CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENŢĂ BARBU FLORIN DANIEL

Str. General Berthelot nr. 84, Parter, Spațiul B, Sector 1, Bucureşti, CP: 010172 E-mail: office@bda.com.ro, Tel./Fax: 021/322.03.12

www.barbu-si-asociatii.ro

Seminar INPPI – 23.09.2015 www.inppi.ro

PREZENTARE

LEGEA INSOLVENȚEI PERSOANEI FIZICE

Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice

Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din data de 26.06.2015

în vigoare de la data de 26.12.2015

AV. DANIEL BARBU AV. ROXANA SECITĂ

  2  

SCOPUL LEGII Legea insolvenței persoanei fizice instituie o procedură colectivă pentru redresarea situației financiare a debitorului – persoană fizică, de bună-credință, în vederea acoperirii într-o cât mai mare măsură a pasivului acestuia și descărcarii de datorii, în condițiile legii. Principii:

1. acordarea unei șanse debitorilor de bună-credință pentru redresarea financiară prin intermediul unui plan de rambursare a datoriilor;

2. facilitarea negocierilor amiabile a creanțelor și încheierea eventualelor acorduri cu creditorii pentru rambursarea datoriilor;

3. sprijinirea ieșirii din insolvență, chiar și prin descărcarea de datorii, în condițiile legii astfel încât debitorul să fie motivat să facă eforturi pentru a desfăşura activităţi generatoare de venituri, să fie facilitată reinserţia acestuia în mediul social şi contribuţia sa la viaţa economică a comunităţii, conform cu nivelul de pregătire profesională şi experienţa acumulată;

4. maximizarea gradului de recuperare a creanțelor și de valorificare a activelor, atunci când este cazul;

5. asigurarea în cadrul procedurii colective a unui tratament echitabil al creditorilor și a tratamentului egal pentru creditorii de același rang;

6. recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor; 7. derularea unei proceduri într-un termen rezonabil cu minimum de costuri pentru toți actorii

implicați; 8. asigurarea unui grad ridicat de transparență și previzibilitate în procedură.

  3  

DOMENIUL DE APLICARE Procedurile de insolvență prevăzute de Legea nr. 151/2015 se aplică debitorului persoană fizică ale cărui obligații nu rezultă din exploatarea unei întreprinderi (adică nu este profesionist în sensul art. 3 al Codului civil, care arată la al. (2) că „Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere”, respectiv la al. (3): „Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una ori mai multe persoane, a unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea sau înstrăinarea de bunuri ori în prestarea de servicii, indiferent dacă are ori nu un scop lucrativ.”și care:

1. are domiciliul, reședința sau reședința obișnuită de cel puțin 6 luni anterior depunerii cererii în România;

2. este în stare de insolvență (caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor pe măsură ce acestea devin scadente) și nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să își execute obligațiile contractate;

3. cuantumul total al obligațiilor sale scadente este cel puțin egal cu valoarea-prag (15 salarii minime pe economie), mai puțin pentru procedura simplificată de insolvență (maxim 10 salarii minime pe economie).

Nu poate beneficia de procedură debitorul care a mai fost subiect al unei astfel de proceduri ce s-a încheiat cu eliberarea de datoriile reziduale, cu mai puțin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenței. Creditor este orice persoană fizică sau juridică titular al unui drept de creanță împotriva averii debitorului. Creditorul chirografar este creditorul care nu are calitatea de titular al unei creanțe ce beneficiază de o cauză de preferință, dar și cel care beneficiază de o cauză de preferință, însă a cărui creanță nu este acoperită în totalitate de valoarea bunului afectat cauzei de preferință, pentru partea ce nu a fost acoperită.

  4  

(Obs.! Simpla înscriere a unei creanțe în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare nu determină transformarea acesteia într-o creanță care beneficiază de o cauză de preferință.) Calitatea de creditor o poate avea și persoana înrudită cu debitorul, iar prin persoană înrudită înțelegem: soț/soție, rudă sau afin până la gradul al treilea inclusiv, persoana fizică ce locuiește împreună cu debitorul, concubinul, logodnicul, persoana căreia debitorul îi prestează întreținere în mod curent, inclusiv persoana juridică la care debitorul deține controlul (capacitatea de a determina sau influența politica financiară sau operațională ori deciziile organelor persoanei juridice). Sunt excluse, în sensul că nu pot fi supuse unor măsuri de eşalonare, reducere ori ştergere în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta lege obligaţiile legale sau convenţionale de întreţinere (ultimele neputând depăşi un prag de 5 salarii medii pe an) și obligaţiile rezultate din atragerea răspunderii penale şi contravenţionale.

CONDIȚII PENTRU DEBITOR Procedurile prevăzute de lege nu sunt aplicabile debitorului:

a) în cazul căruia a fost închisă, din motive ce îi sunt imputabile, o procedură de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active sau o procedură simplificată de insolvenţă cu mai puţin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenţei;

b) care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;

c) care a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile;

  5  

d) care, deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabilă necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit;

e) care a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă;

f) care a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă. Se prezumă a fi avut acest efect:

1. contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, a unor datorii care reprezintă cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiilor, cu excepţia obligaţiilor excluse;

2. asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaţii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel;

3. efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăţi preferenţiale, care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;

4. transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice ori juridice în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenţă;

5. încetarea unui contract de muncă prin acordul părţilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii;

g) care la data formulării cererii de deschidere a unei proceduri de insolvenţă, potrivit prezentei legi, are deja deschisă o altă procedură de insolvenţă.

Prezumţiile prevăzute la lit. f) de mai sus sunt relative.

  6  

BUNURILE NEURMĂRIBILE Bunurile din averea debitorului care nu sunt supuse valorificării în cadrul procedurii de insolvență sunt: bunurile de uz personal sau casnic (fără ca valoarea fiecăruia să depășească 5.000 lei), obiectele de cult (fără ca valoarea fiecăruia să depășească 2.000 lei și dacă nu sunt mai multe de același fel), un vehicul (care să valoreze cel mult 5.000 euro și să fie indispensabil), obiectele necesare debitorului ce suferă de un handicap sau persoanelor din întreținerea sa și obiectele destinate îngrijirii bolnavilor, alimentele, bunurile ce servesc la exercitarea ocupației/profesiei, inventarul agricol, inclusiv animalele de muncă, furajele și semințele pentru cultură dacă debitorul se ocupă cu agricultura, scrisorile, fotografiile și tablourile personale sau de familie. Includem aici și sumele necesare pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil pentru debitor și cei aflați în întreținerea sa, care nu pot fi alocate plății creditorilor.

FORMELE PROCEDURII DE INSOLVENȚĂ

1. Procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor; 2. Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active; 3. Procedura simplificată de insolvență.

Cu respectarea condițiilor legale, procedura poate fi deschisă exclusiv la inițiativa debitorului persoană fizică, care însă nu este obligat să apeleze la prevederile legii.

  7  

Debitorul aflat în stare de insolvență astfel cum aceasta este definită de lege, poate depune la comisia de insolvență o cerere de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor. În cazul în care debitorul consideră că situația sa financiară este iremediabil compromisă și un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat și pus în executare, acesta poate solicita direct instanței judecătorești deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active. Debitorul care este în stare de insolvență și nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni capabil să își execute obligațiile într-o perioadă de maxim 12 luni, are domiciliul/reședința în România de cel puțin 6 luni anterior depunerii cererii și nu se află în acele cazuri în care nu poate beneficia de procedură, cuantumul total al obligațiilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile și are peste vârsta standard de pensionare sau și-a pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, poate solicita deschiderea procedurii simplificate a insolvenței.

ORGANELE CARE APLICĂ PROCEDURA DE INSOLVENȚĂ

1. Comisia de insolvență (la nivel central și județean); 2. Administratorul procedurii; 3. Instanțele judecătorești; 4. Lichidatorul.

Comisia de insolvență în a cărei circumscripție și-a avut debitorul domiciliul, reședința sau reședința obișnuită cel puțin 6 luni înaintea depunerii cererii de deschidere a procedurii de insolvență este competentă să exercite atribuțiile prevăzute de lege în această materie.

  8  

Administratorul procedurii este cel care administrează procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și este desemnat aleatoriu (cu excepția executorului judecătoresc care a început deja o executare), de comisia de insolvență dintre practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații și notarii publici înscriși în lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanei fizice. Toată activitatea sa va fi derulată sub controlul comisiei de insolvență. Onorariul său să va fi achitat din fonduri publice. Cererile din procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active, contestațiile împotriva deciziilor comisiei de insolvență și cererile de eliberare de datorii sunt de competența judecătoriei în a cărei circumscripție debitorul și-a avut domiciliul, reședința sau reședința obișnuită cel puțin 6 luni anterior sesizării instanței. Lichidatorul este desemnat aleatoriu (cu excepția celui care a fost anterior administrator, acesta poate fi desemnat și lichidator ulterior) de instanță dintre practicienii în insolvență, executorii judecătorești, avocații și notarii publici înscriși în Lista administratorilor procedurii și lichidatorilor pentru procedura insolvenței persoanei fizice, iar activitatea sa de administrare a procedurii judiciare prin lichidare de active va fi exercitată sub controlul instanței judecătorești, atribuțiile sale de supraveghere fiind îndeplinite în perioada postprocedură judiciară de insolvență prin lichidare de active sub controlul comisiei de insolvență. Onorariul lichidatorului se stabilește de către instanță și nu se prevede în lege că va fi achitat de debitor sau creditori. Toate cererile, acțiunile, contestațiile se vor judeca potrivit normelor Codului de procedură civilă referitoare la judecată în primă instanță, însă nu sunt aplicabile dispozițiile privind procedura de regularizare a cererii de chemare în judecată, termenul de depunere a întâmpinării este de maximum 15 zile de la comunicarea acțiunii, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul fixează primul termen de judecată în maximum 5 zile de la data depunerii întâmpinării.

  9  

CALITATEA DE ADMINISTRATOR AL PROCEDURII SAU LICHIDATOR

Potrivit art. 12 din Legea nr. 151/2015, poate fi administrator al procedurii sau lichidator persoana care:

a) a dobândit şi se află în exercitarea, în condiţiile legii, a uneia dintre următoarele profesii: practician în insolvenţă, executor judecătoresc, avocat, notar; b) are o vechime de cel puţin 3 ani în profesia de practician în insolvenţă sau de executor judecătoresc ori cumulat în aceste profesii şi este definitivat cel puţin în una dintre acestea; c) are o vechime de cel puţin 5 ani în profesia de avocat sau notar ori cumulat în aceste profesii sau în cele prevăzute la lit. b) şi este definitivat cel puţin în una dintre acestea; d) a absolvit cursuri de pregătire profesională în domeniul procedurii insolvenţei persoanei fizice şi în alte domenii cu relevanţă pentru administrarea procedurilor de insolvenţă; e) a fost admis la examenul pentru includerea în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice; f) se bucură de o bună reputaţie, constatată potrivit statutului profesiei din care face parte; g) nu a fost sancţionată pentru săvârşirea unei abateri disciplinare în anul anterior depunerii cererii de includere în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice;

  10  

h) face dovada că deţine un sediu profesional corespunzător acestei activităţi. Calitatea de practician în insolvenţă, executor judecătoresc, avocat, notar este compatibilă cu exercitarea calităţii de administrator al procedurii sau de lichidator pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. Fiecare corp profesional organizează cursuri de pregătire profesională în domeniul procedurii insolvenţei persoanei fizice şi în alte domenii cu relevanţă pentru administrarea procedurilor de insolvenţă. De asemenea, fiecare corp profesional organizează examenul pentru includerea în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. Conducerile celor patru corpuri profesionale adoptă o curriculă comună şi o metodologie unitară pentru desfăşurarea cursurilor şi a examenului, cu avizul comisiei de insolvenţă la nivel central. Sunt incluşi în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice, fără susţinerea examenului prevăzut la alin. (1) lit. e) şi alin. (3), practicienii în insolvenţă şi executorii judecătoreşti cu o vechime de peste 5 ani. Fiecare corp profesional comunică anual comisiei de insolvenţă la nivel central lista membrilor care sunt admişi pentru includere în Lista administratorilor procedurii şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei persoanelor fizice. Biroul administratorului procedurii/lichidatorului funcţionează în toate zilele lucrătoare, conform programului ce va fi afişat la loc vizibil, şi este dotat cu registratură şi arhivă proprie. Verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (6) se face de către organele de control ale profesiei din care face parte administratorul procedurii/lichidatorul. Controlul profesional al administratorului procedurii/lichidatorului se exercită în condiţiile legii speciale a profesiei, precum şi de Ministerul Justiţiei prin inspectorii generali de specialitate.

