Date post: | 19-May-2017 |
Category: |
Documents |
Upload: | tatiana-maria |
View: | 422 times |
Download: | 9 times |
MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETĂRII
Anexa nr. 2 la OMEdC nr. 3172/30.01.2006
CURRICULUM CLASA A XII - A
NIVEL 3
DOMENIUL: FABRICAREA PRODUSELOR DIN LEMN
CALIFICAREA: TEHNICIAN IN PRELUCRAREA LEMNULUI
2005
Autori:
Ing. Doiniţa AVRAM, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş
Ing. Adela CIULEA, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş
Ing. Elvira GEORGESCU, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Nr.2 Suceava
Ing. Maria ISOPESCU, profesor grad didactic I, Grup Şcolar Forestier Arad
Ing. Măricuţa MAGDA, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ioan Ciordaş” Beiuş
Dr. Ing. Maria PENTILESCU, profesor, Grup Şcolar Nr.2 Suceava
Ing. Denisa-Elena SITA, profesor definitivat, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş
Ing. Tinca STREZA, profesor grad didactic I, Grup Şcolar „Ion Vlasiu” Tg. Mureş
Consultanţi:Prof. dr. ing. Catinca Scrioşteanu expert CNDIPT BucureştiProf. ing. Felicia Neacşu grad I expert local Piteşti
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTLICEUL TEHNOLOGIC
Clasa a XII -a Aria curriculară Tehnologii
Calificarea: Tehnician în prelucrarea lemnuluiCultură de specialitate şi instruire practică săptămânală Modulul I Tehnologia cherestelei
Total ore / an: 60din care: Instruire practică 36
Modulul II Tehnologia mobileiTotal ore / an: 150din care: Instruire practică 90
Modulul III Fabricarea uşilor şi ferestrelor Total ore / an: 60din care: Instruire practică 36
Modulul IV Tehnologia mobilei curbate şi mulate Total ore / an: 60din care: Instruire practică 36
Total ore / an: 10 ore / săptămână x 33 săptămâni / an = 330 ore / an
Stagii de pregătire practicăModulul V Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn
Total ore / an: 60
din care: Instruire practică 60
Modulul VI Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnuluiTotal ore / an: 60din care: Instruire practică 60
Total ore / an: 30 ore / săptămână x 4 săptămâni / an = 120 ore / an
Curriculum în dezvoltare localăModulul VII Controlul calităţii
Total ore / an: 66din care: Laborator tehnologic 33
Modulul VIII Întreţinerea şi exploatarea utilajelor Total ore / an: 66din care: Laborator tehnologic 33
Total ore/an: 4 ore / săptămână x 33 săptămâni / an = 132 ore / an
TOTAL ORE: 582 ore / an
ALCĂTUIREA MODULELOR - CLASA a XII –a
Calificarea: Tehnician în prelucrarea lemnului
Unitatea de competenţă Competenţa M.I M.II M.III M.IV
Stagii de pregătire practică
CDL 4 ore /săpt. Verificare
M.V M.VI M.VII M.VIII5. Comunicare 5.1 Moderează dezbateri şi şedinţe.
5.3 Elaborează documente pe teme profesionale
9. Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului
9.1 Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă
9.2 Monitorizează activităţile de evitare a riscurilor legate de igiena şi protecţia muncii
9.3 Stabileşte activităţile de intervenţie în caz de accident
14. Tehnologia cherestelei
14.1 Coordonează operaţiile din depozitul de buşteni
14.2 Organizează fluxul tehnologic în hala de fabricaţie
14.3 Urmăreşte asigurarea calităţii cherestelei
15 Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn
15.1 Aprovizionează cu materie primă fabricile de furnire
15.2 Urmăreşte procesul debitării buştenilor în furnire
15.3 Urmăreşte procesul de uscare a furnirelor
15.4 Organizează fluxul tehnologic la încleierea placajelor
15.5 Pregăteşte materia primă folosită la fabricarea PAL - ului şi PFL - ului
15.6 Supraveghează linia de formare şi presare a covorului din aşchii PAL
16. Tehnologia mobilei
16.1 Organizează fluxul tehnologic pentru mobila corp.
16.2 Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor pentru mobila din cadre
16.3 Coordonează activităţile în sectorul de finisaj
16.4 Monitorizează operaţiile de tapiţare a mobilierului.
16.5 Organizează fluxul tehnologic pentru mobila în construcţie mixtă.
17. Tehnologia mobilei curbate şi mulate
17.1 Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe
17.2 Organizează traseele fluxului tehnologic de curbare
17.3 Organizează prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o linie de fabricaţie
17.4 Coordonează activitatea de asamblare a mobilierului curbat
17.5 Monitorizează fluxul tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente mulate
18. Fabricarea uşilor şi ferestrelor
18.1 Elaborează documentaţii tehnice pentru diferite tipuri de uşi şi ferestre
18.2 Stabileşte necesarul de accesorii pentru uşi şi ferestre.
18.3 Organizează fluxul tehnologic de fabricare a uşilor şi ferestrelor.
19.1 Verifică precizia de prelucrare a utilajelor
5
19 Întreţinerea şi exploatarea utilajelor
19.2 Coordonează activităţile de întreţinere a utilajelor în sistem preventiv
19.3 Asigură efectuarea operaţiilor de reglare a utilajelor
19.4 Completează documente de evidenţă tehnică şi funcţională
19.5 Urmăreşte asigurarea calităţii suprafeţelor prelucrate prin folosirea de scule corespunzătoare
23. Controlul calităţii
23.1 Organizează controlul calităţii materiilor prime şi materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn.
23.2 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control.
23.3 Coordonează activitatea de control a calităţii produselor din lemn.
6
MODULUL I. TEHNOLOGIA CHERESTELEI
I. Notă introductivă
Domeniul fabricarea produselor din lemn are o importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, având un aport substanţial în cadrul producţiei industriale, produsele pe bază de lemn
fiind apreciate atât pe plan intern, cât şi pe cel extern.
Fabricarea produselor din lemn este unul dintre principalele domenii în care se
înregistrează investiţii directe de capital străin, ceea ce conduce la înfiinţarea de noi întreprinderi
de profil.
Calificările din domeniul fabricarea produselor din lemn sunt recunoscute la nivel
internaţional şi oferă angajatorilor personal calificat pentru acest domeniu.
Pregătirea tinerilor la nivelul trei în domeniul fabricarea produselor din lemn asigură
obţinerea calificării de tehnician în prelucrarea lemnului.
Elaborarea curriculumului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza Standardului de
pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din lemn.
Calificarea tehnician în prelucrarea lemnului oferă posibilitatea dobândirii de către
elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de fabricaţie a principalelor
semifabricate şi produse finite din lemn, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a
utilajelor pentru prelucrarea lemnului, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a
muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii.
Pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului se parcurg unităţile de competenţă
tehnice generale: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului, Managementul
calităţii în prelucrarea lemnului, Organizarea producţiei şi a muncii, Elaborarea documentaţiei
tehnice pentru produse simple din lemn, Evidenţa şi gestiunea economică în industria lemnului şi
unităţile tehnice specializate: Tehnologia cherestelei, Tehnologia semifabricatelor superioare pe
bază de lemn, Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate şi mulate, Fabricarea uşilor şi
ferestrelor, Întreţinerea şi exploatarea utilajelor, Prelucrarea reperelor pe maşini cu comandă
numerică, Estetica produselor de mobilă, Marketing şi antreprenoriat şi Controlul calităţii.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi
deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie
să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea
în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie şi anume:
Comunicare în limba modernă, Gândire critică şi rezolvare de probleme, Managementul relaţiilor
interpersonale, Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, Comunicare, Procesarea
datelor numerice, Dezvoltarea carierei profesionale, Iniţierea unei afaceri
Dintre acestea, în curriculumul pentru clasa a XII-a se evaluează doar cele precizate în
tabelul de corelare competenţe-conţinuturi, respectiv Comunicare
Structura de pregătire prin şcoala de arte şi meserii are o formă arborescentă, cu o
pregătire de bază în clasa a IX-a, cu trei pregătiri în clasa a X-a, corespunzător nivelului 1, în
următoarele trei calificări:
• lucrător în fabricarea produselor semifinite din lemn
• lucrător în tâmplărie
• lucrător în sculptură
După parcurgerea clasei a XI-a, anul de completare, se obţin 5 calificări, corespunzător
nivelului 2:
• operator la producerea semifabricatelor pe bază de lemn
• operator la fabricarea cherestelei
• tâmplar universal
• tapiţer - plăpumar – saltelar
• sculptor - intarsier
După parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a se obţine calificarea tehnician în
prelucrarea lemnului, corespunzător nivelului 3.
Modulul Tehnologia cherestelei este integrat în pregătirea din clasa a XII-a, alături de
modulele: Tehnologia mobilei, Controlul calităţii, Tehnologia mobilei curbate şi mulate,
Fabricarea uşilor şi ferestrelor, Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn, Întreţinerea şi
exploatarea utilajelor.
Parcurgerea acestui modul asigură dobândirea de către elevi a competenţelor şi abilităţilor
de coordonare a operaţiilor din depozitul de buşteni, de organizare a fluxului tehnologic în hala
de fabricaţie, capacitatea de a stabili măsuri pentru asigurarea calităţii cherestelei la prelucrarea
după debitare, la stivuirea şi la aburirea acesteia.
8
Modulul Tehnologia cherestelei ocupă prima poziţie în cadrul curriculumului pentru
clasa a XII-a, calificarea tehnician în prelucrarea lemnului, domeniul fabricarea produselor
din lemn.
Modulul Tehnologia cherestelei este constituit din unitatea de competenţă tehnică
specializată cu aceeaşi denumire, iar numărul de ore alocat este de 60 ore/an, din care pregătire
practică 36 ore/an.
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
14. Tehnologia cherestelei
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
9
III. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnităţi de
competenţăCompetenţeindividuale Conţinuturi tematice
14. Tehnologia
cherestelei
14.1 Coordonează
operaţiile din
depozitul de
buşteni
Operaţii în depozitul de buşteni
• operaţii de pregătire a buştenilor în vederea debitării acestora
în cherestea: retezare, secţionare, cojire;
- valorificarea optimă a buştenilor prin operaţiile de
pregătire;
• documente de evidenţă pentru materia primă: aviz de
expediţie, registre de evidenţă a materiei prime pregătite în
vederea debitării;
• alimentarea halei de fabricaţie cu butuci.
14.2. Organizează
fluxul tehnologic
în hala de
fabricaţie
Fluxul tehnologic în hala de fabricaţie
• Sisteme de debitare a buştenilor: debitarea pe plin, pe prismă,
pe sferturi, nordică, slavonă;
• Modele de tăiere
- condiţiile pentru alegerea modelelor de tăiere: comenzi,
specia lemnoasă, calitatea şi diametrul buşteanului;
• Utilaje pentru debitat buşteni
- condiţiile care asigură funcţionarea utilajelor la parametrii
optimi: starea tehnică a sculelor, montarea sculelor, corelarea
vitezelor de avans cu diametrele buştenilor.
14.3. Urmăreşte
asigurarea calităţii
cherestelei
Condiţii pentru asigurarea calităţii cherestelei
• măsuri preventive pentru declasarea cherestelei: reglarea şi
întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, ascuţirea şi montarea
corectă a pânzelor;
• urmărirea procesului de aburire a cherestelei: reglarea
consumului de abur, corespunzător etapelor de aburire;
• măsuri pentru asigurarea calităţii cherestelei pe durata
depozitării: curăţirea pieselor de cherestea înainte de stivuire,
respectarea condiţiilor de stivuire pe grosimi şi specii, protejarea
stivelor cu acoperişuri.
10
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Formarea competenţelor prevăzute în programă se poate realiza numai prin aplicarea unor
metode de predare-învăţare active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de
învăţare.
Tehnicile de instruire revin profesorului, care trebuie să adapteze procesul didactic la
particularităţile elevilor.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele:
elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
elevii învaţă mai uşor, când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de
învăţare;
elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu ritmuri diferite şi
din experienţe diferite;
participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare;
elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a „ordona” informaţiile noi
şi a le asocia cu „cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
► Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
• gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
• fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri
diferite;
• fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
• prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau formă grafică).
► Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:
• abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
• formarea de perechi de elevi cu aptitudini şi stiluri de învăţare diferite, care se pot
completa şi ajuta reciproc;
• utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de
studiu.
11
► Diferenţierea răspunsului, prin:
• utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, profesorul
propune elevilor probe practice prin care aceştia demonstrează că sunt capabili să asigure
valorificarea optimă a buştenilor prin operaţiile de pregătire a acestora, să stabilească sistemul de
debitare şi să elaboreze modelul de tăiere buştenilor în funcţie de specie, diametru, clasă de
calitate şi comenzi, să asigure funcţionarea utilajelor de debitat la parametrii optimi, prin
verificarea stării şi montării sculelor şi corelarea vitezelor de avans cu diametrele buştenilor, să
repartizeze sarcini de lucru în sectoarele de activitate, să stabilească măsuri pentru prevenirea
declasării cherestelei, să monitorizeze operaţiile în asigurarea calităţii.
În activităţile organizate pentru predare şi evaluare, elevii sunt puşi în situaţia de a să
stabili sisteme de debitare pentru buşteni, de a elabora modele de tăiere pentru buşteni de
răşinoase şi foioase.
În cadrul activităţilor de instruire practică, elevii se vor putea familiariza cu modul de
completare a documentelor de evidenţă (aviz de expediţie, registre de evidenţă a materiei prime
pregătite), să efectueze operaţii de verificare a stării sculelor, de montare a sculelor, să
urmărească procesul de aburire a cherestelei
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri,
iar ca metode de evaluare pot fi utilizate:
• Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată
• Investigaţia
• Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare
• Metoda exerciţiilor practice, a aplicaţiilor (de exemplu: reprezentarea în desen a
elementelor decorative, a diferitelor obiecte de mobilier, realizarea unor variante de
mobilare)
Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile
de aplicabilitate şi probele de evaluare prevăzute în Standardul de pregătire profesională,
corespunzător fiecărei competenţe. Vor fi evaluate numai competenţele evidenţiate în modul.
12
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
• Fişe de observare şi fişe de lucru
• Chestionarul
• Fişe de autoevaluare
• Extemporalul (lucrarea de control)
• Teste cu itemi diferiţi (întrebări cu răspuns scurt, cu răspuns extins, cu alegere multiplă,
cu alegere duală, de tip pereche, de completare ş.a.)
• Proiectul
• Tema de lucru
• Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Probele de evaluare vor reflecta măsura în care elevii au dobândit abilităţile şi
competenţele prevăzute în Standardul de pregătire profesională, corespunzător calificării de nivel
3, tehnician în prelucrarea lemnului.
V. Sugestii metodologice
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
pentru unităţile de competenţă, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru
cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Tehnologia cherestelei sunt alocate un număr total de 60 ore, din care
sunt repartizate pentru pregătire practică 36 ore.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de mai jos:
Conţinuturi tematiceNumăr de ore alocateInstruire teoretică
Instruire practică
Operaţii în depozitul de buşteni
• operaţii de pregătire a buştenilor în vederea debitării acestora în
cherestea: retezare, secţionare, cojire
▪ valorificarea optimă a buştenilor prin operaţiile de pregătire
• documente de evidenţă pentru materia primă: aviz de expediţie,
registre de evidenţă a materiei prime pregătite în vederea debitării;
• alimentarea halei de fabricaţie cu butuci
6 9
13
Fluxul tehnologic în hala de fabricaţie
• Sisteme de debitare a buştenilor: debitarea pe plin, pe prismă, pe
sferturi, nordică, slavonă;
• Modele de tăiere
- condiţiile pentru alegerea modelelor de tăiere: comenzi, specia
lemnoasă, calitatea şi diametrul buşteanului
• Utilaje pentru debitat buşteni
- condiţiile şi operaţii care asigură funcţionarea utilajelor la parametrii
optimi: starea tehnică a sculelor, montarea sculelor, corelarea vitezelor
de avans cu diametrele buştenilor
Condiţii pentru asigurarea calităţii cherestelei
• măsuri preventive pentru declasarea cherestelei: reglarea şi
întreţinerea corespunzătoare a utilajelor, ascuţirea şi montarea corectă a
pânzelor;
• urmărirea procesului de aburire a cherestelei: reglarea consumului de
abur, corespunzător etapelor de aburire:
• măsuri pentru asigurarea calităţii cherestelei pe durata depozitării:
curăţirea pieselor de cherestea înainte de stivuire, respectarea condiţiilor
de stivuire, pe grosimi şi specii, protejarea stivelor cu acoperişuri
12
6
18
9
TOTAL ORE: 60 24 36
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
repartizeze orele în funcţie de:
• specificul socio-economic al zonei geografice;
• complexitatea şi varietatea materialului didactic existent în şcoală;
• condiţiile agentului economic;
• cerinţele specifice ale calificării;
• dificultatea temelor;
• nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
• ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Procesul de predare-învăţare, trebuie să fie axat pe formarea competenţelor cheie, şi
competenţelor tehnice cerute de calificarea de nivel 3.
14
Dintre metodele active, specifice învăţării centrate pe elev, pe care profesorul le poate
utiliza în procesul didactic, pot fi recomandate: problematizarea, observaţia dirijată, studiul de
caz, demonstraţia, exerciţiul.
Organizarea clasei va fi făcută, de preferinţă pe grupe de elevi. Astfel, se va putea urmări
şi formarea abilităţilor cheie legate de comunicare, rezolvarea de probleme, concretizate prin
asumarea responsabilităţii, colaborarea cu colegii, coordonarea activităţii unei grupe.
De asemenea, în timpul activităţii, mai ales a celei de instruire practică, se va pune
accentul pe asigurarea calităţii, lucrul în echipă, asigurarea igienei şi protecţiei muncii.
În activităţile concrete cu elevii se urmăreşte permanent utilizarea normelor de calitate
impuse operaţiilor şi lucrărilor efectuate.
Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite, în funcţie de
metodele abordate şi resursele disponibile.
Un astfel de exemplu îl constituie o lecţie în care se tratează tema referitoare la
“organizarea fluxului tehnologic în hala de fabricaţie” utilizând metode, cum ar fi: studiul de caz,
aplicaţia, explicaţia, observaţia dirijată.
Elevii sunt puşi în situaţia de elabora modele de tăiere pentru buşteni de diferite specii,
dimensiuni şi clase de calitate, corespunzător comenzilor.
Probele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de observaţie, fişe
de evaluare, fişe de autoevaluare, teste cu diferite tipuri de itemi .
