Prezentare17.08.09_final_cu sigla Guv Rom

PROIECTUL O ROMÂNIE FRUMOASĂ

În spatele acestui proiect de importanţă naţională stă munca a sute de persoane de la zeci de instituţii şi structuri guvernamentale si non-guvernamentale, mii de ore de muncă şi

dedicare pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a teritoriului ţării, oferind şi

implementând diverse modele de bună practică naţionale şi internaţionale, având tot timpul în minte păstrarea specificului local.

CUPRINS


PARTENERII ÎN PROIECT

ORAŞELE ÎN CARE AU FOST DERULATE PROIECTE:

ALBA IULIA

BISTRIŢA

BRAŞOV

BRĂILA

BUCUREŞTI

CRAIOVA

MEDIAŞ

MIERCUREA CIUC

SIBIU

SIGHIŞOARA

SULINA

TÂRGOVIŞTE

ECHIPA PROIECTULUI

MEDIA ŞI COMUNICARE

ECHIPA DE REALIZARE

CONTACT

PENTRU PERIOADA 2009—2010

NE PROPUNEM:

Să continuăm activităţile de strângere de fonduri prin continuarea colaborării cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi cu autorităţile locale alături de care am implementat proiecte în perioada 2003-2009;

Să construim noi parteneriate la nivel local, regional şi naţional pentru elaborarea de proiecte strategice şi/sau de dezvoltare durabilă care să fie apoi finanţate prin accesarea de fonduri europene;

Să investim în activităţi legate de Imagine şi PR care includ: crearea unei noi pagini web pentru brandul BeautifulRomania.ro, promovarea proiectului prin folosirea reţelelor web sociale, a altor tehnologii web 2.0, elaborarea unui suport fizic de identitate pentru proiect şi stabilirea de parteneriate pentru a implica media;

Să dezvoltăm componenta Beautiful Rural Romania;

Să deschidem un centru de resurse on-line pentru initiaţive durabile în aria protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural, arhitectonic şi istoric al ţării;

Să deschidem şi să activăm un Centru de Voluntariat.

ÎN PAGINILE CARE URMEAZĂ O SĂ VEDEŢI CE AM FĂCUT DIN 2003 PÂNĂ ACUM.

Context

Prezervarea centrelor istorice este o prioritate în România unde majoritatea oraşelor au nevoie urgentă de protejarea şi revitalizarea acestora, aici incluzând clădiri, monumente, parcuri, zone pietonale şi piaţete. Provocarea este de a revigora aceste spaţii oferindu-le o dezvoltare şi funcţionalitate durabilă ca parte a unei scheme de reabilitare şi punere în valoare a centelor istorice urbane.

“O Românie Frumoasă” este un proiect de importanţă naţională, având relevanţă la nivelul Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României. Obiectivele şi acţiunile Proiectului susţin politicile Autorităţilor Centrale şi Locale în demersurile acestora de creştere socio-economică prin acţiuni de revitalizare urbană, a patrimoniului construit şi programe sociale de integrare a tinerilor post-instituţionalizaţi sau şomeri.

Filosofia proiectului

Provocarea pentru centrele urbane ale secolului XXI este aceea de a fi competitive într-o economie globalizată în care cultura trebuie să rămână specifică fiecărei zone, cultivând şi promovând spiritul locului, identitatea şi sensul apartenenţei la comunitate pentru locuitorii lor.

Restaurarea patrimoniului urban, arhitectural sau artistic a trecut de la o finalitate în sine (salvarea clădirilor vechi doar pentru substanţa lor) la funcţia de vehicul al unor finalităţi complexe cum sunt revitalizarea centrelor istorice urbane, crearea de locuri de muncă, dezvoltarea incubatoarelor de afaceri, a procesului locuirii în cartiere vechi şi a turismului în formele lui durabile: eco-turism, turism cultural şi istoric, explorare urbană.

Strategiile de succes pentru utilizarea restaurării şi revitalizării patrimoniului urban şi arhitectural ca instrument al dezvoltării economice au câteva puncte comune:

păstrarea autenticităţii acelui spaţiu, ca element esenţial pentru o dezvoltare durabilă;

resursele istorice trebuie privite ca fiind mai mult decât clădirile monument;

ansamblurile de clădiri devin mai importante decât elementele individuale care le compun, în vederea unei revitalizări cu impact pe termen lung;

punerea în valoare nu numai a elementelor cu valoare naţională de patrimoniu ci şi a celor cu semnificaţie şi valoare locală;

reutilizarea, în conformitate cu realităţile contemporane, a unor clădiri şi spaţii vechi, a căror funcţiune a devenit perimată.

Menirea Proiectului, prin restaurarea şi revitalizarea obiectivelor, a fost legarea tangibilului de intangibil: clădiri istorice legate de programe culturale, spaţii istorice în care se desfăşoară evenimente sociale şi culturale, patrimoniul adus în viaţa comunităţii locale, legat de obiceiurile şi tradiţiile zonei, precum şi de dezvoltarea economică prin activităţi de explorare şi turism cultural de calitate.

P R O I E C T U L O R O M Â N I E F R U M O A S Ă


Prin Proiectul “O Românie Frumoasă” refacem nu doar nişte ziduri, clădiri şi spaţii publice, ci încercăm să ajutăm comunităţile să îşi înţeleagă oraşul şi să şi-l (re)asume pentru a putea să povestească şi să arate

şi altora sursele identităţii lor.

Istoric

Proiectul “O Românie Frumoasă” a fost dezvoltat pe baza bunelor practici exersate în perioada 1999-2002 în care s-a derulat Proiectul “Un Bucureşti Frumos”. În cadrul acestuia s-au reabilitat zece faţade din centrul istoric al Bucureştiului, două şcoli şi Casa de Căsătorii a sectorului 3.

Componenta socială a acestui proiect a constat în implicarea tinerilor post-instituţionalizaţi sau şomeri în şantierele deschise precum şi plasarea acestora în locuinţe.

Scop

Iniţierea unui proces de revitalizare şi refuncţionalizare a patrimoniului urban şi arhitectural ale centrelor istorice din România, alături de generarea de locuri de muncă pentru tineri din grupuri vulnerabile (tineri post-instituţionalizaţi sau şomeri).

Obiective

Contribuţia la eforturile Guvernului României de dezvoltare socială şi economică a oraşelor;

Sprijinirea Guvernului României şi a Autorităţilor Locale în procesul de reabilitare a patrimoniului cultural urban;

Sprijinirea dezvoltării durabile a centrelor urbane prin intermediul unor strategii viabile de turism cultural;

Instruirea, consilierea şi crearea de oportunităţi de angajare pentru tinerii din grupuri vulnerabile (tineri post-instituţionalizaţi sau şomeri).

Poziţionarea Proiectului în cadrul PNUD România

Proiectul “O Românie Frumoasă” este dezvoltat în cadrul secţiei Socio-Economice a PNUD România şi a fost lansat oficial în data de 01.05.2003.



Concepte similare Proiectului “O Românie Frumoasă” se regăsesc şi în alte ţări unde PNUD îşi desfăşoară activitatea, e.g. Bulgaria, Serbia, Albania.

Spaţiile publice (pieţe, parcuri, străzi), clădirile şi zonele de patrimoniu, nu există

în sine, ele trebuie înţelese şi trăite ca parte din identitatea noastră.

Trebuie să le redescoperim poveştile şi utilitatea de odinioară în contextul actual,

dar cu perspectiva dezvoltării în viitor.

Componentele Proiectului

Componenta tehnică şi funcţională:

Activităţile din cadrul acestei componente vizează dezvoltarea unor proiecte pilot pentru restaurarea, reabilitarea, refuncţionalizarea şi îmbunătăţirea imaginii unor clădiri sau spaţii publice din centrele istorice urbane, atragerea unor fonduri internaţionale sau a unor investiţii private pentru continuarea reabilitării obiectivelor.

Componenta socială:

Toate activităţile sociale din cadrul Proiectului (selectarea tinerilor post-instituţionalizaţi şi a tinerilor şomeri, instruirea lor profesională, consilierea socio-profesională şi obţinerea unor locuri de muncă temporare în cadrul lucrărilor publice de restaurare) sunt orientate către dezvoltarea comunităţilor locale şi promovează parteneriate între instituţii publice, private şi non-guvernamentale în fiecare oraş al proiectului.

Modalităţi de abordare / Domenii de expertiză

Oferirea de bune practici prin implementarea de proiecte pilot care să fie apoi dezvoltate de către instituţiile locale;

Capacitatea de abordare holistică a procesului de restaurare a unor obiective din centrele istorice urbane (clădiri, trasee, parcuri) şi a procesului de reabilitare a spaţiilor publice;

Capacitatea de a identifica, dezvolta şi cultiva parteneriate durabile inter-sectoriale şi inter-instituţionale;

Capacitatea de analiză în vederea identificării componentelor ce vor re-creea spiritul locului, care să fie încorporate în planurile de dezvoltare ale autorităţilor locale, ca de exemplu: valoarea istorică, valoarea economică a clădirilor sau zonei respective, contextul urban, demografic, funcţional al zonei, identificarea de noi valenţe ale obiectivelor care să fie integrate în viaţa actuală a comunităţii.



Prin dezvoltare durabilă înţelegem reutilizarea valorii economice pe care o are patrimoniul construit din România, în strânsă legătură cu valorile culturale şi de identitate (spiritul locului), pentru ca acestea să fie păstrate şi transmise

generaţiilor următoare.

Modalitatea de abordare care a dus la succesul proiectelor derulate până acum a implicat colaborarea inter-

disciplinară, inter-instituţională, implicarea comunităţilor locale şi a altor actori ce sunt interesaţi de a participa

la dezvoltarea zonelor unde implementăm proiecte.

Oraşe în care au fost derulate proiecte în perioada 2003-2009:

Alba Iulia

Bistriţa

Brăila

Braşov

Bucureşti

Craiova

Mediaş

Miercurea Ciuc

Sibiu

Sighişoara

Sulina

Târgovişte

Linii strategice 2009-2010

Începând cu 2009 echipa BRP a dezvoltat următoarele noi direcţii ale Proiectului:

Activităţi de strângere de fonduri continuând colaborarea cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi cu autorităţile locale alături de care am implementat proiecte in perioada 2003-2009;

Dezvoltarea de noi parteneriate la nivel local, regional şi naţional pentru elaborarea de proiecte strategice şi/sau de dezvoltare durabilă care să fie apoi finanţate prin accesarea de fonduri europene;

Activităţi legate de Marketing şi Imagine care includ: crearea unei noi pagini web pentru conceptul BeautifulRomania.ro, promovarea proiectului şi dezvoltarea unor noi funcţiuni prin folosirea reţelelor web sociale (Facebook, Twitter), a altor tehnologii web 2.0 (Wikis, Blogs, Google Earth/Google Maps, Youtube/Trilulilu, Google Wave, File Sharing, Mashups), promovarea în paralel a activităţilor proiectului şi prin canalele de comunicare ale partenerilor, elaborarea unui suport fizic de identitate pentru proiect şi stabilirea de parteneriate pentru a implica reprezentanţii media;

Dezvoltarea componentei Beautiful Rural Romania;

Deschiderea şi activarea unui centru de resurse on-line pentru initiaţive durabile în aria protejării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural, arhitectonic şi istoric al ţării;

Deschiderea şi activarea unui Centru de Voluntariat.


Hartă realizată folosind tehnologia Google Maps®


Credem şi investim în conceptul “O Românie Frumoasă” pentru că are toate

ingredientele unui proiect de succes:

Duce la rezultate concrete;

Oferă soluţii inter-disciplinare şi inter-instituţionale în acord cu strategiile guvernamentale de dezvoltare ale ţării;

Ia în calcul nevoile de la nivel local de valorificare a patrimoniului construit;

Ia în calcul bune practici dezvoltate la nivel naţional sau internaţional;

Contribuie la re-aducerea poveştii locului în memoria comunităţii, ajutând oamenii să îşi redescopere identitatea prin înţelesul spaţiilor urbane şi a clădirilor pe care le reabilităm, refuncţionalizăm şi revitalizăm;

Oferă o bază solidă pentru dezvoltarea unor servicii de promovare a turismului şi/sau explorării urbane, prin valorificarea specificului local autentic.

Ne place ceea ce facem şi găsim mereu persoane şi instituţii care ne împărtăşesc filosofia pentru a duce mai departe ideile

pe care le promovăm.

PARTENERII ÎN PROIECT

Fără partenerii noştri nu am fi ajuns unde

suntem acum. Am răsplătit încrederea lor prin păstrarea standardelor de lucru la un nivel

ridicat pentru a dezvolta proiecte durabile care să ajute comunităţile, ducând la rezultate

vizibile în primul rând pentru cei care trăiesc în ele, dar şi pentru cei care le explorează.

În calitate de reţea globală pentru dezvoltare a Organizaţiei Naţiunilor Unite, PNUD deţine experienţa, tehnologiile, politicile, resursele financiare şi, cel mai important, curajul şi hotărârea de a transpune ideile în fapte. PNUD s-a făcut cunoscut ca o organizaţie a dinamismului şi inteligenţei, a cunoştinţelor împărtăşite şi a parteneriatelor solide, a viziunii realiste pentru schimbare.

PNUD este prezent în mai mult de 166 de ţări, lucrând împreună cu acestea la dezvoltarea propriilor soluţii pentru provocările globale şi naţionale.

Prin birourile sale naţionale, PNUD abordează într-o manieră interdependentă următoarele cinci arii de importanţă majoră:

dezvoltarea umană şi economică;

construcţia naţională;

mediul şi resursele durabile;

bolile infecţioase;

conflictele şi dezastrele naturale.

R E Ţ E A U A P N U D

P N U D R O M Â N I A

Biroul PNUD România a fost fondat în 1971. La începuturile sale PNUD România îşi dedica activitatea oferind asistenţă la un nivel tehnic ridicat, instruire în străinătate pentru experţi din domeniul ştiinţelor şi tehnicii, precum şi pentru achiziţionarea de echipamente din Vest.

Ancorat în jurul Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pentru România, în prezent, PNUD România ţinteşte să devină atât un centru de excelenţă, precum şi un partener recunoscut al Guvernului şi al românilor.

Sediul din România îşi propune:

Să sprijine demersurile Guvernului în asigurarea unei dezvoltări durabile a ţării;

Să ofere servicii de consultanţă de înaltă calitate Guvernului;

Să contribuie la trecerea către o economie de piaţă competitivă într-un mediu curat;

Să îmbunătăţească viaţa românilor.


Afganistan Albania Algeria Angola Argentina Armenia Azerbaidjan Bahrain Bangladesh Barbados Belarus Benin Bhutan Bolivia Bosnia şi Herţegovina Botswana Brazilia Bulgaria Burkina Faso Burundi Cambodgia Camerun Canada Cap Verde Republica Central-Africană Ciad Chile China Columbia Insulele Comoros Costa Rica Congo (Republica Democratică) Congo (Republica) Coasta de Fildeş Croaţia Cuba Cipru Danemarca Djibouti Republica Dominicană Ecuador Egipt El Salvador Guineea Ecuatorială Eritreea Etiopia Fiji Franţa Gabon Gambia Georgia Ghana Guatemala Guineea Guineea

Bissau Guiana Haiti Honduras India Indonesia Iran Iraq Jamaica Japonia Iordania Kazakhstan Kenya Coreea (Republica) Kosovo Kuwait Kârgâzstan Laos Liban Lesotho Liberia Libia Lituania Madagascar Maldive Mali Malawi Malaezia Mauritania Mauritius Mexic Moldova Mongolia Muntenegru Maroc Mozambic Myanmar Namibia Nepal Olanda Nicaragua Niger Nigeria Coreea de Nord Norvegia Pakistan Programul Palestinian Panama Papua Noua Guineea Paraguay Peru Philippine Polonia România Federaţia Rusă Rwanda Samoa Sao Tome şi Principe Arabia Saudită Senegal Serbia Seychelles Sierra Leone Slovacia Republica Somalia Africa de Sud Sri Lanka Sudan Swaziland Suedia Elveţia Sudan Siria Tanzania Thailanda Fosta Republică Yugoslavă Macedonia (FYROM) Timorul de Est Togo Trinidad Tobago Tunisia Turcia Turkmenistan Uganda Ucraina Emiratele Arabe Unite Uruguay Uzbekistan Venezuela Vietnam Yemen Zambia Zimbabwe Afganistan Albania Algeria Angola Argentina Armenia Azerbaidjan Bahrain Bangladesh Barbados Belarus Benin Bhutan Bolivia Bosnia şi Herţegovina Botswana Brazilia Bulgaria Burkina Faso Burundi Cambodgia Camerun Canada Cap Verde Republica Centrafricană Ciad Chile China Columbia Insulele Comoros Costa Rica Congo (Republica Democratică) Congo (Republica) Coasta de Fildeş Croaţia Cuba

Folosim experienţa birourilor PNUD din alte părţi ale lumii, păstrând tot timpul în minte necesitatea adaptării bunelor practici la specificul

local (vezi: www.undp.org si www.undp.ro)

M I N I S T E R U L D E Z V O L T Ă R I I R E G I O N A L E Ş I L O C U I N Ţ E I ( M D R L )


Rolul MDRL în politica Guvernului României

MDRL are ca principale domenii de activitate planificarea, dezvoltarea teritorială naţională şi regională, cooperarea transfrontalieră, transnaţională şi inter-regională, urbanismul şi amenajarea teritoriului precum şi construirea de locuinţe.

Parteneriatul MDRL - PNUD România

În strânsă legătură cu obiectivele strategice ale instituţiei, la data de 20.08.2004 a fost semnat Memorandumul de Înţelegere dintre MDRL (la momentul respectiv Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, prin Direcţia Generală de Dezvoltare Teritorială) şi PNUD România, pentru implementarea componentei urbane a Proiectului “O Românie Frumoasă”. Scopul Memorandumului a fost acela de a asigura finanţarea, proiectarea şi execuţia unor lucrări de dezvoltare/reabilitare în zone protejate centrale, a reabilitării unor spaţii publice şi a îmbunătăţirii peisagisticii urbane.

Memorandumul a fost reînnoit la data de 16.05.2007, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 897 / 2007 stipulându-se că părţile vor colabora pentru continuarea implementării componentei urbane a Proiectului, precum şi pentru adăugarea unor noi obiective pentru perioada 2007-2008.

Parteneriatul dintre cele două instituţii a venit să sprijine efortul Guvernului de a revitaliza centrele urbane ale ţării, pe fondul declarării conservării centrelor istorice ca fiind o prioritate a României, majoritatea oraşelor având nevoie urgentă de asistenţă pentru renovarea şi refacerea elementelor de referinţă ale peisajului urban, cum ar fi clădiri, monumente, parcuri, zone pietonale şi zone de recreere.

Bugetul alocat acestor lucrări a fost de maximum 400.000 USD pe an, localităţile incluse iniţial în proiect fiind: Alba Iulia, Brăila, Braşov, Craiova, Iaşi, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, Sulina şi Târgovişte.

Vă invităm să vizitaţi pagina de Internet a Proiectului “O Românie Frumoasă“, precum şi a partenerului

nostru pentru a vedea şi alte activităţi şi proiecte pe care acesta le derulează:

http://www.beautifulromania.ro/

http://www.mdrl.ro/

Filosofia dezvoltării Spaţiul Public

Spaţiul public, acea zonă de întâlnire, de interacţiune, deschisă tuturor (pieţe, străzi, grădini sau parcuri), se întinde în trama urbană sub forma unui flux de spaţiu gol între spaţiile construite, pătrunzând totodată către interiorul edificiilor cu rol de atrium, spaţii cu utilizare colectivă (centre comerciale, gări, muzee).

Ideea şi funcţiunea de spaţiu public vin din civilizaţia greco-latină (agora-forum). Ceea ce atunci era un spaţiu fizic unde afacerile publice erau discutate, astăzi este perceput ca spaţiu social al întâlnirii libere cu alţii sau spaţiul gol ce structurează oraşul, construindu-i identitatea.

Evident, spaţiul public este un spaţiu eminamente trăit, care dă sens ţesutului urban.

Esenţial pentru un spaţiu public nu este statutul juridic al acelui teritoriu (practicat de către un anumit grup, la un moment dat), ci activităţile care îi conferă o dimensiune colectivă, o coerenţă teritorială dublată de coeziune socială şi culturală.

Modelul contemporan al spaţiului public este definit ca un model hibrid ce cuprinde în acelaşi timp: identitate, atractivitate, estetică, patrimoniu cultural, natură, cadru de viaţă.

In acest context, parteneriatul MDRL - PNUD vine să ofere bune practici prin dezvoltarea de proiecte pilot pentru proiectarea, reabilitarea şi refuncţionalizarea spaţiilor publice în vederea dezvoltării integrate, durabile a comunităţilor locale din Alba Iulia, Brăila, Miercurea Ciuc, Sibiu, Sighişoara, Sulina, Târgovişte.

M I N I S T E R U L D E Z V O L T Ă R I I R E G I O N A L E Ş I L O C U I N Ţ E I ( M D R L )


Sursă fotografie: http://www.tbany.com

Sursă fotografie: http://brandavenue.typepad.com




http://www.mdrl.ro/

Rolul MCCPN în politica Guvernului României

MCCPN este organul de specialitate al administraţiei publice centrale care elaborează şi asigură aplicarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare în domeniul culturii şi cultelor, protejând şi promovând patrimoniul cultural, diversitatea culturală, creaţia contemporană şi industriile culturale, susţinând participarea cetăţenilor la viaţa culturală şi asigurând libertatea religioasă şi sprijinirea cultelor.

Parteneriatul MCCPN - PNUD România

În strânsă legătură cu obiectivele strategice ale instituţiei, la data de 15.07.2004 Guvernul României a aprobat negocierea şi semnarea Memorandumului de Înţelegere între MCCPN (la momentul respectiv Ministerul Culturii şi Cultelor) şi PNUD România, privind componenta urbană a Proiectului “O Românie Frumoasă”, documentul fiind semnat în 17.10.2004, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 2250/2004.

Scopul iniţial al Memorandumului a fost acela de a asigura finanţarea, proiectarea şi execuţia unor lucrări de restaurare şi reabilitare a imobilelor istorice situate in centre istorice urbane.

La data de 26.10.2006 a fost semnat un nou Memorandum între MCC şi PNUD, pentru completarea cu noi obiective a componentei urbane a Proiectului “O Românie Frumoasă” pentru perioada 2006-2008. La 26.02.2007 a fost semnat un protocol de amendare al Memorandumului din 2006.

Bugetul cheltuit în perioada 2005-2008 a fost de: 343.467 USD (2005), 143.396 USD (2006), 356.759 USD (2007), 222.778 USD (2008). Localităţile în care au fost derulate proiecte sau iniţiate programe sunt: Alba Iulia, Bistriţa, Braşov, Bucureşti, Craiova, Mediaş şi Sighişoara.

M I N I S T E R U L C U L T U R I I , C U L T E L O R Ş I P A T R I M O N I U L U I N A Ţ I O N A L





http://www.cultura.ro/

Filosofia proiectelor în centre istorice

Pornind de la ideea de a stopa tendinţa de deteriorare sau de dezvoltare inadecvată a unor zone centrale istorice urbane, Proiectul introduce principiul “conservării integrate” în cadrul procesului de restaurare şi punere în valoare a patrimoniului construit, principiu prin care noile funcţiuni atribuite spaţiilor publice şi clădirilor de patrimoniu răspund unei necesităţi de dezvoltare economică durabilă.

Revitalizarea obiectivelor din centrele istorice implică reinvestirea în comunitatea locală, prin crearea de noi oportunităţi economice odată cu prezervarea, restaurarea şi refuncţionalizarea resurselor istorice ce definesc aceste centre.

Integrarea unei componente sociale, prin ocuparea tinerilor din medii defavorizate (tineri post-institutionalizaţi sau şomeri) în procesul de restaurare a patrimoniului, adaugă o faţetă mai puţin cunoscută acestui proces.

Care sunt funcţiunile compatibile cu mediul urban, social şi cultural, cum se vor integra noile obiective în cadrul existent şi cum se realizează comunicarea acestor rezultate, pentru diseminarea unor bune practici, sunt tot atâtea provocări la care Proiectul trebuie să raspundă.

Cultura, în toate teritoriile, nu trebuie însă redusă la “spaţiu”, trebuie insuflat un “spirit” acestui spaţiu, o poveste ce îi va atrage atât pe locuitori cât şi pe turişti sau călători.

Oraşul va oferi astfel în mod inteligent patrimoniul său celor care îl vizitează, asigurând locuitorilor un cadru de viaţă de calitate prin grija faţă de patrimoniu şi punerea sa în valoare pentru viitor.

M I N I S T E R U L C U L T U R I I , C U L T E L O R Ş I P A T R I M O N I U L U I N A Ţ I O N A L


Sursă fotografie: http://www.naparstek.com




http://www.cultura.ro/

A G E N Ţ I A N A Ţ I O N A L Ă P E N T R U O C U P A R E A F O R Ţ E I D E M U N C Ă

Rolul ANOFM în politica Guvernului

Principalele obiective ale Agenţiei Nationale pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt: instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării profesionale, aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale, precum şi aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în muncă.

Parteneriatul ANOFM - PNUD România

În strânsă legătură cu obiectivele strategice ale instituţiei, la data de 21.10.2003 a fost semnat Memorandumului de Înţelegere între ANOFM şi PNUD România, pentru implementarea componentei sociale a Proiectului “O Românie Frumoasă”.

Scopul acordului a fost acela de a instrui şi crea oportunităţi de angajare pentru tinerii defavorizaţi din România în contextul acţiunilor din cadrul Proiectului ce vizau protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional. Acest lucru s-a realizat prin cursuri de formare profesională în domeniul construcţiilor (ANOFM) şi cursuri de consiliere în vederea integrării sociale a tinerilor post-instituţionalizaţi sau tineri şomeri (PNUD).

In Memorandumul de Înţelegere este stipulat că numărul tinerilor care sunt angajaţi în urma absolvirii cursurilor pentru a lucra pe şantierele de restaurare organizate în cadrul Proiectului, se va ridica la aproximativ 20% din forţa totală de muncă, angajată pe fiecare obiectiv.

În cadrul componentei sociale, în perioada 2004-2007, au fost incluse următoarele oraşe: Alba Iulia, Bistriţa, Braşov, Brăila, Craiova, Mediaş, Sighişoara, cu un număr de 140 de tineri care au participat la programele de instruire.


Vă invităm să vizitaţi pagina de Internet a Proiectului “O Românie Frumoasă“, precum şi a partenerului nostru

pentru a vedea şi alte activităţi şi proiecte pe care acesta le derulează:


http://www.anofm.ro/

Relaţia dintre Guvernele Greciei şi României

Grecia este unul dintre parteneriicheie ai României. Relaţiile diplomatice între România şi Republica Elenă au fost stabilite la 20 februarie 1880, la nivel de Legaţie, fiind ridicate la rang de ambasadă la 1 ianuarie 1939. Întrerupte în contextul celui de-al doilea Război Mondial, relaţiile diplomatice au fost restabilite la 25 august 1956, la nivel de Ambasadă.

Parteneriatul dintre Ambasada Greciei în România şi PNUD România

Un proiect despre o identitate impărtaşită de locuitori, despre regenerarea amestecului social şi funcţional într-o zonă restaurată, de care aceştia sunt mândri.

Început în 2007, de către Ambasada Greciei din România, prin aprobarea aplicării sub proiectul HIPERB (Hellenic Plan For The Economic Reconstruction of the Balkans) şi PNUD prin Proiectul “O Românie Frumoasă”, programul este rezultatul unei cooperări multi-instituţionale, transfrontaliere, cu scopul de a restaura şi revitaliza Biblioteca oraşenească din Sulina, clădire de patrimoniu cu încărcătură istorică pentru comunitatea greacă din oraş.

Restaurarea clădirii construită la 1890, casă ce a aparţinut familiilor de origine greacă Apesos şi Paleologos, a fost iniţiată ca suport pentru noi functionalităţi necesare punerii în valoare a Strazii I şi a falezei Dunării dar şi pentru a aduce la lumină un lucru la fel de important - istoria unei comunităţi locale multiculturale.

Multiculturalismul acestui mic oraş cosmopolit de la sfarşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului XX, coexistenţa diferitelor etnii şi identităţi culturale, a fost punctul de pornire al proiectului, cu viziunea de a dezvolta nu numai o clădire, ci şi de a readuce identitatea locului şi a peisajului ca un întreg.

A M B A S A D A G R E C I E I Î N R O M A N I A


Vă invităm să vizitaţi pagina de Internet a Proiectului “O Românie Frumoasă“, precum şi a partenerului nostru

pentru a vedea şi alte activităţi şi proiecte pe care acesta le derulează:


http://www.grembassy.ro/

A U T O R I T Ă Ţ I L O C A L E

Rolul Municipalităţilor în strategia Guvernului

Rolul autorităţilor locale este acela de a asigura dezvoltarea durabilă a localităţilor prin programe economice, sociale şi culturale. Descentralizarea impusă de aderarea la Uniunea Europeană implică pentru autorităţile locale utilizarea fondurilor europene prin implementarea de proiecte integrate, acoperind arii diferite de dezvoltare, valorificarea patrimoniului construit local fiind una din axele prioritare.

Parteneriatul dintre Municipalităţi şi PNUD România

În strânsă legătură cu Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, parteneriatul cu PNUD, prin Proiectul “O Românie Frumoasă”, contribuie la dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor locale, pentru o gestionare eficace a proiectelor de reabilitare urbană.

Complexitatea abordării implică în afara componentei de restaurare a clădirilor şi spaţiilor urbane din centrele istorice, componente sociale şi de revitalizare culturală a zonei.

În perioada 2003-2008, au fost realizate următoarele parteneriate cu Autorităţile Locale (Primării sau Consilii Judeţene):

2003 (Alba Iulia, Braşov, Brăila, Mediaş);

2004 (Sighişoara);

2005 (Craiova);

2006 (Bistriţa);

2007 (Miercurea Ciuc, Sibiu, Târgovişte);

2008 (Bucureşti, Sulina).

Maximizarea rezultatelor în urma implementării Proiectului a fost obţinută prin crearea de noi parteneriate cu sectorul privat, non-guvernamental şi organizaţii internaţionale, precum şi prin bune practici care se constituie în metodologii ce pot fi replicate, păstrând specificul local.


Primăria Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba

Primăria Bistriţa

Consiliul Judeţean Braşov

Primăria Brăila

Primăria Bucureşti

Primăria Craiova

Primăria Mediaş

Primăria Sibiu

Primăria Sulina

Primăria Sighişoara

Primăria Miercurea Ciuc

Primăria Târgovişte

Vă invităm să vizitaţi paginile de Internet ale partenerilor Proiectului

“O Românie Frumoasă“ pentru a vedea şi alte activităţi şi proiecte pe

care aceştia le derulează:

http://www.apulum.ro/

http://www.primariabistrita.ro/

http://www.judbrasov.ro/cjbv/

http://pmb.braila.astral.ro/

http://www.pmb.ro/

http://www.primariacraiova.ro/

http://www.primariamedias.ro/

http://www.szereda.ro/

http://www.sibiu.ro/

http://www.sighisoara.org.ro/

http://sulina.romclub.ro/

http://www.pmtgv.ro/

Relaţia dintre Organizaţiile Non-Guvernamentale şi PNUD România

Asociaţia pentru Tranziţia Urbană (ATU)

Pentru implementarea activităţilor sociale au fost realizate parteneriate cu organizaţii non-guvenrmanentale, cel mai important fiind cu Asociaţia pentru Tranziţia Urbană (ATU). Prin această colaborare au fost realizate anchete sociale în Piaţa Mică din Municipiul Sibiu, pentru a identifica nivelul şi disponibilitatea implicării cetăţenilor în procesul de dezvoltare locală. Un număr de 114 locuitori si comercianţi, trăind sau având mici afaceri în zonă, au raspuns la chestionare şi au participat la discuţii publice despre necesitatea restaurării spaţiului şi a clădirilor din Piaţa Mică.

În perioada 2005 - 2009 au fost realizate diverse contacte cu ONG-uri implicate în promovarea şi dezvoltarea unor noi modalităţi de abordare a patrimoniului cultural naţional cum ar fi:

Fundaţia Mihai Eminescu Trust;

Asociaţia Mioritics;

Fundaţia Pro Patrimonio.

P A R T E N E R I A T E C U O N G - U R I


Vă invităm să vizitaţi paginile de Internet ale partenerilor Proiectului

“O Românie Frumoasă“ pentru a vedea şi alte activităţi şi proiecte pe

care aceştia le derulează:

http://atu.org.ro

http://www.mihaieminescutrust.org

http://www.mioritics.ro

http://www.propatrimonio.org

ORAŞELE PROIECTULUI

Pentru noi, oraşele sunt entităţi vii ce trăiesc prin oameni, prin istoria care le-a modelat

înţelesul, prin poveşti, prin arhitectonică şi stil, prin relaţia corectă cu mediul natural în care s-au dezvoltat, prin bun simţ, prin discreţie şi

personalitate şi mai ales prin uşurinţa şi firescul de a fi parte din identitatea celor ce le

descoperă.

Istoric

Municipiul Alba-Iulia este capitala judeţului Alba, fiind situat pe malul stâng al râului Mureş. Oraşul Alba-Iulia s-a format pe amplasamentul aşezării dacice Apoulon, cucerită de romani şi redenumită Apulum. Potenţialul turistic şi/sau de explorare al zonei este exprimat prin monumentele sale istorice, culminând cu cetatea construită de Carol al VI-lea în perioada 1716-1735, Cetatea Alba Carolina. Fortăreaţa în stil Vauban cu şapte bastioane în formă de stea, este cea mai impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porţilor triumfale ce asigurau accesul în Cetate.

Scop

Realizarea în cetatea Alba Iulia a unui traseu de vizitare complex ce cuprinde diverse elemente de arhitectură, de peisaj monumental şi urban pentru a contribui la dezvoltarea turismului cultural în zonă şi reintegrarea Cetăţii în viaţa comunităţii.

Obiective vizate

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public aflat în cadrul cetăţii Alba Iulia, parte componentă a itinerariului cultural

Spaţiul public vizat este reprezentat de spaţii libere din cadrul fortificaţiei, articulate cu Traseul celor Trei Fortificaţii prin noile funcţiuni publice primite în cadrul proiectului: spaţiul de promenadă, spaţiu de belvedere, spaţii de expoziţie sau accesul la diverse elemente ale fortificaţiei (ravelin).

Colaborare cu MCCPN

Centrul Militar Manutanţa

Una din cele mai importante clădiri de secol XVIII, situată în apropierea Porţii a Treia a Cetăţii de tip Vauban, centrul a funcţionat ca depozit al Armatei.

Traseul celor Trei Fortificaţii

Traseul pietonal, începând de la vechea Moară (Parte din Bastionul Capistrano) şi mergând până la Poarta a Treia a Cetăţii de tip Vauban.

Poarta a Patra a cetăţii tip Vauban

Poarta a Patra este situată la mijlocul curtinei ce leagă bastionul Sfintei Trinităţi de cel al Sfântului Mihail, fiind decorată în stil baroc. Această poartă este cunoscută şi sub denumirea de Poarta Episcopului sau Poarta Nouă.

Poarta de Sud şi zidul Castrului Roman

Castrul de formă patrulateră, început în anul 106 d.Hr având o suprafaţă de aproximativ 37 ha, era prevăzut cu câte o poartă pe fiecare latură. Porta Principalis Dextra (Poarta de Sud) era flancată de două turnuri a căror fundaţie încă se poate vedea. Construirea Castrului a fost determinată de cantonarea, în această zonă, a Legiunii XIII Gemina.

A L B A I U L I A


Plan general al Cetăţii de tip Vauban Alba Carolina

Parte din planul de restaurare al Traseului celor Trei Fortificaţii, Cetatea Alba Carolina

Plan amenajare spaţiu public, Cetatea Alba Carolina

Plan amenajare spaţiu public, Cetatea Alba Carolina

Zona Porţii de Sud a Castrului Roman, din incinta Cetăţii Alba Carolina

Secţiune clădire Manutanţa - parter, Cetatea Alba Carolina

Faţadă cladire Manutanta, parter

A L B A I U L I A

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Alba Iulia;

Derularea procesului de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi de execuţie a lucrărilor;

Încheierea contractelor de servicii de proiectare şi execuţie a lucrărilor;

Monitorizarea derulării contractelor în termenii stabiliţi.

Rezultate

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public aflat în cadrul cetăţii Alba Iulia, parte componentă a intinerariului cultural

Realizarea proiectării pentru reabilitarea şi amenajarea unui spaţiu public aflat în cadrul istoric al cetăţii de tip Vauban, completând cu noi funcţiuni itinerariul cultural al Celor Trei Fortificaţii.

Colaborare cu MCCPN

Centrul Militar Manutanţa

Realizarea proiectului de restaurare a clădirii Manutanţei.

Şantierul pentru restaurarea clădirii Manutanţei a dus la realizarea parţială a lucrărilor de restaurare prevăzute în proiectul realizat de către PNUD, oprirea lucrărilor fiind datorată nerespectării condiţiilor din contract de către constructor. Cu toate acestea, clădirea a fost preluată printr-un parteneriat public-privat la nivel local şi lucrările s-au concretizat prin restaurarea unor spaţii cu funcţiunea de săli de conferintă şi expoziţii, în prezent urmând a fi finalizat un hotel cu caracter istoric (2009).

Traseul celor Trei Fortificaţii

Începerea execuţiei unui proiect existent realizat de către primăria Alba Iulia a implicat realizarea de lucrări de restaurare la elemente de fortificaţie, traseul aleilor pentru parcurgerea primei părţi a itinerariului celor trei fortificaţii (Castrul Roman, Cetatea medievală, Cetatea de tip Vauban), cu puncte de belvedere şi de desfăşurare a unor evenimente sociale şi culturale.

Poarta a Patra a Cetăţii tip Vauban

Finalizarea lucrărilor de la Poarta a IV-a a condus la obţinerea unor spaţii interioare apte pentru a primi funcţiuni culturale.

Poarta de sud şi Zidul Castrului Roman

Reabilitarea zidului roman din zona Porţii de sud a Castrului face parte dintr-un program mai amplu de revitalizare a patrimoniului antic din cadrul Cetăţii.


Spaţiu public (zona Pod Ravelin), după amenajare, Cetatea Alba Carolina

Castrul Roman, după resturare, Cetatea Alba Carolina

Spaţiu Public (zona Caponieră), după amenajare, Cetatea Alba Carolina

Spaţiu Public (zona Caponieră), înainte de amenajare, Cetatea Alba Carolina

Traseul celor Trei Fortificaţii, înainte de restaurare, Cetatea Alba Carolina

Parte din Traseul celor Trei Fortificaţii, evenimente, Cetatea Alba Carolina

Castrul Roman, înainte de restaurare, Cetatea Alba Carolina

Castrul Roman, înainte de restaurare, Cetatea Alba Carolina

Traseul celor Trei Fortificaţii, după restaurare, Cetatea Alba Carolina

A L B A I U L I A

Parteneri / Co-finanţatori

Primăria Municipiului Alba Iulia şi Consiliul Judeţean Alba;

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional;

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.

Interacţiuni generate / Continuitate

Prin redarea în circuitul turistic al Traseului celor Trei Fortificaţii, Cetatea primeşte în fiecare vară peste 10.000 de vizitatori pe lună, iar locuitorii încep să îşi petreacă o parte din timpul liber pe aceste trasee reabilitate. La fiecare sfârşit de săptămână sau de sărbători naţionale şi locale se organizează spectacolul tragerii cu tunurile de epocă, iar în fiecare zi are loc schimbarea gărzii.

În afara restaurării elementelor de fortificaţie cât şi a traseelor istorice, proiectul a fost întregit de o reabilitare a spaţiului public între bastionul Sf. Ştefan şi Sf. Eugeniu, spaţiu ce poate dezvălui vizitatorului perspective deosebite asupra Cetăţii.

Autorităţile locale au iniţiat în continuare alte proiecte în completarea celor existente cum ar fi: reabilitarea Porţii a V-a (parteneriat MCCPN - PNUD - Autoritate Locală în cadrul unui proiect finanţat de Innovation Norway), restaurarea întregii clădiri a Comisariatului Militar, Manutanţa (parteneriat public - privat), realizarea unui lapidariu şi reconstituirea arcului porţii Castrului Roman (parteneriat MCCPN - Autoritate Locala), refacerea infrastructurii stradale a Cetăţii prin accesarea de fonduri structurale (Autoritatea Locală);

Printr-un parteneriat public-privat au fost realizate materiale de prezentare tematice pentru promovarea Cetăţii pentru Traseul Nordic, Traseul Sudic, Traseul celor Trei Fortificaţii şi Traseul Porţilor.

Aplicarea prin colaborarea cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional la fondurile EEA în vederea restaurării Porţii a V-a, ce va duce la realizarea traseului porţilor, un al doilea itinerariu cultural important din cadrul cetăţii Vauban.

Cetatea Alba Carolina este cea mai mare şi ultima fortificaţie de acest fel din Transilvania, aici desfăşurându-se evenimente de cea mai mare importanţă pentru istoria poporului român: epilogul răscoalei lui Horea, Marea Unire a Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918.


Lucrări de restaurare la Poarta a 4-a, Cetatea Alba Carolina

Lucrări de restaurare la Poarta a 4-a, Cetatea Alba Carolina


Interacţiuni generate, expoziţie uniforme şi armament, Cetatea Alba Carolina

Eveniment pe Traseul celor Trei Fortificaţii, Cetatea Alba Carolina

Poarta a 4-a Cetate, după restaurare, Cetatea Alba Carolina

Poarta a 4-a (interior Cetate), după restaurare, Cetatea Alba Carolina

Interacţiuni generate, expoziţie istoric, Cetatea Alba Carolina


Istoric

Bistriţa este atestată documentar prima dată ca oraş în anul 1264 şi îşi datorează în mare măsură geneza, evoluţia şi caracteristicile fizice colonizării saxone medievale. Aşezarea era amplasată într-o zonă cu resurse naturale deosebit de bogate, iar conjunctura favorabilă, libertăţile obţinute de colonişti de la Coroana Maghiară, legislaţia urbană germană, calitatea şi cultura grupului uman aşezat aici au făcut ca oraşul să se dezvolte rapid.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea zonei istorice a Bistriţei, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Liceul de Arte Plastice Corneliu Baba

Clădirea liceului datează din secolul XVI, suferind modificări în secolele XVIII şi XIX. Aflată în perimetrul urban medieval din Bistriţa, clădirea a avut pe parcurs mai multe întrebuinţări: şcoală normală de fete, închisoare, şcoală comercială, spaţiu arhivă, birouri carte-funciară, spaţiu al Ministerului Administraţiei şi Internelor.

B I S T R I Ţ A

În perioada medievală Bistriţa era una dintre puternicele cetăţi transilvănene şi un înfloritor centru comercial şi meşteşugăresc, cu peste 20 de bresle active. Prin actul regelui Ludovic de Sigismund, din 24 aprilie 1353, oraşul Bistriţa capătă dreptul de a avea pecete proprie (cap de struţ încoronat cu potcoavă de aur în cioc) şi de a organiza un târg anual scos de sub jurisdicţia voievodală ori nobiliară.


Plan 3D al Liceului Corneliu Baba

Plan de restaurare al imobilului/corp C, parter al Liceului

Gravură cu Bistriţa medievală

Plan de încadrare zonă, clădirea Liceului Corneliu Baba

Plan de situaţie al Liceului Corneliu Baba

Secţiune, corpuri ateliere, Liceul Corneliu Baba

B I S T R I Ţ A

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Bistriţa;

Derularea procesului de achiziţie pentru serviciile de execuţie a lucrărilor;

Încheierea contractului de servicii de execuţie a lucrărilor;

Monitorizarea derulării contractului în termenii stabiliţi.

Rezultate

Colaborare cu MCCPN

Liceul de Arte Plastice Corneliu Baba

Amenajarea şi consolidarea imobilului/corp C al Liceului de Arte Plastice Corneliu Baba prin realizarea consolidării şi restaurării elementelor de arhitectură.

Parteneri/Co-finanţatori

Primăria Muncipiului Bistriţa;

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

Interacţiuni generate

Realizarea unor spaţii optime pentru învăţământul de arte plastice (grafică, pictură, artă monumentală, textile, creaţie vestimentară, sculptură, ceramică, arhitectură şi design).


Corpul C al Liceului, înainte de restaurare Corpul C al Liceului, înainte de restaurare

Vedere Liceu, dinspre str. Spiru Haret Corpul C al Liceului, înainte de restaurare

Vedere generală, după restaurare Intrarea în Liceul Corneliu Baba

Imagine de pe şantier

Imagine de pe şantier

Istoric

Cele mai îndepărtate urme ale civilizaţiei născute la Braşov datează de peste 60.000 ani. Atestat documentar în anul 1235 sub numele de Corona, Braşovul era cel mai important oraş al Transilvaniei al Evului Mediu, dominând viaţa economică a secolelor XIV-XVI. Construcţia oraşului a fost realizată conform celor mai înalte standarde ale vremii, zidurile Cetăţii şi bastioanele fiind completate de ateliere, depozite, prăvălii şi biserici. Braşovul acelor vremuri era un exemplu de organizare-exploatare a resurselor existente.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea zonei istorice a Cetăţii Braşovului şi reintegrarea unor elemente-cheie ale imaginii oraşului (Bastionul Graft, Zidul de Sud-Est, Poarta Ecaterina).

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Bastionul Graft

Situat în centrul aripii nord-vestice a Cetăţii Braşovului, Bastionul Graft a fost ridicat în 1521. El a fost apărat şi întreţinut pe costurile breslei şelarilor, fiind menit să facă legătura între oştenii din cetate şi Turnul Alb. Poziţia sa a permis ca bastionul să sporească posibilităţile de apărare ale acelei zone.

Zidul de Sud-Est al Cetăţii cu Turnul Pulberăriei

Parte din Cetatea Braşovului construită în secolul XII, turnul este unul dintre cele care au găzduit centrele meşteşugăreşti ale Braşovului medieval.

Poarta Ecaterina

Această poartă a fost construită pentru a facilita accesul şcheienilor în Braşov, la mijlocul laturii dintre Bastionul Ţesătorilor şi cel al Fierarilor, pe locul unei vechi porţi din veacul al XIV-lea sau al XV-lea, distrusă de inundaţia din 24 august 1526, cât şi în urma năvălirilor turceşti.

Colaborare cu Consiliul Judeţean Braşov şi Muzeul de Etnografie Braşov

Muzeul de Etnografie Braşov

Muzeul de Etnografie din Braşov este consacrat promovării etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros de peste 10.000 de piese, civilizaţia comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bârsei.

B R A Ş O V

Braşovul a fost înfiinţat de către Cavalerii Teutoni în anul 1211 şi îşi datorează aspectul actual unei hotărâri luate de autorităţi în urma catastrofalului incendiu din 21 aprilie 1689. Aceasta prevedea interzicerea construcţiile din lemn, lucru vizibil astăzi în special în vatra veche a Braşovului.


Planul oraşului Braşov în sec. XVII Zonele reabilitate în Cetatea Braşov

Fatadă şi secţiune Bastionul Graft Plan de situaţie cu amenajările din jurul Bastionului Graft

Planuri, Bastionul Graft

Faţade Turn Pulberărie, Zidul de Sud-Est Plan amenajare, Zidul de Sud-Est

B R A Ş O V Metodologie

Vizite pe teren, identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Braşov;

Derularea procesului de achiziţie şi încheierea contractelor pentru serviciile de execuţie a lucrărilor;


Rezultate

Colaborare cu MCCPN

Bastionul Graft

Restaurarea Bastionului Graft pentru a putea găzdui noi funcţiuni publice şi pentru petrecerea timpului liber având ca ţintă dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii, a accesibilităţii, a mediului natural şi construit, deci implicit şi a diversităţii produselor turistice şi meşteşugăreşti tradiţionale oferite.

Zidul de Sud-Est al Cetăţii cu Turnul Pulberăriei

Realizarea unei importante zone pietonale de-a lungul Zidului de Sud-Est al Cetăţii a condus la punerea în siguranţă a zonei, la valorificarea mediului natural existent şi la accesul locuitorilor şi turiştilor la patrimoniul cultural şi istoric local.

Poarta Ecaterina

Contribuţie financiară la finalizarea lucrărilor de restaurare pentru Poarta Ecaterina, lucrări care erau deja începute.

Colaborare cu Consiliul Judeţean Braşov şi Muzeul de Etnografie Braşov

Muzeul de Etnografie

Realizarea unui nou concept de amenajare al Muzeului, prin colaborarea cu consultanţi francezi, specialişti în domeniu.


Consiliul Judeţean Braşov;

Muzeul de Etnografie;



Spaţiile interioare ale Bastionului Graft sunt acum destinate expoziţiilor, unei cafenele şi unui magazin de obiecte artizanale.

Din cele trei turnuri existente de-a lungul Zidului de Sud-Est, Turnul Pulberăriei urmează a fi restaurat şi transformat într-un spaţiu turistic-comercial pentru promovarea de obiecte tradiţionale (din Ţara Bârsei şi din împrejurimi), cu puncte de belvedere şi alei, devenind astfel o zonă agreabilă şi sigură pentru turişti.


Bastionul Graft, după restaurare Bastionul Graft, în timpul restaurării Spaţiu Public în zona Bastionului Graft

Bastionul Graft, magazin de artizanat

Poarta Ecaterina, restaurată

Turn Pulberărie, în timpul lucrărilor de restaurare Turn Pulberărie, restaurat Zidul de Sud - Est, restaurat

Lucrări de restaurare, Zidul de Sud - Est

Istoric

Brăila este o veche aşezare situată pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele de “Drinago” într-o veche descriere geografică şi de călătorii spaniolă (1350). Este menţionată ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport şi comerţ acordat negustorilor braşoveni. Oraşul a fost ocupat de turci, fiind Raia sau Kaza de la 1544 până la sfârşitul războiului Ruso-Turc. Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieşire a mărfurilor din România, accesibil navelor maritime de dimensiuni mici şi medii.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea unor elemente urbane şi arhitecturale din zona istorică a oraşului Brăila, oferind în acelaşi timp consultanţă Municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Casa Petre Ştefănescu Goangă

Casa situată în Piaţa Poligon este casa părintească a familiei renumitului cântăreţ de operă Petre Ştefănescu Goangă. Construită în secolul XVIII, casa a aparţinut de fapt bunicilor cîntăreţului, astăzi adăpostind Biblioteca Orăşenească.

Piaţa Poligon

Piaţa Poligon reprezintă un spaţiul public istoric înconjurat de clădiri reprezentative pentru sfârşitul de secol XIX, fiind unul din elementele caracteristice ale oraşului, alături de Grădina Publică şi faleza Dunării.

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în zona centrală, parte a zonei protejate între Grădina Publică şi Dunăre

Grădina Publică a fost realizată în timp ce primar al oraşului era Constantin Hepites (1833), fiind denumită Grădina Belvedere datorită priveliştii minunate către Dunăre. Spaţiul public reabilitat în cadrul Proiectului “O Românie Frumoasă” are ca obiectiv realizarea legăturii între aceste două puncte de interes punând în valoare potenţialul spaţiului istoric al Grădinii, cu atmosfera plimbărilor şi serbărilor de odinioară.

B R Ă I L A

În 1836 Brăila dobândeşte statutul de oraş porto-franco, ceea ce a dus la înflorirea comerţului. În perioada de început a secolului XX, aici se stabilea preţul cerealelor în Europa, la Bursa Agricolă.


Planul oraşului Brăila, 1802 Plan de încadrare zonă, spaţiu public

Proiect restaurare, Casa Petru Ştefănescu Goangă Plan de situaţie, Casa Goangă

Plan amenajare, Piaţa Poligon Plan reabilitare, Piaţa Poligon

B R Ă I L A

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Brăila;

Derularea procesului de achiziţie pentru serviciile de proiectare;

Încheierea contractului de servicii de proiectare.

Rezultate

Colaborare cu Autoritatea Locală

Casa Petre Ştefănescu Goangă şi Piaţa Poligon

Realizarea proiectului de restaurare a casei Petre Ştefănescu Goangă împreună cu restaurarea şi reabilitarea pieţei Poligon, piaţa istorică cea mai veche a oraşului Brăila. Execuţia lucrărilor pentru casa Petre Ştefănescu Goangă a fost amânată datorită unor reglementări necesare ale statutului de proprietate. Necesitatea reabilitării reţelelor subterane (apa, gaz, lumină) din piaţa Poligon a dus la amânarea executării lucrărilor. Proiectul de reabilitare al Pieţei Poligon va fi executat in cadrul unui proiect mai amplu accesat de către Autoritatea Locală prin Programul Phare.

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în zona centrală, parte a zonei protejate între Grădina Publică şi Dunăre

Realizarea proiectului de reabilitare a spaţiului public dintre Grădina Publică (grădină istorică realizată în 1833) şi malul Dunării în contextul necesităţii punerii în valoare a spaţiilor publice din cadrul municipiului Brăila prin parteneriatul MDRL–PNUD.


Primăria Municipiului Brăila;




Realizarea unui proiect de reabilitare a centrului istoric de către Autorităţile Locale printr-un proiect în cadrul Programului Phare.


