N-ruI 39.

Toate

Preotul-Model. Dacă alţi mari şi distinşi preoţi străini au găsit modelul pe

cari trebue să-1 urmeze toţi preoţii lor şi pentru noi a sosit timpul, să răspundem pentru vremurile de astăzi, care este preotul ort. român model?

Generaţia tineră de preoţi cere imperios să fixăm odată preotul ideal pe care trebuie să-1 urmeze. Preoţii mai bătrâni aşteaptă cu inima plină şi întreabă asupra cui se revărsăm din belşug toată admiraţia noastră toată recunoştinţa noastră! Nu cred să fie în biserica noastră o întrebare de mai mare ac­tualitate şi de mai mare importanţă ca aceasta. Este lucru riscat la tot cazul să cânţi la o întrecere mai întâi, fiindcă ceilalţi cari urmează după tine chiar dacă ar cânta mai urât decât tine pu­blicului i-se împare că, cântă mai frumos! Să riscăm totuşi să cântăm mai întâi!

Există în lumea aceasta o plăcere mai frumoasă şi mai pu­ternică; decât toate patimile pe care le puteţi înşira, este: plă­cerea intelectuală. Găseşti această plăcere intelectuală întruchipată în poetul, care zile şi nopţi întregi se uită pe sine nemâncat şi nebăut, căutând ziua potrivită, cuvântul care ar putea cuprinde în sine frumuseţa pe care o simte în suflet.

Plăcerea aceasta intelectuală, care frământă şi consumă pe om o afli la pictorul, care se chinuie mult până poate redă pe pânză un efect de lumină, o nuanţă de culoare, dar ajungând la ţintă se simte cel mai fericit om din lume.

Plăcerea aceasta o vezi la omul impresionabil, care se tru­deşte să vorbească lumii tot aşa de frumos cum simte el de frumos.

Să punem deci întrebarea, ne-ar plăcea nouă, ca aşafel de oameni „subţiri" să fie tipul preotului nostru ortodox român? Dacă nu ne-ar plăcea ei cred că ar reuşi să se impună cu dela sine putere.

Dar de ce ar trebui să fie preoţii dela cel mai mare până la cel mai mic chiar oameni „subiţiri"? Iată întrebarea oame­nilor cari nici când nu au pătimit de "subţirime".

De ce? Iată răspunsul! Păstoriţii; atât intelectuali meşteşu­gari cât şi ţăranii să aseamănă cu copilaşii mici; dacă nu-i ţini bine de mâni cad şi să schilăvesc. Şi massa ca şi individul ori cade ori se ridică, pe acelaş plan nu stau nici odată.

Pag. â âîâERICA ŞI ŞCOALA

Acum închipuiţi-vă că în fruntea satului gr sta toţi preoţi, cari prin lumina sufletelor lor ar fi în stare să „ridice" poporul cum ri­dică părinţii copii, cari ameninţă să cadă. Ce suflet frumos, larg, înţelegător şi robit de toate preocupările frumoase ar trebui să aibă preo-ţimea noastră.

Ce durere că 90 la sută din preoţi ne ridi­căm dela sate, unde nu se croiesc sufletele pentru sbur mai curagios şi pentru pretenţii mai mari. Ce pagubă, că împrejurările noastre de viaţă nu ne permit să culegem din lume, mai târziu, acele îndemnuri frumoase, acel mobiliar sufletesc care nu te lasă niciodată să te cufunzi în urâciunile vieţii.

La larg tu preotule român! Dute peste ţări şi mări. Vezi, ascultă compară, te frământă şi te naşte din nou şi atunci ori unde te vor aşeza valurile vieţii ai atâta bogăţie în suflet încât puţin te poate supăra lumea din afară.

Dar acest strigăt nu 1 putem scoate din piept fiindcă la noi nu se poate aşa ceva. Că ce pierde viaţa noastră bisericească socială şi culturală în urma lipsei de preoţi „subţiri" este aşa de evident, încât nu trebue să mai fim explicaţi.

Cu teoria preoţilor „subţiri" se bate în capete părerea acelor oameni cari au următo­rul ideal despre preoţie.

Preotul român sâ fie modestia întrupată, o leacă mai flămând şi mai rău îmbrăcat, Su­pus şi nu cu "multă carte, care l-ar face „în­chipuit". Să aibe glas frumos şi să ştie tipic şi contabilitate. Să observe cu cea mai mare băgare de seamă paragrafii regulamentelor şi să nu aibe niciodată conflict, cu poporul fie de bine fie de rău. Şi conflict trebue să ai atunci mai mult, când vrei să-1 ridici.

Acest preot-model ne serveşte spre mân­tuirea bisericii şi a neamului, zic unii.

Pe acest tip de preot nu au decât să-1 apere aderenţii săi.

Nouă ne-ar plăcea o discuţie liniştită şi cuminte din partea tuturor preoţilor cari ar putea cu argumente să se pronunţe ori pentru un model ori pentru altul.

Este sigur, nu sunt potrivite vremurile în care trăim pentru visuri, dar atunci când în străinătate se scriu volume groase pe tema, care este preotul model, nu ne strică nici nouă să ne ventilăm casa sufletului şi să visăm ba­rem frumos, dacă nu ne putem gândi deocam­dată la realizarea acestui frumos.

Dr. Ştefan Cioroianu, p r o t o p o p .

Nr. â§

Apostolat în dieceză. Vizitaţiunea canonică a P. S. Sale părintelui

nostru Episcop pe Valea Mureşului.

Pornim din Bulei Ia orele 8 şi 1 / 2 dim., cu două automobile, şi 'n scurt timp ne apropiem de biserica din Ostrov. Mica comună, Ostrov, cu 548 suflete, aşe­zată în timpurile vechi aproape de Murăş, s'a mutat pe vatra actuală în veacul al 17-lea. In locul bisericii de lemn din veacul al 18-lea, harnicii locuitori şi-au zi­dit, în 1890, o biserică frumoasă de cărămidă şi lângă ea, la anul 1901, o şcoală confesională, corespunză­toare iuturor cerinfelor. In urma bunei gospodării a preotului Iulian Popescu, averea mobilă şi imobilă a bisericii face 280,466 Lei.

Pocăitismul, care a ademenit 9 suflete, bate în retragere. Viaţa culturală se manifestă tot mai intenziv. Are bibliotecă parohială şi un cor bine instruit şi di­rijat de d-şoara Livia Bala, învăţătoare.

Poporul adunai în jurul părintelui său sufletesc ne aşteaptă înaintea bisericii. Păr. Iulian Popescu în-timpină pe P . S. Sa în ornate cu sf. Cruce şi Evan­ghelia. Se oficiază un Te-Deum, la finea căruia păr. Popescu face o dare de seamă despre starea paro­hiei, după care urmează predica P . S. Sale despre grija şi mântuirea sufletului.

La orele 9 şi Va pornim spre comuna Virişmort, din apropiere. Lăsând şoseaua la o parte urcăm co ­lina, pe care e aşezat „ce l mai mic şi mai sărac" sat din Valea Mureşului. A r e 70 de case cu 260 de su­flete, toate ortodoxe. Baptistă e o singură femeie, ve­nită ca servitoare din aii sat. Biserica mică s'a reno­vat radical în acest an. Şcoală nu are. Copiii frecven­tează şcoala din Ostrov.

Iuaintea bisericii ne îniimpină preotul locului, păr. Aurel Cărăbaş, în fruniea micii turme, pe care o păs­toreşte de 37 ani.

Intrând în biserică P . S. Sa oficiază un scurt serviciu divin. Cântările Ie execută corul din Ostrov, condus de d-şoara Bala. După darea de seamă a păr. Carăbaş, urmează predica P . S. Sale despre lumina ade­vărului şi răsplata de veci. Puternica impresiune şi creştineasca mângâiere pro­dusă în sufletele credincioşilor se manifestă în cuvân­tarea, ce o rosti primarul comunei, mulţumind P . S. Sale, „serv a lui Hristos", pentruca a învrednicit cu înalta sa vizită şi neînsemnatul lor sai.

Cobdrînd dealul, la orele 10 şi V2

n e aflăm în comuna Birchiş, reşedinţa plasei. Poporul adunat în număr mare, în frunte cu şefii administraţiei civile, în timpină pe P . S. Sa în faţa bisericii. In numele comu* nei politice bineventează pe P . S. Sa notarul Ioan P o p . Preoţii locului. Moise Bortoş şi Tr. Cibian, întimpină pe P . S. Sa la intrarea în biserică, în ornate, cu sf. Cruce şi sf. Evanghelie.

S e oficiază, prin P. S. Sa, asisiat de protopres-biterii: M. Păcăţian, Fabriciu Manuilă, Dr. T. Botiş, pre" oţii: Laurenţiu Barzu, Moise Bordoş şi Tr. Cibian şi diaconul V . Guleş, sfânta Liturghie. Biserica arhiplină. Asistă întreaga intelectualitate din comună şi jur, în frunte cu d-nii Antoniu şi Ionel Mocsonyi. Solemnitatea serviciului arhieresc e înălţată prin esecutarea fru­moasă şi preciza a răspunsurilor liturgice din partea corului dirijat de harnicul învăjăior, Silviu Petru}ioni. In cursul sf. Liturghii P. S. S a hirotoneşte întru presbiter pe diaconul Aurel Cimponeriu şi întru diacon pe can­didatul de preot, Traian Brinzei.

La Priceasnă păr. Tr. Cibian face o dare de sea­mă despre starea parohiei. Comuna şi parohia Bir-chiş e aşezată pe locul de azi din 1790 şi s'a format din contopirea comunelor vechi, Pirchiş jăia, aşezate mai aproape de Murăş.

Spaţioasa biserică din piatră e zidită la anul 1811, prin stăruinţele judelui cercual, Moise Făgăraş şi pic­tată la anul 1854. Parohia numără 1292 suflete, din totalul locuitorilor în număr de 1360. Sectarii au ade­menit şi cucerit 33 de suflete. Propaganda lor e în declin. Părechi cununate 384, concubinafe 31 .

Sub raport cultural parohia se prezintă bine. Are 2 scoale, ca zidiri — confesionale, 2 coruri bisericeşti, bărbătesc şi mixt, 15 cantori buni din toate vrîstele.

Păcat însă că acest popor mândru şi harnic e în continuă descreştere. In curs de 60 de ani numărul sufletelor a scăzut la 1 / i parte.

Tinerimea e organizată în Societatea „Sf. Gheorghe". S'a înfiinţat un fond al milelor. Parohia are 2 sesiuni şi 10 jughere de pământ propriu şi un capital în bani de 140,000 Lei.

După amănunfita dare de seamă a păr. Cibian, P. S. S a rosti o predică de toată frumseţa ca fond şi formă, despre lupta creştinului în contra păcatului.

La prânz P. S. Sa , dimpreună cu d-nii Mocsonyi şi suita, a fost oaspele păr. Tr. Cibian.

Reîntorşi la Bulei, Duminecă, în 11 Sep t , se con­tinuă apostolatul în comunele Bacamezeu, Bala şi Ţela.

Plecăm din Bulei, la orele 8 dim., cu două au­tomobile şi, trecând prin Ostrov, la orele 8 şi 1 / 2 In­trăm în hotarul comunei Bacamezeu. Un grup frumos de călăreji ne întimpină. Conducătorul lor bineventează pe P. S. S a prin o vorbire scurtă. Ajunşi în fa{a bi­sericii, suniem aşteptaji de întreg satul în frunte cu preotul locului, păr. Laurenjiu Barzu. Fete tinere, îm­brăcate în frumosul nostru costum din Bănat, presară cu flori calea până la uşa bisericii. Păr. Barzu, îmbră­cat în odăjdii, oferă P. S. Sale Sf. Cruce şi Sf. Evan­ghelie spre sărutare. Intrând în biserică P. S. S a ofi­ciază un serviciu divin. Răspunsurile la ectenii le cântă corul, dirijat de învăjătorul Antonu Sirca.

Din darea de seamă a păr. Laurenţiu Barzu aflăm, că parohia are 631 de suflete ortodoxe. Mai sunt în comună 6 străini de alte confesiuni. Părechi necu­

nunate sunt 13. Propaganda sectarilor a izbutit numai la 2 indivizi. Satul resfirat odinioară pe deal s'a aşe­zat pe vatra actuală şi s'a regulat în vecul al 18-lea. In anul 1841 s'a coborât de pe deal şi vechea biserică de lemn. Sub buna păstorire a bătrânului preot Barzu parohia şi-a zidit, în anii 1886 1887, o nouă biserică din material solid, iar în anul 1889 o nouă şcoală confesională.

Toi prin hărnicia conducătorilor s'a câşiigat dela Statul ungar pe seama locuitorilor, lipsiţi de avere imobilă, 329 jughere pământ arător şi fânaţ şi 200 jughere păşune. Reforma agrară a îmbogăţit comuna cu 120 jughere. Sub raport cultural parohia e pe calea progresului. Tinerimea e organizată în Societatea „Sf. Gheorghe". Are cor şi fond al milelor.

După darea de seamă a părintelui Barzu, urmează predica P. S. Sale despre viaţa sufletească în legătură cu Hristos.

Continuăm drumul spre Bata. Pretutindeni o at­mosferă sărbătorească. Apropiindu-ne de hotarul comunei ne întimpină un numeros banderiu. La întrare în comună P. S. Sa e bineveniat de notarul Ioachim Sas , la uşa bisericii, de preoţii locului, Eutimie Işfanescu şi Sebastian Băianju, în ornate cu sf. Evanghelie şi sf. Cruce.

Comuna Bata are 1586 suflete ortodoxe. Căsă­torii nelegiuite 43. Baptiştii au cucerit 28 suflete» trecute legal. Biserica e frumoasă, bine înzestrată ş 1

încurând renovată. S e oficiază sf. Liturghie prin P. S . Sa , asistat de protopopii: Mihai Păcăţian, F . Manuilă, Dr. T, Botiş, preoţii: Eut. Işfanescu, Tr. Cibian şi S. Băianţu şi diaconul V. Guleş. Răspunsurile liturgice le esecută corul, sub conducerea învăţătorului.

Biserica spaţioasă e ticsită de credincioşii din loc şi satele învecinate. Asistă şi dl Antoniu Mocsonyi de Foeni.

In, cursul sf. Liturghii P. S. Sa hirotoneşte întru presbiter pe diaconul Tr Brinzei şi întru diacon pe clericul Adrian Raica.

La Priceasnă păr. Eutimie Işfanescu face o scurtă dare de seamă despre starea parohiei, după care ur­mează frumoasa şi instructiva predică a P. S. Sale despre făptura cea nouă în Isus Hristos, în firul căreia combate rătăcirile sectarilor despre pocăinţă. Numai prin Sf. Taină a Pocăinţei, ce-o administrează biserica noastră, se poate omul păcătos curaţi de păcate şi deveni părtaş graţiei d-zeeşti, o făptură nouă.

După o scurtă vizită la păr. Işfanescu ne înapo­iem Ia Bulei. La prânz sunt invitaţi şi preoţii din co­munele învecinate.

Ultima staţiune din călătoria misionară e fruntaşa comună Ţela.

P. S. Sa , însoţit de dl Antonii Mocsonyi de Foe­ni şi suita, pleacă din Bulei Ia orele 5 d. m. In faţa bisericii ne aşteaptă întreg satul, în ţinută de mare sărbătoare, în frunte cu preoţii: Terentie Petrovici, Tr.

%

Cibian şi Tr. Petrovici, cu sf. Cruce şi sf. Evanghelie. Intrând în biserică se oficiează un Te Deum, la

finea căruia păr. Tr. Petrovici face cuvenita dare de seamă despre situaţia din parohie.

Comuna şi parohia Ţela are 1098 suflete orto­doxe) purureac redincioase bisericii lor străbune. Deşi comuna învecinată, Bulei, e roman o-catolică şi Mănă­stirea, ce exista în timpurile vechi în această comună, a fost muiată, Ia anul 1737, în mijlocul comunei Ţela, fără îndoială şi cu scopul de a o converti la catoli­cism, poporul a rezistat tuturor încercărilor de unire.

Resistenţa lor s'a uşorat şi prin faptul, că averea, pe care se sprijinea prozelitismul a trecut în mâni ro­mâneşti, în posesiunea nobilei familii Mocsonyi, care timp de 200 ani e stâlpul românismului din Bănat şi de 58 sprijinitoarea bisericii din Ţela.

Sectarismul n'a putut prinde rădăcini în inimile acestui popor treaz, harnic şi cru{ător, păstorit cu tact şi cu blândeţe de veteranul preot Terentie Petrovici. Căsnicii nelegiuite, din pricina impedimentelor canonice şi civile, sunt 15 .

Biserica din material solid e bine îngrijită şi în­vestită cu toate cele trebuincioase. O inscripţie de pe laturea din lăuntru a iconostasului ne arată, că s'a zi­dit la anul 1869 şi s'a zugrăvit în 1894, prin pictorul Filip Mateiu din Bocşa-montană. Parohia are 18 jugh. de pământ, câştigat prin reforma agrară şi un capital în bani de 100,000 Lei.

