PSIHOPEDAGOGIA PSIHOPEDAGOGIA JOCULUIJOCULUI

Teoriile joculuiTeoriile jocului

- în antichitate: în antichitate:

EgiptEgipt: picturi murale care prezintă copii : picturi murale care prezintă copii jucându-sejucându-se

Roma: soldaţi de jucărie, picturi pe sarcofag Roma: soldaţi de jucărie, picturi pe sarcofag - Evul MediuEvul Mediu: “mic adult”: “mic adult”

Sec. XVIISec. XVII: indivizi inocenţi şi necorupţi: indivizi inocenţi şi necorupţi

John Locke: copiii se nasc “tabula rasa”John Locke: copiii se nasc “tabula rasa”

sec. XVIIIsec. XVIII: copilul este mai mult decât o : copilul este mai mult decât o versiune a unui adult; jocul este normalversiune a unui adult; jocul este normal

Rousseau: în cartea “Emile” (1759) dreptul Rousseau: în cartea “Emile” (1759) dreptul copilului de a se jucacopilului de a se juca

Friedrich Schiller (1770-1835): jocul : jocul reprezintă o evadare din realitate, un reprezintă o evadare din realitate, un mijloc de a exprima dorinţa de frumos, de mijloc de a exprima dorinţa de frumos, de plăcere, de distracţie pentru a deveni plăcere, de distracţie pentru a deveni “întreg”“întreg”

Sec XIXSec XIX: jocul ca educaţie: jocul ca educaţie

Frederich Froebel (1782-1852) Frederich Froebel (1782-1852) – prima – prima grădiniţăgrădiniţă; ; jocul este structurat

Maria Montessori (1870-1952) – copiii – copiii trebuie să se dezvolte şi să înveţe în ritmul trebuie să se dezvolte şi să înveţe în ritmul lor, prin activităţi liber aleselor, prin activităţi liber alese

Sec. XXSec. XX: jocul devine obiect de studiu : jocul devine obiect de studiu ştiinţificştiinţific

Herbert Spencer (1855)Herbert Spencer (1855) : Teoria surplusului : Teoria surplusului de energiede energie

jocul permite jocul permite diminuarea energieidiminuarea energiei pe care pe care corpul nu o consumă după ce acesta corpul nu o consumă după ce acesta acoperă nevoile biologice de bazăacoperă nevoile biologice de bază

jocul devine o exersare a organelor şi jocul devine o exersare a organelor şi funcţiilor copilului absolut necesară funcţiilor copilului absolut necesară procesului de maturizare prin care se procesului de maturizare prin care se actualizează potenţialităţile nativeactualizează potenţialităţile native

Teoria recreării (odihnei)Teoria recreării (odihnei) Moritz LazarusMoritz Lazarus (1883) (1883)

prin joc nu se consumă energie ci dimpotrivă jocul prin joc nu se consumă energie ci dimpotrivă jocul recreează, el odihneşte organismul, şi recuperează recreează, el odihneşte organismul, şi recuperează energia în momente de oboseală, de aceea este energia în momente de oboseală, de aceea este forma de activitate preferată de către copilforma de activitate preferată de către copil

Teoria exerciţiului pregătitorTeoria exerciţiului pregătitor Karl GroosKarl Groos (1896) (1896)

jocul este un “jocul este un “exerciţiu pregătitor” pentru viaţa exerciţiu pregătitor” pentru viaţa profesionalăprofesională

un mijloc de exersare a “predispoziţiilor” instinctive, un mijloc de exersare a “predispoziţiilor” instinctive, în scopul maturizării lorîn scopul maturizării lor

Teoria jocului ca stimulent al creşteriiTeoria jocului ca stimulent al creşterii ::H.CarrH.Carr

jocul este un exerciţiu, dar funcţiile ludice nu se jocul este un exerciţiu, dar funcţiile ludice nu se referă la dezvoltarea şi perfecţionarea instinctelor, referă la dezvoltarea şi perfecţionarea instinctelor, suntsunt „post-exerciţii" cu rol în întreţinerea „post-exerciţii" cu rol în întreţinerea instinctelor deja existenteinstinctelor deja existente

Teoria exerciţiului complementarTeoria exerciţiului complementar

Teoria psihodinamică a dezvoltării: Teoria psihodinamică a dezvoltării: FreudFreud - - mijloc de mijloc de eliberare a emoţiilor îngrădite; un eliberare a emoţiilor îngrădite; un mecanism de apărare împotriva problemelor şi mecanism de apărare împotriva problemelor şi ca modalitate de control al comportamentuluica modalitate de control al comportamentului

AdlerAdler:: consideră că jocul ar fi forma de consideră că jocul ar fi forma de exprimare a copilului neajutorat, dominat de exprimare a copilului neajutorat, dominat de “complexul inferiorităţii”; jocul este forma prin “complexul inferiorităţii”; jocul este forma prin care se exprimă incapacitatea copilului de a se care se exprimă incapacitatea copilului de a se afirma în viaţăafirma în viaţă

EriksonErikson, 1963, 1963: jocul copilului este forma infantilă : jocul copilului este forma infantilă a abilităţii umane de a face faţă experienţei a abilităţii umane de a face faţă experienţei prin crearea situaţiilor model şi de a domina prin crearea situaţiilor model şi de a domina realitatea prin experimentare şi planificarerealitatea prin experimentare şi planificare

Carr:Carr: prin joc copilul îşi ascunde o serie de instincte prin joc copilul îşi ascunde o serie de instincte neoportune sau periculoase în raport cu stilul de neoportune sau periculoase în raport cu stilul de viaţă mai evoluat al omului modernviaţă mai evoluat al omului modern

Teoria lui J.Piageta investigat relaţia dintre evoluţia jocului şi a investigat relaţia dintre evoluţia jocului şi

dezvoltarea gândirii: nivelul de dezvoltare a dezvoltarea gândirii: nivelul de dezvoltare a copiilor poate fi dedus, în parte, din activităţile copiilor poate fi dedus, în parte, din activităţile de joc. El a formulat 3 stadii principale ale de joc. El a formulat 3 stadii principale ale activităţii de joc:activităţii de joc:

- - deprinderea de jocdeprinderea de joc corespunde stadiului corespunde stadiului senzoriomotor al dezvoltării: exersare şi senzoriomotor al dezvoltării: exersare şi controlului mişcărilor, explorarea obiectelor prin controlului mişcărilor, explorarea obiectelor prin observare şi atingere. observare şi atingere.

- - jocul simbolicjocul simbolic, coincide cu stadiul preoperaţional. , coincide cu stadiul preoperaţional. Copilul angajează fantezia şi produce realul în joc Copilul angajează fantezia şi produce realul în joc şi se bucură când foloseşte un obiect pentru a şi se bucură când foloseşte un obiect pentru a simboliza pe un altul. simboliza pe un altul.

- - jocul cu regulijocul cu reguli caracterizează stadiile operaţionale caracterizează stadiile operaţionale Procesele de gândire ale copiilor devin mai logice, Procesele de gândire ale copiilor devin mai logice,

iar jocul implică utilizarea regulilor şi procedeeloriar jocul implică utilizarea regulilor şi procedeelor

Teoria lui L.S. VâgotskiTeoria lui L.S. Vâgotski

VâgotskiVâgotski a formulat teoria socioculturală a a formulat teoria socioculturală a formării capacităţilor psihologice superioare formării capacităţilor psihologice superioare în care jocul este văzut sub următoarele în care jocul este văzut sub următoarele aspecte:aspecte:

a)a) Jocul – are valoare de socializare: jocul este Jocul – are valoare de socializare: jocul este o acţiune spontană de a orienta copiii spre o acţiune spontană de a orienta copiii spre socializare în scopul transmiterii valori, socializare în scopul transmiterii valori, obiceiuri, tradiţiiobiceiuri, tradiţii

b)b) Jocul – factor de dezvoltare: necesitate de Jocul – factor de dezvoltare: necesitate de cunoaştere, de învăţare şi de stăpânire a cunoaştere, de învăţare şi de stăpânire a obiectelor şi în acest sens este de părere că obiectelor şi în acest sens este de părere că jocul nu este doar o caracteristică jocul nu este doar o caracteristică predominantă a copiilor ci şi un factor cheie predominantă a copiilor ci şi un factor cheie în dezvoltarea lorîn dezvoltarea lor

FUNCŢIILE JOCULUIFUNCŢIILE JOCULUI

Diferitele studii şi observaţii efectuate asupra jocului au evidenţiat multiple Diferitele studii şi observaţii efectuate asupra jocului au evidenţiat multiple funcţii ale acestuia:funcţii ale acestuia:

1.1. Funcţia de cunoaştereFuncţia de cunoaştere – se exprimă în asimilarea practică şi mentală a – se exprimă în asimilarea practică şi mentală a caracteristicilor lumii şi vieţiicaracteristicilor lumii şi vieţii

2.2. Funcţia formativ-educativăFuncţia formativ-educativă – jocul educă atenţia, abilităţile şi – jocul educă atenţia, abilităţile şi capacităţile fizice, trăsăturile personalităţii (caracter, atitudini faţă de capacităţile fizice, trăsăturile personalităţii (caracter, atitudini faţă de societate, faţă muncă, faţă de propria persoană, norme, credinţe valori societate, faţă muncă, faţă de propria persoană, norme, credinţe valori morale)morale)

3.3. Contribuie la Contribuie la creşterea şi dezvoltarea complexăcreşterea şi dezvoltarea complexă – exercitarea complexă, – exercitarea complexă, stimulativă a mişcărilor stimulativă a mişcărilor

4.4. Funcţia de echilibru şi tonifiereFuncţia de echilibru şi tonifiere – prin caracterul activ şi compensator – prin caracterul activ şi compensator faţă de activităţile cu caracter tensionalfaţă de activităţile cu caracter tensional

5.5. Funcţii distractiveFuncţii distractive

6.6. Funcţia terapeuticăFuncţia terapeutică – manifestată prin ludoterapie. – manifestată prin ludoterapie.

Jocul ca activitate de “preînvatare” specifica prescolaritatii îsi realizeaza Jocul ca activitate de “preînvatare” specifica prescolaritatii îsi realizeaza functiile: functiile: adaptativa, formativa, informativa, de socializare, de relevare adaptativa, formativa, informativa, de socializare, de relevare a psihicului,a psihicului, doar prin organizarea si îndrumarea lui de catre adult doar prin organizarea si îndrumarea lui de catre adult..

1.1. Funcţia de adaptareFuncţia de adaptare - - se realizeaza pe cele doua coordonate: asimilarea se realizeaza pe cele doua coordonate: asimilarea realului la eu si acomodarearealului la eu si acomodarea. . adaptarea realizata în copilarie, prin joc, adaptarea realizata în copilarie, prin joc, este un proces reactiv, dar si creativ, al carui echilibru se realizeaza prin este un proces reactiv, dar si creativ, al carui echilibru se realizeaza prin inteligentainteligenta. .

2.2. Functia informativ – formativaFunctia informativ – formativa –– ex.ex. Jucându-se cu obiectele, copiii îsi Jucându-se cu obiectele, copiii îsi dezvolta perceptiile de forma, marime, culoare, greutate, îsi formeaza dezvolta perceptiile de forma, marime, culoare, greutate, îsi formeaza capacitatea de observarecapacitatea de observare

3.3. Functia de socializareFunctia de socializare - - - presupune exersarea prin joc si asimilarea în - presupune exersarea prin joc si asimilarea în plan comportamental a exigentelor vietii socialeplan comportamental a exigentelor vietii sociale

- presupune exersarea prin joc si asimilarea în plan comportamental a presupune exersarea prin joc si asimilarea în plan comportamental a exigentelor vietii socialeexigentelor vietii sociale

4. 4. Functia de relevare a psihiculuiFunctia de relevare a psihicului - - La vârsta prescolara se elaboreaza si se La vârsta prescolara se elaboreaza si se exerseaza conduitele, iar însusirile de personalitate se dezvolta exerseaza conduitele, iar însusirile de personalitate se dezvolta progresiv, mai ales prin intermediul activitatii ludice. progresiv, mai ales prin intermediul activitatii ludice. Activitatea psihica Activitatea psihica a prescolarilor se caracterizeaza printr-o pronuntata emotivitate: a prescolarilor se caracterizeaza printr-o pronuntata emotivitate: perceptia, memoria, atentia sunt orientate înca spre aspectul exterior, perceptia, memoria, atentia sunt orientate înca spre aspectul exterior, atractiv, al lucrurilor atractiv, al lucrurilor

CLASIFICAREA JOCURILORCLASIFICAREA JOCURILOR

- - nici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptatănici până astăzi nu s-a ajuns la o clasificare unanim acceptată - criterii multiple de clasificare, cum sunt : conţinutul, forma, sarcina criterii multiple de clasificare, cum sunt : conţinutul, forma, sarcina

urmărită cu prioritate, materialele utilizateurmărită cu prioritate, materialele utilizate

QuératQuérat aminteşte trei categorii de joc: aminteşte trei categorii de joc: jocuri cu caracter ereditar (de luptă, de urmărire, de vânătoare);jocuri cu caracter ereditar (de luptă, de urmărire, de vânătoare); jocuri de imitaţie privind activităţile specific umane; în această categorie jocuri de imitaţie privind activităţile specific umane; în această categorie

autorul le include şi pe cele cu praştia, cu arcul alături de cele de-a familia, autorul le include şi pe cele cu praştia, cu arcul alături de cele de-a familia, de-a vizita etc.;de-a vizita etc.;

jocuri de imaginaţie jocuri de imaginaţie

- - nu se poate decela un criteriu clar al acestei clasificări nu se poate decela un criteriu clar al acestei clasificări - - este destul de greu de stabilit dacă un anume joc este de imitaţie sau de este destul de greu de stabilit dacă un anume joc este de imitaţie sau de

imaginaţieimaginaţie - - chiar jocurile denumite ca ereditare sunt preluate, în fapt, prin imitaţie, de chiar jocurile denumite ca ereditare sunt preluate, în fapt, prin imitaţie, de

către copiii mai mici de la cei mai maricătre copiii mai mici de la cei mai mari

KK. . GrossGross clasifică jocurileclasifică jocurile în în următoarele categorii: următoarele categorii: jocuri de experimentarejocuri de experimentare jocuri de funcţii generalejocuri de funcţii generale jocuri senzorialejocuri senzoriale jocuri motoriijocuri motorii jocuri intelectualejocuri intelectuale jocuri afectivejocuri afective jocuri de voinţă jocuri de voinţă

W. SternW. Stern, psiholog structuralist, clasifică jocurile în:, psiholog structuralist, clasifică jocurile în:– individualeindividuale, posibile la toate vârstele dar cu nuanţe diferite, posibile la toate vârstele dar cu nuanţe diferite– socialesociale, apar la un moment dat şi cunosc o anume evoluţie., apar la un moment dat şi cunosc o anume evoluţie.

J. Piaget subliniază critic faptul că, de exemplu, în jocurile simbolice este J. Piaget subliniază critic faptul că, de exemplu, în jocurile simbolice este greu de stabilit graniţe între manifestările în formă individuală şi cele cu greu de stabilit graniţe între manifestările în formă individuală şi cele cu mai mulţi parteneri. Mai mult, el consideră că în fapt orice joc se dezvoltă mai mulţi parteneri. Mai mult, el consideră că în fapt orice joc se dezvoltă cel puţin în faţa unui socius imaginarcel puţin în faţa unui socius imaginar

Charlotte BühlerCharlotte Bühler găseşte următoarele categorii găseşte următoarele categorii:: jocurile funcţionalejocurile funcţionale (senzorio-motorii) (senzorio-motorii) jocurile de ficţiune şi iluziejocurile de ficţiune şi iluzie jocurile receptivejocurile receptive (de consum- contemplare, participare pasivă, cum sunt (de consum- contemplare, participare pasivă, cum sunt

cele cu elemente din poveşti)cele cu elemente din poveşti) jocurile de construcţiijocurile de construcţii jocurile colectivejocurile colective- nu se găseşte un criteriu unicnu se găseşte un criteriu unic- categoria a treia este asimilabilă la alte categoriicategoria a treia este asimilabilă la alte categorii- jocul de construcţie este considerat de alţi autori ca o categorie ce face jocul de construcţie este considerat de alţi autori ca o categorie ce face

trecerea de la conduita ludică la aceea ocupaţionalătrecerea de la conduita ludică la aceea ocupaţională

A. DemarbreA. Demarbre analizează într-o lucrare a sa 200 de jocuri analizează într-o lucrare a sa 200 de jocuri pe care le clasifică pe care le clasifică în funcţie de vârsta copilului şi de gradul de activism:în funcţie de vârsta copilului şi de gradul de activism:

jocuri foarte activejocuri foarte active jocuri activejocuri active jocuri de slabă intensitatejocuri de slabă intensitate

E.E. ClaparèdeClaparède, , urmurmăărindrind direcţia formativă a jocurilordirecţia formativă a jocurilor::

jocuri de funcţii generalejocuri de funcţii generale - cu următoarele subcategorii: - cu următoarele subcategorii:

- - jocurile senzorialejocurile senzoriale - - toate jocurile care antrenează capacităţile senzoriale; toate jocurile care antrenează capacităţile senzoriale;

- - jocurile motoriijocurile motorii - - antrenează îndemânarea, coordonarea mişcărilor, agilitatea. antrenează îndemânarea, coordonarea mişcărilor, agilitatea.

- - jocurile psihicejocurile psihice:: intelectualeintelectuale, care solicită o activitate intelectuală complexă, , care solicită o activitate intelectuală complexă, antrenează strategii ale gândirii cu grade diferite de complexitate; antrenează strategii ale gândirii cu grade diferite de complexitate;

ex: loto, domino, şah, asociaţii verbale, jocuri ghicitoare, enigme etc.ex: loto, domino, şah, asociaţii verbale, jocuri ghicitoare, enigme etc.

afectiveafective:: antreneaza o gamă variată de emoţii cu conotaţii antreneaza o gamă variată de emoţii cu conotaţii negative sau pozitive (suportarea apei foarte reci, jocuri ce antrenează emoţii negative sau pozitive (suportarea apei foarte reci, jocuri ce antrenează emoţii estetice în desen, pictură, de pildă, jocurile tip farsă etc.).estetice în desen, pictură, de pildă, jocurile tip farsă etc.).

jocuri privind funcţiunile specialejocuri privind funcţiunile speciale :: jocuri de luptăjocuri de luptă jocuri de vânătoarejocuri de vânătoare jocuri specialejocuri speciale (prin care se imită (prin care se imită

comportamente sociale; ex: jocul de-a şedinţa, comportamente sociale; ex: jocul de-a şedinţa, de-a plimbarea, formar ea de tabere etc.)de-a plimbarea, formar ea de tabere etc.)

jocurile familialejocurile familiale (tot de imitaţie dar a (tot de imitaţie dar a comportamentelor specifice cadrului social comportamentelor specifice cadrului social familial)familial)

jocuri de imitaţijocuri de imitaţiee

- - pe măsură ce creşte copilul încorporează într-un singur joc un pe măsură ce creşte copilul încorporează într-un singur joc un număr de categorii care se consideră a fi distincte număr de categorii care se consideră a fi distincte

- - este greu de plasat în acest context un joc cu reguli care este greu de plasat în acest context un joc cu reguli care

înglobează şi aspecte intelectuale şi afective şi volitiveînglobează şi aspecte intelectuale şi afective şi volitive

J.J. PiagetPiaget împarte jocurile în trei categorii:împarte jocurile în trei categorii:a) jocuri exerciţiia) jocuri exerciţiib) jocuri simboliceb) jocuri simbolicec) jocuri cu regulic) jocuri cu reguli

a) a) jocurijocurilele exerciţii sunt divizate de către J. Piaget în alte două categorii polare: exerciţii sunt divizate de către J. Piaget în alte două categorii polare:

jocurijocuri senzorio- motorii sau de mânuiresenzorio- motorii sau de mânuire (manipulare)(manipulare)

– jocuri exerciţiu simplejocuri exerciţiu simple care facilitează însuşirea unei conduite ludice, în care facilitează însuşirea unei conduite ludice, în care se trage, se împinge, se târăşte, se divide, se manevrează butoane care se trage, se împinge, se târăşte, se divide, se manevrează butoane etc.; experienţe proprii inteligenţei senzorio-motoriietc.; experienţe proprii inteligenţei senzorio-motorii

– jocuri de combinaţijocuri de combinaţiii fără scop fără scop,, caracterizate prin faptul că recurg la caracterizate prin faptul că recurg la dezmembrarea şi reconstituirea de obiecte, adesea fortuită: sunt mai mult dezmembrarea şi reconstituirea de obiecte, adesea fortuită: sunt mai mult exerciţii funcţionale. exerciţii funcţionale. În această categorie autorul integrează jocurile de În această categorie autorul integrează jocurile de distrugere care adesea sunt animate de curiozitatea ce stă la baza distrugere care adesea sunt animate de curiozitatea ce stă la baza inteligenţei.inteligenţei.

