Prelucrari exterioare si interioace conice

Universitatea Politehnica din Timi oaraFaculatatea de Mecanic � Departamentul IMF

Bazele Proceselor de Fabrica ie� curs pentru studen ii sec iei Inginerie Industrial �

Confereren iar dr.ing. George BELGIU

Timi oara, 2009

Bazele Proceselor de Fabrica ie � curs© conf.dr.George BELGIU 2

Cuprins

1 PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR CILINDRICE I CONICE EXTERIOARE ......................................................................................... 3

1.1 STRUNJIREA SUPRAFE ELOR EXTERIOARE ........................................................................................................................................................ 31.1.1 Strunjirea suprafe elor cilindrice exterioare .......................................................................................................................................... 31.1.2 Strunjirea suprafe elor conice exterioare. ............................................................................................................................................ 15

1.2 FREZAREA SUPRAFE ELOR CILINDRICE L CONICE EXTERIOARE .................................................................................................................... 191.3 RECTIFICAREA SUPRAFE ELOR CILINDRICE L CONICE EXTERIOARE ............................................................................................................. 19

1.3.1 Rectificarea suprafe elor cilindrice exterioare. .................................................................................................................................... 191.3.2 Rectificarea suprafe elor conice exterioare.......................................................................................................................................... 23

1.4 PROCEDEE DE NETEZIRE A SUPRAFE ELOR CILINDRICE EXTERIOARE............................................................................................................. 251.4.1 Strunjirea de netezire............................................................................................................................................................................. 251.4.2 Lepuirea (rodarea) ................................................................................................................................................................................ 251.4.3 Supranetezirea (vibronotezirea)............................................................................................................................................................ 271.4.4 Lustruirea............................................................................................................................................................................................... 28

2 PRELUCRAREA SUPRAFE ELOR CILINDRICE L CONICE INTERIOARE ....................................................................................... 28

2.1 BURGHIEREA G URILOR .................................................................................................................................................................................. 282.1.1 Ma inile-unelte. ..................................................................................................................................................................................... 312.1.2 A ezarea i fixarea pieselor................................................................................................................................................................... 352.1.3 Scule a chietoare ................................................................................................................................................................................... 362.1.4 Metode de burghiere.............................................................................................................................................................................. 372.1.5 Regimul de a ehiere la burghiere.......................................................................................................................................................... 382.1.6 Probleme de precizia prelucr rii Ia burghiere .................................................................................................................................... 39

2.2 L RGIREA G URILOR ....................................................................................................................................................................................... 402.2.1 Caracteristici tehnologice ..................................................................................................................................................................... 402.2.2 Ma inile-unelte ...................................................................................................................................................................................... 402.2.3 Scule a ehietoare ................................................................................................................................................................................... 412.2.4 Regimul de a chiere............................................................................................................................................................................... 41

2.3 ADÂNCIREA G URILOR .................................................................................................................................................................................... 412.3.1 Adâncirea conic ................................................................................................................................................................................... 42

2.4 LAMAREA ......................................................................................................................................................................................................... 422.5 ALEZAREA G URILOR CILINDRICE................................................................................................................................................................... 43

2.5.1 Ma inile-unelte ...................................................................................................................................................................................... 442.5.2 Scule a chietoare ................................................................................................................................................................................... 442.5.3 Regimul de a ehiere............................................................................................................................................................................... 442.5.4 Probleme de precizie la prelucrarea de alezare ................................................................................................................................... 45

2.6 PRELUCRAREA G URILOR CONICE PE MA INI DE G URIT L PE MA INI DE G URIT, ALEZAT L FREZAT ORIZONTALE ................................. 452.7 STRUNJIREA SUPRAFE ELOR CILINDRICE INTERIOARE .................................................................................................................................... 46

2.7.1 Strunjirea interioar pe strung normal ................................................................................................................................................. 462.7.2 Strunjirea interioar pe strung revolver ............................................................................................................................................... 472.7.3 Strunjirea interioar pe strung carusel................................................................................................................................................. 47

2.8 STRUNJIREA G URILOR CONICE ....................................................................................................................................................................... 492.9 STRUNJIREA INTERIOAR PE MA INI DE G URIT, ALEZAT L FREZAT ORIZONTALE ....................................................................................... 492.10 RECTIFICAREA INTERIOAR A G URILOR CILINDRICE .................................................................................................................................... 522.11 RECTIFICAREA INTERIOARA A G URILOR CONICE........................................................................................................................................... 542.12 BRO AREA G URILOR ...................................................................................................................................................................................... 55

2.12.1 Caracteristici tehnologice ..................................................................................................................................................................... 552.12.2 Ma inile-unelte ...................................................................................................................................................................................... 552.12.3 A ezarea pieselor................................................................................................................................................................................... 552.12.4 Scule a ehietoare ................................................................................................................................................................................... 562.12.5 Regimul de a chiere............................................................................................................................................................................... 57

2.13 PROCEDEE DE NETEZIRE A SUPRAFE ELOR CILINDRICE INTERIOARE.............................................................................................................. 572.13.1 Strunjirea interioar de netezire ........................................................................................................................................................... 57

2.14 HONUIREA G URILOR ...................................................................................................................................................................................... 582.15 LEPUIREA SUPRAFE ELOR INTERIOARE ........................................................................................................................................................... 59

3 PROCESE DE PRODUC IE, PROCESE TEHNOLOGICE L ELEMENTELE LOR COMPONENTE................................................. 59

3.1 TIPURILE DE PRODUC IE ÎN CONSTRUC IA DE MA INI .................................................................................................................................... 613.2 CALCULUL NORMEI TEHNICE DE TIMP I A NORMEI TEHNICE DE PRELUCRARE .............................................................................................. 63

4 BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................................................................... 68


1 Prelucrarea suprafe elor cilindrice i conice exterioareSuprafe ele cilindrice exterioare, care se g sesc pe majoritatea tipurilor de piese existente în construc ia dema ini se prelucreaz , în func ie de condi iile tehnice prescrise, prin strunjire, frezare, rectificare. Dac sîntnecesare condi ii de precizie i calitate de suprafa superioare, se folosesc metode de netezire asuprafe elor: strunjire de netezire, lepuire, vibro-netezire, lustruire i rulare prin deformare plastic .Suprafe ele conice exterioare se prelucreaz prin strunjire i rectificare.

1.1 Strunjirea suprafe elor exterioare

1.1.1 Strunjirea suprafe elor cilindrice exterioareStrunjirea pieselor cu suprafe e cilindrice exterioare se poate realiza pe diferite strunguri i anume:

� strunguri normale (universale, ca in Figura 1, unde 1 � motor, 2 � ac ionare de avans, 3 � p pu a fix iCV, 10 � c rucior (sanie longitudinal ), 11 � portcu it, 12 � sania transversal , 16 � p pu a mobil ). Acestestrunguri sunt predominante în produc ia de serie mic i mijlocie. Se clasific dup puterea nominal amotorului de ac ionare i dupdimensiunile maxime ale piesei deprelucrat (diametrul maxim destrunjire i distan a maxim întrevârfuri).

� strunguri revolver.Aceste strunguri au capeterevolver în care se monteazportscule cu sculele necesareprelucr rii pieselor. Patruconstruc ii de capete revolversunt prezentate în Figura 2 (a �cap revolver tambur, b � caprevolver radial, c � cap revolverplan, d � cap revolver disc).

� strunguri de copiatmecanice, electrice sauhidraulice. Acestea utilizeaz sisteme mecanice, electrice sau hidraulice pentru palparea unui ablon(model) pentru comanda mi c rii de avans a sculei. Aceste strunguri au fost în general înlocuite dec tre strungurile cu CNC moderne.

� strunguri automate mono- sau multiaxe. Se utilizeaz în produc ia de mas sau serie mare.Aceste strunguri asigur prelucrarea automat a pieselor din bar sau semifabricat. Secaracterizeaz prin prelucrarea în mai multe puncte, care este completat la strungurile multiaxe prinprelucrare par ial . În Figura 3 se prezint construc ia unui strung multiaxe cu ac ion ri de avanshidraulice (1 � batiu, 2 � p pu a arborilor principali, 4 � tamburul AP-urilor, 5 � motor electric, 10 �sanie transversal ).

� strunguri carusel. Aceste strunguri se utilizeaz pentru prelucrarea pieselor tip disc. Suntdotate cu CNC i utilizeaz tamburi, s nii pentru strunjire frontal i s nii transversale. În Figura 4 seprezint câteva exemple de strunguri carusel (a � cu un montant cu sanie principal pe stânga, cusanie cu cap revolver rectangular pe dreapta, i sanie lateral pe dreapta, b � cu un montant cu sanietransversal i sane lateral , i cu dou capete revolver rectangulare, c � cu doi montan i deplasabili,d � cu un montant deplasabil).

� strunguri cu CNC. În Figura 5 se prezint un strung cu comand numeric în construc ie cucap revolver (figura a) i în construc ie cu magazin de scule (figura b). Se remarc : 1 � batiu, 2 �p pu a fix , 3 � ME de avans, 4 � sanie transversal , 5 � ME principal, 6 � p pu a mobil , 7 � caprevolver tip disc, 13 � sanie longitudinal , 17 � magazin de scule. La strungurile cu CNC (ComputerNumerical Control � comanda numeric asistat de calculator) arborele principal (AP) este ac ionatdirect de la un motor cu tura ie reglabil printr-o transmisie cu curele sincrone sau o cutie de viteze.Pozi ionarea s niilor se realizeaz prin ac ion ri cu uruburi conduc toare cu bile, de mare precizie.

Figura 1


Pozi ia unghiular a AP este verificat prin utilizarea unui sistem de m surare rotativ, cuplat princontroler cu mi carea de avans pentru sincronizarea rota iei AP cu avansul longitudinal (laprelucrarea filetelor de exemplu).

� de asemenea, strunjirea pieselor cu suprafe e cilindrice exterioare se poate realiza i pecentre de prelucrare prin strunjire, ca în Figura 6. Utilizarea unei adoua s nii longitudinale la strungconduce la apari ia unei MU cu 4 axe, care permite cre terea volumului produc iei datorit diviz riiopera iilor (prelucr ri succesive). Se utilizeaz în mod frecvent o ax C pentru pozi ionareaunghiular a AP-ului, în combina ie cu scule ac ionate electric pentru opera iile de g urire i frezare,în timp ce se poate utiliza ocazional o ax Y ca a treia ax de deplasare liniar . Dac un strung cuCNC dispune de sisteme de memorie i de sisteme de manipulare pentru piese i scule, atunci senume te centru de prelucrare prin strunjire. Exist o varietate de sisteme de schimbare automat asculelor (magazine tip tambur, lan sau disc) sau pentru schimbarea capetelor de a chiere în urmauzurii. Stocarea informa iilor despre scule se face adesea pe palete sau pe magazinele conveior.Exist de asemenea sisteme pentru schimbarea automat a bacurilor de prindere sau aîntreguluidispozitiv de prindere, cât i sisteme pentru urm rirea sculelor sau m surarea pieselor.

Figura 2


Figura 3


Figura 4


Figura 5

Alegerea tipului de strung se face func ie de seria de fabrica ie, forma i dimensiunile piesei,productivitatea ma inii-unelte, costul prelucr rii pe ma ina respectiv etc. A a de exemplu, piesele cuformele i dimensiunile de gabarit din Figura 7 se pot prelucra atît pe un strung universal (a), cât i peun strung revolver (b), strung automat mono- sau multiax (c) ori pe un centru de prelucrare prinstrunjire (d), îns factorul care decide asupra alegerii tipului de strung este num rul pieselor fabricateanual. Curbele din Figura 8 delimiteaz domeniile de folosire economic a ma inilor din grupastrungurilor, în func ie de num rul pieselor identice prelucrate i de dimensiunile lor. Aceste domeniiau fost stabilite din condi ia ob inerii costului minim al prelucr rii.


Figura 6

Num rul limit de piese pentru care este ra ional, din punct de vedere economic, s setransfere prelucrarea pe strunguri mai productive este influen at în mare m sur de forma piesei i denum rul fazelor de prelucrare necesare, deci al sculelor a chietoare. Astfel, strunjirea pieselor pestrungul revolver estera ional numai dacpentru prelucrareacomplet a pieseirespective este necesarun num r mai mare descule, pentru a se folosicât mai multe dintrepozi iile pentru scule alecapului revolver. Dacprin forma ei piesanecesit pentruprelucrare pu ine scule(de exemplu numai doucu ite), utilizareastrungului revolver poates nu fie ra ional ,deoarece nu prezintavantaje fa de strunguluniversal.

Strunjireasuprafe elor cilindriceexterioare se execut deobicei în dou faze:� strunjirea de degro are, cu precizia de prelucrare pîn la treptele 12...13 ISO i cu rugozitatea suprafe eiRa 25 µm ;� strunjirea de finisare, cu precizia de prelucrare pîn la treptele 10...11 ISO i cu rugozitatea Ra 3,2 µm.

În unele cazuri, când semifabricatul este foarte precis, strunjirea se execut într-o singur etap , f rs mai fie împ r it în degro are i finisare. Aceast strunjire într-o singur etap � care în documenta iatehnologic este notat pe scurt �strunjire" � se execut pe suprafa a brut , îns cu regimuri de a chiereapropiate de regimurile de finisare.

Figura 7


La strunjirea de degro are se îndep rteaz cea mai mare parte a adaosului de prelucrare,urm rindu-se s se ob in pentru suprafe ele prelucrate, forme i dimensiuni cît mai apropiate de cele alepiesei finite. Din punctul de vedere al regimului de a chiere, strunjirea de degro are se caracterizeaz prinvalori mari ale adâncimii de a chiere i avansului,în timpul prelucr rii apar for e de a chiere mari,astfel c puterea consumat în procesul dea chiere este mare, iar sistemul tehnologic elastic(STE) este puternic solicitat. La degro are nu seurm re te în mod deosebit ob inerea preciziei icalit ii suprafe ei, condi ii care vor fi realizateulterior la finisare.

Strunjirea de finisare are rolul de a ob ine oanumit precizie i calitate a suprafe elor, iar daceste ultima opera ie, s asigure dimensiunilesuprafe ei finite. Regimul de a chiere la finisare secaracterizeaz prin adîncimi mici de a chiere,avansuri mici i viteze de a chiere mari, astfel csolicitarea sistemului tehnologic este redus . Înunele cazuri, între strunjirea de degro are i ceade finisare se introduce o strunjire intermediar , desemifinisare. Strunjirea de semifinisare estenecesar în cazul adaosurilor de prelucrare mari,care nu pot fi îndep rtate în întregime la strunjireade degro are urmat direct de finisare.

La fabrica ia de serie i de mas , strunjireade degro are a suprafe elor cilindrice ale pieselorse face pe strunguri separate, cu putere mai marefa de strungurile pe care se fac opera iile definisare; aici se ine seama i de faptul c ma inilepe care se realizeaz degro area, datorit strunjiriiunor adaosuri mari de prelucrare, cu for e dea chiere mari î i pierd precizia în decursulexploat rii i nu mai pot asigura condi iile tehnice mai ridicate impuse prelucr rii de finisare.

Figura 9

La prelucrarea suprafe elor cilindrice exterioare pe ma inile din grupa strungurilor se folosescurm toarele metode de a ezare a pieselor: a ezare între vârfuri, în mandrine de diferite tipuri, pe dorn, îndispozitive speciale.

a) Prelucrarea între vârfuri. Se prelucreaz între vârfuri, în special suprafe ele exterioare ale pieselorla care lungimea l este mult mai mare decît diametrul d (l > 6d). G urile de centrare constituie bazetehnologice pentru opera iile de strunjire i de rectificare a suprafe elor cilindrice exterioare, fiind folosite deasemenea, la controlul piesei prelucrate i la recondi ion rile la care vor fi supuse piesele. Datorit rolului pecare îl au, g urile de centrare trebuie executate cu aten ie deosebit . La centruire trebuie s se respecteurm toarele condi ii:

� conicitatea g urii s coincid cu cea a vârfului de centrare, pentru a ob ine contactul corectdintre suprafa a g urii i a vârfului i a se evita situa iile din Figura 9 care duc la uzura rapid avârfului i g urii;

Figura 8


� cele dou g uri de centrare trebuie s fie coaxiale. Dezaxarea g urilor de centrare, veziFigura 10 , face ca piesa s nu se reazeme pe vîrfuri cu întreaga suprafa a g urii de centrare, seproduce uzura rapid a g urilor i a vîrfurilor, iar adaosul deprelucrare de pe suprafa a cilindric devine neuniform pelungime;

� g urile de centrare trebuie executate pe axa geometric asemifabricatului laminat sau forjat, pentru ca adaosul deprelucrare pe suprafa a cilindric exterioar , s fie cât maiuniform repartizat; în acest fel se evit varia ia mare a valoriifor elor de a chiere, care poate conduce la erori de form alesuprafe ei exterioare prelucrate.

La prelucrarea pieselor între vârfuri, momentul de torsiunese transmite de la arborele principal al strungului (AP) la pies cuajutorul unui antrenor pentru strung i al flan ei de antrenare,Figura 11. Flan a (1) se în urubeaz pe cap tul arboreluiprincipal i este prev zut cu bol ul de antrenare (2). O vedere izometric a instal rii piesei într-unastfel de dispozitiv este prezentat în Figura 12.

Figura 11

Figura 12La prelucrarea între vârfuri a arborilor lungi, pentru a se m ri rigiditatea piesei se folosesc lunete,

deobicei cînd L > 12D. Se utilizeaz lunete fixe (Figura 13) sau mobile (Figura 14) . Luneta fix se a az peghidajele batiului, aproximativ la jum tatea piesei de prelucrat. în acest fel rigiditatea piesei se m re te de8...10 ori. Aceast m rire apreciabil a rigidit ii se datore te mic or rii lungimii dintre reazemele piesei deprelucrat. Pentru a permite prelucrarea piesei la tura ii mai ridicate, se folosesc lunete prev zute cu role saurulmen i. înainte de a ezarea în lunet , pe semifabricat se strunje te deobicei un fus ,,la suprafa curat ",pentru rezemarea piesei în lunet . În loc de a se strunji un fus, uneori pe semifabricat se monteaz o bucspecial care fixeaz pozi ia semifabricatului fa de axa de rota ie.

Figura 10


Figura 13

Figura 14Luneta mobil se fixeaz pe c rucior i se deplaseaz împreun cu acesta, în urma cu itului. Astfel

de lunete se folosesc la strunjirea arborilor lungi i sub iri.b) Prelucrarea pieselor în mandrin . Se deosebesc urm toarele categorii de mandrine: universale cu

trei bacuri, platouri cu patru bacuri, mandrine cu dou bacuri, mandrine cu buc elastic , mandrinepneumatice, hidraulice i electromagnetice;. În dispozitivele de prindere din categoria mandrinelor seprelucreaz în general piesele cu lungime relativ mic L < (5...6)D, din bar laminat , semifabricatematri ate, forjate liber sau turnate. Semifabricatul a ezat i fixat în mandrin are partea frontal liber ipoate fi prelucrat atât pe suprafa a exterioar de revolu ie, cât i pe fa a sa frontal , precum i la interior.

Universalul cu trei bacuri prezentat în Figura 15 b) realizeaz autocentrarea piesei de prelucrat, prindeplasarea radial simultan a bacurilor. Dezavantajul principal al acestor universale const în faptul c î ipierd relativ repede precizia de centrare a pieselor. Precizia de centrare a pieselor în universal este de circa0,1 mm la universalele noi i de 0,15...0,4 mm pentru cele vechi. Pentru a p stra un timp mai îndelungatprecizia de centrare a universalelor se recomand s nu se fixeze (pe cât posibil) piese cu suprafaexterioar brut , cu defecte mari de la forjare sau turnare i cu abateri mari de la forma cilindric .


Platourile cu patru bacuri se folosesc pentru prinderea pieselor rotunde cu diametre mari i pentrupiese cu form nesimetric . Cele patru bacuri se deplaseaz radial, fiind ac ionate independent unul fa dealtul. Deoarece platoul nu realizeazautocentrarea piesei, înainte deprelucrare este necesar centrareapiesei pe platou. Dac se înl turbacurile, se ob ine platoul simplu, pecare se pot prinde piese cu formasimetric cu ajutorul unor bride saucol are fixate în canalele platoului.Dup centrarea piesei pe platou seob ine o precizie de centrare de0,05...0,1 mm.

Mandrinele cu dou bacurisunt prev zute cu un urub dreapta-stânga, prin ac ionarea c ruia celedou bacuri se deplaseaz radial. Sefolosesc pentru fixarea pieselor mici,cu form neregulat (arm turi, pieseturnate, piese forjate etc.) i pentruastfel de piese f lcile mandrinei seexecut corespunz toare cu formapiesei de prelucrat.

Figura 16

Figura 17

Mandrinele cu buc e elastice se folosesc pe scar larg pentru strângerea materialului sub form debar din care se prelucreaz succesiv mai multe piese. Aceste mandrine echipeaz strungurile revolver istrungurile automate. În Figura 16 se prezint o mandrin cu buc elastic , cu fixarea prin tragerea buc ei(ca în figur ). Exist i mandrine carefunc ioneaz prin împingere. O vedereizometric a unei buc e elastice esteprezentat în Figura 17.

