INSTALATII DE PRELUCRARE CU LASER IN DOMENIUL MEDICAL

Cuprins:

CAPITOLUL 1:

1.1.Breviar teoretic.

1.2.Parametrii, proprietati, clasificare.

1.3.Firme si companii de profil.

1.4.Aplictii si tehnologii specifice.

CAPITOLUL 2:

2.1.Norme si standarde interne. 2.2.Reglementari ale UE privind impactul asupra mediului. 2.3.Reglementari ale UE privind gestionarea deseurilor electrotehnice. 2.4.Terminologie specifica in limba engleza. 2.5.Bibliografie.CAPITOLUL 1

1.1.Breviar teoretic

Laserul este echivalentul aciunii de amplificare a luminii prin stimularea emisiei de radiaii. Laserele sunt dispozitive care amplifica lumina si produc raze clare de lumina, ce trec rapid din infrarou in ultraviolet. O raza de lumina este clara atunci cnd undele sau fotonii ei se propaga toate mpreuna. De aceea, lumina laser, poate fi extrem de intensa, foarte direcionata (sub forma uni fascicul) si foarte pur in culoare (in frecven).Acum dispozitivele laser lucreaz in gama de frecventa a razelor X.

Cuvntul LASER provine din limba englez, el fiind ancronimul pentru "Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation". Un laser este o surs de lumin, dar total diferit fa de un bec normal. Primul laser a fost fcut de Theodore H Maiman n 1960. El a montat o bucat de rubin tratat special intr-un bli folosit pentru fcut fotografii. Cnd lampa bli-ului a fost aprins, o pulsaie intens de lumin roie a ieit de la captul rubinului. Aceast pulsaie a fost monocromatic i coerent. Diferena dintre lumina emis de un bec normal i un laser este ca i aceea dintre zgomotul alb i un ton curat.

La inceput, laserul a fost considerat o "soluie" la multe "probleme". "Problemele" ins nu existau inc. Dar cu timpul, ele au inceput sa apar, n numar tot mai mare. Nu ne-am putea imagina lumea de astzi fr lasere: folosite peste tot, de la CD playere la imprimante cu laser, fibre optice, comunicaii, tierea i sudura industrial, tratamente i operaii medicale, holografie, spectacole luminoase (lasershows), cercetare n mai multe domenii, msurare "fr atingere", chiar i armament. Caracteristicile unice ale unui laser - monocromaticitatea, coerena i paralelismul razei - l fac potrivit pentru multe aplicaii.

Laserii sunt surse de radiatii electromagnetice care emit in domeniul optic al spectrului (ultraviolet, vizibil, infrarosu). Emisia lor este total diferita de cea a surselor clasice de radiatii electromagnetice, prezentand proprietati specifice, capabile de cele mai diverse aplicatii in stiinta si tehnica.

Laserele foreaz atomii s stocheze si s emit lumina ntrun fascicul coerent. Electronii dintr un atom, intr un mediu laser sunt la nceput pompai, sau energizai, pn la o limita de excitare, de ctre o sursa de curent electric. Ei sunt apoi stimulai cu fotoni externi, s emit energia stocata tot sub forma de fotoni; acest proces este cunoscut sub denumirea de emisie stimulat.

Fotonii emii au o frecven caracteristic egal cu cea a atomilor si se mic mpreun cu fotonii stimulatori, iar prin interferenta lor excita atomii s elibereze mai muli fotoni. Amplificarea luminii se face prin micarea fotonilor intre doua oglinzi paralele stimulndu se astfel emisia. Lumina monocrom, direcionat si foarte intens, in final, iese prin una dintre oglinzi, care este parial argintat.

Atom

Emisie stimulata

Raza laser

Emisia stimulat, procesul fundamental al aciunii laserului, a fost pentru prima oara propus de Albert Einstein in 1917. Principiile funcionarii insa, au fost subliniate de fizicienii americani Arthur Leonard Schawlow si Charles Hard Townes in aplicaia lor din anul 1958. Invenia a fost patentat, dar mai trziu a fost schimbat de fizicianul si inginerul Gordon Gould. In 1960 fizicianul american Theodor Maiman observa prima aciune laser in rubin solid. Un an mai trziu a fost construit un laser gazos pe baza de heliu neon, de ctre fizicianul american de origine irakian Ali Javan. Apoi in anul 1966 un laser lichid a fost construit de fizicianul Peter Sorokin. In 1970 tribunalul Oficiului de Invenii al Statelor Unite, atribuie lui Gordon Gould meritul descoperirii principiilor de funcionare a laserului.

Cu toate c LASER sugereaz faptul c laserul este un "amplificator" (dispozitiv pentru mrirea puterii unui semnal), majoritatea laserelor sunt de fapt nite oscilatoare (surse de lumin). Cu toate acestea, lasere n adevratul sens al cuvntului exist. Puterea unui laser poate varia de la mai puin de un mW la milioane de W. De asemenea, el poate lucra n impulsuri sau continuu.

Partile constituente ale unui laser sunt : mediul activ, sistemul de excitare si rezonatorul optic. Partea esentiala a unui dispozitiv laser o constituie mediul activ, adica un mediu in care se gasesc atomii aflati intr-o stare energetica superioara celei de echilibru. In acest mediu activ se produce amplificarea radiatiei luminoase (daca avem o radiatie luminoasa incidenta) sau chiar emisia si amplificarea radiatiei luminoase (daca nu avem o radiatie luminoasa incidenta). Acesta poate fi solid, lichid, gaz sau un material semiconductor care poate fi excitat la un nivel mai mare de energie. Trebuie sa fie posibil excitarea majoritii particulelor la un nivel mai ridicat de energie. Aceasta se numeste inversie de populaie. Trebuie ca emisia stimulat s declaneze o tranziie pe un nivel inferior de energie.

Sistemul de excitare este necesar pentru obtinerea de sisteme atomice cu mai multi atomi intr-o stare energetica superioara. Exista mai multe moduri de a realiza excitarea atomilor din mediul activ, in functie de natura mediului. Acesta poate fi optic, chimic, electric. Laserele cu gaz folosesc descrcrile electrice, excitarea RF extern, bombardamentul cu electroni sau o reacie chimic. Dar descrcarea electric este cea mai des folosit la laserele de putere mic (HeNe). Exista i un laser chimic, numit Mid-Infra Red Advanced Chemical Laser (MIRACL), care folosete deuteriu i fluorin ca i reactani. Mai este descris ca i un "motor de rachet ntre oglinzi". De asemenea, mai exist unul care este nc n stadiul de cercetare, montat pe un Boeing 747 modificat, numit AirForce's AirBorne Laser. Este un Chemical Oxygen Iodine Laser (COIL), care a fost construit pentru doborrea rachetelor de croazier cu raz medie de aciune, n faza de lansare. Laserele solide folosesc de obicei lmpi cu descarcare cu xenon (ca i lmpile de bli) pentru amorsare sau o matrice de lasere semiconductoare (diode). Laserele semiconductoare de obicei sunt alimentate cu energie electric, dar este posibil si cu bombardare cu electroni sau optic. Laserii lichizi sunt de obicei amorsai optic, iar cei cu raze X cu mici dispozitive nucleare. Cu toate c s-au facut teste (secrete) exist controverse n privina funcionrii lor. Exist si lasere cu electroni liberi (FEL - Free Electron Laser) care sunt alimentate folosind acceleratoare de particule (de sute de milioane de dolari).Rezonatorul optic este un sistem de lentile si oglinzi necesare pentru prelucrarea optica a radiatiei emise. Desi la iesirea din mediul activ razele laser sunt aproape perfect paralele rezonatorul optic este folosit pentru colimarea mult mai precisa, pentru concentrarea razelor intr-un punct calculat, pentru dispersia razelor sau alte aplicatii necesare. De cele mai multe ori acesta este sub forma unei caviti Fabry-Perot, o pereche de oglinzi, cte una la fiecare capt al laserului. Acestea ajut fotonii s treac de mai multe ori prin mediul rezonator, mrind ansele de a lovi i ali electroni. De obicei, una din oglinzi este total reflectorizant, iar cealalt este parial transparent pentru a da voie razei laser s treac prin ea. Ele sunt ori perfect plane, ori puin concave. Dar sunt posibile si alte configuraii. Unele lasere au oglind numai la un capat (laserele cu azot) sau nici o oglind (laserele cu raze X pentru ca este aproape imposibil reflectarea radiaiei la aceast lungime de und). De asemenea, este posibil i prezena altor elemente n rezonator, cum sunt prisme, modulatoare etc.

Funcionarea unui laser este bazat pe inversia de populaie. De obicei, aproape toi atomii, ionii, moleculele al mediului laser sunt n cel mai sczut nivel de energie ( fig. 1).

Pentru a produce emisia stimulat, energia care alimenteaz laserul trebuie sa fie destul de mare pentru a realiza o inversie de populaie. Aceasta nseamn c majoritatea particulelor din mediul laser trec pe un nivel energetic superior (fig. 2).

La un moment dat, cteva din particulele excitate (atomi/ioni/molecule) vor trece pe un nivel energetic inferior. n acest proces, fiecare vor emite cate un foton ntr-o direcie aleatoare. Acest lucru se numete "emisie spontan", dar fenomenul ca atare nu este foarte folositor. Este acelai proces prin care se aprinde o lamp cu neon (fig. 3).

Cu toate acestea, Einstein a artat c dac unul din aceti fotoni se ntampl s se ciocneasc cu o particul excitat, aceasta va trece si ea pe un nivel energetic inferior si va emite un foton cu nite proprietai foarte utile: noul foton va avea exact aceeasi lungime de und, faz, direcie i polarizare. Polarizarea nu este important pentru crearea unui laser, dar daca rezonatorul favorizeaz o anumit polarizare (printr-un camp magnetic, printr-o fereastr la unghiul Brewster) atunci si raza laser va fi polarizat. Ne imaginm mediul laser emind spontan fotoni n toate direciile. Cei mai muli se vor pierde ieind sub diferite unghiuri din rezonator. Cu toate acestea, unii vor avea o traiectorie paralel cu direcia rezonatorului. (fig. 3)

n acest caz vor ajunge pn la oglinzi, de unde vor fi reflectai n rezonator. De-a lungul rezonatorului acetia ntalnesc alte particule excitate, pe care le stimuleaz s cedeze fotoni.(fig. 4)

n acest mod, ceea ce a fost doar un foton este o "avalan" de fotoni. Raza rezultant este monocrom i coerent, aproape paralel i poate fi manipulat foarte uor, ceea ce cu lumin normal este imposibil. (fig. 5)

Dac sursa de energie are destul putere i destule particule sunt aduse pe nivelul superior de energie, aciunea laserului va continua la nesfrit. Acesta va fi un laser continuu. Daca energizarea nu poate fi meninut, rezultatul va fi un laser care lucreaz n impulsuri. [2]

[3]

1.2. Parametrii, proprietati, clasificare

Radiatia laser este o radiatie electromagnetica, diferita de radiatia surselor de lumina clasice prin proprietatile sale specifice: coerenta, directionalitate, intensitate, monocromaticitate.

1.2.1.Proprietati:

1.Coerenta. Proprietatea cea mai caracteristica a radiatiei laser, legata de fapt de insusi procesul de producere a acesteia, este coerenta. Clasic, coerenta poate fi inteleasa ca urmare a monocromaticitatii fasciculului (coerenta temporala) sau legata de un front de unda de faza constanta (coerenta spatiala). In ambele cazuri fenomenul fizic caracteristic coerentei este interferenta specifica fasciculelor provenind de la o sursa laser.

Coerenta temporala poate fi usor inteleasa gandindu-ne ca o unda monocromatica inseamna o unda sinusoidala aproape perfecta .Desi proprietatea de coerenta temporala este importanta in alte aplicatii ale laserilor (cum ar fi holografie, masuratori interferometrice) ea trebuie mentionata pentru ca in unele sisteme de focalizare sau in cazuri de divizare si recombinare a fasciculelor laser pot aparea sisteme de franje a caror origine trebuie inteleasa.

Coerenta spatiala este legata de coerenta radiatiilor care trec prin diferitele puncte aflate pe o suprafata perpendiculara pe directia de propagare a fasciculului laser. Posibilitatea de interferenta va masura gradul de coerenta care, in ultima instanta, va rezulta tot din vizibilitatea franjelor.

2.Directionalitatea. Prin insasi mecanismul sau de functionare, laserul emite intreaga sa putere intr-un fascicol bine directonat sau altfel zis, bine colimat. Datorita fenomenului de difractie pe fereastra de iesire fasciculul laser trebuie sa prezinte o anumita divergenta, care la majoritatea laserilor este extrem de redusa. Acest unghi de divergenta da de fapt masura directionalitatii unui laser.

Difractia este inerent legata de insasi natura ondulatorie a luminii, independent de tipul de sursa folosit, ea afecteaza deci principal divergenta fesciculului laser. Deosebirea fata de sursele clasice este ca doar la laser se ajunge sa se atinga pragul limita inferior de divergenta implicat de difractie.

3.Monocromaticitatea este proprietatea laserilor de a emite fascicule de radiatie in domenii spectrale foarte mici. Lampa cu mercur cu emisie in verde are o largime spectrala de 1013 Hz, in timp ce un laser monomod foarte bine stabilizat in frecventa poate atinge valori intre 50 si 500 de Hz. Aceasta diferenta se datoreste faptului ca oscilatia laser apare in limita data de modurile cavitatii optice, care au largimi intrinseci cu mult mai mici decat largimea cu care emite in mod natural mediul activ considerat. Altfel spus, factorul de calitate ridicat al cavitatii rezonatorului implica automat o largime mica a liniei de oscilatie.

4.Distributia temporala a fasciculului. Multi laseri pot lucra in regim continuu: laseri cu gaz, laseri cu YAG:Nd, cei cu semiconductori. Laserii cu rubin operand in in mod continuu sunt realizati numai in instalatii de laborator. Chiar in cazul functionarii in continuu pot aparea fluctuatii in puterea furnizata de laser. Aceste fluctuatii apar datorita efectelor termince sau interferentei modurilor. Fiecare din aceste tipuri de laseri este caractrerizat de o largime temporala si forma tipica a pulsului, precum si de intervalul de oscilatii si amplitudinea lor.

5.Puterea, energia si focalizarea fasciculului laser. Intensitatea fasciculului este principala marime caracteristica a fascilulului laser atunci cand ne referim la aplicatiile legate de efectele termice. Pentru un laser functionand in regim continuu prin intensitate prin intensitate se intelege puterea fasciculului P exprimata de obicei in watt sau kwatt. Laserii cu functionalitate continua folositi curent in aplicatii au puteri cuprinse intre zeci si mii de watt, iar cei pulsati au energii cuprinse intre 1J si 100 J.

In foarte multe aplicatii sistemuul optic se reduce la o lentila subtire de distanta focala f. In practica de multe ori se cere o anumita temperatura care pentru a fi atinsa trebuie avuta o anumita densitate de putere. Cum puterea laserului este data, rezulta ca singura solutie este sa se focalizeze fasciculul pe o suprafata corespunzatoare de raza a.

6.Stralucirea sau radianta, este puterea emisa de unitatea de arie in unitatea de unghi solid, si se masoara in W/m2ster radian. Stralucirea este o marime ce caracterizeaza sursa intrinsec: focalizand radiatia pe masura ce aria va fi mai mica, unghiul solid va fi mai mare. Astfel incat stralucirea va ramane neschimbata.

7.Polarizarea o alta proprietate a unui fascicul luminos, care exprima modul in care este repartizata oscilatia transversala electromagnetica de-a lungul fasciculului. Aceasta proprietate nu afecteaza proprietatile de focalizare si concentrare a energiei, de ea insa trebuie tinuta seama cand vrem sa deviem fascicule polarizate cu ajutorul oglinzilor. [1]

1.2.2.ClasificareBazate pe felul mediului folosit, laserele, sunt in general clasificate ca solide, gazoase, semiconductoare, sau lichide.LASERE SOLIDE

Cele mai comune lasere au la originea lor fibrele de cristale de rubin si neodim. Mnunchiul de fibre este fasonat la capete, prin suprafee paralele si acoperite cu o pelicula nemetalic reflectant.

Aceste tipuri de laser, ofer cea mai mare putere la ieire in impulsuri de lumina (cu durata 12 X 10 15 secunde) si sunt folosite in studiul fenomenelor fizice de durata scurt. Excitarea atomilor din mediul laser solid se face prin descrcri electrice in tub cu xenon, arcuri electrice sau lmpi cu vapori de metal. Gama de frecventa a lumini laserului, trece de la infrarou la violet.

Aceste lasere pot lucra n impulsuri sau continuu, depinznd de construcia i scopul lor. Lungimea de und variaz de la infrarou (1064nm - Nd tratat) pn n spectrul vizibil (694.1nm rubin). Puterea acestor lasere ajung n domeniul pentawatilor (cele care lucreaz n impulsuri), dar n medie au n jur de 1000W. Sunt folosite la prelucrarea materialelor (gurit, tiat, sudur, ajustare), studierea fuziunii nucleare, lasershow-uri, armament, spectroscopie si multe altele.

Laser solid [3]

LASERE GAZOASE

Mediul activ al unor astfel de lasere poate fi din gaze pure, amestec de gaze sau chiar vapori de metale, ntrun tub cilindric de sticla sau de quartz, cu doua oglinzi paralele aflate la capetele tubului.

Gazul laserului este excitat prin lumina ultra violet, fascicole de electroni, curent electric sau prin reacii chimice. Laserul cu mediu gazos de heliu neon este cel mai cunoscut pentru nalta si stabila lui frecven, puritatea culorii si pentru cel mai subire profil al fascicolului de lumin. Laserul cu mediul gazos de dioxid de carbon este foarte eficient si e foarte apreciat pentru cea mai puternic si continu raza laser.

Tub laser cu He-Ne [3]

Sunt cele mai rspndite lasere cu gaz. Tubul lor este nchis, conin oglinzile interne i sursa de alimentare de putere. Lasere cu oglinzi externe sunt disponibile, dar sunt scumpe. Lungimea de und este de 632.8nm (portocaliu-rou). Exist lasere HeNe i cu alte lungimi de und, dar acestea nu sunt la fel de eficiente si cost mai mult.

Calitatea razei este extrem de bun, nu necesit instrumente optice exterioare, Puterea i de la 0.5mW la 200mW. Exist si lasere HeNe mai puternice, dar sunt mai scumpe. Sunt folosite, ca i cele cu semiconductori, la msurri, la tratri de boli, lasershow-uri medii. Nu mai sunt folosite la CD playere si LaserDisc-uri.

Lasere cu ioni de argon i kripton (Ar/Kr). Acestea difer de cele cu HeNe prin gaz. De asemenea, pot fi cu oglinzi interioare sau exterioare. Diferena const n putere, care este mult mai mare, de la 10mW pn la chiar 100W. Acest tip de laser poate produce atat rou, verde, albastru, care combinat rezult culoarea alb. De asemenea, unele modele au lungimea de und ajustabil. Calitatea razei este foarte bun. Sunt folosite la imprimare de mare performan, medicin legal, operaii, holografie, lasershow-uri mari, ct i pentru amorsarea altor lasere.

Diferite raze ale unui laser Ar/Kr. [3]

Lasere cu dioxid de carbon (CO2). Necesit o surs electric de alimentare de foarte mare putere. Lungimea de unda este n domeniul IR (10.6um). Calitatea razei este foarte bun, i, datorit puterii de pn la 100kW sau chiar mai mult sunt folosite la tierea, sudarea sau tratarea metalelor, la fabricarea materialelor plastice, tierea lemnului, cat i la operaii medicale.

Lasere cu heliu-cadmiu (HeCd). Au tuburile sigilate, cu oglinzi interne. Sunt mai complexe decat alte tipuri de lasere din cauza faptului c trebuie controlat presiunea i temperatura vaporilor de cadmiu. Descrcarea la aceste tipuri de lasere este la o tensiune cuprins ntre 1kV - 2kV i la un curent n jur de 100mA. Lungimea de und a razei se situeaza spre spectrul violet i ultraviolet (442nm sau 325nm). Raza generat de acest tip de laser are o calitate foarte mare, iar puterea este de la cteva zeci pn la cteva sute de mW. Din cauza sistemului de control, aceste lasere nu sunt foarte rspndite. Se folosesc n spectroscopie.

LASERE SEMICONDUCTOARE

Sunt cele mai compacte lasere, care sunt formate din jonciuni intre semiconductoare cu propieti electrice diferite. Arsenidiu de galiu este cel mai comun semiconductor folosit. Mediul semiconductoarelor este excitat prin aplicarea direct de-a lungul jonciunii,

O metoda ce permite o cretere de randament, este aceea de a monta vertical lasere miniatura, in circuite electronice. O astfel de aplicaie este folosita in tehnica video si audio digitala (compact disk) si la imprimante laser.

Laser semiconductor

[6]

Laserul cu conductori este, de fapt, un sandwich format din 3 straturi de semiconductori la care se adauga elementele sistemului de excitare. La acest tip de laser energia necesara excitarii sistemului de atomi din mediul activ cat si factorul declansator sunt date de curentul electric care se aplica, conform figurii. Datorita faptului ca acest sandwich corespunde modelului clasic de dioda, de aici incolo se va folosi si termenul de dioda.

Randamentul unei astfel de diode este in jurul a 30% dar amplificarea este destul de mare. Curentul necesar trebuie sa aiba o densitate de cateva mii de amperi pe centimetru dar avand in vedere ca o dioda laser are marimi foarte mici, curentul necesar este adesea sub 100mA. Pentru a obtine rezultate satisfacatoare, in practica se folosesc mai multe straturi decat se prezinta in figura. Cat priveste stratul activ, lungimea lui nu depaseste 1 mm, iar grosimea sa este, in functie de model, de la 200 pana la 10 nm. In general grosimea stratului activ variaza intre 200 si 100 nm. Datorita faptului ca este atat de subtire, fascicului emis este foarte divergent (pentru un laser) si astfel laserul cu semiconductori se bazeaza foarte mult pe rezonatorul optic ce trebuie ales cu mare grija si trebuie pozitionat foarte precis pentru a obtine performante maximale. De obicei un sistem format din doua lentile plan-convexe pozitionate cu fetele convexe una spre cealalta la anumite distante calculabile este suficient pentru a obtine un fascicul destul de bine colimat cu razele aproape perfect paralele.

Din desenul de mai sus se poate observa ca emisia laser se face in doua directii. Acest fenomen este tratat in mod diferit in functie de necesitati. Se poate crea o cavitate rezonanta prin pozitionarea unei oglinzi perfecte si a uneia semitransparente, se poate folosi emisia din spate pentru a masura proprietatile fasciculului principal, se poate folosi aceeasi emisie din spate pentru a masura si controla curentul ce trece prin dioda. Diodele laser sunt foarte sensibile la curenti si de aceea controlul strict asupra acestora este absolut necesar. Uneori este necesara doar o variatie mica a tensiunii sau a puterii si dioda se va arde.

Diodele laser sunt poate, cele mai fragile dispozitive de emisie laser. Faptul ca stratul activ are, de fapt, marimea unei bacterii este cel ce sta la baza afirmatiei anterioare. Acest strat poate fi usor distrus prin supunerea la curenti neadecvati, prin influente electrostatice, prin incalzire excesiva. Stratul activ se poate autodistruge chiar si fara prezenta vre-unuia din factorii enumerati mai sus. Simpla emisie a luminii poate vaporiza acest strat minuscul daca lumina emisa este prea puternica.

O dioda, desi minuscula, poate dezvolta puteri ale luminii de pana la 3-5 mW. Desi sunt mai rare si mult mai scumpe, diodele ce dezvolta zeci de mii de mW exista si se gasesc in inscriptoarele de CD si in alte instrumente si aparate de profil. In ceea ce priveste divergenta fasciculului, in prezent, majoritatea pointerelor reusesc performanta de a pastra divergenta la sub un mm la fiecare 5 metri. Spectrul de culori acoperit de laserii cu semiconductori este in zona rosie 630-780 nm dar nu este limitat numai aici.

Diodele sunt larg raspandite. Faptul ca sunt ieftin de produs, usor de folosit si foarte ieftin de folosit duce la producerea lor in masa si includerea lor in cele mai multe aparate electronice ce au nevoie de laseri.

Lecturatoarele de cd, fie ele CD-ROM-uri sau CD-playere, sunt toate prevazute cu diode laser. Playerele DVD au, deasemenea, diode laser, doar ca acestea emit fascicule mult mai fine. CD-Writer-ele si CD-ReWriter-ele folosesc diode ce emit laseri apropiati de IR (800 nm) si puteri de cativa W. Aceleasi diode, dar de puteri ceva mai mici, sunt prezente si in imprimantele cu laser. Alte produse care folosesc laseri emisi de diode sunt cititoarele de coduri de bare (Bar-Code Readers), unele Scannere, Pointerele etc. Poate cel mai important folos, dupa CD/DVD-playere, este cel adus in comunicatiile prin fibra optica. In cadrul fiecarui emitator pe fibra optica se afla o dioda laser. Mai nou s-a inceput folosirea diodelor si in medicina si in holografie. Diodele nu sunt folosite in aplicatiile militare (Radar, ghidare rachete, transmisiuni de date prin eter etc.), aplicatiile astronomice (distante cosmice si determinari de compozitii), efectele speciale de anvergura si holografia de mare intindere datorita puterii limitate relativ mici pe care o dezvolta.

LASERE LICHIDE

Cele mai utilizate medii laser lichide sunt mediile anorganice. Ele sunt excitate cu lampi flash, in mod pulsatoriu, sau cu lasere cu gaz, cu fascicul continuu.

LASERE CU ELECTORNI LIBERI

Aceste lasere folosesc electroni neataai de atomi ce sunt excitai prin unde magnetice. Studiul acestui tip de laser a fost dezvoltat inc din 1977 si a devenit un important instrument de cercetare. Teoretic astfel de lasere, pot acoperi ntreg spectrul, de la infrarou la raze X si sunt capabile sa produc raze de putere foarte mare. [2]

1.3. Firme producatoare si companii de profil

Cele mai importante firme producatoare sunt: Quantronix, SPI, Photonic, Fotona, Jenooptik. [4]

La noi in tara exista ATG TOTALMED, componenta a grupului ATG GROUP. Din acest grup face parte si ATG ENDOPLUS care este un Centru de Chirurgie ultramoderna.

[5]

Fotona Dual XP: noul aparat Nd:YAG , laser folosit in domeniul estetic, pentru tratamente incluzand indepartarea parului, tratament vascular si acnee.

Laserul are o raza de actiune mare, eliminand cu acuratete si cei mai adanci, greu de ajuns foliculi de par, are posibilitatea de a coagula vase de sange si a stimula termic colagenul pentru o regenerare eficienta.Datorita slabei absorbtii e energiei laserului in piele, fara a afecta termic epiderma, permitand un nivel de comfort superior.

Avantaje:

Indepartarea rapida a parului.

Extinde optiunile folosirii la tratamentele vasculare si de regenerare.

Suport de scaner si o mai mare dimensiune a spotului.

Tehnologie VSP pentru neegalabila usurinta in folosire.

Tehnologie EFC pentru securitate.

- Ttatament delicat pentru pacienti.

Specificatii:

Tip laser

Nd:YAG laser (1064 nm)

Fluenta maxima 400 J/cm2

Durata pulsului 2 200 ms

Putere maxima 25 W

Marimea spoturilor 2 8 mm

Aria de scanare 22.7 cm2

Propagarea razei Fibra optica. [5]

1.4.Aplicatii si tehnologii specifice.

Folosirea laserelor sunt restricionate doar de imaginaia noastr. El au devenit instrumente valabile in industrie, cercetare, comunicaii, medicina, arta si cu extindere in aplicaii militare.

INDUSTRIE

Razele laser puternice pot fi focalizate in spoturi mici cu densitate de putere enorma, ce pot uor nclzi, topii sau vaporiza materiale ntro manier foarte precis. Laserele sunt folosite, de exemplu in prelucrarea diamantelor, a sculelor si dispozitivelor speciale, in microelectronica, la sintetizarea unor materiale si chiar la controlul fuziunii nucleare. Laserele pulsative fac posibila fotografierea cu un timp de expunere de cteva milionimi de secunda si pot fi folosite la monitorizarea deplasrii scoarei terestre, constituind aparaturi eficace in determinarea polurii aerului si in msurarea distantelor.

Masurarile de distante cu laser se bazeaza pe una din urmatoarele tehnici: interferometrie, telemetrie cu fascicule modulate, radarul optic.

Toate aceste metode pot fi utilizate si cu lumina provenita de la sursele conventionale dar cu rezultate incompatilbil mai modeste. Deoarece coerenta temporala este mult mai mare in cazul laserului decat in cazul luminii clasice, tehnicile interferometrice pot fi utilizate acum pentru distante cu ordine de marime mai mari. Se pot masura cu precizie interferometrica distante de circa 50 m in aer si de 1000 m in spatiu vid. Telemetria cu fascicul modulat a fost utilizata in trecut, dar calitatile de stralucire si directionalitate ridicate caracteristice laserului au marit considerabil domeniul de masurare si precizia. In fine, tehnica radarului optic poate sa functoineze si cu ajutorul unei surse conventionale, dar ea nu a devenit practica decat datorita posibilitatii oferite de laser de a obtine pulsuri luminoase extrem de scurte. Cu un asemenea sistem s-a masurat distanta dintre doua puncte date de pe Pamant si Luna cu o precizie de 1,5m.

Intrucat toate aceste metode sunt bazate pe determinarea timpului de propagare a undei electromagnetice pe distanta de masurat, evaluarea distantei geometrice corecte se va face luand in considertare indicele de refractie a mediului in care are loc propagarea (cel mai adesea atmosfera).

Radarul cu laser: metoda se bazeaza pe determinarea exacta a duratei de propagare a unui puls de lumina intre locul de emisie si tinta. A devenit de importanta practica dupa crearea laserilor de mare putere in impuls.

Energia emisa poate fi concentrata intr-un fascicul de deschidere foarte mica (de ordinul 10-4 rad) permitand telemetrarea chiar pe distante astronomice. Datorita frecventei ridicate a undelor electromagnetice din domeniul optic (( 4*1014 Hz) sistemul cu laser va fi caracterizat de o precizie superioara sistemului radar cu unde centimetrice. Utilizarea laserului in dispozitivele de telemetrie permite obtinerea unui raport semnal / zgomot ridicat, datorita benzii spectrale extrem de inguste.

Radarul cu laser este utilizat pentru traiectografia obiectelor mobile indepartate: rachete, sateliti, baloaneCERCETARE STIINTIFICA

Datorita luminii monocromatice bine direcionate, laserele sunt folosite in testarea Teoriilor Relativitii, in acceleratoarele de particule si prin msurarea schimbrii strilor materiei, se pot studia structuri atomice si moleculare. Cu ajutorul laserelor a putut fi determinata cu exactitate viteza luminii si s au executat reacii chimice far precedent.

COMUNICATII

Lumina laser poate strbate mari distante in spaiu, ar a si reduce puterea si poate transporta mult mai multe frecvente dect undele radio (de 1000 de ori mai multe canale radio-tv) si este ideal pentru comunicaiile spaiale. Fibrele optice au fost perfecionate pentru a transmite razele laser in comunicaii terestre, in telefonie si reele de calculatoare.

Tehnica laser este folosita si in nregistrrile cu nalta densitate a informaiilor, ( aceasta simplificnd nregistrarea hologramelor) avnd aplicaii practice in domeniul audiovizual al compact discurilor.

MEDICINA

Intensitatea razei laser, poate tia, cauteriza si evapora vase de snge si leziuni far a afecta esuturile sntoase. Tehnica laser este intens folosita si in cercetarea medicala, in depistarea afeciunilor si obinerea tratamentelor biologice.

ARMATA

Aplicaiile laser au fost adaptate si utilizate, ca orice noua descoperire tehnica, in armata. Astfel au fost experimentate si dezvoltate tehnologiile in ghidarea sistemelor de rachete, in navigaie aeriana si transmisiuni militare prin satelii.

Folosirea razei laser in domeniul militar, a fost susinut si in timpul rzboiului rece, ca parte integranta in sistemele de aprare mpotriva rachetelor balistice, de nsui preedintele S.U.A. , Ronald Reagan in anul 1983. In aceasta idee a fost experimentat un laser aeropurtat, capabil sa loveasc orice racheta balistica, dar proiectul a fost considerat periculos si foarte costisitor si a fost abandonat in 1986. Posibilitile razelor laser de a excita selectiv atomii sau moleculele pot deschide cai eficiente in separarea izotopilor necesari construirii noilor tipuri de arme nucleare.

Instalatii cu laser in medicina

Inca de la inventare din 1960 laserul a fost utilizat special pentru scopuri medicale. Aplicatia medicala depinde in maniera complexa de lungimea de unda folosita, de durata de iradiere si de puterea laserului. Diferite combinatii a acestor parametrii sunt importante pentru conversia energiei luminoasa in energie mecanica, termica sau chimica. In general efectele mecanice sunt produse de impulsuri de ordinul nanosecundelor, la o inalta energie. In acest mod undele de stres mecanic pot fi produse cu o forta suficienta pentru eliminarea calculilor renali. Efctele termice se obtin micsorand puterea laserului. Impulsuri laser sunt folositi pentru operatii pe tesuturi in chirurgie, utilizand raze laser care penetreaza cativa micrometrii in tesut. Coagularea selectiva a venelor varicoase in chirurgia estetica poate fi facuta utilizand raze laser absorbite selectiv de catre hemoglobina.

Un alt uz important al laserului este al defectelor de vedere, in principal corectia miopiei, obtinuta modificand cu metode specifice profilul corneei. Din 2005 este folosit pentru tratarea astigmatismului.

Laserul este utilizat si ca tehnica de completa indepartare a tumorilor in stadiile initiale. [3]

CAPITOTOLUL 2

2.1.Norme si standarde interne:

1. SR 2970:2005 Stlpi prefabricai din beton armat i beton precomprimat pentru linii electrice aeriene.

Condiii tehnice generale de calitate

2. SR CEI60050(161):1997/A1:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 161: Compatibilitate electromagnetic

3. SR CEI60050(161):1997/A2:2005Vocabular Electrotehnic Internaional. Capitolul 161: Compatibilitate electromagnetic

4. SR CEI 60050(191):2002/A1:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 191: Siguranta n functionare si calitatea

serviciului

5. SR CEI 60050(191):2002/A2:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 191: Siguranta n functionare si calitatea

serviciului

6. SR CEI60050(441):1997/A1:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 441: Aparataj si sigurante fuzibile

7. SR CEI60050(461)+A1:1996/A2:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 461: Cabluri electrice

8. SR CEI 60050-221:2005 Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 221: Materiale si componente magnetice

9. SR CEI 60050-221:2005/A1:2005 Vocabular Electrotehnic Internaional. Capitolul 221: Materiale i componente magnetice

10. SR CEI 60050-221:2005/A2:2005Vocabular Electrotehnic Internaional. Capitolul 221: Materiale i componente magnetice

11. SR CEI 60050-415:2005 Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 415: Aerogeneratoare

12. SR CEI 60050-431:2005 Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 431: Transductoare

13. SR CEI 60050-436:2005 Vocabular Electrotehnic Internaional. Capitolul 436: Condensatoare de putere

14. SR CEI 60050-442:2005 Vocabular Electrotehnic International. Partea 442: Aparate electrice mici

15. SR CEI 60050-444:2005 Vocabular Electrotehnic International. Partea 444: Relee elementare

16. SR CEI 60050-445:2005 Vocabular Electrotehnic International. Partea 445: Relee de tot sau nimic cu timp specificat

17. SR CEI 60050-446:2005 Vocabular Electrotehnic International. Partea 446: Relee electrice

18. SR CEI 60050-551:2005 Vocabular Electrotehnic Internaional. Partea 551: Electronic de putere

19. SR CEI 60050-551-20:2005 Vocabular Electrotehnic Internaional. Partea 551: Electronic de putere. Seciunea 20:Analiz armonic

20. SR CEI 60050-561:2005 Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 561: Dispozitive piezoelectrice pentru

controlul si selectia frecventei

21. SR CEI 60050-561:2005/A1:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 561: Dispozitive piezoelectrice pentru controlul si selectia frecventei. Sectiunea 561-06: Filtre cu unda acustica de suprafata

22. SR CEI 60050-561:2005/A2:2005Vocabular Electrotehnic International. Capitolul 561: Dispozitive piezoelectrice pentru controlul si selectia frecventei. Sectiunea 561-07: Caracteristicile dispozitivelor cu unda acustica de suprafata

23. SR CEI 60050-651:2005 Vocabular Electrotehnic Internaional. Capitolul 651: Lucrri sub tensiune

24. SR CEI 60050-815:2005 Vocabular Electrotehnic Internaional. Partea 815: Supraconductivitate

25. SR CEI 60076-8:2005 Transformatoare de putere. Partea 8: Ghid de aplicare

26. SR CEI 60364-5-53:2005 Instalaii electrice n construcii. Partea 5-53: Alegerea i instalarea echipamentelor electrice.

Secionare, ntrerupere i comand

27. SR CEI 60364-5-53:2005/A1:2005Instalatii electrice n constructii. Partea 5-53: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.

Sectionare, ntrerupere si comanda

28. SR CEI 60364-7-709:2005 Instalaii electrice n construcii. Partea 7: Prescripii pentru instalaii i amplasamente speciale.

Seciunea 709: Porturi mici i ambarcaiuni de agrement

29. SR CEI 60364-7-710:2005 Instalatii electrice n constructii. Partea 7: Prescriptii pentru instalatii sau amplasamente

speciale. Sectiunea 710: Amplasamente pentru utilizari medicale

30. SR CEI 60479-3:2005 Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice. Partea 3: Efectele treceriicurentului prin corpul animalelor domestice

31. SR CEI 61200-52:2005 Ghid pentru instalatii electrice. Partea 52: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.

Sisteme de pozare2

32. SR CEI 61200-53:2005 Ghid pentru instalaii electrice. Partea 53: Alegerea i instalarea echipamentelor electrice.Aparataj

33. SR CEI 61200-704:2005 Ghid pentru instalaii electrice. Partea 704: Instalaii pentru antier

34. SR CEI 61634:2005 Aparataj de nalt tensiune. Utilizarea i manipularea gazului hexafluorur de sulf (SF6) n aparatajul de nalt tensiune

35. SR CEI/TR 62066:2005 Supratensiuni i protecia mpotriva supratensiunilor n reelele de joas tensiune alternativ.Informaii generale de baz

36. SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stlpi

37. SR EN 50104:2004/A1:2005 Aparatura electrica pentru detectarea si masurarea oxigenului. Cerinte de performanta si metode de ncercare

38. SR EN 50110-1:2003 Exploatarea instalaiilor electrice

39. SR EN 50110-2:2003 Exploatarea instalaiilor electrice (anexe naionale)

40. SR EN 50149:2002 Aplicaii feroviare. Instalaii fixe. Traciune electric. Fire de contact renurate de cupru i aliaje de cupru

41. SR EN 50152-1:2003 Aplicaii feroviare. Instalaii fixe. Prescripii specifice pentru aparataj de comutaie de curent

alternativ. Partea 1: ntreruptoare monofazate cu Um mai mare de 1 kV

42. SR EN 50152-2:2003 Aplicaii feroviare. Instalaii fixe. Prescripii specifice pentru aparataj de comutaie de curent

alternativ. Partea 2: Separatoare monofazate, separatoare de legare la pmnt i separatoare de sarcin cu Um mai mare de 1 kV

43. SR EN 50152-3-1:2004 Aplicaii feroviare. Instalaii fixe. Prescripii specifice pentru aparataj de comutaie de curentalternativ. Partea 3-1: Dispozitive de msurare, de comand i de protecie pentru utilizare

specific n reele de traciune de curent alternativ. Ghid de aplicare

44. SR EN 50152-3-2:2003 Aplicaii feroviare. Instalaii fixe. Prescripii specifice pentru aparataj de comutaie de curent alternativ. Partea 3-2: Dispozitive de msurare, de comand i de protecie pentru utilizare

specific n reele de traciune de curent alternativ. Transformatoare de curent monofazate

45. SR EN 50152-3-3:2003 Aplicaii feroviare. Instalaii fixe. Prescripii specifice pentru aparataj de comutaie de curent

alternativ. Partea 3-3: Dispozitive de msurare, de comand i de protecie pentru utilizare specific n reele de traciune de curent alternativ. Transformatoare de tensiune inductive monofazate

46. SR EN 50317:2003/A1:2005 Aplicatii feroviare. Sisteme de captare a curentului. Prescriptii pentru masurari si validarea masurarilor interactiunii dinamice dintre pantograf si linia aeriana de contact

47. SR EN 50381:2005 Cabine ventilate mobile cu sau fara sursa interna de degajare

48. SR EN 60034-1:2005 Masini electrice rotative. Partea 1: Valori nominale si caracteristici de functionare

49. SR EN 60034-11:2005 Masini electrice rotative. Partea 11: Protectie termica

50. SR EN 60079-0:2005 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 0: Conditii generale

51. SR EN 60079-1:2005 Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 1: Capsulare antideflagrant"d"

52. SR EN 60079-2:2005 Aparatur electric pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 2: Carcase presurizate "p"

53. SR EN 60079-26:2005 Aparatura electrica pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 26: Constructia, ncercarea si marcarea aparaturii electrice din Grupa II Categoria 1 G

54. SR EN 60086-3:2005 Baterii electrice. Partea 3: Baterii pentru ceas

55. SR EN 60228:2005 Conductoare pentru cabluri izolate

56. SR EN 60255-26:2005 Relee electrice. Partea 26: Prescriptii de compatibilitate electromagnetica pentru relee de masura si dispozitive de protectie

57. SR EN 60309-1:2001/A11:2005 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 1: Reguli generale

58. SR EN 60332-1-1:2005 ncercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-1: ncercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat. Aparatura de ncercare

59. SR EN 60332-1-2:2005 ncercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-2: ncercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat. Procedura pentru flacara de tip

preamestec de 1 kW

60. SR EN 60332-1-3:2005 ncercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 1-3: ncercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat. Procedura pentru determinarea particulelor/picaturilor mici aprinse

61. SR EN 60332-2-1:2005 ncercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 2-1: ncercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat de sectiune mica. Aparatura de ncercare

62. SR EN 60332-2-2:2005 ncercari ale cablurilor electrice si cu fibre optice supuse la foc. Partea 2-2: ncercare la propagarea verticala a flacarii pe un conductor sau cablu izolat de sectiune mica. Procedura

pentru flacara de tip cu difuzie 3

63. SR EN 60335-2-29:2005 Aparate electrice pentru uz casnic si scopuri similare. Securitate. Partea 2-29: Prescriptii particulare pentru ncarcatoare de baterie

64. SR EN 60335-2-95:2005 Aparate electrice pentru utilizare casnica si scopuri similare. Securitate. Partea 2-95: Prescriptii particulare pentru mecanisme de actionarea usilor de garaj cu deschidere verticala, pentru

utilizare rezidentiala

65. SR EN 60433:2001 Izolatoare pentru linii electrice aeriene cu tensiune nominal mai mare de 1kV. Izolatoare ceramice pentru sisteme de curent alternativ. Caracteristici ale elementelor lanurilor de izolatoare tij

66. SR EN 60439-4:2005 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 4: Prescriptii particulare pentru ansambluri utilizate pe santiere (AUS)

67. SR EN 60598-1:2005 Corpuri de iluminat. Partea 1: Prescriptii generale si ncercari

68. SR EN 60660:2001 Izolatoare. ncercri ale izolatoarelor suport de interior din material organic destinate

sistemelor cu tensiunea nominal mai mare de 1 kV, dar mai mic de 300 kV

69. SR EN 60669-2-1:2005 ntreruptoare pentru instalatii electrice fixe pentru uz casnic si scopuri similare. Partea 2-1:Prescriptii particulare - ntreruptoare electronice 70. SR EN 60811-3-2:1996/A2:2005

Materiale de izolatie si de manta ale cablurilor electrice si optice. Metode de ncercari comune. Partea 3: Metode specifice pentru amestecurile de PVC. Sectiunea 2: ncercare de pierdere de masa. ncercare de stabilitate termica

71. SR EN 60811-4-1:2005 Materiale de izolatie si de manta ale cablurilor electrice si optice. Metode de ncercari comune.

Partea 4-1: Metode specifice pentru amestecuri de polietilena si polipropilena. Rezistenta la fisurare din cauza solicitarilor mediului nconjurator. Masurarea indicelui de fluiditate la cald.

Masurarea continutului de negru de fum si/sau de umpluturi minerale din polietilena prin metoda arderii directe. Masurarea continutului de negru de fum prin analiza termogravimetrica. Evaluarea dispersiei de negru de fum din polietilena cu ajutorul unui microscop

72. SR EN 60811-4-2:2005 Materiale de izolatie si de manta ale cablurilor electrice si optice. Metode de ncercari comune.

Partea 4-2: Metode specifice pentru amestecuri de polietilena si polipropilena. Rezistenta la tractiune si alungire la rupere dupa conditionare la temperatura ridicata. ncercare la nfasurare dupa conditionare la temperatura ridicata. ncercare la nfasurare dupa mbatrnire termica n

aer. Masurarea cresterii de masa. ncercare de stabilitate de lunga durata. Metoda de ncercare pentru oxidarea catalitica a cuprului

73. SR EN 60811-5- 1:2002/A1:2005Materiale de izolatie si de manta ale cablurilor electrice si optice. Metode de ncercari comune. Partea 5-1: Metode specifice pentru materialele de umplutura. Punct de picurare.

Separare de ulei. Fragilitate la temperatura joasa. Indice de aciditate total. Absenta componentilor corozivi. Permitivitate la 23 grade C. Rezistivitate n curent continuu la 23 grade C si la 100 grade C

74. SR EN 60895:2005 Lucrari sub tensiune. mbracaminte conductoare pentru utilizare la tensiuni nominale pna la800 kV n curent alternativ si 600 kV n curent continuu

75. SR EN 60900:2005 Lucrari sub tensiune. Scule de mna pentru utilizare pna la 1000 V curent alternativ si 1500 V curent continuu

76. SR EN 60903:2005 Lucrari sub tensiune. Manusi de material electroizolant

77. SR EN 60947-1:2005 Aparataj de joas tensiune. Partea 1: Reguli generale

78. SR EN 60947-5-1:2005 Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-1: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Aparate electromecanice pentru circuite de comanda

79. SR EN 60947-5-4:2005 Aparataj de joasa tensiune. Partea 5-4: Aparate si elemente de comutatie pentru circuite de comanda. Metoda de evaluare a performantelor contactelor de joasa energie. ncercari speciale

80. SR EN 60998-1:2005 Dispozitive de conexiune pentru circuite de joasa tensiune pentru uz casnic si similar. Partea 1:Prescriptii generale

81. SR EN 60998-2-1:2005 Dispozitive de conexiune pentru circuite de joasa tensiune pentru uz casnic si similar. Partea 2-1: Prescriptii particulare pentru dispozitive de conexiune, ca parti separate, cu organe de strngere cu surub

82. SR EN 60998-2-2:2005 Dispozitive de conexiune pentru circuite de joasa tensiune pentru uz casnic si similar. Partea 2-2: Prescriptii particulare pentru dispozitive de conexiune, ca parti separate, cu organe de strngere fara surub

83. SR EN 60998-2-3:2005 Dispozitive de conexiune pentru circuite de joasa tensiune pentru uz casnic si similar. Partea 2-3: Prescriptii particulare pentru dispozitive de conexiune, ca parti separate, cu organe de

strngere cu perforarea izolatiei

84. SR EN 61166:2002 ntreruptoare de nalt tensiune de curent alternativ. Ghid pentru calificarea seismic a ntreruptoarelor de nalt tensiune de curent alternativ

85. SR EN 61241-1:2005 Aparatura electrica pentru utilizare n prezenta prafului combustibil. Partea 1: Protectie prin carcase "tD"

86. SR EN 61241-14:2005 Aparatura electrica pentru utilizare n prezenta prafului combustibil. Partea 14: Alegere si instalare 4

87. SR EN 61241-18:2005 Aparatura electrica pentru utilizare n prezenta prafului combustibil. Partea 18: Protectia prin ncapsulare "mD"

88. SR HD 21.2 S3:2001 Conductoare si cabluri izolate cu materiale termoplastice de tensiune nominala pna la 450/750 V inclusiv. Partea 2: Metode de ncercare

89. SR HD 21.2 S3:2001/A1:2004 Conductoare si cabluri izolate cu materiale termoplastice de tensiune nominala pna la 450/750 V inclusiv. Partea 2: Metode de ncercare

90. SR HD 22.1 S4:2004 Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominala pna la 450/750 V inclusiv. Partea 1: Prescriptii generale

91. SR HD 22.3 S4:2005 Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominala pna la 450/750 V,inclusiv. Partea 3: Conductoare izolate cu cauciuc siliconic rezistent la caldura

92. SR HD 308 S1:2002 Identificarea i utilizarea conductoarelor cablurilor flexibile

93. SR HD 308 S2:2002 Identificarea conductoarelor cablurilor i cordoanelor flexibile

94. SR HD 384.5.523 S2:2003 Instalatii electrice n constructii. Partea 5: Alegerea si instalarea echipamentelor electrice.Sectiunea 523: Curenti admisibili n sisteme de pozare

95. SR HD 60364-7-712:2005 Instalatii electrice n constructii. Partea 7-712: Prescriptii pentru instalatii si amplasamente speciale. Sisteme de alimentare cu energie solara fotovoltaica (PV)

96. SR HD 60364-7-715:2005 Instalatii electrice n constructii. Partea 7-715: Prescriptii pentru instalatii si amplasamente speciale. Instalatii de iluminat la tensiune foarte joasa

97. SR HD 60364-7-717:2005 Instalatii electrice n constructii. Partea 7-717: Prescriptii pentru instalatii speciale sau amplasamente speciale. Unitati mobile sau transportabile. [6]2.2.Reglementari ale UE privind impactul asupra mediului

Directiva 2002/95/CE RoHS (Reduction of hazardous substances) privind restrictiile de folosire a anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice (plumb, mercur,I.N.C.D.P.M. I.C.I.M. BUCURESTI Sectia Ingineria Protectiei Mediului Contract M6/2005 Faza 6.2.4cadmiu, crom hexavalent, bifenili polibromurati (PBB) si eteri de difenil polibromurati (DEPB)),modificata prin Decizia Comisiei Europene din august 2005.

Directiva 2002/96/CE WEEE (Waste of Electrical and Electronic Equipements) privind deseurile de echipamente electrice si electronice.

In ROMANIA Cele 2 directive sunt transpuse prin: HG 992/25.08. 2005 privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in EEE care are ca scop limitarea utilizarii substantelor periculoase in echipamentele electrice si electronice,contribuind astfel la protectia sanatatii umane si la recuperarea si eliminarea ecologica a deseurilor deechipamente electrice si electronice.

HG 448/19.05.2005 privind deseurile din EEE;

ORDIN nr. 901/30.09.2005 privind aprobarea masurilor specifice pentru colectarea deeurilor de echipamente electrice i electronice care prezinta riscuri prin contaminare pentrusecuritatea i sanatatea personalului din punctele de colectare.

Directiva 2002/95/CE se aplica:

echipamentelor fabricate in statele membre ale UE si disponibile spre vanzare

echipamentelor importate in statele membre ale UE

Directiva 2002/95/CE nu se aplica in cazul:

produselor introduse deja pe piata Uniunii Europene inaintea datei de intrare in vigoare a acesteia, acestea putand fi comercializate in continuare

Se considera ca exista 2 principii cheie ale Directivei 2002/95/CE:

produsele introduse pe piata dupa 1 iulie 2006 vor trebui sa fie in conformitate cu directiva; autoritatile competente vor introduce programe de supraveghere si vor efectua controale daca este necesar;

producatorii trebuie sa fie prompti in adoptarea directivei pentru a asigura conformitatea

produselor lor.Directiva 2002/95/CE vizeaza:

in mod direct:

producatorii de EEE;

I.N.C.D.P.M. I.C.I.M. BUCURESTI Sectia Ingineria Protectiei Mediului

Contract M6/2005 Faza 6.2.5

distribuitorii de EEE;

societatile sau intreprinderile care se ocupa cu tratarea deseurilor de EEE.

in mod indirect:

producatorii de piese, subansamble si componente destinate integrarii in EEE;

producatorii de aliaje si materii prime;

detinatori de EEE, etc.

Aplicarea directivei are efecte asupra:

societatilor implicate in activitatea de aprovizionare cu EEE;

aspectelor tehnice ale procesului de fabricatie, conceptie a produselor, gestionarea stocurilor,

controlul calitatii, etc.;

relatiilor cu furnizorii, achizitionarea (cumpararea) acestor produse, logistica, gestionarea lantului de aprovizionare, relatiile cu clientela etc.

Impactul aplicarii Directivei asupra producatorilor este de diferite tipuri si anume :

impactul asupra relatiilor cu furnizorii;

impactul asupra conceptiei produselor ;

impactul asupra procedeelor de fabricatie si asupra utilejelor si echipamentelor ;

impactul asupra materialelor;

impactul economic,iar obligatiile sunt urmatoarele

sa gaseasca proceduri de substituire a substantelor periculoase care intra in componenta echipamentelor electrice si electronice;

sa aleaga un mod de conceptie si de producere a echipamentelor electrice si electronice care usureaza dezasamblarea si valorificarea lor.

Directiva 2002/95/CE denumita in continuare Directiva RoHS este o directiva europeana care vizeaza limitarea utilizarii a 6 substante periculoase in echipamentele electrice si electronice.Acesta directiva este strans legata de directiva 2002/96/CE privind deseurile provenite din echipamentele electrice si electronice.

I.N.C.D.P.M. I.C.I.M. BUCURESTI Sectia Ingineria Protectiei Mediului

Contract M6/2005 Faza 6.2.6Echipamentele electrice si electronice nu pot sa contina concentratii superioare normei autorizate pentru urmatoarele substante:

- plumb (Pb);

- mercur (Hg);

- cadmiu (Cd);

- crom hexavalent (Cr+6)

- bifenili polibromurati (PBB):

- eteri de difenil polibromurati (DEPB) (substante ignifuge utilizate in anumite produse din plastic).

Modul de utilizare a celor 6 categorii de substante periculoase si proprietatile acestora sunt prezentate mai jos:

SUBSTANTA UTILIZARE PROPRIETATI

Cadmiu tuburi catodice, conexiuni, suruburi anticorosive, alunecare

Crom VI suprafete metalice anti-coroziune, anti-eroziune

PBB, DEPB circuite imprimate, cabluri proprietati ignifuge

Plumb aliaje de sudura, sticle

Mercur lampi, relee

Doc. Yalta

Riscurile asociate celor 6 substante periculoase interzise prin directiva RoHS sunt prezentate mai jos:

RISCURI ASOCIATE

SUBSTANTA pentru sanatatea umana pentru mediu

Plumb contaminarea surselor de aprovizionare cu apa

potabila datorata dispersiei prin levigatie

afectarea sistemului nervos central si periferic al omului

afectarea sistemului circulator

efecte asupra rinichilor

efecte cumulative asupra mediului

toxicitate acuta asupra plantelor

toxicitate acuta asupra animalelor

toxicitate acuta asupramicroorganismelor

Mercur mercurul anorganic din apa se transforma in mercur metilic in sedimente

aceste este usor asimilabil de catre organismele vii si intra in circuitul alimentar prin peste

provoaca leziuni ale creierului

efecte cronice

I.N.C.D.P.M. I.C.I.M. BUCURESTI Sectia Ingineria Protectiei Mediului

Contract M6/2005 Faza 6.2.7

Cadmiu

este absorbit pe cale respiratorie

se acumuleaza in corp, in special in rinichi

expunerea prelungita provoaca cancer

efecte cumulative asupra mediului

toxicitate acuta

toxicitate cronica

Crom VI

se raspandeste prin levigatie si prin evaporare impreuna cu cenusile rezultate din incinerarea deseurilor contaminate

traverseaza usor peretii celulelor si este usor asimilat

provoaca reactii alergice (bronsite astmatice)

este genotoxic si ataca ADN ul

compusii Cromului VI sunt toxici pentru mediu

PBB bifenili polibromurati

se transforma in polibromodebenzofuran(PBDF) si polibromodibenzodioxina (PBDD)

acestea sunt foarte toxice in cursul fazei de extragere (procesul de reciclare)

risc de toxicitate

DEPB - eteri de Difenil polibromurati

se transforma in polibromodebenzofuran(PBDF) si polibromodibenzodioxina (PBDD)

actioneaza ca perturbatori aiglandei endocrine

risc de toxicitate

Directiva RoHS impune statelor membre sa vegheze ca produsele sa nu contina nici una din cele 6 substante periculoase, dar suprimarea totala a unora din aceste substante (metalele grele) nu poate fi realizata. In acest sens, directiva prevede o toleranta pentru prezenta acestor substante.Concentratiile maxime admise sunt de 0,1 % pe unitate de masa de material omogen pentru toate substantele, exceptie facand Cadmiul la care limita este de 0,01 %.Aceste limite nu se aplica la masa produsului finit, a unui subansamblu sau a unei componente.Uniunea Europeana prevede ca un material omogen este o substanta unica care poate (teoretic) sa fieseparata mecanic de alte substante. O componenta contine, in general, mai multe materiale omogene diferite. [6]

2.3.Reglementari ale UE privind gestionarea deseurilor electrotehnice.

Potrivit Directivei Parlamentului European si a Consiliului 96/2002 CE privind deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE), Romania are obligatii clar specificate privind organizarea de puncte de colectare selectiva de echipamente electrice si electronice, precum si anumite cantitati (kg/locuitor) deja impuse pentru a fi colectate. Deocamdata insa acest proces a inceput doar pe hartie.

Pentru implementarea Directivei Europene 96, Guvernul Romaniei a emis HG 448/2005 privind regimul deseurilor de echipamente electrice si electronice, precum si refolosirea si reciclarea acestora. Alinierea la standardele UE urmareste imbunatatirea performantelor privind protectia mediului prin actiuni desfasurate de toti operatorii implicati in "ciclul de viata" al echipamentelor electrice si electronice: producatori, importatori, distribuitori, consumatori si operatorii economici care sunt direct implicati in tratarea deseurilor de acest tip.

In Romania procesul de colectare a DEE a inceput. Mai mult teoretic decat practic, intrucat cantitatile colectate pana in prezent sunt insuficiente pentru atingerea tintelor de colectare prevazute de directivele europene si de HG 448. Pana la 31 decembrie 2008, rata medie anuala de colectare selectiva a DEEE pe cap de locuitor provenita de la gospodariile particulare este de patru kilograme, cu urmatoarele obiective intermediare: pana la 31 decembrie 2006, cel putin 2 kg/locuitor, iar pana la 31 decembrie 2007 cel putin 3 kg/locuitor. In continuare, administratiile publice locale au obligatia de a colecta separat DEEE de la gospodariile particulare si de a pune la dispozitia producatorilor spatiile necesare pentru infiintarea punctelor de colectare selectiva a acestora. Producatorii, cei care suporta costurile implementarii HG 448/2005, pot organiza si exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE de la populatie. Pana la aceasta data, au fost stabilite locatiile pentru cate un punct de colectare in fiecare judet, un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 de locuitori, un punct de colectare in fiecare oras cu peste 200.000 de locuitori si sase puncte de colectare in Bucuresti. Asta doar pe hartie pentru ca, in realitate, nu exista puncte speciale de colectare selectiva a DEEE, autoritatile preferand adunarea "la gramada" din ratiuni economice. Fireste, contrar cerintelor UE. [7]

2.4.Terminologie specifica in limba engleza:

High reflector: de reflexie inalta.

Total reflecting: reflectare totala

Laser resonator: rezonator laser

Gas, liquid, solid: gaz, lichid, solid.

Mirrors: oglinzi

Output coupler: cuplor de iesire.

Pump energy: energie radiata.Population inversion: Inversie de populatie.

Spontaneous emission, start of stimulated emission: Emisie spontana, inceput de emisie stimulata.

Stimulated emission building up: Emisia stimulata se consolideaza.

Full stimulated emission, Coherent laser beam generated: Emisie stimulata totala, raza laser coerenta generata.

2.5.Bibliografie

1.Draganescu, V., Prelucrari termice cu laseri

2.Encarta 98 Deluxe Edition

3.www.wikipedia.org4.www.quantaweb.com5.www.fotonamedicallasers.com6. www.google.ro

7. www.ziua.ro