+ All Categories
Home > Documents > Presopunctura clasificare puncte

Presopunctura clasificare puncte

Date post: 08-Aug-2015
Category:
Upload: auraqqq
View: 626 times
Download: 36 times
Share this document with a friend
Description:
presopunctura
62
PRESOPUNCTURĂ ENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE Despre meridiane. Clasificarea punctelor Atunci când a fost descrisă în Nei Jing (cca 400 î. Hr.) teoria meridianelor avea deja o vechime mult mai mare şi are la bază principiul daoist conform căruia Qi-ul guvernează întregul univers cunoscut sau necunoscut nouă. Meridianele Circuitele energetice ale corpului în care parcursul Qi-ului a fost deseori asemuit cu curgerea apei se pot împărţi în două grupe: a. meridianele principale Jing Lo (King Lo) 12 la număr ele alcătuiesc anatomia energetică de bază a organismului uman. Sunt dispuse simetric şi bilateral în raport cu axa sagitală, străbătând întregul corp uman, formând o adevărată reţea energetică. Pe aceste traiecte Qi-ul circulă după un orar bine stabilit, parcurgând întregul circuit de câte 50 de ori pe zi, având un maxim energetic de două ore pe fiecare meridian. În acest interval de timp apar cel mai adesea simptomele diverselor boli (semn indiscutabil că meridianul respectiv a fost afectat) şi tot în această perioadă se poate aplica cu succes tratamentul specific. Matricea energetică a organismului apare încă din timpul vieţii embrionare contribuind la dezvoltarea organelor şi mecanismelor corpului uman totul pornind de la energia ancestrală, ereditară (de natură inn). Energia devine autonomă pornind din meridianul plămânului, odată cu prima respiraţie a noului născut. Mai trebuie menţionat că energia ereditară parcurge meridianul rinichiului, începând cu R1 situat în talpă, care primeşte energia de tip inn a pământului. Pagina 1 din 62
Transcript
Page 1: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Despre meridiane. Clasificarea punctelor

Atunci când a fost descrisă în Nei Jing (cca 400 î. Hr.) teoria meridianelor avea deja o vechime mult mai mare şi are la bază principiul daoist conform căruia Qi-ul guvernează întregul univers cunoscut sau necunoscut nouă.

Meridianele

Circuitele energetice ale corpului în care parcursul Qi-ului a fost deseori asemuit cu curgerea apei se pot împărţi în două grupe:a. meridianele principale Jing Lo (King Lo)

12 la număr ele alcătuiesc anatomia energetică de bază a organismului uman. Sunt dispuse simetric şi bilateral în raport cu axa sagitală, străbătând întregul corp uman, formând o adevărată reţea energetică. Pe aceste traiecte Qi-ul circulă după un orar bine stabilit, parcurgând întregul circuit de câte 50 de ori pe zi, având un maxim energetic de două ore pe fiecare meridian. În acest interval de timp apar cel mai adesea simptomele diverselor boli (semn indiscutabil că meridianul respectiv a fost afectat) şi tot în această perioadă se poate aplica cu succes tratamentul specific.Matricea energetică a organismului apare încă din timpul vieţii embrionare contribuind la dezvoltarea organelor şi mecanismelor corpului uman totul pornind de la energia ancestrală, ereditară (de natură inn). Energia devine autonomă pornind din meridianul plămânului, odată cu prima respiraţie a noului născut. Mai trebuie menţionat că energia ereditară parcurge meridianul rinichiului, începând cu R1 situat în talpă, care primeşte energia de tip inn a pământului. Transferul energiei are loc după următorul tipar: P-IG-S-SP-C-IS-VU-R-VS-TF-VB-F, din care se poate deduce foarte uşor regula mamă-fiu. Fiecare meridian are un traiect şi un orar propriu. Unele corespund unui organ plin, parenchimatos (plămân, splină-pancreas, inimă, rinichi,ficat) şi sunt de natură inn, altele unui viscer gol (intestin gros, stomac, intestin subţire, vezică urinară, veziculă biliară), de natură yang, în timp ce ultimele sunt asociate unor anumite funcţii („stăpânul inimii” cunoscut sub denumirile de pericard sau vase-sex, de natură inn şi trei încălzitori, trei focare sau trei făclii de natură yang).Meridianele inn sunt dispuse pe faţa internă sau antero-internă a membrelor, sensul circulaţiei energiei fiind centrifug (în cele trei meridiane ale membrelor superioare) şi centripet (în cele trei meridiane ale membrelor inferioare). Cele şase meridiane yang sunt dispuse pe faţa externă sau postero-externă a membrelor, sensul circulaţiei energiei fiind centripet (în cele trei meridiane ale membrelor superioare) şi centrifug (în cele trei meridiane ale membrelor inferioare). Meridianele situate pe feţele opuse ale fiecărui membru sunt cele inn-yang cuplate (P-IG, S-SP, C-IS, VU-R, VS-TF, VB-F).Meridianele yang formează trei planuri energetice superficiale : Tae Yang (yang superficial, IS+VU), Chao Yang (yang mijlociu, TF+VB), Yang Ming (yang profund, IG+S).

Pagina 1 din 45

Page 2: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Meridianele inn formează trei planuri energetice profunde : Tae Inn (inn superficial, SP+P), Tsiue Inn (inn mijlociu, F+VS), Chao Inn (inn profund, R+C).

A. Cheou Tae Inn (Fei-Ching): meridianul inn al plămânuluiConţine 11 puncte. Traiectul intern al meridianului începe în centrul stomacului, coboară şi face o buclă prin partea superioară a intestinului subţire apoi urcă, traversează diafragma şi se ramifică prin cei doi plămâni, continuă până la baza gâtului, apare la nivelul toracelui în punctul P 1, situat pe linia orizontală ce uneşte mamelonul cu axila, trece spre faţa antero-internă a braţului şi ajunge la nivelul cotului (P 5), de unde coboară pe faţa anterioară a antebraţului, prin şanţul radial (aici, pe punctele P 6, P 7, P 8, se palpează pulsul, conform procedurilor medicinii tradiţionale chineze) şi se termină în unghiul unghial intern al policelui dinspre index (P 11). Fluxul energetic al ficatului prin F 14, alimentează meridianul în punctul P 1. Un vas secundar ce porneşte din P 7 face legătura cu meridianul intestinului gros în IG 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale membrelor superioare, gât, plămâni.

Pagina 2 din 45

Page 3: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

1. Tchong-Fou: La 6 cun de linia mediană anterioară a toracelui pe orizontală, în spaţiul dintre coastele 1 şi 2.

2. Iunn-Menn: În depresiunea de sub extremitatea laterală a claviculei.

3. Tienn-Fou: Pe partea radială a muşchiului biceps brahial, la 6 cun deasupra pliului de flexiune al cotului.

4. Sie-Po: La 1 cun sub P 3.

Pagina 3 din 45

Page 4: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

5. Tchre-Tsre: Pe pliul de flexiune al cotului în partea radială a tendonului muşchiului biceps brahial, cotul fiind menţinut uşor flectat.

6. Krong-Tsoe: Pe partea radială a feţei anterioare a antebraţului la 6 cun deasupra pliului pumnului.

7. Lie-Tsiue: În şanţul radial la 1,5 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.

8. Tsing-Tsiu: La 1 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului în partea medială a apofizei stiloide radiale.

9. Trae-Iuann: Pe extremitatea radială a pliului transvers al pumnului, în partea laterală a arterei radiale.

10. Iu-Tsi: Pe extremitatea radială a pliului transvers al celei de-a doua articulaţii a policelui.

11. Chao-Chang: La 2 mm deasupra şi în afara unghiului extern al unghiei policelui.

B. Cheou Iang Ming (Fatchrang-Ching): meridianul yang al intestinului grosConţine 20 puncte. Traiectul superficial începe din unghiul unghial intern al indexului dinspre police (IG 1), unde primeşte energia printr-un vas secundar, din punctul P 7, urcă de-a lungul degetului până la încheietură (IG 4, IG 5), pe faţa posterioară a radiusului până la cot (IG 11), trece pe faţa anterioară a umărului (IG 14, IG 15), traversează umărul pe marginea posterioro-superioară a articulaţiei humerale (IG 16) de unde intersectează vasul guvernor (VG 14), ajunge pe partea anterolaterală a gâtului (IG 17, IG 18) de unde o ramură externă va continua ascendent până în punctul (IG 20) iar o ramură internă va coborî pe sub şanţul subclavicular către plămâni şi intestinul gros. Fluxul energetic al plămânului ( P 7) alimentează meridianul în punctul IG 1. Un vas secundar ce porneşte din IG 20 face legătura cu meridianul stomacului în S 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale membrelor superioare, gâtului, plămânilor, intestinului gros, mandibulei şi maxilarului.

1. Chang-Iang: La 2 mm deasupra şi în afara unghiului extern a1 unghiei indexului.

2. El-Tsienn: Pe marginea externă a indexului în depresiunea distală a articulaţiei metacarpo-falangiene.

3. Sann-Tsienn: Pe marginea externă a indexului imediat înapoia extremităţii distale a celui de al doilea metacarpian.

4. Ro-Kou: În unghiul format de joncţiunea metacarpienelor I şi II.5. Iang-Tsri: În mijlocul tabacherei anatomice la nivelul radiusului.6. Pien-Li: La 3 cun deasupra lui IG 5.7. Oenn-Leou: La 5 cun deasupra lui IG 5.8. Sia-Lienn: La 4 cun sub IG 11.9. Chan-Lienn: La 3 cun sub IG 11.10. Sann-Li: La 2 cun sub IG 11.11. Tsiou-Tchre: În depresiunea ce se formează la flectarea cotului,

extremitatea laterală a pliului de flexiune al cotului.

12. Tcheo-Tsiao: Deasupra condilului lateral al humerusului. 13. Ou-Li: La 3 cun deasupra lui IG 11.14. Pi-Nao: La extremitatea interioară V-ului deltoidian în linie cu IG

11.15. Tienn-Iu: În depresiunea acromionului care se formează la

ridicarea în abducţie a braţului.16. Tsiu-Kou: În depresiunea dintre extremitatea acromială a

claviculei şi spina omoplatului.17. Tienn-Ting: La cca. 1 cun sub IG 18, pe marginea posterioară a

muşchiului sterno-cleido-mastoidian. Pentru localizare, capul se menţine în extensie.

18. Fou-Trou: La 3 cun lateral de cartilajul tiroid, între capătul sternal şi cel clavicular al muşchiului sterno-cleido-mastoidian.