Avantajul buc elor elastice încompara ie cu universalul cu trei bacuriconst în aceea c nu deterioreazsuprafa a piesei fixate i asigur o preciziede centrare pân la 0,03...0,05 mm.Pentru func ionarea corect (strângeresigur ) a mandrinei cu buc elastic ipentru a se m ri durata de serviciu aacesteia, este necesar ca diametrul semifabricatului în zona de strângere în mandrin s fie suficient deprecis: toleran ele la diametru s nu dep easc precizia 12 ISO. Abaterile mari la diametrulsemifabricatului pot provoca avarii în sistemul de strîngere.

Figura 15

Figura 18


c) Prelucrarea pieselor pe dorn. Pe dorn se prelucreaz piese cu gaur central , în urm toarelecazuri:

� când trebuie s se ob in o concentricitate riguroas a suprafe elor exterioare prelucrate cu gauraprelucrat ;

� la prelucrarea pieselor care au gaura (cavitatea) neprelucrat îns pentru care trebuie s se ob ino grosime uniform a pere ilor la strunjirea exterioar ;

� la prelucrarea unor suprafe e exterioare cilindrice excentrice fa de gaur .Dornul pe care se a az piesa la rândul lui, poate fi a ezat pe ma ina-unealt între vârfuri (ca în

Figura 18 ), în universal i vârful p pu ii mobile sau în consol . Dornurile în consol se folosesc pentruprelucrarea pieselor cu lungime mic . Dup construc ia elementelor de centrare, dornurile se pot împ r i îndornuri rigide i dornuri extensibile.

1.1.1.1 Scheme de strunjire pe strunguri universalePentru arborii netezi, strunjirea de degro are nu ridic probleme deosebite. Se recomand ca adaosul deprelucrare pentru degro are s fie înl turat într-o singur trecere. Dac îns adaosul este mare i sistemultehnologic nu are rigiditate suficient , degro area se va face în mai multe treceri. Pentru arborii în trepte,prelucra i din bar laminat , strunjirea de degro are se poate executa dup mai multe scheme de prelucrare,( Figura 19 ).

Figura 19

La strunjirea dup schema din figura a), pentru ob inerea fiec rei trepte a arborelui strunjirea se faceîncepînd de la cap tul piesei i deci pentru un arbore cu trei trepte prelucrarea va necesita trei treceri. Laaceast variant , adîncimea de a chiere la o trecere i solicitarea ma inii sunt mici, iar timpul de prelucrareeste mare. La strunjirea dup schema din figura b), fiecare treapt a arborelui se strunje te separat: treaptaA din cauza adaosului de prelucrare mare se strunje te în dou treceri, treptele B i C într-o trecere. Dacîn schemele din figurile a) i b) se folose te acela i regim dea chiere, adic dac produsul n�f = const, atunci schema b) estemai avantajoas , deoarece lungimea de prelucrare este maimic i deci timpul de baz este mai mic. Schema din figura c)este o combina ie a primelor dou scheme.

La strunjirea arborilor în trepte, matri a i, la care adaosulde prelucrare este mic, se folose te schema de prelucrare dinFigura 20. La strunjirea de finisare a arborilor în trepte, ordineade prelucrare a treptelor depinde de bazele func ionale, precumi de metoda de m surare (cotare) a lungimilor treptelor. În

cazul strunjirii arborilor cu diferen e mari între diametreletreptelor, se va urm ri s se mic oreze cât mai pu in rigiditateaarborelui în timpul prelucr rii, adic s se înceap prelucrareacu treapta de diametru maxim, iar treapta cu diametrul minim s fie prelucrat ultima. La stabilireatehnologiei de strunjire a arborilor se va urm ri totodat ca timpul de baz i cel auxiliar s fie cât mai mic.

Figura 20


1.1.1.2 Scheme de strunjire pe strunguri semiautomate multicu ite.Principiul concentr rii opera iilor la strunjire se realizeaz prin prelucrarea simultan a mai multor suprafe ecilindrice cu mai multe cu ite, pe strunguri semiautomate multicu ite. Aceste strunguri se folosesc pe scarlarg la produc ia de serie i de mas . ÎnFigura 21 se prezint schema strunjirii dedegro are a unui arbore neted pe strungulsemiautomat multicu ite.

Cele trei cu ite se deplaseazsimultan, fiecare pe sectorul s u, iarlungimea cursei c ruciorului este egal cu1/3, deoarece pe c rucior sînt fixate treicu ite. în acest caz timpul de baz este :

nfllltb 321

F cînd compara ia cu timpul debaz pentru strunjirea aceleia i suprafe epe strungul universal, care este :

nfllltb21

se vede c pe strungul semiautomat multicu ite timpul de baz este de atîtea ori mai mic, câte cu itestrunjesc simultan suprafa a cilindric . Pentru strunjirea suprafe elor cilindrice exterioare pe strungulmulticu ite, se pot folosi trei scheme de prelucrare: cu avans longitudinal, cu avans de p trundere urmat deavans longitudinal, cu avanstransversal.

În Figura 22 esteprezentat schema strunjirii cuavans longitudinal. Fiecare cu iteste reglat la diametrul respectiv.Pe m sura deplas riilongitudinale a c ruciorului,cu itele intr succesiv în a chiere.

Lungimile diferitelor trepteale arborelui, care trebuie ob inuteprin strunjire sînt determinate depozi ia reciproc a cu itelor.Lungimea cursei c ruciorului port-cu ite este egal cu sumalungimilor treptelor strunjire la osingur curs de avanslongitudinal:

Lc = l1+ l2 + l3Se observ c dup schema din figura Figura 22 se pot prelucra numai arbori la care diametrele

treptelor se m resc spre mijlocul arborelui. P pu a mobil a strungului trebuie s aib o form special ,care s permit trecerea liber a cu itelor chiar cînd acestea sînt reglate foarte aproape de axa de simetrie apiesei prelucrate.

În Figura 23 se prezint schema strunjirii cu avans de p trundere urmat de avans longitudinal. Laaceast schem , cu itele încep prelucrarea semifabricatului simultan sau simultan-succesiv i nu succesivde la cap tul piesei ca la prima schem . La început c ruciorul se deplaseaz în sens transversal, primindcomanda de la un mecanism special de copiere, pîn la adâncimea necesar i apoi c ruciorul sedeplaseaz în direc ie longitudinal . Lungimea cursei longitudinale a c ruciorului Lc este egal cu lungimeatreptei celei mai lungi:

Lc = lmax

Figura 21

Figura 22


Aceast metod se poate folosi cu condi ia ca întregul adaos de pe fiecare treapt s poat fiîndep rtat într-o singur trecere. O variant a acestei metode este ar tat în Figura 24. Aici, pentrumic orarea lungimii cursei c ruciorului,treapta mai lung l1 se strunje te cudou cu ite (în general se pot folosimai mult de dou cu ite). Pentru piesadin aceast figur este respectatcondi ia:

21

32lll

i în acest caz lungimea curseic ruciorului este egal cu lungimeatreptelor mai scurte, adic :

32 lllc

Schema de strunjire cu mai multecu ite reglate pe aceea i treapt seutilizeaz mai ales pentru strunjirea dedegro are. În Figura 25 se prezintschema strunjirii cu avans transversal.La aceast schem , fiecare cu itprelucreaz suprafa a respectivnumai cu avans transversal, iar l imea cu itelor corespunde suprafe ei prelucrate. Aceast metod se poatefolosi la prelucrarea fusurilor scurte cilindrice, conice sau profilate ale arborilor. Strungurile multicu ite se potfolosi atât pentru strunjirea de degro arecât i pentru cea de finisare. Preciziastrunjirii de degro are pe strungul multicu itse încadreaz în treptele 12...13 ISO, iarprecizia strunjirii de finisare în treapta deprecizie 11 ISO.

1.1.2 Strunjirea suprafe elor coniceexterioare.

Suprafe ele conice exterioare se pot strunjipe strunguri universale, pe strungurirevolver, pe strunguri carusel i pestrunguri cu CNC.

1.1.2.1 Pe strunguri universaleSuprafe ele conice exterioare seprelucreaz : prin deplasarea transversala p pu ii mobile, prin rotirea saniei port-cu it, cu rigle de copiat, cu cu ite late.a) Prin deplasarea transversal a p pu iimobile. Se folose te la prelucrarea suprafe elor conice lungi cu conicitate mic , pentru motivul cdeplasarea pe direc ie transversal a p pu ii mobile este limitat . Corpul p pu ii mobile, Figura 26 , sedeplaseaz perpendicular pe linia vârfurilor strungului cu distan a h, i datorit acestei deplas ri axasemifabricatului formeaz un anumit unghi cu linia vârfurilor. Ca urmare, la mi carea de avans longitudinal ac ruciorului, cu itul va prelucra o suprafa conic . Deplasarea h a vârfului p pu ii mobile este:

sinlhunde este jum tate din unghiul la vârf al conului. Se observ c :

ldDtg

2i deci,

Figura 23

Figura 24


cos2 l

dDLh

sau:

cos2

KLh

în care m rimeatg

ldDK 2

se nume te conicitate conform STAS 2285-71. Pentru toate valorile K< 8°10', adic pentru toate valorile conicit ii K 1:3,5 , avem cos > 0,99. Prin urmare, dac este admis oeroare de ordinul a 1%, atunci se ob ine:

ldDLKLh

2cos

2În cazul particular când l = L, adic piesa are suprafa conic pe toat lungimea, deplasarea necesar ap pu ii mobile este :

ldDKlh

2

Figura 25Figura 26

Dezavantajul acestei metode este c g urile i vârfurile de centrare se uzeaz neuniform, deoarecerezemarea nu se face corect pe întreaga suprafa a g urilor de centrare. Pentru a evita uzura neuniform ag urilor de centrare se pot folosi vârfuri sferice. De asemenea, datorit faptului c adâncimea g urilor decentrare nu este identic la toate piesele din lot, se va ob ine o valoare variabil a conicit ii suprafe eistrunjite la diferite piese ale lotului.

b) Prin rotirea saniei portcu it a c ruciorului. Metoda se folose te pentru strunjirea suprafe elorconice exterioare i interioare precise, cu lungime mic , ca în Figura 27. Lungimea conului este limitat decursa saniei portcu it. Sania portcu it este rotit în jurul axei verticale cu unghiul . Unghiul de rotire secite te pe scala circular a pl cii rotative pe care este montat sania portcu it. Avansul saniei portcu it estemanual, de aceea metoda are o productivitate mic i se folose te la produc ia de serie mic i individual .


Figura 27

Figura 28

c) Cu ajutorul riglei de copiat. Aceast metod se folose te la prelucrarea suprafe elor conice cuînclina ie mic i lungime mare, ca în Figura 28. Rigla (1) se fixeaz la înclina ia necesar pe placa (2)ata at la batiu. Pe rigl se deplaseaz patina (3) solidarizat printr-un bra cu sania transversal . Avansultransversal este decuplat. La deplasarea longitudinal cu avans automat a c ruciorului, cu itul (4) esteobligat de deplasarea patinei (3) pe rigla de copiat s se deplaseze simultan i în direc ia transversal ,ob inânduse suprafa a conic .

d) Strunjirea cu cu ite late. Metoda se folose te pentru suprafe e conice cu lungimea generatoarei depân la 50...70 mm. Cu itul se fixeaz cu t i ul paralel cu generatoarea conului i strunjirea se face numaicu avans transversal, ca în Figura 29 , a). Sau b). În Figura 29 , b).se prezint o strunjire cu un cu it profilatprismatic.

Figura 29

1.1.2.2 Pe strunguri revolverPrelucrarea suprafe elor conice exterioare se poate face cu cu ite late cu t i înclinat în cazul unor suprafe escurte, sau cu dispozitiv de copiere pentru suprafe e cu lungime mare. În Figura 30 se prezint schema unuidispozitiv pentru strunjire conic prin copiere pe strung cu disc revolver. Pe peretele din spate al batiului sefixeaz rigla de copiat (1) care este urm rit de un urub (2), solidarizat printr-un suport cu discul revolver(3). În timpul deplas rii longitudinale cu avans automat a capului revolver, urubul (2) oblig discul portsculs se roteasc astfel încât cu itul se va îndep rta de axa piesei care se prelucreaz , realizând suprafa aconic . În timpul strunjirii, urubul de copiere este ap sat pe rigla de copiat manual, de la roata de mîn


pentru rotirea discului portscul . Pe acela i principiu de lucru se realizeaz i strunjirea suprafe elor profilatepe strungul revolver, ablonul având profilul necesar.

Figura 30 Figura 31

Pe strungurile cu turel -revolver struujirea suprafe elor conice se face, de asemenea, cu dispozitive cu riglde copiat.

1.1.2.3 Pe strunguri caruselStrunjirea suprafe elor conice se poate realiza prin înclinarea saniei portscul vertical cu un unghi egal cujum tate din unghiul la vârf al conului, ca în Figura 31. Prin aceast metod se pot strunji suprafe e coniceexterioare i interioare cu unghiul de înclinare în limitele de la 0° la 45°. În cazul unor suprafe e cu unghi lavârf mai mare de 45°, se înclin sania port-scul i totodat se recurge la cuplarea simultan a avansuluivertical i a celui orizontal, ca în Figura 32.

Datorit înclin rii saniei i compunerii avansurilor, se ob ine avansul rezultant f, paralel cugeneratoarea conului. Este necesar s se determine valoarea unghiului de înclinare al saniei, fiind alesevalorile avansurilor �a" i ,,b". Se observ c :

sin)90sin(b

aa

cossinab

deci:cosarcsin

ab

Pentru suprafe ele conice scurte, cu lungimea generatoarei pîn la 50...70 mm se pot folosi cu itelate cu t i ul a ezat paralel cu generatoarea conului. Prelucrarea cu astfel de cu ite se execut cu avansurimici i vitez de a chiere mic . Valoarea avansului se ia de 0,01...0,08 mm/rot în func ie de l imeasuprafe ei prelucrate.

Suprafe ele conice se pot de asemenea strunji pe strungul carusel cu ajutorul unor dispozitive decopiat. Exist dispozitive de copiere universale cu care se pot prelucra atât suprafe e conice, cât isuprafe e profilate de diferite forme. De remarcat c la majoritatea ma inilor-unelte moderne cu comandnumeric (MU-CNC), func iile dispozitivelor de copiat sau strunjit conic au fost preluate ce controler.


Figura 32 Figura 33

1.2 Frezarea suprafe elor cilindrice l conice exterioareFrezarea suprafe elor cilindrice i conice exterioare, se execut pe ma ini-unelte moderne cu comandnumeric (MU-CNC), de obicei centre de prelucrare prin strunjire sau frezare.

1.3 Rectificarea suprafe elor cilindrice l conice exterioareRectificarea este utilizat frecvent ca opera ie final pentru ob inerea unei mari precizii dimensionale i aunei calit i superioare a suprafe ei. Rectificarea suprafe elor cilindrice i conice exterioare ale pieselorc lite este procedeul cel maieconomic i de multe ori singurulposibil pentru ob inereacondi iilor tehnice prescrise. Lasemifabricatele turnate saumatri ate foarte precis, cuadaosuri minime de prelucrare,rectificarea se poate folosi pentruprelucrarea semifabricatuluinetratat termic, direct ca opera iede finisare, f r o prelucrareprealabil prin strunjire.

1.3.1 Rectificareasuprafe elor cilindriceexterioare.

Rectificarea suprafe elorcilindrice exterioare se poateface pe ma ini de rectificatrotund, pe ma ini de rectificatuniversal i pe ma ini derectificat f r vârfuri. Pe ma inilede rectificat rotund i universal,rectificarea suprafe elor cilindriceexterioare se face deobicei întrevârfuri. În Figura 34 se prezinto ma in -unealt de rectificatcilindric exterior cu CNC, cu urm toarele axe: X � axa p pu ii de rectificat, Z � sania piesei, U � capul dem surare a pozi iei transversale, V � comanda capului de m surare a diametrului piesei, W � pozi ionarealongitudinal a capului de m surare a diametrului.

Figura 34


1.3.1.1 Rectificarea între vârfuriCa procedee de rectificare între vârfuri se deosebesc:

a) Rectificarea cu avans longitudinal, prezentat în Figura 33. La acest procedeu piesa de rectificatfixat între vârfuri efectueaz mi carea de rota ie i mi carea de avans longitudinal alternativ. Avansultransversal se execut la sfâr itul fiec rei curse sau a unei curse duble. La unele construc ii de ma ini derectificat, mi carea de avans longitudinal este executatde p pu a port-piatr . Pentru ob inerea formei i calit iide suprafa necesare, se fac treceri suplimentare f ravans transversal la sfîr itul prelucr rii (treceri denetezire) care se continu pîn cînd nu mai apar scîntei(STE-ul se detensioneaz ). Rectificarea se poateefectua în dou opera ii (faze) : degro are i finisare.Rectificarea de degro are i cea de finisare pot constituidou faze succesive ale unei singure opera ii, dacprelucrarea se execut de la început pîn la sfâr it peaceea i ma in f r scoaterea piesei de prelucrat, saudou opera ii diferite, dac rectificarea de finisare seexecut separat pe o ma in de rectificat mai precis .Ultima variant este ra ional la prelucrarea pieselor înserii mari i în cazul unor condi ii ridicate de precizie asuprafe ei rectificate.

b) Rectificarea cu avans longitudinal cu o singur trecere, este prezentat în Figura 35. Acestprocedeu se folose te ca rectificare de degro are, la care întregul adaos de prelucrare, 0,1...0,4 mm, seîndep rteaz într-o singur trecere, discul abraziv fiind reglat la dimensiunea necesar . Deoarece disculabraziv se uzeaz foarte intens pe muchia din stînga, el se ascute de la început sub un unghi mic de circa2°, pe o lungime de 6...12 mm. Pentru ob inerea unei dimensiuni precise, se recomand ca dup rectificareaîntr-o singur trecere s se fac câteva treceri de finisare prin metoda obi nuit , cu adâncime mic dea chiere.

În cazul arborilor în trepte, pentru a se ob ine acela i diametru pe toat lungimea unei trepte,rectificarea se începe dinspre treapta cu diametrul mai mare, ca în Figura 36. Prelucrarea va începe printr-un avans transversal pân la diametrul necesar i apoi se va cupla avansul longitudinal automat.

Figura 36 Figura 37

c) Rectificarea prin p trundere este prezentat în Figura 37. La acest procedeu rectificarea seexecut numai cu avans de p trundere, efectuat de discul abraziv, care are l imea ceva mai mare decâtlungimea treptei. Procedeul se folose te pentru rectificarea suprafe elor scurte la produc ia de serie mare ide mas . Ma inile de rectificat prin p trundere sunt prev zute cu una sau mai multe p pu i port-piatr . Pearborele principal al p pu ilor port-piatr pot s se fixeze una sau mai multe pietre abrazive. Existen a maimultor p pu i de rectificat m re te productivitatea i asigur ob inerea preciziei prescrise pentru diferitelesuprafe e rectificate simultan ale piesei. Rectificarea între vârfuri a pieselor cu lungime mare se face cusprijinirea pe lunete al c ror num r trebuie s fie mai mare decît la strunjire. Astfel, pentru l/d > 5,rectificarea se face folosind o lunet , pentru l/d 10...15 sunt necesare dou lunete. La sprijinirea pe lunet ,

Figura 35


partea din suprafa care este îndreptat spre discul abraziv este liber , astfel încât luneta nu împiedictrecerea discului abraziv pe întreaga lungime a suprafe ei care se rectific .

Figura 38

Figura 39Figura 40

1.3.1.2 Rectificarea f r vârfuriO ma in -unealt de rectificat cilindric f r centre (vârfuri) este prezentat în Figura 38, unde se observ : 1� panoul de comand , 2 � dispozitivul de profilare a discului de rectificat, 3 � p pu a de rectificat, 4 � disculde rectificat, 6 � piesa, 7 � p pu a discului de antrenare, 8 � dispozitiv de profilare a discului de antrenare, 9� sania p pu a discului de antrenare, 10 � disc de antrenare, 11 � suport, 12 � batiu, 14 � sania p pu ii derectificat.

La rectificarea f r vârfuri piesa se introduce liber, f r fixare, între dou discuri abrazive carese rotesc în acela i sens, ca în Figura 39. Dintre acestea, discul 1 cu diametrul mai mare, este disculrectificator, iar discul 2 cu diametrul mai mic este discul conduc tor care rote te piesa. Piesa sesprijin pe rigla de ghidare 3. Discul conduc tor se deosebe te de discul rectificator nu numai cadiametru, dar i prin aceea c este executat cu un anumit tip de liant care s asigure un coeficient defrecare cât mai mare i deci o for de frecare cât mai mare, necesar rotirii piesei. Rigla de ghidarese a az în a a fel încât axa piesei de prelucrat s se afle deasupra liniei care une te centreleambelor discuri, cu o anumit m rime h, care se recomand s se ia:

510dh

unde d este diametrul piesei de prelucrat.


Dac axa piesei de prelucrat s-ar afla pe linia care une te centrele discurilor abrazive, ar apare oeroare de form a suprafe ei rectificate, anume: poligonalitatea, vezi Figura 40 . Dimpotriv , dac axa pieseiar fi cu mult mai sus de linia centrelor (peste valorile optime recomandate), atunci ar ap rea vibra iiconducînd la m rirea ovalit ii suprafe ei rectificate. Celedou discuri abrazive se rotesc cu tura ii diferite: disculconduc tor are o vitez de 0,4...0,5 m/s, în timp ce disculrectificator are viteza de 30...35 m/s, valoarecaracteristic rectific rii obi nuite. Rectificarea f rvârfuri se poate realiza prin urm toarele metode:

a) Rectificarea cu avans longitudinal, la carepiesa avanseaz în lungul axei sale, astfel c intr întrediscuri pe o parte a ma inii i iese în partea opus .Pentru realizarea acestei mi c ri de avans longitudinal apiesei, este necesar ca discul conduc tor s se a ezeînclinat la unghiul fa de discul rectificator, ca în Figura41. Se recomand valorile = 5...6° pentru degro are i

= 0,5...1,0° pentru finisare. Viteza periferic a disculuiconduc tor vdc se descompune în dou componente :

vp = vdc cosunde vp este viteza periferic a piesei i:

va =vdc sinunde va este viteza mi c rii longitudinale, de avans apiesei. În realitate, datorit influen ei discului rectificator, care rotindu-se cu vitez mare accelereaz rotireapiesei, viteza periferic a piesei este ceva mai mare i anume :

vp=(1 + ) vdc cosîn care = 0,04...0,07. Pe de alt parte, datorit alunec rii care se produce, viteza mi c rii de avans estemai mic i va fi:

va = vdc sinîn care este coeficientul de alunecare i se ia 0,9...0,98. Cu cât unghiul este mai mare, cu atât m rimeavitezei de avans longitudinal este mai mare care duce la înr ut irea calit ii suprafe ei rectificate. Aceastmetod de rectificare se folose te deobicei pentru piese cu form cilindric , f r gulere.

b) Rectificarea cu avans longitudinal pân la opritor, se folose te în cazurile în care piesa derectificat are la cap t un guler sau o treapt cu diametru mai mare. La rectificarea pîn la opritor, unghiul deînclinare al discului este mic, de circa 0,5°, astfel c avansul longitudinal este mult mai mic decît larectificarea obi nuit cu avans longitudinal. Schema metodei este prezentat în Figura 42. Piesa la începutse rectific cu avansul longitudinal fl, i în momentul când atinge opritorul 1, discul conduc tor se retrage îndirec ia s ge ii ft iar piesa este eliberat .

Figura 42 Figura 43

c) Rectificarea cu avans transversal, Figura 43. La aceast metod discul conduc tor efectueaz omi care de avans transversal continuu, perpendicular pe axa longitudinal a piesei de rectificat. Axele

Figura 41


discurilor abrazive sînt paralele sau, uneori, axa discului conduc tor are o înclina ie de circa 0,5...1,0°, înscopul de a crea o for axial care s apase piesa pe opritorul (1), asigurîndu-se astfel fixarea pozi iei axialea piesei. Dup terminarea rectific rii piesei, cînd s-a atins dimensiunea necesar , discul conduc tor seretrage, piesa este scoas i se introduce o nou pies . Rectificarea cu avans transversal se folose te maiales pentru piesele cu guler, pentru suprafe ele conice sau profilate.

Figura 44

1.3.2 Rectificarea suprafe elor conice exterioare.Suprafe ele conice exterioare se pot rectifica:

� pe ma ini de rectificat rotund exterior între vîrfuri, în cazul conicit ilor mici;� pe ma ini de rectificat universal, pentru conicit i mari;� pe ma ini de rectificat f r vârfuri, pentru suprafe e scurte.

Pe ma inile de rectificat rotund exterior obi nuite, rectificarea suprafe elor conice cu conicitate mic seexecut prin rotirea mesei port-pies , ca în Figura 44, cu jum tate din unghiul la vârf al conului. Rectificarease realizeaz prin metoda obi nuit a avansului longitudinal, executat de masa ma inii. Rotirea maximposibil a mesei este de ±10° deci se poate rectifica o suprafa conic cu unghiul la vîrf de maxim 20°.


Ma inile de rectificat universal se deosebesc de ma inile de rectificat rotund exterior obi nuite prinaceea c p pu a port-disc i p pu a port-pies au posibilitatea de a se roti în plan orizontal, ceea ce permiterectificarea suprafe elor conice cuconicitate mare. Schemele delucru pentru rectificareasuprafe elor conice scurte pema ini de rectificat universal sunt:

- cu rotirea p pu ii port-pies , ca în Figura 45, pentrupiese care nu se prind între vârfuri;

- cu rotirea p pu ii port-disc ca în Figura 46, pentru pieseprinse între vârfuri.

La lucrul dup schema dinFigura 45 , avansul longitudinaleste efectuat de masa ma inii, iaravansul de p trundere de p pu aport-disc. În cazul schemei dinFigura 46 , avansul longitudinaleste efectuat de p pu a port-disc,iar avansul în adâncime se asigurprin deplasarea mesei sprestânga. Pe ma inile de rectificatuniversal se pot rectifica isuprafe e conice exterioare lungiprin înclinarea mesei ca în Figura44 , îns pentru conicit i mici. Înunele cazuri, suprafe ele conice exterioare scurte se rectific între vârfuri, prin procedeul de p trundere, cudiscuri abrazive conice, profilate la unghiul respectiv. L imea discului trebuie s fie mai mare decâtlungimea conului de prelucrat. Pentru îmbun t irea calit ii suprafe ei rectificate prin acest procedeu, serecurge la efectuarea unor mi c ri oscilatorii longitudinale ale discului abraziv.

Figura 46Pe ma inile de rectificat f r vârfuri, suprafe ele conice scurte se rectific numai cu avans

transversal, f r mi care de avans longitudinal, dup schema din Figura 47. Axa discului conduc tor esteînclinat cu 0,5...1,0° pentru a crea for a de ap sare a piesei pe opritorul 1. Rigla de ghidare 4 are suprafa ade a ezare înclinat sub un unghi egal cu jum tate din unghiul la vrâf al conului, pentru a sprijini piesa petoat lungimea generatoarei suprafe ei conice. Lungimea suprafe ei de reazem a riglei trebuie s fie cu15...20 mm mai mare decât lungimea conului piesei. La discul rectificator conic, por iunea cu diametrul maimic lucreaz la sarcin mai mare i se uzeaz mai repede. De aceea, este necesar corectarea frecvent adiscului rectificator i a discului conduc tor. Pentru mic orarea num rului de corect ri se recomand

Figura 45


folosirea unor discuri conduc toare cu duritate foarte mare. Corectarea discurilor pe con se realizeaz duprigle de copiat.

Figura 47

1.4 Procedee de netezire a suprafe elor cilindrice exterioarePentru ob inerea unei suprafe e cilindrice exterioare precise i foarte netede, se folosesc diferite procedeede netezire, în func ie de cerin ele impuse i de felul piesei: strunjirea de netezire, lepuirea (rodarea), supra-netezirea i lustruirea.

1.4.1 Strunjirea de netezire.Strunjirea de netezire se nume te i strunjire fin i se folose te ca prelucrare final mai ales pentru piesedin metale i aliaje neferoase (aliaje de aluminiu, bronz, alam ) i par ial pentru piese din font i o el,înlocuind opera ia de rectificare. Se cunoa te c rectificarea aliajelor neferoase este mult mai dificil decît ao elului i fontei, datorit îmbîcsirii discului abraziv cu a chiile deta ate din pies . Strunjirea de netezireasigur treapta de precizie 6 ISO, iar la prelucrarea cu diamant a neferoaselor, treapta de precizie 5 ISO irugozitatea Ra 0,8...0,2 m. Strunjirea de netezire se efectueaz cu cu ite cu vârf de diamant sau armate cupl cu e din carburi metalice. Spre deosebire de strunjirea obi nuit , strunjirea de netezire se caracterizeazprin folosirea unor viteze de a chiere mari (100...3000 m/min), avansuri mici (0,01...0,15 mm/rot) i adâncimimici de a chiere (0,05...0,3 mm). Pentru cu ite din carburi metalice viteza de a chiere se recomand de120...300 m/min iar pentru cu ite cu vîrf de diamant de 2.000...3.000 m/min. Strunjirea de netezire se facepe strunguri rapide care au tura ii ale arborelui principal de la 2.000...20.000 rot/min i din acest motivstrungurile trebuie s corespund unor condi ii deosebite în ce prive te precizia, rigiditatea i stabilitatea lavibra ii în timpul a chierii, jocuri reduse în lag rele arborelui principal.

Cu itele cu vârf de diamant constau din dou p r i: corpul din o el i vârful din diamant. Cristalul dediamant în greutate de 0,5...1,2 karate (1 karat = 200 mg) prelucrat prin lefuire pentru ob inerea unghiurilornecesare ale p r ii a chietoare, se fixeaz prin lipire cu alam sau cupru pe corpul cu itului. Diamantul sereascute de 6...15 ori i se poate folosi pîn la greutatea de 0,1 karate. Cu itele cu diamant au propriet ia chietoare superioare în compara ie cu cu itele cu pl cu e din carburi metalice, dar se folosesc mai alespentru aliaje neferoase, pentru c diamantul nu suport for e mari de a chiere i din cauza fragilit ii salemari, se poate sparge.

Pentru a se ob ine o calitate bun a suprafe ei i o precizie dimensional ridicat , este obligatoriu castrunjirea de netezire s se execute dup strunjirea de finisare. De obicei strunjirea de netezire se face îndou faze la aceea i prindere a piesei. În prima faz se îndep rteaz 75% din adaosul de prelucrare iar înfaza a doua 25%.

1.4.2 Lepuirea (rodarea)Lepuirea serve te ca opera ie de netezire final a suprafe elor care au fost în prealabil rectificate.Prelucrarea se efectueaz cu ajutorul unei pulberi abrazive fine imprimate pe scula de rodat sau interpusliber între piesa de prelucrat i scul ; se folosesc de asemenea, paste abrazive aplicate pe scul . Prindeplasarea relativ a sculei de rodat i piesei, în prezen a pulberii abrazive, se îndep rteaz particolele demetal. Materialul sculei de rodat i abrazivul se aleg în func ie de metoda de lepuire, care poate fi:


- lepuire cu abrazivi liberi, nep trun i, folosind un material abraziv moale: var de Viena, oxid de crom,care nu p trund în timpul procesului nici în suprafa a sculei i nici în cea a piesei, ac ionând tot timpul liber.Scula de rodat este din material cu duritate mare, de exemplu o el c lit. Ca lichid de ungere care con ine însuspensie granule abrazive, se folose te un amestec de ulei de ma ini cu benzin sau petrol;

- lepuire cu abrazivi p trun i în prealabil în suprafa a sculei. În acest caz scula de rodat se executdin metale moi: cupru, plumb, aliaje moi, care re in în bune condi iuni granulele abrazive. Abrazivul folositpoate fi: pulbere de diamant, carbur de siliciu, electrocorindon, carbur de bor. Granulele abrazive trebuies fie imprimate în prealabil în suprafa a sculei, f r a fitocite;

- lepuire cu paste abrazive. La aceast metodse folosesc paste abrazive care exercit nu numai oac iune mecanic , ci i o ac iune chimic asuprasuprafe ei de prelucrat i anume oxideaz suprafa a.Pelicula de oxid care se formeaz este îndep rtatu or de scul în mi carea ei. Pastele pot avea diferitecompozi ii: granule de oxid de crom i ca liant acidoleic sau stearic. Sub ierea pastei se face prinad ugare de petrol, pentru scule din font , sau ulei dema ini pentru scule din o el.

Lepuirea se poate executa mecano-manual saumecanic. La lepuirea mecano-manual una dintremi c ri, de regul a sculei, se face manual, iar a douaprintr-o ac ionare mecanic . Pentru lepuirea mecano-manual a suprafe elor cilindrice exterioare scula derodat se prezint sub forma unei buc e, ca în Figura 48. în interiorul buc ei cilindrice se afl inelul elastic 2care se poate regla la diametrul necesar cu ajutorul uruburilor 3. Piesa de rodat este prins în universalulma inii-unelte i execut mi carea de rota ie, iar scula de rodat se deplaseaz manual cu ajutorul mânerelor4 în lungul suprafe ei cilindrice exterioare a piesei.

Lepuirea mecanic se face pe ma ini speciale de lepuit. În Figura 49 este dat schema unei ma inide lepuit vertical. Ma ina este prev zut cu doudiscuri din font 1 i 2 care sînt rodate perfect unulfa de altul i care se rotesc în sensuri opuse, cutura ii diferite. Între discurile de rodat se afl unplatou-suport 3 în care sînt executate loca uripentru introducerea pieselor cilindrice care seprelucreaz . Platoul-suport prime te mi carea derota ie de la bol ul 4, excentric fa de axadiscurilor, loca urile în care se introduc piesele sîntînclinate cu un unghi fa de direc ia radial aplatoului-suport, cu scopul ca piesele în afar derostogolire în jurul axei lor s alunece fa de disculde rodat, pentru a asigura a chierea. Disculsuperior 1 exercit o anumit ap sare asuprapieselor. Pentru a ezarea pieselor discul superiorse deplaseaz lateral.

Valoarea unghiului de înclinare aloca urilor influen eaz calitatea suprafe ei rodate:prin m rirea lui se înr ut e te calitatea suprafe eiîns precizia de prelucrare nu este afectat . Serecomand pentru rodarea prealabil = 15°, iar larodarea final 6°. Ma inile de lepuit cu doudiscuri se folosesc atît pentru lepuirea suprafe elor cilindrice exterioare cât i a suprafe elor plan-paralele.Prin rodare se asigur o calitate foarte bun a suprafe ei, Ra=0,05...0,012 m i o precizie foarte ridicat ,treapta de precizie 5 ISO. O condi ie important pentru ob inerea acestor rezultate, este ca înainte delepuire piesele s fie prelucrate în treapta de precizie 6 ISO, iar rugozitatea Ra înainte de lepuire s nudep easc valorile 1,6...0,4 m.

Figura 48

Figura 49


1.4.3 Supranetezirea (vibronotezirea)Supranetezirea se folose te pentru ob inerea unor suprafe e cilindrice exterioare cu calitate foarte bun , maiales în atelierele cu produc ie de serie mare i de mas . Opera ia se realizeaz cu bare abrazive cusec iune dreptunghiular , fixate într-un cap de supranetezire, care are mi c ri rectilinii alternative vibratorii,scurte, în lungul suprafe ei,în timp ce piesa are omi care lent de rota ie, a acum se prezint în Figura50. Datorit corela ieimi c rilor, fiecare granulabraziv nu trece de douori pe aceea i traiectorie,dup cum se vede în Figura51. Capul de supranetezireeste montat pe strung saupe ma in de rectificat.Solu ia constructiv a unuicap de vibronetezire este prezentat în Figura 52. În firmele cu produc ie de mas se folosesc ma inispeciale pentru supranetezire. Lungimea cursei barelor abrazive este de 1...6 mm, iar viteza mi c riialternative vibratorii este de cel mult 5...7 m/min. Viteza mi c rii de rota ie a piesei se recomand :

- la începutul ciclului de lucru:vrot = (2...4) valt

- la sfîr itul ciclului de lucru:vrot = (8...16) valt

unde vrot este viteza mi c rii de rota ie a piesei, iar valt este viteza mi c rii rectilinii alternative.

Figura 51

Figura 52

În afar de mi c rile vibratorii scurte, la prelucrarea suprafe elor lungi, dispozitivul cu barele abraziveexecut i un avans longitudinal în lungul axei piesei. Barele abrazive sunt ap sate pe suprafa a piesei dec tre un arc, iar for a de ap sare trebuie astfel reglat încît presiunea specific s nu dep easc 1...3daN/cm2.

Figura 50


O influen mare asupra desf ur rii procesului o are ungerea în timpul prelucr rii. Pelicula de uleieste rupt u or de c tre vîrfurile micro-neregularit ilor la începutul procesului, iar la sfâr it, când micro-neregularit ile se netezesc, pelicula devine continu i preia întreaga ap sare a barelor abrazive, granuleleabrazive înceteaz s mai vin în contact cu suprafa apiesei i procesul de a chiere înceteaz de la sine.

Barele abrazive pot avea l imea maxim de 30 mm,valoare care nu trebuie dep it , deoarece la l imi mai marilichidul de ungere nu p trunde între materialul abraziv isuprafa a piesei, apare o frecare uscat urmat de tocireamai rapid a granulelor abrazive. Ca lichid de ungere se iaun amestec format din 80...90% petrol i 10...20% uleimineral de vâscozitate medie. Se impune o filtrare perfecta lichidului de ungere. Înainte de supranetezire suprafa aeste prelucrat prin rectificare sau strunjire fin . Dupsupranetezire se ob ine o rugozitate a suprafe ei Ra =0,012 m.

M rimea stratului de metal îndep rtat lasupranetezire este cuprins în limitele toleran ei la diametrul suprafe ei finite i de aceea nu se prevede unadaos special pentru supranetezire. Aceast opera ie îmbun t e te numai micro-geometria suprafe ei.Deoarece capul de supranetezire are o fixare nerigid , macro-geometria suprafe ei r mâne neschimbat .Din acest motiv precizia formei geometrice, ca i a dimensiunii, trebuie realizat la opera ia precedent .

1.4.4 LustruireaLustruirea este un procedeu de netezire care are numai scopul realiz rii. unei calit i foarte bune asuprafe ei. Precizia dimensiunii i a formei geometrice nu pot fiîmbun t ite, urmînd a fi realizate integral la opera iilepremerg toare. Pentru lustruirea suprafe elor cilindrice exterioare sefolosesc benzi din pânz pe care sunt aplica i în prealabil abrazivi.Schema de lucru este prezentat în Figura 53. Piesa 1 executmi carea de rota ie. Banda abraziv înf oar rola de antrenare 2 irola de ghidare 3, executând o mi care în sensul s ge ii. Întindereabenzii se realizeaz cu rola 4. Ap sarea se ob ine prin deplasareamecanismului cu band în direc ia radial a piesei. Dup acestprincipiu lucreaz ma inile de lustruit fusurile paliere i manetoaneale arborilor coti i.

Lustruirea prezint dezavantajul c nu permite realizareacondi iilor de precizie a dimensiunilor i formei, îns comparativ cuvibronetezirea, are avantajul c banda flexibil permite i lustruireazonei de racordare a fusurilor i manetoanelor cu bra ele arboreluicotit, ceea ce nu se poate reanza la vibronetezirea cu bare abraziverigide.

2 Prelucrarea suprafe elor cilindrice l conice interioareSuprafe ele cilindrice interioare sau g urile cilindrice se g sesc aproape la toate tipurile de piese în fabrica iade ma ini. G urile conice se utilizeaz pentru fixarea i îmbinarea unor organe de ma ini, loca uri conicepentru fixarea sculelor cu coad conic etc. La stabilirea tehnologiei de prelucrare a g urilor trebuie s sein seama de precizia i rugozitatea care se cer acestor suprafe e, precum i de dimensiunile lor.

Prelucrarea g urilor se poate face prin burghiere, l rgire, adâncire, alezare, strunjire interioar , bro are,rectificare, honuire. G urile pot fi ob inute prin burghiere în material plin, urmat de opera iile necesarepentru ob inerea condi iilor tehnice prescrise, sau prin l rgirea unor g uri realizate sub form brut printurnare sau forjare. În func ie de raportul dintre lungime i diametru, g urile pot fi: g uri normale daca I/d 5i g uri adinei dac l/d > 5.

2.1 Burghierea g urilorBurghierea este opera ia care are ca scop tehnologic executarea uniei g uri în material plin, când adaosulde prelucrare ocup toat gaura, ca în Figura 54. Burghierea în material plin asigur preciziile treptelor11...13, func ie de calitatea ascu irii burghiului, i o rugozitate a suprafe ei Ra 12,5...6,3 m. Pentru g urile

Figura 53

Figura 54


cu precizie sc zuta prelucrarea se reduce la o singur burghiere, pe cînd în cazul g urilor precise burghiereareprezint o prelucrare de degro are, fiind urmat de prelucr ri ulterioare ale g urii.

Burghiele elicoidale standardizate se fabric cu diametrul maxim de 80 mm. În mod frecvent îns ,burghiele elicoidale se folosesc pentru g uri cu diametrul pân la 50 mm, deoarece g urile cu diametre maimari se pot ob ine la elaborarea semifabricatului. În cazul unor diametre mari, t i ulul transversal alburghiului determin producerea unei valori mari a for ei axiale la burghiere, de aceea g urile cu diametrulmai mare de 30 mm se prelucreaz prin dou g uriri: o preg urire cu un burghiu cu Ø = (0,6...0,7)d, dupcare urmeaz g urirea la diametrul final. Pe de alt parte, în cazul g urilor mici, burghiul posed rezisteni rigiditate redus la torsiune i încovoiere, de aceea g urile cu diametre sub 5 mm se execut cu avans

manual, daca ma ina nu este prev zut cu dispozitiv de limitare a for ei de avans.

Figura 55

Figura 56

Figura 57

Figura 58


Figura 59


Figura 60

Figura 61

Figura 62

2.1.1 Ma inile-unelte.Opera iile de burghiere se pot efectua pe ma ini de g urit de mas , ma ini de g urit verticale (cu coloansau montant), ma ini de g urit radiale, ma ini de alezat i frezat orizontale, ma ini de g urit în coordonate ima ini-unelte agregat. De asemenea, burghierea se execut pe ma inile din grupa strungurilor: strunguri-revolver, strunguri automate, strunguri universale (la fabrica ia individual ). Schema bloc a diferitelor tipuride ma ini de g urit este prezenta în Figura 63, unde: a) ma in de g urit de atelier, b) ma in de g urit cucloan transportabil , c) ma in de g urit cu cloan , d) ma in de g urit cu cap revolver, e) ma in de g uritcu cap multiaxe, f) ma in de g urit radial , g) ma in de g urit în coordonate, h) ma in de g urit adâncvertical , i) ma in de g urit adânc orizontal , k) ma in de g urit de precizie.

