Date post: | 27-May-2015 |
Category: |
Education |
Upload: | bortan-horea |
View: | 3,345 times |
Download: | 9 times |
DIRECTII PRIORITARE IN PROMOVAREA SANATATII PE
PRINCIPII ECOLOGICE
Masterand: Gabor Aurelia Zoita
DEFINIREA ECOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ
Ecologia
studiază organizarea, corelaţiile şi interrelaţiile dintre sistemele biologice supraindividuale aflate în interacţiune cu mediul de viaţă;
studiază producţia şi productivitatea, stabilitatea, dinamica şi evoluţia generală a ecosistemelor;
are o sferă largă de cuprindere şi se situează la graniţa dintre ştiinţele naturii şi cele sociale;
s-a format ca ştiinţă din necesitatea cunoaşterii legităţilor ce dirijează fenomenele de organizare, funcţionare şi existenţă a lumii vii în strânsă interacţiune cu mediul abiotic;
integrează datele şi metodele de cercetare ale altor ştiinţe în propriul său domeniu de
cercetare.
ECOSISTEMUL UMAN
• Reprezintă un ansamblu integrat care cuprinde:
totalitatea fiinţelor umane, elementele naturale şi antropizate elementele definitorii ale societăţii
• Structura => BIOCENOZĂ + BIOTOP
mediul natural–echivalentul biotopului din ecologia generală;mediul antropic–totalitatea produselor create de om, depozite de deşeuri, reziduuri.
antropocenoză–totalitatea populaţiilor umane;fitocenoză–naturală şi de cultură;zoocenoză–naturală şi domestică.
în care acestea sunt integrate la un moment dat, prin interrelaţii complexe.
IMPORTANŢA ECOLOGIEI UMANE
Importanţa ecologiei:
studiază interdependenţa omului cu mediul său de viaţă ,
urmăreşte realizarea unui echilibru permanent pe baze biologice raţionale.
Pentru aceasta:
trebuie găsite căi de optimizare a interrelaţiilor organism-mediu cu respectarea legilor ecologice;
trebuie descoperiţi factorii de mediu potenţial perturbatori ai schimburilor de informaţie, energie şi substanţă în cadrul ecosistemului uman.
PRINCIPII ECOLOGICE
• Legi ecologice:
1. Legea minimului (Liebig,1840) => vegetaţia în creşterea ei depinde de acele elemente necesare în cantităţi minime.
Verificarea în practică -> completarea cu 2 principii : principiul substituirii factorilor principiul interacţiunii sau al conexiunii factorilor ecologici
2. Legea toleranţei (Blackman, 1905) => există un prag limită minim şi unul maxim, între care organismul îşi poate desfăşura activitatea.
3. Acţiunea combinată a factorilor ecologici Această lege, enunţată de Mitcherlich, arată că în natură organismele sunt supuse acţiunii globale a tuturor factorilor limitanţi, în anumite condiţii devenind precumpănitori unii, în alte condiţii alţii.
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI ECOLOGIA UMANĂ
INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATEIndicatori direcţi (pozitivi) Nivelul de reproducere a populaţiei: natalitatea, fertilitatea generală şi specifică, reproducerea
brută şi netă, fecunditatea Nivelul de supravieţuire a populaţiei: durata medie a vieţii, speranţa de viaţă la diferite vârste,
numărul supravieţuitorilor la diferite vârste, durata de viaţă sănătoasă, durata de viaţă activă, longevitatea populaţiei.
Dezvoltarea fizică a populaţiei: somatoscopia, fiziometria, somatometria Dezvoltarea psiho-intelectuală a populaţiei :nivelul sănătăţii mintale a populaţiei, dezvoltarea
neuro-psihică, dezvoltarea neuro-motorie şi capacitatea de muncă intelectuală a copiilor şi adolescenţilor, coeficientul de inteligenţă, nivelul de integrare psiho-socială a populaţiei.