Exemplu de fişă de evaluare:
FIŞA DE EVALUARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
15
Modulul I: Tehnologia cherestelei
Unitatea de competenţă tehnică specializată 14: Tehnologia cherestelei
Competenţa 14.2: Organizează fluxul tehnologic în hala de fabricaţie
Criterii de performanţă:
a) Stabilirea sistemelor de debitare
b) Elaborarea modelelor de tăiere
c) Asigurarea funcţionării utilajelor la parametri optimi
Condiţii de aplicabilitate:
Sisteme de debitare: pe plin, pe prismă, pe sferturi, nordică, slavonă
Elaborare modele: funcţie de comenzi, specie lemnoasă, calitate şi diametrul buştenilor
Asigurarea funcţionării: verificarea stării şi montării sculelor, corelarea vitezelor de avans cu
diametrele buştenilor
Instrucţiuni pentru candidaţi
• Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;
• Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea;
• Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,
materialele necesare rezolvării cerinţelor;
• Rezolvaţi toate cerinţele înscrise în această fişă;
• În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Evaluatorul propune candidaţilor spre rezolvare în scris şi practic, următoarea aplicaţie:
Prin comandă se cere producerea şi livrarea de cherestea de fag în grosimi de 25 mm, 40 mm şi
70 mm, reprezentând în proporţie de 70% cherestea netivită, în clasele de calitate A şi B, iar
lăţimile pieselor de cherestea fiind de la 15 cm în sus.
a) Rezolvaţi următoarele cerinţe şi înscrieţi-le în tabelul de mai jos
Nr.crt. Sarcina de lucru Evaluator Data
1. Enumeraţi patru sisteme de debitare uzuale folosite la debitarea buştenilor de răşinoase şi foioase în cherestea:----
16
2. Scrieţi sistemul de debitare care se va aplica:
3. Grupa de diametre a buştenilor utilizaţi:
b) Determinaţi modelul de tăiere de la gaterul I şi completaţi tabelul de mai jos
Nr.crt. Sarcina de lucru Evaluator Data
1. Formula de calcul pentru grosimea prismei:P =
2. Valoarea determinată prin calcul a grosimii prismei: P =
3. Formula de calcul pentru grosimea piesei de cherestea care se amplasează lângă prismă:G =
4. Valoarea determinată prin calcul a grosimii piesei de cherestea care se amplasează lângă prismă:G =
5. Modelul de tăiere de la gaterul I:Gater I =
c) Înscrieţi în tabelul de mai jos operaţiile de reglare şi corelare care trebuie efectuate
pentru asigurarea funcţionării utilajelor de debitat buşteni la parametrii optimi şi apoi
realizaţi-le practic:
Nr.crt. Sarcina de lucru Evaluator Data
1. Verificare:--
2. Corelare:-viteza…….cu…..
d) Determinaţi modelul de tăiere de la gaterul II şi completaţi tabelul de mai jos:
Nr.crt. Sarcina de lucru Evaluator Data
1. Valoarea lăţimii descoperite a prismei, determinată cu ajutorul formulei de calcul sau din tabelul 1:
b =
17
2.Determinarea grosimilor elementare ale pieselor de cherestea din comandă, a căror grosimi nominale sunt: 25 mm, 40mm şi 70 mm
- grosimea tăieturii:
- supradimensiunea pentru contragere: 25 mm 40 mm 70 mm
- valorile grosimilor elementare ale pieselor de cherestea:
25 +….+…. = …..
40 +….+.… = …..
70 +….+.… = …..
3. Determinarea numărului de scânduri cu grosimi de 25 mm şi 40 mm din modelul de tăiere de la gaterul II:
4. Modelul de tăiere de la gaterul II:
Gaterul II =
Tabelul 1 Lăţimea descoperită a prismei de foioase, în funcţie de diametrul buşteanului şi grosimea prismei
Înălţimea prismei, în cm
Categoria de diametre abuştenilor, în cm
Înălţimea nominală a prismei, în cm
16 17 18 19 20 21 22 23 24
Înălţimea reală a prismei, în cm
16,96 18,02 19,08 20,11 21,19 22,24 23,30 24,36 25,42
31 – 35 25,9 25,2 24,4
36 – 40 31,7 31,1 30,5 29,8 29,1
41 – 45 37,3 36,8 36,3 35,7 35,1 34,4
46 – 50 42,7 42,3 41,8 41,3 40,8 40,3 39,7 39,0
51 – 55 - 47,7 47,2 46,8 46,3 45,9 45,3 44,8 44,2
56 – 60 - - 52,6 52,2 51,8 51,4 50,9 0,4 49,8
18
Tabelul 2 Supradimensiuni pentru contragere la cheresteaua de foioase, având umiditatea iniţială de peste 50%, iar umiditatea de referinţă de 15%
Nr. crt. Supradimensiuni la cheresteaua de foioase, mm
Dimensiunea nominală
a cherestelei, mm
Supradimensiunea pentru contragere, mm
Dimensiunea reală a cherestelei, mm
1. 25 1,8 26,8
2. 32 2,1 34,1
3. 40 2,7 42,7
4. 50 3,2 53,2
5. 60 3,8 63,8
6. 70 4, 74,4
7. 80 5,0 85,0
8. 90 5,6 95,6
9. 100 6,2 106,2
10. 120 7,2 127,2
11. 140 8,4 148,4
12. 150 9,0 159,0
13. 170 10,2 180,2
14. 200 11,9 211,9
15. 220 13,0 233,0
16. 240 14,2 254,2
17. 250 14,9 264,9
18. 280 16,5 296,5
19. 300 17,8 317,8
Notă: Rezolvarea fiecărei sarcini de lucru va fi marcată prin bifarea căsuţei corespunzătoare din tabel. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate este necesar ca activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic. Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.
19
MODULUL II. TEHNOLOGIA MOBILEI
I. Notă introductivă
Proiectarea curriculară pentru clasa a XII-a, pentru ruta Şcoala de Arte şi Meserii, este
realizată pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională. Această rută
de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificarea progresivă, de la
nivelul unu la nivelul doi şi trei.
La nivelul trei elevii continuă pregătirea de specialitate în domeniul fabricării produselor
din lemn în calificarea tehnician în prelucrarea lemnului în cadrul cărora vor parcurge unităţi de
competenţă pentru abilităţi cheie şi unităţi de competenţă tehnice specializate.
Calificarea tehnician în prelucrarea lemnului oferă posibilitatea dobândirii de către
elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de fabricaţie a principalelor
semifabricate şi produse finite din lemn, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a
utilajelor pentru prelucrarea lemnului, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a
muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii, de elaborare a documentaţiilor tehnice
pentru produse de mobilier.
Pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului se parcurg unităţile de competenţă
tehnice generale: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului, Managementul
calităţii în prelucrarea lemnului, Organizarea producţiei şi a muncii, Elaborarea documentaţiei
tehnice pentru produse simple din lemn, Evidenţa şi gestiunea economică în industria lemnului şi
unităţile de competenţă tehnice specializate: Tehnologia cherestelei, Tehnologia semifabricatelor
superioare pe bază de lemn, Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate şi mulate,
Fabricarea uşilor şi ferestrelor, Întreţinerea şi exploatarea utilajelor, Prelucrarea reperelor pe
maşini cu comandă numerică, Estetica produselor de mobilă, Marketing şi antreprenoriat şi
Controlul calităţii.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi
deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie
să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea
în învăţământul superior.
Modulul Tehnologia mobilei ocupă locul 2 în planul de învăţământ de la aria curriculară
tehnologii
20
În cadrul acestui modul elevii vor fi familiarizaţi cu întocmirea şi interpretarea
documentaţiilor tehnice pentru produse de mobilier, cu modul de organizare a locurilor de muncă,
cu organizarea fluxurilor tehnologice de fabricare a produselor de mobilier corp, mobilier din
cadre, mobilier în construcţie mixtă, mobilier tapiţat, dar şi monitorizarea modului de execuţie a
operaţiilor planificate pe aceste fluxuri tehnologice. De asemenea tehnicianul în prelucrarea
lemnului va dobândi abilităţi de planificare a activităţii de control a calităţii mobilierului fabricat
prin stabilirea punctelor de control pe flux şi analizarea rezultatelor controlului efectuat
Modulul Tehnologia mobilei are aceeaşi denumire cu a unităţii de competenţă tehnică
specializată 16, iar conţinuturile sunt corelate cu nivelul de pregătire şi acoperă toate condiţiile de
aplicabilitate.
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
21
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
16. Tehnologia mobilei
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
competenţă
Competenţe
individualeConţinuturi tematice
16. Tehnologia
mobilei16.1 Organizează
fluxul tehnologic
pentru mobila corp
Aplicarea specificaţiile din documentaţia tehnică a
produselor de mobilier: materii prime şi materiale,
dimensiunile reperelor şi subansamblurilor, norme de
consum, norme de timp, soluţii constructive de asamblare,
precizie de prelucrare
Organizarea locurilor de muncă folosind: utilaje, SDV –
uri, spaţii pentru amplasarea locurilor de muncă,
echipamente de protecţie
Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule,
materiale tehnologice, accesorii
16. Tehnologia
mobilei16.2 Planifică
succesiunea
operaţiilor de
prelucrare a
reperelor pentru
mobila din cadre.
Organizarea sectorului de prelucrări mecanice cu număr
locuri de muncă, necesar de maşini
Asigurarea funcţionării utilajelor la parametrii optimi:
verificarea sculelor, a modului de montare a acestora, a
sistemelor de reglare, a parametrilor regimului de lucru şi
a echipamentelor de protecţia muncii
Verificarea formei şi a calităţii reperelor prelucrate:
măsurare, comparare
16. Tehnologia
mobilei16.3 Coordonează
activităţile în
sectorul de finisaj
Stabilirea necesarului de materiale de finisare conform
fişelor de consum
Selectarea tehnicilor de finisare în funcţie de comenzi
Verificarea modului de funcţionare a instalaţiilor şi a liniilor
de finisare, a racordurilor de exhaustare, a echipamentelor de
protecţie a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor
22
16. Tehnologia
mobilei16.4 Monitorizează
operaţiile de
tapiţare a
mobilierului.
Aprovizionarea locurile de muncă cu materiale de
tapiţerie pentru: susţinere şi arcuire, umplutură, acoperire,
legătură şi fixare, decorare şi adezivi.
Calcularea necesarul de materiale de tapiţerie pentru un
produs în funcţie de forma şi dimensiunile produsului.
