Prezentare componenta e-Learning ITPR • Desfasurare: februarie 2012 – februarie 2013 • Rezultat: peste 1500 beneficiari au studiat in cadrul platformei, din care peste 500 intreprinzatori in turism si manageri de pensiuni • Graficul accesarii platformei eLearning din perioada februarie 2012 – martie 2013 • • Locatie utilizatori: utilizatorii au accesat platforma eLearning din diferite locatii (tari) > Romania, Franta, Republica Moldova, Italia, Germania, Grecia, SUA, Spania
Transcript
Prezentare componenta e-Learning ITPR • Desfasurare: februarie 2012 – februarie 2013
• Rezultat: peste 1500 beneficiari au studiat in cadrul platformei, din care peste 500
intreprinzatori in turism si manageri de pensiuni
• Graficul accesarii platformei eLearning din perioada februarie 2012 – martie 2013
•
• Locatie utilizatori: utilizatorii au accesat platforma eLearning din diferite locatii (tari) >
Romania, Franta, Republica Moldova, Italia, Germania, Grecia, SUA, Spania
Orasele din care s-au efectuat cele mai
multe accesari: Bucuresti, urmat de Cluj-
Napoca, Brasov, Constanta, Iasi
Browser-ele cele mai utilizate au fost (vezi mai
jos). De remarcat, ca platforma a fost accesata
si de pe dispozitive mobile (tablete, telefoane).
Graficul autentificarilor in platforma din
perioada februarie 2012 – martie 2013 are
forma
Luna cu cele mai multe autentificari, este mai 2012 cu
7971 de conectari – adica fiecare utilizator s-a conectat in
medie de 5 ori in platforma.
Autentificari platforma – zile
Ziua cu cele mai multe conectari a fost prima zi din
saptamana, luni. Ziua cu cele mai putine conectari a fost
sambata.
Autentificari platforma – ore
Platforma a fost accesa la orice ora din zi si noapte.
Intervalul orar cu cele mai putine conectari este 4-5
dimineata (33 conectari).
Intervalul orar cu cele mai multe conectari este 11-12 in
timpul zilei (3 411 conectari)
Au fost un numar de peste 2700 de mesaje schimbate doar prin intermediul
platformei; din care 1021 mesaje de pe forum si 1707 mesaje trimise intre utilizatori
prin intermediul mesageriei.
Din cele 1707 mesaje, 1039 mesaje contin fisiere atasate. A se mentiona ca multi
cursanti au preferat sa trimita mesaje directe profesorilor si consultantilor inclusiv
pe adresele de mail personale.
Prima sesiune de testare, numita Testare intermediara 1 a fost promovata in mai
putin de 7h dupa ce a fost activata. Cursantii cei rapizi care au promovat prima
Marketing şi promovare Călin VEGHEŞ & Alin ANGHELUŢĂ
Cursul de Marketing & Promovare a încercat să vă arate că:
clientul are întotdeauna dreptate
fără clienţi nu există afaceri
Clientul este elementul de referinţă al afacerilor de succes şi centrul
marketingului: succesul în afaceri este greu de obţinut fără
marketing...
Cursul de Marketing &
Promovare
a încercat să vă arate că:
clientul are întotdeauna
dreptate
fără clienţi nu există
afaceri:
Clientul este elementul de
referinţă al afacerilor de
succes şi centrul
marketingului: succesul în
afaceri este greu de obţinut
fără marketing...
Cursul de Marketing & Promovare
a (mai) încercat să arate că organizaţiile de succes:
studiază piaţa, consumatorul şi nevoile sale,
valorifică oportunităţile de afaceri existente şi
răspund contextului de marketing şi de afaceri existent printr-o combinaţie de produse şi servicii, preţuri şi tarife, canale de marketing şi mesaje menite să satisfacă nevoile şi aşteptările consumatorilor şi să permită atingerea obiectivelor de afaceri într-o manieră profitabilă.
Cursul de Marketing & Promovare a abordat teme referitoare la:
Marketingul produselor, serviciilor şi destinaţiilor turistice
Mediul de marketing al afacerilor în turism
Piaţa produselor, serviciilor şi destinaţiilor turistice
Cercetarea pieţei şi consumatorului de produse turistice
Strategia de marketing pe piaţa turistică
Produse, servicii şi destinaţii turistice – conţinut şi dezvoltare
Preţuri şi tarife ale produselor, serviciilor şi destinaţiilor turistice
Canale de marketing pe piaţa turistică
Comunicarea de marketing pe piaţa produselor, serviciilor şi
destinaţiilor turistice
Instrumente ale comunicării de marketing pe piaţa turistică:
publicitatea, promovarea vânzărilor, brandingul, comunicarea prin
eveniment, marketingul direct şi marketingul online.
