Home >Education >Prezentare biologie arama andreea_viii_a

Prezentare biologie arama andreea_viii_a

Date post:16-Apr-2017
Category:
View:273 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape statatoare (lacuri, mari, oceane) si ecosisteme de ape curgatoare (rauri, fluvii, paraie). Tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare, printre care importantul fluviu; Dunarea. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele principale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei.

  • Dupa pozitia lor geografica raurile sunt: de munte, colinare si de ses. Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar, in amestec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, ce se ancoreaza bine in solurile umede si moi.Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste.

    Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele 2 zone:zona superioara (zona pastravului)zona inferioara (zona crapului)

  • - substrat din bolovani si pietris- viteza mare de curgere a apei- apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura deobicei scazuta- frecvente cascade; nu se depune materie organica datorita curentului puternic al apei

  • - plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre- animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat- animale vertebrate: pesti (zglavocul - la malul apei, grindelul - pe sub pietre, pastravul, grindelul, boisteanul - in masa apei), amfibieni (broasca verde, tritonul), pasari (mierla, codobatura)

  • - substrat din nisip si mal- albie larga, viteza apei mica, debitul mare- apa tulbure, cantitate reduca de oxigen- temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna- depozite de material organic pe fundul apei

  • - plante: alge verzi microscopice - formeaza "fitoplanctonul", lintita, iarba broastei- animale nevertebrate: animale microscopite - formeaza "zooplanctonul", viermi, scoici, melci, larve de insecte- animale vertebrate: pesti (crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari

  • Albia este bine consolidata.- Adancime medie este de 10m.- Apa este foarte tulbure.- Pe fundul apei este mult nisip si mal. Oscilatii ale nivelului apei in functie de abundenta precipitatiilor sau de anotimp. Temperatura la sol este influentata de covorul vegetal , de tipul de sol si de prezenta apei. Astfel , solul umed se incalzeste mai greu decat solul uscat. Temperatura apei este influentata de anotimpsi precipitatii.

  • plante: fitoplancton bogat

    -specii de alge: brune , verzi , albastre.animale nevertebrate:

    zooplancton dezvoltat(cu care se hranesc organismele care traiesc in mal), melci, scoici, raci- animale vertebrate: pesti (crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, cega), serpi de apa, pasari (soimul dunarean), pesti proveniti din mare (morunul, pastruga, nisetrul)

  • Dunarea are o lungime de 2860 km din care 1075 in Romania - Intra in tara la Bazias si face granita cu Serbia, Bulgaria , Ucraina si R. Moldova. - Dunarea traverseaza tara noastra doar intre Calarasi si Galati - Aduna 98% din raurile Romaniei La intrare in tara are un debit de 5560 m3/s si ajunge pana la 6470 m3/s la Patlageanca ( locul unde Dunarea se desparte in doua brate). In lungul Dunarii se disting 4 mari sectoare : - Defileul Bazias Gura Vaii - Lunca Dunarii intre Drobeta si Calarasi - Sectorul Baltilor intre Calarasi si Braila Delta Dunarii intre Braila si Marea Neagra - in aceasta parte se imparte in aval de Tulcea in 3 brate : - Chilia - Sulina - Sfantul Gheorghe

  • Oscilatiile de nivel variaza in functie de cantitatea de precipitatii.Pe teritoriul tarii niastre , substratul albiei Dunarii variaza in functie de zona:

    -la intrarea in tara este stancos, - spre varsare devine mlos , argilos, nisipos.Apa este foarte tulbure.Adncimea apei ajunge la 10 m acolo unde albia se lateste. Debitul anual de apa este mare.Temperatura apei variaza in decursul anului. Iarna, de exemplu , pe Dunare se formeaza pod de gheata.

  • In apele fluviului sunt bine reprezentate att filoplanctonul ct si zooplanctonul.Fauna piscicola cuprinde specii valoroase : tiuca, alu, somn, ceg, crap, pltic.Primvara , ptrund din Marea Neagr in Dunre, pentru reproducere, sturionii( morun, nisetru, pstruga), apreciati att pentru carne, ct si pentru icre negre.

  • Construnctia propriu-zisa de la Portile de Fier a inceput in 1964. La 16 mai 1972 , sistemul hidroenergetic si de navigatie a fost inaugurat oficial, pe aceasta data sarbatorindu-se , de atunci , Ziua Portilor de Fier

  • Parcul National Portile de Fier a fost creat datorita varietatii ecosistemelor si al peisajului pitoresc al defileului. Aici exista peste 20 de rezervatii naturale. Unele specii de plante si animale nu traiesc decatin aceasta zona.

  • Datorita unicitatii si diversitatii ecosistemelor, zona Portile de Fier a fost declarata Parc National si detine 20 de rezervatii naturale. Intalnim aici specii unice : - laleaua cazanelor - pinul de Banat - vipera cu corn - broasca testoasa de uscat , etc. De asemenea intalnim aici o mare varietate de pesti : - somnul - stiuca - bibanul - scrumbia de Dunare - sturionii - morun , nisetru , pastruga - cega , etc. In aceata zona intalnim abundenta fito-planctonului si zoo-planctonului.

