+ All Categories
Home > Documents > Prepararea Dintilor Pentru Coroane

Prepararea Dintilor Pentru Coroane

Date post: 10-Oct-2015
Category:
Upload: ryna-coca
View: 292 times
Download: 12 times
Share this document with a friend

of 34

Transcript
  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    1/34

    PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE DE INVELIS

    Metoda de tratament prin acoperire totala se concretizeaza m coroane care se agrega la toate

    suprafetele coroanei dentare, pe care le acopera integral, cu exceptia coroanelor

    ecuatoriale.Coroanele de invelisse confectioneaza din diferite materiale, folosind tehnici sitehnologii diferite. Din combinarea variabilelor material si tehnologii rezulta o multitudine de

    tipuri de coroane. in functie de materialele din care sunt confectionate ele se impart m trei

    categorii:

    metalice, nemetalice si mixte.

    Coroanele de invelts metalice, confectionate din diverse aliaje, in functie de procedeele de

    confectionare se impart in coroane tumate, cu sau fara grosime dirijata, coroane din doua bucati

    (inel si capac tumat) si stantate (abandonate aproape in totalitate).

    Coroanele nemetalice sau esteticese confectioneaza din ceramica, materiale compozite si

    rasini acrilice (ultimele doar ca restaurari provizorii).

    Coroanele mixteprezinta o componenta metalica si un placaj estetic. in functie de placaj, ele pot

    fi coroane metalo-ceramice, metalo-compozite si metalo-acrilice.

    inindicareatipului de coroana de invelis, a materialelor din care se confectioneaza si a

    tehnologiei folosite se au in vedere urmatoarele variabile:

    - scopul urmarit: restaurarea morfologiei si functiei coronare, agregarea unei proteze fixe,

    ancorarea unei proteze mobilizabile etc.,

    - topografia dintelui pe arcada: in zona frontala sau laterala,

    - starea pulpei si a parodontiului marginal,

    - conditii clinico-tehnice: dotarea cabinetului si a laboratorului. Contraindicatiile coroanelor de

    invelis

    - Igiena bucala deficitara.Orice tratament protetic trebuie precedat de igienizarea si educarea

    pacientului m vederea executarii unei igiene corecte la domiciliu. Doar dupa verificarea insusirii

    unei tehnici corecte de periaj se va trece la efectuarea tratamentului protetic. Orice protezaunidentara favorizeaza depunerea placii bacteriene.Prin protezare, in conditiile unei igiene

    deficitare, putem face adeseori mai mult rau, compromitand dintele, lucrarea si chiar

    reputatia medicului.

    - Inflamatii gingivale cu sau fara pungi parodontale. Tratamentul protetic se va institui dupa

    reusita tratamentului parodontal, verificat clinic si radiografic.

    - Leziuni carioasenetratate sau tratate incorect. Tratamentul protetic trebuie sa fie precedat de

    obturarea corecta a cavitatilor. in caz de leziuni carioase, care intereseaza mai multi dinti, se

    indica asanarea prealabila a intregii cavitati bucale pentru a reduce incidenta aparitiei cariilor m

    zona marginala a coroanelor.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    2/34

    - Tratamente endodontaleincorecte cu sau fara procese periapicale evolutive. Se indica

    refacerea tratamentului endodontal sau completarea cu tehnici chimrgicale ajutatoare.

    - Distructii coronare mari,care intereseaza mai mult de jumatate dm coroana dintelui, care pot

    fi tratate prin onlayM.O.D.sau substitutie coronara.

    - Dinti inclinati cu mai mult de 30fata de ul de ocluzie. In vederea protezarii se indicaredresarea ortodontica m prealabil.

    - Dinti mobilicare nu pot fi consolidati dupa tratament parodontal si / sau

    ocluzal.

    - Coroane clihice prea scurte. Se poate proceda la o alungire chirurgicala. Retentia

    poate fi imbunatatita si prin mijloace aditionale.

    - Pacienti cu o serie de maladii generalecare nu pot suporta succesiunea procedurilor

    terapeutice din cursul realizarii unei proteze fixe.

    Contraindicatii particulare;nu se fac coroane metalice m zona frontala a arcadei

    dentare, efectul inestetic al acestora fiind dizgratios, si coroane din RAm zona laterala, deoarece

    nu rezista in timp la solicitarile functionale si nu pastreaza integritatea stopurilor ocluzale (cu

    exceptiaRPP).

    1. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE TURNATE DIN ALIAJE

    Pregatirea unui dintepentru aplicarea unei coroane de invelis consta in transformarea

    lui mbont coronar.In general nu se mai folosesc instmmente abrazive la turatii conventionale,

    ci numai ultrarapide (turbina). Printr-o excizie chimrgicala de tesuturi dure, adesea integre se

    deretentivizeaza coroana dintelui astfel cabontul sa aiba diametrul maxim la colet.In acelasi

    timp se reduce si dimensiunea verticala a coroanei. Obiectivul urmariteste asigurarea spatiului

    necesar pentru confectionarea unei coroane care dupa aplicarea pe bont:

    - sa realizeze raporturi de protectie mutuala cu parodontiul marginal,

    - sa prezinte un volum final integrat in arcada,

    - sa stabileasca raporturi ocluzale functionale cu dintii arcadei antagoniste. Obiectivele

    biofunctionale si biomecanice sunt aceleasi la toate tipurile de coroane de

    invelis. Materialele si tehnicile de executie fiind diferite se adapteaza forma bontului la aceste

    cerinte. Deosebirile esentiale vizeaza:

    - conuratia marginala a zonei terminale,

    - volumul tesuturilor excizate de pe fetele axiale si suprafata ocluzala m conditii de

    economicitate a prepararii.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    3/34

    Coroanele de invelis turnate sunt cele mai comune restaurari protetice unitare indicate

    pentru dintii laterali, fiind si cele mai des folosite elemente de agregare in protezarile din

    zona de sprijin.

    Prepararea pentru o coroana de invelis metalica tumata necesita 6 reducere adecvata a structurii

    dentare pentru a permite restaurarea contururilor initiale ale dintelui. Reducerea va fi mentinuta

    la minimum, dar trebuie sa fie suficienta pentru a permite confectionarea unei coroane cu orezistenta acceptabila.

    Tehnicile modeme de tumarepermit realizarea unei adaptari optimepe bont si m zona

    marginala. Suprafetele ocluzale pot fi conformate adecvat unei ocluzii functionale. Unele

    imperfectiuni se pot compensa in cursul fazelor tehnice. Cu toate acestea coroana de invelis

    metalica tumata nu trebuie considerata un panaceu universal.Acoperirea unin bont cu o

    coroana turnata este un tratament radical,care duce la desfiintarea conuratiei dintelui,

    refacerea identica a morfologiei sale fiind mai dificila. Coroanele tumate se confectioneaza

    din aliaje nobile(cu continut crescut, mediu sau scazut de Au) si dinaliaje nenobileadecvate.

    in functie de particularitatile biomecanice ale bontului, indicatie si aliajul folosit seconfectioneaza cugrosime totala(raport cu toata suprafata bontului) saugrosime

    dirijata (raport intim doar m zona terminala si partial ocluzala).

    Avantaje

    Toate suprafetele axiale ale dintelui fiind incluse in preparatie,coroana turnataare o retentie

    mai mare decat o coroana partiala. -

    Prepararea in vederea realizarii unei coroane de invelis tumate asigura o forma de rezistenta mai

    mare decat in cazul unei preparari pentru realizarea unei coroane partiale. In cazul coroanelor

    partiale este suficient sa se fractureze un fragment dm peretele oral al santului axial pentru ca

    restaurarea sa fie dislocata prin torsionare. in conditiile unei convergente corecte a peretilor

    axiali, bontul coronar rezista la solicitari in cazul coroanelor de invelis.

    Rezistenta unei coroane tumate este superioara altor restaurari. Conuratia ei quasicilindrica

    inconjoara dintele si este rigidizata prin includerea unei suprafete ocluzale. Asa cum intr-un lant

    o legatura tip zala m forma de 0 rezista mai bine decat o zala m forma de C, aceasta restaurare

    este mai greu deformabila decat alte restaurari care sunt mai conservatoare pentru structurile

    dentare (gen coroane partiale).

    Coroana turnatapermite operatorului sa modifice conturul axial al dintelui. Aceasta poate aveao semnificatie speciala cand este vorba de dinti malpozitionati, desi trebuie recunoscut ca masura

    unei recoriturari posibile este limitata din considerente parodontale. In cazul dintilor cu afectare

    parodontala pentru a asigura o imbunatatire a igienei orale este posibila realizarea unei

    reconturari a peretilor vestibulari si orali in vederea asigurarii unui acces mai bun la

    furcatii.

    Cand exista indicatii speciale ce privesc contumrile axiale (de exemplu, ancorarea unor proteze

    partiale mobilizabile), coroana tumata este adeseori singura restaurare care permite ca

    modificarile sa fie facute astfel incat sa poata fi create uri de ghidare si lacasuri ocluzale.

    Restaurarea permite modificarea usoara a raporturilor ocluzale, care adeseori este mai greu derealizat cu alte tipuri de restaurari. Aceasta este de o importanta deosebita in cazul dintilor

    extruzati sau egresati sau cand ul deocluzietrebuie corectat.

    http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.php
  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    4/34

    Aspectele tehnice ale prepararii dintelui pentm o coroana tumata sunt mai simple ativ cu alte

    tipuri de preparare mai complexe.Din nefericire, acesta este unul din motivele principale ale

    popularitatii restaurarilor cu acoperire totala fata de altele care sunt mai conservatoare

    din punct de vedere biologic(coroanele partiale).

    Dezavantaje

    Deoarece toate suprafetele coronare sunt incluse in preparare, indepartarea structurilor dure

    dentare poate avea efecte nefavorabile asupra pulpei si parodontiulm. Datorita proximitatii zonei

    terminale cu gingia nu este neobisnuit sa se produca o traumatizare a tesutului gingival.

    Dupa cimentare nu mai este posibila realizarea testarii electrice a vitalitatii unui dinte stalp.

    Acest lucru poate fi un dezavantaj daca apar complicatii ulterioare.

    Pacientii cu cerinte estetice majore pot obiecta vizualizarea metalului. La pacientii cu o linie

    normala a surasului, indicatiile se vor limita la molarii maxilari, molarii mandibulari si uneori

    premolarii mandibulari.

    Prepararea bontului

    Fazele clinice ale prepararii bontului reprezintaslefuirea reductionalaa suprafetelor coronare

    intr-o succesiune precisa conform principiilor biologice si biomecanice.Ordinea depinde de

    autori.Fiecare varianta prezinta unele avantaje. Se pare ca cele mai multe respecta urmatoarea

    ordine:ocluzal-vestibular-oral si proximal.Alte succesiuni:ocluzal-proximal-

    vestibularsioralsauproximal-ocluzal- vestibularsioral. Indiferent de varianta este esential

    cabontul sa fie preparat intr-o anumita ordine si nu haotic. Cand se slefuiesc mai multi

    dinti in aceeasi sedinta este ergonomic ca la toti dintii saseexecute aceeasi faza cu acelasi

    instrument abraziv inainte de a trece la faza urmatoare.

    Etapele de preparare ale unui dinte pentru o coroana turnata sunt urmatoarele:

    1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale.

    2. Slefuirea fetelor vestibulara si orala.

    3. Slefuirea reductionala a fetelor proximale.

    4. Rotunjirea muchiilor.

    5. Slefuirea la nivelul zonei terminale.

    6. Finisarea.

    Instrumentar necesar

    Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit si granulatie medie (0,8

    mm).

    Instrument diamantat m forma de flacara, subtire si

    scurt.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    5/34

    Instrument diamantat in chanfrein

    Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit (granulatie fina) (1 2mm) Placa de ceara roz .

    Instrument diamantat in forma de flacara.

    Turbinacuracire

    Etape de lucru

    Santuri de orientare ocluzale. Elemente suplimentare de retentie

    Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale.

    Santuri de orientare axiale.

    Slefuirea reductionala a fetelor proximale.fetelor vestibulara si orala.

    Finisare

    Slefuirea reductionala a fetelor axiale.

    Prepararea chanfrein-ului.

    Prepararea fara prag a zonei terminale. Finisare.

    Verificarea spatiului ocluzal si a designului bontului in general.

    Tehnica de preparare

    Inainte de inceperea prepararii se poate face o cheie din silicon chitos cu ajutoml careia se va

    urmari corectitudinea reducerii suprafetelor dentare. Se aplica siliconul chitos cu reactie de

    condensare pe suprafetele vestibulare, orale, si ocluzale ale dintelui sau dintilor ce urmeaza a fi

    preparati si pe dmtii vecini.

    Se poate realiza un index medio-sagital din silicon prin sectionarea in jumatate de-a lungul liniei

    mediane vestibulo-orale a dintelui ce trebuie preparat. Se mai poate obtine si un index vestibular

    realizat prin sectionarea siliconului de-a lungul cuspizilor vestibulari ai dintilor. Cheia

    vestibulara astfel formata este apoi sectionata de-a lungul unei linii mediane situate intre liniile

    cervicale ale dintilor si varfurile cuspizilor vestibulari. Se indeparteaza jumatatea ocluzala si se

    foloseste jumatatea gingivala ca si index.

    1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzalereprezinta primul timp, oferind urmatoarele

    avantaje:

    - vizualizarea lungimii viitorului bont orientand astfel prepararea suprafetelor axialeconform principiilor biomecanice;

    - vizibilitate mai buna asupra zonei gingivale;

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    6/34

    - slefuirea unor suprafete axiale cu dimensiuni verticale reduse solicita mai putin pulpa

    dentara;

    - accesul la suprafetele axiale este usurat, mai ales m zonele interproximale; '

    - ca dezavantaj se mentioneaza riscul lezarii dintilor vecini.

    Prin preparare se urmareste crearea unui spatiu interocluzal intre bont si dintii antagonisti care sa

    ofere grosime suficienta metalului si sa permita refacerea morfologiei ocluzale in acord cu

    ocluzia functionala.

    Slefuirea trebuie sa se faca uniform, urmarind reperele anatomice, cuspizii si santurile

    intercuspidiene.Slefuirea aplatizata contravine principiului conservarii tesuturilor dure

    dentare, reduc^ retentivitatea bontului prin scurtarea peretilor si prezinta riscul lezarii

    unui corn pulpar.

    Marimea spatiului interocluzal trebuie sa fie mai mare in dreptul cuspizilor de sprijin (1,5-2 mm)

    decat la nivelul cuspizilor de ghidaj (1-l,5 mm). Deoarece dupa cimentare intre bont si suprafataintema a coroanei poate sa apara o distantare fata de situatia de pe modelul de lucru, ceea ce

    impune o slefuire selectiva, se recomanda cadin cuspidul de sprijin sa se slefuiasca 2 mmsi

    dincel de ghidaj 1,5 mm.Daca nu exista dinti antagonisti ul preparatiei va fi dictat de dintii

    vecini. La dintii egresati slefuirea se face in raport cu dintii adiacenti sau ul de ocluzie.

    Pentru a asigura o slefuire uniforma atat la nivelul cuspizilor cat si a santurilor intercuspidiene,

    cu un instmment diamantat cilindro-conic cu varful rotunjit se traseaza santuri de orientare care

    marcheaza profunzimea prepararii. Numarul santurilor de orientare variaza in functie de dintele

    ce urmeaza a fi preparat.

    Realizarea santurilor de orientare ocluzala

    este utila initial efectuarea unor orificii cu adancime de aproximativ Imm m fosetele

    centrale, meziale si distale; orificiile adancite pot fi apoi unite astfel incat sa se formeze un sant

    care trece de-a lungul santului central si se extinde pana in crestele marginale, meziala si distala.

    santurile de orientare sunt apoi plasate in santurile intercuspidiene vestibulare si orale si pe

    fiecare creasta cuspidiana ele se extind din varful cuspidului spre centrul bazei sale.

    cuspizii desprijin trebuie sa fie protejati de o grosime adecvata de metal; un bizou extern pe

    cuspizii de sprijin este realizat pentru a asigura acest lucru in zona de contact cu dinteleantagonist. Adancimea santului de orientare de pe versantul extern va fi usor mai mica de 1,5

    mm (pentru a permite finisarea) in zona cuspidului de sprijin si va diminua gradual in directie

    cervicala.

    Santurile de orientare servesc pentru a ne asigura ca reducerea ocluzala urmareste conuratia

    anatomica si astfel minimalizeaza pierderea structurii dentare, asigurandu-se simultan reducerea

    adecvata asa cum este ea dictata de proprietatile mecanice ale aliajului din care esteconfectionata restaurarea. Este imperativ necesar ca santurile de ghidare sa fie plasate cu atentie.

    Adancimea necesara a santurilor poate varia m functie de pozitia si conturul dintelui. Daca

    inainte de preparare este prezent un spatiu adecvat va fi suficienta finisarea suprafetei, mai

    degraba decat plasarea santurilor de ghidare. Stomatologul trebuie sa cunoasca diametreleinstmmentelor rotative; aceasta va facilita evaluarea caracterului adecvat al reducerii progresive.

    Daca este necesar se poate utiliza o sonda paradontala care sa masoare marimea reducerii.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    7/34

    Odata ce santurile de orientare au fost considerate satisfacatoare, se unesc fundurile de sant ale

    peretilor despartitori cu instmmentul diamantat cilindro-conic cu varf rotunjit montat la turbina.

    Amplasarea corecta a santurilor conduce automat la un spatiu ocluzal adecvat.

    Se recomanda ca reducerea ocluzala sa fie realizata in doua etape. Jumatate din suprafata

    ocluzala este redusa initial, astfel incat cealalta jumatate poate fi mentinuta ca o referinta

    convenabila. Odata ce reducerea impusa primei jumatati s-a realizat, se finalizeaza reducereajumatatii care aramas (. 12.43.a).

    La nivelul cuspizilor de sprijin (palatinal superior, vestibular inferior) se slefuieste un bizou (

    inclinat) pe versantele exteme (. 12.43 .b).

    in final un spatiu minim de 1,5 mm va fi realizat pe cuspizii de sprijin si de cel putin 1 mm

    pe cuspizii de ghidaj. Spatiul trebuie verificat in toate miscarile excursive pe care pacientul

    le poate face.

    Se recomanda ca pacientul sa inchida gura pe o placa de ceara roz cu grosimea de 2 mm,

    incalzita la flacara si aplicata la nivelul prepararii. Ceara este indepartata din cavitatea bucala sievaluata. Ceara este apoi reintrodusa m cavitatea bucala a pacientului iar pacientul isi misca

    mandibula in pozitiile excursiva si protmziva. La indepartare, se masoara din nou

    grosimea cerii, de aceasta data pentru a verifica daca exista un spatiu adecvat atat in miscarile

    excursive cat si m pozitia de intercuspidare maxima.

    Se examineaza la lumina punctele transparente care tradeaza zonele de slefuire insuficienta. Se

    completeaza slefuirea zonelor detectate. Verificarile trebuiesc facute repetat pana se obtine o

    grosime uniforma.

    . 12.43. Etapele prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular):

    aslefuirea reductionala a suprafetei ocluzale; b realizarea bizoului pe cuspidul de sprijin

    2. Slefuirea fetelor vestibulara si orala

    Initial se realizeaza santuri de orientare pentru reducerea axiala. Pe suprafetele vestibulara siorala se plaseaza cate trei santuri de orientare cu ajutoml aceluiasi instrument diamantat

    cilindrico-conic cu varfrotunjit. Unul este amplasat m centrul suprafetei, iar cate unul mapropierea unghiului de tranzitie spre suprafata meziala, respectiv distala.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    8/34

    Cand aceste santuri de orientare sunt trasate, tija instrumentului diamantat trebuie sa fie paralela

    cu axa de insertie propusa a restaurarii. Acest lucru produce automat o convergenta intre peretii

    axiali ai santurilor de orientare care este identica cu gradul de conicitate al instrumentului

    diamantat. Daca se utilizeaza un instmment diamantat cu o conicitate de 6 grade, va rezulta o

    convergenta axiala identica intre peretii preparati.

    Tehnica pentru slefuirea suprafetelor vestibulara si orala este similara celei utilizate pentruslefuirea reductionala a suprafetei ocluzale. Cu un instmment diamantat de marime si forma

    adecvata se unesc fundurile de sant prin slefuirea peretilor despartitori (. 12.44.a).

    . 12.44. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana turnata (molar mandibular):

    a slefuirea suprafetelor axiale; b slefuirea fetelor proximale

    Alegerea instmmentului abraziv pentru slefuirea fetelor vestibulara si orala depinde de forma de

    preparare: in chanfrein sau tangential. in prima alternativa intreaga preparare se face cu un

    instmment diamantat in chanfrein, reducand fetele laterale se realizeaza slefuirea reductionala,

    varful conformand zona terminala. Se va avea grija ca sa nu se slefuiasca prea in profunzimea

    tesuturilor, deoarece exista riscul transformarii terminatiei chanfrein in prag drept, Peretii

    vestibulari si orali trebuie sa asigure o convergenta ocluzala. ;

    in prepararile tangentiale (in muchie de cutit, pana) se folosesc aceleasi instrumente abrazive

    care se utilizeaza la prepararea suprafetei ocluzale. Diametrul si lungimea lor vor fi adecvate

    lungimii bontului si proximitatii dintilor vecini.

    3. Slefuirea fetelor proximaleurmareste desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini,

    asigurarea de spatiu necesar pentru refacerea contactelor interdentare si a ambrazurilor in vertical

    (cu precadere cervicala), precum si crearea conditiilor pentru retentia si stabilitatea

    coroanei. ,

    Pentru desfiintarea ariei de contact se foloseste un instmment diamantat in forma de flacara,

    montat la turbina. Instmmentul trebuie sa fie subtire si scurt. Miscarile sunt ocluzo-gingivale si

    in orizontal, de ferestruire.Prin executarea corecta si controlata a miscarilor trebuie evitata

    lezarea dintelui adiacent.Daca se doreste, dintii adiacenti pot fi protejati prin aplicarea unei

    matrici de metal interdentare.

    Dupa desfiintarea ariei de contact prepararea se continua cu un mstrument de marime mai mare

    si forma adecvata tipului de preparare: m chanfrein sau fara prag (. 12.44.b).

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    9/34

    La turatia conventionala se pot folosi discuri metalice abrazive pe o singura parte, slefuirea

    facandu-se din aproape m aproape, pomind de la zona de contact interdentar.In tehnicile

    moderne discurile diamantate au fost abandonate.

    Controlul prepararii se face vizual, direct si / sau indirect (in oglinda) si prin palpare cu sonda

    dentara.

    4. Rotunjirea muchiilor formate intre suprafetele axiale ale bontului. Este vorba de

    cele 4 muchii pe care le formeaza fetele vestibulara si orala cu suprafetele proximale. Se folosesc

    freze de finisat de carbid - tungsten de forma adecvata tipului de preparare, in chanfrein sau fara

    prag. Alte tipuri de instmmente: instmmente diamantate cu granulatie fina, discuri concave

    (abrazive pe fata concava sau convexa), pietre diamantate con invers. In esenta, trecerea intre

    suprafetele bontului trebuie sa fie lina, asa cum este si la dintii naturali, fara a fi complet

    desfiintate demarcarile.

    5. Slefuirea la nivelul zonei terminale. in cazul prepararii in chanfrein aceasta faza

    este inutila deoarece cu freza chanfrein de rotunjit muchiile s-a finisat si zona terminala a

    bontului.

    La bonturile preparate fara prag se defmitiveaza zona terminala prin slefuirea crestelor de smalt

    asigurand o adaptare subgingivala. Slefuirea se face cu instmmentul diamantat m forma de

    flacara, montat la turbina. Miscarea se face uniform, circular, fara a leza epiteliul santului

    gingival. Jetul de apa de la turbina, directionat pe varful frezei, ajuta la indepartarea gingiei

    libere.

    Cand zona furcatiei este denudata sau pe radiografie se observa o afectare a septului osos

    interradicular, conturul interradicular trebuie prelungit pana la nivelul suprafetei

    ocluzale. Prepararea canelata se indica cel mai frecvent pe fetele vestibulara si orala ale

    molarilor inferiori, urmeaza ca frecventafata vestibulara a molarilor superiori si fetele

    proximale ale premolarilor superiori(indeosebi primul premolar). Coroana de invelis va

    trebui sa reproduca aceste caneluri pentru a usura igienizarea zonei critice pentru parodontiul

    marginal.

    Pentru a evita contactul dintre parodontiul marginal si marginea coroanei, precum si necesitatea

    de a slefui prea mult pentm deretentivizare, la dintii cu retractii parodontale accentuate, cu

    convexitati prea mari, se recomanda coroane ecuatoriale. Se deosebesc de coroanele de

    invelis obisnuite prin deplasarea zonei terminale, m prag, la nivelul ecuatorului anatomic al

    dintelui.

    Unii autori preconizeaza ca in aceasta faza sa se slefuiasca pe fata vestibulara, cu o freza

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    10/34

    Finisarea finala se face cu instmmente abrazive cu

    granulatie foarte fina si cu discuri de hartie, sub jet de

    apa. Se urmareste netezirea neregularitatilor si

    asperitatilor aparute m cursul slefuirii

    reductionale.Nusepune problema lustruirii'

    bontului.Oricum stratul de lac sau ceara, pentru

    distantarea machetei pe bont, va realiza o suprafataneteda. Pe de alta parte asperitatile microscopice

    influenteaza pozitiv calitatea cimentarii.

    In ura 12.45. se prezinta schema unei preparari pentru

    o coroana tumata pe un molar mandibular cu

    mentionarea functiilor biomecanice pe care le

    indeplineste fiecare element al preparatiei.

    Verificarea finala a bontului

    Verificarea realizarii obiectivelor biomecanice se face pe tot parcursul preparatiei. Controlulfinal urmareste aprecierea acuratetii cu care s-a realizat slefuirea reductionala, pentru a corecta

    eventualele imperfectiuni legate indeosebi de oinsuficientahepatica" class="text">insuficienta

    deretentivizare.

    In mod uzual examinarea fmala a preparatiei se face prin:

    - inspectie directa si indirecta (in oglinda);

    . 12.45. Schema prepararii unuibont pentru o coroana turnata

    (molar mandibular) 1. Slefuireaocluzala: rezistenta structurala. 2.Slefuire axiala: retentie, stabilitatesi rezistenta structurala. 3. Zonaterminala in chanfrein integritatemarginala. 4. Sant de pozitionare.5. Bizou extern pe cuspidul desprijin: rezistenta structurala.

    - palpare cu varful si latul sondei dentare;

    - tehnica dentimetriei;

    - aprecierea amprentei, prin urmarirea m negativ' a contururilor si mai ales pemodelul

    de control,pe baza unei amprente. Aceasta metoda este deosebit de utila m preparari multiple,

    indeosebi in asociere cu un paralelometru.

    in cursul prepararii bontului pot sa apara incidente si accidentecare intereseaza

    dintii, pulpa dentara, parodontiul marginal si tesuturile moi. Complicatiile sunt legate de

    afectarea si/sau neprotejarea pulpei dentare, a dintelui (fractura) si a parodontiului marginal. Un

    gmp aparte il reprezinta erorile care apar mai frecvent in prepararea bonturilor, cunoasterea lorfiind deosebit de importanta, mai ales pentru incepatori.

    http://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-hepa84221.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-hepa84221.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-hepa84221.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/nefrologie/rinichiul-si-insuficienta-hepa84221.php
  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    11/34

    - Reducerea insuficienta dm suprafata ocluzala.

    - Reducerea neuniforma a suprafetei vestibulare si/sau orale cu prezenta de retentivitati.

    - Reducerea axiala minima a fetelor vestibulara si orala la dintii laterali ceea ce amplifica

    incidenta contactelor premature si a interferentelor, mai ales pe partea nelucratoare.

    - Slefuirea exagerata m zonele mai accesibile.

    - Retentivitati m zonele mai putin accesibile (de exemplu fetele disto-orale).

    Prepararea insuficienta in zona terminala a bontului. Convergenta prea mare a suprafetelor

    proximale.

    Prepararea pentru coroana turnata (rezumat)Tabell2.7.

    Etapele prepararii Instrumentarul recomandat Criterii

    Santuri de orientare pentru

    slefuirea reductionala a suprafetei

    ocluzale.

    Instrument diamantat cilindrico-

    conic cu varfrotunjit (granulatie

    medie).

    Spatiu minim pe cuspizii de ghidaj: Imm.

    Spatiu minim pe cuspizii de sprijin:1.5i'ni'n.

    Slefuirea reductionala a suprafetei

    ocluzale. Bizoul cuspizilor de sprijin.Instrument diamantat cilindro-conic

    cu varfrotunjit (granulatie medie).Mimeaza conuratia anatomica normala a

    suprafetei ocluzale.

    Santuri de orientare pentru

    reducerea axiala.Instrument diamantat cilindro-conic

    cu varfrotunjit (granulatie medie).Reducere uniforma a suprafetelor vestibulara

    si orala.

    Slefuirea suprafetelor vestibulara si

    orala.Instrument diamantat pentru

    chanfrein sau in forma de flacara.Reducerea se realizeaza paralel cu axa de

    insertie.

    Slefuirea fetelor proximale. Instrument diamantat in forma deflacara subtire si scurt. Instrument

    diamantat pentru chanfrein.

    Desfiintarea zonelor de contact cu dintii

    vecini. Asigurarea de spatiu pentru refacerea

    contactelor interdentare si a ambrazurilor.

    Slefuirea la nivelul zonei

    terminale.Instrument diamantat pentru

    chanfrein sau instrument diamantat in

    forma de flacara subtire.

    Finisare mezio-distala si vestibulo-orala.

    Forme suplimentare de retentie

    (daca acestea se impun).Instrument diamantat cilindro-conic. Cavitati, mici onficii asa cum sunt descrise

    pentru restaurarile cu acoperire partiala.

    Finisarea bontului. Instrument diamantat cu granulatiefina.Rotunjirea tuturor unghiurilor ascutite pentru

    a facilita realizarea amprentei, turnarea

    modelului, realizarea machetei siturnarea.

    Coroana tumata (rezumat) Tabelul 12.8.

    Indicatii Contraindicatii Avantaje Dezavantaje-Distrugeri extensive da- -in situatiile cand se poate -Rezistenta. -Indepartarea unei mari can-torita cariilor sau trau- realiza o coroana partiala. -Calitati retentive titati din structura dintelui.matismelor. mari. -Efecte adverse asupra tesu--Dinti tratati endodontic. -Estetice. -De obicei se obtine turilor campului protetic.-Restaurare existenta. usor forma adecvata -Testarea vitalitatii nu este-Necesitatea unei retentii de rezistenta. posibila.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    12/34

    si rezistente maxime. -Optiunea de a mo- -Vizibilitatea metalului.-Asigurarea contururilor difica forma sipentru aplicarea unei ocluziaproteze mobilizabile.-Alte reconturari ale su-prafetelor axiale (corectiiminore ale malpozitiilor).

    -Corectia ului deocluzie.

    2. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE MIXTE

    Norma pentru ceea ce constituie o restaurare estetica acceptabila variaza de la cultura la

    cultura, de la tara la tara si din timp in timp.De obicei, ea este influentata de posibilitatile

    tehnologice disponibile. Astazi este posibila confectionarea unor coroane din materiale care

    imita aproape perfect aspectul smaltului natural.

    Aspectul natural al dintilor este idealul in zona vizibila. Ansamblul estetic al acestei zone variaza

    de la pacient la pacient. Pentru majoritatea oamenilor ea include toti dintii frontali, premolarii si

    primii molari maxilari cat si primii premolari mandibulari. Stomatologul trebuie sa analizeze dela inceput fonatia si zambetul pacientului pentru a determina extinderea zonei m mod obiectiv si

    sa discute cu pacientul posibilitatea de extindere a zonei in mod subiectiv.Daca perceptia

    pacientului legata de extinderea zonei vizibile depaseste ceea ce este aparent real,

    stomatologul trebuie sa se adapteze la conceptia despre sine a pacientului.Daca se

    procedeaza altfel se ajunge la insatisfactia pacientului, la discutii, chiar la litigii.

    2.1. PREPARAREA DINTILOR PENTRU

    COROANELE MIXTE METALO - CERAMICE

    Coroana mixta metalo-ceramica este utilizata frecvent m practica datorita avantajelor estetice pecare le ofera. in contextul progreselor realizate de tehnologiile de laborator la ora actuala

    coroanele integral ceramice o depasesc.

    Prepararea corecta a bontului pentru o coroana metalo-ceramica implica o

    reducere semnificativa de tesuturi dure dentare.0 preparare corecta ofera o grosimesuficienta atat materialului de placare cat si scheletului metalic conferind un aspect natural

    restaurarii.

    Coroanele mixte au intrat m arsenalul proteticii modeme din anul 1956 cand s-a realizat arderea

    portelanului pe aliaje de aur. S-a obtinut astfel combinarea calitatilor estetice ale portelanului cu

    rezistenta, ductilitatea si duritatea aliajului de aur. Au apamt ulterior tipuri noi de ceramica,

    adecvate arderii pe aliaje de aur, portelanul leucitic creat de Weinstein si colab. in anul 1962

    impulsionand extinderea noului sistem de protezare fixa.

    In anul 1970 s-au introdus aliajele inoxidabile pe baza de crom, iar in anul 1974 aliajele pa baza

    de Paladiu-argint. Ambele sisteme reprezinta altemative la aliajele de aur cu mult mai scumpe(15-20 ori) pentru tehnica metalo ceramica.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    13/34

    Coroana mixta metalo-ceramica combina, rezistenta metalului turnat cu estetica unei coroane

    jacket ceramice. Aspectul natural poate fi obtinut individualizand restaurarea cu

    pigmenti.

    Retentia este excelenta si este, de obicei, destul de usor sa se asigure forma de rezistenta

    adecvata in timpul prepararii dintelui.Deoarece restaurarea implica toti peretii axiali cat si

    suprafetele ocluzale ale dintilor laterali, ea permite o corectare usoara a formeiaxiale. Adeseori, preparatia este mai putin pretentioasa decat pentru coroanele cu acoperire

    partiala.

    Prepararea dintelui pentru o CMMCnecesita o reducere importanta de substanta dura dentara

    pentru a asigura spatiu suficient ambelor materiale de restaurare. Marginea vestibulara a unei

    restaurari frontale este deseori plasata subgingival pentm a obtine un efect estetic mai bun, desi o

    margine supragingivala este preferata daca nu exista contraindicatii estetice. Drept urmare, riscul

    lezarii gingivale este crescut.in atie cu o restaurare integral ceramica, rezultatele estetice

    aleCMMCpot fi usor inferioare. Cu toate acestea, un element de agregare metalo-ceramic se

    poate folosi deseori pe dintii stalpi si in situatii cand restaurare integral ceramica nu se poate

    utiliza.

    Din cauza caracteristicilor materialului de placare, acesta este supus riscului la fractura (desi un

    astfel de esec poate fi atribuit, de obicei, designului sau confectionarii necorespunzatoare a

    restaurarii). 0 problema frecventa o constituie dificultatea de a face o alegere exacta a nuantei si

    comunicarea ulterioara a nuantei tehnicianului dentar. Deoarece sunt necesare multe etape

    tehnologice atat pentru tumarea metalului cat si pentm aplicarea ceramicii, costurile de laborator

    plaseaza in general restaurarea mixta metalo-ceramica printre cele mai costisitoare dintre

    procedurile stomatologice.

    Prepararea corecta a bontului pentru aceasta restaurare este in functie de materialele

    utilizate si de spatiul necesar pentru asigurarea rezistentei m timp cat si a unui rezultat

    estetic optim.Crearea unui placaj ceramic necesita un strat subtire de opac care sa mascheze

    metalul de baza si un strat mai gros de ceramica transparenta care sa produca iluzia de smalt

    natural. Metalul va avea o grosime de 0,3-0,5 mm daca este folosit un aliaj nobil, m timp ce

    scheletul metalic realizat din aliaje inoxidabile poate fi de 0,3mm. Un calcul aritmetic simplu

    arata ca o reducere minima de 1,3-l,5 mm din zona vestibulara este necesara pentru oCMMC cu

    un schelet metalic confectionat din aliaj nenobil, in timp ce pentru o restaurare facuta din aliaj

    nobil se recomanda cel putin 1,4-l,7 mm. Reducerea inadecvata atrage supraconturarea

    restaurarii in laborator.

    Avand m vedere unele particularitati m ceea ce priveste prepararea bontului vom descrie separatprepararea bontului pentru oCMMCfrontala si din zona laterala.

    2.1.1. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE

    MIXTE METALO - CERAMICE IN ZONA FRONTALA

    Slefuirea reductionala a dintelui

    pentm oCMMCm zona frontala se

    face m urmatoarele limite(. 12.46.):

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    14/34

    - Suprafetele vestibularem zonele

    vizibile sereduc imiform, cu cel

    putin 1,5 mm,pentm a asigura

    spatiu scheletului metalic rigid (0,3-

    0,5 mm) si cel putin Imm pentru

    ceramica. Din spatiul de Imm rezervat ceramicii 0,2-0,3 mm va reprezenta opacul cu care se

    mascheaza metalul, iar restul masa de baza si incizal pentru a da o anumita profunzime culorii.

    Marginea incizala a dintelui se reduce cu minimum 2 mmpentru a putea conforma

    marginea incizala ceramica subtire, translucida, cu aspect natural

    Suprafetele proximale se reduc cu minimum 1 mm,masurarea facandu-se la colet. Se

    asigura astfel spatiu mai mare in zona de contact interdentar pentm masa translucida deceramica, cu efect estetic si se conserva stmcturile dentare m zona de colet cu valoare estetica

    mai scazuta.

    Slefuirea fetei palatinalevariaza m functie de conformarea scheletului metalic si raporturile

    ocluzale. Cand suprafata palatinala a coroanei va fi metalica se indica o reducere cu 0,5 mm.

    Cand conturul va fi refacut din ceramica si exigentele estetice sunt mari se slefuieste cel putin 1

    mm. Daca nu se asigura spatiu suficient, in urma slefuirilor selective se descopera portelanul de

    masa sau opac cu efect potential abraziv asupra dintilor antagonisti.

    Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a slefuirii suprafetelor coronare:

    1. slefuirea marginii incizale;

    2. slefuirea fetei vestibulare;

    3. slefuirea fetelor proximale;

    4. slefuirea fetei orale;

    5. rotunjirea muchiilor;

    6. defmitivarea pragului gingival. Instrumentar necesar

    Instmmente diamantate cilindro-conice cu varfrotunjit (cu granulatie medie pentm

    reducerea volumului, granulatie fina pentru finisare).

    Instmment diamantat efilat.

    Instmment diamantat m forma de minge de mgby sau roata de moara (pentm reducerea

    orala a dintilor frontali).

    Instmment diamantat cilindro-conic cu varfplat (pentm prepararea pragului).

    Freze de fmisare.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    15/34

    Sonda parodontala.

    Dalta si conformator de unghiuri.

    Tehnica de preparare a bontului

    Inainte de inceperea prepararii, se poate face la fel ca si m cazul oricarui alt tip de preparatie: ocheie cu ajutoml careia se poate urmari corectitudinea reducerii suprafetelor dentare. Seaplica

    siliconul chitos cu reactie de condensare pe suprafetele vestibulare si orale ale dinteluisau

    dintilor ce urmeaza a fi preparati. Cheia se extinde si la nivelul dintilor vecini (. 12.47.a)

    . 12.47. Confectionarea unei chei din silicon chitos pentru a urmari corectitudineareducerii suprafetelor dentare pentru o CMMC: a- siliconul chitos aplicat pe suprafetele

    vestibulare si orale ale dintelui ce urmeaza sa fie preparat si pe dintii adiacenti;b -aplicarea jumatatii vestibulare a cheii din silicon chitos pentru a veritica adaptarea sacorecta (93)

    Se realizeaza un index vestibular prin sectionarea cheii din silicon chitos de-a lungul

    muchiilor incizale ale amprentelor dintilor. Segmentul gingivo-vestibular format in acest fel este

    plasat pe dinte pentru a-i verifica adaptarea (. 12.47.b). Daca contuml suprafetei vestibulare a

    dintelui va fi modificat semnificativ de catre restaurare, indexul trebuie facut dupa un model

    diagnostic pe care anterior s-au realizat cu ceara modificarile propuse.

    Un index medio-sagital poate fi realizat prin sectionarea cheii din silicon chitos din zona

    gingivo-vestibulara spre cea gingivo-orala de-a lungul liniei mediane a dintelui ce urmeaza a fipreparat. Acest index ofera o imagine mai buna a reducerii totale, incluzand aspectele incizale si

    orale, dar nu asigura nici o informatie despre reducerea vestibulara in sens mezio-distal. Medicul

    trebuie sa decida care index asigura cele mai utile informatii. Se pot realiza doua chei daca

    practicianul are timpul necesar sa faca acest lucru.

    1. Slefuirea marginii incizale

    Pentru a asigura o slefuire uniforma, in limitele mentionate, se indica realizarea unor santuri de

    orientare cu ajutorul unor instmmente diamantate calibrate cilindro-conice cu varf plat. La

    nivelul marginilor incizale se fac incizuri in profunzime de 2 mm. Instrumentul diamantat

    trebuie sa fie paralel cu marginea incizala. La nivelul suprafetei vestibulare santurile vor fi

    dispuse in doua uri, avand o adancime de 1,2 mm injumatatea de colet si 1,5 mm in jumatatea

    incizala (. 12.48.a)

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    16/34

    . 12.48. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona frontala (incisiv central

    maxilar):

    a- santuri de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a supratetei vestibulare;

    b - slefuire reductionala a marginii incizale (93)

    Urmarind profunzimea santurilor de orientare se slefuieste marginea incizala intr-un

    paralel cu conturul natural al marginii incizale sau suprafetei ocluzale. Daca slefuirea

    reductionala este insuficienta se pierd avantajele estetice conferite de ceramica. Prin reducerea

    incizala se obtine o buna vizibilitate asupra suprafetelor axiale si a zonei gingivale (. 12.48.b).

    2. Suprafata vestibularase va realiza in doua uri, cervical si incizal, urmannd conturul naturalal dintelui. Planul cervical va determina axa de insertie a restaurarii fmalizate. Planul incizal

    asigura spatiul necesar pentru ceramica.Acest tip de slefuire reductionala se numeste

    biofimctionala'si asigura convexitatea incizo-gingivala si mezio-distala (. 12.49.).

    Initial se slefuieste portiunea incizala a fetei vestibulare urmarind desfiintarea santurilor de

    orientare prin reducerea structurii restante intre acestea, cu ajutorul instmmentelor diamantate

    cilindro-conice cuvarfplat (. 12.50.a).

    Zona gingivala restanta se reduce de aceeasi maniera pana la distanta de Imm de creasta gingiei

    libere. Cu ajutoml unei freze cilindro-conice din carbura de tungsten se netezesc suprafetele si se

    conformeaza pragul gingival care se prelungeste in jumatatea vestibulara a fetei proximale (.

    12.50.b).

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    17/34

    . 12.49. Cand dintele este preparat pentru a i se aplica o coroana mixta, suprafata

    vestibulara trebuie redusa in doua uri, uniil aproape paralel cu axa de insertie si altul paralelcu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare ale dintelui (a). Reducerea numai in ul paralelcu axa dc insertie poate determina un spatiu insuficient pentru ceramica in 1/3 incizala,

    ceea ce constituie o eroare comuna (b). Reducerea intr-un , carc creeaza spatiu adecvatpentru restaurare atat in zonele incizale cat si frontale, se va apropia periculos de pulpa dinzona mezio-vestibulai-a mijlocie si poate produce, de asemenea, o preparare exageratconica (c).

    . 12.50. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC frontala (incisiv central maxilar): a-slefuirea reductionala a portiunii incizale a t'etei vestibulare; b - slefuirea reductionala aportiunii gingivale a tetei vestibulare si conformarea pragului

    3. Slefuirea suprafetelor proximalese face cu instmmente diamantate efilate, subtiri, montate

    m piesa de turbina (. 12.51.a). La turatiile conventionale se pot folosi discuri active pe o singura

    fata, dar acest instmment este azi depasit.

    Instmmentul diamantat este plasat la 1-l,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent.

    Slefuirea reductionala se face pana m apropierea varfului papilei interdentare. in cursul

    dententivizarii se urmaresc principiile biomecanice de asigurare a retentiei prin convergenta de

    60

    a celor doua suprafete proximale.

    4. Slefuirea suprafetei palatinale

    Suprafata palatinala supracingulara se slefuieste cu o piatra mica de moara sau cu un instmment

    diamantat in forma de minge de mgby (. 12.51.b). Daca suprafata orala aCMMC va fi metalica

    este suficienta o reducere de 0,5 mm la acest nivel. in cazul cand CMMCva prezenta la acest

    nivel si material ceramic, se indica o reducere orala de 1-l,2 mm.

    Suprafata palatinala subcingulara va fi conformata ca un perete axial deretentivizat care

    realizeaza o convergenta de 6-l0 cu portiunea gingivala a fetei vestibulare. Se asigura astfel

    conditii de retentie pentru coroana. Terminatia este in chanfrein, ca pentru orice coroana tumata,care se prelungeste injumatatea orala a fetei proximale (. 12.51.c).

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    18/34

    Rotunjirea muchiilor si defmitivarea pragului gingival, constituie etapa finala a prepararii

    bontului. Rotunjirea muchiilor urmareste aceleasi obiective ca la orice coroana tumata. Deosebit

    de importanta este laCMMCeliminarea punctelor de concentrare de stress.

    . 12.51. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC frontala (incisiv central maxilar):

    aslefuirea fetei proximale; b slefuirea reductionala a suprafetei palatinale

    supragingulare; c sletuirea supratetei palatinale axiale.

    ura 12.52. reprezinta schema unei preparari pentru oCMMCpe un incisiv central maxilar cu

    mentionarea functiilor biomecanice pe care le indeplineste

    fiecare detaliu al preparatiei.

    Pragul gingival nu este imiform, ca la coroanele de invelisceramice.La nivelul fetei vestibulare pragul va avea o latime

    mai mare pentru a asigura rezistenta componentelor metalo-

    ceramice si un strat suficient de gros de material ceramic

    pentm asigurarea unui aspect cat mai natural restaurarii.

    Pragul vestibular va fi prelungit la nivelul suprafetelorproximale pe o distanta impusa de considerentele estetice.

    . 12.52. Schema preparariiunui dinte pentru o CMMC(incisiv central maxilar). 1.

    Chantrein: integritatemarginala. 2. Reducereaxiala: retentie, stabilitate

    si rezistenta structurala.3.Incizura incizala: rezistentastructurala. 4. Aripioara:

    retentie, rezistenta,conservarea structurilordentare 5. Prag: rezistentastructurala

    Pentru a face economie de tesuturi dure dentare zona terminala a fetei orale, prelungita pe restul

    suprafetelor proximale va avea o forma de chanfrein. Sunt zone, m general, fara valoare estetica

    ce vor intra m contact doar cu metalul.

    Prin conformarea diferentiata a formei si latimii pragului pe suprafetele proximale axiale

    din dreptul

    intalnirii celor doua tipuri de preparari rezulta o aripioara', care va trebui conformata

    paralel cu suprafata gingivala a fetei vestibulare.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    19/34

    Pragul gingivalin zona vestibulara se poate conforma in patru feluri (. 12.53.).

    Pragul cu bizou este terminatia cervicalacare asigura cea mai buna inchidere marginala a unei

    restaurari metalo-ceramice.Colereta metalica, care se adapteaza la prag, asigura cea mai

    buna stabilitate marginala m cursul arderii ceramicii.Desi este forma cea mai raspandita de

    preparare, m ultimii ani, crescand exigentele estetice au fost formulate diverse critici:.

    colereta metalica subgingivala coloreaza inestetic in albastru-cenusiu marginea gingivala, mai

    ales, la cei care prezinta o gingie libera subtire;

    mascarea coleretei metalice in profunzimea santului

    gingival va avea drept rezultat inflamatia gingivala;

    acoperirea coleretei metalice cu ceramica (practica

    extrem de gresita si totusi frecvent practicata

    la CMMP) nu este o solutie. Marginile vor fi

    supraconturate, efectul estetic dubios, influenta asupra

    parodontiului marginal absolut nefavorabila prin actiunemecanica si porozitatea ceramicii;

    pentru ca bizoul sa ofere rezistenta coleretei metalice la

    fortele de distorsionare ce apar .in cursul arderii ceramicii

    trebuie sa aiba un unghi de 70-80, ceea ce atrage dupa

    sine o margine metalica prea groasa.

    Cu toate criticile ce i se aduc, prepararea cu prag si bizou

    ramane cea mai raspandita deoarece tehnicile metalo-ceramice sunt mai simple si mai putin

    sensibile.

    . 12.53. Zona terminala vestibulara la CMMC a- prag cu bizou; b - prag inclinat;

    c - prag drept; d - chanfrein

    Infundarea subgingivala a pragului se face dupa largirea temporara a santului gingival, iar bizoul

    se creaza cu varful unei freze de chanfrein. Pentru definitivarea pragului si a bizoului se folosesc

    instmmente diamantate cu granulatie fma.

    Pragul inclinat.Prepararea bontului cu prag inclinat urmareste suprimarea coleretei metalice

    inestetice, dar mentine o margine metalica cu ajutoml careia sa se previna contractia portelanuluiin cursul sinterizarii. Se reproseaza acestei tehnici ca se intilnesc prea multe straturi heterogene:

    dinte, ciment, metal, portelan opac si gingival, ceea ce favorizeaza acumularea de placa

    bacteriana. Prepararea pragului se face cu instrumente de mana.

    Prag drept de 90 CMMCse confectioneaza prin diferite tehnici, care in esenta urmaresc

    acelasi scop: imbunatatirea efectului estetic prin jonctiune cap la cap' a ceramicii cu pragul

    gingival al bontului. Marginea metalica se intinde pana la prag.

    Recent s-a pus la punct o solutie hibrida, care combina rezistenta metalo-ceramicii cu

    estetica coroanei din ceramica. Marginea coroanei este complet ceramica in treimea cervicala a

    zonei vestibulare, in rest este metalo-ceramica. Se indica la restaurari unitare sau proteze fixe m

    edentatii unidentare m zona frontala cand linia surasului este inalta si se vede gingia (11).

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    20/34

    Chanfreinul.Indicatiile acestei terminatii se vor limita la dinti cu coroana clinica lunga si m

    zona furcatiilor pentru a preveni pulpectomizarea lor.

    In faza actuala a dezvoltarii metalo-ceramicii se pare ca nu se poate renunta la colereta

    metalica.Mascarea ei subgingivala nu este intotdeauna eficienta din punct de vedere estetic si

    prezinta riscul afectarii parodontiului marginal.

    Prepararea in chanfrein, la o adancime care se apropie de a pragului drept, isi gaseste aplicarea

    intr-o varianta tehnica de mascare a coleretei metalice (blend gold technique').

    Aceasta metoda permite plasarea marginilor coroanei la nivelul crestei gingiei libere, avantajul

    biologic asociindu-se celui estetic.

    Marginea coroanei metalice se bizoteaza. Se arde un prim strat de opac peste care se aplica un

    amestec de aur, un nou strat de opac si urmeaza o noua ardere a portelanului. In rest fazele sunt

    cele obisnuite pentruCMMC.

    2.1.2. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANEMIXTE METALO - CERAMICE IN ZONA LATERALA

    UtilizareaCMMCpermite realizarea unei restaurari estetice pe un dinte lateral in zona vizibila,

    atunci cand este necesara aplicarea unei coroane de invelis. Asa cum s-a discutat, limitele

    obiective ale acestei zone (observate de altii in timpul conversatiei) si limitele subiective

    (percepute de pacient) pot fi diferite.

    Premolarii maxilari, primii molari maxilari si primii premolari mandibulari se situeaza

    aproape constant in zona vizibila. Premolarii secunzi mandibulari pot intra si ei m aceasta

    categorie. Molarii secunzi maxilari si molarii mandibulari pot necesitaCMMCdaca pacientuleste nemultumit de prezenta metalului pe acei dinti.

    Plasarea de rutina aCMMCpe toti premolarii si molarii este considerata o indicatie de tratament

    exagerata datorita structurii dure dentare aditionale care trebuie indepartata pentru a asigura o

    grosime corespunzatoare pentru metal si ceramica. Frecvent este si o cheltuiala m plus pentru

    pacient datorita costurilor mari ale laboratoarelor cat si riscului crescut de fractura al placajelor

    ceramice.

    Utilizarea de rutina a suprafetelor ocluzale din ceramica a fost criticata. Acest design al

    restaurarilor ofera un efect estetic maxim cand este reclamat de localizarea dintelui intr-o zona

    vizibila sau atunci cand reprezinta o cerinta a pacientului. Pacientii care doresc suprafete

    ocluzale din ceramica ar trebui sa cunoasca problemele potentiale ce pot sa apara.

    Realizarea suprafetelor ocluzale din ceramica necesita indepartarea unei cantitati mai

    mari din structura dintelui, restaurarile finalizate ridicand anumite probleme referitoare

    la integritatea suprafetelor ocluzale antagoniste. in practica, adeseori nu se reduce suficient

    din suprafata ocluzala. in aceasta situatie tehnicianul realizeaza la cerere' un placaj ceramic

    ocluzal extrem de subtire si fragil, care cedeaza de foarte multe ori. De vina este mediculcare

    nu-si impune ferm punctul de vedere:ori reducere ocluzala suHcienta, ori suprafata ocluzala

    fara placaj.

    Ceramica glazurata conventionala este de aproximativ 40 de ori mai abraziva decat aurul mraport cu structurile dentare antagoniste. Prepararile pentruCMMC trebuie sa fie facute avand

    un clar m ceea ce priveste extinderea placajului cu ceramica, de vreme ce zonele ce vor fi placate

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    21/34

    necesita o reducere mai mare de structuri dure dentare decat in cazul cand aceleasi zone se

    acopera doar cu metal.

    Prepararea bonfului se face intr-o anumita succesiune a slefuirh suprafetelor coronare:

    1. slefuirea suprafetei ocluzale;

    2. slefuirea fetei vestibulare;

    3. slefuirea fetei proximale;

    4. slefuirea fetei orale;

    5. rotunjirea muchiilor;

    6. defmitivarea pragului gingival.

    Instrumentar

    Instrumente diamantate cilindro-conice cu varf rotunjit (cu granulatie medie pentru reducerea

    volumului, granulatie fina pentru finisare). Instrument diamantat efilat. linstrument diamantat in

    forma de piatra roata de moara.

    Instmment diamantat cilindro-conic cu varfplat (pentru prepararea pragului).

    Freze de finisare.

    Sonda parodontala.

    Dalta si confbrmator de unghiuri. ^

    Tehnica de preparare a bontului

    inainte de inceperea prepararii se poate face o cheie cu ajutorul careia se urmareste

    corectitudinea reducerii suprafetelor dentare.

    Se poate realiza un index medio-sagital din siliconprin sectionarea m jumatate de-a lungul

    liniei mediane vestibulo-orale a dintelui ce trebuie preparat. Se mai poate confectiona si un index

    vestibular realizat prin sectionarea siliconului de-a lungul cuspizilor vestibulari ai dintilor. Cheiavestibulara astfel formata este mai departe impartita de-a lungul unei linii mediane situate intre

    liniile cervicale ale dintilor si varfurile cuspizilor vestibulari. Se indeparteaza jumatatea ocluzala

    si se foloseste jumatatea gingivala drept indicator.

    1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale

    Slefuirea reductionala se incepe cu realizarea santurilor de orientare cu un mstnanent diamantat

    cilindro-conic cu varfrotunjit.

    In zonele ce vor fi placate cu ceramica reducerea suprafetei ocluzale va fi de 1,5-2 mm. Slefuirea

    ocluzala este realizata in continuare prin indepartarea prismelor de smalt restante intre santurile

    de orientare folosind tot instrumentul diamantat cilindrico-conic cu varf rotunjit. Reducerea

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    22/34

    trebuie sa se realizeze dupa uri bine definite care sa reproduca morfologia ocluzala generala sau

    forma geometrica de baza a suprafetei ocluzale (. 12.54.a).

    Bizoul de la nivelul cuspidului de sprijin, asigura o grosime corespunzatoare materialului de

    restaurare pe pantele exteme ale cuspizilor palatinali maxilari si ale cuspizilor vestibulari

    mandibulari. Adancimea santurilor de orientare realizate la acest nivel va fi de 1,5 mm daca

    restaurarea este metalica si de 2 mm daca metalul va fi placat cu ceramica. Bizoul de pe cuspidulde sprijin este realizat apoi prin indepartarea prismelor de smalt restante intre santurile de

    orientare. Angulatia bizoului trebuie sa aproximeze inclinatia cuspizilor opusi (. 12.54.b).

    . 12.54. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana mixta inetalo-cerainica in

    zona laterala (premolar maxilar): aslefuirea reductionala a suprafe(ei ocluzale; b realizarea bizoului de pe cuspidul de sprijin

    2. Slefuirea fetei vestibulare

    Suprafata vestibulara va fi slefuita in doua uri, urmarind si in aceasta situatie contuml natural aldintelui. Acest tip deslefuire reductionalase numestebio functionala'si asigura

    convexitatea ocluzo-gingivala si mezio-distala.

    Pentru a asigura o slefuire uniforma, se indica realizarea unor santuri de orientare dispuse m

    doua uri avand adancime de 1,2 mm m jumatatea gingivala si 1,5 mm m jumatatea ocluzala (.

    12.55.a).

    . 12.55. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona laterala (premolar

    maxilar): asanturi de orientare realizate pe supratata vestibulara; b slefuirea

    suprafetei vestibulare; jumatatea ocluzala; c slefuirea suprafetei vestibulare:

    jumatatea gingivala

    Initial se slefuieste portiunea ocluzala a fetei vestibulare urmarind desfiintarea santurilor

    de orientare prin reducerea structurii dentare restante intre acestea cu ajutorul instmmentelor

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    23/34

    diamantate cu varfplat (. 12.55.b). Zona gingivala se reduce m acelasi fel pana la distanta de

    Imm de creasta gingiei libere. Cu ajutorul unei freze cilindro-conice din carbid-tugsten se

    netezesc suprafetele si se conformeaza pragul gingival care se prelungeste in jumatatea

    vestibulara a fetei proximale (. 12.55c).

    3. Slefuirea fetelor proximale se face cu instrumente diamantate efilate, subtiri, montate in

    piesa de turbina. Diametrul lor redus permite reducerea proximala fara riscul lezarii dintilorvecini. Instmmentul diamantat este plasat la 1-l,5 mm de suprafata proximala a dintelui adiacent

    si printr-o miscare vestibulo-orala se efectueaza separarea fara a realiza o convergenta exagerata

    a suprafetei preparate si fara a leza dintele vecin (. 12.56.a).

    . 12.56. Etape ale prepararii unui bont pentru o CMMC in zona laterala (premolarmaxilar):

    a slefuirea suprafetei proximale; b slefuirea supratetei orale

    4. Slefuirea fetei orale

    Slefuirea suprafetei orale se realizeaza cif'uii instrument diamantat pentru chanfrein. Se

    realizeaza o reducere adecvata atat pe peretii orali cat si m jumatatea orala a suprafetelor

    proximale pentru a obtine o zona terminala distincta m chanfrein, acolo unde nu va fi o placare

    cu portelan. Zona terminala si suprafetele axiale adiacente ei sunt finisate apoi cu o freza de

    finisat din carbura de tungsten pentru chanfrein (. 12.56.b).

    Rotunjirea muchiilor si definitivarea pragului gingival, constituie etapa finala a prepararii

    bontului.

    ura 12.57. reprezinta schema unei preparari pentru o coroana mixta metalo-ceramica pe un

    premolar maxilar cu mentionarea functiilor biomecanice ale detaliilor preparatiei.

    . 12.57. Schema prepararii unui bont pentru o CMMC in

    zona laterala (premolar superior)

    1. Chanfrein: integritate marginala, rezistenta structurala.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    24/34

    2. Reducere axiala: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

    3. Bizou la nivelul cuspidului de sprijin: rezistenta structurala.

    4. Slefuire ocluzala: rezistenta structurala.

    5. Aripioara: conservarea tesuturilor dentare, retentie si rezistenta.

    6. Prag: rezistenta structurala.

    7. Bizou gingival: integritate marginala.

    Tabell2.10.

    Prepararea pentru coroana mixta metalo-ceramica (rezumat)Etapele prepararii Instrumentarul recomandat Criterii

    Santuri de orientare pentru reducerea

    incizala (ocluzala)Instrument diamantat cilmdro-conic

    cu varf > rotunjitSpatii de 1,5 la 2 mm in PIM si in miscarile

    excursive ale mandibulei

    Reducere incizala (ocluzala) Instrument diamantat cilindro-coniccu varfrotunjit

    Santuri de orientare pentru reducere

    vestibulara (doua uri)Instrument diamantat cilindro-conic

    cu varfplat1,2 la 1,5 mm reducere pentru metal si ceramica

    Reducere vestibulara (doua uri) Instrument diamantat cilindro-coniccu varfplat

    i

    Slefuirea fetelor proximale Instrument diamantat efilat Deretentivizara suprafetelor proximaleReducere orala Instrument diamantat in forma de

    minge de rugby Instrument diamantat

    pentru chanfrein

    Va asigura un spatiu de 1 mm in PIM si in

    miscarile excursive mandibulare (>l,5mm daca

    ocluzal este ceramica)

    Finisarea pragului (sau pragului cu

    bizou)Instrument diamantat cilindro-'i conic

    cu varfplat Instrument de manaPragul trebuie sa se extinda cel putin Imm oral

    fata de zona de contact proximala; bizoul, daca sealege, va fi cat mai incizal posibil fata de insertiaepiteliala.

    Finisarea Instrument diamantat cilindro-coniccu varfrotunjit

    Toate unghiurile rotunjite si suprafetele de

    preparare netede

    Coroana mixta metalo-ceramica (rezumat) Tabel 12.9.

    Indicatii Contraindicatii Avantaje DezavantajeDaca este con- Camera pulpara volu- Aspect es- indepartarea unei cantitati importante din structuratraindicata co- minoasa. tetic superior dintelui.roana integral Perete vestibular in- ativ Risc de lezare gingivala.ceramica. tact. cu resta- Riscul de fractura, deoarece ceramica este fragila.Element de Cand din punct de urarile tur- Dificultatea de a obtine uneori o ocluzie exacta laagregare. vedere tehnic este nate metali- ceramica glazurata.Estetice. posibil de realizat un ce Alegerea culorii este dificila.

    element de agregare Aspect estetic inferior in atie cu coroanamai conservator. integral ceramica.

    Pret de cost ridicat.

    2.2. PREPARAREA DINTILOR PENTRU

    COROANE MIXTE METALO - POLIMERICE

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    25/34

    (METALO - COMPOZITE SI METALO -

    ACRILICE )

    Coroanele mixte metalo-compozite, respectiv metalo-acrilice se compun dintr-un schelet metalic,

    de obicei, tumat, care asigura, rezistenta la solicitarile mecanice, suprafete de conectare pentru

    intermediarii protezei fixe, retentie si protectie pentru compozit sau acrilat. Componenteleestetice, confectionate din compozit, respectiv acrilat termopolimerizabil, placheaza suprafetele

    metalice m zonele cu maxima vizibilitate, care sunt fetele vestibulare ale dintior frontali, fetele

    vestibulare la dintii laterali superiori si partial la dintii laterali inferiori.

    Caracteristicile de elasticitate, duritate, rezistenta mai scazuta la uzura mecanica etc.,

    contraindica folosirea compozitelor si acrilatelor pe suprafete care realizeaza stopuri ocluzale.

    Crearea de insule metalice ocluzale pentru a impiedica abrazarea materialului de placare nu este

    o solutie realista. in urma uzurii compozitului, respectiv acrilatului se modifica raporturile

    ocluzale si pot sa apara disfunctii mandibulare.

    Oricand este posibil, vom prefera oCMMCin dauna uneiCMMP.In cazul ultimelor vom optaintotdeauna pentru o placare cu materiale compozite iar daca si acest placaj este prea scump

    pentru pacient, vom prefera un acrilat cu polimerizare reticulata in dauna unuia cu polimerizare

    liniara.

    Prepararea bontuluiPrincipiile de preparare a bontului sunt asemanatoare cu cele expuse

    laCMMC. Critice pentru estetica si parodontiu sunt fata vestibulara si zona de

    colet.

    Fata vestibularatrebuie slefuita m doua uri, biofunctional'. Trebuie sa se asigure un

    spatiu uniform de 2 mm; pentm metal 0,30-0,40 mm, pentru acrilat 1,50 mm, respectiv compozit.

    Orice derogare de la aceasta regula va influenta negativ aspectul estetic sau integritatea pulpei. in

    prima altemativa coroana mixta va fi bombata incizal, protmziva. Daca la o astfel de coroana se

    modeleaza si o suprafata palatinala supracingulara convexa se creaza senzatia debolovan'sinu

    de dinte.

    in zona de colet trebuie sa se asigure unprag vestibularcare sa aiba o latime minima de 0,8

    mm, preferabil 1-l,5 mm. Pragul gingival va forma cu peretele axial un unghi exprimat si va fi

    infundat subgingival 0,25-0,50 mm. Pentru obtinerea efectului esteticcolereta metalica va fi

    mascata subgingival si in nici un caz nu va fi acoperita cu compozit sau acrilat. La nivelul

    coleretei se creaza un prag, in metal, pe care se sprijina placajul din acrilat sau compozit,demarcand cele doua materiale.

    Pragul vestibular se continua pe jumatatile vestibulare ale fetelor proximale. Trecerea de la pragin unghi drept la chanfrein se poate face mai abmpt decat laCMMC.Aripioara ce se formeaza,

    fara rol m retentie, se va orienta m ul de insertie al suprafetei vestibulare gingivale.Tehnica de

    preparare este cea expusa la CMMC.

    La ambele se poate folosi si o alta succesiune a fazelor reductionale. Cu un instmment diamantat

    pentru chanfrein se sculpteaza un sant adanc de 1,25 mm. Santul se va intinde de la marginea

    incizala pana la creasta gingiei libere fundul lui fiind paralel cu conturul fetei vestibulare.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    26/34

    La nivelul marginii incizale se taie o incizura cu adancime de 1,75 mm. Se slefuieste reductional

    initial jumatate dm suprafete, cealalta jumatate fiind folosita ca termen de eomparatie pentm

    profunzimea prepararii si punct de referinta pentm contur.

    3. PREPARAREA DINTILOR PENTRU

    COROANE DE INVELIS CERAMICE

    Coroanele de invelis ceramice mai sunt cunoscute m literatura de specialitate si sub numele de

    coroane jacket ceramice. Ele nu trebuie confundate cu coroanele integral ceramice (SIC).

    Jacket-urile ceramice (arse pe folie de platina) alaturi de coroanele integral ceramice sunt cele

    mai reusite restaurari protetice din punct de vedere estetic, deoarece suportul metalic care

    blocheaza transmiterea luminii, a disparut. Culoarea si transluciditatea lor amintesc de structura

    naturala a dintilor.

    Tehnologia clasica de confectionare a unei coroane de invelis ceramice consta in ardereaceramicii pe folie de platina adaptata pe un model turnat al dintelui preparat. Pentru

    imbunatatirea efectului estetic, m fmal se indeparta folia de platina. Ulterior au aparut numeroase

    tipuri de mase ceramice si tehnologii de confectionare incluse m ceea ce se cunoaste sub numele

    de SIC ( cap 21.).

    Deoarece intre prepararea bontului pentru acoperirea lui cu o coroana integral ceramica clasica

    sau modema exista diferente minore; vom descrie m continuare preparatia unui dinte

    pentrujacket ceramic clasic; detalii si particularitati pentruSICde afla m cap 21.

    Indicatiile si contraindicatiile, precum si particularitatile de preparare a bontului se

    stabilesc pe baza examenului odontal, parodontal si ocluzal.

    Examenul odontal

    - Determinarea vitalitatii pulpei si a gradului de afectare coronara este primul obiectiv. In functie

    de varsta si starea pulpei se va decide pulpectomia, care la randul ei va influenta fazele clinice.

    Aprecierea intinderii leziunii coronare in suprafata si profunzime, cantitatea si calitatea

    tesuturilor restante, influenteaza viitoarea stabilitate si retentie coroanei ceramice. in general

    pana la 35 de ani aproape 50% din cazuri reclama pulpectomie m scop protetic la dintii frontali.

    In situatia prezentei unei leziuni coronare extinse sau a unor obturatii mari se recomanda

    realizarea unorDCR-uri.

    - Precizarea etiologiei leziunii coronare are importanta pentru decelarea parafunctiilor (abraziuni,

    eroziuni de colet).

    - Masurarea dimensiunilor coronare in zona incizala si a coletului este necesara atat pentru

    indicatii cat si pentru confonnarea pragului. Pe un dinte prea subtire nu se indica o coroana

    ceramica.

    - Examenul radiografic ofera relatii cu privire la marimea camerei pulpare, grosimea peretilor,

    raportul cu procesul lezional. 0 camera pulpara voluminoasa constituie o contraindicatie.

    - Pozitia dintelui m arcada are importanta pentru aspectul estetic al viitoarei coroane. Examenul

    modelului de studiu poate oferi relatii suplimentare. in caz de dinti m malpozitie se incearca

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    27/34

    restaurarea preliminara cu ceara sau fateta de acrilat pentru a aprecia viitoml efect estetic si

    functional.

    Examenul parodontalurmareste aceleasi obiective ca la orice tip de proteza. Parodontiul

    marginal de invelis trebuie sa fie sanatos, sa nu prezinte semne de inflamatie. In caz de afectiuni

    gingivale se instituie obligator un tratament parodontal preprotetic. Inflamatia gingivala va

    influenta negativ nu numai prognosticul protezarii, ci si efectul estetic al restaurarii.

    Examinarea liniei surasului are importanta pentru plasarea marginilor coroanei. S-a discutat

    influenta negativa a margmilor care patmnd m santul gingival. Nici coroana de invelis ceramica

    nu constituie o exceptie. Desi efectul estetic este mai bun, plasarea subgingivala a coroanei nu

    trebuie sa devina o regula. In luarea deciziei intervm doi factori: vizibilitatea gingiei m timpul

    vorbirii si surasului si doleantele pacientului cu privire la efectul estetic al restaurarii. Daca

    gingia nu este vizibila, si pacientul nu este prea exigent, marginile vor fi plasate supragingival.

    Examinarea contumrilor gingivale este obligatorie, pentru a interveni prin gingivoplastie sau

    tehnici de chirurgie muco-gingivala in caz de contumri incompatibile cu aspectul estetic.

    Examenul radiograficofera relatii asupra starii parodontiului de sustinere, a raportului dintre

    jonctiunea smalt-cement si a dispozitiei varfului septurilor osoase interdentare, forma radacinii.

    Examenul ocluzal este obligatoriu in pozitiile centrice si excentrice. 0ocluzieadanca acoperita

    contraindica coroana de invelis ceramica, preferandu-se oCMMC.

    Examenul fotografic ofera relatii suplimentare, ceramistului si este un document util pentru

    medic. De altfel exista sisteme m care ceramistul lucreaza m fata cu diapozitivul initial, de

    dinaintea prepararii.

    Prepararea dintelui pentru o coroana de invelis ceramica

    Forma bontului are o deosebita importanta pentm toate aspectele ce le ridica o restaurare estetica

    dm ceramica:

    culoarea si transluciditatea depind de slefuirea reductionala uniforma,

    longevitatea depinde de suportul oferit de bont, de transpunerea principiilor biomecanice m

    prepararea lui

    aspectul estetic si sanatatea parodontala depind de contumri si raportul cu tesuturile moi.

    Prepararea bontului se face intr-o anumita succesiune a slefuirii suprafetelor coronare:

    1. slefuirea marginii incizale;

    2. slefuirea fetei vestibulare;

    3. slefuirea fetei orale;

    4. rotunjirea muchiilor;

    5. defmitivarea pragului gingival.

    http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-intestinala-acuta-ileu53597.php
  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    28/34

    Instrumentarul necesar

    Instmmente diamantate cilidro-conice cu varfrotunjit (0,8 mm), granulatie medie sifma.

    Instmment diamantat efilat.

    Instmment diamantat cilindro-conic cu varfplat (1 mm), granulatie medie.

    Instmment diamantat de forma lenticulara sau con invers.

    Instmment diamantat in forma de minge de rugby.

    Freze de finisare.

    Piatra de moara.

    Freza de infundat prag.

    - Sonda parodontala.

    - Dalti si conformatoare de unghiuri.

    1. Slefuirea reductionala a marginii incizaleurmareste urmatoarele obiective:

    - asigurarea unei grosimi adecvate a marginii incizale a coroanei, avand rol mecanic si

    estetic,

    - asigurarea unui spatiu necesar pentru miscarile de protruzie,

    - crearea unui inclinat palatinal la incisivii superiori si vestibular la incisivii inferiori, pentru ca

    fortele ocluzale sa actioneze in unghi drept.

    Inainte de inceperea prepararii, se poate face o cheie cu ajutorul careia se poate urmari

    corectitudinea reducerii suprafetelor dentare.

    Se pot verifica prin aceasta metoda mai multe tipuri de index-uri ca si la preparatiile precedente.

    Slefuirea marginii incizale (si a fetei vestibulare) se recomanda sa fie precedata de crearea unor

    santuri de orientare, care usureaza toate fazele prepararii (. 12.58.a). Astfel se plaseaza treisanturi de orientare m muchia incizala, pastrandu-le initial la o adancime de aproximativ 1,3 mm

    pentru a permite o pierdere suplimentara din structura dintelui m timpul slefuirii. Santurile sunt

    orientate perpendicular pe axul lung al dintelui antagonist pentru a asigura un suport adecvat

    pentm coroana de ceramica. Vestibular, santurile au o adancime de 0,8 mm si vor fi trasate in

    doua uri pentm a asigura o suprafata convexa bontului.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    29/34

    . 12.58. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisivcentral maxilar):

    asanturi de orientare realizate la nivelul marginii incizale si a suprafetei vestibulare; b

    slefuirea reductionala a marginii incizale

    Din marginea incizala se slefuiesc 2 mm, cu ajutorul unui instmment diamantat cilindro-conic cu

    varf plat, montat m piesa de turbina. Se poate folosi si o piatra de moara de marime adecvata, la

    viteze conventionale (. 12.58.b).

    Planul de slefuire are o inclinare de 45 palatinal la incisivii superiori si vestibular la incisivii

    inferiori. in caz deocluziecap la cap ul va fi drept.

    Bontul trebuie sa ofere maximum de suport pentru coroana. Daca se depaseste limita de 2 mm,

    bontul va fi prea scurt, si nu va oferi suficienta retentie. La coroanele de invelis ceramice apare

    un pericol suplimentar in caz de scurtare exagerata a bontului. in zona vestibulo-gingivala seproduce o concentrare de stress care va duce la fracturarea caracteristica in semihma' a

    marginilor coroanei. Pentru a preveni acestefracturimarginea incizala a bontului trebuie sa fie cat

    mai aproape de marginea incizala a coroanei de invelis ceramica, in concordanta cu cerintele

    estetice si fortele functionale.

    in cazul coroanelor de invelis ceramice confectionate la dintii laterali, se procedeaza ca si in

    cazul coroanelor de invelis tumate, implicand realizarea santurilor de orientare si incluzand

    utilizarea unui bizou al cuspizilor de sprijin. Pe acesti dinti spatiul interocluzal va fi de 2 mm.

    2. Slefuirea fetei vestibulare

    Obiective: - prepararea pragului gingival,

    - derentivizarea suprafetei vestibulare,

    - asigurarea unei grosimi uniforme de Imm pentru coroana de invelis

    ceramica.

    Slefuirea fetei vestibulare trebuie sa se faca m doua uri:un incizal, paralel cu contuml

    original al dintelui si altul cervical, paralel cu axa de insertie propusa. Se asigura astfel grosime

    uniforma peretilor coroanei de invelis ceramice si un efect estetic mai bun, fara a prejudiciavitalitatea dintelui.

    http://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/ghid-medical/urgente-si-primul-ajutor/fracturi-si-luxatii21778.phphttp://www.esanatos.com/boli/bolile-intestinului-subtire/ocluzie-acuta-a-arterei-mezent32684.php
  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    30/34

    Se slefuieste initial jumatatea incizala a suprafetei vestibulare (pana dispar santurile de

    orientare) cu un instmment diamantat cilindro-conic cu varf plat (. 12.59.a).Prepararea se

    continua cu jumatatea gingivala a suprafetei vestibulare si include conformarea pragului

    gingival. In continuare, prepararea se extinde de pe suprafata vestibulara pe suprafata vestibulo-

    proximala si se termina pierdut, m jumatatea orala a suprafetei proximale. Marginea pragului va

    trebui sa urmareasca creasta gingiei libere si nu se va extinde prea mult subgingival.

    . 12.59. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisiv centralmaxilar):

    aslefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea incizala;

    b slefuirea suprafetei vestibulare: jumatatea gingivala.

    3. Slefuirea fetei orale

    Slefuirea suprafetei palatinale supracingulare are in vedere asigurarea unui spatiu necesar pentru

    confectionarea coroanei astfel, incat sa aiba grosimea necesara, dar m acelasi timp sa permitaghidajul anterior si miscarile de lateralitate.

    Pentru slefuirea reductionala se vor folosi pietre in forma de roata de moara sau un instmment

    diamantat m forma de minge de mgby (. 12.60.a).

    Dupa transferarea axului de insertie din ul cervical al prepararii vestibulare pe suprafata orala, se

    plaseaza un sant de orientare m mijlocul peretelui cingulumului. Se slefuieste suprafata orala

    subcingulara si se p'repara pragul gingival. Acesta se continua pe jumatatea orala a fetei

    proximale pana la unirea cu pragul vestibular (. 12.61.b). Pragul va trebui sa urmareasca creasta

    gingiei libere si nu se va extinde subgingival.

    Astfel fata palatinala subcingulara se prepara la un unghi de convergenta de 6-l0 cu jumatatea

    gingivala a fetei vestibulare. Aceasta suprafata axiala reprezinta o zona aditionala de retentie si

    stabilitate a coroanei.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    31/34

    . 12.60. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana de invelis ceramica (incisiv centralmaxilar):

    a slefuirea suprafetei palatinale supragingulare; b sletuirea suprafetei palatinale axiale

    4. Rotunjirea muchiilordintre peretii axiali se face cu instrumente diamantate cilindro-conice

    cu granulatie fina. Muchiile trebuie rotunjite, dar nu vor disparea complet. La coroaneleceramice orice unghi ascutit de la nivelul bontului reprezinta zone de concentrare de stress care

    pot duce la fisurarea si, m fmal, la fracturarea coroanei. Insasi aplicarea foliei de platina pe bont

    este ingreunata de prezenta muchiilor ascutite. Se admite prezenta unui unghi ascutit doar la

    nivelul pragului. in aceeasi ordine de idei, a concentrarii de stress, trebuie evitate grosimile

    neuniforme ale peretilor coroanei.

    . 12.61. Etape ale preparariiunui bont pentru o coroanade invelis ceramica (incisiv

    central maxilar): finisarea

    fetelor axiale si a praguluigingival

    5. Definitivarea pragului gingival.Coroana de invelis ceramica trebuie sa se sprijine pe un prag

    circular, care formeaza cu peretii axiali un unghi de 90. Pragul va fi paralel cu varful crestei

    gingiei libere. Latimea pragului este de 1 mm, variatiile m minus fiind legate de dimensiunile

    dintilor si suprafetele dentare (0,50-0,75 proximal).

    Clasic se preconizeaza infundarea' subgingivala a pragului.S-au discutat avantajele si

    dezavantajele. Daca se alege altemativa plasarii subgingivale a marginilor coroanei, pragul vatrebui sa fie la distanta de 0,5-l mm de insertia epiteliala. Este foarte important acest criteriu de

    apreciere la tineri, cu santul gingival foarte redus, la care insertia epiteliala este pe smalt.

    La varsta adulta, cand insertia epiteliala este pe cement, pragul va

    putea fi infundat cu 0,5-l mm, dar sa nu depaseasca jumatatea

    distantei dintre creasta gingiei libere si fundul

    sulcusului.

    Pentru conformarea pragului foarte utile sunt frezele de infundat

    prag, la care peretii axiali sunt inactivi. Finisarea marginilor de

    smalt de la nivelul pragului se face cu instmmente de mana (dalti,bizotatoare). Pentru a nu leza peretii gingivali se recomanda ca

    infundarea pragului sa se faca dupa o prealabila largire a santului

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    32/34

    gingival.

    In final, bontul, o miniatura a dintelui va prezenta urmatoarele caracteristici:

    - un incizal in unghi de 45 in vederea intalnirii fortelor de masticatie in unghi drept,

    - toate suprafetele axiale usor convergente spre axul prepararii;

    - suprafata vestibulara convexa gingivo-incizal si mezio-distal, forma care asigura

    grosime uniforma ceramicii;

    - suprafata palatinala (la incisivii superiori) usor

    concava mezio-distal si gingivo-incizal care se extinde de la ul incizal la creasta cingulumului;

    - spatiul adecvat intre bont si antagonisti pentru a asigura ceramicii o grosime suficienta;

    - treime gingivala a fetei palatinale usor convergenta spre incizal;

    - prag gingival circular, care formeaza cu peretii axiali un unghi de 90. Localizarea

    pragului este dictata de considerente estetice si parodontale. Cand se impune, considerentul

    estetic va trece pe prim . In restul situatiilor se da preferinta integritatii parodontiului.

    in ura 12.62. se reprezinta schema unei preparari pentru o coroana de invelis ceramica pe un

    incisiv central maxilar cu mentionarea functiilor biomecanice indeplinite de catre detaliile

    preparatiei.

    Coroana ceramica fimd indicata indeosebi pentru refacerea esteticii,alegerea culoriiare odeosebita

    importanta.

    Cele trei atribute ale culorii sunt: tonalitatea cromatica, valoarea si croma. ( cap. 17.)

    Modificari ale prepararilor dintilor in cazul unor

    coroane de invelis ceramice realizate prin tehnici

    alternative

    Diferentele de baza intre prepararile dintilor pentrucoroanele de invelis ceramice realizate prin tehnici

    altemative (ceramica tumata, ceramica presata) fata de cele

    realizate clasic prin ardere pe folie de platina, constau m

    necesitatea uneireduceri mai accentuate a suprafetelor

    axiale(datorita necesitatii unei grosimi mai mari a

    materialului din care se confectioneaza coroana) si a

    unuiprag cu unghiuri interioare rotunjite.

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    33/34

    . 12.62. Schema prepararii unui bont

    pentru o coroana de invelis ceramica

    (incisiv central maxilar):

    1. Perete axial oral: retentie si

    rezistenta. 2. Reducere supracingulara

    concava: rezistenta structurala.

    3. Unghiuri rotunjite: rezistenta

    structurala. 4. Slefuire axiala: retentie,

    rezistenta si rezistenta structurala.

    5. Prag: integritate marginala sirezistenta structurala

    Tranzitia de la prag la peretele axial al prepararii trebuie sa semene cu un chanfrein larg.

    Contuml este stabilit simultan cu reducerea axiala. i

    Fabricantii ambelor tipuri de ceramica tumata si presata indica necesitatea unei reduceri aperetelui axial de 1,5 la 2 mm. Acestea sunt mai putin conservatoare pentru structura dintelui

    decat alte restaurari, m special cand o margine se extinde considerabil intr-o directie apicala.

    Este posibila realizarea restaurarilor integral ceramice cu aceste tehnici pe o preparare usor mai

    conservatoare ( de exemplu, reducere axiala de 1,2 la 1,5 mm) si sa se obtina totusi un rezultat

    estetic acceptabil. Ultima abordare este sustinuta.

    tabelul 12.11.

    Coroana de invelis ceramica (rezumat)

    Indicatii Contraindicatii Avantaje Dezavantaje

    Cerinte estetice mari.

    Carii proximale de di-

    mensiuni medii/mari.

    Dinti tratati endodontic

    si cu DCR-uri.

    Distributie favorabila a

    solicitarilor ocluzale.

    Cand este necesara o

    rezis-tenta superioara o

    CMMC este mai

    potrivita. Carii extinse cu

    o structura coronara

    insuficienta a dintelui

    pentru suport. Dinti

    subtiri vestibulo-oral.

    Distributie nefavorabila a

    solicitatilor ocluzale.

    Din punct de vedere

    estetic de neintrecut.

    Raspuns bun tisular chiar

    si pentru marginile

    subgin-givale. Usor mai

    conservatare pentru

    peretele vestibular.

    Rezistenta scazuta in atie cu

    CMMC. Prepararea corecta este

    extrem de critica. Printre cele mai

    putin conservatoare preparari. .;!

    Natura fragila a materialului.

    Poate fi folosita numai ca

    restaurare unitara.

    tabelul 12.12.

    Prepararea pentru coroana de invelis ceramica (rezumat) Etapele prepararii Instrumentarul recomandat Criterii

    Santuri de orientare pentru

    reducerea incizalaInstrument diamantat cilindro-

    conicAdancime de aproxirnativ 1,3 mm pentru a

    permite reducerea suplimentara in timpul

    finisarii perpendiculare in axul lung aldintilor antagonisti

    Reducerea marginii incizale Instrument diamantat cilindro-conic

    Spatiul de 1,5-2 mm; se verifica simiscarile excursive

    Santuri de orientare pentruslefuirea fetei vestibulare Instrument diamantat cilindro-conic Adancime de 0,8 mm pentru reducereasuplimentara in timpul finisarii

  • 5/20/2018 Prepararea Dintilor Pentru Coroane

    34/34

    Slefuirea fetei vestibulare Instrument diamantat cilindro-conic

    Reducere de 1 mm; doua uri ca la

    prepararea CMMC

    Slefuirea fetei orale Instrument diamantat cilindro-conic Instrument diamantat

    cilindro-conic in forma de minge

    de rugby Piatra roata de moara

    Adancime initiala 0,8 mi'n ;se recreazaconuratia concava, nu se mentine nici o

    conuratia convexa

    Rotunjirea muchiilor Instrument diamantat cu granulatiefina

    Toate suprafetele e si continue; tara smalt

    nesustinut ;

    Definitivarea pragului gingival Instrument diamantat cu varfplat Prag cu o latime de 1 mm


Recommended