Prezentare Hale Industriale Si Mod de Calcul Poduri Rulante

8/10/2019 Prezentare Hale Industriale Si Mod de Calcul Poduri Rulante

1/27

HALE INDUSTRIALEcurs nr. 2


2/27

STRUCTURA CURSULUI

2. Actiuni asupra halelor metalice

- incarcari permenente

- incarcari temporare

- actiuni datorate utilajelor de ridicat

- actiuni climatice

- vant

- zapada

- variatii de temperatura

- incarcari exceptionale- actiuni seismice

- lovituri, explozii din procesul tehnologic


3/27

Greutatea elementelor de structura metalica realizate din OL37,OL44, OL52 poate fi adoptata intr-o apreciere generala conform datelor

din tabelul urmator (tinand cont de tipul podului rulant). Coeficientul

actiunilor permanente de poate lua n=1,1-1,3 .

HALE INDUSTRIALEACTIUNI PERMANENTE

Capacitatea de ridicare Consum otel [kg/mp]

a podului [kN] sarpanta acoperis stalpii grinzi de rulare TOTAL

fara pod rulant 20,,,30 20,,,30 40,,,60

cu cap.


4/27

In halele industriale pot circula poduri rulante sau podurisuspendate.

Podul rulant se deplaseaza pe sine de rulare, asezate pe grinzi

de rulare rezemate pe stalpii structurii halelor sau ai unor estacade.

Podul rulant suspendat se deplaseaza pe cai suspendate de

elementele structurii de rezistenta a planseului sau acoperisului incaperii

in care functioneaza.

HALE INDUSTRIALEACTIUNI DATORATE UTILA JELOR DE RIDICAT

Lhala=deschidere hala

Lpod=dechidere pod

POD RULANT

carucior

(pisica)

grinda de

rulare

grinda rulanta

suspendatacarucior

grinda (cale)

de rulare


5/27

Actiunile podurilor rulante se exercita sub forma de forte

verticale si orizontale, astfel:

- forte verticale

(transmise prin presiunea verticala exercitata

de rotile podului rulant asupra sinelor de rulare)- forte orizontale

(transmise de roti aplicate la fata superioara a sinelor

de rulare, fie in lungul, fie transversal sinei)

HALE INDUSTRIALEACTIUNI DATORATE UTILA JELOR DE RIDICAT


6/27

Cele mai importante actiuni climatice sunt:

- actiunea zapezii- actiunea vantului

HALE INDUSTRIALEACTIUNI CLIMATICE

Actiunea zapezii

Devine determinanta pentru elementele structurii de rezistenta a

acoperisului la hale cu structura metalica, in special cand invelitoarea

este usoara (tabla ondulata, cutata).

Intensitatea normata a incarcarii date de zapada se determina

cu relatia:

zezi

n

z gccp

unde: gzgreutatea de referinta a stratului de zapada;

cecoeficient prin care se tine seama de conditiile de expunere

a constructiei

czicoeficient prin care se tine seama de aglomerarea cu

zapada pe suprafata constructiei expusa zapezii


7/27


Valoarea de calcul se obtine aplicand formula:

unde:

gcoeficient partial de siguranta:

(pentru starea limita de rezistenta si stabilitate,

sub actiunea gruparilor fundamentale)

n

z

c

z pp g

2

)(3,04,0

g

gggg

rezultapoate

DAzonagc

ga

ze

p

af

gpincarcare distribuita echivalenta, determinata pe bazaintesitatilor normate ale incarcarilor verticale, exclusiv

zapada, care afecteaza elementele expuse si intervin

in gruparea fundamentala

ga= 2,2 (clasa de importanta III)


8/27


Actiunea vantuluiSe manifesta prin presiuni care se exercita pe fata direct

actionata a constructiei si prin suctiuni pe fata opusa.

Actiunea normata a vantului asupra elementelor de constructie

produce forte care se determina cu relatia:

vhni

n

v gzccp )(

unde:

coeficient de rafala;

cnicoeficient aerodinamic pe suprafata i;

(tine seama de forma constructiei)

ch(z) coeficient de variatie a presiunii in raport cu inaltimea z

deasupra terenului liber

gvpresiunea dinamica de baza stabilizata,

la 10m deasupra terenului


9/27


+0,8

L

H

cn3

cn1 cn2

+0,8 cn3

cn3

cn3

Valoarea de calcul se obtine aplicand formula:

n

v

c

v pp g

unde:g coeficient partial de siguranta:

2,1 aF ggg

(clasa III, zona A-C)


10/27

HALE INDUSTRIALEACTIUNI EXCEPTIONALE

Actiuni seismice

Fortele de inertie care se dezvolta pe parcursul unui cutremursunt dependente pe de o parte de natura miscarii seismice (care se

poate exprima functie de acceleratie, viteza, timp si directie) si pe de alta

parte functie de raspunsul structurii (functie de proprietatile elastice,

distributia maselor, proprietati de amortizare).


