG

• Reali4area de panouri pu)licitare stradale6

• Reali4area de reclame pe mi&loacele de transport in comun local6

• Reclama pe posturile locale de radio si telei4iune si in 4iarele locale6

• Reclama pe Internet6

• 2romoarea prin Am)asada Romaniei in strainatate si prin Camera de Comert si

Industrie a Romaniei8

2rin Am)asada Romaniei in strainatate sunt %urni4ate in%ormatii despre %irma, tipul

de comert, calitatea produselor, ot prin Am)asada Romaniei in strainatate, S.C.

ORADINUM S.A. este initata la taruri si e5po4itii internationale.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei promoea4a produsele %irmei

ORADINUM in sc(im)ul unui comision platit de %irma. De asemenea, aceasta o%era

in%ormatii de care %irma are neoie despre potentialii parteneri de a%aceri.

La desc(iderea maa4inelor de pre4entare, societatea a acordat ratuit "$ de

perec(i de pantaloni primilor "$ de cumparatori. 2rin maa4inele de pre4entare ale %irmei se

pot cumpara produsele acesteia in rate %ara aans.

Ca actiitate promotionala mai pot %i amintite si actiunile de an4are la pret redus a

produselor e5trase4on.

2e piata interna, distri)utia produselor se reali4ea4a direct din depo4itul %a)ricii prin

unitatile en-ross si en-detail. La e5port, lirarea se %ace la poarta %a)ricii in conditii BH

ORADINUM, adica transportatorul isi asuma raspunderea pentru produsele transportate.

III Crearea noilor )ro!use

'.1 Crearea unui )ro!us. Mi0ul !e )ro!us


15/38

2roiectarea si conceperea unui produs sunt mai lesne conturate si de%inite daca in

procesul de plani%icare se urmaresc cele cinci etape sau nieluri succesie 8

• nucleul sau nielul %undamental, inseamna aata&ul principal,

%unctia de )a4a a produsului :de e5emplu, in ca4ul unei (aine de )ar)ati, %unctia ei de )a4aeste de a apara corpul de intemperii;.

• produsul eneric, este ersiunea u4uala a cateoriei de produse

care o%era %unctia de )a4a : (aina pentru )ar)ati este un o)iect de protectie;.

• produsul asteptat, inseamna setul de conditii si caracteristici

asteptate de consumatori de la un produs : tre)uie sa te simti )ine cu acel produs, (aina

pentru )ar)ati tre)uie sa %ie comoda si placuta la purtare de catre )ene%iciarul ei;.

• produsul ampli%icat, include aanta&e si sericii suplimentare ce

di%erentia4a o%erta %irmei de o%ertele concurentilor sai : de e5emplu, la produsul (aina pentru

)ar)ati, im)unatatirea acestui produs se poate re%eri si la sc(im)area materialului au5iliar, sau

de )a4a,a nasturilor etc.;. Concurenta se mani%esta la nielul etapei de im)unatatire a

produsului. Concurenta nu se des%asosra intre ceea ce produc %irmele lor, ci intre ceea ce

adaua la produsul re4ultat su) %orma am)alarii, sericiilor, pu)licitatii, consultantei,

%inantarii, conditiilor de lirare, depo4itarii si altor lucruri asemanatoare apreciate de

consumatori.

'.2 Ierarizarea si mi0ul )ro!uselor

Ierar(i4area produselor in %unctie de neoile satis%acute, incepand cu cele de )a4a

pana la cele indiiduale se poate %ace pe sapte nieluri 8

o %amilia de neoi8 neoia primara satis%acuta de %amilia de produse,

o %amilia de produse8 toate clasele de produse ce pot satis%ace neoia de

(rana,

o clasa de produse8 o cateorie de produse care au o anumita leatura

%unctionala,

o linia de porduse8 o cateorie de produse din cadrul clasei de produse

a%late in stransa leatura ca urmare a %unctionarii lor similare, a comerciali4arii catre aceleasi

cateorii de consumatori, prin acelasi tip de maa4ine sau la preturi asemanatoare,

o tipul de produse8 acele articole din cadrul liniei de produse, aand una


16/38

din multiplele %orme de posi)ile ale acestora,

o marca8 numele asociat unuia sau mai multor articole ale liniei de produse,

%olosit pentru identi%icarea sursei sau a naturii articolului.

Mi5ul de produs denumit si sortiment de produse, este ansam)lul articolelor si al

liniilor de produse pe care un comerciant le o%era spre an4are cumparatorilor. Mi5ul

produsului se caracteri4ea4a printr-o anumita larime, lunime, pro%un4ine si omoenitate.

Larimea mi5ului de pordus, se re%era la numarul liniilor de produse pe care %irma le

reali4ea4a : costume )ar)ati, sacouri, pantaloni, paltoane;.

Lunimea mi5ului de produs, repre4inta numarul de articole pe care acesta-l cuprinde

: " articole costume, articole sacouri, 3 articole paltoane, in total !;.

2ro%un4imea mi5ului de produs, este data de numarul ariantelor %iecarui produs al

unei linii : e5emplu costumul )ar)atesc mil J, are doua ariante, cu si %ara esta, in "

marimi di%erite, re4ulta ca pro%un4imea speci%ica este !$;.

Omoenitatea mi5ului se re%era la radul de asociere a di%eritelor linii de produse in

consumul %inal, in procesul de productie, in procesul de distri)utie.

Cele patru dimensiuni ale mi5ului de produs sunt importante pentru de%inirea

strateiei de produs a unei %irme. 1irma are la dispo4itie catea cai de e5tindere, in %unctie de

o)iectiele sale 8

a; marirea numarului de linie de produs-e5tinderea mi5ului de produs 6

); crearea mai multor ariante de produse marind ast%el pro%un4imea

mi5ului 6

c; marirea sau reducerea omoenitatii liniilor

d; mi5ul de produs contine mai multe linii de produse.

Linia de produse se compune dintr-un rup de articole a%late intr-o stransa

leatura prin %aptul ca indeplinesc %unctii similare, sunt destinate acelorasi cateorii de

consumatori, sunt comerciali4ate prin aceleasi canale sau intra in aceiasi cateorie de pret.

Anali4a liniei de produse are in edere aloarea an4arilor si pro%iturilor a%erente

%iecarui articol componental unei linii, precum si modul in care se compara propriile lini de

produse sau cele ale concurentilor. De asemenea, se impune cunoasterea si anali4a estiuni

ec(ili)rului pe rupe de produse a%late in di%erite %a4e ale ciclului de iata, ca si a proportiilor

di%eritelor produse sau rupe de produse participa la %ormarea pro%itului si la sustinerea

c(eltuielilor enerale ale %irmei.

Daca se are in edere cresterea cotei de piata, se or reli4a linii de produse mai luni,dar daca o)iectiul urmarit este ma5imi4area pro%itului, se or reali4a linii de produse mai


17/38

scurte, compuse din articolele cele mai pro%ita)ile. Modalitatile practice de crestere a

lunimii liniei de produse sunt e5tinderea si intreirea.

5tinderea liniei de produs inseamna prelunirea ei dincolo de po4itie pe care %irma se

situea4a pe piata la un moment dat, prelunire care se poate e%ectua in aal, in amonte sau in

am)ele sensuri.

5tinderea in amonte %irmele situate pe treptele de &os a pietei intrduc modele

superioare ale produsului, atrase de rata mare a pro%itului sau oca4ia o%erita de piata.

