+ All Categories
Home > Documents > Prepararea Dintilor Cu Tratamente

Prepararea Dintilor Cu Tratamente

Date post: 18-Feb-2018
Category:
Upload: vondoppler
View: 256 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
24
PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE De foarte multe ori, m practi ca ne confmntam cu necesitatea acoperirii cu coroane de invelis a unor dinti devitalizati sau care necesita devitalizari, e m scop protetic, e datorira leziunilor pe care le prezinta. Daca dintele este tratat corect endodontic, el poate avea un prognostic bun. El isi poate relua functiile si daca este necesar poate deveni chiar si stalp pentm o pr oteza partiala x a. Pr ogresele obtinute in terapi a endodontica permit mentinerea unor dinti care, cu putine decenii in urma ar fost extrasi fara ezitare. Dupa nalizarea tratamentului endodontic 919g6! apar probleme legate de restaurarea coronara si prote!area stmcturilor dentare restante. "a!oritatea dintilor cu tratament endodontic prezinta distructii coronare intmse, consecinte ale evolutiei procesului carios, ale obturatiilor repetate si m fmal a prepararii accesului pentru tratramentul endodontic. #oroana clinica a unor astfel de dinti nu ofera sucienta retentie pentru o coroana de invelis. $deseori pentru retentia unei coroane articiale nu poate folosita decat radacina. Desi camera pulpara a fost mai demult folosita pentru retentia unei restaurari extracoronare metoda prezinta doar interes istoric si nu se mai foloseste. %n rezultat superior poate obtinut cu o tehnica m doi timpi& m prima etapa se realizeaza cu DCR 'prin metoda indirecta(, iar m cea de a doua se amprenteaza bontul articial coronar si se confectioneaza coroana de i nvelis. )n ultimii ani, multi autori recomanda executarea m timpi separati a dispozitivului radicular si coronar prin metode directe. #u aceasta abordare in doi timpi se realizeaza o adaptare marginala mai buna *iteratura de specialitate abunda cu pr ezentarea de noi materiale si tehnici pentru restaurarea dintilor cu tratament endodontal. +impul, !udecatoml suprem al ecientei actelor noastre terapeutice, na avut cand sasi spuna cuvantul& care tehnica este mai buna- ricum, metoda substituirii este mai cuprinzatoare si nu se rezuma doar la randurile de mai sus ' cap../.0.(. Diagnosticul si ul de tratament al dintilor devi tali ce urmeaza a li restaurati prin proteze unidentare Examenul clinic si radiograc trebuie sa pr eceada si sa determine atitudinea terapeutica. in ultima instanta, de datele culese depind diagnosticul si alegerea procedeului cel mai adecvat pentru un anumit caz. u exista un tip de restaurare ideal care sa e aplicabil in toate circumstantele clinice. A. Examenul clinic consta in: a) Examenul dintelui ce va ii restaurat b) Statusul endodontal c) Statusul parodontal
Transcript

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 1/24

PREPARAREA DINTILOR CU TRATAMENTE ENDODONTICE

De foarte multe ori, m practica ne confmntam cu necesitatea acoperirii cucoroane de invelis a unor dinti devitalizati sau care necesita devitalizari, e m

scop protetic, e datorira leziunilor pe care le prezinta.

Daca dintele este tratat corect endodontic, el poate avea un prognostic bun. El isipoate relua functiile si daca este necesar poate deveni chiar si stalp pentm oproteza partiala xa. Progresele obtinute in terapia endodontica permitmentinerea unor dinti care, cu putine decenii in urma ar fost extrasi faraezitare. Dupa nalizarea tratamentului endodontic 919g6! apar probleme legatede restaurarea coronara si prote!area stmcturilor dentare restante.

"a!oritatea dintilor cu tratament endodontic prezinta distructii coronare intmse,consecinte ale evolutiei procesului carios, ale obturatiilor repetate si m fmal a

prepararii accesului pentru tratramentul endodontic. #oroana clinica a unor astfelde dinti nu ofera sucienta retentie pentru o coroana de invelis. $deseori pentruretentia unei coroane articiale nu poate folosita decat radacina.

Desi camera pulpara a fost mai demult folosita pentru retentia unei restaurariextracoronare metoda prezinta doar interes istoric si nu se mai foloseste. %nrezultat superior poate obtinut cu o tehnica m doi timpi& m prima etapa serealizeaza cu DCR 'prin metoda indirecta(, iar m cea de a doua se amprenteazabontul articial coronar si se confectioneaza coroana de invelis.

)n ultimii ani, multi autori recomanda executarea m timpi separati a dispozitivuluiradicular si coronar prin metode directe.

#u aceasta abordare in doi timpi se realizeaza o adaptare marginala mai buna*iteratura de specialitate abunda cu prezentarea de noi materiale si tehnicipentru restaurarea dintilor cu tratament endodontal. +impul, !udecatoml supremal ecientei actelor noastre terapeutice, na avut cand sasi spuna cuvantul& caretehnica este mai buna- ricum, metoda substituirii este mai cuprinzatoare si nuse rezuma doar la randurile de mai sus ' cap../.0.(.

Diagnosticul si ul de tratament al dintilor devitali ce urmeaza a lirestaurati prin proteze unidentare

Examenul clinic si radiograc trebuie sa preceada si sa determine atitudineaterapeutica. in ultima instanta, de datele culese depind diagnosticul si alegereaprocedeului cel mai adecvat pentru un anumit caz. u exista un tip de restaurareideal care sa e aplicabil in toate circumstantele clinice.

A. Examenul clinic consta in:

a) Examenul dintelui ce va ii restaurat

b) Statusul endodontal

c) Statusul parodontal

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 2/24

d) Raporturile dintelui cu restul dintilor

e) Parafunctii

f) Starea de sanatate a pacientului

g) actori economici si de dotare te!nica

". Examenul radiogra#c va cuprinde:

a) Statusul radiologic endodontal

b) Statusul radiologic parodontal

Radiogra#ile endobucale vor # folosite in cursul tratamentului pentru

masurarea frezelor de canal.

Cand conditiile endodontale$ periapicale si%sau parodontale marginalenu sunt indeplinite se instituie tratamentul preprotetic adecvat. $biadupa reusita lui, vericata clinic si radiograc, se procedeaza la elaborarea uluide tratament protetic.

)n cazul dintilor care prezinta distructii extinse subgingival se poate folosiprocedeul deegresie radiculara pentru repozitionarea lor favorabila 'cap../.0.1.(. Procedeul a fost descris in 192 de catre 3eithersa4. %tilitatea clinica ametodei a fost demonstrata m mod repetat prin recuperarea unor radacini situateinitial subgingival. Dupa fmalizarea tratamentului ortodontic se continua

tratamentul protetic specic.

5ezectia apicala, chiureta!ul periapical etc. pot inuenta atat atitudineaterapeutica cat si succesiunea obisnuita a fazelor de tratament. 5estaurareapoate executata inainte de tratamentul endodontic, cimentarea ei facanduse incursul actului chirurgical. Prezinta avanta!ul unui dispozitiv radicular de lungimemaxima si obturarea apexului sub control vizual dupa adaptarea restaurarii.