Vedere, Piaţa Poligon Faţadă Piaţa Poligon, Casa Goangă

Spaţiu public, înainte de reabilitare

Perspectivă proiect, amenajare spaţiu public Detaliu proiect, spaţiu public

Vedere înspre tunel, înainte de reabilitare

Istoric

Mărturiile arheologice, diferitele unelte descoperite în zona în care este amplasat Bucureştiul astăzi, atestă o vechime de 150.000 de ani a aşezărilor omeneşti în această zonă. Prima atestare documentară a Bucureştiului datează din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459). Stabilirea reşedinţei domneşti la Bucureşti în perioada domnitorului Vlad Ţepeş, a avut un rol determinant în evoluţia ulterioară a aşezării. Astfel, din secolul al XV-lea se înregistrează o dublare a suprafeţei oraşului. Apar cartiere noi ocupate de meşteşugari. În zona numită azi Sf. Gheorghe erau cuptoarele meşterilor fierari, la Piaţa Unirii - Zona Colţea erau cuptoarele meşterilor olari, iar pe malurile Dâmboviţei se stabilesc tăbăcării. În partea de nord a Curţii Domneşti se stabilesc negustorii, cojocării, croitorii. Principalul vad comercial şi meşteşugăresc devine “Uliţa Mare”, strada Lipscani de azi, atestată documentar din 5 iunie 1589.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea zonei istorice centrale a Bucureştiului, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea unei strategii pentru punerea în valoare a acesteia.

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Hanul Gabroveni, Centrul istoric

Situat între străzile Lipscani şi Gabroveni, Hanul Gabroveni figurează pe Lista Monumentelor Istorice din România. Construcţia datează de la 1739, când a fost ridicată pe un teren al negustorului Hagi Teodosie Gabroveanu. La începutul secolului XX, Hanul a devenit Hotel Gabroveni-Universal. Clădirea a rămas în picioare şi în timpul regimului comunist, când a fost utilizată în diverse scopuri, legate mai ales de comerţ.

B U C U R E Ş T I

Ridicat de Constantin Mavrocordat în 1739, Hanul Gabroveni este construit asemenea hanurilor turceşti (Bezesten), adică străbătute la parter de un pasaj pietonal mărginit în lungul său de prăvălii.


Reconstituire, centrul Bucureştiului, 1847-1854

Construcţii în jurul Hanului, strada Gabroveni

Vedere generală, Hanul Gabroveni, iarna

Vedere faţadă Han şi strada Gabroveni

Plan parter şi posibila dezvoltare a ansamblului

arhitectural, Hanul Gabroveni

B U C U R E Ş T I

Metodologie

Vizite pe teren;

Discuţii cu specialişti în domeniu şi ai autorităţilor centrale (MCCPN) şi locale (Primăria Muncipiului Bucureşti);

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Bucureşti.

Rezultate

Colaborare cu MCCPN

Centrul istoric

Reabilitarea a 10 faţade în centrul istoric, două şcoli şi o casă de căsătorii în sectorul 3, prin parteneriat cu Primăria municipiului Bucureşti (proiectul “Un Bucureşti Frumos” 1999-2002). Succesul realizat prin acest proiect a dus la dezvoltarea Proiectului “O Românie Frumoasă” în alte oraşe ale ţării şi demararea proiectului de reabilitare şi refuncţionalizare a Hanului Gabroveni.

Hanul Gabroveni

Oferirea de consultanţă pentru transformarea Hanului Gabroveni într-un centru cultural şi de informare turistică, în cadrul unui proiect finanţat de către Innovation Norway (Fonduri EEA).



Primăria municipiului Bucureşti;

Innovation Norway.


Intenţia de a crea un organism de coordonare a acţiunilor de restaurare, de punere în valoare şi de refuncţionalizare a centrului istoric al oraşului, de către Primăria Municipiului Bucureşti;

Crearea unei echipe inter-instituţionale prin care PNUD să fie facilitator pentru gestionarea zonei şi inserarea de experienţe internaţionale referitoare la centre istorice similare în vederea dezvoltării durabile a centrului istoric al Bucureştiului.


Situaţia actuală a Hanului Gabroveni

C R A I O V A

Istoric

Pe teritoriul actualului oraş au fost decoperite urme de locuire încă din epoca neolitică, iar din vremea ocupaţiei romane s-au găsit urmele Castrului ridicat aici, precum şi cele ale valului numit “brazda lui Novac”. Prima atestare documentară a Craiovei apare în 1475, într-un hrisov al voievodului Laiotă Basarab. La finalul anilor 1400 Bănia de la Strehaia s-a mutat la Craiova. Această instituţie reprezentativă pentru istoria medievală a Ţării Româneşti a dăinuit până în 1831, când a fost desfiinţată.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea unor elemente emblematice pentru diverse zone istorice ale Craiovei, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Casa Bibescu, parcul Romanescu

Un vestit punct turistic din Craiova îl constituie Parcul Romanescu. Această operă remarcabilă de arhitectură peisageră a fost realizată între anii 1901-1902, din iniţiativa primarului Nicolae Romanescu, dupa planurile arhitectului francez E. Redont. Unul din punctele de atracţie ale parcului îl reprezintă Casa Gheorghe Bibescu, actualmente Casa Artiştilor.

Casa de Cultură Traian Demetrescu

Casa de Cultură Traian Demetrescu este o instituţie publică cu personalitate juridică care funcţionează în municipiul Craiova, organizând şi desfăşurând activităţi cultural-artistice şi de educaţie permanentă. Strada şi numărul pe care este situată clădirea s-au schimbat de mai multe ori în decursul vremii: Târgului 43, Stalingrad 41, Silozului 13, Împăratul Traian 13 şi în prezent Traian Demetrescu 31. În anul 1950, Casa a fost nationalizată, iar în 1966 la sărbătorirea centenarului poetului a devenit Casa Memorială Traian Demetrescu, dotată cu obiecte aparţinând poetului.

Parcul Romanescu este unul dintre cele mai pitoreşti parcuri din ţară si al treilea ca mărime din Europa.


Plan Urbanistic General, Muncipiul Craiova

Faţadă, Casa de Cultură Traian Demetrescu

Plan parter, Casa de Cultură Traian Demetrescu

Faţadă, Casa Bibescu

Plan general zonă protejată, Casa Traian Demetrescu

Plan de situaţie, Casa Bibescu

C R A I O V A

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Craiova;


Încheierea contractelor de servicii de execuţie a lucrărilor;


Rezultate

Colaborare cu MCCPN

Casa Bibescu, parcul Romanescu

Restaurarea Casei Gheorghe Bibescu şi refuncţionalizarea clădirii, aceasta urmând să găzduiască ateliere de artişti plastici, devenind centru de expoziţii şi centru de conferinţe cu impact asupra activităţilor publice din parc.

Casa de Cultură Traian Demetrescu

Restaurarea Casei Memoriale Traian Demetrescu şi transformarea ei în Casa de Cultură pentru Tineret Traian Demetrescu cu programe culturale şi artistice, având impact atât la nivelul zonei cât şi al oraşului (arte plastice, literatură, muzeul memorial Traian Demetrescu).


Primăria Muncipiului Craiova;



Extinderea programului de restaurare şi revitalizare a zonelor istorice din oraş.


Casa Bibescu, înainte şi după restaurare

Casa Traian Demetrescu,

după restaurare Casa Demetrescu - faţada clădirii, înainte şi după restaurare

M E D I A Ş

Istoric

Unul dintre cele mai de seamă particularităţi istorice ale Mediaşului şi a zonei adiacente este faptul ca aici este atestată arheologic o continuitate neîntreruptă de vieţuire din perioada preistorică şi până în zilele noastre.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea unor obiective din zona centrală istorică a Mediaşului, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Casa de Cultură localizată în Piaţa Ferdinand nr. 16

Piaţa Ferdinand este în centrul oraşului şi grupează o serie de construcţii din secolele XVI-XVII cu reconstituiri în secolul al XVIII-lea. Se întâlnesc mai multe stiluri: gotic, renascentist, neoclasic, Empire. Piaţa păstrează numeroase monumente istorice şi de arhitectură dintre care amintim: Casa Schuller (Pţa Ferdinand, nr. 25), pe latura de Nord - Est, construcţie civilă în stilul Renaşterii (sfârşitul secolului al XVI-lea), restaurată în perioada 1973 - 1996; fosta farmacie Vulturul negru (Pţa Ferdinand, nr. 26), menţionată documentar la 1760 precum şi clădirea Casei de Cultură (Pţa Ferdinand, nr. 16).

Muzeul Municipal

Muzeul Municipal a luat fiinţă în anul 1950, având ca bază o colecţie mai veche (prima jumătate a secolului al XIX-lea) a Gimnaziului Evanghelic din Mediaş, la care s-au adăugat piese din Muzeul Biertan.

Clădirea aflată pe Lista Monumentelor Istorice din România, datează de la mijlocul secolului al XV-lea, fiind realizată, iniţial, în stil gotic şi fiind alipită de Mânăstirea Franciscană.

Clădirea actualului Muzeu Municipal a fost iniţial sediul franciscanilor din Mediaş. După 1948 a fost utilizată ca internat al unei şcoli, atribuindu-i-se din 1970 funcţiunea pe care o deţine în prezent.


Gravură cu Mediaşul medieval Poziţia Casei de Cultură în Piaţa Ferdinand

Plan şi secţiune - sala de spectacol, clădire Casa de Cultură Corp restaurat al clădirii Muzeului Municipal

Plan clădire, Muzeu Municipal

Mediaş

M E D I A Ş

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Mediaş;


Încheierea contractelor de servicii de execuţie a lucrărilor;


Rezultate

Colaborare cu MCCPN

Casa de Cultură localizată în Piaţa Ferdinand nr. 16

Reabilitarea sălii de spectacol a Casei de Cultură din Mediaş.

Muzeul municipal

Reabilitarea unor săli de expoziţie ale Muzeului Municipal Mediaş.


Primăria Muncipiului Mediaş;



Dezvoltarea unor programe culturale diversificate în cadrul spaţiului muzeal reabilitat.


Muzeul Municipal, înainte de restaurare Muzeul Municipal, înainte de restaurare Echipa proiectului şi tinerii din şantier

Muzeul Municipal, după restaurare Muzeul Municipal, după restaurare Muzeul Municipal, după restaurare

Casa de Cultură, după restaurare

Casa de Cultură, şantier Casa de Cultură, după restaurare

M I E R C U R E A C I U C

Istoric

Municipiul Miercurea-Ciuc este reşedinţa judeţului Harghita. Primul document autentic cunoscut care atestă existenţa oraşului ca “oraş de câmpie” este scrisoarea de privilegii eliberată de regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei, şi datată la 5 august 1558.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru începerea unui program mai amplu de reabilitare şi revitalizare a zonei istorice a Cetăţii Mikó, din oraşul Miercurea Ciuc.

Obiective vizate

Colaborare cu MDRL

Cetatea Mikó Cetatea este cel mai important monument al oraşului, aflată în centrul administrativ vechi. Ea a fost construită între 1623-1631 în stil neorenascentist de către contele Hidvégi Mikó Ferenc. Aceasta deţinea statutul de cetate de graniţă şi a avut un rol important în apărarea Transilvaniei împotriva trupelor inamice care pătrundeau prin Pasul Ghimeşului.

În prezent, Cetatea este transformată în Muzeul Secuiesc al Ciucului. Muzeul are o colecţie bogată de istorie locală, ştiinţele naturii, artă populară, artă bisericească, tipărituri vechi, arte plastice.

Până la mijlocul secolului al XX-lea, Cetatea a fost în folosinţa Armatei, iar după o restaurare a devenit sediul Muzeului Secuiesc al Ciucului, în 1970.


Sursă fotografie: http://www.welcometoromania.ro

Sursă fotografie: http://www.harghitatourism.ro

Plan amenajări curte interioară, Cetatea Mikó

Plan amanajare peisagistică, curtea interioară, Cetatea Mikó Detaliu amanajare pavaj,

curtea interioară, Mikó

Harta Municipiului Miercurea Ciuc

M I E R C U R E A C I U C

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Miercurea Ciuc;


Încheierea contractului de servicii de execuţie a lucrărilor;


Rezultate

Colaborare cu MDRL

Cetatea Mikó Reabilitarea curţii interioare a Muzeului din cadrul Cetăţii istorice Mikó, aceasta devenind un spaţiu de spectacol şi adunări publice.


Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei;

Primăria Municipiului Miercurea Ciuc.


Continuarea proiectului de către Autoritatea Locală prin reabilitarea spaţiilor publice din interiorul şi exteriorul Cetăţii.


Curtea interioară, înainte de amenajare

Curtea interioară, în timpul şantierului





Curtea interioară, după finalizarea lucrărilor



S I B I U

Istoric

Primele aşezări umane din zona Sibiului datează din paleolitic, iar prima atestare documentară a localităţii în forma Hermannstadt datează din anul 1223. Perioada medievală a Sibiului s-a caracterizat, din punct de vedere economic, printr-o constantă dezvoltare economică, datorită ascensiunii breslelor, ale căror produse se vindeau în toată Transilvania, precum şi pe pieţele unor oraşe din Ungaria. Sibiul a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă.

În momentul ocupării Transilvaniei de către Imperiul Habsburgic, Sibiul devine, pentru un secol, capitala Principatului. Perioada Habsburgică din istoria Sibiului a adus importante elemente moderne de arhitectură, şi astfel că vechea imagine de cetate medievală s-a transformat într-un oraş modern, plin de edificii construite în spiritul barocului vienez.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea unor spaţii publice aparţinând zonei noi a oraşului Sibiu.

Obiective vizate

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în zona nouă a Sibiului - parc, cartierul Ştrand

În cadrul acestui proiect este propus un concept nou de reabilitare a unui parc public aflat într-un cartier nou al Sibiului, mizând pe o imagine şi structuri mai apropiate de natură ale elementelor ce compun acest spaţiu.

Sibiu a fost în anul 2007 Capitala Culturală Europeană, împreună cu Luxemburg.


Sursă fotografie: http://augustinc.wordpress.com

Sursă fotografie: http://www.crestinortodox.ro

Plan istoric al oraşului Sibiu, 1650 Plan amanajare parc, cartierul Ştrand

Perspective ale amenajării peisagere a parcului Ştrand din Muncipiul Sibiu

S I B I U

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Sibiu;

Derularea procesului de achiziţie pentru serviciile de proiectare;

Încheierea contractului de servicii de proiectare;


Rezultate

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în zona nouă a Sibiului - parc, cartierul Ştrand

Realizarea proiectului de reabilitare a unui parc în zona cartierului Ştrand din Sibiu. Iniţiativa este complementară procesului de reabilitare a centrului istoric al oraşului prin susţinerea unei dezvoltări urbane echilibrate.




Intenţia Municipalităţii de a găsi finanţarea necesară realizării lucrărilor de execuţie.


Situaţia actuală a parcului Ştrand

S I G H I Ş O A R A

Istoric

Localitatea a fost întemeiată de colonişti germani, care fuseseră invitaţi să se aşeze în Transilvania de către regele Ungariei Geza al II-lea pentru a apăra graniţele de est. Prima cetate a fost ridicată în jurul anului 1280 pe platoul superior şi a servit ca loc de refugiu pentru locuitorii de la poalele platoului. În secolul al XIV-lea s-a stabilit pe platoul inferior un număr mare de meşteşugari care la 1376 erau organizaţi în bresle. Pentru ridicarea acestui lanţ de apărare au fost necesare mari eforturi financiare, care au făcut ca “Cetatea Sighişoara” să fie considerată una din cele mai greu de cucerit cetăţi din Transilvania.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru punerea în siguranţă şi refacerea unui patrimoniu aflat în pericol (Zidul Cetăţii Sighişoara), precum şi reabilitarea unui parc aflat în proximitatea zonei istorice a Cetăţii, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu MCCPN

Zidul Cetăţii

Construcţia Zidului Cetatii, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălţimea iniţială a fost de 4 m, dar în secolul al XV-lea a fost înălţat cu 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparţineau fiecare câte unei bresle) şi 4 bastioane. Actualmente (2009), mai există 9 turnuri şi trei bastioane.

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în apropierea zonei de protecţie a Cetăţii - parc, zona străzii Zaharia Boiu.

Parcul are funcţiune publică de relaxare şi petrecere a timpului liber, oferind perspective către dealul Cetăţii.

Sighişoara este singura cetate medievală complet locuită din Europa şi este monument protejat de UNESCO din anul 1999.


Cetatea Sighişoara,

perspective şi plan

Plan general strada Zaharia Boiu, încadrare parc

Plan amenajare parc, Zaharia Boiu

S I G H I Ş O A R A

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Sighişoara;

Derularea procesului de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie a lucrărilor;



Rezultate

Colaborare cu MCCPN

Zidul Cetăţii

Reabilitarea zidului cetăţii (zona Primăriei) care a fost distrus de alunecări de teren, proiect dezvoltat în colaborare cu Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional şi Primăria Municipiului Sighişoara.

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în apropierea zonei de protecţie a Cetăţii - parc, zona străzii Zaharia Boiu

Realizarea unui proiect şi executarea sa privind spaţiul public— parc în zona străzii Zaharia Boiu, în apropierea zonei de protecţie a Cetăţii.


Primăria Municipiului Sighişoara;




Punerea în valoare a zonelor reabilitate prin realizarea unui proiect de iluminat arhitectural al Cetăţii şi crearea unor noi trasee de turism cultural legate de elementele de fortificaţie.


Parcul Zaharia Boiu, înainte şi în timpul lucrărilor de amenajare

Situaţia înainte de restaurare, Zidul Cetăţii

Situaţia după restaurare, Zidul Cetăţii

S U L I N A

Istoric

Conform istoriei scrise, documentele prezintă oraşul Sulina începând cu perioada bizantină, prima menţiune datorându-i-se lui Constantin Porphyrogenetul care, în lucrarea sa “De Administrando Imperii”, îl pomeneşte cu numele de Solina. Apoi, îl întâlnim în mai multe portulane şi hărţi italiene din secolele XIV şi XV. Cele mai multe ştiri despre viaţa localităţii Sulina încep să apară din secolul al XVIII-lea, când turcii încep să aleagă drumul apei până la Constantinopol, trecând pe braţul Sulina (singurul navigabil la acea vreme).

Începând cu 1856, Sulina devine port liber (Porto Franco), acesta fiind şi anul întemeierii comunităţii greceşti din oraş, comunitate ce a jucat un rol important din punct de vedere financiar dar şi social, prin ridicarea de şcoli, biserici şi fundaţii publice.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru reabilitarea şi revitalizarea unei zone pilot din cadrul zone protejate a Sulinei, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu Ambasada Greciei în România

Biblioteca orăşenească Sulina

Clădirea a fost construită în anul 1890, fiind una din clădirile reprezentative pentru comunitatea greacă din oraş (Apesos si Paleologos), comunitate ce număra, în anul 1904, 2.056 de membrii dintr-un total de 10.000 de locuitori.

Colaborare cu MDRL

Strada 1 - zona protejată a municipiului Sulina

Strada 1 reprezintă esplanada Dunării şi are un peisaj construit specific, realizat din clădiri private şi clădiri publice emblematice pentru secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX. În 1856 Comisia Europeană a Dunării îşi stabileşte sediul într-una din clădirile reprezentative de pe această stradă.

În Sulina a fost dezvoltat conceptul de “United Europe” ilustrat de spiritul de toleranţă etnică şi de coexistenţa pluralităţii identităţilor etnice şi culturale—25 de naţiuni cu 4889 locuitori la finalul secolului al XIX-lea.


Hartă istorică şi vedere aeriană, Sulina

Proiect amenajare spaţiu public, Strada I

Proiect restaurare, Biblioteca Orăşenească

Desfăşurare front, Strada I, zona Bibliotecii Orăşeneşti

S U L I N A

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Sulina;




Rezultate

Colaborare cu Ambasada Greciei în România

Biblioteca orăşenească Sulina

Colaborarea cu Ambasada Greciei în cadrul unui proiect European-HIPERB pentru restaurarea şi refuncţionalizarea clădirii Bibliotecii Municipale, clădire ce a aparţinut comunităţii greceşti din Sulina (casa Apesos şi Paleologos) - realizarea proiectului, plus pregătirea execuţiei acestui proiect ce urmează a fi încheiat la finalul anului 2010.

Colaborare cu MDRL

Strada 1 - zona protejată a oraşului Sulina

Reabilitarea spaţiului public istoric al Străzii 1 situată pe malul Dunării (proiect şi execuţie a unei zone pilot între strada Eminescu şi strada Păcii).


Primăria oraşului Sulina;


Ambasada Greciei în România.


Dezvoltarea unor parteneriate naţionale şi internaţionale în vederea promovării turismului cultural şi ecoturismului din zonă.


Vederi vechi, început sec. XX, Canalul Sulina şi Strada I

Biblioteca orăşenească şi Strada I, înainte de reabilitare

T Â R G O V I Ş T E

Istoric

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul şi în împrejurimile oraşului au dovedit că această regiune era locuită încă din neolitic. Prima atestare documentară a oraşului este din 1396, perioada medievală aducându-i recunoaşterea ca târg de importanţă europeană, unde se schimbau mărfuri sosite din trei continente cu cele ale producătorilor locali.

Scop

Oferirea unui model de bună practică pentru revitalizarea unor spaţii publice aparţinând atât zonei istorice cât şi a unei zone noi a Muncipiului Târgovişte, oferind în acelaşi timp consultanţă municipalităţii în realizarea lucrărilor propuse.

Obiective vizate

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în centrul vechi al Municipiului Târgovişte cât şi în zona nouă

Spaţiul public vizat face parte din zona centrului istoric comercial a oraşului, fiind unul dintre puţinele repere urbane ale perioadei istorice a secolului al XIX-lea.

Spaţiu public în zona nouă a oraşului - parc, strada Radu de la Afumaţi

Îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor unui cartier nou este realizată prin execuţia lucrărilor de amenajare a unui parc cu spaţii de relaxare şi spaţii de joacă, adresându-se astfel unei palete largi de beneficiari.

Reşedinţă domnească şi capitală între 1396 şi 1714, Târgovişte a deţinut mai bine de trei secole statutul de cel mai important centru economic, politico-militar şi cultural-artistic al Ţării Româneşti.


Hartă oraş Târgovişte, 1936

Plan centrul istoric şi

proiect reabilitare

spaţiu public

Hartă oraş Târgovişte, prezent

Plan general şi plan amenajare parc

T Â R G O V I Ş T E

Metodologie

Vizite pe teren;

Identificarea nevoilor şi stabilirea obiectivelor alături de autorităţile locale din Târgovişte;




Rezultate

Colaborare cu MDRL

Spaţiu public în centrul vechi al Municipiului Târgovişte

Execuţia unui proiect pentru reabilitarea unui spaţiu public în centrul vechi al Municipiului Târgovişte.

Spaţiu public în zona nouă a oraşului - parc, strada Radu de la Afumaţi

Execuţia unui parc într-un cartier nou al oraşului situat pe strada Radu de la Afumaţi. Iniţiativa este complementară procesului de reabilitare a centrului istoric al oraşului prin susţinerea unei dezvoltări urbane echilibrate.

Parteneri/Cofinanţatori

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţelor;

Primăria Municipiului Târgovişte.


Realizarea unui parteneriat public-privat pentru implementarea şi dezvoltarea proiectului de refacere a centrului vechi istoric.


Parcul Radu de la Afumaţi, în timpul lucrărilor de reabilitare

Parcul Radu de la Afumaţi, în timpul lucrărilor de reabilitare

Parcul Radu de la Afumaţi, înaintede reabilitare

ECHIPA PROIECTULUI

Ne propunem ca până la finalul anului 2010 să devenim cel mai important centru de resurse şi bune practici din România pentru iniţiative de

promovare a patrimoniului cultural, arhitectural şi urban din ţară, ca bază pentru reabilitarea şi

dezvoltarea oraşelor şi satelor României.

Pe pagina de Facebook a proiectului (facebook.com/beautifulromania) ne dorim să avem până în decembrie 2010, 100.000 de

utilizatori din toată lumea. Ne dorim ca pagina să funcţioneze ca un think-tank virtual şi un promotor de bune practici şi idei de proiecte

care să poată fi implementate în parteneriat cu Autorităţile Locale şi Guvernul României.

E C H I P A P R O I E C T U L U I

ECHIPE LA NIVEL LOCAL

Alba Iulia

Silvia Moldovan, Local Technical Supervisor

Ovidiu Oprea, Local Site Supervisor

Adela Tania Cristescu, Local Social Coordinator

Bistriţa


Braşov

Nicoleta Stelea, Local Technical Supervisor

Simona Oprea, Local Social Coordinator

Carmen Ion, Local Site Supervisor

Brăila

Marinela Dafina, Local Technical Superivisor

Ionela Viorica Grigore, Local Social Coordinator

Craiova

Aurica Şomănescu, Local Site Supervisor

Mediaş

Alin Doru Plopeanu, Local Technical Supervisor

Adrian Comşa, Local Site Supervisor

Maria Minea, Local Social Coordinator

Sighişoara



STAFF PROIECT

Cătălina Preda, Project Manager (2003-prezent)

Mihăiţă Lupu, Senior Project Assistant (2009-prezent)

Ruxandra Dăescu, intern (2009-prezent)

Theodor Filoş, intern (2009-prezent)

Ioana Smarandache, intern (2009-prezent)

Raluca Petre, intern (2009-prezent)

Sorana Delia Popa, intern (2009-prezent)

Florin Almăşanu, Technical Supervisor (2007)

Florin Puşcău, Assistant-Administrator (2006-2009)

Florin Botonogu, Social Coordinator (2006-2009)

Radu Conta, Technical Supervisor (2005-2009)

Nicolae Braghină, Technical Supervisor (2004)

Valentin Laber, Technical Supervisor (2003)

Coziana Ciurea, Social Coordinator (2003-2006)

Sorina Biaciu, Project Assistant (2004-2006)

Daniela Uţă, Project Assistant (2003-2004)

Construim împreună cu partenerii şi colaboratorii noştri modele de succes, considerând fiecare obstacol apărut drept o provocare, care odată

cucerită va duce la rezultate.

Atunci când nu am reuşit să ajungem la rezultate, am ştiut să învăţăm, astfel încât să reuşim data

viitoare.

MEDIA ŞI COMUNICARE

În cadrul proiectului “O Românie Frumoasă” identificăm nevoile alături de comunităţile

locale şi apoi implementăm proiectele dorite.

Mulţumim reprezentanţilor media care au fost alături de noi în a arăta la ce lucrăm, ce am

făcut şi ce dorim să facem în continuare.

M E D I A Ş I C O M U N I C A R E

On line (listă selectivă)

www.afaceripublice.ro

www.apulum.ro

www.bbw.ro

www.cimec.ro

www.citynews.ro

www.cronicaromana.ro

www.curierulnational.ro

www.dailybusiness.ro

www.europeandcis.undp.org

www.gov.ro

www.informatia.ro

www.inforom-cultural.org

www.intbau.org

www.mediafax.ro

Presă scrisă (listă selectivă)

Adevărul

Buna Ziua, Braşov

Monitorul de Braşov

Apariţii TV (listă selectivă)

Prima TV

Pro TV

Documente oficiale ale partenerilor/finanţatorilor

Documente de prezentare ale Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei şi ale Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional

www.mie.ro

www.mihaieminescutrust.org

www.monitorulsb.ro

www.ngo.ro

www.portal.ro

www.portal-braila.ro

www.presamil.ro

www.realitatea.net

www.societatedurabila.ro

www.stirilocale.ro/bistrita-nasaud

www.toronto.mae.ro

www.zf.ro

www.ziare.com

www.ziua.net

Tribuna, Sibiu

Unirea, Alba Iulia

Ziua de Braşov

Realitatea TV


M E D I A Ş I C O M U N I C A R E

Conferinţe / mese rotunde organizate de PNUD România, Proiectul O Românie Frumoasă

2004

Conferinţa Internaţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Sighişoarei şi a Satelor Săseşti din Transilvania. Organizatori: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare România; Mihai Eminescu Trust, Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Primăria Sighişoara.

Conferinţe naţionale şi internaţionale în care a fost prezentat proiectul “O Românie Frumoasă”

2004

Masa Rotundă - Proiecte privind Patrimoniul Cultural din România, Ambasada Marii Britanii, Bucureşti, România;

Conferinţele ATU-VET, Oraşul şi Societatea Civilă, Bucureşti, România.

2005

Patrimoniu şi Turism, Veliko-Târnovo, Bulgaria;

Cooperare Descentralizată, Patrimoniu Construit şi Urbanism, Sibiu, România.

2006

Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Cetăţii Oradea, Oradea, România;

Implementation of the European Landscape Convention, Cork, Irlanda;

Întâlniri Europene: Centrele Istorice - către o gândire şi o cunoaştere comune, Paris, Franţa;

World Urban Forum 3 - UN Habitat, Sustainable Cities - Turning Ideas Into Action, Vancouver, Canada;

Project Management Forum: Gestionarea Proiectelor Internaţionale, Bucureşti, România.

2007

Peisaj şi Patrimoniu Rural, Sibiu, România;

Patrimoniul în Inima Proiectului Global al Teritoriului, Bucureşti, România.

2008

Oraşe, Teritorii şi Peisaje Culturale, Sevilla, Spania;

Simpozion Ştiintific Internaţional ICOMOS, Quebec, Canada.


Credem în puterea colaborării şi a parteneriatului, de aceea suntem mereu

deschişi la întâlniri, discuţii şi organizarea de conferinţe, colocvii şi grupuri de lucru pentru a identifica acele instituţii şi acele persoane

care se pot implica în proiecte durabile pentru a dezvolta România.

ECHIPA DE REALIZARE

Vă aşteptăm on-line la adresele:

www.beautifulromania.ro

www.facebook.com/beautifulromania

http://twitter.com/brproject

E C H I P A D E R E A L I Z A R E

Cătălina Preda - concept, conţinut şi design prezentare

[email protected]

Mihăiţă Lupu - concept, conţinut şi design prezentare

[email protected]

Ruxandra Dăescu - coordonare layout şi editare prezentare

[email protected]

Theodor Filoş - coordonare logistică şi IT&C, editare conţinut

[email protected]

Ioana Smarandache - editare conţinut, traducere în limba engleză

[email protected]

Sorana Popa - editare conţinut, traducere în limba franceză

[email protected]

Raluca Petre - editare conţinut, traducere în limba engleză

[email protected]


Dacă aveţi drum în apropiere de Gradina Cişmigiu / Bucureşti, nu ezitaţi să treceţi pe la noi, la biroul Proiectului

“O Românie Frumoasă”.

CONTACT

Vă rugăm să ne contactaţi atunci când doriţi să ne propuneţi o idee de proiect, atunci când

sunteţi sau nu mulţumiţi de ceea ce facem sau atunci când vreţi să ne povestiţi despre

iniţiative similare din ţară sau din afara ţării.

C O N T A C T

CASA ONU, BUCUREŞTI

Bulevardul Primăverii, nr. 48A, 011975

Bucureşti, România

Telefon: 021—201 7872—76

Fax: (+4021) 201 7828

E-mail: [email protected]

www.undp.ro

www.undp.org


Piaţa Walter Mărăcineanu 1-3

Etajul 4, Camera 323

010155 Bucureşti sector 1, România

Telefon/Fax: (+4021) 311 08 95

Cătălina Preda: (+4) 0724 215 334, [email protected]

Mihăiţă Lupu: (+4) 0723 967 494, [email protected]



http://twitter.com/brproject


Materialele folosite în această prezentare sunt proprietatea Proiectului “O Românie Frumoasă” / PNUD România, cu toate drepturile

rezervate şi au un caracter informativ, fiind destinate exclusiv utilizării în scop personal şi fără caracter comercial.

Piaţa Walter Mărăcineanu 1-3, Etajul 4, Camera 323, 010155 Bucureşti sector 1, România

Telefon/Fax: (+4021) 311 08 95



Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	dangdien
View:	232 times
Download:	2 times

Prezentare17.08.09_final_cu sigla Guv Rom

Documents