  • n Parcul Natural Balta Mic a Brilei au fost identificate 19 tipuri de habitate , 9 dintre acestea fiind de interes comunitar.

    Ecosistemele terestre se pot grupa n trei categorii: pduri, tufriuri, pajiti.Ecosistemele acvatice de pe teritoriul PN-BmB sunt direct influenate de regimul hidrologic al Dunrii:- blile pot fi permanente i temporare; - zonele mltinoase se ntlnesc la limita dintre uscat i ap;- privalurile sunt canaluri care fac legtura ntre Dunre i bli;- grlele fac legtura ntre blile de pe teritoriul parcului.

  • Importana pdurii n aceast zon umed este incontestabil, arboretele devenind principala component biosistemic.

  • Plante acvatice din zona mltinoas de la marginea apei

  • Plante fixate pe fundul apei, ale cror flori i frunze plutesc la suprafa

  • Plantele plutitoare i revars culoarea pe ochiuri senine de ap

  • Psri care ntregesc tabloul blii (vin din nordul sau din centrul Europei, din inutul Asiei, dar i din nordul Africii)

  • Psri ocrotite de lege

  • Dintre mamifere au fost semnalate: Iepure Vidra

  • Cinele enotVulpea roieMistre Pisica slbatic

  • SturioniScrumbia de Dunrealu vrgatSomn

  • PARCUL NATURAL BALTA MIC A BRILEI O ALTFEL DE DELT

  • Balta Mic a Brilei, rupt brutal din trmul de Eden al Blii Brilei, unde nimeni nu proteja, nimeni nu locuia n el ci lua doar ct i trebuia, inut al singurtii i al drumurilor de ap, al pdurii ncremenit n verde, al psrilor i ntinderilor de stuf, trebuie prezentat tuturor.n data de 15.06.2001 Parcul Natural Balta Mic a Brilei este declarat zon umed de importan internaional, prin includerea n lista Ramsar, la poziia 1074, care conserv pe o suprafa de 205 km2 ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre i mixte n regim liber de inundaie ce au mai rmas n urma ndiguirii blilor Brilei i Ialomiei (adic 8% din fosta Delt Interioar 2.413 km2).

  • In Delta Dunarii se intalnesc si lacuri : Fortuna, Puiu , Iacob, Merhei , Dranov, Isac , etc. Avand o influenta climatica pontica delta are o temperatura medie a lunii ianuarie intre 0 si 2 grade C si o temperatura medie a lunii iulie intre 22 si 23 grade C deci o temperatura medie anuala de peste 11 grade C . Precipitatiile din aceasta zona sunt uneori chiar sub 400 mm . In anul 1990 Delta Dunarii a fost declarata rezervatie a bioseferei datorita : - unicitatii si frumusetii locurilor - varietatii ecosistemelor - suprafetelor mari acoperite cu stuf - marii bogatii floristice si faunis - tice - datorita padurilor cu vegetatie subtropicala ( liane, arbori si arbusti specifici )Are o origine fluvio-maritima si are cea mai mare altitudine pe grindul Letea si este de 12,4m. Este o campie in formare fiind cel mai nou teritoriu din tara noastra . Are un relief pozitiv (uscatul si grindurile ) si un relief negativ (bratele Dunarii , canalele , baltile , iazurile , garlele , mlastinile , etc.) Uscatul deltei reprezinta 13% din suprafata deltei. La gurile bratelor Chilia si Sfantul Gheorghe s-au format delte secundare.

  • BIBLIOGRAFIEGiurescu, C., 1968, Istoricul oraului Brila din cele mai vechi timpuri pn astzi, Ed. tiinific, Bucureti, p. 15Marinescu, Gh. T., 1929, Analele Brilei, anul I nr. 4-6, p. 104Manolescu, R., 1965, Comerul rii Romneti i Moldovei cu Braovul (secoleleXIV - XVI), Bucureti, pp. 110-111Ielenicz, M., 2005, Geografia Romniei I. Geografia fizic, Ed. Universitar, BucuretiAndronache, I., 2008, Dinamica mediului geografic n Balta Brilei, Universitatea din Bucureti, Facultatea de Geografie, tez de doctorat, sursa: http://www.unibuc.ro/Posea, G., (coord.), 1982, Enciclopedia Geografic a Romniei, Ed. tiinific i Enciclopedic, BucuretiPacovschi, S., Leandru, V., 1958, Tipuri de pdure din Republica Popular Romn, Editura Agrosilvic, BucuretiGtescu, P., urcanu-Breier, A., 1965, Cteva aspecte ale bilanului hidrologic al lacurilor din lunca Dunrii, Hidrobiologia, vol. IIAntipa, G., 1910, Regiunea inundabil a Dunrii. Starea ei actual i mijloacele de a o pune n valoare, Bucureti

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended