Grup Scolar Industrial “ Nicolae Cioranescu”

PRESE HIDRAULICE

ELEV: Baisan Catalin

Cls. a XIII a B RP

Targoviste

www.referat.ro

2011

PRESE HIDRAULICE

Consideraţii teoretice

Presele hidraulice se caracterizează prin aceea că asigură deformarea materialului

la viteze de lucru relativ constante chiar dacă forţele au o variaţie mare.

În acelaşi timp ele asigură obţinerea unor forţe de deformare mari datorită

faptului că permit acumularea unei energii potenţiale care poate fi transformată, la cursele

active, în lucru mecanic de deformare, fără a fi necesare sisteme mecanice de transmitere.

Procesul de prelucrare se realizează sub acţiunea unor forţe care pot fi considerate

că sunt aplicate static.

Acţionarea hidraulică a preselor prezintă următoarele avantaje:

- posibilitatea obţinerii unor cicluri automatizate de lucru şi uşurinţă în

modificare caracteristicelor acestor cicluri;

- realizarea cu uşurinţă a unor forţe şi puteri mari cu mecanisme hidraulice

simple şi de gabarit mic;

- comanda uşoară a energiei mari acumulate şi controlul permanent asupra

forţei disponibile;

- posibilitatea obţinerii unei variaţii continue a vitezei mecanismului de lucru şi

posibilitatea reglării automate a acesteia în timpul funcţionări, conform unui

ciclu stabilit anterior;

- inversarea uşoară a sensului mişcării, fără solicitări dinamice mari;

- funcţionarea liniştită, lipsită de zgomote şi vibraţii;

- posibilitatea deservirii centralizate a unui grup de prese.

www.referat.ro

Utilaje şi materiale folosite

În figura 1 este prezentat ansamblul general al unei prese hidraulice. Pe batiul 5

sunt fixate toate subansamblurile ce alcătuiesc maşina. În partea superioară este fixat

motorul de lucru 1, care prin tija pistonului 2, antrenează culisorul 3.

Fig. 1. Vedere de ansamblu a presei hidraulice

Masa 4 este prevăzută cu canale T şi alezaje de trecere, destinate fixării

dispozitivului de presare şi trecerii sistemului de eliminare a pieselor presate din

dispozitiv. Motorul electric 8 antrenează o pompă care debitează uleiul în reţeaua de

conducte 7. Instalaţia electrică a sistemului de comandă şi acţionare este asamblată în

carcasa 6.

Presa P.H. 40 (fig 2) a cărei schemă hidraulică va fi studiată, face parte din grupa

de maşini destinate executării unei mari diversităţi de prelucrări prin deformare şi tăiere.

Pe această maşină se execută extrudări, ambutisări, reliefări, îndoiri, profilări, îndreptări,

decupări, perforări etc. În afară de acestea pot fi executate asamblări prin presare. Prin

echipare cu dispozitive speciale ca masa rotativă 9, se lărgeşte mult domeniul de utilizare

a maşinii.

Presa P.H. 40 poate fi exploatată în regim singular sau în regim continuu.

Batiul în formă de C, este executat din tablă prin sudură, pe el fiind fixate

ghidajele.

Motorul de lucru 1, prin tija pistonului antrenează culisorul 2.

Masa 4 este prevăzută cu canale T, alezaje de trecere şi găuri filetate. Perna

hidraulică aflată sub masa maşinii, permite efectuarea ambutisărilor de mică şi medie

adâncime.

În spaţiul etanş din partea mijlocie a batiului, ce constituie rezervorul de ulei, este

asamblată şi instalaţia de răcire 13 cu ajutorul căreia este asigurată menţinerea

Presa P.H. 40

4

temperaturii agentului hidraulic în limitele unei bune funcţionări a maşinii. Motorul

electric 10 (7,5 kW/1500 rot/min) antrenează pompa cu pistonaşe axiale 11, iar aceasta

debitează uleiul în reţeaua de conducte 12. Instalaţia electrică este concentrată într-o

carcasa laterală.

Pompa hidraulică 8, ce alimentează motorul de lucru principal al presei lucrează

la o presiune de 50…250 bari, debitând între 80…6,5 litri pe minut.

Perna hidraulică are antrenare separată printr-un motor de 2,2 kW, care pune în

funcţiune o a doua pompă cu pistonaşe axiale ce lucrează cu presiunea de 20…250 bari

şi debitează 40…2 litri pe minut.

În figura 3 este prezentată schema hidraulică a presei.

Fig. 3. Schema hidraulică a presei P.H. 40

Întreaga instalaţie hidraulică are rolul de a produce, distribui, regla şi comanda

energia hidraulică necesară acţionării culisorului şi pernei hidraulice. Instalaţia hidraulică

se compune din 3 circuite: circuitul motorului principal; circuitul pernei hidraulice şi

circuitul de comandă. Primele două circuite lucrează la presiune înaltă (250 bari) iar

ultimul lucrează la presiune joasă (20 bari).