  11  

PROCEDURA ADMINISTRATIVĂ PE BAZĂ DE PLAN DE RAMBURSARE A DATORIILOR

Debitorul notifică intenția sa de deschidere a procedurii fiecărui creditor cunoscut, prin orice mijloc de comunicare ce asigură confirmarea primirii, cu cel puțin 30 de zile înainte de data depunerii cererii de deschidere a procedurii. Cererea de deschidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor este depusă de debitor la comisia de insolventa competentă (unde a avut domiciliul pentru minim 6 luni anterior).

Cererea debitorului este un formulat tipizat ce cuprinde:

a) motivele ce au condus la intrarea în insolvență; b) identificarea creditorilor cu arătarea creanțelor; c) arătarea măsurilor luate împotriva averii debitorului (acțiuni judiciare, proceduri de executare silită,

măsuri asigurătorii etc.); d) demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii; e) statutul civil; f) statutul profesional; g) cuantumul veniturilor din muncă și al celor asimilate acestora; h) bunurile debitorului; i) conturile debitorului; j) creanțele al căror titular este debitorul; k) orice drepturi reale altele decât dreptul de proprietate pe care debitorul le deține asupra bunurilor

altor persoane; l) actele cu titlu gratuit;

  12  

m) tranzacțiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii 3 ani anterior formulării cererii;

n) numele persoanelor cărora debitorul le prestează întreținere; o) litigiile în curs sau finalizate ce ar putea să influențeze patrimoniul debitorului; p) mențiunea că nu a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz de încredere prin fraudarea

creditorilor (art. 88 din Legea nr. 151/2015 care face trimitere la art. 239 Cod penal), a infracțiunii de evaziune fiscală, a infracțiunilor de fals sau a unei infracțiuni intenționate contra patrimoniului;

q) mențiunea că nu a beneficiat de o eliberare de datorii reziduale în ultimii 5 ani anterior depunerii cererii, respectiv că nu a făcut obiectul unei proceduri de insolvență pe bază de plan de rambursare ori de lichidare de active care a fost închisă din motive imputabile acestuia în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii;

r) denumirea societăților la care debitorul a avut calitatea de asociat unic, administrator sau asociat/acționar în ultimii 2 ani;

s) precizarea calității de PFA, titular al unei întreprinderi individuale sau membru al unei întreprinderi familiale deținută în ultimii 2 ani, dacă este cazul.

Cererea debitorului va fi însoțită de următoarele acte:

a) dovada faptului că este angajat sau că desfășoară o activitate producătoare de venituri ori documentele care atestă lipsa/reducerea capacității sale de muncă, iar, dacă este șomer, dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile și că a făcut toate demersurile specifice unei persoane diligente pentru obținerea unui loc de muncă;

b) documentele care să ateste veniturile din muncă și pe cele asimilate acestora, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestații sociale, precum și orice alte venituri, inclusiv cele cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală și dividende încasate într-o perioadă de 3 ani anteriori depunerii cererii, precum și o mențiune privind schimbările previzionate ale veniturilor în următorii 3 ani;

  13  

c) copii ale declarațiilor fiscale pentru ultimii 3 ani anteriori depunerii cererii; d) un extras de cazier judiciar și cazier fiscal la zi; e) un raport complet al Biroului de Credit emis cu maximum 30 de zile înainte de data depunerii

cererii; f) o propunere de plan de rambursare a datoriilor care conține cel puțin sumele pe care debitorul

consideră că le va putea plăti periodic creditorilor săi. În 30 de zile de la primirea cererii, comisia de insolvență își verifică competența teritorială, analizează cererea și anexele acesteia și, după ascultarea debitorului, pronunță una dintre următoarele soluții:

a) prin decizie, admite în principiu cererea de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și desemnează aleatoriu un administrator al procedurii, indicând și eventualele măsuri provizorii;

b) prin decizie, constată că situația financiară a debitorului este iremediabil compromisă și, după ce obține acordul debitorului, sesizează instanța pentru deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, în ipoteza în care debitorul are bunuri și/sau venituri urmăribile;

c) dacă se constată că debitorul îndeplinește condițiile pentru aplicarea procedurii simplificate, cu acordul debitorului, comisia de insolvență sesizează instanța competentă în vederea constatării îndeplinirii condițiilor pentru aplicarea acestui tip de procedură;

d) dacă, din analiza efectuată, rezultă că nu sunt îndeplinite condițiile legale, comisia de insolvență va emite o decizie de respingere a cererii de deschidere a procedurii pe bază de plan de rambursare. Asemănător, comisa respinge cererea și în cazul în care constată că debitorul are bunuri valorificabile din al căror preț se poate acoperi totalitatea creanțelor sau cuantumul datoriilor ce ar rămâne neplătite este mai mic decât valoarea-prag.

  14  

În termen de 7 zile de la data comunicării deciziei de admitere în principiu sau, după caz, de respingere, creditorii ori debitorul o pot/poate ataca formulând contestație la judecătoria în a cărei circumscripție și-a avut domiciliul, reședința sau reședința obișnuită debitorul cel puțin 6 luni anterior datei sesizării instanței. Motivele ce stau la baza contestației pot viza și nerespectarea competenței teritoriale. Contestația suspendă executarea deciziei comisiei de insolvență. Sentința instanței nu este executorie și poate fi atacată cu apel în 7 zile de la comunicarea sa, iar apelul se judecă de tribunal de urgență și cu precădere. În ipoteza în care cererea debitorului este respinsă deoarece acesta nu se află în insolvență (cerință prevăzută de art. 4 alin. 1, lit. b) și decizia a rămas definitivă, debitorul nu mai poate cere instanței deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active. O nouă cerere de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare sau a procedurii de insolvență judiciară prin lichidare de active poate fi formulată de către debitor numai dacă există o modificare a stării de fapt și numai după trecerea unei perioade de minimum 6 luni de la data rămânerii definitive a deciziei de respingere. În ipoteza în care, în calea de atac a apelului, judecătoria admite contestația împotriva deciziei de respingere a cererii de deschidere a procedurii de insolvență, instanța pronunță și admiterea sa în principiu și trimite dosarul comisiei de insolvență. Comisia primește dosarul și numește administratorul procedurii. La data emiterii deciziei de admitere în principiu a cererii de deschidere a procedurii insolvenței se suspendă provizoriu, de drept, executările silite începute împotriva averii debitorului. Suspendarea va dura până cel târziu la data aprobării planului sau până la rămânerea definitivă a sentinței prin care se soluționează cererea de confirmare a planului sau până la expirarea termenului de formulare a cererii de confirmare a planului. Cu toate acestea, suspendarea nu poate depăși 3 luni, cu excepția cazului în care

  15  

instanța a încuviințat prelungirea suspendării cu durate de până la 3 luni, dacă în lipsa acestei măsuri situația financiară a debitorului ar deveni iremediabil compromisă, existând un risc cert ca planul de rambursare a datoriilor să nu se poată realiza. Prima măsură pe care administratorul trebuie să o întreprindă după preluarea dosarului este îndeplinirea procedurii de notificare a creditorilor cu privire la numirea sa, solicitându-le, totodată, date referitoare la creanțele pe care aceștia le dețin. Notificarea se publică și în BPI, la secțiunea persoane fizice. Legea obligă creditorii ca, în termen de 30 de zile de la publicarea notificării în BPI, să transmită administratorului procedurii informarea cu privire la cuantumul și tipul creanței, evaluarea bunului grevat de o cauză de preferință și estimarea măsurilor de restructurare a creanței pe care le-ar putea accepta. În termen de 60 de zile de la publicarea notificării în BPI, pe baza răspunsurilor creditorilor, administratorul procedurii întocmește tabelul preliminar de creanțe pe care îl notifică creditorilor și debitorului. Împotriva înscrierilor efectuate în tabelul preliminar poate fi formulată de către creditori sau de către debitor contestație în termen de 7 zile de la comunicarea sa. Sentința prin care se soluționează contestația poate fi atacată cu apel în termen de 7 zile de la comunicare. Tribunalul va soluționa apelul de urgență și cu precădere. În 15 zile de la rămânerea definitivă a sentinței prin care a fost soluționată calea de atac împotriva hotărârii pronunțate asupra contestației, administratorul procedurii va întocmi tabelul definitiv de creanțe pe care îl va notifica creditorilor și debitorului și îl va depune la comisia de insolvență. În ipoteza în care nu sunt formulate contestații, tabelul preliminar devine tabel definitiv.

  16  

Ulterior notificării privind întocmirea tabelului definitiv de creanțe, în termen de 30 de zile, debitorul împreună cu administratorul procedurii elaborează un plan de rambursare a datoriilor. Planul de rambursare a datoriilor va cuprinde toate acele elemente prevăzute în dispozițiile art. 25 din lege, fiind practic corespondentul planului de reorganizare din procedura generală a insolvenței persoanei juridice. Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Debitorul și creditorii săi pot prevedea în plan și posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condițiile stabilite prin plan. Planul, însoțit de o evaluare elaborată de comisia de insolvență cu privire la fezabilitatea acestuia, se notifică creditorilor cunoscuți. După o perioadă de conciliere cu privire la plan (care poate dura de regulă 60 de zile, 90 de zile cu aprobarea comisiei de insolvență), în care se discută prevederile planului, se trece la votul asupra acestuia. Aprobarea planului se face de minim 55 % din creanțele din tabelul definitiv, cu condiția ca minim 30 % din creanțele cu drept de preferință să fi votat favorabil planul. La calculul majorității nu se iau în considerare voturile creditorilor înrudiți cu debitorul, daca doar cu votul lor s-ar fi atins majoritatea. Creditorii care nu-și exprimă votul, deși au fost notificați, se consideră că votează favorabil planul. Dacă planul de rambursare este aprobat sau considerat aprobat, comisia de insolvență constată deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor.

  17  

Dacă planul nu a fost aprobat sau nu au fost întrunite condițiile pentru a fi considerat aprobat (conform art. 28 din lege), administratorul procedurii consemnează într-un proces-verbal opinia sa cu privire la motivele neaprobării planului, la caracterul echitabil față de creditori al măsurilor propuse în plan și la fezabilitatea acestora. Cea care se va pronunța asupra confirmării sau infirmării constatărilor administratorului procedurii este comisia. Dacă planul de rambursare nu este aprobat în condițiile art. 28 din lege, debitorul are posibilitatea să ceară instanței, în termen de 7 zile de la comunicarea procesului-verbal al administratorului procedurii, fie confirmarea planului, fie deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active. Instanța are posibilitatea să treacă peste votul creditorilor, cu întrunirea condițiilor prevăzute la art. 32 al. (3), și să confirme totuși planul de rambursare. În ipoteza în care planul nu a fost aprobat și debitorul nu a formulat instanței competente cererea de confirmare a planului, comisia va emite o decizie prin care se va desesiza de cererea inițială a debitorului. Decizia poate fi atacată de debitor numai pentru motive de nelegalitate. La data rămânerii definitive a deciziei de desesizare a comisiei de insolvență, încetează și mandatul administratorului procedurii. Aprobarea planului de rambursare conduce la suspendarea de drept a tuturor măsurilor de executare silită adoptate pentru realizarea creanțelor asupra patrimoniului debitorului. Suspendarea nu se aplică și măsurilor de executare silită îndreptate împotriva codebitorilor și/sau terților garanți. În plus, de la data rămânerii definitive a tabelului de creanțe și până la rămânerea definitivă a sentinței prin care s-a soluționat cererea de eliberare de datorii se suspendă curgerea dobânzilor, penalităților,

  18  

majorărilor de întârziere și a oricăror accesorii ale obligațiilor de plată, cu excepția creanțelor care beneficiază de cauze de preferință ale căror dobânzi și alte accesorii se calculează conform actelor din care rezultă creanța. Totodată, se suspendă prescripția dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanțelor existente împotriva debitorului. Legiuitorul s-a aplecat și asupra contractelor în derulare stabilind prin art. 36 că acestea se consideră menținute la data admiterii în principiu a deschiderii procedurii. Orice clauză de desființare legată de deschiderea procedurii este nulă. Prin planul de rambursare a datoriilor se va stabili și situația acestor contracte pe durata procedurii. Drepturile și obligațiile debitorului pe durata procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor sunt enumerate în prevederile art. 37 din lege și au în vedere: cooperarea/colaborarea în mod activ atât cu comisia de insolvență, cât și cu administratorul procedurii, efectuarea de plăți către creditori, desfășurarea de activități producătoare de venituri, participarea la cursuri de educație financiară etc. Pe durata executării planului de rambursare, debitorul poate încheia, fără acordul administratorului procedurii, orice acte referitoare la bunurile neurmăribile, precum și orice acte care sunt necesare pentru întreținerea sa și a persoanelor aflate în întreținerea sa, în limita cheltuielilor aprobate pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil. În ceea ce privește bunurile urmăribile, debitorul va putea face, fără acordul administratorului procedurii, doar actele de administrare și conservare ce nu diminuează și nu pun în pericol valoarea acelui bun sau a altor bunuri ale debitorului. Pe durata executării planului de rambursare a datoriilor, debitorul nu poate contracta noi împrumuturi decât cu acordul comisiei de insolvență sesizată de administratorul procedurii și numai pentru rezolvarea unei situații de pericol pentru viața sau sănătatea debitorului sau a persoanelor aflate în întreținerea sa.

  19  

Administratorul procedurii are în principal atribuții de monitorizare a îndeplinirii planului de rambursare și raportare către creditori și comisia de insolvență a modului de executare a acestuia. Acesta poate fi schimbat de comisia de insolvență oricând, pentru motive temeinice, la sesizarea oricărui participant la procedură, respectiv la cererea creditorilor ce reprezintă majoritatea valorii totale a creanțelor, teoretic fără să invoce motive temeinice. Decizia comisiei de insolvență poate fi contestată la judecătorie. În cazul în care planul de rambursare a fost executat, comisia de insolvență, la sesizarea administratorului procedurii cu raportul final, necontestat sau rămas definitiv, constată îndeplinirea măsurilor și plata obligațiilor potrivit clauzelor planului și dispune închiderea procedurii prin decizie emisă în 30 de zile de la primirea raportului final. Decizia comisiei va sta la baza cererii debitorului adresată în condițiile art. 71 instanței pentru ștergerea datoriilor reziduale, constând în valoarea creanțelor ce depășesc cota de acoperire convenită prin planul de rambursare. Cu toate acestea, dacă, din motive neimputabile debitorului, planul nu mai poate fi dus la îndeplinire, debitorul și/sau administratorul procedurii pot/poate adresa comisiei o cerere de închidere a procedurii insolvenței pe bază de plan de rambursare și de deschidere a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active. Comisia va înainta cererea judecătoriei, dacă constată că planul nu mai poate fi executat. Pe de altă parte, creditorii pot cere deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active dacă, din motive neimputabile debitorului, nu au fost efectuate plăți conform planului de rambursare cel puțin 6 luni de la scadență. Pot cere deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active și creditorii curenți ale căror creanțe nu au fost achitate, din motive neimputabile debitorului, cel puțin 90 de zile de la scadență. Constatând neîndeplinirea planului din motive neimputabile debitorului (motivele neimputabile sunt situaţiile în care, deşi debitorul a depus diligenţe rezonabile pentru îndeplinirea unei obligaţii ce îi

  20  

revenea, evenimente externe independente de voinţa sa au influenţat într-un mod negativ îndeplinirea respectivei obligaţii), instanța va închide procedura insolvenței pe bază de plan de rambursare și va dispune deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active. În cazul în care, din motive imputabile debitorului, măsurile prevăzute în plan nu sunt executate sau sunt executate cu întârziere ori incomplet, orice creditor, administratorul procedurii sau comisia poate cere, de îndată, instanței închiderea procedurii. Prin aceeași cerere, creditorul poate solicita și deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active.

  21  

PROCEDURA JUDICIARĂ DE INSOLVENȚĂ PRIN LICHIDAREA ACTIVELOR DEBITORULUI

Instanța judecătorească competentă deschide acest tip de procedură la cererea debitorului dacă situația sa financiară este iremediabil compromisă (situaţia financiară iremediabil compromisă reprezintă acea stare caracterizată prin imposibilitatea manifestă de remediere a dificultăţilor financiare ale debitorului indiferent de adoptarea de măsuri ordinare sau extraordinare de îndreptare), dacă cererea de intrare în procedură pe bază de plan a fost respinsă de comisie cu propunerea de deschidere a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active, dacă niciun plan nu a fost aprobat sau confirmat și dacă planul nu poate fi îndeplinit din motive ce nu îi sunt imputabile debitorului, la cererea oricăruia dintre creditori, dacă planul nu poate fi adus la îndeplinire din motive neimputabile debitorului, la cererea tuturor creditorilor formulată în condițiile art. 43 alin. 6 din lege, dacă planul nu a fost adus la îndeplinire din motive imputabile debitorului. Cererea de deschidere a procedurii va fi însoțită de actele prevăzute de lege, art. 47 făcând trimitere la dispozițiile art. 13 dezvoltat mai sus și care enumeră înscrisurile ce trebuie anexate cererii debitorului privind deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Deschiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active are ca efecte următoarele:

a) debitorul nu își mai poate exercita dreptul de dispoziție asupra bunurilor urmăribile și veniturilor urmăribile din averea sa;

b) se suspendă de drept executările silite individuale împotriva averii debitorului; c) se suspendă prescripția dreptului creditorilor de a cere executarea silită a creanțelor acestora

împotriva averii debitorului, iar suspendarea va opera până la rămânerea definitivă a sentinței prin care s-a soluționat cererea de eliberare de datorii, respectiv până la închiderea procedurii;

  22  

d) se suspendă de drept curgerea penalităților, dobânzilor, majorărilor de întârziere etc. dacă procedura se deschide la cererea debitorului sau la cererea oricăruia dintre creditori (art. 46 lit. a) și b)).

Lichidatorul este desemnat aleatoriu de instanță, dintre lichidatorii de pe listă, cu sediul profesional în județul în care are loc procedura. Instanța stabilește și onorariul. Acesta poate fi schimbat de instanță oricând, pentru motive temeinice, la sesizarea oricărui participant la procedură, respectiv la cererea creditorilor ce reprezintă majoritatea valorii totale a creanțelor, teoretic fără să invoce motive temeinice. Decizia judecătoriei poate fi atacată cu apel. În urma deschiderii procedurii, lichidatorul notifică creditorii potrivit prevederilor Codului de procedură civilă pentru a transmite, în termen de 30 de zile, o informare privind creanțele. Creditorii de creanțe ce au fost înscriși în tabelul definitiv prevăzut la art. 24 din procedura pe bază de plan vor informa lichidatorul numai cu privire la creanțele născute după data întocmirii tabelului definitiv de creanțe. Astfel, lichidatorul va reactualiza, din oficiu, tabelul definitiv de creanțe prin raportare la plățile efectuate potrivit planului de rambursare a datoriilor. În 15 zile de la primirea informării menționate mai sus, lichidatorul va întocmi tabelul preliminar de creanțe. În cazul în care în procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a fost întocmit tabelul definitiv de creanțe, lichidatorul va reactualiza acest tabel. Debitorul și creditorii pot formula contestații față de tabelul de creanțe în termen de 7 zile de la comunicarea lui. În 15 zile de la soluționarea definitivă a contestației, lichidatorul va întocmi tabelul definitiv, iar în cazul necontestării, tabelul preliminar va deveni definitiv, debitorul și creditorii fiind notificați cu privire la aceasta. În 30 de zile de la data deschiderii procedurii, lichidatorul va efectua inventarul bunurilor din averea debitorului, inclusiv al drepturilor de creanță ale debitorului și al unor drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deține asupra bunurilor altor persoane.