19. Ro-Tsiao: 0,5 cun lateral de VG 26.

Pagina 4 din 45

Page 5: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

20. Iang-Siang: Pe pliul nazo-genian, la nivelul marginii inferioare a aripei nasului.

Pagina 5 din 45

Page 6: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

C. Tsou Iang Ming (Oe-Ching): meridianul yang al stomaculuiConţine 45 puncte. Opiniile privind traiectul meridianului între S 1-S 9 reprezintă motiv de dispută între specialişti. Traiectul extern în prima variantă, se presupune a începe în punctul S 1 situat pe rebordul inferior al orbitei, coboară până la 1 cun în afara comisurii bucale (S 4), continuă de-a lungul mandibulei prin S 5, către S 6 (situat la 1,5 cun de unghiul maxilar inferior), de unde urcă în faţa tragusului (S 7), apoi la 1 cun în spatele şi la 3 cun deasupra unghiului extern al orbitei (S 8). De aici descinde pe un traiect paralel (S 8-S 5) până la partea antero-laterală a gâtului, în punctul S 9 şi spre baza acestuia (S 12). Cea de-a doua variantă presupune că punctul S 1 este situat la 1 cun în spatele şi 4 cun deasupra unghiului extern al orbitei, de unde meridianul descinde în faţa tragusului (S 2), contiună coborârea spre S 3 (situat pe unghiul maxilar inferior), urcă pe rebordul inferior al orbitei (S 4), coboară în S 5, situat imediat sub el, la mai puţin de 1 cun, la nivelul pliului nazogenian (S 6), în S 7, alături de comisura buzelor şi apoi în punctul S 8, aflat pe marginea mandibulei, mai jos de punctul S 3. Începând cu punctul S 9, cele două variante revin la acelaşi numitor comun. S 12 este punctul din care meridianul începe traversarea toracelui pe o linie ce trece deasupra mamelonului (S 13-S 19), apoi a abdomenului la 2 cun de ombilic (S 20-S 30), coboară pe coapsă şi pe faţa antero-laterală a genunchiului spre gambă (S 36), pe marginea externă a tibiei şi a feţei dorsale a labei piciorului până unghiul unghial intern al celui de-al doilea deget dinspre al treilea deget. Din S 3 traiectul meridianului se intersectează cu VG în punctul VG 27, iar din S 4, cu MC în punctul MC 24. Un traiect intern pleacă din S 3 urcă până la 1 cun lateral de colţul intern al ochiului de unde coboară în S 1; un altul coboară din S 7 către laringe; un al treilea descinde profund din S 12 de-a lungul meridianului, prin plămân, diafragmă, stomac şi splină-pancreas, intestine, pentru a reveni la suprafaţă prin S 30. Un ultim vas secundar uneşte punctul S 36 cu S 45. Fluxul energetic al intestinului gros (IG 20) alimentează meridianul în punctul S 1. Un vas secundar ce porneşte din S 42 face legătura cu meridianul splină-pancreas în SP 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale ochilor, nasului, mandibulei şi maxilarului, gâtului, plămânilor, intestinului gros, intestinului subţire, ale membrelor inferioare.

1. Treou-Oe: Între punctul infraorbitar şi globul ocular.2. Sia-Koann: În depresiunea orificiului infraorbitar.3. Tsia-Tchre: Sub punctul S 2, la nivelul marginii inferioare a

aripei nasului.4. Tchreng-Tsri: La 0,4 cun lateral de comisura bucală.5. Se-Pae: Pe marginea anterioară a muşchiului maseter, la nivelul

unghiului mandibulei.6. Tsiu-Tsiao: Pe proeminenţa muşchiului maseter ce se formează la

contracture forţată a acestui muşchi.7. Ti-Tsrang: Anterior de apofiza condilului mandibulei în

depresiunea de sub marginea inferioară a arcadei zigomatice.8. Ta-Ing: La 0,5 cun posterior de unghiul supero-lateral format de

linia de inserţie a părului la nivelul frunţii.

9. Jenn-Ing: Latertal de cartilajul tiroid pe marginea anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian, posterior de artera carotidă comună.

10. Choe-Trou: Pe marginea anterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian la jumătatea distanţei dintre S 9 şi S 11.

11. Tsri-Che: Pe marginea superioară a claviculei sub S 9.12. Tsiu-Prenn: Pe linia mamelonară în mijlocul fosei

supraclaviculare.13. Tsri-Rou: La 4 cun lateral de MC 21, pe linia medio-claviculară.14. Krou-Fang: La 4 cun lateral de MC 20, în primul spaţiu

intercostal.15. Ou-I: La 4 cun lateral de MC 19, în spaţiul al doilea intercostal.

Pagina 6 din 45

Page 7: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

16. Ing-Tchroang: La 4 cun lateral de MC 18, în spaţiul al treilea intercostal.

17. Jou-Tchong: În al patrulea spaţiu intercostal pe linia medioclaviculară. Autorii moderni chinezi îl situează în centrul mamelonului şi îl recomandă doar ca punct de reper, fiind contraindicată înţeparea sau moxa la nivelul său.

18. Jou-Kenn: Sub mamelon, în al cincilea spaţiu intercostal.19. Pou-Jong: La 2 cun lateral de MC 14 şi 6 cun deasupra

ombilicului.20. Tchrang-Mann: La 2 cun lateral de MC 13 şi 5 cun deasupra

ombilicului.21. Leang-Menn: La 2 cun lateral de MC 12 şi 4 cun deasupra

ombilicului.22. Koann-Menn: La 2 cun lateral de MC 11 şi 3 cun deasupra

ombilicului.23. Trae-I: La 2 cun lateral de MC 10 şi 2 cun deasupra ombilicului.24. Roa-Jeou: La 2 cun lateral de MC 9 şi 1 cun deasupra

ombilicului.25. Tien-Tchrou: La 2 cun lateral de ombilic.26. Oae-Ling: La 2 cun lateral de MC 7 şi 1 cun sub ombilic.27. Ta-Tsiu: La 2 cun lateral de MC 5 şi 2 cun sub ombilic.28. Choe-Tao: La 2 cun lateral de MC 4 şi 3 cun sub ombilic.29. Koe-Lae: La 2 cun lateral de MC 3 şi 4 cun sub S 25.30. Tsri-Tchrong: La 2 cun lateral de MC 2 şi 5 cun sub S 25.

31. Pi-Koann: Sub spina iliacă anterosuperioară la nivelul marginii superioare a simfizei pubiene.

32. Fou-Trou: La 6 cun deasupa marginii superioare a rotulei.33. Inn-Che: La 3 cun deasupra marginii superioare laterale a rotulei,

într-o depresiune.34. Leang-Tsiou: La 2 cun deasupra marginii supero-laterale a

rotulei, într-o depresiune.35. Tou-Pi: La marginea externă a rotulei la nivelul interliniului

articular al genunchiului.36. Sann-Li: Pe orizontala ce trece prin colul peroneului la 0,5 cun,

înafara crestei tibiale anterioare.37. Chang-Lienn: La 3 cun sub S 36 pe aceeaşi linie.38. Tsiao-Kreou: La 2 cun sub S 37.39. Sia-Lenn: La 3 cun sub S 37.40. Fong-Long: Înaintea marginii anterioare a peroneului, sub capul

peroneului, la distanţa unei lăţimi de mână.41. Tsie-Tsri: În mijlocul pliului de flexiune al piciorului.42. Tchrong-Iang: La 1,5 cun distal de S 41.43. Sienn-Kou: În depresiunea distală a joncţiunii dintre

metatarsienele II şi III.44. Nei-Ting: Pe faţa dorsală a piciorului lângă marginea externă a

extremităţii proximale a primei falange a degetului a1 doilea al piciorului.

45. Li-Toe: La 2 mm deasupra unghiului ungheal extern a1 celui de al doilea deget a1 piciorului, pe latura sa externă.

Pagina 7 din 45

Page 8: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

D. Tsou Tae Inn (Pi-Ching): meridianul inn al splinei-pancreasConţine 21 puncte. Începe de la unghiul ungheal intern al haluceului dinspre exterior (SP 1), trece la articulaţia metatarso-falangiană a degetului mare şi în faţa maleolei interne (SP 5). De aici trece pe faţa internă a gambei (SP 6-SP 9), pe coapsă şi ventral (SP 13) de unde intersectează vasul de concepţie în MC 3, pe care îl părăseşte în MC 4 pentru a urca pe abdomen (SP 14, SP15); de aici intersectează iar vasul de concepţie în punctul MC 10 dar revine pe torace (SP 16) şi continuă un traiect ascendent până în spaţiul III intercostal, la 6 cun de linia antero-mediană a corpului (SP 20) de unde coboară până în spaţiul VII intercostal pe linia medio-axilară (la 3 cun sub VB 22). O ramură se desprinde din SP 16 pentru a urma un traiect intern: ramura de pe partea stângă a meridianului principal SP pătrunde în stomac şi splină iar ramura de pe partea dreaptă a meridianului principal SP pătrunde în pancreas şi stomac, după care se unesc şi traversează diafragma, pentru a intra în torace; o altă ramură se desprinde din

Pagina 8 din 45

Page 9: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

punctul S 20 şi urmează de asemenea un traiect intern ascendent până la baza limbii. Fluxul energetic al stomacului (S 42) alimentează meridianul în punctul SP 1. Un vas secundar ce porneşte din SP 21 face legătura cu meridianul inimii în C 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale splinei, pancreasului, stomacului, limbii, organelor genitale , ale membrelor inferioare.

1. Inn-Po: La 2 mm înapoia unghiului ungheal intern al halucelului.2. Ta-Tou: În partea medială a halucelului puţin anterior şi inferior

de articulaţia metatarso-falangiană.3. Trae-Ro: Pe aceeaşi parte a haluceului dar posterior de articulaţia

metatarso-falangiană.4. Kong-Soun: Sub şi pe interliniul articulaţiei metatarsianului cu

cuneiformul I.5. Chang-Tsiou: La 1,5 cun anterior şi puţin sub proeminenţa

anterioară a maleolei interne, la marginea medială a tendonului extensorului halucelului.

6. Sann-In-Tsiao: Pe marginea postero-internă a tibiei, 4 cun deasupra vârfului maleolei interne.

7. Leou-Kou: Pe aceeaşi linie, la 4 cun deasupra punctului SP 6.8. Ti-Tsi: Pe marginea postero-internă a tibiei, la 4 cun sub baza

epifizei tibiale proximale.9. Inn-Ling-Tsiuann: În unghiul format de tuberozitatea internă a

tibiei şi marginea sa posterioară.10. Siue-Rae: La 2 cun deasupra marginii superioare a rotulei, în

mijlocul muşchiului vest medial.

11. Tsi-Menn: La 6 cun deasupra punctului SP 10, medial de muşchiul croitor.

12. Tchrong-Menn: Pe pliul inghinal, la jumătatea distanţei dintre spina iliacă antero-superioară şi simfiza pubiană.

13. Fou-Che: La 4 cun lateral de linia mediană anterioară şi 0,7 cun deasupra lui SP 12.

14. Fou-Tsie: La aceeaşi distanţă faţă de linia mediană ca cel precedent şi la 1,3 cun sub SP 15.

15. Ta-Rong: La 4 cun lateral de ombilic - marginea laterală a muşchiului drept abdominal.

16. Fou-Ngae: La 3 cun deasupra lui SP 15 pe aceeaşi linie.17. Che-Tseou: În spaţiul al cincilea intercostal, la 6 cun lateral de

linia mediană anterioară.18. Tienn-Tsri: În spaţiul al patrulea intercostal, la 6 cun lateral de

linia mediană anterioară.19. Siong-Siang: În spaţiul al treilea intercostal, la 6 cun lateral de

linia mediană anterioară.20. Tcheou-Iong: În al doilea spaţiu intercostal, la 6 cun lateral de

linia mediană anterioară.21. Ta-Pao: În spaţiul al şaselea intercostal, pe linia axilară anterioară.

Pagina 9 din 45

Page 10: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Pagina 10 din 45

Page 11: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

E. Cheou Chao Inn (Sienn-Ching): meridianul inn al inimiiConţine 9 puncte. Traiectul intern începe în centrul inimii în dreptul punctului MC 17, de unde un ram urcă la gât şi spre ochi, un altul traversează diafragma şi pătrunde în intestinul subţire iar ultimul traversează plămânul şi apare la suprafaţă în punctul C 1, centrul axilei, înăuntrul arterei axilare. De aici coboară de-a lungul feţei interne a braţului, a plicii cotului (C 3), a antebraţului până la încheietura mâinii (C 7), iar prin palmă, ajunge la extremitatea auricularului, lângă unghiul unghial intern dinspre inelar (C 9). Fluxul energetic al splinei-pancreasului (SP 21) alimentează meridianul în punctul C 1. Un vas secundar ce porneşte din C 9 face legătura cu meridianul intestinului subţire IS 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale inimii, psihice, ale limbii, gâtului, ochilor, plămânului, membrelor superioare.

1. Tsi-Tsiuann: În centrul axilei, medial de artera axilară. 2. Tsring-Ling: La 3 cun deasupra pliului de flexiune a1 cotului, pe

marginea internă a bicepsului.3. Chao-Rae: La extremitatea internă a pliului de flexiune al cotului.4. Ling-Tao: La 2,5 cun deasupra pliului de flexiune al cotului pe

artera cubitală.5. Trong-Li: La 1,5 cun deasupra pliului de flexiune a1 cotului pe

artera cubitală.

6. Inn-Tsri: Pe artera cubitală, imediat deasupra pliului de flexiune al pumnului.

7. Chenn-Menn: Pe pliul de flexiune al pumnului, la marginea radială a pisiformului.

8. Chao-Fou: La joncţiunea dintre metacarpianele IV şi V, lângă capul metacarpianului V.

9. Chao-Tchrong: La 2 mm deasupra şi în afara unghiului extern al unghiei auricularului.

Pagina 11 din 45

Page 12: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

F. Cheou Tae Iang (Siao-Tchrang-Ching): meridianul yang al intestinului subţireConţine 19 puncte. Traiectul superficial începe în unghiul unghial intern al auricularului dinspre exterior (IS 1), urmează faţa externă a mâinii până la încheietură (IS 5), ajunge la cot în gutiera cubitală (IS 8), urmează faţa postero-exterioară a braţului, apoi urcă pe articulaţia umărului (IS 11-IS 15), traversează umărul în punctul E 12, de unde se desprinde un ram superficial către E 13, punctul din care traiectul devine profund şi descinde către foseta supraclaviculară, esofag, inimă şi intestinul subţire, ieşind la suprafaţă de trei ori de-a lungul MC (MC 16, MC 12, MC 11). Traiectul extern continuă din E 12 ascendent, pe faţa antero-laterală a gâtului, către punctul IS 16, unghiul mandibulei (IS 17), pe obraz, la nivelul arcadei zigomatice (IS 18) şi se termină înaintea urechii (IS 19). Din punctul IS 19 un vas secundar duce către VB 1. Fluxul energetic al inimii (C 9) alimentează meridianul în punctul IS 1. Un vas secundar ce porneşte din IS 18 face legătura cu meridianul vezicii urinare în VU 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni metabolice, ale inimii, stomacului, intestinului subţire şi membrelor superioare.

1. Chao-Tsre: Este dispus simetric faţă de C 9 în partea cubitală a auricularului pe marginea internă a mâinii.

2. Tsien-Kou: Sub articulaţia metacarpo-falangiană a auricularului.

Pagina 12 din 45

Page 13: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

3. Reou-Tsri: La sfârşitul pliului ce proiemină la nivelul articulaţiei metacarpofalangiană a auricularului când se strânge pumnul.

4. Oan-Kou: În depresiunea dintre osul cu cârlig şi al V-lea metacarpian.

5. Iang-Kou: În depresiunea dintre extremitatea distală a cubitusului şi osul pisiform.

6. Iang-Lao: La 1,5 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.7. Tche-Tcheng: Pe faţa postero-internă a antebraţului, la marginea

osului cubital, aproximativ la jumătatea lungimii antebraţului.8. Siao-Rae: La nivelul vârfului olecranului, în incizura nervului

cubital.9. Tsienn-Tchenn: La 1 cun deasupra pliului axilar posterior, pe

marginea inferioară a muşchiului deltoid.10. Nao-Krong: La 1 cun sub spina omoplatului, pe verticala

acromionului.11. Tien-Tsong: În centrul fosei subspinoase.

12. Tchreng-Fong: În centrul fosei suprascapulare.13. Tsiou-Iuann: În partea mediană a fosei suprascapulare, la

jumătatea distanţei dintre IS 10 şi apofiza spinoasă a vertebrei D 2.

14. Tsienn-Oae-Iu: La 3 cun lateral de spaţiul dintre apofizele spinoase D 1-D 2.

15. Tsienn-Tchong-Iu: La 2 cun lateral de spaţiul interspinos C 7-D 1.

16. Tienn-Tchrong: Pe marginea posterioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian, la 3 cun sub mastoidă.

17. Tienn-Jong: Pe marginea interioară a muşchiului sterno-cleido-mastoidian, la nivelul unghiului mandibular.

18. Fou-Trou: Pe marginea inferioară a osului malar, la nivelul marginii anterioare a ramurii ascendente a mandibulei.

19. Ting-Kong: Imediat înaintea tragusului.

Pagina 13 din 45

Page 14: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Pagina 14 din 45

Page 15: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

G. Tsou Tae Iang (Prang-Koang-Rhing): meridianul yang al vezicii urinareConţine 67 puncte. Traiectul extern începe în unghiul intern al ochiului (VU 1), urcă pe frunte (VU 3, unde intersectează vasul guvernor în VG 24) şi apoi pe craniu (VU 7, de unde o ramură superficială atinge meridianul veziculei biliare în VB 12 iar o ramură internă intersectează iar vasul guvernor în VG 20), pe o linie paramediană, de unde începe să coboare spre ceafă, dar nu înainte de a intersecta meridianul VG în punctul VG 17 (VU 9). Din punctul VU 10, meridianul se divide: o ramură intersectează VG 15, coboară în VG 14, după care descinde pe o linie paralelă, la 1,5 cun în afara apofizelor spinoase ale coloanei vertebrale, până în punctul VU 30, în exteriorul orificiului IV sacral, pentru a urca în punctul VU 31 (la 1 cun de linia mediană, deasupra orificiului sacral I) şi a coborî iar pe o linie paralelă (VU 35); această ramură ajunge pe faţa posterioară a coapsei şi atinge plica subfesieră în punctul VU 36 şi îşi continuă traseul descendent până în spatele genunchiului (VU 39). Trebuie menţionat că între VU 11 şi VU 30 sunt situate punctele shu, de asentiment (drenaj), ce corespund tuturor funcţiilor vegetative. O a doua ramură a meridianului coboară pe un traiect paralel cu prima, dar la 3 cun în afara apofizelor spinoase (VU 41-VU 54), înainte de reunificarea din punctul VU 40. Înainte de a descinde pe faţa posterioară a coapsei, intersectează meridianul VB în punctul VB 30 (VU 54). Cele două ramuri ale meridianului se vor întâlni în mijlocul fosei poplitee (VU 40). Nu se ştie cu siguranţă dacă energia meridianului de la nivelul punctului VU 10 se împarte între cele două ramuri cu traiect paralel sau dacă nu cumva, există un alt traiect intern plecat de la nivelul unui punct intermediar, probabil VU 39 şi care traversează coapsa şi spatele pentru a ieşi la suprafaţă în punctul VU 41. Traiectul meridianului continuă pe faţa posterioară a gambei (VU 58), ajunge în spatele maleolei externe (VU 60), trece pe marginea externă a piciorului (VU 62-VU 65) şi se termină în unghiul unghial intern al degetului mic de la picior dinspre exterior (VU 67). Un vas secundar intern coboară către creier iar un altul atinge întâi rinichiul şi apoi vezica. Fluxul energetic al intestinului subţire (IS 18) alimentează meridianul în punctul VU 1. Un vas secundar ce porneşte din VU 67 face legătura cu meridianul rinichiului în R 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale rinichilor, vezicii urinare, membrelor inferioare, capului, coloanei vertebrale, sistemului nervos, enurezis, retenţie de urină.

1. Tsing-Ming: Medial de comisura internă a pleoapelor.2. Tsroann-Tchou: La extremitatea medială a arcadei sprâncenoase.3. Mei-Tchrong: Deasupra punctului precedent, la nivelul liniei de

inserţie a părului.4. Tsiou-Tchrae: La 1,5 cun lateral de linia mediană anterioară, la

nivelul liniei de inserţie a părului.5. Ou-Tchrou: La 0,5 cun deasupra lui VU 4.6. Tchreng-Konng: Pe aceeaşi linie cu VU 5, la 1,5 cun de acesta.7. Trong-Tienn: Pe aceeaşi linie cu VU 6, la 1,5 cun de acesta.8. Lao-Tsri: Pe aceeaşi linie cu VU 7, la 1,5 cun de acesta.9. Iu-Tchenn: La 1,3 cun lateral de linia mediană posterioară a

craniului la nivelul marginii superioare a protuberanţei occipitale externe.

10. Tienn-Tchou: La 1,3 cun lateral de linia mediană posterioară a craniului, lângă baza occipitalului.

11. Ta-Tchrou: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 1.12. Fong-Menn: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D

2.13. Fei-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 3.14. Tsiue-In-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D

4.15. Sinn-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 5.16. Tou-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 6.17. Ko-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 7.18. Kan-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 9.19. Tann-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 10.

Pagina 15 din 45

Page 16: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

20. Pi-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 11.21. Oe-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei D 12.22. Sann-Tsiao-Lu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei

L 1.23. Chenn-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei L 2.24. Ta-Chrang-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei

L 3.25. Tsri-Rae-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a vertebrei L

4.26. Koann-Iuann-Iu: La 1,5 cun lateral de apofiza spinoasă a

vertebrei L 5.27. Siao-Tchrang-Iu: La nivelul primei găuri sacrate.28. Prang-Koann-Iu: La nivelul celei de a doua găuri sacrate.29. Tchong-Liu-Iu: La nivelul celei de a treia găuri sacrate.30. Pae-Roann-Iu: La nivelul celei de a patra găuri sacrate.31. Chang-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediană posterioară,

deasupra primei găuri sacrate.32. Tsre-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediană posterioară,

deasupra celei de a doua găuri sacrate.33. Tchong-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediană posterioară,

deasupra celei dc a treia găuri sacrate.34. Siao-Tsiao: La 1 cun lateral de linia mediană posterioară,

deasupra celei de a patra găuri sacrate.35. Roe-Iang: La 0,5 cun lateral de linia mediană posterioară, la

nivelul extremităţii inferioare a coccisului.36. Fou-Fenn: La jumătatea pliului fesier.37. Pao-Rou: La jumătatea liniei dintre pliul fesier şi pliul spaţiului

popliteu.38. Kao-Roang: La 1 cun deasupra lui VU 39.39. Chenn-Trang: La nivelul extremităţii laterale a pliului spaţiului

popliteu.40. I-Si: La jumătatea pliului spaţiului popliteu.

41. Ko-Koann: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 2.

42. Rou-Nienn: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 3.

43. Iang-Kang: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 4.

44. I-Che: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 5.

45. Oe-Tsrang: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 6.

46. Roang-Menn: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 7.

47. Tche-Che: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 9.

48. Pao-Roang: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 10.

49. Tche-Pienn: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 11.

50. Tchen-Fou: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei D 12.

51. In-Menn: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei L 1.

52. Feou-Tsri: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul apofizei spinoase a vertebrei L 2.

53. Oe-Iang: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul celei de a doua găuri sacrate.

54. Oe-Tchong: La 3 cun lateral de linia mediană posterioară, la nivelul celei de a patra găuri sacrate.

55. Ro-Iang: La 2 cun sub punctul VU 40.56. Tchreng-Tun: Pe mijlocul moletului între cei doi muşchi gemeni.57. Tcreng-Cuan: La baza muşchilor gemeni.58. Fei-Iang: Pe linia punctului VU 60, la 7 cun deasupra acestuia.59. Fou-Iang: La 3 cun deasupra punctului VU 60.

Pagina 16 din 45

Page 17: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

60. Kroun-Loun: Între maleola externă şi tendonul lui Achile, la acelaşi nivel cu vârful maleolei.

61. Prou-Chenn: La 1,5 cun sub punctul VU 60.62. Chenn-Mo: La 0,5 cun sub şi puţin înaintea vârfului maleolei

externe.63. Tsinn-Menn: Pe faţa externă a piciorului în punctul de unire al

calcaneului, astragalului şi cuboidului.

64. Tsing-Kou: Sub tuberozitatea celui de al cincilea metatarsian.65. Chou-Kou: Posterior şi sub articulaţia metatarso-falangiană a

degetului cinci al piciorului.66. Trong-Kou: Pe latura externă a degetului cinci, la nivelul primei

falange aproape de articulaţia a doua.67. Tche-Inn: La 1 mm înapoia şi puţin în afara unghiului extern al

unghiei degetului cinci.

Pagina 17 din 45

Page 18: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

H. Tsou Chao Inn (Chenn-Ching): meridianul inn al rinichilor Conţine 27 puncte. Traiectul extern începe în mijlocul tălpii (punctul R 1, situat în fosa formată prin flectarea degetelor), urcă pe marginea internă a labei piciorului, prin faţa maleolei interne, pentru a face o buclă în jurul acesteia (R 3-R 6), îşi reia traiectul ascendent pe marginea internă a tibiei, la extremitatea internă a plicii genunchiului (R 10), pe partea lateral-posterioară a coapsei, până intersectează meridianul VG în punctul VG 1 de unde se detaşează o ramură internă ce urcă de-a lungul sacrului până în dreptul rinichilor. De aici se ramifică: o branşă coboară prin vezica urinară şi iese la suprafaţă în punctul R 11, situat la marginea superioară a pubisului şi la 0,5 cun de linia antero-mediană a corpului lângă punctul MC 2, iar cealaltă traversează inima, ficatul (splina-pancreasul), diafragma, plămânul şi iese la suprafaţă în punctul R 27. Începând cu punctul R 11, traiectul extern urmează o linie paralelă la 0,5 cun de linia antero-mediană a corpului, traversând abdomenul (R 11-R 21) şi încă una la 2 cun, traversând toracele (R 22-R 27) luând sfârşit în fosa subclaviculară. Din punctul R 27 un vas secundar intersectează meridianul MC în punctul MC 23, după care urcă la baza limbii. Fluxul energetic al vezicii urinare (VU 67) alimentează meridianul în punctul R 1. Un vas secundar ce porneşte din R 27 face legătura cu meridianul vase-sex în VS 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale rinichilor, vezicii urinare, ficatului, inimii, membrelor inferioare, gâtului, coloanei vertebrale sacrale, nervului sciatic.

1. Iang-Tsiuann: În mijlocul fosei plantare ce se formează la flexia plantară a degetelor.

2. Jenn-Kou: Pe faţa interioară a piciorului, sub proieminenţa scafoidului.

3. Tsrae-Tsri: La jumătatea distanţei dintre tendonul lui Achile şi maleola internă.

4. Ta-Tchong: În depresiunea mediană supracalcaneană.5. Choe-TsLuann: Pe linia lui R 3, la 1 cun sub el.6. Tchao-Rae: La 1 cun sub proieminenţa maleolei interne.7. Fou-Leou: La 3 cun proximal de proieminenţa maleolei interne şi

0,5 cun posterior de marginea posterioară a tibiei.8. Tsiao-Sinn: Pe aceaşi linie orizontală cu punctul precedent,

imediat la marginea posterioară a tibiei.9. Tso-Pinn: La 5 cun deasupra punctului R 3 şi 1 cun înapoia

marginii posterioare a tibiei.10. Inn-Kou: Pe extremitatea internă a pliului transvers popliteu între

tendoanele muşchilor semitendinos şi semimembranos.11. Rong-Kou: Pe marginea superioară a simfizei pubiene, la 0,5 cun

lateral de linia mediană a corpului.

12. Ta-Ro: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 11.

13. Tsri-Tsiue: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 12.

14. Se-Mann: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 13.

15. Tchong-Tchou: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 14.

16. Roang-Iu: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 15.

17. Chang-Tsiou: La 0,5 cun lateral de linia mediană şi la 2 cun deasupra punctului R 16.

18. Chenn-Koan: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 17.

19. In-Tou: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 18.

20. Trong-Kou: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 19.

Pagina 18 din 45

Page 19: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

21. Iou-Menn: La 0,5 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 20.

22. Pou-Lang: La 2 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 21, în spaţiul al cincilea intercostal.

23. Chenn-Fong: La 2 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 22, în spaţiul al patrulea intercostal.

24. Ling-Siu: La 2 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 23, în spaţiul al treilea intercostal.

25. Chenn-Tsrang: La 2 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 24, în spaţiul al doilea intercostal.

26. Rou-Chong: La 2 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 25, în primul spaţiu intercostal.

27. Iou-Fou: La 2 cun lateral de linia mediană anterioară şi la 1 cun deasupra punctului R 26, între prima coastă şi claviculă.

Pagina 19 din 45

Page 20: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

I. Cheou Tsiue Inn (Sin-Pao-Ching): meridianul inn vase-sexConţine 9 puncte. Traiectul intern începe în mijlocul toracelui, la nivelul inimii, se uneşte cu pericardul, traversează diafragma şi se ramifică, o ramură coborând către partea inferioară a abdomenului iar cealaltă urmează spaţiul IV intercostal şi apare superficial la marginea superioară a coastei a V a, la 1 cun în afara mamelonului (VS 1). De aici ajunge la axilă şi urmează faţa internă a braţului până la cot (VS 3), apoi pe cea a antebraţului până la încheietura mâinii (VS 7) şi în mijlocul palmei (VS 8), pentru a se termina la extremitatea mediusului în unghiul unghial intern dinspre index (VS 9). Fluxul energetic al rinichiului (R 27) alimentează meridianul în punctul VS 1. Un vas secundar ce porneşte din VS 8 face legătura cu meridianul trei focare în TF 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni neuropsihice, sexuale, cardiace, vasculare, ale membrelor superioare.

1. Tienn-Tchre: La 1 cun lateral de mamelon, în spaţiul al patrulea intercostal.

2. Tienn-Tsiuann: Sub orizontala ce trece prin mamelon, pe marginea interioară a bicepsului.

3. Tsiou-Tsre: Pe pliul cotului, marginea interioară a muşchiului biceps.

4. Tsri-Menn: La 5 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului între cubitus şi radius.

5. Tsienn-Tche: La 3 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.6. Nei-Koann: La 2 cun deasupra pliului de flexiune al pumnului.7. Ta-Ling: Pe mijlocul pliului de flexiune al pumnului.8. Lao- Kong: În mijlocul palmei între medius şi inelar pe marginea

externă a celui de al treilea metacarpian.9. Tchong-Tchrong: La 2 mm deasupra şi în afara unghiului unghial

dinspre index.

Pagina 20 din 45

Page 21: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Pagina 21 din 45

Page 22: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

J. Cheou Chao Iang (San-Tsiao-Ching): meridianul iang trei focare

Conţine 23 puncte. Traiectul extern începe în unghiul unghial intern al inelarului dinspre auricular (TF 1), trece pe dosul palmei şi al încheieturii mâinii urmând un traiect ascendent pe faţa posterioară a antebraţului (TF 10) şi braţului până la umăr (TF 15) de unde un ram intern descinde în foseta supraclaviculară, intră în legătură cu pericardul şi sfârşeşte printr-o linie descendentă în cele trei focare. Traiectul extern urcă din punctul TF 15 pe partea laterală a gâtului spre cap, până în spatele unghiului mandibular (TF 16), de unde ocoleşte pavilionul urechii, pe linia de inserţie a părului şi sfârşeşte la extremitatea externă a sprâncenei (TF 23). Un vas secundar profund pleacă din TF 17, traversează urechea, se inserează în punctul IS 19, de unde trece în TF 21. Un alt vas secundar pleacă din TF 20, intersectează meridianul VB în punctul VB 4, îşi continuă periplul înserându-se în punctul S 8, de unde coboară pe un traiect profund prin faţa tâmplei, până în partea de jos a obrazului pentru a urca în punctul IS 18. Un alt ram intern porneşte din fosa supraclaviculară, probabil prin E 12-E 13 (dinspre TF 15), pătrunde în torace, coboară către inimă şi apoi către triplul încălzitor pe care îl guverneză. Fluxul energetic al pericardului (VS 9) alimentează meridianul în punctul TF 1. Un vas secundar ce porneşte din TF 23 face legătura cu meridianul veziculei biliare în VB 1. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale organelor abdominale şi toracice, capului şi membrelor superioare.

1. Koang-Tchrong: La 2 mm proximal de unghiul ungheal intern al inelarului.

2. Ie-Menn: Între metacarpienele IV şi V, lângă articulaţiile lor cu falangele, faţa dorsală a mâinii.

3. Tchong-Tchou: Între metacarpienele IV şi V, într-o depresiune posterioară articulaţiei metacarpofalangiene.

4. Iang-Tchre: Pe pliul posterior al pumnului, într-o depresiune situată deasupra capului celui de al patrulea metacarpian.

5. Oae-Koann: La 2 cun deasupra pliului posterior al pumnului, între cubitus şi radius.

6. Tche-Keou. Pe aceeaşi linie, la 1 cun deasupra punctului precedent.

7. Roe-Tsong: La acelaşi nivel cu TF 6 dar pe marginea radială a cubitusului.

8. Sann-Iang-Lo: La 1 cun deasupra precedentului.9. Se-Tou: La 5 cun sub olecran, între cubitus şi radius.10. Tienn-Tsing: La 1 cun posterior şi superior de olecran în

depresiunea creată prin flectarea cotului.

11. Tsring-Leng-Iuann: La 1 cun deasupra precedentului, cotul fiind flectat.

12. Siao-Lo: La jumătatea distanţei între punctele TF 11 şi TF 13.13. Nao-Roe: La marginea posterioară a muşchiului deltoid, la 3 cun

sub TF 14.14. Tsienn-Tsiao: În depresiunea ce se formează posterior după ce

ridicăm braţul.15. Tien-Tsiao: La jumătatea distanţei dintre vârful acromionului şi

punctul VG 14.16. Tienn-Iou: La marginea posterioară a muşchiului sterno-cleido-

mastoidian, la nivelul unghiului mandibulei.17. I-Fong: Posterior la lobul urechii, în depresiunea situată între

mandibulă şi apofiza mastoidă.18. Tchre-Mo: În şanţul retroauricular, la mijlocul tragusului.19. Lou-Si: La 1 cun deasupra lui TF 18.20. Tsio-Suan: La nivelul punctului superior al urechii, pe linia de

inserţie a părului.21. Se-Tchou: Anterior între helix şi tragus, puţin sub limita

superioară a tragusului.