5tinderea in am)ele sensuri, se reali4a4a de %irmele care operea4a pe trapta de mi&loc

a pietei, metoda prin care se poate ocupa po4itia de lider pe piata-tinta.

Intreirea liniei de produs, crearea unor articole asemanatoare cu cele e5istente,

determinata de posi)ilitatea o)tinerii de pro%ituri mai mari, %olosirea capacitatii de productie

e5cedentara, acoperirea olurilor de pe piata in scopul eliminarii concurentei.

Moderni4area liniei de produse insemna rei4uirea acesteia in scopul tinerii pasului cu

liniile moderne ale concurentei, care se poate %ace treptat sau radical, intr-o sinura etapa.

2ietele caracteri4ate printr-o dinamica accentuata a produselor reclama, moderni4area

neintrerupta a produselor in scopul de a stimula mirarea cererii, catre articole cu o aloare

mai mare si deci mai scumpe.

purarea liniei de produse inseamna eliminarea articolelor care nu mai corespund,

atunci cand linia cuprinde articole u4ate moral sau capacitatea de productie a %irmei s-a

micsorat. De reula, %irmele isi reduc liniile de produse in perioadele cu cerere intensa si le

e5tind in perioadele cu cerere sla)a pe piata.

Din cau4a con&ucturii de pe piata con%ectiilor ,in eneral si din cau4a mirarii %ortei de

munca in special , S.C. ORADINUM SA. a %ost neoita sa si reduca capacitatea de

productie , sa si reorani4e4e actiitatea prin restranerea liniilor de %a)ricatie,

concentrandu- si e%orturile asupra liniilor de costume, )ar)ati si %emei, si asupra liniei de

sacouri pentru %emei.

In urma procesului de sementare a pietelor e5terne i4ate si a cercetarii

caracteristicilor de consum dar si a potentialului sementelor pietei pe termen mediu si lun,

s-a constatat ca cele mai )une perspectie, is-K-is de o)iectiele strateice ale

intreprinderii, sunt de adresare a o%ertei estimentare clasei de mi&loc a populatiei acestor tari,o clasa de mi&loc care tre)uie indiiduali4ata mai e5act prin prisma comportamentului de

consum do)andit %ata de o%erta intreprinderii8 con%ectii rele si semi-rele %recenta,

marimea si aloarea cumpararii medii. Acest comportament este sau poate %i determinat de

nielul de educatie si arsta consumatorului, locul de munca detinut, marimea eniturilor

salariale reali4ate sau atitudinea si pespectia pe care o are asupra ietii in eneral. Luand in

considerare toate aceste criterii, conducerea intreprinderii incearca indiiduali4areasi

concentrarea mesa&ului sau asupra acestui sement8 persoane cu arsta intre " si "" de ani,

cu studii medii sau superioare, care detin un loc de munca intr-un )irou al unei companii sau

institutii pu)lice, cu enituri situate intre $$ si "$$ uro lunar, persoana care prin natura

muncii sale, purtarea unei tinute estimentare adecate repre4inta o cerinta o)iectia.

Respectia tinuta poate semni%ica insa mai mult decat o simpla cerinta a mediului am)iant, ea putandu-se eidentia su) %orma unui sim)ol al unui anumit statut, sau purtatoare a unei


18/38

imaini. Speculand in %aoarea sa aceste aspecte de natura psi(oloica, intreprinderea isi a

concentra mesa&ul promotional pe pre4entareaF unui stil de munca, asociat direct cu

dinamismul si succesul unui loc de munca modern, si nu atat pe pre4entarea merceoloica a

caracteristicilor produsului.

'.' Conce)tul si !imensiunile unei marci

ste de%inita ca un nume, un termen, un semn, un sim)ol sau un desen, ori o

com)inatie din aceste elemente destinate sa a&ute la identi%icarea )unurilor si sericiilor unui

an4ator sau rup de an4atori si la di%erentierea lor %ata de cele ale concurentilor.

Marca %irmei Oradinum este o com)inatie dintre un te5t si un desen.

Marca repre4inta o componenta esentiala a strateiei de produs, deoarece crearea unei

marci de produs necesita un e%ort %inanciar pe termen lun alocat in deose)i sustineri

actiitatilor de pu)licitate, promoare a an4arilor si am)alare, iar odata creata, marca a

con%eri %irmei putere pe piata. Marca o%era clientilor o imaine de marca, adica o repre4entare

a produsului sau a %irmei. Marca a&uta %oarte mult in comunicatiile cu piata si o%era protectie

%ata de eentualele contra%aceri sau imitatii.

Marca este o promisiune a an4atorului de a o%eri in permanenta cumparatorilor

anumite produse, aanta&e si sericii. Marca %iind un sim)ol comple5 poate aea urmatoarele

caracteristici 8

caracteristicile produsului,

aanta&ele pe care le o%era produsul, ca urmare a caracteristicilor sale

deoarece cumparatorul ac(i4itionea4a aanta&e %unctionale si satis%actii emotionale.

alorile suerate de producator pentru a %i apreciate de cumparator

conceptiile repre4entate de producator

personalitatea, marca poate contura o anumita personalitate, iar

uneori poate do)andi personalitatea unui purtator de cuant sau c(iar a unui animal,

utili4atorul produsului, sau cateoria de consumatori pot %i

suerate de marca produsului, aand in edere ca utili4atorii produsului sunt cei ce aprecia4a

alorile, conceptia si personalitatea corespun4atoare acesteia.

O marca cu potential ridicat insemna %idelitate mare, cunoastere %oarte )una, imaine

de calitate, relatii in randul distri)uitorilor. Marcile puternice o%era %irmei o serie de aanta&e

competitie, cum ar %i 8

c(eltuielile de comerciali4are sunt mai sca4ute, datorita radului


19/38

ridicat de cunoastere si %idelitatii consumatorului,

cresterea %ortei de neociere cu distri)uitori si detailisti,

posi)ilitatea practicarii unui pret mai ridicat decat cocurenta,

deoarece consumatori percep calitatea marci la niel superior,

e5tinderea marcii se poate %ace relati mai %acil, deoarece se

)ucura de o mare credi)ilitate,

co%era protectie impotria concurentei, mai ales in domeniul

pretului

C(iar producatori crea4a, marci de distri)uitor pentru a controla cota de piata care le

scapa. Marca este un %actor multiplicator al notorietatii %irmei, %iind ealuata drept o aloare

de sine, parte importanta a capitalului %irmei.

S.C. ORADINUM SA. si-a creat un renume atat pe piata interna, cat si pe cea e5terna

producand si comerciali4and produse de calitate superioara , su) propria marca , dar in

special su) marca %irmelor co care cola)orea4a in sistem lo(n. 2e piata interna putem asi

urmatoarele sortimente de produse 8

o costume pentru )ar)ati la unu si doua randuri cu sau %ara esta cu

patru

nasturi, marca %irmei


20/38

Unul din motivele principale pentru care un producator cauta sa iasa

cu oferta sa dincolo de granitele domestice este lipsa capacitatii de

absorbtie a pietei interne data de o putere de cumparare redusa sau chiar

numarul redus al potentialilor consumatori, vis-à-vis de potentialul estimat

daca oferta ar fi adresata unei populatii mult mai numeroase si nu neaparat

din piata autohtona. Aceasta abordare este cat se poate de legitima si in

cazul societatii Oradinum S.A., capacitatea actuala de absorbtie a pietei

romanesti fiind relativ redusa, insa de perspectiva pe termen lung.