  23  

Tot ulterior deschiderii procedurii, lichidatorul va face demersurile necesare deschiderii unui cont de lichidare pe numele debitorului la orice instituție de credit. În vederea satisfacerii creanțelor creditorilor, lichidatorul va valorifica toate bunurile urmăribile. În ceea ce privește bunurile deținute în coproprietate sau devălmășie, lichidatorul va formula cereri de partaj. Asupra partajului se va pronunța tot instanța competentă în procedura de insolvență prin lichidare de active, iar regulile de procedură aplicabile vor fi cele referitoare la partajul judiciar. Lichidarea bunurilor urmăribile începe îndată ce a fost finalizat inventarul bunurilor și a fost întocmit tabelul definitiv de creanțe. Vânzarea lor va respecta regulile Codului de procedură civilă în materie. Lichidatorul va încheia pe numele debitorului contractele de vânzare, iar sumele realizate din valorificarea bunurilor urmăribile vor fi depuse în contul de lichidare, în vederea distribuirii către creditori, potrivit planului de distribuire. În cazul în care, deși au fost efectuate toate demersurile prevăzute de lege, lichidatorul procedurii nu a reușit să valorifice un bun urmăribil în termen de 2 ani de la finalizarea inventarului și întocmirea tabelului definitiv de creanțe, acesta îi notifică pe creditori despre aceasta în vederea exercitării opțiunii de a dobândi proprietatea bunului în contul creanței. În condițiile prevăzute la art. 59, legiuitorul a oferit posibilitatea dării în plată speciale și acoperirii creanțelor creditorilor pe această cale. Asemănător procedurii insolvenței persoanei juridice, în situația în care procedura judiciară de insolvență se deschide potrivit prevederilor art. 43 alin. 6 (neexecutare de plan din motive imputabile debitorului) și art. 46 lit. c) (la cererea tuturor creditorilor dacă planul nu a fost la îndeplinire din motive imputabile debitorului) sau debitorul este menținut în procedura de insolvență, ca urmare a exprimării acordului tuturor creditorilor, lichidatorul sau oricare dintre creditori poate cere instanței anularea unor acte sau operațiuni încheiate de debitor în dauna creditorilor în vederea restituirii bunurilor transferate sau a valorii altor prestații executate. Acțiunea în anularea actelor frauduloase poate fi introdusă în termen de 1 an de

  24  

la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active conform art. 46 lit. c) sau, după caz, de la data exprimării acordului creditorilor de menținere a debitorului în procedură. Art. 62 arată ordinea de distribuire a sumelor obținute din lichidarea de active. Fondurile rezultate din veniturile grevate de cauze de preferinţă sau obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului, grevate de cauze de preferinţă, vor fi distribuite creditorilor beneficiari ai acestor cauze de preferinţă, după deducerea cheltuielilor procedurale aferente bunurilor respective, precum şi, dacă este cazul, a cheltuielilor avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită. În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe, creditorii vor avea, pentru diferenţă, o creanţă chirografară. Celelalte creanţe împotriva averii debitorului, înscrise în tabelul de creanţe, se plătesc în următoarea ordine:

1. taxe, timbre sau orice alte cheltuieli procedurale; 2. creanţe reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor obligaţii de întreţinere,

alocaţii pentru minori şi orice alte creanţe corelative obligaţiilor excluse, potrivit art. 3 pct. 14; 3. creanţe născute pe parcursul derulării procedurilor prevăzute de prezenta lege; 4. creanţe bugetare; 5. creanţe chirografare; 6. creanţe subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:

a) creanţe chirografare ale creditorilor înrudiţi cu debitorul; b) creanţe izvorând din acte cu titlu gratuit.

  25  

Sumele de distribuit între creditori în acelaşi rang de prioritate vor fi acordate proporţional cu suma alocată pentru fiecare creanţă, prin tabelul definitiv de creanţe. Titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară. În cazul insuficienţei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu acelaşi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă reprezentând suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor respective. După ce bunurile urmăribile au fost valorificate și sumele obținute au fost distribuite creditorilor în ordinea prevăzute de art. 62 din lege, lichidatorul întocmește raportul final, în maximum 30 de zile de la finalizarea lichidării. Totodată, el va face o prezentare a veniturilor debitorului. Pot fi formulate contestații la raport în 7 zile de la comunicarea lui. În 30 de zile de la data rămânerii definitive a raportului final, la cererea lichidatorului, instanța va pronunța închiderea procedurii judiciare de insolvență prin lichidare de active. Prin aceeași sentință, instanța va stabili și proporția din veniturile urmăribile ale debitorului care, după închiderea procedurii, poate fi afectată acoperirii pasivului. Lichidatorul rămâne învestit cu atribuțiile de supraveghere a debitorului postînchidere procedură. Pentru această activitate lichidatorul va fi remunerat conform hotărârii instanței. În orice stadiu al procedurii, dacă se descoperă că debitorul a încheiat acte sau a acționat, în orice mod, în frauda creditorilor anterior deschiderii procedurii de insolvență sau pe durata acesteia, orice creditor va putea solicita instanței închiderea procedurii. Pentru judecarea cererii vor fi citați toți creditorii, iar dacă aceștia își vor exprima acordul, procedura va putea continua, dar debitorul nu va beneficia de eliberarea de datorii reziduale. El va fi ținut să acopere în integralitate creanțele din tabel, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea prevăzută de art. 50 alin. 1, lit. d).

  26  

PROCEDURA SIMPLIFICATĂ DE INSOLVENȚĂ

Acest tip de procedură este aplicat debitorului care se află în stare de insolvență și nu există o probabilitate rezonabilă (probabilitate rezonabilă este acea probabilitate suficientă pentru a crea încrederea în producerea sau neproducerea unui rezultat) de a redeveni capabil să își execute obligațiile într-o perioadă de maxim 12 luni, are domiciliul/reședința în România de cel puțin 6 luni anterior depunerii cererii și nu se află în acele cazuri în care nu poate beneficia de procedură prevăzute la art. 4 alin. 3 și 4, cuantumul total al obligațiilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile și are peste vârsta standard de pensionare sau și-a pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, poate solicita deschiderea procedurii simplificate a insolvenței. Cerințele legii trebuie îndeplinite cumulativ. Cererea de aplicare a acestui tip de procedură se poate depune de către debitor la comisia de insolvență. Comisia va fi cea care va sesiza instanța competentă în vederea constatării îndeplinirii condițiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvență. Instanța sesizată, cu citarea debitorului și creditorilor, avizată de comisia de insolvență, va constata îndeplinirea de către debitor a condițiilor pentru aplicarea procedurii simplificate de insolvență sau va respinge cererea comisiei, după caz. Sentința poate fi atacată cu apel în 7 zile de la comunicare. Calea de atac va fi soluționată de tribunal de urgență și cu precădere. De la data rămânerii definitive a sentinței se suspendă de drept toate măsurile de executare silită adoptate pentru realizarea creanțelor asupra patrimoniului debitorului. Totodată, din același moment, se suspendă de drept în privința debitorului curgerea dobânzilor, penalităților, majorărilor de întârziere, precum și a oricăror altor asemenea accesorii ale obligației de plată.

  27  

În ipoteza deschiderii procedurii, instanța va stabili în sarcina debitorului următoarele obligații (ce trebuie îndeplinite pe durata a 3 ani de la primirea notificării privind admiterea cererii sale): să plătească creanțele curente pe măsură ce acestea devin scadente, să nu contracteze noi împrumuturi, să furnizeze, anual, comisiei de insolvență o informare cu privire la situația sa patrimonială, să informeze, de îndată, comisia cu privire la obținerea oricăror venituri suplimentare sau la dobândirea cu orice titlu de bunuri sau servicii a căror valoare depășește salariul minim pe economie. La expirarea termenului de 3 ani, comisia de insolvență va emite o decizie de încetare a aplicării procedurii simplificate de insolvență prin care constată îndeplinirea de către debitor a obligațiilor ce i-au revenit pe parcursul procedurii și a condițiilor pentru eliberarea de datorii reziduale. În situația în care debitorul nu își respectă obligațiile, comisia de insolvență, din oficiu sau la cererea unuia sau mai multor creditori, va emite o decizie prin care va constata încetarea aplicării procedurii simplificate de insolvență. Această decizie poate fi contestată la instanța competentă în 7 zile de la comunicarea sa. Important de reținut este faptul că, în cazul încetării de mai sus, debitorul va fi ținut să acopere creanțele anterioare depunerii cererii sale, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea, din care vor fi scăzute sumele deja achitate.

  28  

ELIBERAREA DE DATORIILE REZIDUALE

Acest demers presupune ștergerea, la închiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare, a creanțelor înscrise în tabelul de creanțe ce depășesc cota de acoperire convenită prin planul de rambursare, ștergerea creanțelor rămase acoperite la încetarea aplicării procedurii simplificate de insolvență, respectiv ștergerea creanțelor rămase neacoperite după perioada de supraveghere postînchidere procedură judiciară de insolvență prin lichidare de active. Prin eliberarea de datorii nu se sting și obligațiile codebitorilor sau ale terților garanți. În art. 71 legiuitorul a stabilit condițiile eliberării de datorii reziduale ca efect al respectării planului de rambursare a datoriilor și ca urmare a procedurii simplificate de insolvență, esența fiind că finalizarea cu succes a procedurilor poate duce la eliberarea de datorii reziduale, la cererea debitorului, adresată judecătoriei. Condițiile eliberării de datorii în cazul procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active sunt mult mai complicate. După închiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active, deschise potrivit art. 46 lit. a) sau b), debitorul va continua să facă plăţi către creditori, în proporţia din veniturile urmăribile stabilită de instanţă sau, după caz, de comisia de insolvenţă, şi va fi supus limitărilor şi interdicţiilor enumerate mai jos. Dacă după un an de la data închiderii procedurii, debitorul a acoperit o cotă de cel puţin 50% din valoarea totală a creanţelor, instanţa, la cererea debitorului, verificând dacă au fost respectate obligaţiile prevăzute şi interdicţiile prevăzute de lege, poate dispune eliberarea de datorii.

  29  

Dacă după 3 ani de la data închiderii procedurii, debitorul a acoperit cel puţin 40% din valoarea creanţelor, instanţa, la cererea debitorului, verificând dacă au fost respectate obligaţiile prevăzute şi interdicţiile prevăzute de lege, poate dispune eliberarea de datorii. Dacă, cu toate diligenţele sale, debitorul nu a reuşit să acopere cel puţin cel puţin 40% din valoarea creanţelor, instanţa, la cererea debitorului, verificând dacă au fost respectate obligaţiile prevăzute şi interdicţiile prevăzute de lege, poate dispune eliberarea de datorii, numai după trecerea unui termen de 5 ani de la închiderea procedurii. Pe duratele prevăzute mai sus debitorul are următoarele obligaţii:

a) să vireze în contul de lichidare suma reprezentând proporţia din veniturile urmăribile afectată plăţii pasivului, astfel cum a fost stabilită prin hotărârea de închidere a procedurii sau, după caz, prin decizia comisiei de insolvenţă, ca urmare a evaluărilor bianuale efectuate;

b) să informeze lichidatorul sau, după caz, comisia de insolvenţă cu privire la obţinerea oricăror venituri suplimentare faţă de cele comunicate la ultima raportare, în vederea recalculării proporţiei din aceste venituri destinate acoperirii pasivului şi să vireze în contul de lichidare cel puţin 40% din orice venit suplimentar ce depăşeşte salariul minim pe economie;

c) să comunice lichidatorului sau, după caz, comisiei de insolvenţă, trimestrial, o situaţie cu privire la viramentele efectuate;

d) să desfăşoare, în condiţiile legii, potrivit abilităţilor şi pregătirii sale profesionale, o activitate producătoare de venituri sau să caute un loc de muncă mai bine remunerat, iar în situaţia pierderii locului de muncă să depună toată diligenţa pentru obţinerea unui nou loc de muncă;

e) să informeze lichidatorul sau, după caz, comisia de insolvenţă cu privire la dobândirea, cu orice titlu, inclusiv din moşteniri sau donaţii, de bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie;

f) să participe la cursuri/programe de educaţie financiară organizate de comisia de insolvenţă;

  30  

g) să informeze lichidatorul sau, după caz, comisia de insolvenţă cu privire la orice schimbare a domiciliului sau a reşedinţei principale ori obişnuite nu mai târziu de 5 zile de la producerea schimbării.