Pagina 22 din 45

Page 23: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

22. Ro-Tsiao: Pe linia de inserţie a părului, la marginea superioară a arcadei zigomatice.

23. El-Menn: În depresiunea situată imediat proximal şi posterior de extremitatea laterală a sprâncenelor.

K. Tsou Chao Iang (Tann-Ching): meridianul yang al veziculei biliareConţine 44 puncte. Traiectul superficial al meridianului începe în unghiul extern al ochiului (VB1), ajunge în faţa tragusului, urmează un parcurs ascendent către regiunea temporală, descriind mai multe curbe în faţa urechii (VB 2-VB 4, VB 4-VB 8) şi apoi în spatele său (VB 8-VB 12, VB 12-VB 14, VB 14-VB 20) către regiunea frontală a craniului, trece pe partea laterală a craniului, în afara meridianului vezicii urinare, de unde ajunge pe partea laterală a gâtului (VB 21), se inserează în meridianul VG în punctul VG 14 şi descinde în meridianul IG (IG 12). De aici traversează umărul către punctul 12 E, situat în foseta supraclaviculară, de unde un ram intern coboară, traversând toracele şi abdomenul, până în punctul E 30, pe care

Pagina 23 din 45

Page 24: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

îl părăseşte pentru a se insera în VB 30, în timp ce un alt ram, extern, continuă (prin punctul 13 E) către VB 22, situat pe linia medioaxilară, în spaţiul V intercostal, la 3 cun sub vârful axilei. Apoi, traiectul continuă sinuos pe partea laterală a toracelui şi abdomenului până la şold (VB 29), de unde traversează muşchiul fesier pentru a descinde în meridianul vezicii urinare (VU 31), al cărui traseu îl urmeză până la VU 35. De aici traversează iar muşchiul fesier şi revenine în meridianul veziculei biliare (VB 30), pentru a-şi continua traiectul pe partea externă a coapsei (VB 32), genunchiului (VB 33), gambei (VB 36), gleznei (VB 40), terminându-se în punctul VB 44, pe degetul patru de la picior. Fluxul energetic venit dinspre TF 23 alimentează meridianul prin VB 1. Un vas secundar pleacă din VB 41 şi stabileşte legătura cu meridianul ficatului prin F2. Indicaţii terapeutice principale: afecţiuni ale veziculei biliare şi ale zonelor asupra cărora meridianul este proiectat.

1. Trong-Tse-Tsiao: La 0,5 cun lateral de marginea externă a orbitei.

2. Ting-Roe: Anterior de incizura tragusului.3. Kro-Tchou-Jenn: Anterior de ureche, marginea superioară a

arcadei zigomatice, pe linia punctului S 7.4. Rann-Ia: La partea superioară a osului temporal, pe sutura

parieto-temporală.5. Siuann-Lou: La 1 cun posterior şi distal de punctul precedent.6. Siuann-Li: La 1 cun posterior şi distal de punctul precedent

(ambele puncte sunt situate pe o linie oblică).7. Tsiou-Ping: În punctul de încrucişare al orizontalei, trasată prin

extremitatea superioară a urechi, cu verticala trasată anterior de ureche.

8. Choae-Kou: Pe verticala punctului superior al urechi, la 1,5 cun proximal faţă de aceasta, pe scalp.

9. Pen-Chenn: La 0,5 cun proximal şi 0,5 cun posterior de punctul precedent.

10. Iang-Pae: La 1 cun distal de punctul precedent şi 1 cun posterior de pavilionul urechii.

11. Ling-Tsri: La cun distal de punctul precedent şi 1 cun posterior de pavilionul urechii.

12. Nou-Tchroang: În depresiunea de sub vârful mastoidei.13. Penn-Chenn: Deasupra mijlocului extern a1 orbitei, la 0,5 cun

cranial de linia de inserţie a părului.

14. Iang-Pae: La 1 cun proximal, la linia arcadei sprâncenoase, pe verticala pupilei.

15. Ling-Tsri: La 0,5 cun proximal de linia de inserţie a părului, pe verticala pupilei.

16. Feou-Pae: La 1 cun deasupra punctului precedent.17. Oan-Kou: La 1 cun posterior de punctul precedent.18. Tchreng-Ling: La 1,5 cun posterior de punctul precedent.19. Nao-Krong: La 1,5 cun proximal de VB 20.20. Fong-Tchre: În depresiunea dintre protuberaţia occipitală externă

şi mastoidă, pe orizontala vârfului mastoidei.21. Tsienn-Tsing: La mijlocul distanţei dintre acromion şi VG 14, în

punctul cel mai ridicat al umărului.22. Iuann-Ie: La 3 cun sub pliul axilar anterior, pe linia axilară, în

spaţiul IV intercostal.23. Tchre-Tsin: La 1 cun anterior punctului precedent, în acelaşi

spaţiu intercostal.24. Je-Lue: Sub F 14, în spaţiul VII intercostal.25. Tsing-Menn: Pe faţa laterală a toracelui, la nivelul extremităţii

libere a coastei a douăsprezecea.26. Oae-Tsiou: Pe orizontala proiectată prin ombilic, la jumătatea

distanţei dintre extremităţile libere ale coastelor a unsprezecea şi a douăsprezecea.

27. Ou-Tchrou: La 3 cun anterior şi sub precedentul, pe orizontala punctului MC 4.

28. Oe-Tao: La 0,5 cun anterior şi sub punctul precedent.

Pagina 24 din 45

Page 25: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

29. Tsiau-Tsiao: La jumătatea distanţei dintre spina iliacă antero-superioară şi punctul de maximă proeminenţă a marelui trohanter.

30. Roann-Tiao: La 3 cun posterior şi 1,5 cun dedesubt de punctul VB 29, într-o depresiune a muşchiului fesier.

31. Fong-Che: Pe faţa laterală a coapsei, la vârful degetului mijlociu întins pe coapsă în poziţie ortostatică.

32. Sia-Tou: La 2 cun sub punctul precedent.33. Iang-Koann: La 3 cun deasupra punctului VB 34.34. Iang-Ling-Ts'Iuann: În depresiunea situată anterior de colul

peroneului.35. Iang-Tsiao: Pe marginea anterioară a peroneului, la 7 cun

deasupra vârfului maleolei externe.36. Oae-Tsiou: La acelaşi nivel cu punctul precedent, dar 1 cun

posterior.37. Koang-Ming: Pe marginea anterioară a peroneului, la 5 cun

deasupra vârfului maleolei externe.

38. Iang-Fou: Pe marginea anterioară a peroneului, la 4 cun deasupra vârfului maleolei externe.

39. Siuan-Tchong: La 3 cun deasupra vârfului maleolei externe, între marginea posterioară a peroneului şi tendoanele muşchilor lung şi scurt peronier.

40. Tsiou-Siu: Anterior şi distal de maleola externă, în depresiunea suprapusă articulaţiei calcaneo-cuboidiene.

41. Ling-Tsri: În depresiunea anterioară joncţiunii metatarsienelor IV şi V.

42. Ti-Ou-Roe: La 0,5 cun anterior de metatarsienele IV şi V, în spaţiul dintre ele.

43. Sie-Tsri: În spaţiul dintre metatarsienele IV şi V, la 0,5 cun proximal de limita membranei interdigitale.

44. Tsiao-Inn: La 2 mm lateral şi posterior de unghiul extern a1 unghiei degetului patru al piciorului.

Pagina 25 din 45

Page 26: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Pagina 26 din 45

Page 27: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

L. Tsou Tsien Inn (Kann-Ching): meridianul inn al ficatuluiConţine 14 puncte. Traiectul superficial al meridianului începe în unghiul unghial extern al haluceului (F 1), urcă pe faţa dorsală a labei piciorului până la gleznă (F 4, aflat la mijlocul articulaţiei dintre scafoid şi astragal), trece pe faţa internă a gambei, intersectează meridianul rinichiului în punctul R 8, îşi continuă traiectul ascendent pe faţa internă a gambei (F 5-F 7), atinge extremitatea internă a plicii de flexiune a genunchiului în punctul F 8, ajunge la extremitatea inferioară a triunghiului lui Scarpa (F 12), intersectează meridianul veziculei biliare în VB 28, pe care îl părăseşte prin VB 27, coboară către simfiza pubiană, (la bărbaţi îşi continuă traseul, pătrunzând în scrot) şi intersectează vasul de concepţie în punctul MC 2; urmeză traiectul ascendent al acestuia şi îl părăseşte prin MC 4, pentru a urca pe abdomenului până la extremitatea liberă a coastei a unsprezecea (F 13); din acest punct, un ram intern va pătrunde în torace pentru a face o buclă care va traversa ficatul şi vezicula biliară (ramura dreaptă a meridianului), stomacul şi pancreasul (ramura stângă a meridianului) şi a intersecta la suprafaţă, vasul de concepţie (MC 10); în continuare, acest ram se va despărţi, prima parte urcând către plămâni iar cea de-a doua se va insera în traiectul principal al meridianului prin punctul F 14, de unde îşi va continua traiectul intern, ocolind plămânii, către zona laterală a gâtului, urcă spre mijlocul obrazului şi în punctul de intersecţie dintre linia mediană a globului ocular şi cea orizontala trasată de la nivelul marginii inferioare a osului nazal, se desparte, un ram coborând pentru a înconjura musculatura gurii, trecând mai întâi pe sub marginea inferioară, în timp ce al doilea, va urca prin mijlocul globului ocular şi a sprâncenei, traversând cutia craniană pentru a intersecta vasul guvernor în zona vertexului (VG 20). Fluxul energetic venit dinspre VB 41 alimentează meridianul prin F 2. Un vas secundar pleacă din F 14 şi stabileşte legătura cu meridianul plămânului prin P 1. Indicaţii terapeutice principale: tulburări cu caracter spastic, tulburări în sfera sexuală, tulburări oculare.

1. La 2 mm lateral şi posterior de unghiul unghial extern al halucelui.2. La 0,5 cun proximal de marginea membranei interdigitale.3. La 1,5 cun proximal de punctul precedent.4. Pe faţa dorsală a piciorului, la nivelul articulaţiei astragalo-

scafoidiene, între tendoanele muşchilor tibial anterior şi extensorul propriu al haluceului.

5. La 5 cun proximal de maleola internă, pe marginea posterioară a tibiei.

6. La 7 cun proximal de punctul precedent.7. Posterior şi distal de tuberozitatea internă a tibiei.

8. La extremitatea internă a pliului de flexiune al genunchiului, pe tuberozitatea tibiei.

9. La 4 cun proximal de epicondilul medial femural, între muşchii vast medial şi croitor.

10. La 1 cun distal de F 11.11. La 1 cun distal şi puţin lateral de nivelul arterei femurale în

canalul inghinal.12. Pe pliul inghinal, la nivelul arterei femurale.13. La extremitatea liberă a coastei a unsprezecea.14. Pe linia mamelonară, în spaţiul dintre coastele şase şi şapte.

Pagina 27 din 45

Page 28: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

b. meridianele secundare

Fac legătura între meridianele principale, diferitele organe şi lacurile de energie Wei şi Iong. Se împart în mai multe categorii:

1. vasele Lo (Lo Bie)

Sunt bilaterale şi simetrice, 12 vase lo longitudinale şi 12 vase lo transversale, cu punctele de origine situate pe fiecare dintre meridianele principale, aceleaşi pentru ambele tipuri. Vasele lo longitudinale dublează meridianele principale pe o mare porţiune a traiectului lor. Pornind

Pagina 28 din 45

Page 29: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

de la punctul lo direcţia lor este ascendentă, cu excepţia celor care pleacă de la meridianele plămânului şi veziculei biliare; acestea merg în direcţia organelor corespunzătoare şi deseori a celor cuplate oprindu-se ori înainte ori după ce au ajuns la ele. Vasele lo transversale sunt scurte şi leagă două meridiane principale. Ele pornesc din punctul lo al unui meridian principal şi se termină în punctul yunn al meridianului cuplat. Cele 12 traiecte sunt următoarele: P 7-IG 4, SP 4-S 42, VU 58-R 3, TF 5-VS 7, IG 6-P 9, C 5-IS 4, R 4-VU 64, VB 37-F 3, S 40-SP 3, IS 7-C 7, VS 6-TF 4, F 5-VB 40. Acestora li se mai adaugă încă trei vase lo dintre care două aparţin unor meridiane secundare, extraordinare, curioase (este vorba de meridianul guvernor Tuo Mo (Du Mai) şi cel de concepţie Jenn Mo (Ren Mai)) iar al treilea aparţine meridianului splină-pancreas având un traiect aparte: pleacă din SP 21 şi se împarte în mai multe ramuri punându-se în legătură cu toate celelalte lo-uri (marele lo al meridianului SP).

2. meridianele distincte

Formează o reţea cu meridianele principale: traiecte lungi asemănătoare vaselor lo dar care se despart la nivelul articulaţiilor mari (centură scapulară, şold, genunchi) pentru a se îndrepta către viscerele corespunzătoare meridianelor de origine pe care le ating superficial. Urcă apoi spre gât, faţă, ceafă, craniu, unde vasele yang se unesc pentru a se uni cu meridianele principale yang. Sunt purtătoare ale energiei Oe (Wei); prin intermediul lor se poate explica acţiunea la distanţă a anumitor puncte ale vaselor principale şi ale căror traiecte nu intersectează regiunile interesate.

3. meridianele tendino-musculare

În număr de 12 la fel de lungi ca şi precedentele au acelaşi nume ca şi meridianele principale. Au o zonă de impact mai mare şi mai întinsă decât cea a meridianelor distincte, drenează şi ele energia Wei superficială a corpului şi se repartizează apoi la piele, tendoane şi muşchi. Sunt mai late decât meridianele principale, pornesc de la extremităţile celor patru membre, din punctele su (antice) cele mai îndepărtate ale meridianelor principale, punctele jing (ting) distale. Aceste vase acoperă traiectele meridianelor principale ca o plasă pentru a culege energia superficială din regiunile pe care le străbat şi se întâlnesc la extremităţile lor proximale astfel: pentru cele trei meridiane yang ale mâinii în zona punctului VB 13; pentru cele trei meridiane yang ale piciorului în zona punctului IS 18; pentru cele trei meridiane inn ale mâinii în zona punctului VB 22; pentru cele trei meridiane inn ale piciorului în zona punctului MC 3. Datorită poziţiei superficiale meridianele tendino-musculare reprezintă însă şi zone privilegiate de pătrundere a energiei perverse în organism, dar şi zone defensive de baraj pentru acestea, fiind primele care transmit mesaje de alarmă.

4. meridianele curioase, extraordinare, minunate Au o aşezare asimetrică în organism (anterioară, posterioară, transversală, simetric-bilaterală) pot avea un traiect propriu sau pot folosi punctele altor meridiane pentru a-şi crea propriul traiect. Sunt comparate cu lacurile sau mările care primesc energia celor 12 meridiane

Pagina 29 din 45

Page 30: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

principale care curg, dar şi aici există o permanentă circulaţie dar nu unidirecţională ci în funcţie de fiziologia şi fiziopatologia energetică. Prin aceste canale circulă energiile Ying, Wei şi Zong.

A. Tou Mo (Du Mai): meridianul guvernor (a conduce, a comanda)Are 28 de puncte proprii, guvernează circulaţia energetică şi procesele psihice. Porneşte din profunzimea rinichiului yang (suprarenala şi rinichiul stâng), coboară spre organele genitale, continuă spre perineu, iese la suprafaţă înaintea coccisului (VG 1) şi urmează un traiect ascendent, pe linia mediană dorsală până la ceafă (VG 16), de unde o ramură pătrunde în creier şi apoi iese la suprafaţă unde se uneşte cu meridianul principal, care îşi continuase parcursul de suprafaţă, în zona punctului vertex (VG 20); de aici coboară pe linia mediană a feţei până la gingia superioară (VG 27) pentru a se termina la baza incisivilor mediani unde se uneşte cu Jenn Mo. De la ceafă, un vas secundar ce ţine de traiectul intern coboară spre umăr şi omoplat, ajunge la fesă şi se termină în regiunea genito-urinară. Acesta dă la nivelul organelor genitale un ram care iese la suprafaţă în mijlocul pilozităţii pubiene şi se divide în două: o branşă ascendentă (abdominală) ce urmează meridianul tendino-muscular SP şi ajunge la ombilic, apoi urcă pe peretele intern al abdomenului, traversează inima, ajunge în torace, faringe şi la faţă pentru a se opri în punctul V 1; a doua branşă, descendentă, dorsală, urmează organele genito-urinare, trece spre rect, înconjoară fesa şi urcă spre cap cu meridianul vezica urinară până în punctul V 1 de unde coboară din nou în regiunea lombară (V 23) şi pătrunde în rinichi. Posedă un vas lo bilateral, ce pleacă din VG 1, dar care nu are funcţia de reglaj intermeridian ca celelalte vase lo; VG 1 este un punct din care mai pleacă ramificaţii spre ceafă, cap şi creier, meridianele secundare SP şi S, spre zonele energetice genito-urinare. Are de asemenea puncte de legătură cu rol de drenaj al energiei de nutriţie Iong şi de apărare Wei a celor trei meridiane yang (este supranumit „marea tuturor yang-urilor”) în timp ce punctul VG 1 este cunoscut sub denumirea de „lo general al yang-ului” iar VG 13 şi VG 19 drept „centre de reuniune a yang-ului”. Punctul cheie al acestui meridian este IS 3.

Pagina 30 din 45

Page 31: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

B. Jenn Mo (Ren Mai): meridianul concepţieiAre 24 de puncte proprii, guvernează funcţiile genito-urinare. Porneşte din profunzimea rinichiului yang (suprarenala şi rinichiul stâng), iese la suprafaţă pe linia mediană a perineului în punctul MC 1 (scrotul la bărbaţi sau comisura vulvară posterioară la femei), continuă ascendent pe linia mediană anterioară din punctul MC 2, situat la 1,5 cun deasupra marginii pubiene superioare, până în MC

Pagina 31 din 45

Page 32: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

24, situat pe partea superioară a fosetei mentoniere de unde o branşă înconjoară buzele pentru a se uni cu Du Mai în punctul VG 28. O ramură internă a meridianului (vasul rahidian) porneşte din MC 1 şi merge ascendent prin interiorul coloanei vertebrale, până în regiunea dorsal-superioară. Posedă două vase secundare bilaterale: primul, ce descinde din MC 15 şi se ramifică în regiunea abdominală; al doilea pleacă din punctul său terminal (MC 24) spre regiunea oculo-orbitară, punctul S 4, de unde pătrunde în globul ocular. Are de asemenea puncte de legătură cu rol de drenaj al energiei celor trei meridiane inn (este supranumit „marea tuturor inn-urilor”), în timp ce punctul MC 1, este cunoscut sub numele de „lo general al inn-lui”. Are vase de conexiune cu Du Mai, ce permit o mai bună echilibrare inn-yang antero-posterioară. Punctul cheie al meridianului este P 7.

Pagina 32 din 45

Page 33: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

C. Tchong Mo (Chong Mai): meridianul strategic, vasul central Nu are puncte proprii. Porneşte din profunzimea rinichiului yang (suprarenala şi rinichiul stâng), coboară spre organele genitale şi ajunge în punctul MC 1 de unde se împarte în trei: o ramură iese prin punctul S 30 şi încorporează pe parcurs meridianul R de la R 11 la R 27, cu o excepţie (cele două ramuri bilaterale se unesc după punctul R 15 în punctul MC 7, ca din punctul R 16 să revină pe

Pagina 33 din 45

Page 34: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

traiecte diferite), ajunge în regiunea gurii, în cavitatea nazală şi în regiunea ochiului; a doua ramură iese din regiunea perineală şi coboară pe faţa internă a coapsei şi gambei până în regiunea maleolară şi plantară; a treia ramură porneşte din regiunea abdominală inferioară şi urcă de-a lungul coaloanei vertebrale prin punctul VG 1. Punctul cheie al meridianului este SP 4.D. Tae Mo (Dai Mai): vasul centurii Nu are puncte proprii. Înconjoară talia ca un brâu şi conţine porţiuni din mai multe meridiane, dezechilibrelel sale fiind nefaste pentru meridianele pe care le comandă. Depinde de meridianul principal al veziculei biliare pe care îl atinge în VB 26, de unde şi debutează. Mai conţine punctele VB 27-28 iar din punctul VB 26 untraiect intern duce la F13. Punctul cheie al meridianului este VB 41.E. Inn Oe (Yin Wei Mai): vasul inn de legătură Nu are puncte proprii. Traiectul său reuneşte inn-ul: începe deasupra maleolei interne (la încrucişarea tuturor inn-urilor - este un meridian secundar al rinichiului), cu punct de plecare R 9, de unde urcă ascendent pe faţa internă a gambei şi coapsei apoi a abdomenului, cuprinde o parte din meridianul SP (SP 12-SP 16), o alta din meridianul F (F 14) şi alta din meridianul R (R 22-R 23) terminându-se în MC 22-23. Când „durerea la inimă” lipseşte meridianul sigur nu este afectat. Punctul cheie al meridianului este VS 6.F. Iang Oe (Yang Wei Mai): vasul yang de legăturăNu are puncte proprii. Traiectul său reuneşte yang-ul: este un vas secundar al vezicii urinare deci începe în VU 64 de unde merge ascendent pe faţa externă a gambei (VB 35), genunchiului, coapsei (VB29), trecând apoi oblic posterior către IS 10, pătrunde în umăr din spate către în faţă (TF 15), trece în VB 21, apoi, prin spatele pavilionului urechii, ajunge în VB 13 şi VB 14 de unde, urmând traiectul descendent al meridianului VB ajunge în VB 20 pentru a se termina în VG 16 prin VG 15. Punctul cheie al meridianului este TF 5. G. Iang Keo (Yang Qiao Mai): vasul yang al mişcării şi forţeiNu are puncte proprii. Este un vas secundar al meridianului VU: traiectul său începe în VU 62, trece prin VU 61, ocoleşte maleola externă şi urcă ascendent unind punctele VU 59, VB 29, IS 10, IG 15, IG 16, S 3, S 2, S 1 şi VU 1 pentru a trece prin creier şi a ajunge în VB 20 de unde reintră în creier prin VG 16. Punctul cheie al meridianului este VU 62. H. Inn Keo (Yin Qiao Mai): vasul inn al forţei şi mişcăriiNu are puncte proprii. Este un vas secundar al meridianului R: începe în R 2, urcă ascendent prin R 6 (sub maleola internă) şi R 8 (pe faţa internă a gambei), prin organele genitale, torace (S 19) apoi în regiunea subclaviculară (S 12), S 9 şi se termină în VU 1 unde se uneşte cu Yang Qiao Mai cu care urcă împreună în creier. Punctul cheie al meridianului este R 6.