Stabilirea succesiunii operaţiilor în funcţie de tipul tapiţeriei:
Tapiţerii cu schelet aparent sau acoperit, tapiţerii fixe sau
detaşabile, clasice sau moderne
16. Tehnologia
mobilei16.5 Organizează
fluxul tehnologic
pentru mobila în
construcţie mixtă
Succesiunea operaţiilor pentru obţinerea reperelor şi
Subansamblurilor în funcţie de structura produselor,
materiilor prime şi mijloacele de producţie utilizate
Aprovizionarea locurilor de muncă cu: materii prime,
materiale, SDV- uri
Monitorizarea operaţiilor de execuţie: debitare, curbare,
Ştanţare, burghiere, sudare, finisare, şlefuire, asamblare
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare
Modulul Tehnologia mobilei poate fi parcurs independent de celelalte module ce
alcătuiesc curriculum-ul de nivelul trei, clasa a XII-a, calificarea tehnician în prelucrarea
lemnului, oferind elevilor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe referitoare la organizarea fluxului
tehnologic pentru diferite tipuri de mobilier: din cadre, din panouri, tapiţat, în construcţie mixtă.
Conţinuturile prevăzute în modulul prezentat sunt o aprofundare şi o extindere a
conţinuturilor prevăzute la nivelul 2 în unităţile de competenţă tehnice generale şi tehnice
specializate în cadrul calificărilor: tâmplar universal, sculptor - intarsier, tapiţer – plăpumar -
saltelar, alături de conţinuturi noi de organizare, planificare, coordonare, monitorizare şi control a
operaţiilor, locurilor de muncă, utilajelor, SDV - urilor, echipamentelor de lucru şi protecţie a
muncii, materiilor prime şi materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn.
Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să ofere elevilor posibilitatea de a
se implica activ în procesul de instruire, de a participa la organizarea locurilor de muncă, de a
planifica activităţi de aprovizionare a locurilor de muncă şi de a monitoriza modul de execuţie a
operaţiilor planificate pentru fabricarea mobilei.
23
Alegerea strategiei didactice va avea în vedere utilizarea metodelor ca: studiul de caz,
descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, lucrul pe ateliere, dezbaterea etc.,
care au eficienţă maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică ca
şi imaginaţia şi creativitatea elevilor.
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate, probele de evaluare prevăzute în
Standardul de Pregătire Profesională sunt probe practice prin care elevii trebuie să demonstreze
că sunt capabili să:
- urmărească aplicarea cerinţelor impuse în documentaţia tehnică a produselor;
- organizeze locurile de muncă;
- planifice aprovizionarea locurilor de muncă cu materii prime şi materiale
necesare tipului de produs aflat în fabricaţie;
- calculeze necesarul de materii prime şi materiale;
- stabilească succesiunea operaţiilor de prelucrare pe flux;
- monitorizeze modul de execuţie a operaţiilor planificate;
- stabilească punctele de control pe flux;
Evaluarea acestor competenţe folosind metodele enumerate mai sus, va scoate în evidenţă
nivelul de pregătire al elevilor, modul în care aceştia îşi exprimă propriile opinii, abilităţile de
organizare, coordonare şi control, curajul de a face propuneri şi de a le motiva, abilităţile de lucru
în echipă şi de ce nu abilităţile de lider.
Metodele de evaluare utilizate vor fi însoţite de instrumente de evaluare întocmite de
profesor sau de profesor în colaborare cu elevii ca de exemplu: proiectarea unor elemente
constructive, stabilirea dimensiunilor pentru diverse repere de mobilier, tipuri de îmbinări,
amplasare locuri de muncă etc.
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice specializate: Organizează fluxul tehnologic pentru mobila corp,
Planifică succesiunea operaţiilor de prelucrare a reperelor pentru mobila din cadre,
Coordonează activităţile în sectorul de finisaj, Monitorizează operaţiile de tapiţare a
mobilierului şi Organizează fluxul tehnologic pentru mobila în construcţie mixtă se
formează prin activităţi de instruire teoretică şi instruire practică pe parcursul a 15 săptămâni cu
un număr total de 150 de ore
24
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
Conţinut tematic
Număr de ore alocate
Instruire
teoretică
Instruire
practică
Fabricarea mobilei corp
Fluxul tehnologic într-o fabrică de mobilă corp
Materii prime şi materiale folosite pentru mobila corp
Soluţii constructive de asamblare a panourilor
Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule, SDV – uri,
materiale tehnologice, accesorii
Planificarea operaţiilor tehnologice de debitare, prelucrare, asamblare,
montare
Fabricarea mobilei din cadre
Fluxul tehnologic într-o secţie de mobilă din cadre
Soluţii constructive de asamblare a elementelor din lemn masiv
Aprovizionarea locurilor de muncă cu repere, scule, SDV-uri, materiale
tehnologice, accesorii
Planificarea operaţiilor tehnologice de debitare, prelucrare, asamblare,
montare
Tehnici de finisare a mobilei corp şi a mobilei din cadre
Pregătirea suprafeţelor pentru finisare
Tehnologia aplicării lacurilor şi vopselelor
Uscarea şi prelucrarea peliculelor de lacuri şi vopsele
Tehnologia finisării opace
Tehnologii moderne de finisare în flux continuu
Finisarea suprafeţelor cu folii sintetice şi din fibre celulozice
Fabricarea mobilierului tapiţat
Materiale folosite în structura tapiţeriilor
Fabricarea tapiţeriilor clasice
20
16
8
8
30
24
12
12
25
Fabricarea tapiţeriilor moderne
Monitorizarea operaţiilor de tapiţare a mobilierului
Fabricarea mobilierului în construcţie mixtă
Materii prime, materiale, SDV – uri şi mijloace de producţie utilizate
Utilizarea semifabricatelor superioare înnobilate
Soluţii constructive specifice
Condiţii specifice de prelucrare
Tehnologii de fabricare a mobilierului în construcţie mixtă
8 12
TOTAL ORE 60 90
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, profesorul putând distribui orele în funcţie
de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic din zonă.
Procesul de predare – învăţare trebuie să fie axat pe formarea competenţelor tehnice
specializate cerute de calificarea de nivel 3, tehnician în prelucrarea lemnului.
Activităţile desfăşurate la nivelul 3 vor folosi metode active centrate pe elevi cum ar fi:
problematizarea, studiu de caz, brainstormingul, exerciţiul etc. metode care să dezvolte la elevi
capacitatea de lua decizii pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor şi asumarea responsabilităţii
în diverse situaţii.
Conţinuturile prevăzute a fi parcurse în cadrul acestui modul cuprind în general teme
legate de organizarea, planificarea, coordonarea, monitorizarea şi controlarea fluxurilor
tehnologice, adică a operaţiilor, calităţii executării acestora şi calitatea produselor finite.
Pentru evaluarea competenţei organizarea fluxului tehnologic pentru mobila în
construcţie mixtă s – a întocmit o fişă de observare prin care elevii vor proba competenţele de
organizare a unui sector de fabricare a mobilierului în construcţie mixtă. Activitatea va fi
desfăşurată pe grupe de 4 -5 elevi care se vor consulta, vor întocmi un desen de ansamblu sau
schiţă pentru măsuţa care va fi fabricată, vor întocmi o fişă cu necesarul de materii prime şi
materiale, vor schiţa fluxul tehnologic apoi vor efectua sarcinile de lucru fiind supravegheaţi de
profesori sau maiştrii instructori care vor aprecia dacă sarcinile au fost îndeplinite.
Exemplu:
26
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
MODULUL II. Tehnologia mobilei
Titlul unităţii 16. Tehnologia mobilei
Competenţa 16.5 Organizează fluxul tehnologic pentru mobila în construcţie mixtă
Criterii de performanţă:
(a) Stabilirea succesiunii operaţiilor pentru obţinerea reperelor şi subansamblurilor
(b) Aprovizionarea locurilor de muncă
(c) Monitorizarea modului de execuţie a operaţiilor planificate
Condiţii de aplicabilitate
Succesiunea operaţiilor: în funcţie de structura produselor, materiilor prime şi
mijloacelor de producţie utilizate
Aprovizionarea: materii prime, materiale, SDV – uri
Monitorizare operaţii: debitare, curbare, ştanţare, burghiere, sudare, finisare, şlefuire,
asamblare
Instrucţiuni pentru candidaţi
Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de observare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;
Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea;
27
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,
materialele necesare rezolvării cerinţelor;
Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;
În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Profesorul cere elevilor să urmărească şi să coordoneze activitatea de execuţie a unui lot
de măsuţe de hol pe schelet metalic, din ţeavă pătrată, iar placa mesei din PAL - înnobilat de
18mm
Efectuaţi următoarele sarcini de lucru:
Stabilirea succesiunii operaţiilor pentru obţinerea reperelor şi subansamblurilor - criteriul
de performanţă a
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
Stabiliţi succesiunea operaţiilor pentru obţinerea reperelor măsuţeiPlaca mesei – PAL – înnobilat 18mm - operaţii - - - - cadru metalic – ţeavă pătrată 40 x 40mm-operaţii: - - - -
Aprovizionarea locului de muncă – criteriul de performanţă b
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Pregăteşte plăcile de măsuţă
2. Identifică modul de îmbinare a plăcii măsuţei cu cadrul metalic
3. Pregăteşte elementele din ţeavă pătrată pentru cadrul metalic
4. Solicită de la magazie accesoriile necesare
5. Aprovizionează locul de muncă cu SDV – urile necesare
6. Verifică calitatea materialelor de finisare
28
Monitorizarea modului de execuţie a operaţiilor planificate - criteriul de performanţă c
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Verifică dimensiunile plăcilor de măsuţă
2. Monitorizează modul de execuţie a cadrului metalic
3. Verifică calitatea execuţiei operaţiilor de debitare, sudare,
burghiere
4. Stabileşte tehnica de finisare şi materialele folosite
5. Ia măsuri pentru evitarea eventualelor defecte şi eliminarea
cauzelor
6. Urmăreşte respectarea normelor de protecţia muncii şi PSI
29
MODULUL III. FABRICAREA UŞILOR ŞI FERESTRELOR
I. Notă introductivă
Domeniul fabricarea produselor din lemn este unul dintre principalele domenii
în care se înregistrează investiţii directe de capital străin, ceea ce conduce la înfiinţarea de noi
întreprinderi de profil sau firme specializate pe un tip de produse finite din lemn cum ar fi şi uşile
şi ferestrele. Aceste produse au evoluat foarte mult în ultimii ani atât din punct de vedere al
formei, tipului constructiv cât mai ales al tipurilor de materii prime şi materiale folosite care
asigură o bună iluminare naturală a încăperilor şi o bună izolare termică şi fonică, fapt care
necesită şi personal calificat în acest domeniu.
Pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului se parcurg unităţile de competenţă
tehnice generale: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului, Managementul
calităţii în prelucrarea lemnului, Organizarea producţiei şi a muncii, Elaborarea documentaţiei
tehnice pentru produse simple din lemn, Evidenţa şi gestiunea economică în industria lemnului şi
unităţile tehnice specializate: Tehnologia cherestelei, Tehnologia semifabricatelor superioare pe
bază de lemn, Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate şi mulate, Fabricarea uşilor şi
ferestrelor, Întreţinerea şi exploatarea utilajelor, Prelucrarea reperelor pe maşini cu comandă
numerică, Estetica produselor de mobilă, Marketing şi antreprenoriat şi Controlul calităţii.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi
deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie
să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea
în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie şi anume:
Comunicare în limba modernă, Gândire critică şi rezolvare de probleme, Managementul relaţiilor
interpersonale, Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, Comunicare, Procesarea
datelor numerice, Dezvoltarea carierei profesionale, Iniţierea unei afaceri
Modulul Fabricarea uşilor şi ferestrelor este construit pe unitatea de competenţă tehnică
specializată numărul 18 din Standardul de Pregătire Profesională cu aceeaşi denumire cu a
modulului şi se va parcurge în 6 săptămâni cu un număr total de 60 de ore, din care 36 de ore sunt
alocate pentru pregătirea practică care se va desfăşura de preferinţă la agentul economic care
dispune de tehnici de lucru moderne.
30
Prin parcurgerea acestui modul viitorul tehnician în prelucrarea lemnului va acumula o
gamă de competenţe, cunoştinţe şi capacităţi de înţelegere mai largi, care să demonstreze
extinderea abilităţilor anterioare în cadrul unor contexte mai puţin predictibile şi structurate şi să
pregătească absolventul să înregistreze viitoare realizări.
Unitatea de competenţă tehnică specializată fabricarea uşilor şi ferestrelor, ce alcătuieşte
modulul cu aceeaşi denumire Fabricarea uşilor şi ferestrelor formează elevilor abilităţi privind:
elaborarea documentaţiilor tehnice pentru diferite tipuri de uşi şi ferestre, stabilirea necesarului de
accesorii pentru uşi şi ferestre şi organizarea fluxului tehnologic de fabricare a acesteia.
Modulul Fabricarea uşilor şi ferestrelor este integrat în pregătirea de specialitate din
clasa a XII-a, iar conţinuturile sunt corelate cu nivelul de pregătire şi acoperă toate condiţiile de
aplicabilitate prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
31
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
18. Fabricarea uşilor şi ferestrelor
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilorUnitatea de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinuturi tematice
18. Fabricarea
uşilor şi
ferestrelor
18.1 Elaborează
documentaţii
tehnice pentru
diferite tipuri de uşi
şi ferestre
Elemente: Cantitatea de lumină necesară încăperii,
schimbul de aer interior /exterior, izolare termică, izolare
fonică.
Mod de deschidere: cu deschidere exterioară, cu
Deschidere interioară, cu deschidere interioară-exterioară,
pivotante, basculante, glisante, culisante, pliante.
Detalii de execuţie: profiluri de ferestre simple, cuplate,
duble, culisante, batante, din lemn, aluminiu, material
plastic, lemn stratificat; detalii de fixare a geamului
simplu şi termopan, profiluri speciale cu garnituri de
etanşare.
18. Fabricarea
uşilor şi
ferestrelor
18.2 Stabileşte
necesarul de
accesorii pentru uşi
şi ferestre.
Accesorii: formă, dimensiuni, culoare, material
Rol: închidere, deschidere, blocare, fixare, manevrare,
susţinere, cuplare, limitare cursă, suspendare şi culisare,
consolidare, etanşeizare, rigidizare, acoperire.
Mod de montare: poziţionare, fixare.
18. Fabricarea
uşilor şi
ferestrelor
18.3 Organizează
fluxul tehnologic de
fabricare a uşilor şi
ferestrelor.
Date necesare: denumirea operaţiei, schiţa cu indicarea
fazei de lucru, număr de bucăţi, număr de treceri prin
maşini, maşini-unelte, utilaje, agregate.
Elemente componente: montanţi, traverse, lonjeroane,
foi de uşă, praguri, adaosuri pentru accesorii, plăci,
borduri.
Materii prime şi materiale: lemn masiv, profiluri din
aluminiu şi material plastic, accesorii, adezivi, abrazivi,
materiale de finisare, de etanşare, de fixare, geamuri.
32
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare
Modulul Fabricarea uşilor şi ferestrelor poate fi parcurs independent de celelalte
module şi este construit pe unitatea de competenţă 18 cu aceeaşi denumire cu a modulului, din
Standardul de Pregătire Profesională.
Parcurgerea conţinuturilor acestui modul se face în perioada practicii comasate la finele
anului şcolar, de preferinţă la agentul economic care este specializat pe fabricare de uşi şi ferestre
moderne cu geam termopan.
Strategiile pe care cadrele didactice le vor aplica trebuie să le ofere elevilor posibilitatea
de a se implica activ în procesul de formare a competenţelor prevăzute la acest modul pentru a se
integra eficient la locul de muncă sau pentru a accede la nivelul superior (admiterea în
învăţământul superior profil prelucrarea lemnului).
Procesul de instruire trebuie să aibă în vedere dobândirea următoarelor abilităţi,
cunoştinţe şi competenţe necesare pentru ocuparea unui loc de muncă în domeniu:
- cunoştinţe despre organizarea fluxurilor tehnologice de fabricare a uşilor şi ferestrelor
- competenţe de elaborare a documentaţiilor tehnice pentru diferite tipuri de uşi şi ferestre
- abilităţi de calcul a necesarului de materii prime, materiale şi accesorii specifice uşilor şi
ferestrelor
- cunoştinţe despre estetica uşilor şi ferestrelor
- competenţe de control a calităţii produselor executate
Formarea acestor abilităţi şi competenţe este posibilă prin folosirea tipurilor de învăţare
care folosesc mijloace de învăţământ audio-vizuale (proiecţii fixe, emisiuni radio-TV, filme
didactice), materiale grafice şi figurative, obiecte în formă naturală (uşi şi ferestre), urmărite în
timpul fazelor de lucru pe fluxul tehnologic de la agentul economic.
Metodele de lucru vor avea în vedere stilurile de învăţare ale elevilor. Se vor folosi
metode active bazate în general pe exerciţiu, proiect de cercetare, lucrări practice etc., metode
care vor asigura executarea în ordine logică a tuturor operaţiilor necesare dobândirii aptitudinilor
specifice acestui modul.
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice specializate: Elaborează documentaţii tehnice pentru diferite
tipuri de uşi şi ferestre, Stabileşte necesarul de accesorii pentru uşi şi ferestre şi
Organizează fluxul tehnologic de fabricare a uşilor şi ferestrelor se formează prin activităţi de
33
instruire teoretică şi pregătire practică pe parcursul a şase săptămâni cu un număr total de 60 de
ore din care 36 de ore sunt alocate pentru pregătirea practică. Locul de desfăşurare a activităţii
practice este preferabil a fi o societate comercială ce fabrică uşi şi ferestre şi deţine maşini unelte
şi tehnici de lucru moderne.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
Conţinut tematic Număr de ore alocate
Instruire
teoretică
Instruire
practică
Fabricarea ferestrelor
Sisteme constructive, clasificare
Tipuri constructive de ferestre
Tehnologia de fabricare a ferestrelor
Fabricarea uşilor
Sisteme constructive, clasificare
Tipuri constructive de uşi
Tehnologia de fabricare
12
12
18
18
TOTAL ORE 24 36
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare
Tematica modulului Fabricarea uşilor şi ferestrelor este orientativă ca şi numărul de ore
alocate, catedra tehnică de specialitate din şcoală în colaborare cu agenţii economici pot stabili
teme suplimentare şi conţinuturi noi. Acestea pot fi necesare ca urmare a schimbărilor ce pot
apărea în forma şi tehnicile de fabricare a uşilor şi ferestrelor, iar competenţele forţei de muncă
trebuie continuu actualizate pentru evitarea excluderii sociale.
Procesul de instruire trebuie axat pe formarea competenţelor tehnice specializate
prevăzute de acest modul, ca şi a competenţelor complementare, când este cazul, folosind metode
bazate pe activităţi de proiectare produse, organizare locuri de muncă, aprovizionare cu materii
prime şi materiale, calcule economice, fabricare uşi şi ferestre, dar şi monitorizare flux tehnologic
Spre exemplificare s-a întocmit un instrument de evaluare corespunzător competenţei 18.2
34
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
MODULUL III. FABRICAREA UŞILOR ŞI FERESTRELOR
Unitatea de competenţă tehnică specializată 18. Fabricarea uşilor şi ferestrelor
Competenţa 18.2. Stabileşte necesarul de accesorii folosite la uşi şi ferestre.
Criterii de performanţă:(a) Identificarea accesoriilor metalice şi din material plastic.
(b) Aprovizionarea cu accesorii în funcţie de rolul acestora în produs.
(c) Urmărirea modului de montare a accesoriilor.
Condiţii de aplicabilitate:
Accesorii: formă, dimensiuni, culoare, material
Rol: închidere, deschidere, blocare, fixare, manevrare, susţinere, cuplare,
limitare cursă, suspendare şi culisare, consolidare, etanşeizare, rigidizare,
acoperire.
Mod de montare: poziţionare, fixare.
Instrucţiuni pentru candidat:
Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipament, instrumente şi
materiale necesare rezolvării sarcinilor de lucru;
Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de observare;
În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
35
Identificarea accesoriilor metalice şi din material plastic - criteriul de performanţă a
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Analizează forma locaşurilor frezate pentru accesorii
2. Stabileşte tipurile de accesorii necesare
3. Alege accesoriile în funcţie de formă, culoare, material
4. Grupează accesoriile selectate în funcţie de modul de montare
Aprovizionarea cu accesorii în funcţie de rolul acestora în produs-criteriul de performanţă b
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Determină numărul de accesorii necesare pentru închidere,
deschidere şi blocare
2. Solicită de la magazie accesorii pentru acţionare, glisare etc.
3. Alege şuruburi cu filet lung pentru montare accesorii în PAL
4. Alege şilduri, bucşe, chei, tije filetate, piuliţe etc.
5. Aprovizionează locul de muncă cu accesorii, dispozitive, şabloane
Urmărirea modului de montare a accesoriilor - criteriul de performanţă c
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Verifică existenţa tuturor accesoriilor necesare uşilor şi ferestrelor ce
urmează a se monta
2. Verifică buna funcţionare a accesoriilor înainte de montare
3. Pregăteşte şabloanele de poziţionare a accesoriilor
4. Pregăteşte şurubelniţele manuale, electrice sau pneumatice
5. Poziţionează accesoriile în locaşurile practicate sau aplicat pe
suprafeţe
6. Fixează accesoriile cu şuruburi pentru lemn sau tije filetate şi piuliţe
7. Verifică buna funcţionare a elementelor mobile (foi de uşă sau
cercevele) pe care s-au montat accesorii
36
MODULUL IV. TEHNOLOGIA MOBILEI CURBATE ŞI MULATE
I. Notă introductivă
Domeniul fabricarea produselor din lemn a cunoscut o dezvoltare importantă în ultimii
ani, asigurând un climat favorabil pentru investiţii şi oportunităţi legate de export.
În acest context au luat fiinţă un număr mare de IMM-uri şi firme particulare care
necesită forţă de muncă calificată în domeniu.
Dezvoltarea producţiei de mobilă include şi producţia de mobilier curbat şi mulat care
foloseşte tehnici noi de prelucrare şi tratare a lemnului şi a semifabricatelor superioare pe bază de
lemn în vederea curbării şi mulării.
Utilajele, maşinile unelte pentru prelucrarea lemnului echipate cu sisteme de comandă
numerică se întâlnesc în fabricile de mobilă şi cele de cherestea în număr tot mai mare şi în
variante constructive tot mai complexe, ajutând la transformarea materiilor prime şi materialelor
în produse finite de calitate.
La nivelul 3 elevii vor fi familiarizaţi cu aceste tehnologii şi maşini de prelucrare a
lemnului, dar şi cu probleme legate de organizarea şi normarea muncii, controlul calităţii,
evidenţă şi gestiune economică, marketing şi antreprenoriat. De asemenea se va pune accent pe
managementul calităţii, asigurarea igienei şi securităţii muncii.
Dezvoltarea abilităţilor necesare calificării de nivel trei se va realiza, prin parcurgerea
unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie şi a celor tehnice specializate. Fiecare unitate de
competenţă tehnică specializată alcătuieşte un modul cu aceeaşi denumire.
Modulul Tehnologia mobilei curbate şi mulate are aceeaşi denumire cu a unităţii de
competenţă tehnică specializată 17 din Standardul de Pregătire Profesională de nivel 3, calificarea
tehnician în prelucrarea lemnului. Acest modul va fi parcurs în şase săptămâni cu un număr
total de 60 de ore.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe tehnice
specializate referitoare la: stabilirea procedeelor optime de debitare a semifabricatelor pentru
repere curbe, organizarea traseelor fluxului tehnologic de curbare, organizarea prelucrării
mecanice a reperelor curbate pentru o linie de fabricaţie, coordonarea activităţii de asamblare a
mobilierului curbat şi monitorizarea fluxului tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente
mulate în scopul definitivării calificării profesionale de nivel 3 tehnician în prelucrarea
lemnului.
37
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
17. Tehnologia mobilei curbate şi mulate
Competenţe: 17.1 Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe
17.2 Organizează traseele fluxului tehnologic de curbare
17.3 Organizează prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o linie de
fabricaţie
17.4 Coordonează activitatea de asamblare a mobilierului curbat
17.5 Monitorizează fluxul tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente
mulate
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
38
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinut tematic
17. Tehnologia
mobilei curbate
şi mulate
17.1 Stabileşte
procedeul optim de
debitare a
semifabricatelor
pentru repere curbe
Debitare a semifabricatelor pentru repere curbe
Ordinea operaţiilor: retezare – spintecare, spintecare –
Retezare
Scule şi dispozitive: dispozitiv de avans, ferăstrău circular
de spintecat, pânze circulare
Mod de organizare: în funcţie de metoda de debitare
17. Tehnologia
mobilei curbate
şi mulate
17.2 Organizează
traseele fluxului
tehnologic de
curbare
Organizarea fluxului tehnologic de curbare
Principiile curbării: creşterea capacităţii de deformare,
reducerea zonei tensionate
Reprezentare grafică: simboluri, notaţii, cote
Regim de tratare: parametrii optimi
Eliminare cauze: respectarea tehnologiilor de lucru
17. Tehnologia
mobilei curbate
şi mulate
17.3 Organizează
prelucrarea
mecanică a
reperelor curbate
pentru o linie de
fabricaţie
Prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o
linie de fabricaţie
Plan de operaţii: tabelar, denumire reper, operaţia, schiţa
operaţiei, utilaj şi SDV - uri
Organizarea: asamblarea raţională a utilajelor, instalaţiilor
şi forţei de muncă
Verificare: dimensiuni, calitatea suprafeţelor
17. Tehnologia
mobilei curbate
şi mulate
17.4 Coordonează
activitatea de
asamblare a
mobilierului curbat
Coordonarea activităţii de asamblare a mobilierului
curbat
Succesiunea operaţiilor: în ordine conform tehnologiei
de lucru
Mod de organizare: în funcţie de metoda de asamblare
Verificare: îmbinări fixe şi demontabile
17. Tehnologia
mobilei curbate
şi mulate
17.5 Monitorizează
fluxul tehnologic de
fabricare a
Monitorizarea fluxului tehnologic de fabricare a
mobilierului din elemente mulate
Succesiunea operaţiilor: în ordinea prescrisă de tehnologia
39
mobilierului din
elemente mulate
de lucru
Utilaje şi SDV - uri: ferăstraie circulare, ferăstrău
panglică, foarfecă ghilotină, maşini de îmbinat, maşini de
aplicat adeziv, presă, matriţe, patriţe, instalaţii CIF
Verificare: ordinea operaţiilor, modul de executare, starea
utilajelor
Tehnici de finisare: în repere, în produse montate
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare
Modulul Tehnologia mobilei curbate şi mulate se va parcurge în 60 de ore pe parcursul
a 6 săptămâni având repartizate un număr de 36 de ore pentru pregătirea practică ce se recomandă
a se desfăşura la agentul economic care are în fabricaţie mobilier curbat şi mulat.
Pentru atingerea obiectivelor acestui modul şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate
recomandăm utilizarea cu precădere a metodelor bazate pe acţiune: problematizarea, studiu de
caz, descoperirea, aplicaţii practice etc.
Elevii folosesc cunoştinţele dobândite la nivelul doi pentru dezvoltarea abilităţilor,
cunoştinţelor şi competenţelor de nivel trei care să le posibilitatea să execute sarcini de
complexitate ridicată, caracterizate prin colaborarea la un nivel mai înalt cu ceilalţi, prin
responsabilitate şi autonomie personală.
Pentru evaluarea acestor competenţe se vor utiliza diverse instrumente de evaluare axate
în special pe activităţi practice, elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi probele de
evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.
Alegerea strategiei didactice va avea în vedere formarea abilităţilor şi competenţelor
legate de :
- organizarea fluxului tehnologic de curbare a elementelor
- stabilirea procedeului optim de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe
- organizarea unei linii de fabricaţie pentru prelucrarea mecanică a reperelor curbate
- coordonarea activităţii de asamblare a mobilierului curbat
- monitorizarea fluxului tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente mulate
Aceste competenţe pot fi dobândite printr-o bună colaborare cu personalul muncitor din secţia
40
sau sectorul în care se desfăşoară activitatea, cu responsabilii locurilor de muncă, maiştrii şi
inginerii care conduc acele secţii de producţie.
