Home >Documents >Prepararea pragurilor

Prepararea pragurilor

Date post:25-Oct-2015
Category:
View:178 times
Download:15 times
Share this document with a friend
Description:
Referat prepararea pragurilor
Transcript:

Prepararea pragurilorPentru ca adaptarea sa fie cat mai corecta, limitele cervicale ale prepararii trebuie sa fie foarte precise, reproductibile si vizibile clar pe modelul de lucru.

Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa satisfaca urmatoarele criterii:

1. Sa fie usor de preparat.

2. Sa poata fi observata usor pe amprenta si pe model.

3. Sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei.

4. Sa permita adaptarea marginala precisa a restaurarii.

5. Sa asigure o grosime suficienta materialului din care se confectioneaza restaurarea. Astfel macheta poate fi manevrata fara a exista riscul de deformare. In aceste conditii restaurarea va avea o rezistenta structurala mai mare la solicitarile ocluzale si un aspect estetic mai placut.

6. Sa conserve pe cat posibil structurile dure dentare, dar nu in detrimentul celorlalte criterii.

7. In zona terminala a bontului principiile biomecanice se confrunta cu cele biologice legate de sanatatea parodontiului marginal. Din acest motiv jonctiunea gingivo-protetica trebuie localizata intr-o zona controlabila de medic si pacient, preferabil supragingival.

8. Sa necesite intalnirea unui numar cat mai mic de materiale de restaurare la nivelul muchiei marginale a bontului, pentru a asigura o sanatate parodontala optima. Exista patru forme de preparare a zonei terminale: cu prag prag cu bizou chanfrein fara prag. Fiecare din aceste forme prezinta avantaje si dezavantaje. Nu exista o forma ideala de preparatie, deoarece la fiecare dintre ele apare o contradictie intre aspectelebiologice(menajarea pulpei si a parodontiului marginal), estetice(mascarea coleretelor metalice m santul gingival),biomecanice(economia de tesuturi dentare, retentie, stabilitate) si celetehnice(grosime, spatiu pentru modelarea unor conturi normale, modificari dimensionale ale tumarii etc).Alegerea formei adecvate se face, in limitele unor indicatii generale, pe baza rationamentului clinic. Experienta si indemanarea medicului, precum si dotarea laboratorului de tehnica dentara intervin si ele in decizie.

O alta problema interesanta este necesitatea de a realiza sau nu bizoul marginal.

A bizotaCoroanele metalice tumate chiar adaptate intim pe bont prezinta totusi o mica discrepanta intre marginea restaurarii si bont.Bizoul a fost propus ca mijloc de a reduce discrepanta marginala (51).

Discrepanta in adaptarea celor doua suprafete poate fi notata cu D la nivel ocluzal si cu d in zonacervicala(fig. 11.50). d este cea mai mica distanta dintre marginea restaurarii si zona termmala a bontului si depinde de D si sinusul unghiului m sau cosinusul unghiului p. [d=D sin m / d= Dcosp]unde m este unghiul marginii restaurarii, iar p este unghiul muchiei marginale a prepararii.

Fig. 11.50. Orice discrepanta ocluzala in adaptarea restaurarii pe bont (D din a) se reflecta ca o discrepanta cervicalade aceeasi dimensiune in cazul unui prag perpendicular pe axa de insertie (b). Pe masura ce unghiul marginii se apropie de 0 (C) distanta dintre marginea protetica si dinte d se apropie de 0,daca se porneste de lapremisa ca defectul de inchidere marginala poate fi inchis complet.Conform relatiei, de mai sus, cu cat unghiul m este mai mic si sin m va fi mai mic, iar distanta d descreste. Daca unghiul p creste, cos p scade si d se va reduce cu aceeasi valoare.

Prin urmare adaptarea cervicala a restaurarii va fi cu atat mai buna cu cat unghiul marginii sale va fi mai mic sau cu cat unghiul muchiei marginale a bontului va fi mai obtuz. Se compenseaza astfel unele mici imprecizii de coaptare, deoarece limita de preparare este aproximativ paralela cu axa de insertie. Unghiul bizoului nu poate fi inclinat pana la limitele teoreticului (= 0, deci preparare fara prag).Din cele expuse rezulta ca preparatia cu prag de 90pare afi cea mai deficitara forma dejonctiune cervicala a coroanelor turnate.Acest rationament pomeste insa de la premiza ca spatiul dintre marginea restaurarii si suprafata bontului poate fi redusa la zero. Acest lucru este adevarat atat timp cat intre restaurare si dinte nu se interpune ciment.

A nu bizota.Ostlund a demonstrat insa ca prezenta cimentului schimba complet scenariul. Grosimea peliculei de ciment va impiedica adaptarea perfecta a restaurarii metalice turnate care are un bizou aproape paralel cu axa de insertie. Fenomenul este asemanator cu adaptarea mai dificila a restaurarii pe un bont cu un unghi de convergenta minim al peretilor axiali.Grosimea peliculei de ciment stabileste limita pana la care se poate reduce distanta perpendiculara care separa marginea restaurarii de zona terminala a bontului d. Prin urmare d devine o constanta, iar ecuatia precedenta este rezolvata pentru D : D=d/sin m sauD=d/cos p. Pe masura ce unghiul marginii restaurarii (m) este mai ascutit, iar unghiul xnuchiei marginale a bontului (p) mai obtuz, D ' va fi mai mare. In concluzie, cu cat unghiul margini restaurarii metalice turnate este mai aproape de zero (paralelismul cu axa de insertie ), cu atat adaptarea protezei pe bont vafi mai deficitara(fig. 11.51).

Fig. 11.51. Grosimea peliculei de ciment impiedica adaptarea completa a restaurarii pe bont. Daca la nivelul pragului se prepara un bizou de 45, adaptarea restaurarii pe bont va fi prejudiciata cu factorul 1,4. Daca unghiul marginii protetice este redus la 30, restaurarea are un deficit de adaptare pe bont de doua ori mai mare decat in cazul pragului. Margini cu un unghi de 15 si 5 impiedica adaptarea restaurarii pe bont cu un factor 3,9, respectiv 11,5. Daca dehiscenta marginala este de 25[imin cazul pragului (egala cu specificatiile ADA privind grosimea adecvata a peliculei de ciment), adaugarea unui bizou de 5 impiedica adaptarea restaurarii turnate metalice pe o distanta de aproape 0,3mm.

Pascoe a demonstrat ca o restaurare metalica tumata, daca este putin mai larga si se insera pe un bont preparat cu prag are dehiscenta marginala cea mai redusa (fig.11.52).

Fig. 11.52. Efectul pe care bizotarea muchiei marginale il are asupra adaptarii marginale a restaurarii. a. Daca suprafata interna a restaurarii esteegalacu suprafata externa a bontului sau mai mica, bizoul de45vareducedehiscenta marginala cu 70%.b. Daca restaurarea este mai larga pe bont, bizotarea vaamplificadehiscenta marginala.Aceasta situatie se intalneste in practica, unde restaurarile sunt confectionate ceva mai largi pentru a crea spatiu pentru ciment.Rezultatele clinice dicteaza ca marginile in unghi ascutit sa fie folosite in continuare pentru restaurarile metalice, dar la un unghi cuprins intre 3(M5. Pe model, muchia ascutita a marginii machetei de ceara se adapteaza mai bine pe bizou decat marginea mai groasa pe prag. De asemenea, marginea metalica poate fi brunisata ulterior pentru a imbunatati inchiderea marginala.Se vor evita bizourile largi, aproape paralele cu axa de insertle. Ele vor conduce la marginiprea subtiri, deformabile sau la supraconturarea axiala a restaurarii.Preparare cu pragPragul gingival clasic este o suprafata terminala orizontala care formeaza un unghi de 90 cu axul lung al dintelui (fig. 11.53). Jonctiunea dintre marginea restaurarii si prag este de tipul cap la cap'. Se prepara cu un instrument diamantat cilindric sau cilindro-conic cu varful plat.

Fig. 11.53. Preparare cu prag gingival pentru o coroanajacket de portelan, traditionala.

Avantaje:-Limita de preparare este precisa, cu vizibilitate buna.

- Ofera tehnicianului suficient spatiu pentru o prelucrare corecta si estetica a materialului din care se confectioneaza restaurarea.

-Pericolul de a supracontura suprafetele cervicale ale restaurarii este minim.

Dezavantaje:-Prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de tesuturi dure si este traumatizanta pentru pulpa dentara.

- Cea mai mica imprecizie in adaptarea restaurarii pe bont determina aparitia unui spatiu in zona de jonctiune cervicala.

- Distantarea marginii restaurarii de prag datorita dificultatilor de refluare a cimentuluide fixare.- Unghiul intern bine exprimat, de 90, concentreaza stresul in tesuturile dentare. Indicarea pragului este conditionata de materialul din care se confectioneaza restaurarea. Daca marginile sale ofera rezistenta doar la o grosime apreciabila, se indica prepararea cu prag. Un astfel de material este ceramica, care necesita o grosime de 0,75-l mm. Prepararea bontului cu pragse indicain trei situatii:- Restaurarile integral ceramice.Latimea mare a pragului ofera rezistenta la actiunea fortelor ocluzale si reduce stresul care ar putea duce la fracturarea materialului.

- CMMC,pe fata vestibulara si pe jumatatea vestibulara a fetelor proximale ( daca marginea vestibulara a restaurarii este confectionata din ceramica);

- Evolutia unei carii in zona cervicala,exereza tesuturilor afectate impunand conformarea unui prag.

In concluzie, prepararea cu prag gingival trebuie sa se limiteze la restaurarilecarerealizeaza inchidere marginala cu ceramica.

O varianta a pragului gingival estepragul inclinat(fig.11.54). Unghiul format de peretele gingival cu peretele axial este un unghi obtuz (120). Marginea restaurarii va intalni astfel muchia marginala in unghi ascutit. Este o formula preconizata pentruCMMCla incisivii maxilari. Prezinta avantaj estetic, colereta metalica putand fi mascata in santul gingival. Un alt avantaj important pentm acest tip de prag este diminuarea concentrarii de stres la nivelul restaurarii si a riscului de aparitie a smaltului nesustinut la muchia marginala a bontului.

O alta varianta estepragul cu unghi intern rotunjit(fig. 11.55), unghi care micsoreaza putin latimea pragului. Unghiul muchiei marginale a bontului este de 90. C

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended