Home >Documents >Preturi Transfer

Preturi Transfer

Date post:02-Jun-2018
Category:
View:246 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    1/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    1

    DECIZIA NR. 16

    DIN 20.01.2012Privind: soluionarea contestaiei formulate de SC X SRL , judetul Vrancea , depusa si

    inregistrata la DGFP Vrancea sub 31294/14.12.2011

    Directia Generala a Finantelor Publice Vrancea a fost sesizata de SC X SRL .......judeVrancea , prin contestatia depusa si inregistrata la DGFP Vrancea sub nr 31294/14.12.20asupra urmatoarelor aspecte :

    * Petenta contesta suma de .... lei , reprezentind : impozit pe profit = ..... lei si accesoriiimpozit pe profit = ...... lei , pe care o considera rezultatul inspectiei fiscale efectuate de catrereprezentantii DGFP Vrancea Activitatea de Inspectie Fiscala in perioada 02.11 15.11.20concretizata in emiterea si a Raportuluiinspectie fiscala nr F-VN 1464 / 15.11.2011

    **Solicita anularea

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    2/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    2

    1.Reclasificarea imprumutului primit de SC X SRL Golesti (denumita incontinuare X)

    In urma inspectiei fiscale efectuate , echipa de control a reclasificat imprumutacordat societatii X de catre societatea mama a grupului , Y ca fiind majorare de capital, descontractul initial incheiat in data de 01.04.2009 intre X si Y nu exista nici o clauza referitoare

    eventuala includere a acestor imprumuturi in capitalul social al companiei X. Asa cum reiese respectivul contract de imprumut , acesta a fost acordat initial de catre Y ca si capital de lupentru desfasurarea activitatii X si nicidecum cu intentia de a fi utilizat pentru crestecapitalului social al companiei, fapt demonstrat si prin aceea ca acest imprumut este singuacordat de catre compania Y si este rezultatul conversiei facturilor emise de catre Y si neachide X pina la data de 31.03.2009. Mentionam faptul ca aceste facturi sunt emise ca urmartranzactiilor comerciale desfasurate intre cele doua companii pina la data conversiei.

    Contractele contin clauze clare legate de rata dobinzii (costul) si de rambursa(obligatia de a achita intr-o perioada anume), care sunt caracteristicile principale ale uimprumut. De asemenea , durata acestui imprumut a fost mai mica de 1 an , deci a fost imprumut pe termen scurt .Din conversia facturilor in imprumut a rezultat un impozit veniturile persoanelor juridice nerezidente in valoare de ..... euro , impozit care a fost achitatcatre X .Partile contractante (X si Y) s-au comportat pe intreaga perioada a creditariiconformitate cu documentele incheiate, care au fost de altfel prezentate atit auditorului extercompaniei , cit si expertului contabil care a intocmit raportul de expertiza extra-judiciara depuOficiul National al Registrului Comertului ( care a decis aprobarea maririi de capital a efectuata in luna decembrie 2009) .

    Pentru a putea fi considerata majorare de capital , societatea trebuia sa respecprevederile Legii nr 31/1990, care precizeaza ca pentru a exista aceasta majorare trebuiae saconvoace Adunarea Generala a Asociatilor (AGA) care va numi unul sau mai multi experti peevaluarea caracterului cert, lichid si exigibil al aportului. In art. 215 alin. 3 se precizeaza ca ddepunerea raportului de expertiza , adunarea generala extraordinara convocata din nou, avinvedere concluziile expertilor , poate hotari majorarea capitalului social . In situatia de faraportul de expertiza este din data de 18.12.2009 (a fost publicat in Monitorul Oficial partea aa nr ....) , iar hotarirea a fost luata in AGA nr 2/31.12.2009, deci ulterior emiterii raportului, cce demonstreaza ca pina in luna decembrie 2009 nu era posibil sa se includa imprumutulcapitalul social intrucit la acea data lipsea expertiza , AGA nu luase hotarirea , iar aceasta hotanu era inregistrata la Registrul Comertului pentru a putea produce efecte fata de terti . Societa putut sa includa suma respectiva in capitalul social doar atunci cind au fost indeplinreglementarile legale (expertiza finalizata, hotarirea AGA luata , inregistrarea la RegistComertului publicata in Monitorul Oficial).

    Conform art 26 alin 1 si alin 2 din Legea nr 26/1990 privind Registrul Comertulu

    data inregistrarii in registru este data la care inregistrarea a fost efectiv operata in acest registrezulta de aici ca orice modificare care apare in actul constitutiv al societatii devine opozaberga omnes la data inregistrarii in Registrul Comertului sau la data publicarii in Monitorul Ofial Romaniei , conform art. 5 alin 1 din Legea nr 26/1990. In cazul de fata , Hotarirea AGA a adoptata in data de 31.12.2009, iar inregistrarea ei la Registru Comertului a fost facuta la data18.01.2010.Se poate observa astfel ca la data de 31.12.2009 contractul era inca contract imprumut, iar majorarea de capital s-a inregistrat dupa aceasta data, neexistind nici impediment legal in considerarea cheltuielilor cu dobinzile ca fiind deductibile. In conclucontractele de imprumut au ramas in registrul societatii sub aceeasi forma pina la Hotarirea Adin 31.12.2009 , cind au fost incluse in capitalul social .

    Pina la aceasta data, incluzind si perioada 17.03.2009 31.12.2009 , se puteau dedu

    cheltuielile cu dobinzile la imprumutul contractat .Din toate elementele prezentate mai sus , precum si din documentele care afundamentat operatiunea respectiva , reiese ca aceasta operatiune nu a avut caracter exclu

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    3/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    3

    fiscal , nu a generat nici un efect fiscal indirect (care sa nu poata fi obtinut in mod direct), operatiunea s-a incheiat intr-un mod cit se poate de normal, printr-o conversie a imprumutulucapitalul social al X , operatiune cit se poate de obisnuita , atit in Romania cit si in spateuropean , atit din punct de vedere economic cit si juridic .

    Aceeasi operatiune de marire a capitalului social care ar fi fost efectuata intr-un

    mod (de exemplu prin rambursarea integrala a imprumutului de catre X si contribuirea acelesume de catre Y prin varsamint de numerar ) ar fi condus la acelasi rezultat economic si jur(cu costuri mai mari datorita comisioanelor bancare) , fara a da nastere unei astfel de interprefiscale eronate.

    Petenta mentioneaza faptul ca , spre deosebire de doctrinele fiscale europenelegislatia si practica in Romania nu specifica ce anume ar trebui sa urmareasca un organ fisatunci cind interpreteaza o astfel de operatiune sau incearca o re-caracterizare a unei operatieconomice . Nu a inteles in ce anume a constat circumstantele economice pe care organul file-a luat in considerare pentru a face o astfel de reclasificare.

    Doctrina fiscala occidentala presupune ca atunci cind fiscul actioneaza in vederstabilirii impozitului , trebuie sa surprinda realitatea si nu aparenta, iar in acest caz fiscul nu eun tert , adica nu este tinut de situatia aparenta a partilor , ci de situatia juridica reala , chiar daceasta ii este mai putin favorabila comparativ cu situatia aparenta; doar cind fiscul actioneazvederea incasarii impozitului , dupa stabilirea acestuia , el redevine un tert si beneficiaza de togarantiile legale ale creditorului .

    2.Marja serviciilor de consultanta prestate de Y Metoda prezentata de catre X prin dosarul preturilor de transfer este comparar

    ofertelor prmite din partea companiilor de profil sau conform definitiei din OECD metopretului comparabil necontrolabil (prescurtat CUP) .Conform art 2.7 din ghidul OECD metCUP este cel mai direct si mai sigur mod de aplicare a principiului lungimii de brat . consecinta , in astfel de cazuri metoda CUP este preferabila fata de toate celelalte metode .

    Prin dosarul de transfer pus la dispozitia inspectorilor fiscali se poate observa preturile practicate de catre Y pentru serviciile prestate sunt cu mult sub cele practicate de companii care presteaza servicii similare celor prestate de catre Y catre X.

    Inspectorii fiscali au utilizat pentru comparatie metoda marjei nete , prin care comparat marja (adaosul) aplicata de Y asupra costurilor (in perioada analizata a fost de 7 conform declaratiei Y in cazul serviciilor de consultanta prestate catre PC) cu marja de profit rezultata dintr-un esantion de 7 companii de profil selectate de catre inspectori .

    Conform ghidului OECD metoda cea mai corecta este metoda CUP , dar daca totualegem metoda marjei nete , ar trebui sa comparam marja neta la final de an al Y si mediamarjelor nete aferenta celor 7 companii selectate de inspectori . Conform situatiilor financiareY in perioada 2008 2010, Y a realizat un rezultat din activitatile operationale negat

    informatiile fiind sintetizate in tabelul de mai jos :Perioada 2010 2009 2008 TotalCifra de afacerikDKKRezultatoperationalkDKKMarjaoperationala

    Ca urmare a informatiilor prezentate mai sus , fie alegind metoda CUP , fie ceamarjei nete, opinia X este ca preturile practicate de Y in perioada 01.07.2009 31.12.20

  • 8/10/2019 Preturi Transfer

    4/21http://anaf.mfinante.ro/wps/portal/Vrancea

    4

    respecta principiul lungimii de brat si reclasificarea sumei de ..... lei de catre echipa de inspefiscala ca fiind dobinda nedeductibila este nefondata .

    II. Prin Decizia nr F-VN 2514/15.11.2011 intocmita de reprezentantiiDGFP Vrancea , Activitatea de Inspectie Fiscala - se stabileste obligatiafiscala in suma de .... lei , reprezentind : impozit pe profit = .... lei si accesoriiimpozit pe profit = .... lei.

    In referatul inaintat cu adresa nr 10751/29.12.2011 de catre reprezentantii Activitade Inspectie Fiscala , se propune respingerea contestatiei ca fiind neintemeiata .

    III. Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei si avand invedere motivatiile emise de petenta, au rezultat urmatoarele aspecte.

    A). In ceea ce priveste contestatia formulata impotriva Deciziei nr F-VN 2514/15.11.2011 > , cauza supusa solutionarii o reprezinta legal

Embed Size (px)
Recommended