Punctele

În acupunctura chineză modernă sunt descrise 361 de puncte distribuite pe cele 12 meridiane principale şi încă 2 meridiane extraordinare alături de 36 puncte extrameridian (în afara meridianelor) dar care, în realitate, creşte de la o zi la alta cu fiecare descoperire. Punctele de acupunctură sunt considerate în mod tradiţional puţuri sau orificii la nivelul cărora energia care circulă în meridian poate fi contactată. Ele sunt, de fapt, condensări de energie pe traiectul meridianelor (sau „noduri energetice”) şi au proprietatea ca în cazul îmbolnăvirii unui organ, să devină zone dureroase sau puncte sensibile la palpare, în

Pagina 34 din 45

Page 35: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

acest caz remarcându-se cea de-a doua lor proprietate şi anume de a fi cele mai indicate pentru tratament (această regulă se aplică chiar şi în cazul punctelor sau zonelor nemenţionate ca având legătură cu acupunctura). Meridianele se află, în medie, la o adâncime de 2-5 mm, dar cel mai important factor, care influenţează adâncimea punctelor de acupunctură, o reprezintă locul de amplasare: pe trunchi şi în partea superioară a membrelor (articulaţiile şoldurilor şi a umerilor), ele sunt mai profunde, în timp ce sub cot şi genunchi, ele devin mai superficiale, ceea ce explică utilitatea punctelor shu antice. Anotimpurile influenţează şi ele acest parametru (iarna, când organismul este expus energiilor perverse, energia circulă mai profund iar vara, când este în siguranţă, energia circulă mai superficial). Stimularea punctului unui meridian are proprietatea de a modifica fluxul energetic al acestuia printr-o acţiune de deschidere (deblocare, lărgire) a punctului, cunoscută ca efect de tonifiere, sau o acţiune de închidere (blocare parţială) a punctului, cunoscută ca efect de dispersie sau sedare, în funcţie de tehnica de lucru folosită, dar întotdeauna manevra va avea un efect dispersant în cazul unui exces energetic al meridianului şi un efect tonifiant în cazul unui deficit energetic al meridianului. O primă clasificare împarte punctele de tratament în două mari categorii: a. puncte cu acţiune locală şi de vecinătate, situate la nivelul extremităţii cefalice şi a trunchiului; b. puncte cu acţiune locală şi la distanţă, situate la nivelul membrelor, mai ales sub coate şi genunchi; pot fi utilizate într-o serie de afecţiuni care aparţin unor zone străbătute de meridianele pe care sunt situate. O a doua clasificare a punctelor le împarte în: ά. puncte de comandă directă a energiei, prin intermediul cărora se obţin rezultate terapeutice; ele pot fi comune tuturor meridianelor, având asupra acestora o acţiune identică şi sunt situate atât pe meridiane cât şi în afara acestora; β. puncte energetice, aparţinând anumitor meridiane, care posedă o acţiune specifică. O altă clasificare împarte punctele în funcţie de efectul lor terapeutic:

A.B. Puncte cu efect tonifiant

1. puncte de tonifiere: stimularea lor creşte fluxul energetic, întăreşte meridianele slăbite (efect contrar punctelor de dispersie); aduce vaselor deficitare un aport energetic. (Un astfel de punct cedează energia pentru meridianul ce urmează, conform regulii „mamă-fiu”.?)

2. puncte de alarmă/herald mu (mo): sunt situate pe abdomen sau piept şi se găsesc, de obicei, pe alte meridiane decât cel asupra căruia acţionează dar în apropierea organelor corespunzătoare; în cazul îmbolnăvirii unor organe pe care le reprezintă, devin foarte active, iritându-se puternic, prin mărirea suprafeţei, micşorarea rezistenţei electrice etc. La apăsare produc dureri, a căror sesizare face posibilă fixarea diagnosticului energetic. Stimularea lor are ca efect creşterea fluxului energetic şi întărirea meridianelor slăbite (efect contrar punctelor de dispersie).

C. Puncte cu efect dispersant1. puncte de dispersie: stimularea lor temperează funcţia organului aflat în exces de energie (efect contrar punctelor de tonifiere); golesc vasul

de excesul energetic. (Un astfel de punct primeşte energia de la meridianul ce-l precede, conform regulii „mamă-fiu”.?) 2. puncte de trecere/legătură (lo): facilitează schimburile de energie dintr-un meridian în altul, temperând funcţia organului aflat în exces

energetic (efect contrar punctelor de tonifiere); acest transfer energetic are loc doar între două vase cuplate, unul yang şi altul inn (de aceea

Pagina 35 din 45

Page 36: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

se numesc puncte de trecere-ajută la echilibrarea energiei inn-yang); există 12 puncte de conexiune (pentru fiecare traiect principal în parte), încă două, unul pentru vasul guvernor şi altul pentru cel de concepţie şi încă unul numit „marele lo al splinei” (SP 21). De asemenea guvernează trecerea energiei de nutriţie, specifică meridianului , spre ţesuturi.

3. puncte de asentiment shu (iu): au o acţiune de dispersie (efect contrar punctelor de tonifiere) şi aparţin în totalitate meridianului vezicii urinare fiind situate pe ramura dorsală internă (la 0,5 cun de linia mediană).

D. Puncte cu efect obţinut prin tehnica de stimulare1. puncte cheie (xi): sunt în număr de 20 şi reprezintă punctele unde sângele şi energia se întâlnesc; 12 dintre ele aparţin meridianelor

principale iar 8, meridianelor secundare; pentru stimularea lor acţionează de la distanţă asupra mai multor meridiane. Denumite şi puncte desobstructor, deblochează meridianele, dar utilizează un aport energetic substanţial, pe care o ia din organ. Energia intră în meridian prin puncul jing distal, din ţesuturi şi este transmisă către organul efector; dar organul energetic se află peste tot, deci şi în ţesuturile care furnizează energia care intră în meridian hrănind astfel organul energetic. Tonifierea, atunci când este în vid energetic, stimulează funcţia organului energetic, care astfel va de o cantitate mai mare de energie ce va fi preluată de meridian prin punctul shu („starea energetică a organului se vede la nivelul punctului shu”).. Au importanţă în tratamentul bolilor acute şi în durerile prezente în zonele parcurse de meridiane sau organele corespunzătoare.

2. puncte orare (penn): au efect stimulant în perioada de maximă activitate a meridianului.3. puncte sursă/izvor/origine (yuan): permit aportul de energie în meridian, punctul în care energia Qi este reţinută; au o acţiune ambivalentă

întărind funcţia de tonifiere sau slăbind-o pe cea de dispersie; sunt dispuse în jurul articulaţiei pumnului şi gleznei; în meridianele inn aceste puncte coincid cu punctele shu.

4. puncte pentru boli acute: au o acţiune rapidă în bolile acute; fiecare meridian are un astfel de punct, stimularea lor putând fi utilă în tulburările acute ale meridianelor sau organelor corespunzătoare.

5. puncte de reuniune: puncte de intersecţie a mai multor meridiane. E. Alte puncte

1. puncte simptomatice: folosite pentru alinarea durerilor dar nu înlătură cauzele.2. puncte cu acţiune specifică: au un efect deosebit asupra unor organe sau asupra unor sisteme de organe.

Meridian

Puncte cu efect tonifiant

Puncte cu efect dispersant Puncte cu efect obţinut prin tehnica de stimulare

detonifiere

dealarmă

desedare(dispersie)

de legătură(trecere)Lo

deasentimentShu (Iu)

Lo de grupă

de origine(sursă)Yuan

cheie Xi

orarept. boliacute

reuniune

Plămâni(Pulmon)

P 9 P 1 P 5 P 7 VU 13 -P 9(t)

P 7(dt)

P 8 H (3-5)

P 6 F 13

Intestin IG 11 S 25 IG 2 IG 6 VU 25 - IG 4 - IG 1 IG 8 MC 12Pagina 36 din 45

Page 37: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

gros H (5-7)

Stomac S 41 MC 12 S 45 S 40 VU 21 - S 42 -S 36H (7-9)

S 34 F 13

Splină-Pancreas

SP 2 F 13 SP 5 SP 4 VU 20SP 6*6

SP 21*5 SP 3

SP 4(dt)

SP 3H (9-11)

SP 8 F 13

Inimă(Cord)

C 9 MC 14 C 7 C 5 VU 15 - C 7 -C 8H (11-13)

C 6 F 13

IntestinSubţire

IS 3 MC 4 IS 8 IS 7 VU 27 - IS 4 IS 3(t)

IS 5H (13-15)

IS 6 MC 12

VezicaUrinară

VU 67 MC 3 VU 65 VU 58 VU 28 - VU 64VU 62

VU 66H (15-17)

VU 63

MC 12

Rinichi R 7 VB 25 R 2 R 4 VU 23 - R 3R 6(dt)

R 10H (17-19)

R 5 F 13

Pericard(Vase-sex)

VS 9 R 17 VS 7 VS 6 VU 14 VS 6*9 VS 7(d)

VS 6(dt)

VS 8H (19-21)

VS 4 -

Trei focare(Trei făclii)

TF 3 MC 5 TF 10 TF 5 VU 22 TF 8*7 TF 4TF 5(dt)

TF 6H (21-23)

TF 7 -

Veziculabiliară

VB 43 VB 24 VB 38 VB 37 VU 19 VB 39*8 VB 40VB 41

VB 41H (23-1)

VB 36

MC 12

Ficat F 8 F 14 F 2 F 5 VU 18 - F 3 -F 1H (1-3)

F 6 F 13

Vasulguvernor

- - - - VG 1*1 IS 3 -VG 13*2 VG 19*3

Vasul concepţiei

- - - - MC 1*4 P 7 -

Vasul central

- - - - - SP 4 -

Vasul centurii

- - - - -VB 41

*1 : lo general al yang-ului (nu este un punct lo adevărat)*2 + *3 : centre de reuniune a yangului

Pagina 37 din 45

Page 38: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

*4 : lo general al inn-ului (nu este un punct lo adevărat)*5 : marele lo al splinei*6 : lo de grupă pentru SP, F şi R*7 : lo de grupă pentru TF, IG şi IS*8 : lo de grupă pentru VB, S şi V*9 : lo de grupă pentru VS, P şi C

Punctele shu (su) antice sau puncte de comandă

Punctele shu (su) antice sunt în număr de 66, aparţin unei categorii speciale de puncte, fiind situate pe meridianele principale, pe un sector cuprins între extremităţile degetelor şi coate sau genunchi, în segmentul cel mai yang al meridianului şi sunt corelate cu mişcările elementare (elemente fundamentale). Pot fi în acelaşi timp puncte de tonifiere, dispersie ori sursă a canalelor respective; reprezintă punctele ambasador (pen), se corelează cu organele energetice, cu vasele, cu ţesuturile, cu anotimpurile şi realizează astfel integrarea structurii energetice de bază a organismului. Meridianele yang posedă 6 categorii de puncte antice: Jing (Ting), Ying (Iong), Shu (Iu), Yuan (Iunn), Jing (King), He (Ho) în timp ce cele inn, numai 5: Jing (Ting), Ying (Iong), Shu (Yuan), Jing (King), He (Ho). Punctul jing (ting) distal este primul punct antic şi cel mai depărtat fiind situat la extremitatea degetelor, având rolul unui punct de intrare sau de ieşire din meridian; reprezintă originea meridianelui tendino-muscular, originea reală a meridianului distinct şi se poate asemui cu o fântână sau un puţ prin care se ajunge la apa care circulă sub pământ, apa reprezentând energia. Deoarece sensul de curgere al energiei este centrifug sau centripet aici se schimbă polaritatea energiei. Stimularea acestui punct aduce energia din ţesuturi în meridian declanşând reacţii de redresare şi corectare. Tonifierea acestui punct atunci când este în vid energetic, facilitează mobilizarea din ţesuturi şi intrarea energiei în meridian. Este indicat în bolile psihice şi în senzaţia de sufocare. Punctul ying (iong) este al doilea punct distal, fiind situat la nivelul spaţiilor interdigitale; are semnificaţia de izvor. Din el, apa (energia), apare la suprafaţă (în meridian), devenind vizibilă, mişcarea apei (energiei) fiind influenţată de căldură: cu cât aceasta este mai mare cu atât mişcarea este mai intensă şi cu cât mişcarea este mai intensă căldura este mai mare. Tonifierea acestui punct (când este în vid) încălzeşte meridianul şi astfel se măreşte viteza de circulaţie a energiei, acţionând ca un accelerator. Are indicaţii în bolile febrile. Punctul shu iu este al treilea punct distal, fiind situat în spaţiul intermetacarpian şi intermetatarsian. Are semnificaţia de râu şi pentru că pe un râu se poate naviga, el mai este denumit punct de îmbarcare (a energiei din afara meridianelor, din ţesuturi) pentru a fi transportată acolo unde este necesar. Astfel punctul shu hrăneşte meridianul cu energie şi de aceea este corelat cu umiditatea, cu nutriţia. Este considerat un punct ce dirijează şi reglează energia deoarece la nivelul său energia inn (mai profundă) întâlneşte energia yang (mai superficială). Sunt indicate în bolile articulare. În cazul instalării energiei perverse (energie corectă perturbată) aceasta va intra în organism pe calea pe care intră în mod normal energia (energia perversă urmează drumul energiei de apărare Wei Qi). Atunci când o energie externă provoacă o perturbare, prima reacţie implică participarea energiei Wei; dacă fenomenul persistă, va participa şi energia Ying, care alimentează generarea energiei Wei; dacă se epuizează rezervele Ying, intră în acţiune Tsou Yang Ming (stomacul), care va utiliza şi structuri funcţionale care, însă, trebuie refăcute şi astfel va participa şi Zhong Qi. Concomitent va participa şi energia Shen.

Pagina 38 din 45

Page 39: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Punctul shu yuan (iunn) este al patrulea punct distal, fiind situat numai pe meridianele yang; pentru meridianele inn aceste puncte formează o categorie unică cu punctele shu (iu-iunn). Acţionează direct asupra organului sau funcţiei cu care este legat meridianul şi întăresc acţiunea punctelor ce le preced. Stimularea prin tonifiere atrage energia în meridian. Punctul jing (king) proximal este al cincilea punct distal, fiind situat la nivelul gleznei sau al încheieturii pumnului; se poate asemui cu un fluviu navigabil, pe care se pot aduce diverse mărfuri şi se poate acosta, de aceea el mai este numit şi punct de debarcare (a energiei Wei spre ţesuturi); este un punct de trecere, atrage energia defensivă Wei. Recomandat în tratarea afecţiunilor reumatismale, a bolilor respiratorii influenţate de umiditate şi frig. Punctul he (ho) este ultimul punct distal, fiind situat imediat sub genunchi sau cot; are semnificaţia gurii de vărsare a fluviului în mare (marele organ energetic corelat cu meridianul, transferă energia meridianului către organul energetic). La nivelul lor energia devine din superficială, profundă. Sunt puncte de pornire a meridianelor distincte (Tching Pie) care merg către meridianele profunde. Tonifierea punctului he atunci când acesta este în vid energetic, goleşte meridianul de energie, răcindu-l, motiv pentru care punctul este corelat cu frigul. Sunt recomandate în afecţiunile gastrice, intestinale şi ale altor organe cavitare.

Observaţii

Legătura dintre punctul luo (meridianul luo transversal) şi punctul shu: primul guvernează pasajul energiei spre ţesuturi, al doilea guvernează intrarea energiei în meridian. Meridianul luo transversal este un flux continuu şi nu o simplă linie ce uneşte punctul luo cu punctul shu. Deci, în regularizarea meridianelor cuplate este necesară tonifierea punctelor luo al unui meridian al punctului shu al meridianului cuplat (ambele în vid energetic). Punctele ying şi shu guvernează intrarea energiei în meridian; punctele jing proximal şi luo guvernează ieşirea energiei din meridian spre ţesuturi; punctele he şi xi guvernează ieşirea energiei din meridian spre organul energetic. Toate acestea demonstrează existenţa a două circuite: meridian-ţesut-meridian, meridian-organ-meridian, dar cum organele energetice există în ţesuturi, ambele circuite au puncte comune de intrare în meridian. Fiecare circuit implică două căi: una guvernată de punctele ying, jing, he, corelată cu aspectul qi şi responsabilă cu sindromul frig-căldură, cealaltă guvernată de punctele shu, luo, xi, corelată cu aspectul xue, responsabilă de sindromul vid-plenitudine. Pentru tonifiere se utilizează punctele ying, jing, he, iar pentru „nutrire”, „susţinere” punctele shu, luo, xi. Vidul punctelor he, xi, jing, luo guvernează starea de insuficienţă qi sau xue la nivelul organnelor şi ţesuturilor, iar vidul punctelor ying, shu, starea de stagnare qi sau xue.

MeridianPuncte distale jing (shu antice)Jing (Ting)

Ying (Yang)

Shu (Iu)

Shu (Yuan)

Yuan (Iunn)

Jing (King)

He (Ho)

PlămâniPulmon

P 11 P 10 - P 9 - P 8 P 5

Intestingros

IG 1 IG 2 IG 3 - IG 4 IG 5 IG 11

S 45 S 44 S 43 - S 42 S 41 S 36

Pagina 39 din 45

Page 40: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Stomac

Splină-Pancreas

SP 1 SP 2 - SP 3 - SP 5 SP 9

InimăCord

C 9 C 8 - C 7 - C 4 C 3

Intestinsubţire

IS 1 IS 2 IS 3 - IS 4 IS 5 IS 8

Vezicaurinară

VU 67 VU 66 VU 65 - VU 64 VU 60 VU 40

RinichiR 1E

R 2 - R 3 - R 7 R 10

PericardVase-sex

VS 9 VS 8 - VS 7 - VS 5 VS 3

Trei focareTrei făclii

TF 1 TF 2 TF 3 - TF 4 TF 6 TF 10

Veziculabiliară

VB 44 VB 43 VB 41 - - VB 38 VB 34

Ficat F 1 F 2 - F 3 - F 4 F 8

Tip punct Punct Efecte Complementar de asentiment VG 2 asentimentul regiunii lombareAu o corespondenţă şi acţiune limitată; utilizate în sedarea durerilor, spasme şi contracturi (cu caracter de dispersie) şi în paralizii (cu caracter de tonifiere)

IS 10 asentimentul regiunea scapularăVU 16 asentimentul centrilor vitaliVU 17 asentimentul diafragmei VU 26 asentimentul punctului MC 4VU 24 asentimentul punctului MC ?VU 30 asentimentul sfincterelorIG 15 asentimentul jumătăţii superioare a corpului

De legătură particular P 9 sângele arterialConectează între ele meridianele şi sunt în legătură cu anumite funcţiuni

VB 31 muşchiF 13 cele 5 organe innMG 12 cele 5 organe iangMC 17 energia respiratorie

Pagina 40 din 45

Page 41: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

VU 17 circulaţia venoasăVU 11 sistemul ososVB 33 măduva osoasăS 32 circulaţia arterială şi venoasăMG 14 legătura dintre cele 6 meridiane iangMG 20 legătura dintre cele 6 meridiane inn

„Ferestrele cerului” S 9 IG 18 TF 16 VU 10 P 3 afecţiuni vegetative şi ale sistemului nervos centralPuncte de schimb energetic al organismului cu energia mediului

Puncte de influenţă P 9 VS 9 circulaţia arterialăSP 5 articulaţiileS 36 guraVU 17 VS 7 inimaS 21 stomaculIG 11 faţaVU 38 R 7 VB 37 VB 38 F 5 măduva spinăriiIG 11 VB 34 muşchiIG 4 VU 12 nasIG 4 IG 11 urechiIG 4 IG 11 VU 54 TF 5 TF 7 TF 12 pieleaS 30 IG 6 R 6 F 6 F 14 organele genitaleVU 17 VU 38 VU 54 SP 5 sângeleVU 10 sistemul nervos simpaticVB 20 sistemul nervos parasimpaticSP 5 VU 31 VS 9 VB 38 VB 39 venele

Puncte de confluenţă P 7 SP 4 IS 3 VU 62 R 6 VS 6 TF 5 VB 41 confluenţa celor 8 meridiane extraordinare cu cele 12 meridiane principale

Reguli

Regula mamă-fiu: meridianul „mamă” cedează energie către meridianul „fiu”.

Element Meridian care cedează „mamă”

Meridian care Primeşte „fiu”

Element

Metal Plămân Rinichi ApăApă Rinichi Ficat Lemn

Pagina 41 din 45

Page 42: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Lemn Ficat Inimă FocFoc Inimă Splină-Pancreas PământPământ Splină-Pancreas Plămân Metal

Element Meridian care cedează „mamă”

Meridian care Primeşte „fiu”

Element

Metal Intestin gros Vezica urinară ApăApă Vezica urinară Vezicula biliară LemnLemn Vezicula biliară Intestin subţire FocFoc Intestin subţire Stomac PământPământ Stomac Intestin gros Metal

Dicţionar

1. Jing Lo: meridiane principale2. King Lo: meridiane principale3. Nei Jing, Nei King : primul manual de medicină internă cunoscut, scris în jurul 400 î. Hr. dar care se bazează pe observaţii şi principii enunţate cu

mai mult timp înainte.4. Oe : energie defensivă (vezi Wei)5. Qi : energie6. Wei : energie defensivă, de apărare

Pagina 42 din 45

Page 43: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Cele 13 meridiane principale urmărite la masajul terapeutic

Pagina 43 din 45

Page 44: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Pagina 44 din 45

Page 45: Presopunctura clasificare puncte

PRESOPUNCTURĂENERGIE. PUNCTE ENERGETICE. TRASEE ENERGETICE

Pagina 45 din 45


Recommended