Tinerimea e organizat în Societatea „Sf. Gheor-ghe". După darea de seamă a păr. capelan Tr. Petro­vici, urmează inslructiva predică a P. S. Sale despre datoriile faţă de tineret şi creşterea lor în frica de D-zeu şi ascultarea poruncilor Lui.

După terminarea serviciului divin P. S. S a distinge cu înalta S a vizită familia păr. Petrovici şi trei case ţărăneşti.

In toate parohiile vizitate P. S. Sa . a împărţit broşuri din „Biblioteca creştinului ortodox".

După ce ne-am luat rămas bun dela ilustrul no­stru gazdă, Luni la orele 8 am luat drumul — prin Bă­nat — la Arad, unde am sosit la orele 11 a. m., du* când cele mai plăcute impresiuni şi amintiri despre cele văzute şi experiaie. (tb.)

Căsătoriile nelegiuite, Intre îndatoririle preotului găsim, la locul întâi

şi cons^rierea credincioşilor săi. Ochiul scrutător se va opri la procentul naşterilor nelegiuite după numă­rul concubinaţilor. Lista concubinaţilor făcută astăzi dela casă la casă te spărie rău, căci credincioşii noştri se mulţumesc uneori cu contractul civil, iar de cele mai multeori şi fără acesta.

Simpla constatare, că lumea căsătorindă ocoleşte căsătoria legiuită bisericească, nu foldseşte. Şi a ridica numai din umeri în faţa primejdiei, sau a sta cu ma­nile încrucişate, nu ridică moralul poporului, nici ce­tirea statisticei la anul nou a celor născuţi legiuiţi

*

şi nelegiuiţi şi a căsătoriilor legale cu şi fără contract civil, sau a ceti respicat şi apăsat cele două liste a concubinaţilor cu adaus de mustrări şi laude, nu-i de ajuns.

Lumea s'a obicinuit; ascultă statistica şi cetirea listelor, se miră câteva zile, le ţine minte, şi se încep iarăşi câşlegile cu obiceiul ospeţelor, legale unele, multe nelegiuite. Apoi se fac corecturi, adaugeri şi ştergeri în liste şi 'n conscripţie. Roata se învârte mereu şi grăbită ca o horă nelegiuită.

M'am năcăjit mult căci mustrarea mea de anul nou, puţin a folosit. Am rămas cu zilnicele promisiuni a concubinilor păcătoşi. Insă a folosit ordinul pre­torului, un creştin cinstit şi bun ortodox, la care am nădejde mare, căci l'am văzut spovedlndu-se, şi cu-minecându-se.

Vrednicul pretor Aurel Oanea scrie fiecărui con­cubin aşa: N . 981/927 Pretura plasei Ineu. Decis. Pretura plasei Ineu prin prezenta îndrumă pe N . . . N . . locuitor în comuna N . casei . . . ca în termin de 15 zile sub urmările şi sancţiunile legale să se cunune la Sfânta Biserică, încheind actul de căsătorie după formele legale şi rituale.

în câteva zile am avut rezultat îmbucurător căci am şters din lista concubinilor 60 perechi şi mai am însemnaţi pentru cununie şi alte părechi.

Cred că agilul nostru pretor nu se va opri la jumătatea drumului, şi va acorda preoţilor aju­torul său efectiv şi pe mai departe; cei cununaţi sunt veseli, şi unul î-mi zicea în zilele trecute: „ îmi pare bine iubite părinte că nl-am cununat, de şl cam de silă, căci altcum muream în nelegiuire. Iar eu i-am răspuns cu vorbele apostolului Pavel: „de acum nu mai sunteţi străini şi nemernici, ci împreună cetăţeni cu sfinţii şi deaproape a lui Dzeu zidiţi pe temelia apostolilor şi a prorocilor, fiind piatra cea din capul unghiului însuşi Isus Hrlstos. F f e z e n i c 2 v l 2 20. Apoi pentru mine e mângâiere cugetul, că ochiul cercetătorului se va opri la statistica anului acestuia şi preotul nu va folosi mustră­toare cuvinte la anul nou.

După ce „taina aceasta mare este" şi sunt mulţi, cari fug de dânsa, să cerem un ajutor extern, dacă nu direct, barem unul neînsemnat, indirect, adecă condiţia: cununia bisericească pentru toţi slujbaşii comunei-judeţului şi a ţării chiar, de jos până sus începând cu cioşii, păstorii, poliţiştii, muncitorii C. F. R. etc e t c . . . apoi pentru toţi membrii fie la comună, fie la judeţ, căci numai acela e cetăţan bun şi pot avea încredere în el care e şi creştin bun. Cel nelegiuit are numai spoială de creştin, şi datoria noastră e „lupta împotriva întunerecului veacului acestuia, îm­potriva duhurilor răutăţi întru cele cereşti, Efez c 6 v. 12 plinind „te vei mântui pe tine şi pre cel ce te vor asculta" I T i m . c 4 v. 16.

Teodor Draia preot.

Revenire la biserica mamă Cu multă bucurie anunţăm, că sub labo­

rioasa păstorire a preotului-învăţător Vasile Drincu fost în Bonţeşti, în anii 1924—25 a succes a converti prin sfaturile sale binechib-zuite botezându-i în religiunea ort. rom. — cu consensul părinţilor cari sunt baptişti — pe

Nr. 39 BISERICA ŞI ŞCOALA. Pag. 5

următorii elevi minori, cari au cercetat şcoala de sub diriginta sa, toţi din comuna Bonţeşti:

Alexandru, fiul lui Ioan Dărău şi soţia Ana No . casei 182; Simion, fiul lui Ilie Oan-cea şi soţia Elena No. casei 60; Vasile fiul lui Vasile Popa şi soţia Veronica No. casei 1; Aurel, fiul văduvei Antiţa Rob născ. Tuleu, No. 144; Vasile şi Florica copii lui Ioan An-cateu şi soţia Etelca, No . 175; Elena, fiica lui Petru Farcaş şi soţia Fioriţa No. 183; Virgil, fiul lui Petru Dărău şi soţia Lucreţia No. 109; Alexandru, fiui lui Aurel Soriţeu şi soţia No. 93; Iosana, fiica părinţilor Ioan Bolovan şi Mar-ghita Soriţeu No. 84 (căsătorită).

Laudă i-se cuvine părintelui preot-înv., care astfel îşi cunoaşte şi-şi exerciază chema rea sa, cu atât mai vârtos, că dânsul a făcut acest început preţios pentru biserica noastră dreptmăritoare din Bonţeşti, având ca urmare, că după aceste treceri şi convertiri încă mulţi alţii fii de baptişti la sfaturile şi îndemnul său au primit botezul ortodoxiei în şcoalele medii din Arad, pe cari le-au frecventat şi le frecven tează şi azi, când preotul numit nu mai este în Bonţeşti ci detaşat de învăţător în Buteni şi administrator par. în Păulian.

N. B Datele de fa{ă le avem dintr'un extras matrictli' al botezaţilor dela sf. biserică din Bonţeşti, auteoticat de ofi­ciul parohial de acolo şi trimis redacţiei pentru publicare.

INFORMAŢIUNI.

Personale. Vineri în 23 septembrie a. c. P . S. Sa Părintele Episcop Grigorie a plecat în vizitaţii cano­nice şi sfinţire de biserică în protopopiatul Siria.

Preoţi distinşi cu brâu roşu. P. S Sa Părintele Episcop Grigorie a acomodat facultatea pentu a purta brâu roşu preoţilor: Dr Gheorghe Popovici ravizor eparhial şi Aurel Pârvu funcţionar la consiliul nostru eparhial. Multe felicitări.

0 carte păstoria împotriva pocăiţilor. Am Primit de curând o bună scrisoare pastorală adresată de P . Sf. Episcop lacob al Huşilor credincioşilor săi împotriva adventiştilor şl contra sectei numită a Creştinilor dopa Evanghelie. Cartea pastorală e tipărită şi tratează cu o frumoasă succintă despre Sf. Tradiţie, chemarea Sfinţilor, Sf. Icoane, serbarea Duminicei etc. O reco­mandăm celor interesaţi.

Cât de mare-i revărsarea apelor, se face vad. în părae, multe secte s£ revarsă la Arad. S'a găsit Pilotul însă Arca la liman s'o ducă: Vâsla Şa Voinţa este, - vântul, spiritul creştin, Ortodox, curat şi harnic. Apele vor fi nălucă în curând, căci Portul chlamă, e Limanul fără chin Prea Sfinţitului Episcop de Arad ăst vers inchm,

N. Rădulescu Niger

0 dedicaţie P. Sf. Episcop Grigorie pentru lupta împotriva sectelor. Dl. Nicolae Rădulescu Niger fost director general în Ministerul Cultelor şi cunoscut scriitor literar a trimis P. Sf. Sale Episcopului Grigorie următoarea de dicaţie:

Un eveniment în literatura noastră teologică. P . Sf. Episcop Grigorie al Aradului încă la 15 August c. a remarcat apariţia traducerei Noulu Testament în ediţia de probă a Sf. Sinod. Cine citeşte nr. 31—32 din B.bliteca cereştinului ortodox adică broşura „ M e -ditare la Rugăciunea Domnească" va vedea că apariţia acestei mari lucrări a părintelui Galaction este vesttă cu multă bucurie. Citim acum în ziarul "Cuvântul" dela 19 Sept. c. o apreciere elogioasă despre apariţia acestor traduceri. Atragem şi pe calea aceasta Atenţi­unea celor dornici de cuvântul divin să-şi procu'e traducerea căci în curând se va epuiza.

Mari furturi la „Monitorul Oficial" la Bucureşti s'a descoperit o mare tâlhărie la direcţia „Monitorului Oficial", adică un fel de gazetă unde se tipăresc toate legile şi toate actele statului.

Inştiinţându-se despre aceasta, directorul admini­strativ al acestui aşezământ, Tomescu, s'a împuşcat. Directorul general Fălcoianu şi alţi câţiva funcţionari au fost arestaţi şi puşi la închisoarea Văcăreşti".

Pâa acum s'au desoperit furăciuni de vre-o 50 milioane de lei. Se zice că suma furări-nilor ar trece de vreo 70 milieane lei.

Cercetările urmează.

Reglementarea postului în Grecia Guvernul grecesc a ordonat să nu se taie carne Mercurla şl Vineria, iar restaurantele să nu gătească mâncare de dulce.

E o măsură salutară, care s'ar impune şi la noi, unde feisordinea din suflete se vede în dlsordinea mo­rală, ce ce manifestă mai îutâi prin necredinţă şi ne-respectul faţă de sfint-le orânduiri ale bisericii.

„Crucea"

28 milioane automobile circulă în lumea întreagă absorbind zilnic — pe bază de 5 litri de benzină de maşină — 140 de milioane de litri, adică 51 de mili­arde de litri pe an. In frunte stă Statele-Unite cu 2l milioane de maşini; vine apoi europa cu peste 3 mi­lioane, America de Nord şi de Sud 1 milion 400 mii, Oceania peste 600 mii, Asia 300 mii şi Africaf aproape 200 mii. Intre state, Marea Britanie e a doua cu aproxi­mativ un miliorj de automobile, Franţa rămâne a treia cu peste 900 mii, Canada a patra cu 800 mii, Austra­lia 400 mii, Germania 300 mii şi în ordine descres-cândă Argentinia, Italia, Belgia, Noua-Zelandă, Brasilia, Indiile engleze. Suedia şi Spania, celelalte urmând cu cifre ce stau sub 100 de mii de maşini.

Abia după 62 ani, o scrisoare ajunge la destinaţie. O scrisoare pusă la cutie la 30 Noemvrie 1865, în faţa ambasadei franceze din Londra, a fost dusă dăunăzi la destinaţie, în Bakerstreet, la vre-o 8 kilometri distacţă de locul unîle e aşezată cutia, scrisoarea a stat rătă­cită în tot acest interval de timp într'o casă, ce azi se dărâmă. I s'a aplicat suprataxa, qu toate că a în­târziat 62 de ani.

Prietenia mascată a Bulgariei. Şi Bulgaria îşi ca­ută un Rothermere al lor. După multă căutare l-au găsit în persoana lui Noel Baxton, preşedintele comi­tetului balcanic din Londra. Bulgarii cer revizuirea tratatului dela Neully, drept mulţumită faţă de Antantă că Bulgaria s'a putut atât de repede consolida după războiul mondial. Guvernul nostru va şti însă să reac-ţioneza cum trebuie. Ziarele bucureştene au anunţat nu demult un mare meeting, ce se va ţine la Bucu­reşti în Octomvrie—Noemvrie. Exemplul capitalei îl vor urma şi alte oraşe.

Cetatea lui Avram. O gazetă engleză face un ra­port foarte interesant asupra ultimilor lucrări de să­pături din Ur în Caldeea, oraşul lui Avram. Intr'un deal ridicat de Nabuschodenosar s'a descoperit câteva case separate de uliţi strâmte. Ele aparţin epocii iui Avram (1900—2100 ani înainte de Hristos) şi întrucât au fost îngropate la 6 metri sub pământ, zidurile sunt foarte bine păstrate.

Americanii ne laudă. Ziarul „America" ne aduce ştirea, că un vestit învăţat american cu numele Osvald Brod, ne laudă poporul nostru românesc şi ţesăturile nnastre în foaia americană cu numele „ T h e Chicago Evenind Post". Acest învăţat între altele arată, că noi Românii ne deosebim şi prin aceasta de popoarele din jur şi din toate cele ale Europei. Ţesăturile noastre se asamănă mult cu ale unor frânturi de naţii indiene şi sunt mult mai frumoase ca ale ungurilor, cari cos numai flori. Şi mai spune cu laudă acest învăţat englez, că în toată Europa numai la noi Românii; se vede frumosul port naţional purtat de 82 de inşi din fiecare suta de locuitori români. Şi mai are vorbe frumoase despre sf. Mănăstiri de maice de unde încă ies mi­nunăţii de cusături româneşti, cari răsbat acum lumea. Să ne bucurăm de această veste bună şi să ţinem cu sfinţenie la frumosul port moştenit din bătrâni!

Aurel Vlaicu. Duminecă, în 11 Sept. s'au împlinit 14 ani dela moartea aviatorului Aurel Vlaicu, „Vulturul Ardealului". Cu acest prilej s'a ridicat o cruce la Câm-pina, unde s'a întâmplat nenorocirea. N e aducem cu toţii aminte de jalea, care a cuprins toată lumea ro­mânească atunci când s'a răspândit vestea în Orăştie că Aurel Vlaicu, fala Ardealului, a murit Zborul lui a fost un semn mare; dorinţa de desrobire a nea­mului nostru care prin vitregia timpurilor a rămas şi va rămânea Român. Ţăranul român din Binţinţ ni-a dat pe eroul Aurel Vlaicu, care a făcut fală numelui de român atunci, când aviaţia era în timpurile copi­lăriei. Se cuvine deci că la noi în ziua aceasta domnii şi ţărani să îşi aducă cu evlavie aminte de acela, care a fost al nostru, dar prin însuşirile Iul şi moartea Iu' s'a făcut eroul neamului întreg, făcând fală şl cinste numelui de român.

Marele inundaţii din Bucovina şi Basarabia. Cu o iuţeală vertifiginoasă s'au deslănţuit mai multe rupîr.

de nori aruncându-se în torente uriaşe deasupra părţii carpatine din Bucovina, dela Ceremuş până la lacobeni. De altă parte secetoasa Basarabie a fost şi ea bân­tuită de grozave ape. Nicicând n'au fost atâtea victime omeneşti, de animale, case, materiale etc. ca în acest an. Guvernul a sărit imediat în ajutorul sinistraţilor împărţind primele ajutoare.

Secvestarea averii defraudatorifor. Ministerul de Finanţe a luat o măsură atât de aşteptată de a pune capăt incuriei în administraţiile publice trimiţind un ordin aspru tuturor administraţilor financiare din ţară. Dacă acest ordin îşi va recolta foloasele reale redând ţării milioanele furate, atunci cangrena abuzurilor şi fraudelor va dispare în scurtă vreme, iar guvernul va avea recunoştinţa unanimă. Avem toată nădejdea că mâna de fer a D-lui Vintilă Brătlanu va purifica ţara de hoţi. Secvestrarea averii defraudatorilor e un în­ceput serios.

Nr. 4640/1927.

Aviz Examenele de cvalificaţiune preoţească,

precum şi examenele preoţeşti de promovare fixate pe ziua de 28 Septembrie a. c. prin aceasta se amână pe ziua de 4 Octombrie a. c.

Ceace aducem la cunoştinţa celer interesaţi. Arad, la 19 Septembrie 1927.

Consiliul Eparhial ort. rom. din Arad.

C O N C U R S E In conformitate cu decisul Ven. Consiliu epar­

hial de sub Nr. 3320/1926 se scrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în .Biserica şt Şcoala" pentru depllnirea capelaniei temporale, cu drept de succesiune, pe lângă parohul Romul Motorca din Agriş .

Venitele sunt: 1. Jumătate din sesia parohială constatatoare din

32 jugh. cadastrale. 2. Stolele legale în întregime. 3. Până când statul va încuviinţa capelanului

retribuţia cuvenită va primi anual din ajutorul de stat al parohului 12000 Lei adecă: douăsprezece mii Lei în rate egale trimestrale.

4. Birul legal în întregime. 5- Jumătate din intravilanul parohial. 6. Cât timp va ocupa postul de capelan i-se pune

la dispoziţie în mod gratuit de cătră parohiul R. M o ­torca locuinţa din casa sa de lângă sf. biserică fără pivniţă, eventual altă locuinţă adecvată.

Parohia este de ci. I. deci dela recurenţi se cere cvalificaţiunea normată în concluzul sin. eparhial N o . 84/1910.

fir. SíSfeHíCA $1 $CÓALA

Alesul va avea să predice la rândul săude ser­viciu, să catehizeze elevii ort. rom. dela şcoalele pri­mare. Va suporta toate impozitele după partea sa de beneficiu.

Recursele adjustate cu documentele prescrise — la cei din altă dieceză şi un act despre consen-zul P. Sf. Sale Dlui Episcop diecezan — sunt a se adresa consiliului parohial din Agriş şi trimite în ter-minul concursual oficiului ppesc. ort. rom. din Siria (jud. Arad) . Reflectanţii în observarea dispoziţiei din §-ul 33. a Reg. pentru parohii vor avea a-se prezentă în sf. biserică din Agriş spre a-şi arăta destoinicia în oratorie şi cele rituale.

Arad, din şed. Consil. eparhial ţinută în 6 Se­

ptemvrie 1927.

Consiliul eparhial ort. român.

3 - 3

Conform rezoluţiunii Vener. Consiliu eparhial N o . 3698/927. Pentru îndeplinirea parohiei nou înfiin­ţată de cl. I. din Timişoara-Principele Carol (Iosefin) se publică concurs cu termin de 30 de zile dela prima apariţie în organul diecezan „Biserica şi Şcoala.

Venitele împreunate cu acest post sunt:

1. Una sesiune parohială în esteziune de 32 jugh.

cad. pământ arabil, într'un complex.

2. Stolele legale.

3. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat,

Reflectanţii pot să fie candidaţi de preoţi, sau preoţi, dar aceşti din urmă în funcţie bisericească, toţi cu cvalificaţiuni de clasa I. (concl. 84/910).

Cel ales nu va putea ocupa altă funcţie în afară de aceea din parohie, decât numai cu autorizaţia Ven. Consiliu eparhial din Arad.

Până la zidirea unei biserici, sau instalarea unei capele în această parohie, cel ales va servi deocam­dată la biserica din Timişoara-Elisabeta alternativ ca preotul de aici, având a predică totdeauna, când va fi cu rândul Ia serviciu. Va avea să catehizeze la şcolile primare şi de ucenici din parohie şi va face servicii pastorale la spitalele din Timişoara, unde va fi de­signat de protopopul tractual.

Impozitul după beneficiul din parohie cade în

sarcina celui ales.

Cei doritori a competa la acest post se vor pre­zenta în cutare Duminecă, sau sărbătoare fn sf bi­serică din Timişoara-Elisabeta spre a-şi arăta dexteri­tatea în cele rituale şi oratorie, conformându-se strict dispoziţiunilor §-lui 33 din Regulamentul pentru paro­hii, iar cererile însoţite de anexele necesare, adresate consiliului parohial din Timişoara-Principele Carol (Iosefin), Ie vor înainta în termenul concursual oficiu­lui protopopesc din Timişoara,

Cei din altă dieceză vor cere binecuvânta­rea P. S. Sale Domnului Episcop diecezan spre a putea recurge.

Timişoara-Principele Carol, din şedinţa consiliu­lui parohial ţinută la 22 Iulie 1927.

Gavriil SelSgean Teodor Stoianovici paroh, preşed. cons. parohial. notarul cons. parohial. In înţelegere cu

Dr. Patrichie Ţiacra protopop.

3 - 3

Nr. 2960/1927.

Pentru distribuirea uneia eventual celor două burse din fundaţiunea medicului Dr. luliu T . Mera din Şlria se publică concurs de 30 zile socotite dela prima publicare a acestui concurs în organul eparhial «Biserica şi Şcoala" .

Admisibil la concurs sunt în general tinerii! ro­ma. I ortodocşi săraci studenţi la facultăţi de drept, medicină, filosofîe, tehnică, teologie, cu purtare bună şi spor escelent în studii. La distribuirea burselor se vor ţinea în seamă următoarele dispoziţii speciale ale fundatorului:

a. Preferinţă vor avea în locul prin acela dintre reflectanţi, cari vor putea dovedi, că sunt înrudiţi cu fundatorul până la al şaselea grad de sânge ori de cuscrie.

b. în al doilda loc tinerii născuţi în Siria (jud* Arad) .

c. în al treilea rând: cei născuţi în judeţul Ara­dului, resp. în dieceza Aradului şi în fine cei născuţi în mitropolia ort. rom. a Aradului.

d. în absenţa recurenţilor potriviţi din categoriile de mai sus ale studenţilor dela facultăţi se pot vota burse şi altor tineri studenţi eminenţi şi săraci din clasele V — V i i i ale şcoalelor secundare, eventual a-cademii comerciale, scoale militare de cădeţi şi din preparandii (şroale normale) în ordinea de sub a. ( b ) .

Pentru a-şi dovedi îndreptăţirea, concurenţi vor avea să prezinte potrivit cu dispoziţiile din din § - X al literelor fundaţionale, documente autentice a (că sunt cetăţeni români; b . ) că s născuţi din căsătorie legală bisericească a părinţilor ortodocşi români; c (că atât ei cât şi părinţi lor aparţin şi acum bisericii ortodoxe române; d.) că sunt atât de săraci, încât fără stipendi nu sunt în stare a-şi continua studiile; e. (că atât trupeşte cât şi sufleteşte sunt sănătoşi; f. (că studiile de mai înainte le-au terminat cu spor escelent; g. (cu informaţiune familiară, că sunt înrudiţi cu funda­torul până la al VI—lea grad de sânge ori de cuscrie, că sunt născuţi în Siria, ori în judeţul Aradului, ori în dieceza Aradului ori pe teritorul mitropolia Aradului.

împrejurarea de sub lit. d.) se va dovedi cu atestat bineprecizat şi' detailat, dela antistia comunală şi vldimat de oficiul parohial ort. român al locului.

Reflectanţii, cari eventual au vre-o bursă, sunt datori să arate: suma acelei burse şi că dela cine o au şi în ce sumă?

Cererile, adjustate cu dovezile cerute mai sus vor trebui trimise Consiliului eparhial ort. român din Arad, în termin. Cererile întrate mai târziu ori nead-justate complect au se vor lua în socotinţă.

Arad, din şedinţa Consiliului eparhial ţinută în 13 sept. 1927.

Consiliul eparhial ort. român din Arad. f Grigorie.

1—3

Patriarhia Română Internatul Teologic din Bucureşti.

La Internatul Teo log ic din Bucureşti sunt vacante 2 (două) posturi bugetare de Spirituali, cari urmează să fie ocupate pe ziua de 1 Octomvrie 1927.

Beneficiile: leafa de bază 1600 lei cu toate spo­rurile legale, locuinţa şi întreţinere complectă.

Condiţii le: candidaţii trebues: să fie licenţiaţi sau. doctori în teologie, preoţi hirotoniţi. Sunt prefe­raţi călugării sau preoţii văduvi şi fără familie.

îndatoririle normale cuprinse în Regulamentul Internatului se pot cunoaşte în cancelaria Direcţiunii

Cererile vor fi adresate Direcţiunii Internatului până la 28 Septemvrie 1927,

1—3

Pentru Întregirea definitivă a postului de paroh la parohia de clasa 1. din Crocna protopopiatul Gu-rahonţului, se publică concurs cu termin de 30. zile de la prima publicare în „Biserica şi Şcoala".

Venitele împreunate cu acest post sunt:

1. Sesiunea parohială, constătoare din 22 jughere catastrale pământ,;parte arător şi un intravilan parohial.

2. Ştoalele legale. 3. Birul parohial legal. 4. întregirea dela stat, pentru care parohia nu ia

respundere. 5. Locuinţa acomodată cu supradificatele trebu­

incioase, ce o va închiria parohia pe spesele sale, şi pânăcând renovată radical Casa parohială (fosta şcoală confesională) se va putea preda în folosinţa parohu­lui ales.

în caz de nu s-ar afla recurenţi cu cvalificaţia regulamentară de clasa I. se vor admite, şi de clasa

.11. eventual şi dea UI. Reflecanţii la acest post, sunt poftiţi ca, recursele

lor adjustate în regulă conform Regulamentului p. pa­rohii, să le trimită Oficiului protopopesc al Gurahon-ţului în Halmagiu adresate Consiliului par. din Cro­cna, în terminul desus; şi să se prezenteze-cu avizul prealabil al protopopului, în vreo Duminecă ori săr­bătoare în s. biserică din Crocna, predicând or ser­vind, spre a să face cunoscuţi poporului. Recu­renţi, din altă eparhie, sunt poftiţi, a se prezenta. îna­

inte de a-şi înainta recursele Ia oficiul ppesc în Hal­magiu, spre a dovedi, că sunt îndreptăţiţi prin bine­cuvântarea P. S. Episcop al Eparhiei noastre, să re­flecteze la aceasta parohie, producând şi atestate de serviciu pe teren bisericesc ori şcolar.

Alesul e obligat să solvească toate dările publice după folosinţa sesiei p. şi acelor lalte benefici paro­hiale; totodată e obligat să catehizeze elevii şcoalelor primare din loc.

Consiliul par. din Crocna, din şediuţa sa dela 23 aug. 1927.

In înţelegere cu: Protopop Cornel Lazăr. adm ppiatului Gurahonţ.

2 - 3

LA EXPOZIŢIA DE INDUSTRIE DIN ARAD IN 1903, A OBŢINUT DECORAŢIE CU DIPLOMĂ DE ONOARE.

T U R N Ă T O R I E D E C L O P O T E IOSIF BISZÂK

GHIOROC (Jud. Arad) SE T O A R N Ă IN DIFERITE F O R M E ŞI M Ă R I M I C U INSCRIPŢI I S P E C I A L E PE C O R P L U C R A T E D I N MATERIE P R I M Ă ŞI C U PREŢURILE C E L E

M A I M O D E R A T E . D O R I T O R I I SE P O T A D R E S A IN S C R I S P E N T R U RELAŢII .

C A T A L O G L A C E R E R E G R A T I S .

)( )(

UZINELE METALURGICE TIMIŞOARA S. P. A. - = STRADA ANDREI MUREŞANU No. 3 i ^ = -

'ÍII!! liiill if! iiífif lit ìlilìlf Iff ¡¡rllrfníÍFÍlEiílMiÍliTi&tiíl tólìil iìlID

Clopote din metal curat. Armonie şi acord perîect. Insta­lat cu cele mai mo­derne maşini. Pre­ţurile absolut con-

uenabile.

TfcLiFON No. 23 - 42.

Redactor responzabil: SIMION STANA.

Censurât: Prefectura Judeţului.

Tiparul Tipograf ie i D i e c e z i r e Arsd. 6055