Pe duratele prevăzute anterior debitorul este supus următoarelor interdicţii:

a) nu poate contracta noi împrumuturi, cu excepţia celor necesare pentru rezolvarea unei situaţii grave şi urgente de pericol pentru viaţa sau sănătatea sa ori a persoanelor aflate în întreţinerea sa, caz în care este necesar avizul prealabil al comisiei de insolvenţă;

b) nu poate face donaţii; c) nu poate refuza donaţii şi nu poate renunţa la moşteniri.

Atribuţiile lichidatorului între închiderea procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active şi eliberarea de datorii a debitorului

a) supraveghează respectarea de către debitor a obligaţiilor prevăzute de prezenta lege, pentru a putea beneficia de eliberarea de datorii;

b) virează către creditori sumele colectate în contul de lichidare, potrivit ordinii de distribuire prevăzute de lege;

c) întocmeşte trimestrial un raport privind plăţile efectuate şi respectarea de către debitor a obligaţiilor ce îi revin potrivit prezentei legi;

d) sesizează comisia de insolvenţă cu privire la modificările semnificative intervenite în situaţia patrimonială a debitorului, verificând, în acest scop, cel puţin bianual, registrele publice relevante;

e) la expirarea termenelor prevăzute la art. 72 alin. (2) - (4), întocmeşte un raport de evaluare în care menţionează cota de acoperire a creanţelor şi apreciază asupra modului în care debitorul şi-a respectat obligaţiile prevăzute de lege după închiderea procedurii şi prin care sesizează comisia de insolvenţă, în vederea emiterii deciziei prevăzute la art. 73 lit. c);

  31  

f) orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, dispuse de instanţă sau de comisia de insolvenţă. Respingerea eliberării de datorii reziduale de către instanță

a) debitorul şi-a încălcat, pe durata procedurii de insolvenţă, obligaţiile impuse prin prezenta lege sau prin planul de rambursare, inclusiv comportament neglijent ori lipsit de interes cu privire la executarea obligaţiilor ce îi revin în temeiul prezentei legi;

b) debitorul nu a respectat obligaţiile şi interdicţiile corespunzătoare perioadei de supraveghere postprocedură de insolvenţă;

c) pe durata procedurii de insolvenţă a intervenit sau constată oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4);

d) este prematur introdusă, caz în care debitorul poate formula o nouă cerere la expirarea termenului. În cazul respingerii cererii de eliberare de datorii, este ţinut să acopere creanţele cuprinse în tabelul de creanţe, în integralitatea lor, inclusiv dobânzile şi penalităţile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea prevăzută la art. 34 alin. (3), art. 50 alin. (1) lit. d) ori art. 68 alin. (3), din care se scad sumele achitate. Revocarea beneficiului eliberării de datoriile reziduale Dacă în termen de 3 ani de la pronunţarea hotărârii privind eliberarea de datorii se descoperă că debitorul a încheiat acte în frauda creditorilor anterior procedurii de insolvenţă sau pe durata acesteia, orice creditor poate solicita instanţei revocarea beneficiului eliberării de datoriile reziduale. În cazul admiterii cererii debitorul este ținut să acopere în integralitate creanțele cuprinse în tabelul de creanțe, inclusiv dobânzile și penalitățile care ar fi curs dacă nu ar fi operat suspendarea.

  32  

ASPECTE FINALE

Debitorul beneficiar al unei proceduri de insolvență care, din motive imputabile, a determinat închiderea procedurii, nu va mai putea formula o nouă cerere de deschidere a procedurii în termen de 5 ani de la data închiderii. Această interdicție este aplicabilă și debitorului cu privire la care s-a admis o cerere de revocare a beneficiului eliberării de datorii. Transmiterea calității procesuale în procedura insolvenței poate opera ca urmare a decesului debitorului și numai în condițiile prevăzute la art. 78 și următoarele din lege. Calitatea de creditor poate fi transmisă pe cale legală sau convențională. Comunicarea actelor de procedură se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, cu excepția situațiilor în care legea prevede expres doar comunicarea prin BPI. Organele care aplică procedura sunt scutite de plata taxei judicare de timbru. Cererea de deschidere a procedurii de insolvență este scutită de asemenea de achitarea taxei judiciare de timbru, însă orice altă acțiune sau cerere formulată de părți se va taxa cu taxa judiciară de timbru de 100 lei. Apelul va fi timbrat cu jumătate din taxa datorată la fond. Dacă apreciază necesar, administratorul procedurii poate solicita informaţii relevante despre patrimoniul debitorului oricărei instituţii publice sau autorităţi publice competente, precum şi oricărei persoane fizice ori juridice cu care debitorul a declarat că este sau că s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 2 ani ori în raporturi care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul debitorului, informaţiile fiind furnizate cu titlu gratuit.

Dacă debitorul are bunuri supuse transcripţiei, inscripţiei sau înregistrării în registrele de publicitate, lichidatorul procedurii va trimite instituţiilor sau autorităţilor publice care ţin aceste registre o copie de pe

  33  

hotărârea de deschidere a procedurii, spre a se face menţiune. Înscrierile în registrele de publicitate se realizează cu titlu gratuit.

Lichidatorul poate solicita informaţii relevante despre patrimoniul debitorului, activ și pasiv, oricărei instituţii publice sau autorităţi publice competente, precum şi oricărei persoane fizice sau juridice cu care debitorul a declarat că este sau că s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 2 ani sau în raporturi care ar putea sa afecteze în orice fel patrimoniul debitorului, informaţiile fiind furnizate cu titlu gratuit.

Finanţarea cheltuielilor necesare pentru aplicarea legii se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin bugetul Ministerului Economiei. Av. Daniel Barbu Av. Roxana Secită Septembrie, 2015