... şi un exemplu de bune practici... din cantonul Graubunden (Elveţia)
... şi un exemplu de bune practici... din cantonul Graubunden (Elveţia)
consumatorul alege forma de cazare
pe care o preferă (simplă,
confortabilă sau luxoasă) şi...
... modul în care doreşte să ia masa
(rustic, confortabil sau pretenţios),
... şi un exemplu de bune practici... din cantonul Graubunden (Elveţia)
consumatorul alege tipul locaţiei
(dintre cele trei disponibile) în care
doreşte să-şi petreacă vacanţa în
cantonul Graubünden şi...
... îşi alege tipul de turism (felul
vacanţei) pe care îl preferă.
... şi un exemplu de bune practici... din cantonul Graubunden (Elveţia)
Pe baza opţiunilor consumatorului
este generată o broşură (în format
electronic) care poate fi vizualizată,
descărcată, citită...
... şi un exemplu de bune practici... din cantonul Graubünden (Elveţia)
După parcurgerea broşurii,
consumatorul poate să se înscrie
la un concurs al cărui premiu este
reprezentat chiar de vacanţa pe
care şi-a “proiectat-o” singur!
În plus, dacă este de acord,
acesta poate primi în continuare
newsletter-ul turistic al cantonului
Graubünden, ceea ce poate fi
doar începutul unei frumoase
prietenii...
Dacă, după încheierea cursului nostru,
v-aţi gândit şi dumneavoastră la o astfel de aplicaţie
care să promoveze produsele, serviciile sau destinaţiile turistice
pe care le oferiţi consumatorilor,
înseamnă că misiunea noastră a fost îndeplinită!
Vă mulţumim!
MANAGEMENT FINANCIAR
Profesor: Viorel Udma
Asistent: Cristian Tudorescu
Introducere in Management Financiar
Va felicitam pentru absolvirea modulului de Management Financiar din cursul Intreprinzatori in Turism!
Speram ca cele invatate in acest curs sa va ajute in activitate si chiar si in fundamentarea deciziilor financiare din viata de zi cu zi.
Ca in orice activitate economica, in domeniul turistic lucram cu bani si suntem pusi in fata unor decizii care au indirect efecte financiare (de genul deciziilor operationale) sau care sunt decizii financiare (decizii de pret, de investitii)
Mai ales perioada recenta de criza a adus in prim-plan un adevar: Este mai bine sa ne concentram pe urmarirea incasarilor si pe gestiunea numerarului, decat pe obtinerea unor profituri viitoare.
Introducere in Management Financiar
Cursul de management financiar în turism nu a pus accentul pe contabilitate sau pe
calcularea de raţii financiare complexe
A prezentat noţiuni, idei şi principii necesare în activitatea de zi cu zi a unui manager din
domeniul turistic.
Cursul s-a dorit a fi prezentat în termeni cât se poate de simpli şi a se concentra în primul
rând pe aspecte de management, şi numai după aceea pe cifre.
S-a discutat atât despre managementul financiar în sine (acel management financiar aplicabil
oricărei firme, indiferent de industria în care activează), cât şi despre aspectele specifice
activităţii turistice.
Principalele teme ale cursului (1)
• Introducere - Finante in turism
• Valoarea in timp (actualizata) a banilor
• Fluxuri de numerar
• Valoarea Actualizată Netă
• Fundamentarea deciziei de investitie
• Rata de actualizare
• Fluxuri de numerar speciale (anuitati, credite, leasing, perpetuitati)
Principalele teme ale cursului (2)
• Managementul veniturilor, al cheltuielilor si decizii de pret
• Ratii financiare
• Punctul de echilibru si Pretul minim (break-even point)
• Gestiunea numerarului
• Capital de lucru
• Stocuri si consumuri
Principalele teme ale cursului (3)
• Finantarea activitatii curente si a dezvoltarii
• Rata interna de rentabilitate
• Dobanda Anuala Efectiva (DAE)
• Costul mediu al capitalului
• Proiectii financiare
• Analiza rezultatelor istorice
Idei de retinut
• Valoarea in timp a banilor
• Rata de actualizare
• Dobanda Anuala Efectiva (DAE)
• Previzionare financiara
O idee de rememorat
Una din cheile gandirii financiare este intelegerea Valorii in timp a banilor
In curs ati vazut ca puteti sa luati decizii folosind un model matematic simplu:
• Daca depun la banca 100 RON la o dobanda de 10% timp de 2 ani, cat as avea in sold
peste cei 2 ani ?
– “compunere”
V2 = V0 x (1+r)2 = 100 x (1+10%)2 = 121 RON
• Dar daca doriti ca peste 20 ani sa va retrageti din afaceri in calitate de milionar in euro,
cat va trebui sa depuneti acum la banca, in conditii de dobanda de 5% anual ?
– “actualizare” sau aducere in prezent a unei sume, a unui flux de bani viitor
Situat în parcul natural Cabo de Gata-Nijar (Spania).
Complexul turistic se află în mijlocul unei ferme de creştere a animalelor.
Vechile construcţii ale vechii ferme au fost renovate cu grijă şi oferă în prezent toate condiţiile unei
vieţi moderne, reuşind totusi să păstreze specificul vieţii din trecut al fermei.
Complexul dispune de generoase spaţii anexe şi de agrement.
PLAN DE AFACERI
&
CERERE DE FINANTARE
IOANA TRIPON / MARIUS BOSTAN
RADU LIMPEDE
Planul de afaceri este documentul cel mai important în administrarea unei afaceri !
-Un plan de afaceri trebuie să fie simplu, specific, realist şi complet, altfel va fi dificil de implementat! -Planul de afaceri este un mod organizat, logic, de a analiza toate aspectele importante ale unei afaceri.
LA CE FOLOSEȘTE UN PLAN DE AFACERI? - Scopul unui PA:
Inceperea unei afaceri / Extindere (teritoriala, verticala, orizontala s.a.),
Acordarea unui împrumut / a unei Finantari
Stabilirea valorii unei afaceri în scopul vânzarii - Evaluare
DE REȚINUT – SFATURI UTILE: -Elaborarea unui plan de afaceri necesită timp (între 200 şi 400 de ore de muncă)
-Tonul ar trebui să fie cel de afaceri. Atenţie deosebită la exprimare şi la greşelile gramaticale
-Deoarece finanţatorii citesc multe planuri de afaceri, se vor utiliza graficele, schemele -Nimeni nu citeşte un plan de afaceri care are mai mult de 50 de pagini (maxim 25 pagini, restul fiind anexe tehnice si financiare) !
CE ESTE UN PLAN DE AFACERI? Documentul cel mai important în administrarea unei afaceri. Modul preferat de comunicare între întreprinzători şi potenţialii finanţatori sau investitori. Utilitatea planului de afaceri este atât internă (ca instrument de lucru al managerilor în orientarea afacerii) cât şi externă (pentru obţinerea unei finanţări, sau realizarea unei vânzări). TIPUL ȘI DURATA Planul de afaceri trebuie să proiecteze în mod normal, vânzările lunare pentru următoarele 12 luni, și apoi doar vânzările anuale pentru următorii 3 sau 5 ani. Aceasta nu înseamnă că firmele nu ar trebui să-și planifice pentru o perioadă mai mare de trei ani. Planul de afaceri va sublinia acţiunea necesară care trebuie realizată imediat precum şi chestiunile care trebuie luate în considerare pe termen mediu şi lung.
CE CONȚINE UN PLAN DE AFACERI?
1. Rezumatul – O pagina sau două, trebuie să fie scurt, cuprinzător şi interesant.
2. Descrierea afacerii – Forma legală, sediul, istoric, planuri de dezvoltare etc.
3. Produse şi servicii – Descrieti ceea ce vindeti sau furnizati.
4. Analiza pietei – Cine vă sunt clientii, unde se găsesc, nevoile și așteptările lor și cum ajungeti la ei.
5. Strategie si implementare – Includeti activităti, termene, bugete și persoanele responsabile.
6. Conducere şi organizare – Modul in care este organizată activitatea, echipa de management și membrii cheie.
7. Planul financiar – trebuie să includă cel putin previziunea Contului de Profit și Pierdere și tabelele cu fluxurile de numerar (Cash-Flow).