Alegerea tipului de ma in este determinat de dimensiunile g urilor, configura ia i dimensiunile(respectiv masa) pieselor i pozi ia g urilor fa de suprafe ele principale de a ezare ale piesei. Ma inile deg urit de mas se folosesc pentru g uri cu diametre pin la 10 mm, avansul fiind manual. Ma inile de g uritcu coloan se folosesc pentru prelucrarea pieselor mici i mijlocii cu diametrele g urilor pîn la 40 mm. Îngeueral, se recomand ca pe aceste ma ini s se prelucreze piese cu masa pîn la 30 kg, inclusiv


dispozitivul. Pentru burghierea g urilor cu masa peste 30 kg, trebuie s se foloseasc ma inile de g uritradiale. Masa ma inilor de g urit cu coloan se poate deplasa pe în l ime, ghidat pe coloana ma inii, daceste necesar, func ie de în l imea piesei de prelucrat. Pentru potrivirea axei burghiului pe axa g urii trasateeste necesar deplasarea piesei pe mas . Pentru a asigura perpendicularitatea axei g urii pe suprafa a dea ezare a piesei, în timpul lucrului masa ma inii trebuie s fie blocat pe ghidajele ei.

Figura 63

Ma inile de g urit cu montant se utilizeaz la prelucrarea g urilor cu diametrul de 25...100 mm.Masa pe care se fixeaz piesa se poate deplasa pe vertical în func ie de în l imea piesei i poate fi blocatpe ghidaje, dup reglare. Unele ma ini sînt prev zute cu posibilitatea de inversare a sensului de rota ie aarborelui principal, necesar pentru filetarea cu tarod a g urilor înfundate i pentru lamarea unor bosajeaflate dedesubt, cu tragerea în sus a sculei. În Figura 64 se prezint o ma in de g urit cu un montant icap revolver cu 8 arbori.


Figura 64

Figura 65

Ma inile de g urit radiale sînt folosite pentru prelucrarea g urilor cu diametre de la 8...10 mmpîn la 60...100 mm, la piese cu dimensiuni mijlocii i mari. Structura unei ma ini de g urit radialeeste prezentat în Figura 65. Se observ 1) placa de baz , 2) coloan , 12) bra în consol , 13) capde for (p pu a arborelui principal), 24) arbore principal. Bra ul radial poate pivota în jurul coloaneii poate fi reglat i blocat pe în l imea coloanei, ceea ce permite ca arborele principal în care este

fixat burghiul s poat fi deplasat într-un spa iu de lucru cuprins intre doi cilindri concentrici, avândrazele definite prin pozi iile extreme ale arborelui principal pe bra ul radial. Un grad mare de


universalitate posed ma inile de g urit radiale cu cap rotativ la care sania de g urire de pe bra ulradial se poate înclina cu câte 45° în ambele sensuri i de asemenea, bra ul radial poate fi rotit înjurul unei axe perpendicular pe axa coloanei; aceste mi c ri de reglare suplimentare permitprelucrarea unor g uri înclinate, orientate în diverse plane. În schimb, ca orice ma in universal ,aceast ma in de g urit este mai pu in rigid decât ma inile de g urit radiale obi nuite. Unelema ini de g urit radiale pot fi echipate cu mas înclinabil , ceea ce permite burghierea g urilor careau o direc ie de g urire diferit de 90° fa de baza de a ezare.

Figura 66

Figura 67Figura 68


Ma inile de g urit, alezat i frezat orizontale pot fi considerate ca ma ini universale, având în vederenumeroasele posibilit i de prelucrare ianume : burghierea, alezarea, strunjireade suprafe e plane, lamarea, frezareasuprafe elor plane, tarodarea g urilor etc.� o astfel de ma in este prezentat înFigura 66. Aceste ma ini sînt folositepentru prelucrarea alezajelor în piese cuforme complicate i grele: carcase, batiurietc., la care este imposibil saunera ional prelucrarea pe strung sau pema ini de g urit. Piesa este fixat pemasa orizontal a ma inii i prin deplas ricombinate ale sculei i piesei pe treidirec ii ortogonale se pot prelucra toateg urile cu axele paralele cu o direc iedat , în limitele capacit ii ma inii, far ademonta piesa de pe mas . Prinpivotarea mesei împreun cu piesa cu un unghi determinat în jurul unei axe verticale, este posibilprelucrarea altei grupe de alezaje, orientate fa de prima grup .

Trebuie sa se aib în vedere c la ma inile de alezat i frezat orizontale viteza de rota ie a arboreluiprincipal este în general mai mica decât permite durabilitatea economic a burghiului, astfel cproductivitatea opera iei de burghiere este în acest caz mai mic . În schimb, se pot burghia g uri cudiametre mai mari decît la ma inile de g urit verticale, deoarece au putere mai mare i rigiditate mai mare.Se recomanda ca g urile ce nu trebuie alezate s fie executate pe ma ini de g urit radiale la careprelucrarea este mai rapid i timpul de reglare a arborelui principal în pozi ia de lucru este mai mic.

Pozi ia g urilor fa de suprafe ele de a ezare ale piesei influen eaz de asemenea asupra alegeriima inii-unelte. Piesele la care axele g urilor sîntperpendiculare fa de suprafa a de a ezare seprelucreaz cu u urin a pe ma inile de g urit verticale sauradiale, iar g urile dispuse parael cu suprafa a de a ezareeste mai bine s fie prelucrate pe ma ini de alezat i frezatorizontale.

Ma inile de g urit în coordonate sînt ma ini deg urit de cea mai mare precizie, folosite pentru g urire,adâncire i alezare, cu respectarea de toleran e foartestrânse, de ordinul micronilor. Aceste ma ini sînt destinatelucr rilor precise de scul rie, pentru executareadispozitivelor, matri elor, precum i a prototipurilor sau apieselor în serii mici, c rora li se impun condi ii de preciziedeosebite. Prelucrarea g urilor la ma inile de g urit încoordonate se poate realiza dup coordonate rectangularesau coordonate polare. În primul caz, pozi ia centrelor g urilor se determin prin distan ele în raport cu douaxe rectangulare în plan, iar în al doilea caz prin valoarea razei vectoare fa de polul axei polare i deunghiul pe care îl formeaz raza vectoare cu axa polar . Atât mi carea de rota ie, cât i mi carea de avansîn direc ie vertical sunt executate de scul , în timp ce piesa este fix .

La fabrica ia de serie mare i de mas , opera iile de burghiere, precum i cele de alezare i tarodare,se execut pe ma ini-unelte agregat, care realizeaz prelucrarea simultan a unui marc num r de g uridispuse în diferite plane pe ambele p r i ale piesei. Ma inile agregat sînt prev zute cu mai multe capete defor amplasate pe batiu în pozi iile i înclin rile necesare, corespunz toare cu forma piesei de prelucrat.

2.1.2 A ezarea i fixarea pieselorPe ma inile de g urit verticale se folosesc urm toarele metode de a ezare i fixare a pieselor.

a) La produc ia individual i de serie mic :- pe masa ma inii-unelte;- pe prism ;- în menghin .

Figura 69

Figura 70


La a ezarea pe masa ma inii, fixarea piesei se face cu bride i uruburi, ca în Figura 67 . Aceastmetod se folose te pentru a ezarea pieselor cu cele mai diferite forme, la burghîerea dup trasaj.A ezarea pe prism se folose te pentru burghierea dup trasaj a pieselor cilindrice, Figura 68. Prinderea înmenghin se folose te pentru burghierea pieselor de diferite forme, dup trasaj, Figura 69. Pentru piesecilindrice, menghina va fi prev zut cu bacuri prismatice, în V. La menghine se poate adapta un suportspecial pentru sus inerea unei buc e de ghidare a burghiului. În scopul limit rii pozi iei piesei în senslongitudinal, la fixarea într-o astfel de menghin cu suport de ghidare, se va folosi un limitator frontal pe carese va rezema cap tul piesei ce se fixeaz .

La fabrica ia de serie i de mas , piesele se a az i se fixeaz în dispozitive de g urit cu buc e deghidare. Pe ma inile de g urit radiale, la produc ia individual i de serie mic , piesele se a eaz direct pemasa ma inii, care este separat i fixat , la rândul ei, pe placa de baz a ma inii. Piesele se fixeaz cubride i uruburi care intr în canalele în form de T de pe suprafe ele mesei. În func ie de forma piesei, ipozi ia g urilor de executat, piesele se fixeaz fie pe suprafa a orizontal superioar a mesei, fie pe ceavertical (fig. 8.5). Se poate prevedea de asemenea, fixarea piesei pe masa echipat cu un sistem destrângere pneumatic. Piesele cu g uri înclinate vor fi fixate pe o masa înclinabil reglabil .

La fabrica ia de serie pe ma inile de g urit radiale se folosesc dispozitive cu buc e de ghidare. Pema inile de alezat i frezat orizontale se folosesc metode de a ezare similare cu cele prezentate mai sus,adic :

- a ezarea pe masa i fixarea cu uruburi i bride;- a ezarea pe prisme obi nuite sau reglabile;- a ezarea pe col are speciale: se utilizeaz când semifabricatul trebuie fixat cu suprafa a sa de

reazem în pozi ie vertical ;- a ezarea în dispozitiv special (la fabrica ia de serie).

2.1.3 Scule a chietoareBurghiele pentru burghiere pot fi împ r ite în dou grupe: burghie elicoidale i burghie pentru g uri adînci (l >5 D). Burghiele elicoidale se folosesc pentru prelucrarea g urilor normale (l/d 5) i pot fi:

- din o el rapid, pentru prelucrarea o elului, fontei i aliajelor neferoase;- cu pl cu e din carburi metalice.Burghiele din o el rapid Rp3 (notat i HSS) dau rezultate bune la burghierea o elurilor cu rezisten a la

rupere pân la circa 70 daN/mm2. Burghiele cu pl cu e din carburi metalice se folosesc pentru burghiereamaterialelor dure sau cu ac iune abraziv intens cum sunt: o elurile aliate cu 12% Mn, o elurile tratate lapeste 40 HRC, aliaje alumniu-siliciu cu procent mare de siliciu, font alb etc. Burghiele elicoidale normalesînt standardizate i se fabric centralizat.

G urile în trepte se pot executa dintr-o singur trecere cu burghiu în trepte ca în Figura 61. Primatreapt a acestor burghie reprezint partea de burghiere, iar a doua, partea de l rgire. Burghiele în trepte sepot folosi i la g uri f r treapt . In acest caz, burghierea prealabil este preluat de prima treapt , iarprelucrarea la diametrul final, de treapta a doua. Raportul dintre diametrele treptelor burghiului nu trebuie sfie mai mare de 1:2, deoarece se înr ut e te stabilitatea sculei, iar la diametrul mic va rezulta o vitez dea chiere prea mica, aceasta stabilindu-se în fuic ie de diametrul mare.

G urile adânci se execut de obicei cu burghie de construc ie special , nestandardizate, pe ma inispeciale de g urit orizontale sau pe strunguri speciale echipate pentru aceast opera ie. Burghiele elicoidalede construc ie normal nu dau rezultate bune la burghierea g urilor adânci datorit dificult ii evacu riia chiilor i aliment rii insuficiente cu lichid de r cire, precum i din cauza devierii sculei de la direc ia corectde g urire.

În practic se folosesc urm toarele tipuri de burghie pentru g uri adânci:- burghiu cu un singur t i principal, prezentat în Figura 58 a) i b). Vârful burghiului este deplasat

fa de axa sculei cu 1/4 din diametru, pentru a realiza în timpul gauririi un con în axa g urii, care nu permitedevierea burghiului de la direc ia corect de g urire. Înainte de burghierea cu acest burghiu, semifabricatultrebuie s aib o gaur prealabil de adîncîme mic , de aproximativ (0,75...1)d, realizat cu un burghiu decentruire i un burghiu elicoidal scurt, aceasta fiind necesar pentru evitarea devierii burghiului special deg urire adînc . A chiile sunt îndep rtate de lichidul de a chiere introdus sub presiune prin canalul executatîn lungul burghiului. În aceast figur se poate observa circula ia lichidului de r cire-ungere. Pentru a sem ri productivitatea burghierii cu burghiul cu un singur t i , acesta poate fi prev zut cu pl cu din carburimetalice, la aceast construc ie fiind posibile viteze de a chiere mai mari.


- burghiu-lam , cu doua t i uri principale. Câteva construc ii de astfel de burghie sunt prezentate înFigura 59. T i urile principale sînt prev zute cu canale pentru fragmentarea a chiilor. Burghiul-lam esteîncastrat într-o mandrin prev zut la cap t cu filet pentru montare cu eava (tija) de g urire. G urirea seface cu mi carea de rota ie a piesei i mi carea de avans a sculei. A chiile sînt evacuate sub ac iunealichidului de r cire sub presiune, prin interiorul evii de g urire.

- burghiu inelar este utilizat pentru g uri cu diametre de la 80 pîn la 200 mm i lungimea ptn la 500mm. Câteva construc ii de astfel de burghie sunt prezentate în Figura 58 c) i d) sau în Figura 60 h) i i).Acest tip de burghiu realizeaz a chierea par ial a sec iunii g urii, l sând un miez nea chiat. Se poatefolosi numai pentru g uri de trecere, deoarece în g uri înfundate miezul nu poate fi îndep rtat. Din ii aplica isunt din o el rapid sau din carburi metalice. Ghidarea sculei este asigurat prin pl ci de ghidare din bronzsau textolit, fixate pe corp. Lichidul de r cire este trimis sub presiune prin coada tubular i se întoarce cua chiile evacuate, prin golurile dintre din i i dintre pl cile de ghidare.

Toate burghiele de construc ie special , prezentate mai sus, realizeaz a chierea continu a g uriloradânci. În afar de g urirea cu burghie speciale, se mai folose te i metoda de g urire întrerupt , cuajutorul burghielor elicoidale cu bar prelungitoare, corespunz toare cu lungimea g urii. În acest caz, dupun anumit timp de prelucrare stabilit în prealabil, burghiul se retrage din gaur pentru evacuarea a chiilor;acest fapt conduce îns la m rirea timpilor auxiliari. Metoda g uririi întrerupte se întrebuin eaz de obicei lag uri cu diametre mici, in piese cu forme asimetrice: arbori coti i, carcase etc. în produc ia de mas , g urireaîntrerupt a g urilor adânci se realizeaz pe ma ini-agregat, în produc ia de serie mijlocie i scrie mic � pestrunguri normale i strunguri-revolver.

2.1.4 Metode de burghiereÎn practica lucr rilor de burghiere se pot aplica mai multe metode i anume:

Burghierea dup trasaj. Înainte de burghiere, se puncteaz pozi ia axelor g urilor cu ajutorul unuipunctator în locurile trasate, Figura 71 . Precizia distan ei dintre axele g urilor la burghierea dup trasaj esteîn limitele de 0,2 ... 0,3 mm.

Burghierea simultan a pieselor asamblate. Pentru a se evita necoinciden a g urilor din piesele carese asambleaz reciproc, la produc ia de serie mica se folose te metoda g uririi simultane, Figura 72 . Înpiesa 1 g urile se execut dup trasaj, apoi se asambleaz piesa 1 cu piesa 2 i se burghiaz g urile înpiesa 2 cu ghidarea burghiului în g urile din piesa 1. Astfel, se înl tur par ial trasarea (pentru piesa 2 nueste necesar ).

Figura 71Figura 72


Burghierea cu dispozitiv. În dispozitivul de g urit, piesa ocupa o pozi ie determinat de bazele dea ezare alese, burghiul este ghidat într-o buc de ghidare i pozi ia g urilor executate este mai precis .Buc ele de ghidare pot fi: buc e fixe i buc e schimbabile. Buc ele fixe, prezentate în Figura 73 cu diametrumic se folosesc pentru ghidarea burghieior la burghierea g urilor cu diametre de 4...8 mm. Buc ele fixe cudiametre mari se folosesc pentru ghidareabuc elor schimbabile. Prin înlocuirea buc eischimbabile se pot executa mai multeprelucr ri succesive ale g urii: burghiere,l rgire, alezare. În Figura 74 se prezintansamblul buc schimbabil � buc fix .Exist i anumite tipuri de buc e rapidschimbabile, care pot fi scoase f r desfacereaurubului, prin rotirea buc ei cu un unghi de

circa 45°. Pentru manevrarea u oar ,suprafa a periferic a gulerului buc ei rapid schimbabil este zim at .

La burghierea g urilor pe suprafe e cilindrice se folosesc buc e de ghidare cu cap tul oblic, pentru ase preveni alunecarea vîrfului burghiului pe suprafa a piesei, la începutul burghierii (fig. 8.15, a). Deoarecepiesele cu forma din Figura 75 a) sunt netehnologice, se recomand schimbarea formei piesei ca în figurab), prelucrându-se cu ajutorul unui adâncitor pentru lamare (lamator) o suprafa plan normal fa de axag urii.

Figura 74

Figura 75

Burghierea în dispozitive prev zute cu buc e de ghidare este mai simpl decât burghierea duptrasaj, deoarece se înl tur necesitatea potrivirii axei burghiului pe axa g urii trasate pe pies . Aceastapermite efectuarea opera iei de burghiere cu muncitori de calificare mai sc zut i cu un consum mai mic detimp auxiliar, decît la burghierea dup trasaj.

2.1.5 Regimul de a ehiere la burghiereAdîncimea de a chiere la burghiere se determin cu rela ia :

2Da

Avansul f, în mm/rot, de înaintare a burghiului în lungul axei g urii, se alege inându-se seama deprescrip iile impuse pentru precizia i rugozitatea suprafe ei g urii, de rigiditatea sistemului tehnologic elasticpies � ma in -unealt �dispozitiv, de rezisten a burghiului, precum i de rezisten a mecanismului de avansal ma inii-unelte. Avansul se poate calcula cu rela ia:

6,0DCf f

Figura 73


în care: Cf este un coeficient func ie de materialul de prelucrat i de precizia g urii; D � diametrul burghiului.Viteza de a chiere vc se calculeaz la burghiere cu rela ia:

v

v

ym

zv

c fTDCv

în care: Cv este un coeficient func ie de materialul burghiat; D � diametrul burghiului, în mm; T � durabilitateaburghiului, în min; f � avansul, în mm/rot. Tura ia necesar la burghiere:

Dvn c1000

[rot/min]În cazul burghierii unor g uri cu diametre mari, apar for e axiale mari i momente de torsiune mari

care ar putea dep i for a maxim admis de rezisten a mecanismului de avans al ma inii, respectivmomentul de torsiune admisibil maxim. De aceea este necesar s se calculeze :

- for a axial la burghiere: Pyx

P kfDCP PP

[daN]în care: CP este un coeficient func ie de materialul burghiat; kP � coeficient de corec ie pentru for .

- momentul de torsiune la burghiere: Myx

M kfDCM MM

[daN·cm]în care:CM este un coeficient func ie de materialul piesei; kM - coeficient de corec ie pentru moment. Estenecesar s fie satisf cute condi iile:

P Padm i M Madm

unde Padm � for a axial maxim admis de mecanismul de avans al ma inii de g urit; Madm � momentul detorsiune admis la arborele principal, pentru tura ia la care se face burghierea.

Valorile Padm i Madm sunt indicate de firma constructoare a ma inii de g urit, în grafice sau în tabelede utilizare a ma inilor, pentru a se evita supraînc rcarea lor. Puterea efectiv necesar la burghiere este:

36,171620nMNe

[kW]Condi ia care trebuie respectat este: Ne NMU·

în care: NMU este puterea electromotorului ma inii de g urit; � randamentul ma inii de g urit (0,6�0,8).

2.1.6 Probleme de precizia prelucr rii Ia burghiereÎn timpul burghierii cu burghiul elicoidal se pot produce abateri caracteristice care influen eaz negativprecizia de prelucrare. Precizia diametrului g urii burghiate depinde de toleran a la diametrul burghiului i deerorile care apar datorit supral rgirii g urii. Supral rgirea se manifest prinaceea c diametrul g urii rezult mai mare decât diametrul burghiului i sedatore te ascu irii defectuoase, nesimetrice, a t i urilor principale. Nesimetriat i urilor face ca componentele radiale Py s fie diferite, ca în Figura 76 : ele nuse mai echilibreaz reciproc, poate apare devierea burghiului, m rireaconsiderabil a frec rii fa etelor de ghidare pe pere ii g urii i supral rgireag urii. Alt cauz a supralargirii g urii const în necoaxialitatea p r iia chietoare a burghiului cu coada sa. La g uri cu diametrul pîn la 50mmsupral rgirea poate ajunge la valori de 0,2...1,2mm.

Pe de alt parte, din cauza uzurii fa etelor de ghidare i a influen eiconicit ii inverse la reascu iri, la burghiere pot rezulta i diametre mai mici decît diametrul nominal alburghiului. De aceea, toleran a la dimensiunea g urii burghiate se recomand a fi data cu abateri în plus i

în minus, de exemplu:24,007,010

Figura 76


Figura 77

Alte erori care apar la burghiere sunt înclinarea axei g urii fa de pozi ia nominal corect i eroareade nerectilinitate a axei g urii. Aceste erori se datoreaz ascu iriinesimetrice a t i urilor principale, uzurii neuniforme a acestora,deforma iilor elastice ale sistemului tehnologic, Figura 77. Pentruevitarea unor erori mari în ce prive te înclinarea i nerectilinitatea axeig urii se recomand ascu irea corect-simetric a burghiului, folosireabuc elor de ghidare. De altfel i supral rgirea g urii se mic oreazprin ghidarea sculei în buc .

2.2 L rgirea g urilor

2.2.1 Caracteristici tehnologiceL rgirea const în m rirea diametrului unei g uri burghiate sau a uneig uri brute ob inute la turnare, forjare, matri are, ca de exemplu înFigura 78. Se realizeaz cu l rgitoare elicoidale cu trei sau patru din isau cu burghie. Se recomand l rgirea cu l rgitor, deoarece asigur oproductivitate i o precizie mai bun decât l rgirea cu burghiul.

L rgirea cu l rgitor permite mic orarea devierii axei g urii de lapozi ia corect , îns numai dac scula este ghidat în buc deghidare. L rgirea poate fi de degro are i de finisare. L rgirea de degro are se aplic la g urile brute,asigur precizia 12 ISO i rugozitatea Ra=12,5µm. L rgirea de finisare asigur precizia 11 ISO irugozitatea Ra=12,5...6,3µm i se aplic dup l rgirea de degro are sau dup burghiere. La fel ca laburghiere, se recomand ca dimensiunile g urilor l rgite sa fie prev zute cu abateri în plus i în minus.

2.2.2 Ma inile-unelteL rgirea se execut pe acelea i ma ini-unelte ca i burghierea. Se recomand evitarea l rgirii pe strungnormal, din cauza dificult ii de a ezare a l rgitorului riguros pe axa g urii.

Figura 78


2.2.3 Scule a ehietoareL rgitoarele au trei sau patru din i i au aceea i geometrie ca iburghiele elicoidale, cu excep ia faptului c nu au t i transversal, i cau miezul mai gros. Diametrele nominale i toleran ele de fabrica iesunt date în STAS 7094�72. Pentru diametre ale g urilor pîn la40mm se folosesc l rgitoare elicoidale cu coad conic , iar pentrudiametre de 40...80mm � l rgitoare cu alezaj, cele cu coad nefiindeconomice. Pentru diametre peste 80mm se folosesc l rgitoare cu din idemontabili, execu ia l rgitorului dintr-o bucat ne mai fiind ra ional .La prelucrarea mai multor g uri coaxiale cu diametrul de peste 30mmse pot folosi l rgitoare cu alezaj, montate pe o bar portscule, cughidare bilateral (fig. 8.19). Astfel se ob ine o bun coaxialitate ag urilor.

2.2.4 Regimul de a chiereAdîncimea de a chiere la l rgire se determin cu rela ia:

][,2

0 mmDDa

(nota iile sunt date în Figura 78). Adâncimea de a chiere la l rgirea cul rgitor poate avea valori de la 0,5 pîn la maxim 4 mm. Cînd l rgirease face cu burghiul, adâncimea de a chiere trebuie s fie minimum 5mm pentru a se evita ruperea col urilor burghiului. Avansul maximadmis din punct de vedere tehnologic se calculeaz cu rela ia:

]/[,6,0 rotmmDCf F

în care: D este diametrul l rgitorului, în mm; CF � coeficient func ie dematerialul prelucrat i de precizia impus g urii. Viteza de a chiere lal rgire se calculeaz cu formula:

min]/[, mmfaT

DCvVV

V

YXm

XV

La l rgire nu se verific regimul comparativ cu rezisten a mecanismuluide avans sau cu puterea ma inii-unelte, deoarece regimul este mai u or ca la burghiere.

Figura 80

Figura 81

2.3 Adâncirea g urilorAdâncirea este opera ia de prelucrare prin care se ob ine un loca cilindric la extremitatea unei g uri fa decare este coaxial, ca în Figura 80. Scopul principal al adâncirii este ob inerea fundului plan al loca ului, însinevitabil are loc i o l rgire a diametrului. Se aplic pentru executarea loca urilor pentru capul uruburilorcu cap cilindric sau a degaj rilor pentru aibe, inele elastice, garnituri. Scula folosit este un adâncitorcilindric cu 2,4 sau 6 din i, prev zut cu cep de ghidare. Cepul ghideaz în gaura ini ial de diametru mai mic,ob inându-se astfel o concentricitate suficient a adâncirii cu gaura care r mâne la dimensiunile ini iale.Cepul de ghidare poate s fie fix sau demontabil. Avantajul cepului demontabil const în faptul c poate fischimbat pentru a fi adaptat la diametrul g urii ini iale în care ghideaz , iar demontarea u ureaz pe de altparte ascu irea sculei. Cepurile demontabile se execut din o eluri de cementare c lite la 56...60HRC sau

Figura 79


o eluri nitrurate, pentru a se preveni uzura produs la rotirea cepului în gaur . Opera ia se execut mai alespe ma ini de g urit.

2.3.1 Adâncirea conicAdâncirea conic (sau te irea), Figura 82, este opera ia prin care se execut o gaur conic la extremitateaunei g uri fa de care este coaxial . Se execut cu o scul ca cea din Figura 81. Aceast prelucrare estenecesar , de exemplu, pentru realizarea loca urilor pentru capetele uruburilor sau niturilor cu cap înecat, laexecutarea scaunelor de supape la motoare cu ardere intern i în general, la te irea i debavurareamuchiilor interioare ale g urilor. Sculele folosite sînt adâncitoare conice la 60°, 90° i 120° cu coadcilindric sau conic . Acestea se pot executa i cu cep de ghidare demontabil.

Pentru diametre de peste 50mm, se pot folosi adâncitoare conice cu alezaj, demontabile,economisindu-se astfel o elul rapid pentru construc ia sculei. În g urile mici, cu diametre de pân la8...10mm, se recomand ca te irea muchiilor s se fac cu burghie elicoidale normale, scurtate în urmauzurii i reascu ite la unghiul de te ire necesar.

Figura 82Figura 83

2.4 LamareaOpera ia de lamare const în prelucrarea plan a unei suprafe e frontale circulare a bosajului g urii, pentruob inerea condi iei de perpendicularitate pe axag urii executate în prealabil, ca în Figura 83 .Astfel de suprafe e lamate se execut în jurulg urii, pentru a ezarea corect a unei piuli e, aunui cap de urub, a unui capac etc. Sculaa chietoare, în forma sa cea mai simpl , esteun cu it-lam (de unde i denumirea de lamaredat acestei prelucr ri), aceast lam fiindfixat într-o bar port-scul care serve te caelement de antrenare i ghidare. Frecvent sefolose te îns adâncitorul pentru lamare (saulamator) care nu are decât t i uri principale pepartea frontal , nu are t i uri pe parteacilindric , ci uneori numai canale pentruevacuarea a chiilor de la din ii frontali.

Pentru ob inerea perpendicularit iisuprafe ei plane pe axa g urii, scula esteprev zut cu cep de ghidare demontabil carepoate fi schimbat în func ie de diametrul g urii.Scula a chietoare are o mi care de rota ie i omi care de avans axial, iar avansul trebuie sfie oprit înainte de a înceta mi carea de rota iea sculei care trebuie s - i continue rotireacâteva ture pentru a se ob ine o suprafa Figura 84


plan i nu elicoidal . Opera iile de lamare se pot face pe acelea i ma ini ca i burghierea: ma ini de g urit,ma ini de alezat i frezat orizontale, strunguri-revolver.

Dac este necesar lamarea unui bosaj interior ca în Figura 84, a chierea se face prin tragerea(avansul axial) în sus a barei port-scul , îns este necesar inversarea sensului de rota ie a arboreluiprincipal. Pentru lamarea a dou bosaje interioare se utilizeaz un adâncitor pentru lamare bilateral, tras pebara port-scul (pentru bosajul de sus) i respectiv deplasat axial în sus (pentru bosajul de jos).

Adîncimea la care se face lamarea este reglat cu ajutorul unui limitator de sfîr it de curs alarborelui principal care, la ma inile de g urit cu comand mecanic a avansului, realizeaz la momentuldorit decuplarea avansului. Prin lamare se asigur perpendicularitatea suprafe ei frontale fa de axa g uriiîn limite de pîn la 0,1mm pe raza de 100mm.

2.5 Alezarea g urilor cilindriceCaracteristici tehnologice. Alezarea este o opera ie de prelucrare final a g urilor prin care se ob ine oform geometric corect a g urii, rectilinitatea axei g urii, diametrul g urii cu precizie mare i o calitatesuperioar a suprafe ei. Alezarea cu alezor asigur o precizie a diametrului în treptele de precizie 7 ... 8 ISOi rugozitatea Ra = 3,2...0,8µm. În anumite cazuri, la alezarea cu dou - trei alezoare succesive i dac

ultimul alezor folosit are t i uri lepuite, iar b taia din ilor sculei fixate între vârfuri nu dep e te 0,01mm, sepoate ob ine i precizia 6 ISO cu rugozitatea Ra=0,4µm. Pentru a ob ine îns precizia 6 este necesar caprelucrarea g urii înainte de alezare i alezarea s fie efectuate cu o singur a ezare a piesei pe ma ini-unealt .

Figura 85 Figura 86

Schema alez rii este dat în Figura 85. Alezarea cu alezor se poate efectua manual sau mecanic. Alezareamanual se folose te pentru calibrarea g urilor cu diametre mici, în general pîn la circa 30mm, la fabrica iaindividual . Alezarea mecanic este folosit atât la fabrica ia de serie cât i la fabrica ia individual , pentrug uri ale c ror diametre i toleran e corespund cu diametrele i toleran ele alezoarelor standardizate.

Prin alezare nu se corecteaz înclinarea i deplasarea axei g urii fa de pozi ia nominal corect ,deoarece în timpul a chierii alezorul este centrat i condus de gaura care se alezeaz , executat anterior.Rezult c opera iile efectuate înaintea alez rii sînt cele care trebuie s asigure pozi ia corect irectilinitatea axei g urii. Pentru a permite conducerea liber a alezorului exclusiv de gaura care se alezeaz ,alezorul nu se fixeaz rigid cu arborele ma inii-unelte, ci este antrenat prin intermediul unei mandrineoscilante care asigur o leg tur elastic între scul i arborele principal. În Figura 86 se prezint omandrin oscilant . În loca ul conic al buc ei 2 se fixeaz coada conic a alezorului. Coada conic 3 amandrinei se introduce rigid în arborele principal al ma inii-unelte. Mi carea de rota ie se transmite de laarborele principal la buc a 2, respectiv la alezor, prin tiftul 1. Datorit jocului dintre tift i gaur , buc a 2 cuscula are posibilitatea s se deplaseze radial fa de arborele principal al ma inii, compensându-se în acestmod necoinciden a axei g urii cu axa alezorului. Cepul 4, din o el c lit, are rolul de a prelua efortul axial.

Este de observat c dac alezorul este fixat rigid în arborele principal al ma inii-unelte, el poatemodifica atât direc ia cât i pozi ia relativ a axei g urii executate anterior, îns diametrul g urii va fi diferit decel al alezorului i poate apare chiar o abatere de form a g urii din cauza abaterilor de la coaxialitatedescrise mai sus. Prinderea rigid a alezorului cu arborele principal se poate folosi numai dac alezarea se


face în continuare cu ultima l rgire, din aceea i a ezare a piesei i cu aceea i pozi ie, neschimbat , aarborelui principal, pentru a nu apare abateri de la coaxialitate.

Pe ma inile de alezat i pe ma inile de g urit pe care se folosesc dispozitive fixe, alezoarele se potfolosi ghidate în buc e de ghidare, asigurându-se pozi ia axei g urii fa de suprafe ele de referin idirec ia corect a axei g urii. În acest caz alezoarele trebuie s fie montate pe bare port-scul rigide(alezoare cu alezaj), sprijinite f r joc în buc e de ghidare perfect cilindrice, pentru ca t i urile sculei s fieriguros concentrice cu axa de rota ie.

Prin montarea mai multor alezoare cu alezaj pe aceea i bara port-scul se pot aleza simultanmai multe alezaje coaxiale (de exemplu pe ma ini de alezat i frezat orizontale). Pentru ob inereaunei calit i bune a alez rii (precizie i rugozitate) o importan mare prezint m rimea adaosuluil sat pentru alezare: la adaosuri prea mari, alezorul se uzeaz rapid i gaura rezult de calitatesc zut , cu rizuri, iar pentru adaosuri prea mici se ob ine de asemenea o calitate necorespunz toare,cu urme de la prelucrarea premerg toare. Valorile optime ale adaosului sînt de 0,25...0,5mm pediametru la alezarea de degro are i 0,05...0,15mm pe diametru la alezarea de finisare, acesterecomand ri fiind pentru diametre de 5...80mm.

2.5.1 Ma inile-unelteMa inile pe care se face alezarea sunt, mai ales, strungurile revolver i semiautomate, strungurileautomate, ma inile de g urit, ma inile de alezat i frezat orizontale, ma ini-agregat. Pe ma inile deg urit, piesele sînt fixate în dispozitive i alezoarele sînt ghidate în buc e de ghidare, cu excep iaalezorului de finisare care, în majoritatea cazurilor, este neghidat i antrenat cu un port-alezoroscilant.

2.5.2 Scule a chietoareAlezoarele se clasific în alezoare de mân i alezoare de ma in . Ambele tipuri pot fi executate caalezoare fixe (nereglabile) sau alezoare reglabile. Alezoarele de ma in dintr-o bucat se folosescpentru g uri cu diametre pîn la 30mm i pot avea coad cilindric sau conic . Pentru diametre de25...80mm se folosesc alezoare de ma in cu alezaj, în scopul economisirii de o el rapid pentruexecu ia alezorului. În general, la alezarea diametrelor mari, cuprinse între 40 i 100mm, estepreferabil s se foloseasc alezoare reglabile cu din i demontabili din o el rapid sau carburi metalicecare permit realizarea a dou scopuri:

� readucerea diametrului alezorului la cota dorit , în urma uzurii i reascu irii;

� reglarea diametrului g urii ob inute, prin varia ia diametrului alezorului.

Domeniul de reglare al alezoarelor reglabile este de 0,5...3mm. Se folosesc deasemenea ialezoare extensibile de mân spintecate, care au un domeniu limitat de reglare, între 0,16...0,5mm(STAS 1266�73). Alezoarele se execut cu din i drep i sau elicoidali. Pentru alezarea g urilorîntrerupte de canale de pan sau crest turi, se folosesc alezoarele cu din i elicoidali, deoarecealezoarele cu din i drep i trepideaz în aceste condi iuni.

2.5.3 Regimul de a ehiereAdâncimea de a chiere a se calculeaz cu aceea i rela ie ca i la l rgire. Avansul f se determin curela ia:

]/[,7,0 rotmmDCf F

Coeficientul CF este func ie de materialul prelucrat i de precizie. Viteza de a chiere trebuie s aibvalori relativ mici, deoarece uzura sculei i deci durabilitatea acesteia sunt puternic influen ate devitez . Pentru alezarea de degro are se folose te rela ia:

min]/[, mmfaT

DCvVV

V

YXm

XV

La alezarea de finisare, viteza de a chiere nu trebuie s dep easc anumite valori tehnologicadmise, altfel se înr ut e te calitatea suprafe ei. Astfel, pentru o el cu r < 90 daN/mm2, vitezamaxim admis este de 12 m/min pentru ob inerea rugozit ii Ra = 1,6 i de 6 m/min pentru ob inerea


Ra = 0,8 µm.

2.5.4 Probleme de precizie la prelucrarea de alezareDiametrul g urii ob inute dup alezarea de finisare depinde de precizia diametrului alezorului,respectiv de toleran ele de fabrica ie, de asemenea de natura metalului alezat: starea fizic , structura,omogenitatea etc. O anumit influen asupra preciziei are i forma piesei alezate: unele piese autendin a de a se deforma elastic sub ac iunea for elor de a chiere, în cazul alezajelor cu pere i sub irietc.

i la alezare apare fenomenul de�supral rgire" a g urii care se datore te fienecoaxialit ii axei g urii de alezat cu cea aarborelui principal al ma inii-unelte în carealezorul este fixat rigid, fie b t ii radiale aarborelui principal i sculei îns i. La alezareacu un alezor bine ascu it, valoarea minim asupral rgirii este de 5...10µm, pe când la unalezor mai uzat, poate ajunge la 50...80µm.Mic orarea supral rgirii g urii se poate ob ineprin:

� folosirea mandrinei oscilante pentru prindereaalezorului;

� folosirea de lichide de r cire-ungere, ceea cemic oreaz supral rgirea de 2...4 ori. Calichide de r cire se folosesc : pentru o el �emulsii cu concentra ia de 5...8%, iar pentrualuminiu � terebentin i petrol lampant înpropor ie de 4:5;

� alezarea manual (dispare abaterea de lacoaxialitate a arborelui cu gaura de alezat).

2.6 Prelucrarea g urilor conice pe ma ini de g urit l pe ma ini de g urit, alezat l frezat orizontalePe ma ini de g urit, g urile conice cu rugozitatea suprafe ei Ra = 3,2...6,3µm se prelucreaz în maimulte opera ii (ca în Figura 87) care se stabilesc în func ie de valoarea conicit ii. Astfel, g urile cuconicitatea de la 1:50 pân la 1:30, dup burghierea cu burghiu cilindric la diametrul db = d(0,2...0,3)se alezeaz cu un alezor conic cu diametrul d, acesta fiind diametrul mic al g urii conice. Alezoareleconice sunt standardizate în STAS 2646-64 pentru con 1:30 i STAS 2647-64 pentru con 1:50; suntde asemenea standarizate alezoare pentru conuri Morse (STAS 588-67) i conuri metrice (STAS 589-67).

În unele cazuri, se pot folosi burghie elicoidale conice care au o parte cilindric pentruburghiere, urmat de o parte conic de alezare. Aceste scule permit executarea g urii conice dintr-osingur trecere. G urile cu conicitatea K = 1 : 20 se burghiaz cu diametrul db = d(0,3...0,5), apoi sealezeaz cu dou alezoare conice succesiv, pîn la dimensiunea final d. G urile cu conicitatea K dela 1:15 pân la 1:8 se burghiaz la diametrul db = d(1...1,2) , se l rgesc cu l rgitor conic la diametruld1 = d(0,3 . . . 0,5) i apoi se alezeaz cu alezor conic la diametrul d.

Semifabricatele ob inute cu gaura cilindric la turnare sau matri are, cu diametrul d0, seprelucreaz cu l rgitor cilindric, apoi se face l rgirea cu l rgitor conic i alezarea cu alezor conic.Înaintea l rgirii cu l rgitorul conic, este convenabil s se l rgeasc gaura în trepte, în una sau doutreceri. Pentru l rgirea în trepte într-o singur trecere, se întrebuin eaz un l rgitor în trepte cudiametrele db i db1. Diametrul celei de a doua trepte db1 se ia:

(1...1,2)-Kl0,5dd bb1

Pe ma inile de g urit, alezat i frezat orizontale g urile conice se prelucreaz în mai multetreceri (ca în Figura 88) : cu o bar de alezat cu mai multe cu ite reglate la diametre succesivcresc toare (a), apoi cu un l rgitor conic (b) i un alezor conic (c). Aceast schem de lucru seaplic în general la g uri cu diametrul sub 300mm i lungime mai mic de 400mm. Pentru g urile cu

Figura 87


conicitate mic (pân la 1:30) se folose te un singur alezor conic, iar pentru g urile cu conicitate maimare (pân la 1:20) se utilizeaz dou alezoare conice. Pentru g uri conice cu diametre mari, pânla 800mm i lungime pân la 1000mm se folosesc dispozitive speciale montate în consol pe platoulma inii-unelte. Cu itul fixat în dispozitiv efectueaz o mi care de avans longitudinal, paralel cugeneratoarea conului i simultan, o mi care de rota ie.

Figura 88

2.7 Strunjirea suprafe elor cilindrice interioareStrunjirea suprafe elor cilindrice interioare se aplic pentru prelucrarea de degro are i finisare ag urilor brute, ob inute prin turnare sau forjare sau a g urilor date prin burghiere. Strunjireainterioar se realizeaz pe ma ini din grupa strungurilor: strung normal, strung-revolver, strungcarusel, pe ma ini de alezat i frezat orizontale, precum i pe ma ini de g urit în coordonate.Strunjirea g urilor se poate realiza dup dou scheme de lucru:

a) cu rotirea piesei, avansul fiind realizat de cu it (Figura 89, a); aceasta este schema realizat pema ini din grupa strungurilor;

b) cu rotirea cu itului i avansul longitudinal executat de pies sau de cu it (Figura 89, b), schemrealizat pe ma ina de alezat i frezat orizontal i pe ma ini de g urit în coordonate.

Figura 89

Prin strunjirea interioar de finisare se ob ine în mod economic precizia 11...10 ISO. Se potob ine i precizii mai mari, corespunz toare treptelor de precizie 9...7 ISO, îns aceasta necesit ocalificare înalt a muncitorului, o precizie ridicat asigurat de ma ina-unealt i de obicei esteneeconomic . De aceea, pentru ob inerea alezajelor cu precizii 7 ... 9 ISO se prefer alezarea cualezor sau bro area.

2.7.1 Strunjirea interioar pe strung normalAceasta se aplic atât la piese care sunt corpuri de revolu ie cât i la piese asimetrice care nu suntcorpuri de revolu ie. Piesele-corpuri de revolu ie se fixeaz în universal. Alezajele din piesele care nusunt corpuri de revolu ie se prelucreaz prin fixarea piesei pe platou cu col ar i strângere cu bride.


Pentru strunjirea interioar , cu itul se fixeaz de obicei direct în sania port-cu it pentru g uri cud < 70mm, l < 150mm i l/d < 5, pe când în cazul unor g uri cu lungime mare i diametru mare, l >150, d > 70 i l/d < 5, cu itele se fixeaz în bara port-cu it, care la rândul s u este fixat în sania port-cu it a strungului (Figura 89, a).

Cu itele pentru strunjirea interioar pot fi:

a) cu ite pentru interior (Figura 90, a) ;

b) cu ite pentru col interior (Figura 90, b) ;

c) cu ite pentru degajat interior (Figura 90, c).

Prin struujirea interioar se asigur o bun coaxialitate a g urii cu suprafa a exterioar a pieseide a ezare în universal, ceea ce constituie un avantaj important fa de alezarea cu alezor. Axag urii se ob ine rectilinie i coincide cu axa de rota ie a arborelui principal.

Figura 90

2.7.2 Strunjirea interioar pe strung revolverAceasta se aplic la produc ia de serie pentru acele piese care necesit prelucr ri cu mai multe scule,atât pe suprafe e exterioare cât i pe cele interioare. Pentru g uri cu diametre mai mari cu itele sefixeaz în bare portcu it care la rândul lor sînt montate în capul revolver. Semifabricatul de prelucrateste fixat în universal sau eventual în mandrin cu buc elastic . Se pot folosi bare port-cu it scurtecare lucreaz în consol sau bare port-cu it lungi care pentru rigidizare ghideaz într-o buc , fixatîn partea din fa a arborelui principal (Figura 91).

Strunjirea interioar se poate realiza pe strungul revolver cu cu itul a ezat în pozi ie dreapt (1)sau oblic (2) pentru strunjirea unui prag sau a unei g uri înfundate (Figura 92). La produc ia deserie se prelucreaz simultan cu mai multe scule atât suprafe e interioare cât i exterioare (Figura93).

2.7.3 Strunjirea interioar pe strung caruselAceasta se aplic la piese cu dimensiuni mari de gabarit cum sunt diferite tipuri de carcase i îngeneral, piese grele, corpuri de revolu ie sau piese cu forme asimetrice. Piesele corpuri de revolu iese a az pe platou în urm toarele moduri:

� dup o suprafa exterioar i o suprafa frontal ;

� dup suprafa a interioar a unui alezaj i o suprafa frontal ;

� dup suprafa a interioar a obezii i o suprafa frontal (la semifabricate de ro i din ate mariturnate).


Figura 91 Figura 92

Figura 93

Prinderea se face cu bacurile cu strângere simultan . Piesele care nu sunt corpuri de revolu iese fixeaz cu bride i uruburi pe platou. Cu itele sunt fixate în port-cutite montate pe c rucioareleverticale sau sunt fixate în bare port-cu it. Barele port-cu it (Figura 94) se folosesc atunci cînddiametrul g urii strunjite nu permite port-cu itului de pe' c ruciorul vertical s p trund în interiorulpiesei sau cînd p r ile proeminente ale piesei împiedic portcu itul s coboare la adîncimea necesar .Pentru m rirea productivit ii se recomand ca strunjirea suprafe elor cilindrice interioare mari, cudiametre peste 1000...1200mm s se fac simultan cu dou c rucioare (Figura 95).

Suprafe ele cilindrice interioare coaxiale în trepte se pot prelucra simultan cu câte un c ruciorpentru fiecare suprafa . Precizia ob inut pe strungul carusel la strunjirea interioar corespundetreptelor 11...9 ISO. Suprafe e interioare mai precise decît în treapta 9 ISO se pot ob ine pe acestema ini numai prin aplicarea unor metode de lucru speciale.


Figura 94Figura 95

2.8 Strunjirea g urilor conicePe strungul normal, g urile conice se strunjesc prin copiere cu ajutorul riglei de copiat, cu cu ite latesau prin rotirea saniei port-cu it. Pe strungul revolver g urile conice se prelucreaz în mai multe fazesuccesive, cu mai multe scule fixate în capul revolver. De exemplu, pentru g uri conice precise sepoate prevedea urm toarea succesiune a fazelor de prelucrare :

� strunjire de degro are a g urii cilindrice ;

� strunjire de finisare cu un cu it fixat în al doilea loca al capului revolver;

� l rgire cu l rgitor conic ;

� alezare cu alezor conic, la dimensiunea final .

2.9 Strunjirea interioar pe ma ini de g urit, alezat l frezat orizontalePe ma inile de g urit, alezat i frezat orizontale se prelucreaz diferite alezaje la piesele turnate cuforme complicate i dimensiuni mari, care nu pot fi fixate i rotite pe ma inile din grupa strungurilor:carcase, batiuri, blocuri motoare, etc. Mi carea principal de rota ie este realizat de cu it, iarmi carea de avans longitudinal este efectuat fie de arborele principal (Figura 96, a) fie de masa pecare este fixat piesa (Figura 96, b). Cu itul pentru strunjire interioar se fixeaz : a) într-un port-cu itpe platoul ma inii ; b) într-un dorn port-cu it în consol ; c) în bara port-cu it rigidizat suplimentar prinrezemare la un cap t sau la ambele capete.

Figura 96


Figura 97

Prelucrarea cu cu it fixat în platou sau pe dorn în consol este aplicabil la alezaje scurte i seface cu avansul longitudinal al mesei (Figura 96, b). La alezaje mai lungi, bara în care este fixatcu itul este ghidat în buc e de ghidare în ambele capete de la o parte la alta a piesei ca în Figura 97sau numai la un cap t în pinola montantului secundar ca în Figura 96 a).

Dac bara port-cu it este ghidat la ambele capete, ea prime te mi carea de rota ie de laarborele principal printr-un cuplaj articulat (elastic), pentru a exclude influen a necoaxialit ii arboreluiprincipal i barei portcu it asupra preciziei de prelucrare. Rectilinitatea axei alezajelor se asigur înacest caz datorit coaxialit ii celor dou buc e de ghidare i prin rectilinitatea barei portcu it îns i.Prelucrarea cu avansul longitudinal al barei port-cu it, ghidat în buc a de ghidare, poate asiguraprecizia 7 ISO.

Pentru prelucrarea g urilor cu diametre între 35 i 250mm se folosesc blocuri cu dou sau patrucu ite care permit m rirea productivit ii prin a chierea unui adaos mare de prelucrare de c trecu itele succesive. Pentru prelucrarea de finisare a g urilor cu diametre de 25...300mm se utilizeazblocuri cu dou cu ite precum i capete de alezat cu avansul micrometric al cu itului cu precizia dereglare de 0,02mm.

Figura 98

Prelucrarea alezajelor pe ma ini de alezat i frezat orizontale se poate face : a) dup trasaj ;b) prin metoda coordonatelor; c) cu a ezarea piesei în dispozitiv. Prelucrarea dup trasaj sefolose te la produc ia individual i de serie mic , îns nu poate asigura precizia distan elor dintreaxele g urilor de ordinul sutimilor de mm. La centrarea dup trasaj a arborelui principal al ma inii peaxa g urii de strunjit erorile de pozi ie a axei sînt de ordinul zecimilor de mm. La metodacoordonatelor pozi ia axelor g urilor se stabile te prin deplasarea mesei ma inii împreun cu piesa i


deplasarea arborelui principal pe direc ii perpendiculare între ele, distan ele de deplasare fiindm surate cu calibre de lungime i limitatoare cu comparator, sau cu ajutorul riglelor cu vernierexistente pe ma in . Pentru a se putea aplica aceast metod , în desenul de execu ie al pieseidistan ele care determin pozi ia axelor tuturor g urilor ce urmeaz a fi prelucrate trebuie s fie datefa de dou axe de coordonate rectangulare, care coincid cu bazele tehnologice ale piesei sau sîntlegate prin dimensiuni fa de aceste baze (Figura 98). Dac nu este îndeplinit aceast condi ie,dimensiunile trebuie recalculate. Metoda de prelucrare a alezajelor cu avans executat de masama inii sau cu avans executat de arborele principal, influen eaz asupra preciziei alezajului executat.

Figura 99Figura 100

S consider m urm toarele scheme de principiu de prelucrare a alezajelor.

a) La strunjirea cu dorn port-cu it în consol , cu avansul realizat prin deplasarea mesei împreun cupiesa (Figura 99), s geata de încovoiere a dornului datorit for elor de a chiere r mîne constant idiametrul alezajului se ob ine constant pe toat lungimea. Axa g urii va fi rectilinie.

b) La strunjirea cu dorn în consol , cu avansul executat de arborele principal în timp ce piesa estefix (Figura 100), la sfâr itul cursei încovoierea elastic a dornului poate fi mai mare, diametrulalezajului rezult variabil pe lungime, iar axa acestuia se curbeaz .

c) La strunjirea cu bara port-cu it i cu avans efectuat de masa ma inii-unelte (Figura 101) s geata deîncovoiere a barei r mîne constant i ca urmare diametrul g urii rezult constant pe întreagalungime. Axa g urii este rectilinie. În cazul când celelalte condi ii sunt egale (diametrul i lungimeag urii), s geata de încovoiere a barei port-cu it este mai mic decît s geata dornului în consol , astfelc precizia necesar se ob ine mai u or.

d) La alezarea cu bar port-cu it i cu avans executat de arborele principal, cu piesa fix (Figura 102),s geata de încovoiere a barei este variabil din cauza modific rii distan ei de la cu it pîn la reazem.Gaura prelucrat va avea diametru mai mic la mijloc.


Figura 101 Figura 102

La schemele de strunjire interioar cu avans executat de mas împreun cu piesa, rectilinitateaaxei g urii este influen at de abaterile de la rectilinitate ale ghidajelor pe care se deplaseaz masa.Abaterile de la paralelismul axei arborelui principal cu ghidajele batiului duc la necoinciden a direc ieide avans a piesei cu direc ia axei de rota ie a cu itului. In acest caz, gaura strunjit se ob ine oval(Figura 103). Raportul semiaxelor elipsei este :

cosba

Ovalitatea ob inut este îns relativ mic , deoarece este mic. În general, la prelucrareaalezajelor, în afar de scul i de ma ina unealt , rigiditatea sistemului tehnologic i deci precizia deprelucrare sunt influen ate i de îns i piesa de prelucrat precum i de modul de fixare a acesteia pema in . Chiar i atunci când scula este relativ rigid iar strunjirea interioar se face pe o ma inrigid , pot apare totu i vibra ii din cauza rigidit ii mici a piesei cu pere i sub iri i cu o fixare nestabilpe ma ina-unealt .

Figura 103

2.10 Rectificarea interioar a g urilor cilindriceRectificarea suprafe elor cilindrice interioare asigur precizia diametrului in treptele 7...6 ISO irugozitatea Ra = 1,6...0,8µm. Se deosebesc urm toarele procedee de rectificare interioar :� rectificare cu rotirea piesei fixat în mandrina ma inii;� rectificarea cu piesa fix pe ma ini de rectificat interior planetare ;� rectificare pe ma ini de rectificat f r vârfuri.

A. Cel mai r spândit este primul procedeu (Figura 104). Piesa de prelucrat 1 se fixeaz în mandrinama inii i efectueaz mi carea de rota ie iar piatra de rectificat 2 execut o mi care de rota ie în jurul


axei sale, mi c ri rectilinii alternative fl, i avansul transversal ft periodic dup fiecare curs simplsau la o curs dubl . Sensurile de rota ie ale piesei i pietrei abrazive sunt opuse. Diametrul pietreide rectificat se ia de obicei 0,7...0,9 din diametrul g urii.

Pentru a se ob ine viteza optim de a chiere la rectificare, de 30...35m/s, trebuie ca arboreleport-piatr abraziv s aib o tura ie foarte mare; la diametre mici ale g urii aceste tura ii devinextrem de mari i nu pot fi totdeauna realizate. De aceea, rectificarea g urilor cu diametru mic seface uneori la viteze mai mici decît cele optime. Rigiditatea mic a arborelui port-piatr abraziv înconsol , în special pentru g uri mai lungi i cu diametru mic, oblig la folosirea unui avanstransversal mai mic i avans longitudinal mai mic decît pentru rectificarea exterioar . Toateparticularit ile sus men ionate fac ca rectificarea interioar s fie pu in productiv , mai ales pentrudiametre mici i s se caracterizeze printr-un cost ridicat.

Figura 104Figura 105

B. Rectificarea pe ma ini de rectificat interior planetare se folose te pentru g uri de diametre mari înpiese mari care nu sînt corpuri de revolu ie i nu pot fi antrenate în mi care de rota ie. Schemaprocedeului este redat în Figura 105. Piesa este fixat pe masa ma inii. Arborele port-piatrabraziv execut urm toarele mi c ri: I � rotirea în jurul axei sale; II � mi carea planetar pecircumferin a suprafe ei interioare a piesei; III � mi c ri rectilinii-alternative în lungul axei g urii; IV �mi carea de avans transversal. Procedeul se caracterizeaz prin productivitate mic . De aceea, înultimul timp, rectificarea pe aceste ma ini este înlocuit cu alezarea fin cu cu it sau cu honuirea.


C. Rectificarea pe ma ini de rectificat interior f r vârfuri se realizeaz dup schema din Figura 106.Piesa 1 care trebuie s fie în prealabil rectificat pe diametrul exterior, este ghidat si sprijinit pe treirole. Rola 2 cu diametrul mai mare antreneaz piesa în rota ie i se nume te rol conduc toare.Rola de ap sare 3 apas piesa pe rola 2 i pe rola 4, aceasta din urm având rolul de a sus inepiesa. Piatra de rectificat execut mi carea principal de rota ie, mi carea de avans longitudinalalternativ i mi carea de avans de p trundere. La schimbarea piesei dup terminarea rectific rii, rola


3 se retrage spre stânga i eliberînd piesa, permite s se introduc automat sau manual piesaurm toare. Acest procedeu de rectificare se poate folosi numai pentru piesele care au suprafa acilindric exterioar riguros concentric cu alezajul de rectificat. Procedeul se folose te numai larectificarea interioar a pieselor cu pere i.sub iri, fabricate în serie mare sau în mas .

Pentru rectificarea interioar dup primul procedeu, cu piesa în rota ie i fixat în mandrin , sefolosesc de obicei ma ini de rectificat cu un arbore principal. Dac la rectificarea piesei se cererespectarea condi iei de perpendicularitate a suprafe ei plane frontale pe axa g urii, se pot folosima ini de rectificat cu doi arbori principali (Figura 107).

Cele mai productive ma ini pentru rectificarea interioar cu rotirea piesei fixate în mandrinsunt ma inile de rectificat interior semiautomate. Principiul de func ionare al acestor ma ini esteurm torul: dup fixarea piesei în mandrin i pornirea ma inii, piatra de rectificare se apropie depies cu avans rapid, care se modific automat trecînd în avansul pentru rectificarea de degro are.Urmeaz rectificarea de degro are pîn ce r mîne numai adaosul pentru rectificarea de finisare. Apoipiatra se retrage rapid din pies i este îndreptat automat cu diamant, înainte de rectificarea definisare. . Finisarea se efectueaz cu un avans transversal mai mic i cu o vitez de rota ie mai marea piesei. Dup ob inerea dimensiunii necesare, piatra se retrage rapid din alezajul rectificat i ma inase opre te. Controlul alezajului rectificat se face în timpulprelucr rii cu calibre speciale, respectiv un calibru pentrudegro are i unul pentru finisare, care sub ac iunea unuiarc tind s intre în alezaj la cel lalt cap t. Rectificarea dedegro are se efectueaz pân când calibrul de degro areintr în alezaj ; în acest moment este comandatretragerea pietrei pentru corectare înaintea finis rii. Lafel, oprirea ma inii are loc cînd calibrul de finisare a intratîn alezaj. Regimul de a chiere la rectificarea interioarse caracterizeaz prin urm toarele :

a) viteza periferic a piesei are valori de 50...150 m/min,pentru alezaje cu diametrul de 20...300mm;

b) avansul longitudinal al discului abraziv f l se ia înfrac iuni din l imea sa i anume:

� pentru rectificarea de degro are fl = (0,6...0,8)B [mm];

� pentru rectificarea de finisare fl = (0,2...0,3)B [mm],unde B este l imea discului abraziv;

c) avansul transversal ft, are valorile :

� pentru rectificarea de degro are ft = 0,0025...0,005[mm];

� pentru rectificarea de finisare f t = 0,0015...0,0025 [mm].

2.11 Rectificarea interioara a g urilor coniceG urile conice se pot rectifica pe ma ini de rectificatuniversale sau pe ma ini de rectificat interior. Pema inile de rectificat universale, rectificarea conicinterioar se realizeaz cu ajutorul unei p pu i auxiliareport-piatr , montat pe ma in special în acest scop.Pentru ob inerea conicit ii p pu a port-pies se rote tecu unghiul corespunz tor. Avansul longitudinal esteefectuat de mas , iar cel de adâncime � de p pu aportpiatr . La ma inile de rectificat interior, g urile conice se rectific prin rotirea p pu ii port-pies .Masa execut mi carea rectilinie-alternativ , iar avansul de adâncime se realizeaz prin deplasareap pu ii port-piatr .

Figura 108


2.12 Bro area g urilor

2.12.1 Caracteristici tehnologiceBro area se aplic pentru prelucrarea diferitelor g uri cilindrice sau profilate. Prelucrarea serealizeaz dintr-o singur trecere a bro ei care este deplasat în lungul suprafe ei de prelucrat. Sepot bro a g uri cu diametre de 3...300mm, îns folosirea bro rii este în general economic pîn ladiametrul de 80mm. Bro ele cu diametrul mai mic de 3mm nu sunt suficient de rezistente, iar bro elecu diametre de peste 300mm sunt atât de masive i grele încât folosirea lor este nerentabil . Prinbro area g urilor se ob ine precizia 7 ISO i rugozitatea suprafe ei Ra = 1,6...0,4µm.

Principalul avantaj al bro rii în compara ie cu alte procedee de prelucrare a g urilor esteproductivitatea mare. Productivitatea mare se datore te faptului c se poate ob ine o precizie ridicatîntr-o singur trecere, timpul auxilar este redus, nu sunt necesare m sur tori sau regl ri deosebite.De i bro a este scump , totu i datorit faptului c are o durabilitate mare (permite prelucrarea unuinum r de pân la 2000 g uri f r reascu ire), se asigur i o economicitate bun a procedeului, încondi iile prelucr rii unui num r mare de piese, la produc ie de serie mare i de mas .

Dintre dezavantaje se men ioneaz : complexitatea construc iei bro elor i consum mare de o elrapid (HSS) i de aici � costul lor ridicat; dificultatea bro rii pieselor nerigide, deoarece la bro are apar for ede a chiere mari care pot deforma piesele.

Din punct de vedere al pozi iei relative a suprafe elor prelucrate prin bro are fa de alte suprafe eale piesei, se deosebesc dou tipuri de bro are a g urilor: bro area liber i bro area coordonat . Labro area liber gaura bro at nu cap t o pozi ie determinat fa de alte suprafe e ale piesei. În acest caz,nu este necesar fixarea piesei, deoarece aceasta este ap sat pe platoul ma inii de îns i bro a, în timpulcursei de lucru. Bro area liber se folose te atunci când gaura bro at este baz tehnologic pentruprelucr rile ulterioare ale celorlalte suprafe e ale piesei. La bro area coordonat trebuie s se ob inprecizia pozi iei relative a g urii fa de alte suprafe e ale piesei. În acest caz, piesa este fixat precis i rigidîntr-un dispozitiv special pe ma in , iar bro a este ghidat cu ghidaje corespunz toare.


2.12.2 Ma inile-uneltePentru bro are se pot folosi ma ini de bro at orizontale sau verticale. Ma inile de bro at verticale ocup unspa iu de produc ie de circa 2...3 ori mai mic decît cele orizontale. Pe ma inile de bro at verticale se potbro a, în general, g uri de lungime mai mic , deoarece cursa ma inii este mai mic . Pentru bro areasimultan a dou g uri cu axe paralele în aceea i pies (de ex. într-o biel de motor) se folosesc ma ini debro at speciale, orizontale sau verticale, cu dou bro e. În Figura 108 se prezint o ma in de bro atvertical , unde 1 � sania bro ei, 2 � masa piesei, 3 � masa rotativ , 4 � cilindru hidraulic.

2.12.3 A ezarea pieselorPentru bro area g urilor pe ma inile de bro at a ezarea pieselor se poate face pe un suport rigid sau pe unsuport sferic autocentrant. A ezarea pe suport rigid (ca în Figura 109) se folose te când suprafa a frontalde a ezare a piesei este prelucrat în prealabil perpendicular pe axa g urii. Prelucrarea prealabil a


suprafe ei frontale trebuie s se fac într-o singur a ezare cu prelucrarea prealabil a g urii, pentru aob ine condi ia de perpendicularitate. Dac suprafa a frontal nu este prelucrat sau este prelucratinsuficient de precis, piesa se a az pentru bro are pe un suport sferic autocentrant (ca în Figura 110).

2.12.4 Scule a ehietoareBro ele pentru g uri pot fi: bro e normale ac ionate prin tragere i bro e-poanson ac ionate prin împingere.Bro ele normale sunt cele mai r spândite ; sunt solicitate la întindere. Bro ele-poanson sunt solicitate lacompresiune i sînt mult mai scurte : 150...300mm. Dac la proiectarea sculei lungimea bro ei rezult preamare, peste 1000...1500mm, se vor prevedea mai multe treceri de bro are, efectuate fiecare cu câte obro ; se ob in astfel garnituri de bro e. În Figura 111 se prezint scule pentru bro are (bro e) pentrudiferite tipuri de prelucrare, astfel: A � bro area cilindric interioar , b � bro area exterioar c � bro areacilindric exterioar , d � bro area profilelor interioare, e � bro area filetelor, f � bro area canalelor de panexterioare, unde: 1 � piesa, 2 � bro a, 3 � sec iunea ini ial , 4 � sec iunea final -

Bro area se face cu lichide de ungere-r cire : pentru o el se folose te petrol sulfuat, emulsie sau uleivegetal, iar pentru font sau bronz � bro area se face f r r cire sau folosindu-se uleiuri mixte. Utilizarealichidelor de ungere-r cire mic oreaz for a de a chiere la bro are cu 20...30% fa de bro area uscat .

Figura 111


2.12.5 Regimul de a chiereDeterminarea regimului de a chiere la bro are const în stabilirea avansului pe dinte fd i a vitezei dea chiere vc. Avansul pe dinte fd reprezint grosimea stratului a chiat de un dinte al sculei i este determinatde diferen a în l imilor a doi din i succesivi ai bro ei. Valoarea avansului pe dinte se stabile te în prealabil laproiectarea bro ei i este de 0,02...0,05mm pentru bro e rotunde. Viteza de a chiere la bro are depinde depropriet ile fizico-mecanice ale materialului de prelucrat, de materialul bro ei, de precizia diametrului g urii,rugozitatea cerut suprafe ei bro ate. Principalul factor care limiteaz viteza de a chiere nu estedurabilitatea economic a sculei, ci rugozitatea i precizia dimensiunilor. Informativ, valorile vitezelor dea chiere pentru a ob ine precizia 7 ISO i rugozitatea Ra = 1,6...0,8µm sunt de 2...4[m/min], la bro areao elului.

2.13 Procedee de netezire a suprafe elor cilindrice interioarePrelucrarea de netezire a suprafe elor cilindrice interioare trebuie s asigure o precizie foarte mare adiametrelor i o rugozitate redus a suprafe ei. Netezirea suprafe elor cilindrice interioare se poate realizaprin urm toarele procedee : strunjirea interioar de netezire, honuirea, lepuirea etc.

2.13.1 Strunjirea interioar de netezireProcedeul strunjirii de netezire a g urilor asigur preciziile 6...7 ISO i rugozitatea suprafe ei Ra =0,8...0,1µm. Prelucrarea se realizeaz pe strunguri rapide sau pe ma ini de alezat verticale sau orizontale,cu ajutorul cu itelor cu pl cu e din carburi metalice sau cu cu ite prev zute cu diamant.

Figura 112

Procesul de strunjire interioar de netezire se caracterizeaz prin înl turarea unor adaosuri de prelucrarefoarte mici, la viteze de a chiere mari, care dep esc cu mult pe cele de la strunjirea obi nuit . Astfel, selucreaz cu viteze de 300...1500 [m/min] pentru aliaje neferoase i cu 100...250 [m/min] pentru font , cuadâncimi de a chiere mici de 0,05...0,2 [mm] i avansuri mici: 0,01...0,1 [mm/rot].

Condi ia hot râtoare pentru ob inerea unei precizii ridicate de prelucrare este starea perfect alag relor arborelui principal al ma inii (b taia radial maxim 0,005mm), lipsa vibra iilor arborelui principal,precum i a dispozitivului cu piesa de prelucrat. Pe ma inile de alezat fin, cu itul se fixeaz în bara de alezati efectueaz mi carea principal de rota ie, iar piesa de prelucrat este fixat pe masa ma inii i execut

mi carea de avans. La unele ma ini de alezat fin, mi carea de avans este realizat de arborele principal.Reglarea foarte precis a cu itului în bara de alezat se realizeaz cu urub micrometric sau cu dispozitiv cucomparator (ca în Figura 112).

Strunjirea interioar de netezire se realizeaz în dou faze : prealabil i final . La strunjirea denetezire prealabil se îndep rteaz 75% din adaosul total, iar struujirea final se face cu adâncime mic dea chiere, pentru ca deforma iile sistemului tehnologic s fie reduse la minim. Pentru asigurarea preciziei,cele dou faze se realizeaz într-o singur fixare a piesei. Strunjirea de netezire a suprafe elor cilindriceinterioare se folose te la fabrica ia de serie mare i de mas pentru netezirea g urilor de bol la pistoaneledin aliaje de aluminiu, pentru alezajele bielei, pentru diferite loca uri pentru lag re etc.


Figura 113

2.14 Honuirea g urilorNetezirea g urilor prin honuire se realizeaz pe ma ini de honuit cu o scul de construc ie special numithon. Schema de principiu a honuirii este dat în Figura 113, iar construc ia unui cap de honuit în Figura 114a).

Honul este prev zut cu bare abrazive în num r de 3...12, cu granula ie fin , care sunt ap satesimultan pe pere ii g urii. În cazul honului prezentat în Figura 114 a), desfacerea supor ilor barelor abrazivese face cu ajutorul conurilor de reglare prinrotirea unui ax filetat, în urubat în conul inferior ;astfel se creeaz o anumit presiune de ap sarea barelor pe suprafa a de prelucrat. Capul dehonuit execut o mi care continu de rota ie într-un singur sens i o mi care rectilinie-alternativ ,în timp ce piesa este fix . Barele abrazive suntdin electrocorindon pentru piese din o el icarbur de siliciu � pentru piese din font .

Deoarece honul se autocentreaz dupalezajul de honuit, prin honuire nu se poateasigura corectarea pozi iei axei g urii; pentru apermite autocentrarea honului acesta se îmbinprintr-un cuplaj articulat cu arborele principal alma inii de honuit. Prin honuire se ob ine numaiprecizia diametrului i mic orarea ovalit ii iconicit ii g urii. Prelucr rile care precedhonuirea trebuie s asigure pozi ia corect a axeig urii. Înainte de honuire alezajul trebuie s fieprelucrat prin alezare, strunjire de finisare saurectificare.

În procesul de honuire, traiectoriilegranulelor abrazive formeaz pe suprafa a g uriio re ea fin de linii elicoidale. Dac sedesf oar suprafa a cilindrului pe un plan,aceste linii elicoidale devin drepte care se intersecteaz sub unghiul 2 . Unghiul 2 este determinat deraportul dintre viteza mi c rii rectilinii-alternative vra i viteza mi c rii de rota ie vrot :

rot

ra

vv

tg

Figura 114


Unghiul 2 de încruci are a traiectoriilor influen eaz asupra calit ii suprafe ei i productivit iiprelucr rii. Odat cu mic orarea valorii tg se îmbun t e te calitatea suprafe ei, îns se mic oreazproductivitatea. Dimpotriv , la m rirea valorii tg are loc o intensificare a autoascu irii barelor abrazive,productivitatea cre te, îns se înr ut e te calitatea suprafe ei.

Honuirea se execut în dou faze : prealabil i final . Pentruhonuirea prealabil se recomand s se ia : tg = 0,35...0,6 , iar pentruhonuirea final tg = 0,15...0,25. Granula ia barelor abrazive este de16...4 pentru honuirea prealabil i M28...M7 pentru honuirea final .Deoarece viteza mi c rii rectilinii-alternative, viteza mi c rii de rota ie iunghiul de încruci are a traiectoriilor sunt interdependente, în practic sestabile te în primul rând viteza mi c rii de rota ie a honului i apoi sevariaz viteza mi c rii rectilinii-alternative pentru a ob ine unghiul dorit.Viteza de rota ie are valori de 60...75 [m/min] pentru font i bronz,respectiv de 20...35 [m/min] la honuirea pieselor din o el c lit. Vitezami c rii rectilinii-alternative depinde în mare m sur de lungimea curseide lucru este dat în tabelul de mai jos:

Lungimea cursei [mm] 10...50 50...150 Peste 150Viteza vra [m/min] 5...10 12...16 18...22

Dep irea limitelor de vitez recomandate nu este indicat , deoareceodat cu m rirea valorilor vra, deci a num rului de curse duble pe minut,cresc for ele de iner ie. Lungimea cursei Lc se determin astfel (veziFigura 115) :

Lc = L + 2 � ld - l

Lungimea de dep ire ld se ia aproximativ l31

; lungimea barelor l se ia în func ie de lungimea g urii: l =

(0,5...0,75)L. Dep irea de la capetele g urii este necesar pentru a se evita apari ia unor mic or ri dediametre la capete. Presiunea de ap sare a barelor abrazive pe capete. Presiunea de ap sare a barelorabrazive pe pere ii g urii este de 1...4 [daN/cm2] la honuirea prealabil i 0,5...2 [daN/cm2] la honuirea final .Honuirea se execut cu lichide de r cire-ungere : pentru font � un amestec de 90% petrol i 10% ulei dema ini, pentru o el � un amestec de 50% petrol i 50% ulei. La honuire se ob in preciziile 6...7 ISO irugozitatea Ra = 0,4...0,01µm (suprafa cu luciu de oglind ). Honuirea se folose te pentru prelucrareafinal a c m ilor de cilindri.

2.15 Lepuirea suprafe elor interioareLepuirea suprafe elor interioare se realizeaz cu ajutorul granulelor abrazive libere, de granula ie foarte fin ,amestecate într-un lichid de ungere sau con inute în paste abrazive i interpuse între suprafa a de prelucrati scula de lepuit, aflate în mi care relativ . În figura 8.58 se prezint un cap de lepuire extensibil. Cu

ajutorul arcurilor, se realizeaz extinderea segmentelor de lucru 3 din font sau cupru i respectiv, ap sareape peretele alezajului. Capul de lepuire este fixat în arborele principal al ma inii de lepuit de la care prime teo mi care de rota ie alternativ i o mi care rectilinie-alternativ în lungul axei alezajului. Piesa de lepuit sea az într-un dispozitiv de prindere.

Prin lepuire se ob ine o precizie înalt , precizia 6 ISO, i o calitate foarte bun a suprafe ei: Ra =0,1...0,01µm. Lepuirea nu corecteaz ovalitatea sau conicitatea alezajului, care trebuie s fie reduse laminim înc la opera iile anterioare.

3 Procese de produc ie, procese tehnologice l elementele lor componenteProcesul de produc ie al unei uzine constructoare de ma ini cuprinde în sine ob inereasemifabricatelor (prin turnare, forjare sau debitare din laminate), toate formele de prelucrare a lor(prelucrarea mecanic , termic , chimic , electric etc), controlul tehnic al dimensiunilor i al calit iiîn toate stadiile de produc ie, transportul materialelor, semifabricatelor, pieselor i produselor,asamblarea, vopsirea, împachetarea i expedierea produselor.

Procesul tehnologic de prelucrare mecanic este acea parte a procesului de produc ie, careeste legat nemijlocit de schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor, a calit ilor fizico-mecanice,a calit ii suprafe ei pân la ob inerea piesei finite.

Figura 115


În procesul tehnologic de prelucrare mecanic sunt incluse i o serie de ac iuni auxiliare legatenemijlocit, sau care numai înso esc schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor, a calit ilor fizico-mecanice, a calit ii suprafe ei piesei supuse prelucr rii, ca de exemplu: a ezarea i fixarea piesei pema in , controlul tehnic, cur irea piesei i a dispozitivului i într-o serie de cazuri i transportulpiesei.

În timpul acestor ac iuni auxiliare nu are loc schimbarea formei geometrice, a dimensiunilor inici a rugozit ii piesei, îns întrucât aceste ac iuni auxiliare sunt îndeplinite de c tre muncitorul carelucreaz la locul respectiv de munc , ele fac parte din procesul tehnologic de prelucrare. Transportulpiesei prin atelier f cut de c tre muncitorii auxiliari sau automat, cu diverse sisteme de transportare,nu intr în procesul tehnologic de prelucrare, întrucât în acest timp muncitorul productiv lucreaz lalocul s u de munc . În mod analog, procesul tehnologic de asamblare reprezint o parte a procesuluide produc ie, legat nemijlocit de asamblarea pieselor în grupe, subansamble, ansamble i apoi înprodusul respectiv (automobil, tractor, ma- in -unealt etc).

Pentru a se putea face asamblarea pieselor în produse este de asemenea necesar a se executao serie de ac iuni auxiliare, legate nemijlocit de procesul de asamblare (ca de exemplu: fixarea pieseide baz în dispozitivul de asamblare sau pe postament, prinderea în mân a cheii i a ezarea peurub pentru în urubare etc).

Procesul tehnologic (de prelucrare i de asamblare) se execut la diferite locuri de munc .Locul de munc este acea parte din suprafa a de produc ie care este utilat cu utilajul corespunz torlucrului ce se efectueaz pe el.

Elementele componente ale procesului tehnologic sunt urm toarele:

Opera ia este acea parte a procesului tehnologic care se execut la un loc de munc icuprinde toate ac iunile utilajului i muncitorului sau ale unui grup de muncitori, în leg tur cuprelucrarea sau asamblarea unei piese sau a mai multor piese simultan, pân ce se trece laprelucrarea sau asamblarea altei sau altor piese.

Fie de exemplu centruirea arborilor. Când se centruiesc succesiv sau simultan cele doucapete ale unui arbore la un singur loc de munc , aceast prelucrare constituie o opera ie. Atuncicând se centruie te la un loc de munc numai un cap t al arborilor din lot de c tre un muncitor, iar laun alt loc de munc se centruie te cel lalt cap t al arborilor de c tre un alt muncitor, atunci aceastprelucrare constituie dou opera ii.

Opera ia se poate executa dintr-o singur a ezare sau din câteva a ez ri ale piesei îndispozitiv sau pe masa ma inii. În cazul exemplului dat, atunci când arborele se centruie te pe rândla cele dou capete cu acela i regim de a chiere, opera ia este format din dou a ez ri. Cândarborele se centruie te la ambele capete simultan pe o ma in special , opera ia este constituitdintr-o singur a ezare. Piesa fixat în dispozitiv poate fi prelucrat în una sau mai multe pozi ii fade scula sau sculele cu care se face prelucrarea ei. De exemplu, o carcas fixat într-un dispozitivrotativ, dup burghierea alezajelor de pe una din suprafe ele ei, este rotit (f r s fie desprins dindispozitiv) într-o nou pozi ie pentru a fi executate alezajele de pe o alt suprafa .O opera ie poate fi constituit de asemenea din una sau mai multe faze.

Faza este acea parte a opera iei în care se execut complet dintr-o singur a ezare i pozi ie apiesei o suprafa sau mai multe suprafe e simultan, cu o scul sau cu un complet de scule, cu unanumit regim de a chiere.

Adaosul de prelucrare ce trebuie îndep rtat într-o faz de pe suprafa a sau suprafe ele piesei(dac se prelucreaz simultan mai multe suprafe e ale piesei) poate fi îndep rtat dintr-o singurtrecere sau din mai multe treceri. La fiecare trecere a sculelor cu care se face prelucrarea de pesuprafa a sau suprafe ele ce se prelucreaz , în sensul avansului, se îndep rteaz câte un strat dematerial. Toate trecerile se execut cu acela i regim de a chiere. Dac o trecere se execut cu altregim de a chiere atunci trecerea devine faz .

Faza i trecerea la rîndul lor sunt formate din una sau mai multe mânuiri. Mânuirea reprezinttotalitatea mi c rilor efectuate de muncitor în timpul desf ur rii lucrului sau pentru preg tirea lui.Mânuirile sunt ac iuni auxiliare pentru a ezarea i fixarea piesei pe ma in sau dispozitiv, pentruapropierea sculei de pies , pentru pornirea motorului i cuplarea avansurilor, precum i celeexecutate dup prelucrarea piesei.

Mi carea este partea cea mai mic dintr-o mânuire, care poate fi m surat în timp. Pentru


efectuarea fiec rei ac iuni (opera ie, faz , trecere, mânuire, mi care) se consum o cantitate demunc din partea muncitorului. Consumul de munc se m soar în timp. Timpul consumat demuncitor pentru executarea unui proces tehnologic se nume te volum de munc .

Exist volum de munc efectiv, în elegând prin acesta timpul real consumat pentru efectuarealucrului i volum de munc calculat sau normat, acesta reprezentând timpul în care trebuie s seexecute lucrul respectiv. Unitatea de m sur a volumului de munc se nume te om-or .

O ma in -unealt sau un utilaj oarecare sunt ocupate pentru prelucrarea piesei un anumit timp.Pentru calculul timpului necesar efectu rii anumitor prelucr ri i pentru calculul num rului de ma ini-unelte necesar prelucr rii unei piese la toate opera iile, se folose te no iunea de volum de ma in .

Volum de ma in se nume te timpul în decursul c ruia ma ina-unealt sau ma inile-unelte suntocupate sau trebuie s fie ocupate pentru prelucrarea unei piese la o opera ie sau la toate opera iile.Exist deci, volum de ma in pe opera ii, volum de ma in pe pies i volum de ma in pe produs.Volumul de ma in poate fi efectiv sau calculat. Unitatea de m sur a volumului de ma in este deobicei ma ina-unealt -or .

Pentru normarea muncii i planificarea produc iei se folose te norma tehnic de timp (veziam nunte în cele ce urmeaz ). Fiecare opera ie sau proces tehnologic de prelucrare a unei piesesau a produsului întreg se execut într-un anumit timp calendaristic.

Intervalul de timp m surat de la începutul i pîn la sfâr itul prelucr rii piesei la o opera ie saula toate opera iile (care dup anumite intervale de timp se repet ) se nume te ciclu. Aceast no iunese folose te în produc ia de serie i de mas . Dac opera iile sau procesele tehnologice se mairepet dup anumite intervale de timp, intervalul de timp m surat de la începutul i pîn la sfâr itulprelucr rii piesei la o opera ie sau la toate opera iile se nume te durata opera iei sau a procesuluitehnologic (aceast no iune, deci, se folose te în produc ia individual sau de unicate).

Diferite produse sau piese din produsele respective se confec ioneaz în diferite cantit i înunitatea de timp, care poate fi anul, trimestrul sau luna. Cantitatea respectiv de produse sau piesese nume te program sau plan de produc ie pe durata corespunz toare. Cantitatea de produse, piesesau semifabricate care se confec ioneaz dup un desen care nu se modific , define te m rimeaseriei. Dac se trece la o construc ie nou a aceluia i produs (tractor, autocamion, strung etc.), piessau semifabricat, i se schimb desenul, atunci se schimb i num rul sau ini ialele seriei.

Ritmul sau tactul de fabrica ie sau de livrare reprezint intervalul de timp, dup care periodicare loc livrarea unui produs, piese sau semifabricat, de la o linie tehnologic , dintr-un atelier, sec iesau întreprindere. Dac se spune, de exemplu, c ritmul sau tactul de fabrica ie sau de livrare a unuitractor este de 5 minute, asta înseamn , c dup fiecare 5 minute la cap tul liniei tehnologice deasamblare general iese un tractor gata pentru livrare. Cantitatea de piese de acela i fel lansatodat în lucru la un loc de munc sau pe o linie tehnologic se nume te lot. M rimea lotului de piesese determin prin calcul.

3.1 Tipurile de produc ie în construc ia de ma iniÎn industria constructoare de ma ini exist trei tipuri de produc ii i anume:

� produc ia de mas ;

� produc ia de serie;

� produc ia individual sau de unicate.

În produc ia de mas produsele se execut în mod continuu, în cantit i relativ mari i într-operioad lung de timp (de obicei de câ iva ani). O caracteristic principal a produc iei de mas oconstituie nu cantitatea de produse livrate, ci efectuarea la majoritatea locurilor de munc a acelora iopera ii cu repetare continu .

Produc ia fabrica iei de mas const din produse de aceea i natur (unele standardizate), tipuristabilizate de larg utilizare. O astfel de produc ie este de exemplu, produc ia de automobile,tractoare, motoare electrice, rulmen i etc.

În produc ia de serie se execut serii de produse i loturi de piese, care se repet curegularitate dup anumite i bine stabilite perioade de timp. Produc ia de serie este o produc ie cunomenclatur multipl . O caracteristic principal a produc iei de serie o constituie repetarea


periodic a execut rii acelora i opera ii la majoritatea locurilor de munc . Produsele acestui tip deproduc ie sunt ma ini de tipuri stabilizate, fabricate în cantit i mai mari sau mai mici, ca de exemplu:ma ini-unelte, motoare sta ionare cu ardere intern , pompe, compresoare, utilaje pentru industriaalimentar etc.

În produc ia individual sau de unicate se execut produse într-o nomenclatur foarte variat încantit i mici, în majoritate unicate. Datorit acestui fapt produc ia individual trebuie s fieuniversal i foarte elastic , pentru a putea executa nomenclatura larg i foarte variat de produse.Produsele executate în acest tip de produc ie fie c nu se mai repet , fie c se repet dup intervalede timp neprev zute. Caracteristica principal a produc iei individuale o constituie executarea lalocurile de munc a unei foarte variate game de opera ii diferite f r o repetare periodic a lor.Produsele acestui tip de produc ie sunt ma ini care nu au o utilizare larg , executate pe comenzispeciale. Produc ia individual este proprie industriei constructoare de ma ini grele, ale c reiproduse sunt hidroturbine mari, ma ini-unelte grele unicate, utilaje metalurgice etc.