Deci4ia de a incepe procesul de internationali4are al intreprinderii prin adresarea

o%ertei estimentare a companiei tarilor spatiului e5-soietic cu un anumit standard de iata, a

%ost luata in con%ormitate cu mai multe criterii. 2rincipalul considerent a %ost e5istenta unei

omoenitati din punct de edere socio-cultural, a unui set comun de alori ale ciili4atiei

moderne impartasite in cadrul clasei de mi&loc a populatiei in %iecare din aceste state. ocmai

aceasta caracteristica a stat la )a4a aleerii unei a)ordari standard a tuturor acestor piete. Un

al doilea element considerat a %ost potentialul de crestere pe care ma&oritatea acestor tari il

poseda, si de care a putea sa )ene%icie4e si intreprinderea oradeana, odata cu de4oltarea

unei clase de mi&loc puternice in aceste tari. Un al treilea %actor, tine de pro5imitatea

eora%ica a acestui spatiu %ata de tara de oriine, Romania, aspect ce permite mentinerea su)

control a cost urilor asociate acestui demers.

Construirea si sustinerea unui nume de marca la nivel international

se vrea a fi, in contextul mentionat, instrumentul de penetrare, alternativa

strategica menita a duce la creearea unei diferentieri clare, usor

perceptibile in constiinta consumatorului potential, ducand in final la

atingerea unui avantaj competitiv in fata competitiei deosebit de dure pe

care industria internationala de profil o cunoaste si care va continua sa

creasca odata cu liberalizarea comertului la nivel mondial.

Un alt moti il repre4inta semni%icatia marcilor in lumea moderna a mileniului III.

otul se inarte in &urul unor cuinte precum imaine, perceptii, astepari, dorinte. 2lutim

intr-o lume de semni%icatii, intelesuri si semne, care ne de%inesc si (idea4a comportamentulsi in %unctie de aran&amentul carora ni se conturea4a lumea asa cum o percepem !!

Creearea unui nume cu sonoritate care sa tre4easca si sa castie interesul si ade4iunea

consumatorului, o%erindu-i un pac(et intre de semni%icatii, este un element determinant

pentru e%ectuarea actului de cumparare in conditii de satis%actie ma5ima.

Prin semnificatiile sale multiple si rolul jucat in decizia de

achizitionare a unui bun – marca reprezinta un element esential al politicii

de produs, in mod special in noul context international.

1


21/38

In acceptiunea marketingului modern, componentele ce definesc un

produs, pot fi grupate in felul urmator:

- componente corporale, care cuprind caracteristicile merceoloice ale produsului si

am)ala&ului sau, determinate de su)stanta materiala a acestora, precum si de utilitatea lor

%unctionala. Aici se incadrea4a dimensiunile calitatie ce tin de %orma, capacitate, continut si

speci%icatii te(nice.

- componente acorporale, care includ elementele ce nu au corp material nemi&locit,

cum sunt8 pretul, instalarea, serice-ul, termenul de arantie, licenta de %a)ricatie, precum si

numele si marca. Mar@etin-ul modern accentuea4a intr-o mare masura importanta acestor

componente, in special pe piata )unurilor de lar consum.

- componente comunicationale ( comunicatiile cu priire la produs;, i4ea4a ansam)lul

in%ormatiilor re%eritoare la produs, transmise de producator sau distri)uitor in directia

potentialilor clienti, cu scopul de a intari arumentatia emotia sau rationala, ce sta la )a4a

deci4iei de cumparare. Acestea include actiuni de merc(andisin, promoare a an4arii,

relatii pu)lice sau pu)licitate prin mi&loacele de comunicare in masa, insa este reali4ata c(iar

si prin pret, canale de distri)utie sau sericiile post-an4are o%erite.

- componente sim)olice, cuprind ansam)lul componentelor care conturea4a imaginea

produsului6 semni%ica sinte4a repre4entarilor mentale de natura conitia, a%ectia, sociala si

personala a produsului in randul cumparatorilor. 1iind o componenta motiationala de natura

su)iectia, ea este re4ultatul modului de percepere a unui produs sau a unei marci de catre

utili4atorii sau consumatorii %inali.

Desi repre4inta o componenta esentiala a elementului acorporal al unui produs, marca

poate in%luenta intr-o eala masura si celelalte elemente componente, comunicatiile cu privire

la produs sau imaginea produsului, prin perceptia si repre4entarile mentale nascute in mintea

consumatorilor. 2rin politica de mar@etin adoptata in 4iua de a4i de catre intreprinderile

moderne, lo)ale, marca a depasit statutul de simplu instrument al comunicarii de mar@etin,

constituindu-se intr-un erita)il arant al satis%actiilor in utili4are sau consum, o%erite de

produs cumparatorului

. Ast%el, literatura de specialitate mentionea4a de4oltarea in randul purtatorilor de cerere a unei adearate constiinte de marcaF, anali4indu-se in%luenta si rolul

crescand al acesteia in castiarea de noi piete sau consolidarea po4itiei pe cele pe care a

penetrat.

In conditiile intensi%icarii competitiei la niel international, produsul de )a4a o%erit

consumatorilor a deenit din ce in ce mai standardi4at, de aceea o serie de alte consideratii cu

priire la produs, &oaca un rol din ce in ce mai important, actionind ca un %actor decident in

luarea deci4iei de cumparare. Ast%el, in intreprinderile moderne, totalitatea deci4iilor cu

priire la repre4entarile mentale nascute de o%erta companiei in mintea consumatorilor a %ost

reunita su) denumirea de politica de marca. senta acesteia su)linia4a %olosirea si alori4area

2


22/38

imainii unei marci in mediile promotionale, ast%el incat toate deci4iile luate in acest sens, sa

%ie puse in slu&)a unui o)iecti strateic al intreprinderii careia ii apartine.

In conceptia Asociatiei Americane de Mar@etin :AMA;, preluat si de literatura

romaneasca de specialitate, marca este de%inita ca si un nume, un termen, un semn, un

sim)ol sau un desen sau o com)inatie a acestora, destinata sa a&ute la identi%icarea )unurilor sau sericiilor unui o%ertant sau rup de o%ertanti pentru a le di%erentia de cele ale

concurentilor. Marca poate im)raca %orme di%erite, precum8 cuinte, inclusi nume de

persoane, litere, ci%re, imaini, semnale sonore, repre4entari tridimensionale, inclusi su)

%orma unor )unuri sau am)ala&e, culori sau com)inatii culoristice, in masura a deose)i

)unurile si sericiile unei intreprinderi de cele de acelasi %el ale altor competitori de pe piata.

Conceptul de marca are insa mai multe acceptiuni. Din punct de edere al apartenentei si al

responsa)ilitatii leate de calitatea mar%ii, marcile se pot rupa in urmatoarele cateorii

enerice8

• Marca de produs :a producatorului;, este insemnul distincti

:cuinte, litere, ci%re, repre4entari ra%ice; %olosit de catre %a)ricant pentru a-si marca

produsele. Marca de %a)rica este un erita)il certi%icat de oriine, care permite identi%icarea

producatorului, insa pentru a %i recunoscuta ca atare tre)uie o)liatoriu inreistrata la

oranismele a)ilitate la niel national un proces e5trem de di%icil si costisitor, in special din

cau4a pierderii repuatatiei.