Starea de nutriţie a populaţiei Capacitatea de muncă a populaţiei Ponderea populaţiei sănătoase Durata de supravieţuire fără incapacitate Condiţiile ecologice (sănătatea mediului ambiant) Dezvoltarea şi amploarea serviciilor de sănătate, a resurselor lor (materiale, financiare şi
umane). Eficienţa şi eficacitatea medicală şi economică a serviciilor de sănătate
STAREA DE SĂNĂTATE ŞI ECOLOGIA UMANĂ
INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATEIndicatori indirecţi Morbiditatea Invaliditatea Mortalitatea populaţiei Consum per capita/anual de alcool, tutun, droguri
Indicatori sintetici, globali, multicriteriali indicele de activitate a vieţii zilnice Indicele.I.R.S (Cumulate Illnes Rating Scale) incapacitate şi dependenţă Indicele de sănătate fizică
STUDIU APLICATIV
• Analiza demografica comparativa
POPULAŢIE
An Bazna România*
2003 3850 21733556
2004 3825 21673328
2005 3810 21623849
2006 3855 21584365
2007 4200
2008 4350
* - date oficiale INS
NATALITATEA
Natalitatea in Bazna
0,00
5,00
10,00
15,00
Indicator 10,20 11 12,1 13,4 13,8 13,2
2003 2004 2005 2006 2007 2008
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
Natalitatea in Bazna pe sexe %
FETEBAIETI
FETE 64,00 52,00 49,10 55,50 54,00 52,30
BAIETI 38,00 48,00 50,90 44,50 46,00 47,70
2003 2004 2005 2006 2007 2008
MORTALITATEA
9
9,5
10
10,5
11
Mortalitatea generala in Bazna
Indicator
Indicator 10,4 10,8 9,6 9,7 9,6 9,8
2003 2004 2005 2006 2007 2008
0
100
Cauzele mortalitatii in Bazna
Boli cardiovasculareTumori maligneAlte cauze
Boli cardiovasculare 72
Tumori maligne 22
Alte cauze 8
Pondere %
11,6
11,8
12
12,2
12,4
Mortalitatea generala in Romania
Indicator 12,3 11,9 12,1 12
2003 2004 2005 2006
SPORUL NATURAL
Sporul natural al populatiei in Bazna
0
1
2
3
4
Indicator 1,2 0,4 2,4 3,7 3,8 3,4
2003 2004 2005 2006 2007 2008
-3
-2
-1
0
Sporul natural al populatiei in Romania
Indicator -2,5 -1,9 -1,9 -1,8
2003 2004 2005 2006
MORBIDITATEA
Morbiditatea (in Bazna) prin diabet zaharat
0
1
2
3
4
Indicator 1,5 1,8 2,3 2,8 3,3 2,5
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin anemii
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
Indicator 0,8 0,6 0,6 0,8 0,7 0,8
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin epilepsie
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
Indicator 0,3 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4
2003 2004 2005 2006 2007 2008
MORBIDITATEA
Morbiditatea (in Bazna) prin cardiopatie cronica ischemica
0
2
4
6
Indicator 3,1 3,3 3,5 3,9 4,2 4
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin tumori maligne
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1
Indicator 0,6 0,7 0,7 0,7 0,8 0,9
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin cord pulmonar cronic
0,12
0,13
0,14
0,15
0,16
Indicator 0,13 0,13 0,13 0,14 0,15 0,15
2003 2004 2005 2006 2007 2008
MORBIDITATEA
Morbiditatea (in Bazna) prin boli hipertensive
0
2
4
6
8
10
12
Indicator 7,3 7,3 7,2 7,3 10,4 10,5
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin boli cerebro-vasculare
0
0,5
1
1,5
Indicator 0,8 0,8 0,9 0,9 1 1,1
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin boli pulmonare cronice obstructive
1,25
1,3
1,35
1,4
1,45
Indicator 1,3 1,3 1,4 1,4 1,4 1,3
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin boala ulceroasa
1,25
1,3
1,35
1,4
1,45
Indicator 1,4 1,4 1,3 1,3 1,4 1,4
2003 2004 2005 2006 2007 2008
MORBIDITATEA
Morbiditatea (in Bazna) prin ciroza hepatica
0
0,5
1
1,5
Indicator 1,3 1,2 1,1 0,6 0,6 0,4
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin tulburari mentale
0
0,5
1
1,5
2
Indicator 0,5 0,6 0,6 1,1 1,3 1,9
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Morbiditatea (in Bazna) prin avorturi la cerere
0
0,5
1
1,5
2
Indicator 1,4 1,6 1,2 1,2 0,8 0,9
2003 2004 2005 2006 2007 2008
CONCLUZII
Sporul natural al populatiei in Bazna înregistreză o scădere puternică în anul 2004, comparativ cu 2003, respectiv de la 1,2 la 0,4; în 2005 este înregistrată o creştere a sporului natural până la valoarea de 2,4; în anii următori, 2006 şi 2007, indicele de spor natural a crescut la 3,7, respectiv 3,8, urmând ca, în
2008 acest indice să scadă, din nou, la 3,4.
Sporul natural in Romania în 2003 se înregistra valoarea -2,5, apoi a crescut la -1,9 (în 2004 şi 2005), pentru a continua
creşterea la - 1,8 în 2006. Valorile pentru sporul natural în cazul României sunt negative, spre deosebire de cele înregistrate în localitatea Bazna.
Din comparaţia celor două grafice se observă o evoluţie diferenţiată a valorilor indicelui sporului natural în comuna Bazna şi în ţară.
Natalitatea Tendinţa de scădere a indicelui de natalitate în localitatea Bazna este în concordanţă cu scăderea
acestui indice în întreaga ţară.
Mortalitatea
In Bazna scade de la valoarea 10,4 înregistrată în anul 2003, la valoarea 9,8 în anul 2008
In Romania scade de la valoarea 12,3 înregistrată în anul 2003, la valoarea 12 în anul 2006, cea mai mare scădere fiind înregistrată în anul 2004, respectiv de 11,9.