0. Cuprinsul – se face la final ,ca si Rezumatul, dar se inserează la începutul planului
.
STABILIREA OBIECTIVELOR
Obiectivele trebuie să fie concrete și măsurabile!
Fiţi specifici! atingerea unui anumit nivel de vânzări sau profit, un procent de creştere, o cotă de piaţă.
Nu folosiţi generalităţi! De exemplu: "să fii cel mai bun","creştere rapidă" sau "maximizarea satisfacţiei
clientului" nu pot fi măsurate cu adevărat.
MISIUNEA
Utilizaţi misiunea pentru
a defini conceptul de afaceri!
Misiunea companiei ar trebui să definească
obiectivele care stau la baza afacerii şi
obiectivele în termeni strategici generali,
inclusiv ce piaţă este deservită şi
ce beneficii sunt oferite.
PRINCIPII DE BAZĂ – Analiza Planului de Afaceri (1)
GANDIREA STRATEGICA – Unique Selling Proposition
Care este avantajul dvs. competitiv? Prin ce se diferentiază pensiunea dumneavoastră de toate celelalte?
Există vreo valoare adăugată pe care aveţi posibilitatea s-o menţineti şi s-o dezvoltati în timp?
Firme cu activitate mai indelungata: Firme start-up:
Rezultate ani anteriori Cheltuieli initiale
Istoricul societatii Nevoi active
Investitii Posibilitati finantare
Descrierea Echipei cu inserarea Organigramei si mentionarea numarului
de angajati si a rolului fiecarui post de conducere si a fiecarei profesii de
baza (ex. receptionera, camerista, ospatar, bucatar, ghid).
MGM. OPERATIONAL - Lantul de conducere - cine cui raporteaza - si
raporturile functionale dintre manageri, dintre manageri si angajati vor fi
mentionate pe scurt, cu trimiteri la Organigrama.
Procedurile de baza mentionate sintetic: spre exemplu, daca in industrie
avem un flux tehnologic, in Turism vom avea un lant de proceduri.
Cunoasteti-va clientii (varsta, venituri, obiceiuri de cumparare, mijloace de informare etc)
SEGMENTAREA PIETEI
Piata este formată din cumpărători care diferă între ei in functie de:
- Nevoi, dorinte
- Putere de cumparare
- Comportament
- Localizare geografica etc.
ANALIZA PIETEI
În analiza de piaţă descrieti: Explicati cât mai clar:
- Grupurile de clienţi tinta - Segmentarea
- Estimarile de crestere a pietei - Nevoile pietei
- Tendintele
Piata
Bugetarea oricarei afaceri incepe cu
BUGETUL de INVESTITII, adica cu nevoia achizitionarii si instalarii „Activelor fixe” sau „Imobilizarilor
corporale”, care pot fi:
Cladiri;
Utilaje, Echipamente,
mijloace de Transport
Activele fixe „intangibile“ ( sau Imobilizarile necorporale) sunt Marca, brevete inventie, software,
drepturile de proprietate intelectuala in general.
Odata finalizat Bugetul de investitii prezentat mai sus, nu trebuie uitat de bugetat
FONDUL de RULMENT sau „Capitalul Circulant” care ne va permite sa functionam pana la
rentabilizarea afacerii dintr-un volum de clienti indestulator *.
* In general fondul de rulment se va consuma, se va micsora pana cand nu atingem Pragul de
Rentabilitate, apoi se va stabiliza si va fi finantat din activitate si nu din capitalul asociatilor.
‼ Bugetarea trebuie asezata pe „Axa Timp” si corelata cu Activitatile proiectului - GANTT.
Banii nu sunt cheltuieti sau investiti dintr-o data, ci intr-o succesiune logica, optima prin corelarea
activitatilor. Masurati cu grija fiecare etapa inainte de a investi si evaluati momentul fiecarui pas !!
Bugetul
Graficul GANTT = Bugetarea si Activitatile pe axa timpului
Structura, cantitatile pe tipuri produse, servicii in UM (unitati masura) Proiectiile vor fi bazate pe clientul-tip, pe “portretul robot” al acestuia, caracteristic fiecarui segment. Puteti defini ca Unitate de Masura “Turistul” sau puteti defini numarul de servicii consumate de turistul-mediu, astfel incat in exemplul de mai sus puteti avea 3 “unitati-servicii-turist” consumate de un singur om cazat la Dvs.