- - jocuri de combinaţii de obiecte şi acţiuni cu scopurijocuri de combinaţii de obiecte şi acţiuni cu scopuri

- - Toate se caracterizează prin plăcerea acţiunii, prin dorinţa de manifestare Toate se caracterizează prin plăcerea acţiunii, prin dorinţa de manifestare activă şi de stăpânire a activităţiiactivă şi de stăpânire a activităţii

jocuri de exersare a gândiriijocuri de exersare a gândirii : : de tip calamburi, anagramărde tip calamburi, anagramării

b) b) jocuri simbolicejocuri simbolice, la rândul lor pot fi subcategorisite:, la rândul lor pot fi subcategorisite:

jocuri cu o simbolistică conştientăjocuri cu o simbolistică conştientă; ele sunt legate de aspecte multiple ; ele sunt legate de aspecte multiple ale vieţii ce se asimileazăale vieţii ce se asimilează

jocuri cu o simbolistică inconştientăjocuri cu o simbolistică inconştientă (cu o anume valoare (cu o anume valoare chatartică şi compensatorie uneori: de exemplu, copilul neglijat de mama chatartică şi compensatorie uneori: de exemplu, copilul neglijat de mama care are un bebeluş se joacă cu două păpuşi inegale: cea mai mică este care are un bebeluş se joacă cu două păpuşi inegale: cea mai mică este trimisă în călătorie iar cea mare rămâne cu mamatrimisă în călătorie iar cea mare rămâne cu mama ))

c) jocuri cu regulic) jocuri cu reguli

- - apar odată cu preşcolaritatea şi se dezvoltă plenar în şcolaritatea mică apar odată cu preşcolaritatea şi se dezvoltă plenar în şcolaritatea mică - ccuprind următoarele subgrupe: cu reguli spontane, respectiv cu reguli uprind următoarele subgrupe: cu reguli spontane, respectiv cu reguli

transmise de la o generaţie la altatransmise de la o generaţie la alta

Taxonomie după Taxonomie după Anna BacusAnna Bacus (cu trimitere spre vârstele de 0-6 ani): (cu trimitere spre vârstele de 0-6 ani):

a) a) Jocuri fizice-Jocuri fizice- jocuri vizând motricitatea grosieră jocuri vizând motricitatea grosieră

   jocuri constructive (construcjocuri constructive (construcţţii blocuri, cocă , nisip, lemn)ii blocuri, cocă , nisip, lemn)

   jocuri distructive -  jocuri vizând motricitatea finăjocuri distructive -  jocuri vizând motricitatea fină

jocuri de manipulare (de tip lego)jocuri de manipulare (de tip lego)

jocuri de coordonare (care presupun utilizarea instrumentelor muzicale) - jocuri de coordonare (care presupun utilizarea instrumentelor muzicale) - jocuri vizând dezvoltarea psihomotricăjocuri vizând dezvoltarea psihomotrică

jocuri aventuroase (ascensiune pe diferite aparate)jocuri aventuroase (ascensiune pe diferite aparate)

mişcări creative (dans)mişcări creative (dans)

   jocuri de explorare senzorială (modelare)jocuri de explorare senzorială (modelare)

   jocuri cu obiecte (căutare pe masă)jocuri cu obiecte (căutare pe masă)

b) b) Jocuri intelectuale-Jocuri intelectuale- jocuri lingvistice (ascultare şi narare de poveşti) jocuri lingvistice (ascultare şi narare de poveşti)  jocuri de achizijocuri de achiziţţieie    jocuri de comunicarejocuri de comunicare    jocuri de organizare lingvisticăjocuri de organizare lingvistică jocuri de explicaţie- jocuri ştiinţificejocuri de explicaţie- jocuri ştiinţifice  jocuri de explorare sau investigare a realităţii (cu apă , cu nisip)jocuri de explorare sau investigare a realităţii (cu apă , cu nisip)    jocuri-rezolvare de probleme (gătitul)jocuri-rezolvare de probleme (gătitul)    jocuri de imitaţie în miniatură a ambianţei (colţul păpuşilor, casa jocuri de imitaţie în miniatură a ambianţei (colţul păpuşilor, casa

bunicilor,dramatizări)bunicilor,dramatizări)     jocuri de numărarejocuri de numărare

  jocuri fanteziste sau realistejocuri fanteziste sau realiste    jocuri inovative : Jocuri socio-afective- jocuri cu caracter terapeuticjocuri inovative : Jocuri socio-afective- jocuri cu caracter terapeutic    jocuri agresivejocuri agresive    jocuri de relaxarejocuri de relaxare  jocuri de solitudinejocuri de solitudine    joc paralel- jocuri lingvistice (cu păpuşa, de-a telefonul)joc paralel- jocuri lingvistice (cu păpuşa, de-a telefonul)  jocuri de comunicarejocuri de comunicare    jocuri de interacţiunejocuri de interacţiune  jocuri de cooperarejocuri de cooperare    jocuri moralejocuri morale

M. PartenM. Parten a postulat ca, din punct de vedere social exista o secventa clara a a postulat ca, din punct de vedere social exista o secventa clara a dezvoltarii, identificata în dezvoltarii, identificata în stilul de joc al copiluluistilul de joc al copilului, în special în primii ani , în special în primii ani de viata:de viata:

Pâna la vârsta de 18 luni predomina Pâna la vârsta de 18 luni predomina jocul solitarjocul solitar cu obiecte; cu obiecte; Pâna la trei ani jocul copilului este de Pâna la trei ani jocul copilului este de natura observativanatura observativa – fara – fara

implicare efectiva în joc;implicare efectiva în joc; La trei ani apare La trei ani apare jocul paraleljocul paralel – jocul cu ceilalti copii, uneori – jocul cu ceilalti copii, uneori

observarea si imitarea celorlalti copii, dar fara o interactiune reala;observarea si imitarea celorlalti copii, dar fara o interactiune reala; În jurul vârstei de patru ani, jocul devine din ce în ce mai mult În jurul vârstei de patru ani, jocul devine din ce în ce mai mult

social si au social si au interactiuni simpleinteractiuni simple;; De la cinci–sase ani, este întâlnit De la cinci–sase ani, este întâlnit jocul cooperativjocul cooperativ –unde copilul –unde copilul

este constient de apartenenta sa la grup, de respectarea unor reguli si roluri este constient de apartenenta sa la grup, de respectarea unor reguli si roluri ale jocului, ceea ce determina cooperarea si relationarea cu ceilalti ale jocului, ceea ce determina cooperarea si relationarea cu ceilalti parteneri de joaca.parteneri de joaca.

Taxonomie după Taxonomie după SylvaSylva::   jocuri simplejocuri simple, cu sarcini uşoare pe care copilul le cunoaşte foarte bine , cu sarcini uşoare pe care copilul le cunoaşte foarte bine

(jocuri pasive); sunt adoptate de copii, atunci când sunt obosiţi(jocuri pasive); sunt adoptate de copii, atunci când sunt obosiţi jocuri complexejocuri complexe, constructiv-active, bine concretizate; un joc provocator. , constructiv-active, bine concretizate; un joc provocator.