Circuitul motorului principal

Când culisorul este în repaus, pompa 1 (fig 3) debitează ulei prin distribuitorul 7

către rezervorul central.

După ce se dă comanda prin electromagneţii E1 sau E2 – sau prin acţionarea

manuală a manetei m – uleiul din circuitul de comandă este dirijat la unul din capetele

distribuitorului 7. Acesta deplasându-se în direcţia comandată asigură legătura circuitului

cu partea superioară sau inferioară a cilindrului motorului principal în scopul efectuării

ridicării sau coborârii culisorului presei.

Circuitul motorului principal este protejat de supapa 10 de limitare a presiunii,

reglată la 260 bari. Reglarea presiunii din circuitul de lucru se face cu ajutorul supapei de

precomandă 14 care pilotează supapa specială 5.

Manometrul cu contact 16 permite urmărirea presiunii din circuitul de lucru şi

asigură oprirea presei în cazul când acesta depăşeşte valoarea limită prestabilită.

Elementele componente ale motorului principal prezentat în figura 4 sunt

următoarele:

1 – Corpul motorului;

2 – Capac;

3 – garnitură de etanşare;

4 – Şurub;

Fig. 4. Motorul principal

5 – Şaibă;

6 – Şaibă de capăt;

7 – Şurub;

8 – Inel de centrare;

9 – Inel port-garnitură;

10 – Garnitură de etanşare;

11 – Tija motorului;

12 – Inel de etanşare;

13 – Garnitură de etanşare;

14 – Capac;

15 – Garnitură de etanşare;

16 – Garnitură de etanşare;

17 – Capac;

18 – Şurub de fixare;

19 – Şurub de fixare;

20 – Şaibă Grower;

21 – Şurub;

22 – Bucşe filetată;

23 – Tije interioară;

24 – Inel de fixare;

25 – Garnitură de etanşare;

26. - Inel distanţier

Circuitul pernei hidraulice

În timpul când perna hidraulică, figura 5, este în repaus, pompa 2 (fig. 3)

debitează ulei prin distribuitorul 6 în rezervorul central.

Comanda acţionării pernei hidraulice se face prin electromagneţii E3 şi E4 şi

sertăraşul 8. Când este acţionat unul dintre cei doi electromagneţi, uleiul din circuitul de

comandă este dirijat către unul din capetele sertăraşului distribuitorului 6. Sertăraşul se va

deplasa realizând astfel legătura circuitului cu perna hidraulică. Lichidul va pătrunde fie

în partea superioară, fie în partea inferioară a pistonului pernei hidraulice determinând

efectuarea cursei de coborâre sau de ridicare a acestuia.

Circuitul de comandă este protejat de supapa de limitare 11, reglată la 260 bari.

În timpul efectuării ambutisării, când culisorul presei coboară, pistonul presei

hidraulice este împins în jos. Distribuitorul 6 este în poziţia desenată, în figura 5.3,

poziţia la care uleiul din partea de jos a cilindrului pernei hidraulice este dirijat spre

Fig. 5. Perna hidraulică a presei

rezervor prin supapa de pilotaj 4, precomandată. Presiunea de descărcare este reglată prin

supapa de precomandă 13 asamblată în panoul lateral din circuit. Manometrul 15 indică

presiunea în timpul descărcării. În figura 5.5 se prezintă construcţia pernei presei P.H. 40.

Circuitul de comandă

Pompa 3 debitează ulei în circuitul de comandă. Când acest circuit este blocat,

uleiul de la pompă este dirijat către rezervor prin intermediul supapei de descărcare 12.

Comanda culisorului poate fi realizată fie electric, fie manual, prin intermediul

inversorului 24.

În cazul comenzii electrice, distribuitorul 24, cuplajul 25 şi distribuitorul

comutator 22 sunt în poziţia desenată în figura 5.2. Corespunzător acestei poziţii pompa 3

realizează, prin intermediul sertarelor electromagnetice 8 şi 9, pilotarea distribuitoarelor 6

şi 7.

La comanda manuală poziţia inversorului 24 este schimbată faţă de cea

reprezentată pe desen. Uleiul pătrunde în cilindrul cuplajului hidraulic 25 şi în capul

sertarului distribuitorului comutator 22 pe care îl deplasează. În acest mod se realizează

posibilitatea deplasării manuale a sertarului distribuitorului pilot 23 şi odată cu acesta –

pe principiul copierii hidraulice – a corpului distribuitorului fixat pe sertarul lui 7.

Cu ajutorul manometrului 17 poate fi controlată presiunea din circuitul de

comandă.

Cu 18, 19 şi 20, în schema generală a presei au fost notate dispozitivele hidraulice

de amortizarea şocurilor.

În afară de alimentarea circuitului de comandă - descris mai sus – pompa 3 mai

este folosită pentru acţionarea mesei rotative (nefigurată în desen) cu care poate fi

echipată presa.