PREVENIREA ACCIDETELOR LA COPII SI ADOLESCENTI

• Accidentele nu trebuie sa reprezinte un tribut al adaptarii copiilor la mediul de viata.

• Cunoasterea cauzelor generale ale accidentelor permite aplicarea masurilor de prevenire a acestora.

• In tari civilizate accidentele sunt cauze principale de deces pentru grupele de varsta:

- 1-4 ani ( 1/3 din cauzele de deces) - 5-14 ani ( 2/5 – 1/2 din cauzele de

deces).

• In Romania, accidentele reprezinta a doua cauza de deces pentru categoria de varsta 1-2 ani si prima cauza de deces pentru grupa de varsta 3-20 de ani.

• Principalele forme de accidente:

- pentru copiii sub 1 an, accidentele prin sufocare;

- 1-8 ani, accidentele termice si de circulatie:

- 9-14 ani, predomina intoxicatiile si innecul.

• Dupa locul producerii accidentelor:

- la domiciliu, pentru 1/3 din accidente; - la copiiii sub 5 ani, 2/3 din accidente se produc la

domiciliu; - la copiii sub 1 an, 87% din accidente sunt

determinate de lipsa supravegherii; - pe drumul de intoarcere de la scoala, se produc de

doua ori mai mult accidente decat pe drumul de deplasare catre scoala;

- in timpul zilei, cele mai multe accidente se produc intre orele 15 si 18 ( circulatie mai intensa, stare de oboseala accentuata, slabirea supravegherii);

• Dupa anotimp:

- in anotimpul cald se produc accidente prin traumatisme;

- in anotimpul rece, predomina otravirea si aspiratia

• Accidentele prin ingestia de substante toxice sunt mai frecvente la baieti decat la fete ( 50% sunt toxice utilizate pentru dezinfectie, dezinsectie, curatenie, alcoolul reprezinta 2-3%).

• Accidentele sunt mai frecvente inaintea mesei de pranz sau a cinei.

• In unele tari s-au introdus masuri penale in caz de accidente pentru lipsa de supraveghere a copiilor de catre parinti sau educatori.

PROFILAXIA ACCIDENTELOR DE CIRCULATIE

• Accidentele de circulatie au o cauza multifactoriala.

• La prevenirea lor trebuie sa participe:

- medici;

- sociologi;

- psihologi;

- psihiatri

- conducatori auto.

• Primul accident de circulatie mortal este consemnat in anul 1896, cu doua victime.

• Anual, mor in lume 200.000 de persoane si sunt inregistrate 6-7 milioane de raniti/an.

• Pentru fiecare accident mortal se inregistreaza 15 raniri grave si 30-40 de raniri usoare.

• Accidentele de circulatie ocupa locul 3 in structura cauzelor de mortalitate generala.

• Cele mai frecvente accidente mortale se intalnesc la persoane de 17-25 de ani si dupa 65 de ani.

• Riscul de a muri intr-un accident de circulatie, pentru varstele de 15-24 de ani, este de 3 ori mai mare decat prin alte boli.

• Principalele cauze care genereaza accidentele de circulatie:

- fenomene meteorologice;

- urbanizarea, intercomunitatea si mobilitatea crescuta;

- lipsa elementelor de sistematizare a circulatiei;

- relatia dintre nivelul tehnic al masinii si al drumurilor;

- profilul comportamental al conducatorului;

- antrenamentul la condus.

- stresul;

- oboseala;

- distanta mai mica de 20 de metri fata de automobilul din fata;

- consumul de bauturi alcoolice.

• Fenomenele meteorologice:

- iarna, numarul accidentelor este crescut (vant, zapada, gheata, intuneric mai mult timp din 24 de ore, comparativ cu alte anotimpuri).

- sosele umede ( apa de ploaie la viteza mai mare de 90km/ora favorizeaza formarea unei pelicule intre asflat si pneu, care favorizeaza derapajul).

• Profilul comportamental:

- elementul uman este responsabil in 70-90% de producerea accidentului, restul fiind determinat de starea tehnica a masinii si starea drumurilor;

- varsta conducatorului ( 17-25 si peste 65 de ani);

- sexul ( femeile sunt implicate in accidente cu 20% mai mult ziua si cu 40% mai mult noaptea decat barbatii);

- comportamentul alimentar (cantitatea, calitatea alimentelor, cronologia meselor, existenta bolii asociate).

• Antranamentul la condus:

- un studiu facut in SUA, a demonstrat ca 95,5% din accidnetele produse intr-un an s-au datorat “soferilor de duminica”;

- lipsa automatismelor prin freventa mare a intreruperilor in conducere, face din conducatorul auto un incepator pentru toata viata.

• Stresul: - creste frecventa cardiaca (EKG); - creste concentratia de catecolamine ( sub denivelare ST si aplatizare T); - pentru bolnavii coronarieni, riscul producerii

unui accident coronarian major este cu 54% mai mare;

- dupa 4 ore de conducere continua s-au inregistrat modificari ale traseelor EEG ( in Romania, cercetarile efectuate au demonstrat cresterea frecventei cardiace la 140/min, cresterea TA 170-180 mmHg si cresterea frecventei respiratorii 20/min.

• Oboseala: - in 8 ore de conducere, se realizeaza aprox 17.000 de manevre

( asupra volanului, pedalelor, schimbatorului de viteza, etc); - pozitia statica prelungita favorizeaza o distributie neeconomica

intre punctele de rezistenta si unitatile efectuate cu consecinte asupra consumului de oxigen.

- pozitia corecta ( spatele inclinat usor spre inapoi cu 10-15 grade, capul ramen drept, fara incordarea musculaturii gatului, coapsele flectate pe abdomen cu un unghi mai mare de 90 de grade, gambele flectate pe coapse cu un unghi mai mare de 120 de grade si piciorul flectat pe gamba cu un unghi de 9o de grade);

- oboseala se instaleaza dupa 3-4 ore de coondus neintrerupt, sau parcurgerea de 200-400 km in timpul noptii intre orele 23 -5 sau ziu intre 12-15 si se manifesta prin gestualitatea tipica ( aranjarea repetata a parului, manevrarea dispozitivelor de reglare a geamurilor).

• Consumul de bauturi alcoolice:

- soferii in varsta de pana la 25 de ani, cu alcolemia dubla fata de concentratria legal admisa, este descoperita cu ocazia diferitelor accidente mortale;

- bautorii cu experienta(atat la consumul de bauturi alcolice cat si la condus), produc accidente mai rar desi au alcolemii moderate;

- marii bautori, care genereaza 80% din accidentele mortale.

EFECTELE PRODUSE DE CONSUMUL DE ALCOOL LA CONDUCATORII AUTO

• Tulburari de sensibilitate;

• Tulburari de adaptare optica;

• Tulburari de apreciere a culorilor;

• Tulburari de coordonare neuromotorie;

• Erori in reactia de alegere simpla dintr-un set de reactii concrete;

• Cresterea tendintei catre viteze excesive sau manevre periculoase.

• Riscul de producere a accidentelor in functie de concentratia de alcool in sange:

- alcoolemie 0,5gr/l, riscul creste de 3 ori;

- alcoolemie 0,9gr/l, riscul creste de 5 ori;

- alcoolemie1,5gr/l, riscul creste de 15 ori;

- alcoolemie 2gr/l, riscul creste de 55 ori.

Efectele alcoolemiei NU pot fi diminuate de consumul de cafea ( cafeaua potentiaza alcoolemia).

Alcoolul potentiaza oboseala, in special la persoanele tinere si nevrotice.