Aici apar jocurile practice şi jocul imaginativ; copilul trebuie să facă ceva Aici apar jocurile practice şi jocul imaginativ; copilul trebuie să facă ceva (dispunând de anumite abilităţi)(dispunând de anumite abilităţi)

JOCUJOCULL DE CREAŢIE DE CREAŢIE- Simbolic - - Simbolic -

- Este social deoarece ia naştere pe baza unor raporturi ale Este social deoarece ia naştere pe baza unor raporturi ale copilului cu adulţiicopilului cu adulţii

- Este social şi în conţinutul său deoarece reproduce viaţa şi Este social şi în conţinutul său deoarece reproduce viaţa şi activitatea umanăactivitatea umană

- Este de obicei asociat sau combinat cu alte tipuri de jocuri Este de obicei asociat sau combinat cu alte tipuri de jocuri (de mişcare, didactice)(de mişcare, didactice)

- Doar la vârsta preşcolară se desfăşoară relativ Doar la vârsta preşcolară se desfăşoară relativ independent, având o structură şi o evoluţie bine independent, având o structură şi o evoluţie bine conturatăconturată

TrăsăturiTrăsături::- originalitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre originalitatea copilului în redarea impresiilor proprii despre

realitatea înconjurătoarerealitatea înconjurătoare- spontaneitateaspontaneitatea- valoarea formativă – prin intermediul modelelor de valoarea formativă – prin intermediul modelelor de

conduităconduită- de obicei este urmată logica, succesiunea firească a de obicei este urmată logica, succesiunea firească a

evenimentelor, acţiunilorevenimentelor, acţiunilor

ElementeElemente:: - scopul jocului – direcţia acţiuniiscopul jocului – direcţia acţiunii- denumirea joculuidenumirea jocului- subiectul subiectul - conţinutul joculuiconţinutul jocului- rolurile interpretate în cadrul joculuirolurile interpretate în cadrul jocului- regulile care reglementează acţiunea copiilor – decurg regulile care reglementează acţiunea copiilor – decurg

din rolurile existente şi le sunt subordonatedin rolurile existente şi le sunt subordonate- materialul folositmaterialul folosit

- Copilul nu copiază în mod mecanic subiectul, rolurile şi - Copilul nu copiază în mod mecanic subiectul, rolurile şi acţiunile personajelor, o transformă şi o prelucrează în acţiunile personajelor, o transformă şi o prelucrează în mod originalmod original

ClasificareClasificare:: cu subiecte din viaţa cotidianăcu subiecte din viaţa cotidiană- reflectă mediul ca atare din viaţa copiluluireflectă mediul ca atare din viaţa copilului- exprimă dorinţa copilului de a participa la viaţa şi exprimă dorinţa copilului de a participa la viaţa şi

activitatea adultuluiactivitatea adultului- copilul reproduce funcţiile sociale şi productive ale copilul reproduce funcţiile sociale şi productive ale

adultuluiadultului- favorizează integrarea socialăfavorizează integrarea socială- poate aborda multiple aspecte ale realităţii (“de-a poate aborda multiple aspecte ale realităţii (“de-a

mama”, “de-a doctorul”, “la aniversare”, “în excursie”)mama”, “de-a doctorul”, “la aniversare”, “în excursie”)

cu subiecte din poveşti şi basmecu subiecte din poveşti şi basme- copilul interpretează rolul unui personajcopilul interpretează rolul unui personaj- dezvoltarea integrării sociale, a afectivităţii, limbajuluidezvoltarea integrării sociale, a afectivităţii, limbajului- se pot desfăşura în se pot desfăşura în două variantedouă variante::

- fiecare copil interpretează rolul unui personaj şi fiecare copil interpretează rolul unui personaj şi acţionează în conformitate cu desfăşurarea acţiuniiacţionează în conformitate cu desfăşurarea acţiunii

- folosirea jucăriilor, copilul fiind “regizorul”folosirea jucăriilor, copilul fiind “regizorul”

de construcţiede construcţie- constau în realizarea unor obiecte prin utilizarea unor constau în realizarea unor obiecte prin utilizarea unor

materiale diversemateriale diverse- dezvoltă gândirea creativă, abilităţile de manipulare, dezvoltă gândirea creativă, abilităţile de manipulare,

interesul faţă de aspectele mediului înconjurătorinteresul faţă de aspectele mediului înconjurător- deprinderi : de a delimita şi închide spaţiul, de a extinde, deprinderi : de a delimita şi închide spaţiul, de a extinde,

de transformare a suprafeţelor plane în forme de relief, de de transformare a suprafeţelor plane în forme de relief, de a consolida construcţiile, de a le conferi o arhitectură a consolida construcţiile, de a le conferi o arhitectură estetică.estetică.

Rolul educativRolul educativ- Socializare – favorizează interacţiunile sociale, integrarea Socializare – favorizează interacţiunile sociale, integrarea

socialăsocială- GândireaGândirea- Percepţia vizualăPercepţia vizuală- MemorareaMemorarea- LimbajulLimbajul- AfectivitateaAfectivitatea- Dezvoltarea moralăDezvoltarea morală

PregătireaPregătirea jocurilor de creaţie jocurilor de creaţie- asigurarea condiţiilor necesare pentru joc (durata, locul, încadrarea asigurarea condiţiilor necesare pentru joc (durata, locul, încadrarea

în activităţi)în activităţi)- materialele necesare (număr, corespunzătoare nivelul de materialele necesare (număr, corespunzătoare nivelul de

cunoştinţe, vârstei, scopului, să favorizeze interacţiuni multiple cu cunoştinţe, vârstei, scopului, să favorizeze interacţiuni multiple cu ele)ele)

- pregătirea copiilor pentru jocpregătirea copiilor pentru joc

ÎndrumareaÎndrumarea jocurilor de creaţie jocurilor de creaţie- pentru a trece de la o treaptă a dezvoltării la cea următoarepentru a trece de la o treaptă a dezvoltării la cea următoare- influenţa exercitată asupra conţinutului jocului – prin îmbogăţirea influenţa exercitată asupra conţinutului jocului – prin îmbogăţirea

reprezentărilor, activizarea gândirii şi imaginaţiei, formarea reprezentărilor, activizarea gândirii şi imaginaţiei, formarea sentimentelor şi atitudinilor pozitive faţă de fenomenele vieţii şi sentimentelor şi atitudinilor pozitive faţă de fenomenele vieţii şi oamenioameni

- realizarea planului jocului – înţelegerea rolului (mai ales la grupele realizarea planului jocului – înţelegerea rolului (mai ales la grupele mici), dezvoltarea subiectului şi repartizarea rolurilor, încheierea mici), dezvoltarea subiectului şi repartizarea rolurilor, încheierea joculuijocului

- educarea relaţiilor corecte între copii pe parcursul desfăşurării educarea relaţiilor corecte între copii pe parcursul desfăşurării jocului – relaţii de prietenie şi colegialitate, respect şi apreciere jocului – relaţii de prietenie şi colegialitate, respect şi apreciere reciprocă şi autoapreciere reciprocă şi autoapreciere

- crearea condiţiilor favorabile pentru joccrearea condiţiilor favorabile pentru joc

JOCURILE DE MIŞCAREJOCURILE DE MIŞCARE- DinamiceDinamice – –

- conform lui Piaget jocul de mişcare reprezintă punctul de start al conform lui Piaget jocul de mişcare reprezintă punctul de start al procesului de socializare progresivă a copiluluiprocesului de socializare progresivă a copilului

- debutează pe parcursul stadiului gândirii preoperatorii, debutează pe parcursul stadiului gândirii preoperatorii, facilitează depăşirea egocentrismului iniţial al copilului şi-l facilitează depăşirea egocentrismului iniţial al copilului şi-l obişnuieşte pe acesta cu activităţile de grup prin respectarea obişnuieşte pe acesta cu activităţile de grup prin respectarea unor norme comune de conduităunor norme comune de conduită

- Au la bază diferite mişcări şi reguliAu la bază diferite mişcări şi reguli- Satisfac nevoia de mişcare a preşcolaruluiSatisfac nevoia de mişcare a preşcolarului- Dezvoltă autocontrolulDezvoltă autocontrolul- RegulileRegulile: - sunt prezentate într-o formă distractivă, înaintea : - sunt prezentate într-o formă distractivă, înaintea

începerii joculuiînceperii jocului- - Pot fi: - de precizare a mişcărilor şi acţiunilor copiilorPot fi: - de precizare a mişcărilor şi acţiunilor copiilor – – oferă oferă

jocului un jocului un caracter unitar şi organizatcaracter unitar şi organizat - de disciplinare a comportamentelor – dezvoltă - de disciplinare a comportamentelor – dezvoltă

controlul controlul mişcărilor, coordonarea mişcărilor mişcărilor, coordonarea mişcărilor copiilorcopiilor

- cu funcţii frenatorii – îi opresc de la unele mişcări şi - cu funcţii frenatorii – îi opresc de la unele mişcări şi acţiuni interzise în joc (“de-a baba oarba” – acţiuni interzise în joc (“de-a baba oarba” –

să nu să nu deschidă ochii)deschidă ochii)

PotPot fifi însoţite de text şi/sau cânteceînsoţite de text şi/sau cântece- conţinutulconţinutul: mişcările care intră în componenţa jocului: mişcările care intră în componenţa jocului- ProgramaPrograma stabileşte natura şi componenţa mişcărilor pe care stabileşte natura şi componenţa mişcărilor pe care

educatoarea trebuie să le dezvolte la copii, în funcţie de educatoarea trebuie să le dezvolte la copii, în funcţie de particularităţile de vârstăparticularităţile de vârstă

RRolol: : - dezvoltarea fizică, a diferitelor grupe musculare (mersul, căţăratul, - dezvoltarea fizică, a diferitelor grupe musculare (mersul, căţăratul,

săritura, echilibrul)săritura, echilibrul)- - controlul mişcărilor, coordonare, orientarecontrolul mişcărilor, coordonare, orientare- pentru prevenirea şi corecţia defectelor fizice (deformarea - pentru prevenirea şi corecţia defectelor fizice (deformarea

coloanei vertebrale, aplecarea capului în mers)coloanei vertebrale, aplecarea capului în mers)- întărirea şi echilibrarea sistemului nervos (impulsivitate)- întărirea şi echilibrarea sistemului nervos (impulsivitate)- dezvoltarea gândirii, atenţiei, limbajului, imaginaţiei, moralităţii- dezvoltarea gândirii, atenţiei, limbajului, imaginaţiei, moralităţii- educaţie estetică- educaţie estetică

Specificul jocurilor de mişcareSpecificul jocurilor de mişcare: : - 3-5 ani – jocuri cu subiecte simple şi reguli elementare3-5 ani – jocuri cu subiecte simple şi reguli elementare

- însoţite de onomatopee, reacţii verbale imitative- însoţite de onomatopee, reacţii verbale imitative - numărul rolurilor este redus- numărul rolurilor este redus

- 5-6 ani – apar şi elemente de competiţie5-6 ani – apar şi elemente de competiţie - - Interes mai mare faţă de reguli şi respectarea lorInteres mai mare faţă de reguli şi respectarea lor - - Mişcări şi reguli mai complexeMişcări şi reguli mai complexe - - Subiectul mai complexSubiectul mai complex

Clasificare:Clasificare:

- după deprinderea motrică pe care o formează: - după deprinderea motrică pe care o formează: - mers, mers, - alergare, alergare, - săritură, săritură, - aruncare şi prindere, aruncare şi prindere, - echilibru, echilibru, - căţărare-coborâre, căţărare-coborâre, - tracţiuni, tracţiuni, - împingeri şi transport de greutăţi. împingeri şi transport de greutăţi.

- după prezenţa sau absenţa subiectului:după prezenţa sau absenţa subiectului:

- Cu subiect - Cu subiect

- - Fără subiect (“cine sare cel mai mult”)Fără subiect (“cine sare cel mai mult”)

caracteristicicaracteristici: :

permit permit manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea manifestarea complexă şi favorizează dezvoltarea simultană a deprinderilor motrice de bază;simultană a deprinderilor motrice de bază;

presupun colaborare, cooperare cu colegii de joacă, presupun colaborare, cooperare cu colegii de joacă, armonizarea intereselor, asumarea unor responsabilităţi;armonizarea intereselor, asumarea unor responsabilităţi;

situaţiile favorabile sau nefavorabile care apar pe parcursul situaţiile favorabile sau nefavorabile care apar pe parcursul jocului lasă urme adânci asupra personalităţii copilului;jocului lasă urme adânci asupra personalităţii copilului;

emoţiile şi sentimentele, stările afective trăite şi celelalte emoţiile şi sentimentele, stările afective trăite şi celelalte procese psihice prezente în aceste împrejurări sunt proprii procese psihice prezente în aceste împrejurări sunt proprii fiecărui copil, dar în acelaşi timp, comune grupei din care face fiecărui copil, dar în acelaşi timp, comune grupei din care face parte;parte;

impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de întrecere;întrecere;

permit manifestarea iniţiativei, independenţei în acţiune, a permit manifestarea iniţiativei, independenţei în acţiune, a spiritului de observaţie;spiritului de observaţie;

educă competitivitateaeducă competitivitatea..

Sarcina educatoareiSarcina educatoarei- selecţionareaselecţionarea judicioasă a jocurilor în vederea îndeplinirii întocmai judicioasă a jocurilor în vederea îndeplinirii întocmai

a sarcinilor instructiv-educativea sarcinilor instructiv-educative - stabilirea clară a stabilirea clară a scopuluiscopului- să corespundă - să corespundă particularităţilor somato-funcţionale şi psihiceparticularităţilor somato-funcţionale şi psihice ale ale

copiilor;copiilor;- să ţină seama de - să ţină seama de condiţiile materiale şi mediulcondiţiile materiale şi mediul în care se în care se

desfăşoarădesfăşoară - asigurarea - asigurarea execuţiei corecteexecuţiei corecte a mişcărilor a mişcărilor- alternarea alternarea activităţii diferitelor grupe de muşchiactivităţii diferitelor grupe de muşchi- luarea în considerare şi a luarea în considerare şi a particularităţilor individuale ale copiilorparticularităţilor individuale ale copiilor

legate atât de însuşiri pozitive (curaj, iniţiativă, spiritullegate atât de însuşiri pozitive (curaj, iniţiativă, spiritul colectiv, colectiv, perseverenţă) cât şi de unele negative (timiditate, pasivitate, perseverenţă) cât şi de unele negative (timiditate, pasivitate, impulsivitate, agresivitate)impulsivitate, agresivitate)

- introducerea unor jocuri noi, variate pentru a preveni apariţia introducerea unor jocuri noi, variate pentru a preveni apariţia monotonieimonotoniei

- evitarea unor jocuri succesiveevitarea unor jocuri succesive (mai ales la grupele mici, la început) (mai ales la grupele mici, la început) pentru prevenirea apariţiei oboselii fizice sau psihicepentru prevenirea apariţiei oboselii fizice sau psihice

- evitarea evitarea repetăriirepetării jocului de prea multe ori jocului de prea multe ori- participareaparticiparea la joc prin explicarea conţinutului, a regulilor, la joc prin explicarea conţinutului, a regulilor,

demonstrarea mişcărilor (mai ales la grupele mici)demonstrarea mişcărilor (mai ales la grupele mici)- să asigure să asigure echilibrul valoricechilibrul valoric al echipelor; al echipelor;

Jocul didacticJocul didactic

Dacă Dacă joculjocul, în general constituie principalul mijloc de , în general constituie principalul mijloc de educare şi instruire a copiilor preşcolari, educare şi instruire a copiilor preşcolari, jocul didacticjocul didactic este desemnat ca cel mai eficient mijloc de instruire şi educare, de formare si consolidare a anumitor cunostinte, priceperi şi deprinderi

“didactic” – subliniază componenta informativ-formativă rezultată din obţinerea finalităţilor specifice procesului de învăţământ

jocul didactic este un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă de joc la cea de învăţare.

este întotdeauna conceput de cadrul didactic îmbină elementul instructiv-educativ cu cel distractiv în realizarea lui sunt implicate procese psihice: gândirea,

memoria, atenţia şi spiritul de observaţie, imaginaţia, limbajul, motivaţia, afectivitatea, personalitatea

În învăţământul preşcolar jocul didactic face parte atât În învăţământul preşcolar jocul didactic face parte atât din activităţile obligatorii, cât şi din activităţile liber alesedin activităţile obligatorii, cât şi din activităţile liber alese

prin intermediul jocului didactic: prin intermediul jocului didactic: - din perspectiva educatorului/învăţătorului - cunoştinţele din perspectiva educatorului/învăţătorului - cunoştinţele

copiilor copiilor sunt sunt consolidate, precizate, sistematizate, consolidate, precizate, sistematizate, consolidate, evaluate şi îmbogăţiteconsolidate, evaluate şi îmbogăţite

- copiii – îşi valorifică cunoştinţele, le transferă în copiii – îşi valorifică cunoştinţele, le transferă în situaţii/contexte noi, îşi antrenează resursele fizico-situaţii/contexte noi, îşi antrenează resursele fizico-psihice, pot să se afirmepsihice, pot să se afirme

Elemente componente:Elemente componente:

1. scop1. scop

2. conţinut2. conţinut

3. sarcina didactică3. sarcina didactică

4. reguli4. reguli

5. acţiunea de joc5. acţiunea de joc

1. 1. ScopulScopul jocurilor didactice jocurilor didactice- Reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul Reprezintă o finalitate generală spre care tinde jocul

respectivrespectiv- Se formulează pe baza obiectivelor de referinţă Se formulează pe baza obiectivelor de referinţă

prevăzute în programăprevăzute în programă- Trebuie să fie clar şi precisTrebuie să fie clar şi precis

2. 2. ConţinutulConţinutul

– – cuprinde totalitatea cunoştinţelor, în majoritate asimilate cuprinde totalitatea cunoştinţelor, în majoritate asimilate anterior de către copiianterior de către copii

- Trebuie adaptat în funcţie de particularităţile de vârstă, Trebuie adaptat în funcţie de particularităţile de vârstă, de caracteristicile individuale de caracteristicile individuale

- Trebuie să fie accesibil şi atractivTrebuie să fie accesibil şi atractiv

3. 3. Sarcina didacticăSarcina didactică

- se referă la ce anume trebuie să realizeze copiii pentru a se referă la ce anume trebuie să realizeze copiii pentru a realiza scopul propusrealiza scopul propus

- pentru copil ea este reprezentată de o problemă pe care pentru copil ea este reprezentată de o problemă pe care trebuie să o rezolvetrebuie să o rezolve

- este recomandată formularea sub forma unui obiectiv este recomandată formularea sub forma unui obiectiv operaţional pentru a facilita înţelegerea, de către copil, a operaţional pentru a facilita înţelegerea, de către copil, a operaţiilor necesare pentru a termina joculoperaţiilor necesare pentru a termina jocul

- trebuie să solicite atât memoria, cât şi gândirea trebuie să solicite atât memoria, cât şi gândirea (operaţiile acesteia), imaginaţia, creativitatea(operaţiile acesteia), imaginaţia, creativitatea

- trebuie să fie adecvată nivelului de dezvoltare a trebuie să fie adecvată nivelului de dezvoltare a copilului, accesibilă şi atractivă, în acelaşi timpcopilului, accesibilă şi atractivă, în acelaşi timp

- jocurile pot avea acelaşi conţinut, dar sarcini didactice - jocurile pot avea acelaşi conţinut, dar sarcini didactice diferitediferite

4. 4. RegulileRegulile jocului didactic jocului didactic

- concretizează sarcina didactică şi realizează legătura dintre - concretizează sarcina didactică şi realizează legătura dintre aceasta şi acţiunea joculuiaceasta şi acţiunea jocului

- arată căile de organizare a acţiunii ludicearată căile de organizare a acţiunii ludice- sunt prestabilite şi obligatorii pentru toţisunt prestabilite şi obligatorii pentru toţi- îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra acţiunilor şi relaţiilor

dintre copii, reglementează conduita şi acţiunile copiilordintre copii, reglementează conduita şi acţiunile copiilor- la preşcolarii mici – 1 singură regulăla preşcolarii mici – 1 singură regulă- la preşcolarii mari – reguli diferite pentru roluri diferitela preşcolarii mari – reguli diferite pentru roluri diferite

- regulile pot: regulile pot: - indica acţiunile de joc, indica acţiunile de joc, - preciza ordinea acţiunilor, preciza ordinea acţiunilor, - stabili modul de rezolvare a sarcinii, stabili modul de rezolvare a sarcinii, - reglementa relaţiile dintre copii, reglementa relaţiile dintre copii, - stimula sau inhiba anumite manifestări stimula sau inhiba anumite manifestări

comportamentalecomportamentale- trebuie să fie simple, uşor de respectat şi reţinuttrebuie să fie simple, uşor de respectat şi reţinut

5. 5. AcţiuneaAcţiunea de joc (elementele sau procedeele de joc) de joc (elementele sau procedeele de joc)- mijloacele prin care jocul devine o acţiune plăcută, mijloacele prin care jocul devine o acţiune plăcută,

distractivă, relaxantădistractivă, relaxantă- o importanţă majoră o are creativitatea, ingeniozitatea o importanţă majoră o are creativitatea, ingeniozitatea

cadrului didacticcadrului didactic- recomandări: recomandări:

- utilizarea unor elemente surpriză, de aşteptare, utilizarea unor elemente surpriză, de aşteptare, - competiţia pe grupe sau individuală, competiţia pe grupe sau individuală, - mişcarea, mişcarea, - ghicirea, ghicirea, - recompensarea şi penalizarea, recompensarea şi penalizarea, - introducerea unor obiecte sau cuvinte noi, introducerea unor obiecte sau cuvinte noi,

stimulative, stimulative, - aplauzeleaplauzele

- materialele: adecvate conţinutului, particularităţilor de materialele: adecvate conţinutului, particularităţilor de vârstă ale copiilor, variate şi atractivevârstă ale copiilor, variate şi atractive

ClasificăriClasificări ale jocurilor didactice: ale jocurilor didactice:- După scopul urmărit:După scopul urmărit:

- Jocuri de mişcareJocuri de mişcare- Jocuri ce vizează dezvoltarea psihicăJocuri ce vizează dezvoltarea psihică- SenzorialeSenzoriale- IntelectualeIntelectuale

- După sarcina didactică: După sarcina didactică: - Pentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelorPentru fixarea şi sistematizarea cunoştinţelor- De verificare şi evaluare De verificare şi evaluare - De transmitere şi însuşire a de noi cunoştinţeDe transmitere şi însuşire a de noi cunoştinţe

- După conţinut: După conţinut: - pentru cunoaşterea mediului înconjurător, pentru cunoaşterea mediului înconjurător, - pentru dezvoltarea limbajului, pentru dezvoltarea limbajului, - matematice, matematice, - social-civice şi moralesocial-civice şi morale

În funcţie de prezenţa/absenţa materialului didacticÎn funcţie de prezenţa/absenţa materialului didactic- Cu material didacticCu material didactic- Fără material didacticFără material didactic

După locul în activitate:După locul în activitate:- Organizate ca lecţie/activitate de sine stătătoareOrganizate ca lecţie/activitate de sine stătătoare- Integrate în lecţie/activitate, ca momente ale Integrate în lecţie/activitate, ca momente ale

acesteia sau în completarea eiacesteia sau în completarea ei

Organizarea şi desfăşurarea jocului didacticOrganizarea şi desfăşurarea jocului didactic

- ProiectareaProiectarea – se integrează proiectării de ansamblu a – se integrează proiectării de ansamblu a activităţilor instructiv-educativeactivităţilor instructiv-educative

- se urmăreşte corelarea cu celelalte activităţise urmăreşte corelarea cu celelalte activităţi- precizează scopul, obiectivele, condiţiile necesare precizează scopul, obiectivele, condiţiile necesare

realizării acestora, elementele de conţinutrealizării acestora, elementele de conţinut- se finalizează cu elaborarea proiectului didacticse finalizează cu elaborarea proiectului didactic

asigurarea condiţiilor adecvate desfăşurării activităţii: asigurarea condiţiilor adecvate desfăşurării activităţii: amenajarea locului, pregătirea şi distribuirea amenajarea locului, pregătirea şi distribuirea materialului didactic, organizarea grupei/clasei de elevimaterialului didactic, organizarea grupei/clasei de elevi

Introducerea în jocIntroducerea în joc – urmăreşte captarea atenţiei printr- – urmăreşte captarea atenţiei printr-un element de surpriză, o noutate, un scurt dialog un element de surpriză, o noutate, un scurt dialog atractiv, amuzant, o jucărieatractiv, amuzant, o jucărie

Prezentarea şi familiarizarea cu materialulPrezentarea şi familiarizarea cu materialul (mai ales la (mai ales la grupele mici)grupele mici)

Anunţarea titlului jocului şi a obiectivelor urmăriteAnunţarea titlului jocului şi a obiectivelor urmărite – – cât mai clar şi mai precis;cât mai clar şi mai precis;- să fie scurt, să trezească interes, să sintetizeze esenţa - să fie scurt, să trezească interes, să sintetizeze esenţa

jocului, să se coreleze logic cu sarcina şi regulile joculuijocului, să se coreleze logic cu sarcina şi regulile jocului Explicarea şi demonstrarea joculuiExplicarea şi demonstrarea jocului - Se explică sarcinaSe explică sarcina- Se precizează acţiunileSe precizează acţiunile- Se actualizeză cunoştinţele, deprinderile necesare Se actualizeză cunoştinţele, deprinderile necesare

desfăşurării jocului desfăşurării jocului

- Se precizează regulile ce trebuie respectateSe precizează regulile ce trebuie respectate- Se oferă indicaţii cu privire la materialul didacticSe oferă indicaţii cu privire la materialul didactic- Se precizează sarcinile conducătorului de jocSe precizează sarcinile conducătorului de joc- Sunt explicate cerinţele pentru câştigarea competiţieiSunt explicate cerinţele pentru câştigarea competiţiei- Se constituie echipele (în cazul jocului pe echipe)Se constituie echipele (în cazul jocului pe echipe)- Sunt precizate situaţiile de penalizareSunt precizate situaţiile de penalizare- Este demonstrat jocul de către educatoareEste demonstrat jocul de către educatoare

- Executarea jocului de probăExecutarea jocului de probă (mai ales la grădiniţă) (mai ales la grădiniţă)- Pentru familiarizarea copiilor cu joculPentru familiarizarea copiilor cu jocul- Se insistă pe succesiunea etapelor joculuiSe insistă pe succesiunea etapelor jocului- Se fixează regulileSe fixează regulile- Se corectează eventualele greşeliSe corectează eventualele greşeli

Desfăşurarea propriu-zisăDesfăşurarea propriu-zisă- Poate fi condusă de cadrul didactic sau de către un Poate fi condusă de cadrul didactic sau de către un

copilcopil- Sarcina cadrului didactic:Sarcina cadrului didactic:

- Asigurarea rezolvării corecte a sarcinii didacticeAsigurarea rezolvării corecte a sarcinii didactice- Respectarea regulilorRespectarea regulilor- Activizarea tuturor copiilorActivizarea tuturor copiilor- Menţinerea unui ritm alert, pentru evitarea Menţinerea unui ritm alert, pentru evitarea

monotoniei sau a dezinteresuluimonotoniei sau a dezinteresului- Menţinerea unei atmosfere relaxante, de joc Menţinerea unei atmosfere relaxante, de joc

- Este recomandată elaborarea mai multor Este recomandată elaborarea mai multor variantevariante ale ale jocului, prin:jocului, prin:

- Introducerea unor noi elemente Introducerea unor noi elemente - Complicarea jocului prin sarcini tot mai complexe Complicarea jocului prin sarcini tot mai complexe

şi mai dificileşi mai dificile- Materiale didactice suplimentareMateriale didactice suplimentare- Introducerea unor reguli noiIntroducerea unor reguli noi- Utilizarea unor fişe etc.Utilizarea unor fişe etc.

Încheierea joculuiÎncheierea jocului- Se rezolvă unele sarcini didactice de sintezăSe rezolvă unele sarcini didactice de sinteză- Se reproduc sau se audiază un text literar sau cântecSe reproduc sau se audiază un text literar sau cântec- Se pot îndeplini sarcini impuse de temăSe pot îndeplini sarcini impuse de temă- Se formulează concluziile şi aprecierile referitoare la Se formulează concluziile şi aprecierile referitoare la

desfăşurarea activităţiidesfăşurarea activităţii- Se desemnează câştigătorul/câştigătoriiSe desemnează câştigătorul/câştigătorii- Se vor repeta titlul şi principalele achiziţii ale copiilorSe vor repeta titlul şi principalele achiziţii ale copiilor