• Nerecunoasterea marcii" semni%ica %aptul ca potentialul consumator %inal nu

detine deloc in%ormatii :sau nu e interesat; despre e5istenta marcii, c(iar daca pe parcursulcanalelor de distri)utie perceptia asupra marcii este una %aora)ila.

Recunoasterea marcii" semni%ica sau international. Odata inreistrata, proprietarii ei au

drepturi e5clusie de utili4are pe o perioada nelimitata de timp, deoarece marcile nu au

termen de e5pirare asa cum au patentele sau )reetele, o)tinand ast%el protectia necesara

impotria copierii sau contra%acerii.

• Marca !e comert :de sericiu; este insemnul distincti cu a&utorul caruia

distri)uitorul

isi asuma responsa)ilitatea actului comercial , indicand %aptul ca un anumit produs,manu%acturat de o intreprindere sau alta, este o%erit consumatorului su) arantia sa. Acest tip

de marca nu este o)liatoriu sa %ie inreistrata, %iind practic imposi)il de reprodus.

Marca generica :no names; este un insemn care nu ana&ea4a

responsa)ilitatea cuia, %olosite in special de distri)uitori pentru identi%icarea tipului de

produs o%erit, de reula la un niel mai co)orat al pretului.

2entru a de%ini o marca tre)uie intai sta)ilite doua concepte de capatai ale unei marci8

autenticitatea si aloarea adauata, adica punctul de pornire al e5istentei unei marci si punctul

terminus care este in masura ai determina pe potentiali consumatori sa deina clienti ai


23/38

produsului sau marcii respectie, clienti %ideli c(iar, ata sa plateasca oricand un pret

premium pentru a o)tine satis%actia dorita. 1iura urmatoare cauta sa su)linie4e tocmai

sursele de o)tinere ale alorii adauate in economia unei marci.

Sursele o/tinerii valorii a!augate in economia unei marci.

2riita la modul cel mai simplist, istoric, marca este o arantie a autenticitatii, o

semnatura a producatorului care certi%ica calitatea produsului o%erit.


24/38

calitati. Marcile cele mai )une se constituie intr-un adearat arant al calitatii )unurilor si

sericiilor o%erite clientilor lor. Ideea care sta la )a4a crearii unei marci este diferentierea,

crearea unei distinctii, %ie ea din punct de edere al calitatilor %unctionale ale produsului, %ie

doar din perspectia perceptiilor nascute in mintea potentialului consumator imainea

marcii - perceptii care pot sa %ie reale sau nu. In conte5tul crescandei standardi4ari a

produselor pe piata lo)ala, acestea din urma, detin un rol din ce in ce mai important, uneoric(iar decisi in luarea deci4iei de ac(i4itionare sau respinere a unei o%erte, de aceea

comunicarea, )a c(iar su)linierea )ene%iciilor non-%unctionale ale unui produs, a a&uns o

modalitate deose)it de e%icienta de o)tinere a di%erentierii. Ast%el, putem o)sera ca o marca

este mult mai mult decit o simpla promisiune a unui standard. a repre4inta un sim)ol

deose)it de comple5, )a4at pe patru dimensiuni %undamentale8

• Caracteristicile produsului. In primul rand, o marca re%lecta anumite caracteristici

%unctionale pe care produsul o%erit spre comerciali4are le detine8 proiectare, reali4are

)una etc.

• Avantajele produsului. O marca puternica repre4inta mai mult decat un set de

caracteristici. Consumatorii nu platesc un pret premiumF pentru a cumpara simple

caracteristici, ci doresc aanta&ele pe care marca le o%era. Acestea pot lua %orma unor

avantaje functionale pe care produsul le o%era in comparatie cu altele similare, sau pot %i

satisfactii emotionale, nascute de pe urma satis%acerii dorintei de recunoastere, apreciere

indiiduale.

• Valorile. O marca suerea4a alorile pe care producatorul insusi le aprecia4a, alori care

pot %i inalta per%ormanta, siuranta, prestiiul etc. Ca urmare, mar@eter-ul unei ast%el de

marci tre)uie sa identi%ice acele cateorii de potentiali consumatori care stiu sa aprecie4e

aceste alori.

• Personalitatea. O marca conturea4a o anumita personalitate, in special prin asocierile

create de numele si imainea ei. Ast%el, marca o%era o idee si asupra cateoriei de

consumatori sau utili4atori ai produsului, persoane care respecta alorile si personalitatea

corespun4atoare acestuia.

In %unctie de aceste niele dimensionale ale e5istentei unei marci, mar@eterii tre)uie

sa decida pe ce se a )a4a i!entitatea acesteia. Ar %i o reseala ca promoarea marcii sa se

a5e4e numai pe caracteristicile sale, din cau4a pericolului de reproducere destul de %acila, dar

la %el de periculoasa s-ar putea doedi si promoarea pe )a4a unuia sau mai multor aanta&e

pe care produsul le poseda, odata ce companii concurente ar introduce ariante im)unatatiteale produsului, %apt ce ar sili intrarea intr-un ra4)oi te(nic e5trem de costisitor. ocmai pentru

a eita aceste riscuri, pentru a crea si mentine o marca puternica, este neoie de crearea unei

ame cat mai lari de semni%icatii. Ast%el, cele mai pro%unde semni%icatii care de%inesc insasi

esenta unei marci sunt8 alorile :conceptiile; si personalitatea, marca deenind un adearat

sim/ol al unui intre set de caracteristici si perceptii si asocieri asupra unui produs.

Un nume de marca e5ploatat la ma5imum deine un acti intani)il e5trem de

aloros, pe care marile corporatii detinatoare de marci de renume nu e4ita sa le inreistre4e in

e5ercitiul )ilantier anual. Ast%el, aloarea de inreistrareF a unei marci repre4inta asocierea

%acuta intre puterea perceputa a unei marci pe o piata anume si aloarea de mar@etin si cea%inanciara inreistrata in reistrele conta)ile.


25/38

Recunoscand importanta acestor aspecte deosebit de relevante pentru definirea

unei marci de succes, conducerea societatii Oradinum S.A. va sublinia factorul

“semnificatie” al marcilor sale, comunicarea promotionala concetrandu-se

preponderent in jurul valorilor si personalitatii p

e care numele de marca il comunica, incercand astfel sa se diferentieze intr-un mod

clar de competitia care poate oferi un produs de compozitie si calitate aproximativ

egala, tinand cont si de caracterul sau “uzual ” pentru segmentul de piata vizat.

Tocmai de aceea, eforturile intreprinderii se vor concentra inspre promovarea nu atat

a unui produs in sine, ci a unui stil de munca care denota dinamism, succes si

modernitate, elemente definitorii pentru o slujba bine platita in cadrul unei companii

sau institutii de succes.

Orice marca are o anumita putere, un anumit potential, o anumita valoare depiata, elemente determinate de o serie de factori ca de pilda, gradul in care este

cunoscuta, gradul in care este acceptata, nivelul de preferinta, gradul de fidelitate

sau imaginea de calitate.

Ina%ara de aloarea dreptului de proprietate inreistrat asupra marcii, care repre4inta

parte a actiului unei intreprinderi, aloarea unei marci este data de patru elemente principale

8

Elementele constitutive ale valorii unei marci.

In general, consumatorii asociaza o anumita marca cu un anumit

nivel calitativ, general. Un nume de marca este de fapt pozitionat la un

anumit nivel al calitatii in mintea consumatorului, si este folosit ca si

substitut pentru o evaluarea efectiva a calitatii produsului. In multe cazuri,


26/38

potentialii clienti nici macar nu pot sa judege in mod obiectiv calitatea unui

produs, de aceea alegerea lor se bazeaza mult mai mult pe renumele

marcii, ca si indicator general al calitatii. Deasemenea, perceperea unui

nivel ridicat al calitatii permite practirea unor preturi pe masura, lucru care

permite marketer-ului sa evite nemiloasele razboaie ale preturilor cu

competitorii. Recunoscuta pentru calitatea produselor comercializate sub o

anumita marca, o intreprindere poate mult mai usor sa-si largeasca

nomenclatorul de produse spre alte sectoare sau segmente, folosindu-se

de renumele marcilor sale, lucru care usureaza extrem de mult activitatea

de marketing si

promovare a noii game lansate, astfel ca renumele creat sa se rasfranga siasupra performantei in vanzari.

Functiile si potentialul unei marci.

Existenta unei marci este un beneficiu atit pentru producator cat si

pentru consumator. Ca si “garant” al satisfactiilor oferite in utilizare, pentru

consumator principala valoare adusa de existenta unei marci, este de a

face decizia de cumparare mai usoara, minimizand timpul necesar luarii

unei decizii cit si nivelul de risc perceput3. Pentru producator, existenta

unei marci consacrate inseamna in primul rand recunoastere si un necesar

mai redus al efortului promotional.

Din punct de vedere al consumatorului, marca indeplineste urmatoarele

functii4,3:

identificarea unei anumit produs

• element de orientare in alegere si de creare a fidelitatii %ata de produs, crescand

e%icienta procesului de ac(i4itie

• %actor de incredere in calitatea consecenta a mar%ii

• arant al calitatii, competentei, respecti sigurantei in timpul utili4arii

3

4


27/38

• element enerator al unei imagini pozitive, a unui prestigiu pentru cumparator in

mediul in care acesta traieste.

Din punctul de edere al producatorului, respecti comerciantului, unii specialisti

aprecia4a marca drept o aloare in sine, constituind deseori cel mai important capital al

intreprinderii. Acest %apt e5plica de ce societati de renume, detinatoare de articole de marca,c(iar introduc in e5ercitiul )ilantier aceasta aloare, ce repre4inta un element important de

neociere, in ca4 de an4are a companiei.""

Pentru producator, marca indeplineste cateva functii de baza, in care

regasim si importanta crearii si utilizarii unei marci, in noul context

competitional, global:

• rol de personalizare si distinctie a ofertei proprii, din masa )unurilor anonime sau

concurente

• atraerea unei clientele fidele si profitabile, cu consecinte %aora)ile in lupta de

concurenta

• contri)uie decisi la %ormarea unei imaini %aora)ile a %irmei, %iind un deose)it de

eficient mijloc promotional , un %actor multiplicator al notorietatii companiei, care duce la

stimularea an4arilor

• asiura un e%ort de promoare si comerciali4are mai sca4ut, odata ce marca se )ucura de

un rad ridicat de recunoastere si fidelitate din partea consumatorilor

• asiura companiei detinatoare o forta mult mai ridicata de negociere, cat si protectie

impotria ra4)oaielor de pret

• este un mijloc legal de asigurare si protectie, impotria copierii sau contra%acerii, a

caracteristicilor unice ale unui produs.

• a&uta la segmentarea mult mai e%icienta a pietei. Ast%el, un producator, in loc sa o%ere un

sinur produs sau o sinura cateorie, poate o%eri c(iar opt marci din respectia cateorie,

%iecare aand o %ormula di%erita si %iind destinat unei anumite cateorii de utili4atori.

2entru a putea )ene%icia din plin de aceste aanta&e pe care creearea respecti utili4area

unui nume de marca le poate aduce, intreprinderea detinatoare tre)uie in primul rand sa

determine nielul de %amiliaritateFal marcii in perceptia consumatorilor din piata tinta, un

instrument deose)it de important ce tre)uie luat in considerare in cadrul plani%icarii

strateice. ?radul de %amiliaritate al unei marci se intinde pe cinci niele determinante8

• Res)ingerea marcii" semni%ica %aptul ca potentialii consumatori nu sunt interesati

5


28/38

• sa cumpere o marca, atata timp cat imainea acesteia nu este sc(im)ata. Respinerea

poate suera o s(im)are la nielul produsului de )a4a sau doar o repo4itionare, in

cadrul unei rupe de consumatori cu perceptie di%erita. Re%acerea unei imaini

a%ectate este intotdeauna %aptul ca numele marcii respectie e5ista in

mintea consumatorului %inal, insa nu este articulatF cu e5actitate. 2oate repre4enta unaanta& pe pietele pe care predomina marcile enerice.

• Preerinta asu)ra marcii" semni%ica %aptul ca de o)icei consumatorul tinta alee

o marca in momentul cand este con%runtat cu o%erta altor marci, aleere care se datorea4a in

mare masura e5perientei %aora)ile acumulate in trecut.

• Insistenta asu)ra marcii" semni%ica %aptul ca potentialii consumatori %inali

insista asupra ac(i4itionarii unei anumite marci, %iind c(iar dispusi sa aloce timp pentru acauta respectia marca. Acesta repre4inta cel mai superior niel de satis%actie pe care

comerciantul poate sa il o%ere potentialului consumator i4at.

Datorita caracteristicilor industriei confectiilor, in care folosirea unei

anumite linii vestimentare reprezinta un element definitoriu, in functie de

care se disting foarte clar anumite caracteristici ale produselor

comercializate, intreprinderea va opta pentru adoptarea unei strategii a

folosirii unui nounume de marca pentru fiecare linie de produse

aparute, care va fi astfel individualizata atat in gama sortimentala a

intreprinderii dar mai ales vis-à-vis de produsele sau marcile concurente.

La niel international, unul dintre cele mai recente trenduri inreistrate din

perspectia strateiilor politicii de marca, este licentierea unei marci.// Ast%el, printr-un

contract de licenta, detinatorul acesteia poate permite unui producator sa %oloseasca marca sa

pentru produsele comerciali4ate contra unei coti4atii, ta5e de licenta, care pot lua %orma unui

anumit procenta& din totalul an4arilor inreistrate in )a4a acordului. Desi aanta&ele acestei

strateii sunt certe, incepand cu costurile reduse si pu)licitatea ratuita, reticenta poate aparea

din cau4a lipsei de control direct care poate %i e5ercitat asupra licentiatului, imainea si

reputatia companiei mama putand %i a%ectata de un eentual esec al licentiatului. Aceastastrateie este aplicata la ora actuala si de unii producatori de con%ectii te5tile din Romania,

companii care au cumparat licenta de %a)ricatie si comerciali4area pe di%erite piete, a unor

cele)re nume de marca ale industriei de pro%il internationale.

Indiferent insa de strategia utilizata, un nume de marca trebuie sa

indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa suere4e anumite caracteristici sau aanta&e ale produsului, ca de e5emplu, culoare,

ite4a, capacitati %unctionale, aanta&e sau destinatii de utili4are.

6


29/38

- sa %ie usor de pronuntat, memorat si recunoscut6

- un nume sonor, placut, distincti.

- sa nu prooace interpretari nedorite, in special pentru companiile care au produse

comerciali4ate in spatii linistice di%erite.

Conturarea si sta)ilirea numelui unei marci este un proces creati, in care se utili4ea4a teste

de asociere :ce a suerea4a acestaP;, de memorare :cat de )ine ne amintim numele

respectiP; sau teste de pre%erinta :ce nume pre%eratiP;. 1olosirea acestui tip de a)ordare

pentru testarea accepta)ilitatii marcii pe piata i4ata este o arianta considerata de

conducerea intreprinderii Oradinum.

In conte5tul imainii care se doreste creata si promoata, a unei marci care sa

tre4easca aprecieri la niel international, numele pe care marca sau marcile le or detine sunt

un element crucial. Ast%el, luand in consideratie destinatiile de utili4are ale produsului o%erit

si sementul populatiei caruia ii este destinat cu precadere :unul modern, dinamic, cudesc(idere internationala; se anali4ea4a cu atentie arianta %olosirii unei lim)i de circulatie

internationala pentru denumirea marcii pro)a)il in lim)a enle4a , %olosindu-se un nume cu

sonoritate, cu alente lo)ale, usor de pronuntat si e5trem de suesti, care sa denote

caracteristicile unui produs international. Un ast%el de e5emplu ar %i denumiri precum8 City

Life, Business, sau doar City, nume care ar putea c(iar creea premisele unei sementari mai

adanci a sementului de piata i4at initial.

Dincolo de numele detinut, pentru promoarea cu succes si acceptarea marcii de catre

sementul de piata al populatiei i4ate, loo-ul, sloanul si mesa&ul eneral, semni%icatiile,

atitudinile, personalitatea si stilul :de munca, in acest ca4; suerat si promoat de

intreprindere prin intermediul marcii, impreuna cu identitatea cromatica c(iar a desin-ului,

atat a loo-ului si silei marcii, cat si aspectul am)ala&ului, sunt toate elemente ce pot intari

decisi arumentele detinute de potentialul consumator.

In functie de preferintele intalnite de la o piata la alta, in diferite industrii sau

categorii de produse, intreprinderile moderne pot dezvolta trei tipuri de

strategii de extindere a marcilor proprii la nivel international.

• Strategia marcilor nationale –urmareste sustinerea caracterului

specific, cu valente particulare deosebite ale produsului si se sprijina pe

traditie, pozitia de pionerat si constanta calitativa asigurata de

producator. Pentru aceasta se folosesc in general denumiri de origine.In

aceasta categorie se incadreaza si firma SC. ORADINUM SA.

• Strategia marcilor multinationale –dezvolta concepte individuale de

marca pe diferitele piete externe pe care este prezenta compania. Ea

foloseste asa-numite “marci zonale”, pentru diferite spatii lingvistice, ce


30/38

beneficiaza de o rezonanta mai buna in politica de comunicatii pe piata

tinta.

• Strategia marcilor globale – realizeaza un concept de marca unica

pentru consumatorul “global”. Ea beneficiaza de acelasi retetar,

pozitionare si argumentatie promotionala pe toate pietele externe pe

care este prezenta.

Din aceasta perspectiva strategia intreprinderii oradene prevede crearea unui

nume de marca multinational, care sa poarte valente si semnificatii deosebite

in special in spatiul tarilor aflate in curs de tranzitie din Europa Centrala si de

Est, tari in mare majoritate aflate in spatiul lingvistic slavon, dar datorita

pozitionarii segmentului vizat de oferta intreprinderii denumirea sisemnificatiile numelui de marca vor fi in mare masura sugerate intr-o limba de

circulatie internationala – de preferinta limba engleza.

Comerciantul international are la dispozitie citeva alternative de

combatere a pirateriei marcilor. Una dintre ele este recursul legal, insa

acesta este costisitor si e greu de obtinut o decizie nepartinitoare. O alta

posibilitate o constituie iesirea de pe piata unde exista concurenti pirati. In

sfarsit, promovarea produsului intr-un mod in care sa-i faca pe consumatoriconstienti de falsificare este o a treia varianta.

Crearea unui nume de marca reprezinta un deosebit avantaj

concurential pentru compania detinatoare, exista insa si o serie de

dezavantaje care merita a fi mentionate. Construirea unei marci este un

proces extrem de costisitor, care implica testari intensive si complexe,

precum si cheltuieli promotionale imense. Un alt element substantial, care

trebuie considerat pe calea constituirii unei marci este necesitatea de amentine o calitate constanta a produselor care vor purta marca respectiva,

altfel demersul putandu-se solda cu un esec rasunator. Desi garantia

calitatii oferita de o marca este un factor motivational foarte puternic pentru

consumator, pentru producator sau comerciant este adesea extrem de

deficil de obtinut, dar mai ales de mentinut.

Esenta )rocesului !e creare a unei marci4


31/38

Puterea unei marci

- cota depiata dominanta

-

Valoare exceptionalaoferita consumatorului

- sericii pesteasteptari -

Celmai redus

5Cost alcalitatii6totale

Determinarea nevoilor consumatorilor

-lanivelul unui segment bine

definit

Designe%icace

Control al Calitatii%oarte e%icient


32/38

Mixul Comunicarii de marketing

- pu)licitate,relatii pu)lice, pu)licitatea ratuita

Procesul !e creeare a unei marci )uternice.

O marca cu potential ridicat este o calitate pe care doar cele mai

puternice marci internationale o poseda. Puterea unei marci este data de o

combinatie complexa de factori: natura distinctiva a personalitatii sale, de

rezonanta si relevanta apelului si (pozitionarea) imaginii sale in randul

consumatorilor, de consistenta mix-ului de comunicatii cu privire la marca,

de integritatea identitatii sale, calitatea produsului si a serviciilor

subsecvente oferite, cat si faptului ca a rezistat in timp.

Politica de marca, reprezentand insasi esenta marketingului modern,

are ca si punct de plecare definirea si intelegerea clara a nevoilor si

dorintelor unui grup bine determinat de potentiali consumatori, la nivelul

unor segmente bine definite din piata totala. Atributul de baza, fara de care

nici macar nu se poate discuta despre ideea de marca, ramane insa

produsulin sine, prin caracteristicile pe care le poseda. Astfel, se creeaza

primul nivel al construirii unei marci de succes. Produsul, impreuna cu

serviciile aferente acestuia, trebuie satisfaca in special acele aspecte


33/38

critice semnalate de studiile efectuate asupra comportamentului

consumatorilor, exceptional de bine, ceea ce reprezinta un punct de pornire

foarte valoros in conturarea unui potential succes de piata.. Creearea, din

punct de vedere tehnic, a unui produs modern, competitiv,care sa se

adreseze nevoilor reale ale clientelei, impreuna cu masurile eficiente de

control a calitatii sunt de natura a asigura o deservire exemplara si prompta

a dorintelor clientului, reducandu-se aproape la zero produsele respinse.

Astfel marcile de succes ating o calitatesuperioara privind aspectele

subliniate drept criticede catre opinia potentialului consumator, calitatea

oferita fiind un rezultat direct al unui proces tehnic complex, standardizat,

care are loc in interiorul intreprinderii si care in ultima instanta sematerializeaza intr-un produs “total” de calitate, insotit de o intreaga gama

de servicii oferite la acelasi nivel.