Divizarea firmelor constructoare de ma ini dup tipuri de produc ii este conven ional . Într-oserie de cazuri, în firmele cu produc ie de mas , în anumite sec ii lucrul se desf oar în serie.Astfel, în paralel cu asamblarea general a ma inii i a ansamblelor care necesit un volum mare demunc se desf oar i asamblarea în serie a ansamblelor care necesit un volum mai mic demunc . Prelucrarea mecanic a pieselor mai simple se face de asemenea în serie.

În atelierele de presare la rece a tablelor, în atelierele de forj a firmelor cu produc ia de mas ,datorit productivit ii foarte mari a utilajelor pentru aceste prelucr ri, lucrul se desf oar peprincipiile produc iei de serie. Se poate deci numi produc ie de mas , produc ia acelei firme în care lamajoritatea locurilor de munc se execut în mod constant succesiv aceea i opera ie, iar locurile demunc sunt dispuse în ordinea succesiunii desf ur rii procesului tehnologic.

Dac îns la majoritatea locurilor de munc se execut câteva opera ii care se repet periodic,atunci produc ia acelei firme este o produc ie de serie. Dac în repetarea execut rii opera iilor lalocurile de munc nu exist o periodicitate planificat , atunci produc ia firmei respective esteindividual sau de unicate. Produc ia de serie, în func ie de caracteristica ei principal , în unelecazuri se poate apropia de produc ia de mas , când se nume te produc ie de serie mare, sau sepoate apropia de produc ia individual , când se nume te produc ie de scrie mic . În afar decaracteristica de baz amintit , cele trei tipuri de produc ie mai au înc o serie de caracteristiciilustrate în tabelul de mai jos.

Tipul produc ieiindividual , sau de

unicatede serie de mas

cantitate mic de produse cantitate medie de produse cantitate mare de produse

nomenclator de produsefoarte mare i variabil îndecursul unui an

nomenclator de produsemediu cu repetare periodic

nomenclator de produseredus, men inut perioademai mari de timp

nu se prevede anticipatrepetarea fabric riiprodusului

repetarea periodic afabric rii seriei de produse

fabricarea neîntrerupt aprodusului dat, într-uninterval mare de timp

înc rcarea ma inilor-uneltef r nici un fel deregularitate

repetarea periodic aînc rc rii ma inilor-uneltecu acelea i piese

înc rcarea neîntrerupt ama inilor-unelte i acelea ipiese

utilaj (ma ini-unelte)universal

utilaj universal i în partespecial

utilaj specializat i special(agregate, linii automate)

scule i dispozitiveuniversale. scule idispozitive speciale numaiîn cazuri izolate

folosirea pe scar larg asculelor i dispozitivelorspeciale

scule, dispozitive iverificatoare specialecomplicate i cu mecanismeautomate

reglarea la dimensiune ama inilor-unelte dup trasaj

lucrul la ma ini-unelte regl ri complicate ladimensiune ale ma inilor-


i lu ri de a chii de prob reglate la dimensiune unelte, automatiz ri aleproceselor tehnologice

mâna de lucru cu înaltcalificare

mâna de lucru cu calific ridiferite

mâna de lucru cu calificaresc zut , num r mare dereglori

lucrul dup metoda ajust rii larg înr d cinare a lucruluidup metodainterschimbabilit ii totale,cu p strarea într-o m suroarecare a metodeiajust rii

lucrul numai dup metodainterschimbabilit ii totale.folosirea în unele cazuri ametodei interschimbabilit iipar iale i a metodeiselective. lipsa ajust rii

turnarea in forme dep mânt, întrebuin areamodelelor de lemn, forjarealiber

folosirea în parte amodelelor metalice laturnare. forjarea în matri e

folosirea metodelormoderne de turnare deprecizie i mareproductivitate, forjarea înmatri e

aranjarea ma inilor-unelte ingrupe dup tipuri idimensiuni

aranjarea în ordinea fluxuluitehnologic numai ama inilor-unelte maiînc rcate

aranjarea ma inilor-unelte înordinea fluxului tehnologic

controlul dimensiunilor cuinstrumente universale

larg folosire averificatoarelor speciale

controlul cu verificatoarespeciale, larg folosire acontrolului activ (în timpulprelucr rii) i a controluluiautomat

elaborarea procesuluitehnologic dup cele maisimple forme, procesetehnologice dup fi etehnologice

elaborarea procesuluitehnologic cu fi etehnologice i planuri deopera ii înso ite de schi e

elaborarea detaliat aprocesului tehnologic cuplanuri de opera ii înso itede schi e, calculeam nun ite ale preciziei deprelucrare

normarea lucrului pe bazstatistic

normarea tehnic icronometrare

normare tiin ific , foartedetaliat

3.2 Calculul normei tehnice de timp i a normei tehnice de prelucrareUnul din criteriile de baz care ajut la aprecierea economicit ii unui proces tehnologic de prelucrareeste norma tehnic de timp i norma tehnic de prelucrare. In capitolul anterior s-a ar tat c unproces tehnologic de prelucrare sau de asamblare poate fi format din una sau mai multe opera ii.Pentru executarea fiec rei opera ii este necesar un timp oarecare de lucru.

Timpul necesar pentru executarea unei opera ii tehnologice în anumite condi ii de produc ietehnico-organizatorice dintre cele mai favorabile se nume te norm tehnic de timp. Norma tehnicde timp se stabile te în func ie de posibilit ile de exploatare ale utilajului, sculelor i altor mijloace deproduc ie în condi iile aplic rii metodelor de lucru corespunz toare tehnicii moderne, inându-seseama in acela i timp i de experien a în lucru a muncitorilor cu experien .

Dac se împarte unitatea de timp (fie ea minut, or sau schimb) la norma tehnic de timp seob ine norma tehnic de prelucrare, care caracterizeaz productivitatea muncii, exprimat în buc i peunitatea de timp respectiv . Deci, norma tehnic de prelucrare se nume te m rimea invers a normeitehnice de timp i se exprim prin cantitatea de piese care trebuie s fie executate în unitatea detimp.

Atât norma tehnic de timp cât i norma tehnic de prelucrare nu sunt m rimi constantedeterminate odat pentru totdeauna pentru locul de munc dat. Ele se schimb în func ie deîmbun t irea posibilit ilor de exploatare a utilajului i sculelor, de ridicarea gradului de automatizarei mecanizare a proceselor de produc ie, în func ie de cre terea continu a nivelului tehnic al


muncitorului, precum i de îmbun t irea condi iilor tehnico-organizatorice a locului de munc . Normatehnic de timp se poate determina dup trei metode i anume:

� pe baz de calcul analitic;

� pe baz statistic ;

� pe baz comparativ .

Dintre aceste trei metode enumerate, prima este o metod tiin ific foarte r spândit , cuajutorul c reia se poate calcula norma tehnic de timp foarte precis. Dup aceast metod de calculanalitic norma tehnic de timp se determin pe baz de calcul a timpului necesar execut rii de c tremuncitor i ma ina-unealt a fiec rui element al opera iei în condi iile folosirii la maximum aposibilit ilor de exploatare a ma inii-unelte i a sculei.

Dup cea de a doua metod (statistic ), normarea se face f r a se calcula timpul pentrufiecare element al opera iei. Ea se face pe baza însum rii datelor statistice despre timpul mediuconsumat pentru executarea unor opera ii similare. Norma tehnic de timp determinat dup aceastmetod nu este mobilizatoare, pentru c ea se bazeaz pe realiz rile ob inute în trecut, f r a ineseama de posibilit ile noi existente, de nivelul tehnicii moderne. De aceea, nu se mai recomandfolosirea acestei metode pentru determinarea normei tehnice de timp, decât numai în anumite cazuriizolate.

Dup cea de a treia metod (comparativ ), norma tehnic de timp se determin princompararea opera iei ce se normeaz cu o opera ie similar din procesul tehnologic de prelucrare aunei piese asem n toare, îns de dimensiuni diferite, pentru care norma tehnic de timp a fostdeterminat deja pe baz de calcul analitic. Deci, norma tehnic de timp dup aceast metod sedetermin prin interpolare. Aceast metod de normare se folose te la proiectarea firmelor noi sau aatelierelor, când proiectantul se poate m rgini la norme de timp orientative.

La calculul normei tehnice de timp trebuie s se in seama nu numai de timpul operativ TOP,care se consum de c tre muncitor pentru executarea opera iei date i care se repet la fiecarepies , ci i de timpul consumat cu întreruperile lucrului TÎN, necesare pentru odihna muncitorului,dac acesta execut o munc grea sau pentru nevoile fire ti ale acestuia în cazul în care lucrulexecutat nu impune întreruperi de odihn .

În norma tehnic de timp este inclus i timpul necesar pentru deservirea locului de munc îndecursul unui schimb de lucru. În acest timp intr : timpul necesar pentru deservirea organizatoricTORG, consumat cu verificarea utilajului, cu primirea i predarea sculelor i pieselor la începutul isfâr itul schimbului, cu ungerea i cur irea utilajului de a chii; timpul necesar pentru deservireatehnic a locului de munc , TTH, în care intr timpul consumat cu schimbarea sculei uzate, cureglarea periodic la dimensiune a ma inii.Norma tehnic de timp pe bucat TBUC se determin ca sum a elementelor ei componente i anume:

TBUC = TOP + TÎN + TDES = TOP + TÎN + TORG + TTH [min]

unde: TOP este timpul operativ pentru 1 bucat , în min; TÎN � timpul consumat cu întreruperile lucruluiraportat la 1 bucat , în min: TDES � timpul consumat cu deservirea locului de munc raportat la 1bucat , în min.

Atât timpul consumat cu întreruperile lucrului cât i timpul consumat cu deservireaorganizatoric a locului de munc se calculeaz dup urm toarele rela ii:

OPÎN

ÎN Tt

T100

OPORG

ORG TtT100

în care: tÎN este timpul consumat cu întreruperile exprimat în procente din timpul operativ; tORG �timpul consumat cu deservirea organizatoric a locului de munc exprimat în procente din timpuloperativ. inând seama de rela iile de mai sus, rela ia cu care se calculeaz norma de tehnic detimp pe bucat devine:


THOPORGÎN

BUC TTttT

1001001

La rândul lui timpul operativ TOP este compus din timpul de baz de ma in i timpul auxiliar.Timpul de baz de ma in este timpul în care are loc schimbarea formei geometrice a dimensiunilor,a propriet ilor fizico-mecanice sau a structurii cristaline a materialului piesei ce se prelucreaz , înopera ia dat .

Timpul auxiliar este timpul în care au loc toate ac iunile menite s ajute la executarea lucruluide baz . În el este cuprins timpul necesar pentru a ezarea, fixarea, apoi desfacerea i îndep rtareapiesei ce se prelucreaz de pe ma ina-unealt , precum i timpul necesar pentru manevrareadiferitelor comenzi ale utilajului respectiv, pentru controlul dimensiunii ob inute etc.

Timpul auxiliar la rândul lui este format din dou p r i: timpul auxiliar care se consum înintervalul desf ur rii timpului de baz de ma in i timpul auxiliar care se consum în afara acestuia(adic atunci când nu are loc procesul de a chiere). În calculul timpului operativ se introduce numaitimpul auxiliar care nu se suprapune peste timpul de baz de ma in .

La lucrul pe ma ini-unelte automate timp auxiliar este socotit i timpul de mers în gol aldiferi ilor supor i i scule (apropierea i retragerea acestora de piesa ce se prelucreaz ). Deci, timpuloperativ este:

TOP = TBM + TA,

pentru opera ii care se execut pe ma ini-unelte universale iTOP = TBM + TG,

pentru opera ii care se execut pe ma ini-unelte automate. În rela iile de mai sus TBM reprezinttimpul de baz de ma in ; TA � timpul auxiliar; TG � timpul de mers în gol.

Timpul de baz de ma in pentru fiecare faz , t0, la lucrul pe ma ini-unelte se determin duprela ia:

S

P

vLt0

în care: LP este drumul pe care-l parcurge scula în direc ia mi c rii de avans in mm; vS � viteza deavans de lucru, în mm/min. Drumul parcurs de scul în direc ia mi c rii de avans este format dinlungimea suprafe ei ce se prelucreaz a piesei, la care se adaug lungimea pin la care se apropiescula de pies , fie manual, fie cu avans rapid automat, precum i lungimea drumului parcurs de sculcu acela i avans dup ie irea din a chiere.

În unele cazuri (func ie de forma geometric a piesei i de felul prelucr rii) la drumul parcurs descul în direc ia avansului de lucru nu se mai adaug �apropierea i ie irea" sculei. Ultima rela iepoate fi folosit pentru determinarea timpului de baz de ma in t0 la orice fel de prelucraremecanic . De exemplu pentru strunjirea unei suprafe e cilindrice:

nsLt P

0 [min]

unde: n este tura ia piesei, în [rot/min]; s � avansul longitudinal al cu itului în [mm/rot]. Timpul debaz de ma in necesar pentru executarea unei opera ii format din mai multe faze se determin casum a timpilor de baz de ma in pentru fiecare faz i anume:

m

BM tT1

0

unde m este num rul de faze din care este format opera ia respectiv . De asemenea, timpul debaz de ma in pentru o faz format din mai multe treceri, se determin ca sum a timpilor de bazpentru fiecare trecere, dup aceea i rela ie de mai sus.

La prelucr rile de l c tu rie i asamblare care se fac manual, norma tehnic de timp de bazse determin dup normative. Aceste normative sunt întocmite inând seama de influen a factorilortehnologici de baz asupra lucrului respectiv. Influen a acestor factori se determin pe baz deobserva ii. La fel se determin i timpul auxiliar pentru acest gen de prelucr ri.


Timpul întreruperilor tÎN se determin în procente din timpul operativ, dup normative, luându-seîn considerare bineîn eles condi iile reale de lucru. La prelucrarea pe ma ini-unelte timpul pentruîntreruperi se ia de obicei 2% din timpul operativ.

La lucrul de asamblare pe o linie tehnologic , timpul întreruperilor pentru odihn i necesit ilefire ti ale muncitorilor se ia pân la 7% din timpul operativ.

Timpul de deservire organizatoric , tORG, se determin i el în procente din timpul operativ,dup normative întocmite pe baza datelor ob inute în mod sistematic prin fotografierea zilei de munc .

La lucrul pe ma ini-unelte, timpul pentru deservirea organizatoric a locului de munc se ia deobicei între 0,5% � 7% din timpul operativ, în func ie de timpul i m rimea ma inii-unelte. La lucrul del c tu rie i asamblare acest timp se ia între 2% � 8% din timpul operativ, în func ie de felul lucruluirespectiv.

Timpul de deservire tehnic TTH al locului de munc se determin câte-odat în procente dintimpul de baz de ma in . Acest lucru îns de multe ori duce la gre eli însemnate, ceea ce impunenecesitatea determin rii acestuia prin calcul.

Pentru prelucr rile pe ma ini-unelte, timpul pentru deservirea tehnic a locului de munc sedetermin dup urm toarea rela ie:

PR

SUISISRCRCTH n

TntntT

unde: tRC este timpul consumat cu reglarea de compensare la dimensiune a ma inii-unelte în timpuldesf ur rii lucrului între dou reascu iri ale sculei; nRC � num rul de regl ri de compensare ama inii-unelte în perioada de lucru a sculei între dou reascu iri ale acesteia; tIS � timpul consumatcu îndreptarea periodic a muchiei a chietoare a sculei între dou reascu iri ale acesteia; n IS �num rul de îndrept ri periodice a muchiei a chietoare a sculei întiv dou reascu iri ale acesteia; TSU� timpul consumat cu înlocuirea sculei uzate; nPR � num rul de piese prelucrate în perioada de timpdintre doua reascu iri ale sculei. M rimea lui tRS, tIS i TSU se determin dup normative.

La prelucr rile de degro are la care toleran a dimensiunii ob inute a piesei ce se prelucreazeste mare, scula poate s lucreze f r a mai fi nevoie de îndreptarea periodic a muchiei a chietoarei f r regl ri suplimentare periodice la dimensiune a ma inii-unelte. In acest caz, rela ia dup care

se calculeaz timpul pentru deservirea tehnic a locului de munc se simplific :

PR

SUTH n

TT

În perioada dintre dou reascu iri a sculei se pot prelucra un num r de piese:

BUCPR T

Tn

unde: Teste durabilitatea muchiei a chietoare a sculei, în min; TBUC � norma tehnic de timp pe bucat , înmin. Din cele de mai sus se ob ine rela ia care exprim dependen a dintre timpul de deservire tehnic alocului de munc , durabilitatea muchiei a chietoare a sculei i timpul de baz de ma in :

BUCSU

TH TT

TT

Norma tehnic de prelucrare pe or sau schimb se determin dup rela iile:

orabucT

NBUC

ORA /;60 min/;1min buc

TN

BUC

schimbbucT

TNBUC

SS /;

60

unde: NORA este norma de prelucrare într-o or ; NS � norma de prelucrare într-un schimb; TS � durataschimbului de lucru, în ore; TBUC � norma tehnic de timp pe bucat , în min. Dac se noteaz cu T normatehnic de timp i cu N norma tehnic de prelucrare, atunci se tie c :

NT 1

sauT

N 1

S consider m c norma tehnic de timp se mic oreaz cu x%, iar N cre te cu y%. In acest caz se


poate scrie c :

1001

100 1112xTxTTT ;

1001

100 1112yNyNNN ;

22

1T

N

Deci:

1001

1100

11

1 yT

yN

Fie de exemplu: N = 100 [min], T = 48 [buc/schimb]. Dac se mic oreaz norma tehnic de timp cu20%, norma tehnic de prelucrare cre te cu:

%252010020100

100100

xxy

Ceea ce înseamn T = 80 min, iar N = 60 buc/schimb.

De fiecare dat când se introduce în fabrica ie un lot nou de piese, se consum de c tremuncitor un timp de preg tire-încheiere, TPI. Acest timp se consum de c tre muncitor când acestastudiaz desenul i procesul tehnologic, când preg te te i regleaz utilajul, fixeaz dispozitivul isculele necesare pentru prelucrarea sau asamblarea lotului respectiv de piese; de asemenea laterminarea lotului când se dau jos dispozitivele i sculele de pe utilajul pe care s-a f cut prelucrarea,precum i când se pred lucrarea executat .

M rimea timpului pentru preg tire-încheiere este func ie de gradul de complexitate al piesei cese prelucreaz , de utilajul pe care se face prelucrarea, de caracterul i felul lucrului, de gradul decomplexitate al regl rii utilajului. M rimea acestui timp nu se ia func ie de m rimea lotului de piese, cise ia func ie de m rimea lotului de piese ce se prelucreaz .

In norma tehnic de timp ce se calculeaz pentru întregul lot de piese TLOT , acest timp intr caun factor separat i anume:

plbucpilot nTTT

în care: TPI este timpul de preg tire-încheiere (care a a cum s-a spus nu depinde de m rimea lotuluide pies ), în [min]; TBUC � norma de timp pe bucat , în [min]; nPL � num rul de piese din lot.

În calculul analitic al normei tehnice de timp dup cum s-a v zut intr un mare num r dem rimi, care se iau din normative. Aceste m rimi cuprinse în normative au fost determinate pe bazastudierii locului de munc prin observa ii. Studierea locului de munc prin observa ii se poate facedup dou metode de baz : prin cronometraj i prin fotografierea timpului de lucru.

Prin cronometraj se studiaz timpul consumat de c tre muncitor pentru îndeplinirea ciclic ,manual, sau manual i automat a elementelor opera iei. Scopul cronometrajului este de a scoate îneviden metoda cea mai ra ional a execut rii opera iei, a stabili durata normal a mi c rilorefectuate de muncitor, pentru ca apoi pe baza datelor ob inute s se întocmeasc normative care sefolosesc la calculul analitic al normelor tehnice de timp.

În produc ia de serie mare i de mas , cu ajutorul acestei metode a cronometrajului se facecontrolul normelor stabilite pe baz de calcul analitic, pentru a se scoate în eviden eventualelesuprapuneri care nu au putut fi observate când s-a f cut calculul normei respective.

Prin fotografierea timpului de lucru se în elege metoda de studiu a tuturor consumurilor de timpale muncitorului i ma inii în decursul unui schimb complet de lucru sau numai a unei p r i dinschimbul de lucru. De asemenea se mai studiaz i pierderile de timp de lucru i posibilit ile folosiriila maximum a timpului unui schimb de lucru. Cu ajutorul acestei metode de baz , pentru scoaterea îneviden a pierderilor de timp de lucru i a rezervelor interne bogate de productivitatea muncii, se potstabili cele mai ra ionale regimuri de lucru, se poate stabili folosirea la maximum a timpului de lucru almuncitorului i utilajului.


4 Bibliografie

1. Beitz, W., Kuttner, K.-H., � DUBBEL, Handbook of Mechanical Engineering, Springer-Verlag,traducere in Editura Tehnica Bucuresti, 1998

2. Dr ghici, G. � Tehnologia construc iilor de ma ini, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti,1984

3. Pruteanu, O., Epureanu, A., Bohosievici, C., Gyenge, C. � Tehnologia fabric rii ma inilor, EdituraDidactic i Pedagogic , Bucure ti, 1981

Date post:	08-Aug-2015
Category:	Documents
Upload:	vladpalade
View:	94 times
Download:	1 times

Prelucrari exterioare si interioace conice

Documents