11/27

HALE INDUSTRIALECOMB INATII DE INCARCARI

Combinatiile de incarcari

Sunt cele corespunzatoare relatiilor din STAS 10101/0A 77:

pentru SLU din incarcari normale:

pentru SLU din incarcari exceptionale:

pentru SLEN din incarcari normale:

iigiiii VnnCnPn

EVnCP igii

igii VnCP


12/27

HALE INDUSTRIALECOMB INATII DE INCARCARI

unde:Pivaloare normata pentru:

- greutate proprie elemente structurale;

- greutate proprie invelitoare;

- greutate proprie pereti exteriori;

- greutate proprie pereti interiori, daca sunt legati de structura;Civaloare normata a incarcarii cvasipermanente pentru:

- greutate proprie instalatii sustinute de sarpanta acoperisului;

- greutate depunere praf industrial;

- instalatii cu pozitie fixa, legate de structura;

Vivaloare normata a incarcarii variabile pentru:

- zapada;

- vant;

-instalatii si utilaje nelegate de structura;

E forta seismica


13/27

HALE INDUSTRIALEALCATUIRE GENERALA

Halele industriale sunt alcatuite din urmatoarele subansamble

componente:

- structura de rezistenta a halei = cadrul transversal;

- ansamblul caii de rulare

- elementele de inchidere:- structura de rezistenta a acoperisului;

- structura de rezistenta a peretilor;

- sistemele de contravantuiri:

- in planul acoperisului:

- contravantuiri orizontale transversale;

- contravantuiri orizontale longitudinale;

- contravantuiri verticale;

- in planul peretilor:

- portal de vant;

- portale de franare.


14/27

HALE INDUSTRIALECALEA DE RULARE

3. ANSAMBLUL CAII DE RULARE


15/27


Grinzile cailor de rulare, denumite si grinzi de rulare, se alcatuiescde regula cu sectiune plina, de forma dublu T.

Unele grinzi cu deschidere mare care sustin poduri rulante cu

capacitate mare de ridicare, se proiecteaza cu doi pereti tip cheson.

In majoritatea cazurilor se foloseste solutia cu grinzi continue din otel

OL52, care prezinta urmatoarele avantaje:

- sectiuni mai miciconsum mai redus de material;

- rigiditate sporita si sageti mai mici;

- prinderi de stalpi relativ simple;

- comportare buna pentru grinda si sina.


16/27


Folosirea grinzilor simplu rezemate este indicata in urmatoarele cazuri:

- terenul de fundare este slab si se pot produce tasari importanteale stalpilor;

- diferenta intre deschiderile grinzilor alaturate este foarte mare.


17/27


Actiunidatorate podului rulant:

- verticale

sub roata caruciorului;sunt preluate de grinda de rularesi sunt transmise stalpilor

- orizontale transversale datorate franarea caruciorului

sunt preluate de grinda de franare

- orizontale longitudinale cauzate de franarea podului

sunt preluate de portalul de franare

A B


18/27


Det. A

GRINDA DE

FRANARE

GRINDA DERULARE

grinda

secundara

GRINDA DERULARE

Det. B

circulatie

platforma de platforma de

circulatie

contravantuire

GRINDA DE

FRANARE


19/27


3. 2. GRINDA DE RULARE

Este elemenetul principal de rezistenta al ansablului caii de rulare.

Preia urmatoarele incarcari:

- incarcarile verticale din podul rulant - pondere mare

- incarcarile permenente (greutate proprie) - pondere


20/27


VERIFICAREA GRINZII DE RULARE:

S L R si S (starea limita de rezistenta si stabilitate)

- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea

a 2 poduri rulante(efect dinamic, valori de calcul)

S L D(starea limita de reformatii)

- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiuneaa 2 poduri rulante(valori normate)

S L O(starea limita de oboseala)

- grinda este incarcata cu un convoi de forte format din actiunea

unui singur pod rulant(valori normate)

In urma efectuarii calculelor statice (linii de influentalinia infasuratoare)se obtin valorile Mx, Qx (din sarcinile verticale), My, Qy (din sarcinile orizontale)


21/27


3.2.1. VERIFICAREA GRINZII DE RULARE la SLR

x x

y

1

2

3

4

5

6

x

=MxIx y =Qx St Ix =

Qxhi ti =

Vzi ti

f

fy

x

y =MyIyf

xf

fx xf

y

neglijabil


22/27


50

zi

hsht

sina

grinda de

rulare

V

][250 mmhhz tsi


23/27


RyI

M

x

xx 1

Punctul 1

incovoiere dreapta

RyI

My

I

M

ffy

f

y

x

x

x 1,1

1 incovoiere oblica

RyI

Mx

xx 2

Punctul 2

incovoiere dreapta


24/27


RyI

M

x

xx 3

Punctul 3 (apartine numai grinzii de rulare)

fii

x Rth

Q

Rxxec h 222 3

Unde:

Rtz

V

ii

2,1

1,1


25/27


RyI

M

x

xx 4

Punctul 4 (idem pct. 3 dar fara sigma local)

fii

x Rth

Q

Rxec h 22 3


26/27


Punctul 5 (apartine grinzii de franare si grinzii secundare)

daca exista si platforma de circulatie

y

fxxf

f = MyIyfxyy

f

fy

6

5

4

3

2

1

y

y

xx

= yf

X55Mx

Ix

5

5


27/27


Punctul 5 (apartine grinzii de franare si grinzii secundare)

daca exista si platforma de circulatie

Apartine grinzii secundare Ry

I

Mf

x

x 55

5

Apartine grinzii de franare RxI

Mf

y

y 55

RyI

Mx

I

Mf

x

xf

y

y 55

5

55

Date post:	02-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	marius-hirtopanu
View:	562 times
Download:	18 times

Prezentare Hale Industriale Si Mod de Calcul Poduri Rulante

Documents