La toate aceste aspecte se adauga insa comunicarea, un element

esential, deoarece puterea unei marci consta in nimic altceva decit

profunzimea si calitatea perceptiei consumatorului tinta. Comunicarea, prin

elementele sale constitutive, joaca rolul unei functii motorii cheie care ajuta

compania in a deveni un “lider al calitatii percepute”. Astfel, prin publicitate,relatii publice sau alta forma de comunicare externa,

intreprinderea poate transmite intreaga paleta de semnificatii pe care

produsul si marca le detine, determinand recunoasterea garantiei calitatii,

consistente si constante, pe care compania o ofera prin produsele sale.

Calitatea, in acest context, nu mai este privita doar ca si un proces tehnic

de indeplinire a unor standarde sau specificatii tehnice, ci este definita de

consumator, indicand astfel prezenta valorii, care este o functie a unui nivelcalitativ dorit, caruia ii corepunde un anumit pret. Se creeaza astfel, cel de-

al doilea nivel in constituirea unei marci de success:calitatea totala in

perceptia consumatorului.

In acelasi timp, implementarea unui proces al managementului

calitatii totale la nivelul tuturor functiilor intreprinderii, care sa duca la o

crestere a productivitatii impreuna cu o reducere a costurilor totale, cu o

“severitate”deloc mai permisibila decat cea a competitorilor cu costuri


34/38

reduse, sunt decizii de natura a pastra cel mai redus cost al calitatii totale.

Acesta reprezinta un element cheie al calitatii totale oferite consumatorilor,

deoarece permite oferirea in plus a unor elemente “high-touch” ce tin de

varful ofertei, unde “atingerea umana” joaca un rol esential. Aceste

elemente au un cost relativ redus, insa cu un impact deosebit de relevant

pentru deservirea exemplara a clientului. Prin aceste mici lucruri care fac

diferenta, compania “ataca” dincolo de asteptarile legitime ale

consumatorului vis-à-vis de produsul solicitat, oferind incantare, oferind o

valoare exceptionala in perceptia acestuia. Toate aceste elemente sunt

extrem de benefice personalitatii, chiar aurei care se creeaza in jurul

imaginii marcii, ceea ce duce la fidelizarea clientelei, care simte o afinitate,

chiar un sentiment de comfort, satisfactie, fata de marca, fata de calitatilerelevante pe care aceasta are sa le ofere, dincolo de caracteristicile primare

sau scopurile functionale ale unui produs.

In aceasta nota, este crucial de subliniat faptul ca personalitatea unei

marci nu trebuie niciodata considerata ca “supusa schimbarii” ci mai

degraba ca o evolutie a mesajului si imaginii sale, deoarece chiar si cele

mai puternice marci trebuie sa se inscrie intr-un proces de evolutie, pentru

a ramane in topul preferintelor pentru fiecare noua generatie deconsumatori, deoarece ceea ce ii atrage pe tinerii de astazi nu mai este la

fel cu ceea ce ii atragea pe cei de acum zece sau doua zeci de ani.

Deasemenea, marcile puternice sunt cele care stiu sa adreseze

mesaje usor diferite pentru grupuri distincte de consumatori, aflate in

aceeasi piata tinta sau stiu sa actioneze in moduri diferite de la o piata la

alta, astfel incat sa ofere un mesaj distinct, atractiv pentru fiecare caz in

parte, pastrand insa ideea centrala pe care se bazeaza promovareaimaginii marcii.

Mai mult, o marca puternica, este o marca care nu poate fi duplicata.

Caracteristicile unice pe care produsul de baza le ofera, precum si intregul

ansamblu ce tin de comunicarea de marketing fac din respectivul produs o

forta in sine, un nume cu largi valente si adanci semnificatii in randul

consumatorului.

3.4 Ambalajul produselor


35/38

Am)ala&ul. Repre4inta ansam)lul dispo4itielor si materialelor utili4ate pentru a

acoperi si prote&a produsele naturale sau prelucrate de-a lunul canalelor de distri)utie, iar

ambalarea este actiitatea de proiectare si %a)ricare a unui container sau a unui material

protector pentru un anumit produs.

2rodusul este conceput ca un proces de atri)ute concrete si a)stracte, inclu4and prestiiul producatorului, pretul, sericiile postan4are si am)ala&. 2entru consumator,

produsul si am)ala&ul %ormea4a un cuplu indisocia)il care pre4inta un anumit numar de

caracteristici percepute lo)al, consumatorul apreciind aloarea ansam)lului. Multi

specialisti considera am)ala&ul ca %iind a cincea componenta a mi5ului de mar@etin alaturi

de pret, produs, promoare si plasare, dar ma&oritetea tratea4a am)ala&ul ca un element al

strateiei de produs.

Un am)ala& ideal tre)uie sa indeplineasca mai multe cerinte , dintere care enumeram 8

- sa prote&e4e produsul6

- sa %ie usor, comod si totodata, prin modul in care este conceput , sa %ie usor de

recunoscut6

- sa atraa atentia in mod spontan6

- sa suere4e o idede precisa despre produs.

2entru indeplinirea acestor cerinte tre)uie tinut cont de 8 proprietatile produsului care tre)uie

am)alat, de conditiile de transport, manipulare, depo4itare , de modul de inc(idere,

inscriptionare, de materialul din care este con%ectionat am)ala&ul si de aloarea economica aacestuia.Insa , metodele si te(nicile de am)alare nu tre)uie sa depinda doar de caracteristicile

produsului am)alat , ci mai ales de cerintele de mar@etin ale pietiei de des%acere.

Cele mai des intalnite metode de am)alare din industria de con%ectii sunt repre4entate,

de am)alarea colectia si # sau am)alarea indiiduala, utili4and ca si material de am)alare

puni sau saci de plastic. La SC. ORADINUM SA. am)alarea se %ace indiidual , pe umerase

pentru %iecare produs separat. Ast%el , produsele eri%icate sunt transportate in sectia de

%inisare %inala, unde are loc calcarea acestora si ase4area pe umerase, dupa care sunt trimise

in sectia de am)alare si depo4itare. Aici se %ace o ultima eri%icare curatare de scame si

etic(etare a produsului ,urmand traerea punilor de plastic peste %iecare umeras si trimitera

lor in depo4it . In depo4it umerasele sunt ase4ate pe ra%turi din %ier , in %unctie de model ,marime si culoare.

La costume am)alarea este precedata de impaturire, , e5ecutata con%orm indictiilor date de

standard si de normele in ioare , impac(etand pantalonul impreuna cu (aina.

2entru sacourile de culoare al)a se %olosesc puni neare pentru a prote&a produsul de

%actorii de mediu , dar si pentru a le di%erensia de celelelte modele , care sunt am)alate in

puni transparente. 2entru a se pastra %orma produsului am)alat , su) puna de plastic mai

este ase4ata o %olie din material mai dur , care ia %orma umerasului. Dupa ce sunt am)alate ,

inainte de transportarea in depo4it , la %iecare umeras se atasea4a o )ulina cu marimea

produsului.


36/38

1unctiile am)ala&ului decur direct din sarcinile pe care tre)uie sa le indeplineasca in

raport cu produsul propriu-4is, cu producatorul, cu distri)uitorul, concurenta si consumatorul.

Aceste %unctii, care sunt si criteriile de )a4a pentru studiul si proiectarea am)ala&ului, pot %i

sinteti4ate ca in %iura de mai &os 8

1unctiile si o)ietiele am)ala&ului

Re4ulta o du)la natura a %unctiilor am)ala&ului 8

o %unctia te(nica- prote&ea4a produsele impotria tuturor %ormelor de

aresiune e5terioara8 socuri, pra%, contaminari, %urt si deasemenea, %acilitea4a transportul si

manipularea.

o %unctia comerciala8 %aori4ea4a an4area produselor intr-o comunicare cu

consumatorii cu a&utorul unor coduri8 culoare, %orma, miros.


37/38

De4oltarea am)ala&ului este impusa de o serie de %actori, precum8 ciclul de iata al

produsului, relementarile te(nice, standardele, prescriptiile in domeniul am)alarii, macarii,

etic(etarii, metodele de certi%icare a con%ormitatii, %orma produsului, loistica de mar@etin,

merc(andisin.

Optica de mar@etin studia4a am)ala&ul intre mi&loacele actie de in%luentare a pietei,de orientare a consumului, de educare si nuantare a usturilor, de crearea a unor cereri de

consum, de noi piete de des%acere. Sporirea rolului am)ala&ului in dinamica economica,

determina ca atare, diersi%icarea si innoirea permanenta a am)ala&ului, proces interat in

de4oltarea produselor noi, cresterii e5istentelor calitatie ale utili4atorilor. Numeroase

produse, inainte de a %i lansate pe piata, suporta operatiuni de conditionare-am)alare si

etic(etare. Conditionarea ca ansam)lu de actiitati, priind conceperea si %a)ricarea

am)ala&ului produsului, am)ala&ul con%era produsului protectie, %olosind si ca instrument

promotional. Rolul crescand al reconditionarii-am)alarii produsului in promoarea an4arilor

este determinat de o serie de %actori ca8 sporirea an4arilor prin autoserire, acceptarea din

partea consumatorilor, necesitatea im)unatatirii iminii %irmei si marcii, proresul nielului

de iata.

Caracterul practic al conditionarilor moderne este apreciat de cei care sustin principiul

sueranitatii consumatorului, dar ecoloistii preocupati de protectia si ameliorarea mediului

natural al omului, critica e5cesul de am)alare al produsului si insista ca industria de am)alare

sa sporeasca natura )ioderada)ila a produselor sale, in scopul reducerii deseurilor.

Am)ala&ul se sc(im)a in %unctie de modurile de consum, deoarece consumatorii

doresc un am)ala& practic, le&er, ecoloic, atracti. Unii specialisti considera ca %irma tre)uie

sa am)ale4e produsul pentru a am)ala mai )ine clientul.

Concluzii

O companie poate sa-si sc(im)e componenta de produs a mi5ului sau de mar@etin

prin prelunirea liniei de produse : spre esalonul aloric in%erior al pietei, spre esalonul

aloric superior sau in am)ele sensuri;, sau prin umplerea liniei6 prin moderni4area

produselor6 prin eidentierea anumitor produse si prin epurare :emondarea; liniei, pentru a

elimina produsele cele mai putin pro%ita)ile.

Ma&oritatea companiilor nu and un sinur produs, ci mai multe. Un mi5 de produse

poate %i clasi%icat in %unctie de larime, lunime, pro%un4ime si omoenitate. Aceste patru

dimensiuni constitue instrumentele de care dispune compania pentru a-si ela)ora strateia demar@etin si a decide ce linii de produse sa de4olte, sa pastre4e, sa %ructi%ice sau sa elimine.

2entru a anali4a o linie de produse si a decide cat de multe resurse ar tre)ui inestite in linia

respectia, manaerii liniilor de produse tre)uie sa studie4e an4arile, pro%iturile si pro%ilul de

piata.

2rodusul este primul si cel ami important element al mi5ului de mar@etin. Strateia

de produs impune coordonarea deci4iilor care priesc mi5urile de produse, mliniile de

produse, marcile, am)alarea si etc(etarea.

2entru a-si plani%ica o%erta de piata, mar@eterul tre)uie sa anali4e4e cele cinci nieluri

ale produsului. Aanta&ul de )a4a este aanta&ul sau sericiul %undamental pe care il cumpara,

de %apt, consumatorul. La al doilea niel, mar@eterul tre)uie sa trans%orme aanta&ul de )a4a


38/38

intr-un produs de )a4a. La al treilea niel, mar@eterul concepe un produs asteptat, adica o

suma de atir)ute la care cumparatorul se asteapta, si pe care le accepta, deci, cumparand

produsul. La al patrulea niel, mar@eterul concepe un produs arumentat, care cuprinde

sericii si aanta&e suplimentare %ata de produsul de )a4a, si care di%erentia4a o%erta

companiei %ata de cea a concurensilor sai. La al cincilea niel si ultimul, mar@eterul concepe

un produs potential, cuprin4and toate arumentarile si trans%ormarile prin care ar putea trece produsul respecti.

2rodusele pot %i clasi%icate in mai multe %eluri. In termenii dura)ilitatii si ai %ia)ilitatii,

produsele pot %i )unuri consuma)ile, )unuri de u4 indelunat sau sericii. In cateoria

)unurilor de consum, produsele pot %i de u4 curent, )unuri de aleere, )unuri de specialitate

sau )unuri care nu au cautare. In cateoria )unurilor industriale, produsele se pot imparti in

trei cateorii8 materiale si componente, )unuri de capital si consuma)ile si sericii

economice.

Utili4area marcii este o c(estiune ma&ora in strateia de produs. Utili4area unei marci

este costisitoare, consuma timp si poate la %el de )ine sa duca pordusul spre lorie sau spreruina. Marcile %oarte aloroase au o aloare de capital care este considerata un acti %oarte

important al companiei. In conceperea unei strateii de utili4are a marcii, companiile tre)uie

sa ia urmatoarele deci4ii8 daca sa cree4e sau nu o marca, daca sa prduca marci ale

producatorului, ale distri)uitorului sau priate6 ce nume de marca sa utili4e4e si daca sa

utili4e4e sau nu e5tensii de linie, e5tensii de marca, marci multiple, marci noi sau com)inate.

Cele mai )une nume de marci sunt acele care suerea4a cea despre aanta&ele produsului6

care suerea4a insusirile produsului6 care sunt usor de pronuntat, de recunoscut si de tinut

minte.

Multe produse %i4ice tre)uie sa %ie am)alate si etic(etate. Am)ala&ele )ine concepute

pot sa cree4e aloare de comoditate pentru clienti si aloare promotionala pentru producatori.

2ractic, am)ala&ele pot sa actione4e ca Ereclame-%ulerF pentru produsul pe care il contin.

Mar@eterii reali4ea4a un concept de am)alare si il testea4a %unctional si psi(oloic, pentru a

eri%ica daca isi indeplineste o)iectiele si este compati)il cu politica de relatii pu)lice si

preocuparile in materie de protectie a mediului. 2rodusele %i4ice au neoie de etic(etare si de

ratiuni de identi%icare si eentual de preci4are a clasei de calitate, precum si de descriere si

promoare.

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	alex
View:	265 times
Download:	3 times

Prezentarea Generala a Societatii Comerciale

Documents