MEDICAMENTE CONTRAINDICATE CONDUCATORILOR AUTO

• Sedativele si hipnoticele ( extraveral, nitrazepam, fenobarbital):

- potentiaza consecintele consumului de alcool;

- perturba atentia;

- intarzie raspunsul la stimuli externi;

- induce somnolenta.

Efectul dureaza aprox 14 ore.

• Analgetice si antipiretice ( aspirina, paracetamol):

- scad acuitatea vizuala;

- in prezenta alcoolului favorizeaza somnul;

- administrate concomitent cu cofeina, cresc excitabilitatea nervoasa.

• Antihistaminicele ( clorfeniramina, nilfanul, romerganul):

- provoaca somnolenta, ameteli si agitatie psihomotorie ( paradoxal).

• Tranchilizantele ( diazepamul, hidroxizinul, meprobamatul, napotonul)

- favorizeaza somnolenta, astenie, hipotonie.

• Lizadonul, papaverina, scobutilul, determina tulburari vizuale.

• Nefrixul: astenie, insotita de miopatie pasagera;

• Torecanul: reactie extrapiramidala;

• Propanololul: hipotensiune si tulburari vizuale;

• Teofilina: ameteli, irascibilitate;

• Efedrina, adrenalina: agitatie psihomotorie;

• Antidiabeticele: criza de hipoglicemie;

• Anestezicele: permit conducerea numai dupa 24-48 de ore.

• Fumatul, favorizeaza producerea de accidente prin aducerea excitanta, dar mai ales prin gestualitatea de cautare si de aprindere a tigarii.

• Fumatul in spatii inchise, favorizeaza concentratii mari de nicotina.

• Complexul toxic al compozitiei curentului de fum lateral, care contine de 5 ori mai mult oxid de carbon si de 3 ori mai mult gudron si nicotina.

• Abuzul de cafea: determina excitatie moderata, eliberarea de catecolamine si cresterea in circulatie de acizi grasi din colesterolul seric;

• Declanseaza crizele de spasmofilie;

• Starea de oboseala: determina scaderea performantelor psihofiziologice, si apre dupa 3 ore de conducere. Riscul creste dupa o noapte nedormita, oboseala la locul de munca, sau consum de alcool pe fond de oboseala.

MASURI PROFILACTICE PENTRU PREVENIREA ACCIDENTELOR DE

CIRCULATIE

• Masuri profilactice primare:

- masuri medicale;

- masuri de ordin social;

- masuri tehnice;

• Masuri profilactice secundare.

• Masuri profilactice tertiare.

• Masuri medicale: - examen medical pentru admitere la cursurile

de soferi; - examen medical la anumite intervale de timp

dupa obtinerea permisului; - educatie pentru sanatate, care sa integreze

elemente de educatie rutiera; - folosirea centurii de siguranta( greutatea

medie de 70 kg, creste dupa decelerare la 2500kg.la viteza de 60 km/ora si la 8960 kg la 100km/ora);

- educatie sanitara pt acordarea primului ajutor si obligativitatea trusei de prim ajutor in masina.

• Masuri de ordin social: - elaborarea Codului rutier; - amplificarea rolului preventiv al Politiei

Rutiere.• Masuri tehnice: privesc starea tehnica a

masinilor ( mecanisme de franare, directie, iluminat, pneuri, airbaguri, planuri metalice de separare intre motor si cabina, elemente de siguranta la nivelul usilor, fixarea in podea a scaunelor) si a drumurilor (sistematizare, semnalizare, iluminat).

• Masurile profilactice secundare se aplica cu precaderea in untitatile medicale si urmaresc prevenirea complicatiilor medico-sociale ale accidentelor de circulatie.

• Se impune asigurarea operativitatii si eficientei actului medical chiar la locul accidentului.

• Masurile tertiare, includ totalitatea masurilor care se iau pentru refacerea fizica si psihica a persoanelor in vederea reducerii sechelelor;

• Reeducare functionala si protezare in vederea insertiei sociale