Diferentele morfologice topograce si functionale dintre dintii frontali si lateralicer ca ei sa e tratati diferit dupa terapia endodontica.

&. 'E(DE S* (E+,*C* DE RES(A-RARE A D*,(*R C-(RA(A'E,( E,DD,(A

5estaurarea dintilor  cu . tratament endodontic apeleaza in general lapatru elemente '. 1/.62.(&

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 3/24

dispozitiv radicular,crampon,dispozitiv coronar si restaurare coronarapropriuzisa.

&. Dispozitivul radicular 'sinonime&

engleza& post si do7el, franceza& pivot sitenon, germana& 8tift( este cimentat sauinletat m canalul radicular preparat macest scop.

$re rolul de a retentiona portiunea coronara a restaurarii si de a prote!astructurile coronare restante. unctia de retentie este dictata

. 1/.62. Elementele componente ale unei

reconstituiri coronoradiculare

de insasi indicatia ma!ora a metodei, distructii coronare masive care nu oferaconditii pentru agregarea coronara a restaurarii. unctia de protectie serealizeaza prin transmiterea fortelor ocluzale dea lungul radacinii, in directieapicala, distribuindule m radacina si parodontiul de sustinere. ferind rigiditatedispozitiului coronar previne defonnarea marginilor coroanei si degradareacimentului

Dispozitivele radiculare pot confectionate prin tumare sau se gasesc

prefabricate.

a) Dispozitivele turnate 'din alia!e nobile, sau nenobile( se confectioneaza prinmetoda indirecta 'amprenta( sau metoda directa 'macheta din ceara sau acrilatautopolimerizabil(.

b) Dispozitivele prefabricate pot paralele sau tronconice, letate sauneletate, netede sau zimtate, prevazute sau nu cu santuri de reuare. Dincombinarea acestor tipuri rezulta sase forme de baza.

/. Crampoanele sunt dispozitive metalice care se mentin intrun lacas dentinarprin cimentare, frictiune sau inletare. in ultimul timp se folosesc, in special, celeautoinletate. Ele se pot folosi in asociere cu dispozitivul radicular pentruimbunatatirea retentiei dispozitivului coronar sau m exclusivitate canddispozitivul coronar este contraindicat 'canale foarte curbe, material de obturatiede canal insolubil(.

0. Dispozitivul coronar inlocuieste structurile pierdute ale coroanei dintelui. Elpoate deveni coroana insasi sau este conceput sa ofere retentie si stabilitaterestaurarii coronare nale. )n ultima altemativa are forma unui bont coronar sieste confectionat din $$, RDC sau este tumat din alia!e metalice impreuna cudispozitivul radicular ': DCR).

1. Restaurarea #nala este o coroana de invelis metalica tumata, ceramica saumixta, care, de obicei, se xeaza peste dispozitivul coronar.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 4/24

$samblarea dispozitivului radicular, coronar si a restaurarii coronare se facediferit, m functie de metoda si tehnica folosita.

)n cazul coroanei de substitutie, toate componentele radiculare si coronare suntturnate sau sudate intro piesa metalica unitara, care ofera lacas sau suportpentru componenta estetica.

#and dispozitivele radiculare sunt confectionate prin tumare, devin deobicei DCR pentru ca este machetat si dispozitivul coronar. Dispozitivulcorono2radicular este tot un tip de restaurare.

 ;% olosirea dispozitivelor radiculare prefabricate se asociaza cu realizareadispozitivului coronar din materiale plastice$ amalgam de argint saurasini compozite. Dupa intarirea lor, ansamblul poate echivalat cu dispozitivulcoronoradicular tumat.

#oroana de invelis se agrega la DCR nalizand substitutia coronara care spre

deosebire de coroana de substitutie se executa in doua etape distincte.

/. A3EE C*,*CE AE PREPARAR** CA,AERRAD*C-ARE PE,(R- D*SP3*(*4E RAD*C-ARE

 +rasatura comuna tuturor tehnicilor de preparare a dintelui cu tratamentendodontal consta in prepararea unui lacas endoradicular pentru adaptarea siagregarea dispozitivului radicular. )n rest, fazele clinice si tehnnice se deosebescprin unele particularitati constmctive. Din punct de vedere didactic vom facedistinctia intre trei tipuri de executie$ ce vor descrise separat. Elementulcomun al tuturor te!nicilor de preparare #ind dispozitivulradicular$ pentru a evita repetarile, pregatirea canalelor radiculare va descrisa

separat.

Conditionarea clinica$ principii si te!nica depregatire a canalului pentru dispozitiv radicular:

 +ratamentul protetic este conditionatde integritatea anatomica aradacinii 'radacinilor(, tratamentul endodontal corectvericat radiograc, posibilitatea permeabilizarii canaluluisi parodontiul marginal sanatos. Dispozitivul radiculartrebuie sa asigure retentie si protectie.

#and se creeaza spatiul pentru dispozitivul radicular,practicianul trebuie sa e foarte atent pentru a indeparta

doar un minim de substanta dura din canal. *argirea

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 5/24

exagerata poate perfora sau slabi radacina, care apoi se poate fractura m timpulxarii dispozitivului sau m timpul functiei.

ungimea lui trebuie sa reprezinte /<2 din lungimea canalului, sa e celputin egala cu inaltimea viitoarei coroane 'raport optim 1,0&1(, iar canalul saramana obturat pe o distanta de 20 mm pana la apex '. 1/.6=.(.

#onvergenta apicala a peretilor canalului trebuie sa e minima, aplicanduseaceleasi reguli biomecanice ca la orice coroana tumata. > convergenta de 06?nu inuenteaza sensibil retentia. #onditiile care vizeaza retentia si distributiaoptima a stressului si asigura integritatea obturatiei de canal, nu pot indepliniteintotdeauna. Pentru a evita esecurile trebuie cautate mi!loace altemative pentruimbunatatirea retentiei.

. 1/.6=. 5aportul

dintre lungimea

restaurarii coronare

'a(, lungimea

dispozitivului radicular

(b) si obturatia de canal

(c)

5rosimea dispozitivului nu va mai mare decat 1<2 din diametrul transversal alradacinii. *a dispozitivele radiculare tumate, canalul radicular este preparat cupereti usor convergenti spre apex, se considera deci o treime din grosimea

radacinii indiferent de nivel.

*a dispozitivele prefabricate grosimea se refera la o treime din grosimea radaciniiin zona cu diametrul cel mai mic. Peretii dentinari ai canalului trebuie sa aiba ogrosime de 1 mm.

Se recomanda ca sa #e largit canalul radicular numai atat cat estenecesar pentru a da posibilitate dispozitivului radicular sa se adaptezeastfel incat sa asigure rezistenta si retentie. *argirea trebuie rareori sadepaseasca cu una sau doua unitati dimensiunile acelor folosite pentrutratamentul endodontic.

#analul radicular va centrat, va reproduce contuml coletului. 8e vor evitaterminatii subtiri, elate care constituie zone de concentrare de stress siprovoaca fracturarea peretelui radicular. Pregatirea peretelui radicular se face cuinstmmente de mana si rotative, urmarind transpunerea principiilor enuntate.8e recomanda sa se efectueze prima data obturatia de canal si apoi sase prepare canalul m vederea inserarii dispozitivului radicular. Aceastava asigura inc!iderea canalelor laterale. %n dispozitiv radicular nu poate plasat daca este obturat canalul cu un con de argint cu lungime completa, astfelincat acesta trebuie indepartat iar dintele retratat si obturat cu gutaperca sau cuun sealer si con de gutaperca.

)nainte de a indeparta gutaperca, se calculeaza lungimea viitorului dispozitivradicular. El va trebui sa e adecvat pentru retentie si rezistenta, dar nu prea

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 6/24

lung pentru a nu afecta zona de inchidere apicala. #a si ghid, spuneam anteriorca, lungimea dispozitivului radicular trebuie sa e egala cu inaltimea coroaneianatomice 'sau doua treimi din lungimea radacinii(, dar se lasa 0 mm degutaperca apical. Pe dintii scurti, nu va posibila intrunirea ambelor restrictii sitrebuie facut un compromis. %n minim absolut de 2 mm de obturatie de canal inzona apicala este necesara, deoarece curburile si canalele laterale pot gasite inacest segment. Daca acest lucru nu se poate realiza fara un dispozitiv radicularfoarte scurt, prognoza pentm dinte este serios deteriorata.

Daca lungimea de lucru a canalului radacinii este cunoscuta, lungimea spatiuluipentru dispozitivul radicular poate usor determinata. $stfel este important sanu se piarda punctul de referinta incizal sau ocluzal, prin indepartarea prematuraa stmcturii coronare a dintelui.

*ungimile medii ale coroanelor si radacinilor dintilor in mm '99( tabelul 12.13.

*ungimea medie a coroanei *ungimea medie a Doua treimi din *ungimea radacinii

radacinii lungimca radacinii 'la = mm de apex(

Dintii maxilari

)ncisiv central 1>.@ A>. 1/.0 A1.6 @.2 @.0

)ncisiv lateral 9. A>.9 12.1 A1.= @. 9.1

#anin 1>./ A>.@ 10.@A/.1 1>.0 11.@

Primul premolar @.6 A>.@ 1/. A 1 . @.0 @.

$l doilea premolar .0 A>.6 12.0A 1 .= 9.> 9.0

Primul molar .= A>.0 "B 1/.0 A 1./ @.2 @.0

DB

1/,>A

1,2 @,> @,>

P 12,/ A ,= @,@ 9,/ .

$l doilea molar .= A>.0 "B 1/.@ A1.0 @.0 @.@

DB 1/,>

A 1

,= @,> @,>

P 12,= A ,2 @,9 9,=

Dintii mandibulari

)ncisiv central 9.1 A>.0 1/.= A 1.= @.2 @.=

)ncisiv lateral 9.= A>. 12.>A 1.0 @. 9.>

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 7/24

#anin 1>.9 A>.9 1=.2 A1.= 9.0 1>.2

Primul premolar @. A>. 12.=A1.2 @.9 9.=

$l doilea premolar .@ A>.6 12.6A 1. 9.1 9.6

Primul molar .= A>.0 " 12.0 A1.2

D 12.=A1.2

9.> 9.0

$l doilea molar .0 A>.0 " 12.= A1./ @,9 9,=

D 12,2 A1,2 @,9 9,2

in prima etapa trebuie dezobturat canalul radicular pana in 1<2 apicala. #ainstmmentar se folosesc acele de canal Cerr si pilele de canal, iar ca material

a!utator solventii materialului din care sa facut obturatia de canal. Pentruramolirea conului de gutaperca se indica instmmente de forma si marimeadecvata, incalzite la acara. rezele globulare, cu ti!a lunga, sunt si ele utile inaceasta faza. 8unt contraindicate instmmentele de canal rotative, mai alesfrezele eutelroc, pentru ca exista riscul crearii de cai false si perforareaperetelui dentinar. #and conul de gutaperca este voluminos se poate folosi frezade forat Fates care are varful bont. Daca nu se lucreaza cu turatie si presiuneadecvata exista riscul incastrarii si mperii instmmentului in canal. Pmdentaimpune evitarea si a acestui tip de instmmennt rotativ la incepatori.

#and gutaperca a fost indepartata la adancimea potrivita se conformeaza

canalul. $cest lucru se realizeaza cu un instrument endodontic de mana sau cu ofreza tip burghiu de turatie mica. 8copul este inlaturarea neregularitatilor siprepararea canalului pentru a permite agregarea unui dispozitiv radicular dedimensiune adecvata fara largirea excesiva a canalului. 8e recomanda cadispozitivul radicular sa nu e mai mare decat o treime din diametrul radacinii, curadacina si peretii de cel putin 1 mm grosime. Evident ca o cunoastere adimensiunilor medii ale radacinii este importanta atunci cand se hotarascdiametrele adecvate ale dispozitivului radicular. $cestea sau calculat si suntprezentate m tabelul 1/.1=

De obicei, pentru prepararea formei si dimensiunii pretinse de dispozitivulradicular se vor folosi frezele de canal Peeso. Ele ofera cea mai mare securitate

datorita varfului bont care a!uta si la centrarea frezei in canal. rezele Peeso suntnumerotate de la 16, cu diametrul de >,6 la 1,6 mm.

*argirea canalului se incepe cu freza ce are diametrul cel mai mic, adancimea lacare a a!uns controlanduse cu a!utorul unei radiograi. *argirea canalului se facetreptat, pana ce se a!unge la diametml maxim care poate folosit la dintele alcarui canal se prepara.

Dimensiunile orientative

Pesso nr. = cu diametrul de Pesso nr. 0 cu diametrul 1,= Pesso nr. 6

cudiametrul 1,6

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 8/24

  l,/mm seindica la& mm se indica la& se

indica la& .

incisivii inferiori incisivn laterali superiori incisivn

centrali superiori

premolarn superiori canmii inferiori caninii

superiori

  molan

premolarii infenon

0. D*SP3*(*4E PREA"R*CA(E S* REC,S(*(-*REA",(--* C- A'A5A'E SA- RAS*,*

5estaurarea dintilor cu tratament endodontal poate realizata cu un dispozitivradicular prefabricat inserat m canalul radicular, de care se solidarizeaza undispozitiv coronar pe care se aplica apoi o coroana de invelis.

Barietatea mare de produse si multitudinea cercetarilor intreprinse sugereazaimportanta acordata acestei metode de restaurare. Extinderea ei este favorizatade faptul ca nu implica o manualitate deosebita din partea practicianului, este

expeditiva, solicita aportul tehnicianului dentar doar pentru confectionareacoroanei de invelis, reduce numarul sedintelor de tratament etc.

tabelul 12.14. Diametrele medii ale radacimi si dimensiunile recomandate pentru

dispoiti!e radiculare in mm

 ;onctiune smalt

cement

urcatie ;umatatea

radacinii

= mm de

la apex

Diametrul

recomandat

pentru

dispozitivele

radiculare

Dintii maxilari

)ncisiv central "D 6.2 A >.0 B

6.= A>.=

0./ A>.0

0.@ A>.=

2.@ A>.=

=.2 A>.=

1.

)ncisiv lateral "D =.9 A>.0

B>0.A>.0

=.> A>.0

0.= A>.0

2./ A>.0

=./ A>.=

1.2

#anin "D 0.= A>.0 B

. A>.6

=.= A>.0

./ A.>.6

2.2 A>.0

=.@ A>.6

G1.0

Primul premolar "D =.1 A>.2 B

@.1 A>.

Bestibular

ral

"D B

"D B

2.6 A>.=

2.= A>.=

2.2 A>.2

/.6 A>.=

/.= A>.=

/.0 A>.=

>.9 >.9

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 9/24

2.2 A>.= /.= A>.0

$l doilea

premolar

"D =.9 A>.2 B

.9 A>.0

2.@ A>.=

.> A>.

2./ A>.6

0.> A>.

1.1

Primul molar "D . A >.=

B>1>.0A>,0

"ezio

vestibular

Disto

vestibular

Palatinal

"D B

"D B

"D B

2.= A>.2 6.@

A>.0 2.1

A>./ 0.>

A>.= 0.

A>.0 =.2

A>.=

2.1 A>.2

0.@ A>.

/.@ A>.2

=.= A>.0

0.> A>.0

2. A>.=

/.9 A>.=

=.@ A>.

/.6 A>.=

2.@ A>.0

=.= A>.0

2.2 A>.=

1.1 1.1 1.2

$l doilea molar "D .2 A >.=

B>1>.=A>.6

"ezio

vestibular

Disto

vestibular

Palatinal

"D B

"D B

"D B

2.= A>.2 6.6

A>.0 2.1

A>.= =.2 A

>.= =.9 A>.0

=.0 A>.=

2.1 A>.2

0.6 A>.

/.@ A>.2

2.@ A>.=

=./ A>.0

2.9 A>.=

/. A>.=

=.0 A>.

/.= A>.=

2./ A>.=

2.6 A>.0

2.1 A>.=

1.1

>.9

1.2

Dintii

mandibuiari

)ncisiv central "D 2.2 A>.2 B

0.0 A>.0

/. A>.2

0.6 A>.=

/.1 A>./

=.2 A>.6

>.

)ncisiv lateral "D 2.6 A>.2 B

0.9 A>.=

/. A>.=

0. A>.0

/.> A>./

=.2 A>.0

>.

#anin "D 0./ A>.6 B

.@ A>.@

=.> A>.0

.2 A>.6

2./ A>.

0.> A>.0

1.0

Primul premolar "D 0.1 A>.= B

6.6 A>.=

=.> A>.=

6.> A>.0

2./ A>.=

=.2 A>.=

1.2

$l doilea

premolar

"D 0.2 A >.2 B

.> A>.0

=.2 A >.2

6.> A>.6

2.0 A>.0

=.= A>.0

1.2

. Primul molar "D @.9 A>.6 B

@.2 A>.6

 "D 2. A>./

 B 2.= A>.2 vestibular H 2=H2

 B 2.0 A>.= ? "D 2.0

A>.= B .6 A>.@

2./ A>.2

2.1 A>.2

/.9 A>.2

2./ A>.2

/.@ A>.=

6.6 A 1./

/.@ A>./

/.@ A>.=

/.0 A>.2

/. A>.=

/. A>.=

0.= A>.@

1.1 >.9 1.1

$l doilea molar "D 9.2 A >. . B

@.2 A>.

,, . "D 2.6 A>.2

B 2./ A>.2 vestibular H 2

HH

B 2./ A>.0 "D 2.0

A>.=

  B 0.9 A>.9

2.1 A>.2

/.@ A>.2

2.> A>.=

/.@ A>.=

2.0 A>.=

0.9 A>.9

/.6 A>.2

/.= A>.=

/.0 A>.=

/.2 A>.=

2.> A>.=

=. A>.

>.9 >.9 1.1

intre dispozitivele radiculare prefabricate si cele tumate nu exista o disputaabsoluta. in unele situatii clinice dispozitivele tumate au indicatie ma!ora,

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 10/24

deoarece se adapteaza foarte bine la peretii canalului. #a atare, se prefera incazurile cand morfologia canalului este excentrica. Daca se foloseste undispozitiv prefabricat intrun canal oval 'de exemplu la caninul superior(

contactul cu peretii canalului va minim. 5estul spatiului canalar este obturat cuciment in strat gros, existand pericolul potential de descimentare a dispozitivului.Daca se incearca adaptarea unui dispozitiv cu diametrul mai mare, pentm aimbunatati contactul cu peretii canalului si implicit retentia, peretii canalului sesubtiaza prea mult si apare riscul perforarii.

8e mai indica preferential DCR la dintii cu coroane foarte distmse. )n schimb, ladintii unde distructia coronara este mai redusa se prefera dispozitivul prefabricatdeoarece pentru armonizarea liniei de insertie a dispozitivului coronar cu cel

radicular ar trebui sa se sacrice preamulta structura coronara '. 1/.60.(.

biectivul DCR este acela de a

asigura retentia pentm o coroana carein mod normal ar obtinuta dinstructura dentara coronara sanatoasa.biectivul DCR nu poate atins faraun ciment care sa creasca retentia sicare sa a!ute la crearea unei sigilaridea lungul canalului.

" #$"%&" 'ariante de restaurare a dintilor

cu tratament endodontal

a dispoiti! corono*radicular turnat+ b dispoiti! coronar din materiale plastice sidispoiti! radicular pre,abricat+

c dispoiti! coronar- radicular si

crampon

Dispozitivele radiculare, indiferent de forma si de suprafata conuratiei suntinserate cu a!utoml unui ciment.

8electarea DCR optim poate un exercitiu complex si imprecis pentru mediculstomatolog. )n primul rand, nici un DCRprefabricat nu se potriveste ecareisituatii. in al doilea rand, numaml mare de componente ale dispozitivului coronoradicular care se gasesc momentan pe piata 'multe ind sustinute numai derezultatele de laborator in vitro fara o corelare clinica directa( complica procesulde selectare. in al treilea rand, si cel mai important, criteriile biomecanicespecice si folositoare pentru evaluarea componentelor DCR prefabricat nu suntinca disponibile pentru medicul stomatolog.

Dispozitivele radiculare

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 11/24

biectivul principal al ecarui dispozitiv radicular este acela de a asigura retentiepentru dispozitivul coronar. 5etentia dispozitivului radicular este inuentata deconturul canaluluiI

marimea dispozitivului, forma, si suprafata conuratiei si agentul de cimentare.orma si suprafata conuratiei dispozitivului radicular au un efect esential asupraretentiei.

Dispozitivele radiculare sunt fabricate in cateva forme de baza unele tipuri se cimenteaza m canale radiculare cu diametru mai mare decat cel aldispozitivului, iar altele sunt insurubate m canale cu diametm mai redus decat celal dispozitivului, la formele paralele insumbate ind necesara preletareaperetilor canalului.

Exista sase forme de baza pentru DR prefabricate&

J convergente netede

striate

insumbate

J paralele netede

striate

insumbate ' . .1>.( Dispozitivele radiculare care sunt

mentinute m primul rand de catre letele de la suprafata, care implica dentinadm punct de vedere mecanic sunt considerate active, in timp ce acelea care nuvin in contact cu peretele canalului, dar se spri!ina pe ciment pentru retentiesunt considerate ca ind pasive. Dispozitivele radiculare active sauinletate,sunt mult mai retentive decat cele pasivadaptate, iar cele cu peretiparaleli sunt mai retentive decat cele conice. umerosi cercetatori audemonstrat in studiile lor asupra retentiei dispozitivului radicular cadispozitiveleradiculare inletate cu pereti paraleli sunt mult mai retentive decat cele paralelestriate, si ca dispozitivele radiculare netede cu pereti paraleli sunt mai retentivedecat cele conice.

Datorita faptului ca dispozitivele radiculare active se bazeaza pe lete care seanga!eaza in dentina, ele creaza un stress mai mare in timpul inserarii si al

solicitarii decat celelalte tipuri. Preurarea canalelor dispozitivului radicular,

limitarea numarului letelor dispozitivului radicular si revenirea cu o spira a

letului sunt numai cateva dintre tehnicile folosite pentru a reduce stressul m

dispozitivele radiculare active. Dispozitivul radicular conic autoinletat creaza cel

mai mare stress dintre toate modelele de dispozitive radiculare existente.

Dispozitivele radiculare conice pasive au sistem de reuare propriu si creaza un

stress mic m timpul inserarii. #u toate acestea, dispozitivele radiculare conice,

indiferent de faptul ca sunt pasive sau active, au un mare potential pentru

fracturarea radacinii in timpul solicitarii. 8pre deosebire de acestea, dispozitivul

radicular striat cu pereti paraleli prevazut cu sant de reuare distribuie stressulmai egal decat oricare alt model.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 12/24

$legerea dispozitivului radicular este ghidata atat de catre conturul extem al

radacinii cat si de forma canalului preparat. #u cat dispozitivul radicular ales se

adapteaza mai bine in canal 'ca marime si ca forma(, cu atat este mai mica

posibilitatea ca prepararea canalului sa aiba ca si rezultat perforarea radacinii.

Dispozitivele radiculare conice se conformeaza bine canalelor preparate

endodontal si sunt mai conservatoare in ceea ce priveste stmctura dentara.

Dispozitivele radiculare prefabricate conventionale sunt facute din otel inoxidabil,

titan si alia!ele sale, platinaaurpaladiu, alia!e cu continut de crom. #ele

confectionate din alama sau bronzuri de aluminiu genereaza fenomene de

coroziune intracanalara si distmg radacinile intrun timp scurt. Dispozitivele

radiculare nemetalice, recent introduse, mai ales dispozitivele radiculare din

rasina epoxidica, bra de carbon, par a o promisiune pentru viitor. ricum,

dispozitivele radiculare metalice au demonstrat m timp calitatile lor si continua

sa domine piata.

5ezistenta dispozitivelor radiculare 'modulul de elasticitate( si coroziunea lor sunt

considerate probleme ma!ore in selectarea dispozitivelor radiculare metalice.

$lia!ele din titan sunt cele mai rezistente la coroziune. #u toate acestea

rezistenta titanului este mult mai mica decat aceea a oricarui otel inoxidabil sau

al unuia pe baza de cobaltcrommolibden. $tat otelul inoxidabil cat si alama

prezinta o rezistenta scazuta la coroziune. $lia!ele pe baza de platmaaurpaladiu,

titan si cobaltmolibden incorporeaza cele mai bune combinatii intre rezistenta

mecanica si cea la coroziune. Potrivit celor armate de catre ;acobi si

8hillingburg alama este cel mai putin dorit alia6 datorita rezistentei

scazute mecanice si la coroziune. De asemenea, alia!ele pe baza de nichel ar

trebui evitate la pacientii care prezinta sensibilitate crescuta la nichel.

in continuare vor prezentate cateva dintre tipurile de baza de dispozitive

radiculare prefabricate.

Dispozitivele convergente netede si cimentate sunt confectionate din

alia!e nobile, cromcobalt si otel inoxidabil, de grosimi variabile '>,0>l,=> mm( '.

1/.66.(. "arimea si convergenta corespund frezei cu care se prepara canalul.

5ealizeaza retentia cea mai redusa m atie cu celelalte forme prefabricate. in

timpul adaptarii nu solicita peretii canalului, dar m timpul functiei ocluzale pot

exercita actiune de ic. $ceasta actiune este diminuata de tesuturile coronare

restante si protectia realizata de coroana de invelis. Pentm retentia dispozitivuluicoronar din amalgam sau compozite, extremitatea coronara este prevazuta cu

diverse elemente de retentie.

Dispozitivul coronoradicular poate nalizat in aceeasi sedinta. 5etentia poate imbunatatita la pluriradiculari prin adaugarea de dipozitive multiple dispuseneparalel.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 13/24

" #$"%%" Adaptarea dispoiti!elor radiculare con!er.ente netede a *distructie coronara la un molar cu tratament endodontal"+ b * preparareacanalului radicular si a bontului coronar+

c * dispoiti!ele radiculare cimentate si dispoiti!ul coronar din compoit realiat cua/utorul unui contbrmator+ d * restaurarea ,inala"

Dispozitivele paralele si cimentate. Dispozitivele paralele pot avea suprafetenetede sau striate. 8e cimenteaza in canale preparate putin mai largi decatdiametrul dispozitivului. #ele mai folosite sunt formele striate prevazute cu santde reuare a cimentului.

Dispozitivele paralele sunt mai retentive decat cele convergente. 8tressul intimpul cimentarii, prin presiune hidrostatica, dezvolta doar formele care nu suntprevazute cu sant de reuare. *a acestea exista si riscul sa nu se adaptezecomplet m canalul preparat.

ormele prevazute cu nervuri distribuie stressul egal pe toata suprafataradiculara cu care vine in contact. #imentul care patrunde m nervuri are rol detampon, amortizand fortele. Distributia fortelor este mai buna decat la oricare alt

tip de dipozitiv prefabricat '. 1/.6.(.

$daptarea in canal este relativ facila. 8pre deosebire de formele convergente, laformele paralele exista riscul perforarii peretelui, deoarece freza de canal arevarful activ.

)ndicatiile sunt limitate de morfologia canalului. *a canalele foarte largi introsingura directie 'canin superior si inferior( retentia este minima, cu variatii mariale grosimii cimentului si posibilitatea mobilizarii dispozitivului. Diametrul minim,al dipozitivului ind de >,9 mm la canalele inguste, asigurarea unei lungimiadecvate poate sa duca la subtierea si chiar la perforarea peretilor. in uraurmatoare sunt prezentate etapele clinice ale unei restaurari cu dispozitiv paralelstriat, cimentat.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 14/24

" #$"%0" Adaptarea dispoiti!elor radiculare paralele striate"a * premolar cu tratament endodontal+ b * preparareacanalului radicular si a bontului coronar+

c * adaptarea si cimentarea dispoiti!ului radicular+ d * reconstituirea C1ronara side,initi!area tbrmei bontului+ e * restaurarca ,inala"

Dispozitivele convergente autoin#letate. 8e aseamana cu un sumb cusuprafetele convergente spre varf caresi taie singur lete m dentina. 8e fabricacu grosimi si lungimi variate, din diferite alia!e.

 +oate dispozitivele prefabricate prevazute cu lete care se anga!eaza m dentinasunt mai retentive decat cele cimentate. 8trressul produs in timpul inletarii esteinsa mare si daca se adauga ulterior solicitarile ocluzale, radacina se poate surasi chiar fractura. Dispozitivele mai scurte au un grad mai mare de convergenta siefect de ic mai pronuntat

Dintre toate dispozitivele fabricate acest tip prezinta cel mai mare potential deabuz.

Pentru a limita efectul de ic a formei convergente se recomanda cimentareadispozitivului intrun canal radicular preparat cu un diametru cu ceva mai maredecat diametml dispozitivului.

Dispozitivele paralele si #letate. Dispozitivele cu suprafete paralele si letatesunt cele mai retentive. #ele mai cunoscute sunt K8tar 5adix anchorG si KCureranchorG '. 1/.6@.(. *a primul, dispozitivul isi creaza singur letul in pereteledentinar, in timp ce la sistemul Curer retentivitatile se creaza cu un instmment

actionat manual, cu o tehnica precisa de curatire a rumegusului dentinar pentru anu aparea fracturi. 8pre deosebire de celelalte, la sistemul Curer dispozitivulcoronar este atasat de cel radicular. Dupa adaptarea lui pe suportul dentinar secontureaza pana se obtine forma de bont. 8tressul la adaptare este minim laambele tipuri. 8uprafetele dispozitivului ind paralele, sarcinile functionale sunt

distribuite mai bine decat la dispozitivele similare cusuprafete convergente.

L)ndicatiile sunt conditionate de retentie si morfologiaradiculara. 8e indica in situatiile clinice cand este necesarao retentie mai mare. De exemplu, la un incisiv central candradacina este scurtata 'rezorbtie, rezectie apicala(, si nu se

poate insera un dispozitiv cu lungime ideala. Diametrulminim la sistemul Curer ind de 1,=@ mm indicarea laradacinile cu canal ingust trebuie limitata.

. 1/.6@, Dispozitiv

coronoradicular Curer

Dispozitive radiculare consolidate cu rasina compozita

Exista situatii clinice deosebit de dicile m care radacina prezinta deterioraristructurale extreme, sau dezvoltare imatura, sau cazurile in care si canalul

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 15/24

radicular a fost cariat, suprainstrumentat sau a fost restaurat anterior cu undispozitiv coronoradicular prea mare. 8tmctura reziduala este reprezentata deun perete subtire al radacinii care poate compromite prognosticul pentru orestaurare reusita a dintelui pe termen lung.

8tudiile de specialitate au aratat obtinerea unor rezultate clinice deosebit defavorabile m cazul utilizarii dispozitivelor radiculare consolidate cu rasinicompozite in restaurarea structurala a unor dinti ale caror radacini prezintadistmctii foarte mari.

$cest sistem implica folosirea materialelor si tehnicilor adezive pentruconsolidarea intraradiculara a radacinilor cu pereti subtiri, protand de progreseledin tehnologiile restaurative. in aceasta situatie dimensiunea intema a stmcturiiradiculare restante este consolidata cu rasina care adera de dentina. 5asinacompozita mareste grosimea radacinii masurata de la suprafata extema aacesteia pana la interfata dispozitivului radicular cu canalul radicular consolidat.%rmeaza apoi cimentarea cu a!utorul unui ciment compozit a dispozitivului

radicular in spatiul canalar nou refacut.

Crampoanele cimentate mentinute prin frictiune sau autoinletate '. 1/.69.(, seindica pentru restaurari ale dintilor cu tratament endodontal in urmatoarelesituatii&obstacole pe canalul radicular care nu pot indepartateI pentru a asiguraretentia suplimentara sau rezistenta la rotatieI cand morfologia radiculara nupermite prepararea unui canal adecvat pentru dispozitiv.

in !urul crampoanelor trebuie sa ramana o zona dentinara de 1 mm pentma preveni aparitia surilor si fracturilor dentinare. Dentina devitala ind foartefragila, insumbarea crampoanelor trebuie facuta cu blandete '. 1/.>.(.

" #$"%2" Cele trei tipuri de crampoane si

dimensiunea lacasurilor intradentinare

a * crampoane cimentate &*% mm+b *crampoane mentinute prin ,rictiune $*3

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 16/24

mm+c * crampoane autoin,iletate $mm

" #$"04" Crampon autoin,iletat- cu

mentionarea dimensiunilor optime

Dispozitivul coronar

Dispozitivul coronar asigura forma de retentie si rezistenta pentru restaurarea

nala.

in cazul dispozitivelor prefabricate, dispozitivul coronar al acestora esteconformat din amalgam de argint, rasini compozite sau ciment ionomer de sticla.

$malgamul este relativ usor de manipulat si are o mare rezistenta la compresiune

si caracteristici reduse de percolare. $malgamul prezinta, de asemenea, orezistenta crescuta la abraziune, astfel incat poate ca sa serveasca si carestaurare provizorie daca este intarziata tumarea. #u toate acestea, timpul saude priza cat si lipsa de adeziune la structurile dentare suntdezavanta6e. Desi amalgamul cu priza rapida 'amalgamul cu procent crescut decupru( prezinta o rezistenta compresiva sucient de mare pentru a permiteprepararea dupa o ora de la inserare, rezistenta tensoare este redusa, indiferentde continutul in cupm. Dispozitivele coronare relativ subtiri confectionate dinamalgam au o mare susceptibilitate la fractura.

Datele cu privire la ecacitatea adezivilor dentinari folositi impreuna cuamalgamul sunt foarte variate. in unele studii clinice recente, "ahler si colab.'6>(, nu au gasit nici o diferenta m ceea ce priveste calitatea legaturilor in cazulamalgamului folosit cu sau fara adeziv, in timp ce elcher si 8te7art '=( auevaluat restaurarile din punct de vedere al retentiei si au descoperit ca un adezivpentru amalgam este ecace dm punct de vedere clinic. Donald si colab. '/=(, aconcluzionat m urma unui studiu de laborator ca folosirea adezivului impreuna cudispozitivele coronare confectionate din amalgam mareste rezistentaamalgamului la fractura.

8istemele de adezivi pentru amalgam se imbunatatesc, dar cu toate acestea, elenu sunt momentan egale cu sistemele de adezivi pentru compozite. 5asinacompozita are o rezistenta mecanica adecvata, capacitati de adeziune, si o priza

rapida. +otusi, dezavanta!ele sale sunt tendinta spre percolare si o stabilitatedimensionala scazuta. Exista rasini compozite cu destinatie speciala pentru

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 17/24

realizarea dispozitivelor coronare '5ebildaBoco si #avex #learl #ore#avex3ollandB(. #imenturile ionomer de sticla 'inclusiv cele care continargint( manifesta o adeziune adevarata la structura dentara, o eliberare de uor,si un coecient termic redus de expansiune termica. +otusi lipsa inerenta derezistenta mecanica, precum si fragilitatea sunt dezavanta!e semnicative."aterialele restaurative recent introduse pe baza de ciment ionomer de sticlaarmat cu argint sunt usor de aplicat, usor de manevrat, si rezistente lacontaminarea cu salivaI cu toate acestea, ele sunt mai putin rezistente decatrasina compozita si manifesta o rezistenta mecanica inadecvata pentru situatiilede solicitare.

Dispozitivele prefabricate prezinta la extremitatea coronara diverse sistemeretentive. 8uplimentar se pot crea retentivitati in tesuturile restante, se pot xacrampoane in dentina. #u cat distructia coronara este mai mare cu atat devine

mai necesara retentia auxiliara '. 1/.1.a(.

#and se foloseste amalgamul de argint, se

adapteaza m !urul dintelui o matrice circulara sise condenseaza amalgamul astfel incat sa e catmai bine adaptat Gla retentivitatile dispozitivului.)n sedinta urmatoare se slefuieste, reconstituireaurmarind aceleasi principii biomecanice ca la unbont denta '. 1/.1.b(. Pentru compozite sefolosesc conformatoare din celuloid, de formaadecvata. Este foarte important ca dispozitivele

si crampoanele prefabricate sa e in asa fel plasate incat sa poata cuprinse mmasa de amalgam sau rasina compozita. Dispozitivul coronar, spuneam ca semai poate realiza si cu a!utorul cimenturilor ionomere de sticla.

" #$"0#" Dispoiti!e coronarecon,ectionate din compoit-respecti! amal.am a* dispoiti!

coronar din compoit- retentiat#ind realiata cu a/utorul iinui

dispoiti! radicular pre,abricat si adoua crampoane+b * reconstituirecu crampoane si amal.am dear.int ,inaliata cu coroana dein!elis a unui molar cu tratament

endodontal

1. D*SP3*(*4E CR, 2 RAD*C-ARE (-R,A(E

5estaurarea unui dinte cu tratament endodontal se poate realiza prin adaptarea

unei coroane de invelis pe un dispozitiv coronoradicular tumat. )ndicatiile serefera atat la dintii monoradiculari cat si la pluriradiculari, cele mai bune rezultate

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 18/24

obtinanduse la dintii cu canale ovoidale si la dintii cu canale largi care pot amprentate cu usurinta si dispozitivul radicular tumat este putemic.

azele clinice ale restaurarii cu dispozitiv coronoradicular tumat si coroane de

invelis&

1. pregatirea dintelui.

/. amprentarea pentru dispozitiv 'sau confectionarea directa a machetei(.

2. adaptarea si cimentarea dispozitivului coronoradicular.

=. amprentarea pentru coroana de invelis.

0. adaptarea si cimentarea coroanei de invelis.

Pregatirea dintelui

8e prepara un bont adecvat restaurarii nale, peretii axiali ind slefuiti cu uninstmment diamantat elat cu varfrotun!it '. 1/./.a(.

" #$"0$" Etape ale prepararii bontului coronar in !ederea realiarii unui dispoiti!

corono*radicular turnat

a* prepararea peretilor a5iali ai bontului coronar+ b * prepararea supra,etei bontului

coronar

%rmeaza exereza, cu o freza globulara, a tesuturilor cariate si indepartareavechilor restaurari. +esuturile coronare restante vor evaluate pentru ca celesanatoase sa e incorporate m restaurare. u se face o amputare coronara. 8eindeparteaza doar peretii subtiri si tesuturile subminate '. 1/./.b(.

$poi se prepara canalul radicular, conform tehnicii descrise anterior '.

1/.2.a(.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 19/24

" #$"03" Etape ale prepararii canalului radicular si bontului coronar in !ederea realiarii

unui dispoiti! corono*radicular turnat a* prepararea canalului radicular cu ,ree de

,orat Peeso+ b * prepararea lacasului antirotational+ c * prepararea contrabioului cu rol

in incercuirea de prote/are a peretilor coronari ai canalului

Dupa terminarea conformarii canalului cu o freza cilindroconica din carbidtungsten se creeaza un lacas m zona m care peretele dentinar este cel maivoluminos. Dimensiunile lacasului sunt de )mm adancime si =mm lungime, dealungul peretelui canalului. $cest lacas are rol antirotational si de orientare incursul adaptarii dispozitivului coronoradicular '. 1/.2.b(.

in nal, cu un instmment diamantat in forma de acara se slefuieste un bizoularg, circular, la nivelul suprafetelor exteme ocluzale '. 1/.2.c(. 8e asigura astfelspatiu pentm o colereta metalica ce va incercui circumferinta ocluzala a

prepararii. 5olul coleretei este de a preveni fracturile dentinare in cursulcimentarii si mai tarziu opunanduse actiunii de ic a dispozitivului.

Dispozitivul coronoradicular se toama din alia!e nobile si cromcobalt.

$mprentarea, pentru executarea dispozitivului se face prin tehnici indirecte sitehnici directe& modelarea machetei din acrilat autopolimerizabil sau din ceara.

Amprentarea canalului radicular se poate obtine cu:

a) RA$ masa termoplastica sau ceara rezultand o amprentamacheta ' tehnica

semidirecta cap. ./.0.6.( peste care se construieste macheta  DC tot in cavitateabucala sau se ia o supraamprenta ' tehnici combinate cap. ./.0.@.(

b) elastomer de sinteza utilizand ca suport o ti!a metalica ' tehmca indirecta cap ./.0..(

%rmeaza adaptarea si cimentarea DCR$ amprentarea pentru coroana de invelis,adaptarea si cimentarea coroanei de invelis

(e!nici alternative de executare a dispozitivuluicorono2radicular Dispozitiv corono2radicular pentru

coroana integral ceramica.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 20/24

Particularitatea prepararii consta in faptul ca suprafata de sectiune coronara seprepara ca un prag circular in !urul dispozitivului coronar. ata de dintii vitaliprezinta avanta!ul unui prag mai larg, care permite o grosime mai mare pentruceramica '. 1/.=.(.

Prepararea canalului radicular la dinti cu rezectie apicala. #and radacina

dintelui este mai scurta decat m mod normal, situatie intalnita dupa rezectiaapicala, se va pastra cat mai mult posibil din structurile coronare. in felul acestadispozitivul radicular va format partial din dentina, in rest din metal. 5aportuldintre lungimea dispozitivului radicular si inaltimea coroanei se va echilibra '.1/.0.(.

" #$"06" Dispoiti! corono*radicularpentru o coroana inte.ral ceramica

" #$"0&" Modi,icarea raporturilor dintre

portiunile intratisulare (a) si

e5tratisulare (b) ale dispoiti!ului

corono*radicular

Extinderea procesului carios sub nivelul crestei gingivale. Peretele

dentinar poate prezenta unele discontinuitati datorita evolutiei procesului carios

'mai ales m zonele proximale( sau m urma unor fracturi 'mai frecvent palatinal la

incisivii superiori(. in astfel de situatii se practica gingivoplastia pentru a

evidentia marginea radiculara si se modica conturul dispozitivului corono

radicular. #oroana de invelis se va spri!ini pe un prag metalic. 8e va acorda odeosebita atentie lustmirii metalului in contact cu marginea gingivala '. 1/.6.(.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 21/24

)n situatia clinica in care radacina restanta prezinta margini situate subgingival

pe o suprafata mai mare se va confectiona un dispozitiv coronoradicular cu

colereta metalica circulara si prag pentru adaptarea coroanei. $cest tip de

constructie se aseamana cu coroana de substitutie.

Realinierea coronara a dintilor in malpozitie. Dinti frontali care nu suntaliniati m arcada 'palatinizati, vestibularizati( si care, din cauza varstei nu mai

beneciaza de tratament ortodontic pot realiniati in portiunea lor coronara cu

a!utoml dispozitivelor coronoradiculare. "odicand angulatia dintre dispozitivul

radicular si cel coronar 'pana la 2> ( coroana de invelis va restabili estetica '.

1/.. si . 1/.@.(.

" #$"0%" Modi,icarea conturului

dispoiti!ului corono*radicular in

,unctie de e!olutia procesului carios

7 " #$"00" 8c9imbarea a5ei coronare

cu a/utonil dispoiti!ului corono*

radicLilar

Dispozitive corono2radiculare asociate supraprotezarii  in edentatiisubtotale se indica mentinerea radacinilor restante penttu a oferi un spri!inparodontal protezei totale 'partiale(. 8e imbunatateste astfel retentia sistabilitatea protezei si se intarzie rezorbtia crestei. 5etentia capei metalice careacopera bontul radicular se realizeaza cu a!utoml unui dispozitiv radicular caretrebuie sa aiba 2= mm lungime.

Daca se prevad mi!loace aditionale de retentie, dispozitivul radicular trebuie sae mai lung. "arginile capei metalice vor la nivelul crestei marginale, grosimeacapei va de )mm, pentru a asigura rezistenta, iar portiunea cea mai

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 22/24

proeminenta la / mm de nivelul crestei marginale a gingiei. $ceste microprotezepot folosite solitar sau ca element de agregare a barelor Dolder.

" #$"0:" Modi,icarea a5ei coronare

poate ,i realiata la multi dinti

" #$"02" Dispoiti!e corono*radiculare

pentru supraproteare" a* capa deprotcctie a bontului cu retentie

intraradiciilara" b * con,ormarea

portiunii coronare necesita retentie

radiculai*a suplimentara

Restaurarea dintilor laterali

Dispozitivul coronoradicular tumat este indicat si la restaurarea dintilor laterali.

 +ehnica nu difera principial de cea folosita la dintii frontali. Pentru realizarea

retentiei se vor avea m vedere calitatea si cantitatea de tesut dur coronar restant

si conuratia radacinilor.

Dispozitivul coronoradicular are indicatie ma!ora m situatiile clinice cand nici un

cuspid nu este sustinut de dentina sanatoasa si radacinile ofera conditii

morfologice pentru agregare, ind metoda de electie m cazul radacinilor foarte

conice si a celor care au pe sectiune transversala o forma ovala.

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 23/24

in celelalte cazuri se indica, in functie de situatia clinica, un dispozitiv coronar dinamalgam, compozit sau ciment ionomer de sticla si retentie cu crampoane saudispozitiv radicular prefabricat si dispozitiv coronar din amalgam, compozit sauciment ionomer de sticla.

Este important sa se inteleaga avanta!ele unui dispozitiv coronoradicular turnatpentm a putea intelege limitarile dispozitivului radicular prefabricat m diferite

situatii referitoare la dintiipluriradiculari.

Dispozitivul radicular tumat estebine adaptat si el necesita numai oreducere minima a stmcturiiradiculare.*a nivelul dintilor pluriradiculariradacina cea mai voluminoasa va folosita pentru agregarea

dispozitivului radicular care vaasigura retentie si doar la nevoieva folosita inca o radacina pentru

agregarea unui dispozitiv mai scurt, care va avea rol principal de stabilizare siorientare a axului de insertie '. 1/.@>.(..

Datorira formei ovale a unor radacini, dispozitivul radicular tumat va rezistafortelor de rotatie. $ceasta

" #$":4" Dispoiti!e corono*radiculare

tumate con,ectionate lani!elul unor

dinti laterali a* premolar ma5ilar+ b *molar ma5ilar

abilitate a unui singur dispozitiv radicular de a rezista fortelor de rotatiediminueaza necesitatea de a prepara mai multe canale pentru dispozitiveleradiculare aditionale, reducand astfel riscul perforarilor. Dispozitivele radicularenu intaresc structura dentara restanta, ci ele furmzeaza, m special, retentie sistabilitate dispozitivului coronar. Daca un singur dispozitiv radicular tumat poatefumiza retentia si stabilitatea adecvata, plasarea dispozitivelor radiculareaditionale nu va mai servi niciunui scop

*a molarii superiori, radacina palatinala ofera maximum de retentie, iar la molariiinferiori radacina distala.

)n cazurile m care radacinile sunt scurte, subtiri, sau incazul coroanelor clinice lungi, plasarea dispozitivelorradiculare aditionale poate necesara pentru realizareaunei retentii adecvate. 8e prepara lacasuri dentinare deadancime de >,6>, mm, paralele cu canalul radicular. )naceste canale se adapteaza conuri din plastic si se executamacheta din acrilat autopolimerizabil dupa metoda descrisaanterior la monoradiculari.

Restaurarea #nala

7/23/2019 Prepararea Dintilor Cu Tratamente

http://slidepdf.com/reader/full/prepararea-dintilor-cu-tratamente 24/24

)ndiferent de materialul dm care a fost reconstituit 'amalgam, compozitsau metal tumat(, dispozitivul coronar trebuie sa ofere retentie si stabilitatecoroanei de invelis, la fel ca un bont dentar. #onformarea lui trebuie sacorespunda principiilor biomecanice de preparare a unui bont.

#oroana de invelis trebuie sa prote!eze structurile dentare restante, sarefaca functia ocluzala si sa contribuie la mentinerea starii de sanatate aparodontiului marginal. De o deosebita importanta pentru prote!areamfrastructurii dintedispozitiv coronoradicular este raportul dintre marginilecoroanei si zona terminala&

" #$":#" Protectia

tesuturilor coronare

restante prin

incercuire cu

mar.inile coroanei

de in!elis

marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe tesuturi dentare, apicalde!onctiunea dintre dinte si dispozitivul coronarI

colereta metalica, cu rol de incercuire, trebuie sa depaseasca cu /mm !onctiunea

dinterestaurare pentru a preveni fractura dintelui.

8ource& http&<<777.esanatos.com<ghidmedical<stomatologie<Preparareadintilor

cutratame61961.php


Recommended