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice specializate: Stabileşte procedeul optim de debitare a
semifabricatelor pentru repere curbe, Organizează traseele fluxului tehnologic de curbare,
Organizează prelucrarea mecanică a reperelor curbate pentru o linie de fabricaţie,
Coordonează activitatea de asamblare a mobilierului curbat şi Monitorizează fluxul
tehnologic de fabricare a mobilierului din elemente mulate se formează prin activităţi de
instruire teoretică şi practică pe parcursul a 6 săptămâni cu un număr total de 60 de ore în
semestrul al II-lea.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
Conţinut tematic
Număr de ore alocate
Instruire
teoretică
Instruire
practică
Fabricarea mobilei curbate şi mulate
Procesul tehnologic al fabricării mobilei curbate
Prezentarea produselor, materii prime folosite
Debitarea şi prelucrarea mecanică a reperelor
Principiile curbării şi plastifierea elementelor pentru mobila curbată
Curbarea şi uscarea pieselor curbate
Încleierea ramelor şi prelucrarea mecanică pe linii de fabricare
Şlefuirea, colorarea (băiţuirea), asamblarea în produs şi finisarea
produselor curbate
Procesul tehnologic al fabricării mobilei din piese mulate
Particularităţi ale pieselor mulate
Materii prime şi materiale auxiliare
Tehnologia asamblării şi mulării furnirelor
Defecte de mulare, cauze, remedieri
16
8
24
12
TOTAL ORE 24 36
41
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, profesorii şi maiştrii instructori putând
propune activităţi diferite în numărul de ore dorit, desfăşurate la agentul economic la care se
formează competenţele specializate. Exemplificăm printr-o fişă de observare prin care se va
evalua competenţa 17. 1. Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru
repere curbe.
Scopurile urmărite prin această fişă sunt acelea de a oferi elevilor posibilitatea de a-şi
dezvolta abilităţile de gândire, de rezolvare a unor probleme de organizare a locurilor de muncă,
de luare a deciziilor pentru debitarea reperelor prin metoda spintecare urmată de retezare. Această
metodă face posibilă debitarea reperelor cu fibrele paralele, ceea ce duce la reducerea defectelor
de curbare.
Un alt scop este acela de a oferi elevilor confruntarea cu piaţa muncii, disciplina muncii, lucrul în
echipă, preocuparea pentru asigurarea calităţii produselor.
Exemplu de fişă de observare:
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
MODULUL IV. TEHNOLOGIA MOBILEI CURBATE ŞI MULATE
Titlul unităţii 17. Tehnologia mobilei curbate şi mulate
Competenţa 17.1 Stabileşte procedeul optim de debitare a semifabricatelor pentru repere
curbe
Criterii de performanţă:(a) Stabilirea ordinii operaţiilor de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe
(b) Simbolizarea sculelor şi dispozitivelor folosite la debitarea materiei prime
(c) Stabilirea modului de organizare a locului de muncă
42
Condiţii de aplicabilitate:
Ordinea operaţiilor: retezare – spintecare, spintecare – retezare
Scule şi dispozitive: dispozitiv de avans, ferăstrău circular de spintecat, pânze circulare
Mod de organizare: în funcţie de metoda de debitare
Instrucţiuni pentru candidaţi
Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;
Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,
materialele necesare rezolvării cerinţelor;
Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;
Stabilirea ordinii operaţiilor de debitare a semifabricatelor pentru repere curbe –
criteriul de performanţă a
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Verifică piesele de cherestea din stiva cu piese uscate
2. Sortează piesele care pot fi supuse curbării
3. Debitează piesele cu fibrele cât mai paralele prin spintecare
4. Retează piesele eliminând şi eventualele defecte
5. Măsoară dimensiunile reperelor debitate (au supradimensiuni)
6. Stivuieşte reperele debitate
Simbolizarea sculelor şi dispozitivelor folosite la debitarea materiei prime - criteriul de
performanţă b
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Selectează dispozitivele şi sculele necesare debitării
2. Verifică starea tehnică a dispozitivelor
3. Verifică modul de ascuţire şi ceaprazuire a pânzelor circulare
4. Foloseşte simboluri pentru scule şi dispozitive la întocmirea
schemelor de organizare a locurilor de muncă
43
Stabilirea modului de organizare a locului de muncă - criteriul de performanţă c
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Aplică tehnologia de debitare prin spintecare – retezare
2. Stabileşte modul de amplasare a maşinilor
3. Respectă distanţa prevăzută în normele de protecţia muncii
4. Asigură maşinile cu dispozitivele şi echipamentele necesare pentru
reducerea efortului fizic şi protecţia lucrătorului
5. Urmăreşte folosirea raţională a spaţiului de lucru
Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator prin
bifarea căsuţei corespunzătoare. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a
încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru
face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
Pentru formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate este necesar ca
activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic.
Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în
funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a
aplicaţiilor practice.
44
MODULUL V. TEHNOLOGIA SEMIFABRICATELOR SUPERIOARE DIN LEMN
I. Notă introductivă
Elaborarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza Standardului de
Pregătire Profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din lemn.
Calificările din domeniul fabricarea produselor din lemn sunt recunoscute la nivel
internaţional şi oferă angajatorilor personal calificat pentru acest domeniu.
Pregătirea tinerilor la nivelul trei în domeniul fabricarea produselor din lemn asigură
obţinerea calificării de tehnician în prelucrarea lemnului.
Calificarea tehnician în prelucrarea lemnului oferă posibilitatea dobândirii de către
elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de fabricaţie a principalelor
semifabricate şi produse finite din lemn, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a
utilajelor pentru prelucrarea lemnului, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a
muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii, de elaborare a documentaţiilor tehnice
pentru produse de mobilier.
Structura de pregătire prin şcoala de arte şi meserii are o formă arborescentă, cu o
pregătire de bază în clasa a IX-a, cu trei pregătiri în clasa a X-a, corespunzător nivelului 1 de
calificare, 5 calificări după parcurgerea clasei a XI-a, anul de completare, corespunzător nivelului
2 de calificare, iar după parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a se obţine calificarea tehnician în
prelucrarea lemnului, corespunzător nivelului 3.
Modulul Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn este integrat în
pregătirea din clasa a XII-a pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi se parcurge
în perioada practicii comasate, de preferinţă la agentul economic.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe tehnice
specializate privind: aprovizionarea cu materie primă a fabricii de furnire, urmărirea procesului
debitării buştenilor în furnire, urmărirea procesului de uscare a furnirelor, organizarea fluxului
tehnologic la încleierea placajelor, pregătirea materiei prime folosită la fabricarea PAL-ului şi
PFL-ului, supravegherea liniei de formare şi presare a covorului din aşchii pentru PAL, în scopul
definirii calificării profesionale.
Producerea acestor semifabricate superioare pe bază de lemn este importantă deoarece
prin tehnica de ameliorare a lemnului prin tăiere în foi subţiri, asociate în plăci cu ajutorul unui
45
adeziv se obţin produse stratificate cu dimensiuni mari şi cu proprietăţi aproximativ egale pe mai
multe direcţii (un loc principal îl ocupă placajul). De asemenea produsele aglomerate PAL - ul şi
PFL – ul au apărut şi s-au dezvoltat, ele impunându-se ca principali înlocuitori ai lemnului masiv,
în multe şi variate domenii de utilizare.
Importanţa produselor aglomerate este cu atât mai mare cu cât producerea acestor plăci
utilizează lemnul de calitate inferioară şi rămăşiţele industriale de material lemnos, asigurând
astfel o mai bună valorificare a masei lemnoase.
Modulul Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn ocupă poziţia a V-a
în planul de învăţământ şi este construit pe unitatea de competenţă tehnică specializată 15 cu
aceeaşi denumire cu a modulului.
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
46
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
15. Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
competenţă
Competenţe
individuale
Conţinuturi tematice
15. Tehnologia
semifabricatelor
superioare pe
bază de lemn
15.1 Aprovizionează
cu materie primă a
fabricile de furnire
Aprovizionarea cu materie primă a fabricii de furnire
Consumul specific de materie prima la fabricarea
Furnirelor estetice: relaţii de calcul în funcţie de
comenzile fabricii, sortimente (placaj, furnir estetic,
tehnic)
Capacitatea de producţie a maşinilor de derulat,
determinări pe baza duratei ciclului de derulare a unui
butuc, relaţii de calcul
15. Tehnologia
semifabricatelor
superioare pe
bază de lemn
15.2 Urmăreşte
procesul debitării
buştenilor în furnire
Procesul debitării buştenilor în furnire
Operaţii de prismuire sau fasonare: pe patru feţe, în
jumătăţi, în sferturi, segmenţi şi tratare termică a
buştenilor: aburire directă, aburire indirectă, tratare
hidrotermică, (fierbere)
Verificarea grosimii furnirelor la debitare: grosimi
standard în funcţie de destinaţia furnirelor, verificare cu
micrometrul
Verificarea calitativă a furnirelor: fără aşchieri, rupturi,
fisuri şi cantitativă în m2 furnire / m3 buşteni
15. Tehnologia
semifabricatelor
superioare pe
bază de lemn
15.3 Urmăreşte
procesul de uscare a
furnirelor
Procesul de uscare a furnirelor
Pregătirea instalaţiilor de uscare: cu bandă, cu role, cu
duze relaţii de calcul, diagrame, nomograme pentru
determinare.
Stabilirea parametrilor regimului de uscare: temperatură,
durată de uscare, umiditatea relativă a aerului, umiditate
furnir, viteza de circulaţie a aerului în uscător. în funcţie
47
de specie şi grosime.
Verificarea instalaţiilor de uscare; coşuri de ventilaţie,
clapete de reglare, parametrii regim de uscare.
15. Tehnologia
semifabricatelor
superioare pe
bază de lemn
15.4 Organizează
fluxul tehnologic la
încleierea placajelor
Fluxul tehnologic la încleierea placajelor
Succesiunea operaţiilor la încleierea placajelor în ordinea
prescrisă de tehnologia de încleiere
Calcularea duratei de presare; în funcţie de grosime,
temperatură, tipul adezivului, relaţii de calcul
Verificarea valorilor parametrilor regimului de presare
15. Tehnologia
semifabricatelor
superioare pe
bază de lemn
15.5 Pregăteşte
materia primă folosită
la fabricarea PAL-
ului şi PFL-ului
Materia primă folosită la fabricarea PAL-ului şi a
PFL-ului
Obţinere aşchii prin tocare: folosind tocătoare,
aşchietoare, mori de mărunţit, sortatoare de aşchii
Defibrarea lemnului folosind defibratoare şi rafinarea
pastei pentru PFL în rafinatoare
Uscarea aşchiilor în uscătoare, sortarea mecanică şi
pneumatică şi însilozarea aşchiilor în buncăre sau silozuri
15. Tehnologia
semifabricatelor
superioare pe
bază de lemn
15.6 Supraveghează
linia de formare şi
presare a covorului
din aşchii pentru PAL
Presarea covorului din aşchii şi fibre pentru PAL Verificarea instalaţiilor de presărare a aşchiilor; starea de
funcţionare a instalaţiilor, grosimea şi structura
covorului, umiditatea
Controlul presei hidraulice; uzură platane, distanţiere,
depuneri
Urmărirea diagramei de presare; valori temperatură,
durată de presare, presiune.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare
Formarea competenţelor prevăzute în acest modul se poate realiza numai prin aplicarea
unor metode active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de învăţare.
Tehnicile de instruire revin profesorului, care trebuie să adapteze procesul didactic la
particularităţile elevilor.
48
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate ale acestui modul, profesorul va
propune elevilor în cadrul activităţilor probe practice prin care aceştia să demonstreze că sunt
capabili să coordoneze activităţi de aprovizionare cu materie primă a fabricilor de furnire, să
calculeze consumuri specifice de materii prime şi să verifice încadrarea în limitele acestor
consumuri, să determine capacităţile de producţie ale maşinilor de derulat şi a celor de tăiat plan
furnire, să urmărească procesul de uscare a furnirelor şi buna funcţionare a instalaţiilor de uscare,
să organizeze fluxul tehnologic la încleierea placajelor, să supravegheze ciclurile de lucru la
presarea covoarelor din aşchii de lemn pentru PAL şi fibre de lemn pentru PFL să verifice starea
de funcţionare a instalaţiilor de presărat, a preselor hidraulice şi să urmărească diagramele de
presare pentru obţinerea plăcilor din aşchii şi a celor din fibre de lemn de calitate
corespunzătoare.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din Standardele
de Pregătire Profesională, iar ca metode de evaluare recomandăm:
Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor acestora faţă de o sarcină dată;
Investigaţia;
Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare;
Metoda exerciţiilor practice.
Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile de
aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi evaluate
numai competenţele evidenţiate în modul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Fişe de observare şi fişe de lucru;
Exerciţiul practic (proba practică);
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din Standardul de Pregătire Profesională.
49
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice specializate se formează prin activităţi de instruire practică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru
unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Pentru modulul Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn sunt alocate un
număr de 60 de ore ce se vor parcurge în perioada practicii comasate la finele anului şcolar.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de
mai jos cu precizarea că numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor
rămâne la latitudinea profesorului în funcţie de specificul şi resurselor materiale ale şcolii şi ale
agentului economic.
Tematica modulului V: Tehnologia semifabricatelor superioare pe bază de lemn
Conţinuturi tematiceNumăr de
ore alocate
Fabricarea produselor stratificate din lemn (furnir, placaj şi panel)
Materii prime folosite pentru fabricarea furnirelor tehnice şi estetice
Pregătirea materiei prime: secţionare, fasonare (prismuire), tratare termică,
detectare incluziuni metalice, cojire buşteni
Debitarea furnirelor prin derulare sau prin tăiere plană
Uscarea şi sortarea furnirelor
Prelucrarea, depozitarea, ambalarea şi transportul furnirelor
20
Fabricarea placajului şi a panelului
Clasificare, condiţii tehnice, proprietăţi
Încleierea furnirelor pentru fabricarea placajelor
Presarea placajelor
Finisarea placajelor
Fabricarea placajelor speciale
Fabricarea panelelor
10
Fabricarea plăcilor din aşchii de lemn
Clasificare, procedee de fabricare a plăcilor din aşchii de lemn
Depozitul de materie primă
Debitarea aşchiilor pentru plăci din aşchii de lemn
20
50
Uscarea aşchiilor pentru plăci din aşchii de lemn
Sortarea aşchiilor pentru plăci din aşchii de lemn
Însilozarea tocăturii şi a aşchiilor
Încleierea aşchiilor
Formarea covorului de aşchii
Presarea plăcilor din aşchii de lemn
Condiţionarea şi finisarea plăcilor din aşchii de lemn
Controlul fabricaţiei plăcilor din aşchii de lemn
Fabricarea plăcilor din fibre de lemn
Clasificare, procedee de fabricare a plăcilor din fibre de lemn
Materia primă şi pregătirea acesteia pentru fabricarea plăcilor din fibre de lemn
Fabricarea plăcilor din fibre de lemn dure şi semidure prin procedeul umed
Fabricarea plăcilor din fibre de lemn moi prin procedeul umed
10
TOTAL ORE 60
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să repartizeze
orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcţie de:
cerinţele specifice ale calificării;
dificultatea temelor;
nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat;
ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
specializate.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, metodele de
învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
51
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
Pentru dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice specializate vizate de parcurgerea
modulului, recomandăm ca în procesul de instruire să se utilizeze cu precădere metode bazate pe
acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia.
Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe elev se mai pot folosi: studiu de caz, joc de
rol, rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.
Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite în funcţie de
metodele abordate şi resursele disponibile.
- Un exemplu ar putea fi o lecţie de aplicaţii practice în care se vizează formarea
competenţei; 15.3 Urmăreşte procesul de uscare a furnirelor utilizând metode cum ar fi
explicaţia, observaţia dirijată, demonstraţia şi exerciţiul practic. Organizarea activităţii de
instruire practică are rolul atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor elevilor de a stabili şi
regla parametrii regimului de uscare în funcţie de specia şi grosimea furnirelor, de a verifica
starea tehnică a instalaţiilor de uscare, coşurile de ventilaţie, clapetele de reglare şi de a folosi
diagrama de uscare cu ajutorul căreia vor stabili durata de trecere a furnirului prin uscător în
funcţie de specia şi grosimea foilor.
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru, fişe
de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi,
semiobiectivi, subiectivi), portofolii, temă de lucru, probe practice.
Se dă un exemplu de întocmire a unui instrument de evaluare (fişă de observare):
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
52
Modulul V: Tehnologia semifabricatelor superioare din lemn
Unitatea de competenţă tehnică specializată 15: Tehnologia semifabricatelor superioare din
lemn
Competenţa 15.3: Urmăreşte procesul de uscare a furnirelor
Criterii de performanţă:
(a) Pregătirea instalaţiilor de uscare
(b) Stabilirea parametrilor regimului de uscare
(c) Verificarea instalaţiilor de uscare
Condiţii de aplicabilitate:
Instalaţii de uscare: instalaţii de uscare cu bandă, cu role, cu duze
Parametrii: temperatură, durată de uscare, umiditate relativă a aerului,
umiditate furnir, viteza aerului în uscător
Stabilire: în funcţie de specie şi grosime
Verificare: coşuri de ventilaţie, clapete de reglare, parametrii regim de uscare
Instrucţiuni pentru candidat:
Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipament, instrumente şi
materiale necesare rezolvării sarcinilor de lucru;
Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de observare;
În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor în cadrul activităţii o fişă de lucru pe care este
trasată diagrama pentru stabilirea duratei de uscare la uscătorul cu role şi o tabelă de verificare în
care se prezintă unele date orientative privind regimurile de uscare a unor furnire indigene în
uscătoare cu role.
53
2 0 1 2 3 4 5 6
Grosimea furnirului, mm
Pregătirea instalaţiilor de uscare - criteriul de
performanţă a
Determinaţi capacitatea de producţie a
instalaţiilor şi a duratei de uscare, rezolvând
următoarele probleme:
1. Ştiind că un uscător de furnir usucă 2,8
m3 / oră furnir de fag de 1,5 mm grosime,
care va fi capacitatea lui de uscare pentru
furnir de 1 mm în aceleaşi condiţii de
umiditate.
2. Un uscător are viteza de înaintare de 12
m / min şi funcţionează cu 4 etaje. Care
va fi viteza uscătorului când funcţionează
numai cu trei etaje dar are aceeaşi
productivitate de furnir uscat ?
Tabela 1
Specia
Grosimea
furnirului,
în mm
Temperatura
de lucru,
în 0C
Durata de
uscare,
în min
Fag
1,0
130…140
7
1,5 10
2,0 16
3,0 23
Plop1,5
120…14012
2,0 17
Răşinoase 2,0 120 19
Regimuri de uscare pentru unele specii indigene
Dur
ata
de u
scar
e, m
in
50
46
42
34
30
26
22
18
16
14
10
6
54
Stabilirea parametrilor regimului de uscare - criteriul de performanţă b
Folosind diagrama din imaginea de pe fişa de lucru stabiliţi parametrii regimului de
uscare pentru un lot de furnire de fag cu grosimea de 2,5 mm
Verificarea instalaţiilor de uscare - criteriul de performanţă c
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Verifică grosimea furnirelor supuse uscării (să nu fie sub 1,0
mm grosime pentru că se îndoaie, ajung sub role, blocându-le)
2. Verifică buna funcţionare a clapetelor de reglare a coşurilor de
evacuare a aerului utilizat
3. Verifică instalaţia de ventilaţie (ventilatoare centrifugale)
4. Verifică instalaţia de încălzire a aerului (baterii din ţevi cu
aripioare plasate în exterior şi baterii din ţevi lise în serpentină
montate în interior)
5. Controlează parametrii regimului de uscare cu aparatele de
măsură şi control (termometre, dispozitive pentru determinarea
vitezei de trecere a furnirului prin uscător)
6. Reglează temperatura aerului în instalaţia de uscare în limitele
150…160 0C
7. Reglează viteza de circulaţie a aerului de 2…8 m/sec.
8. Stabileşte durata de trecere a foilor de furnir prin uscător
9. Urmăreşte (conduce) procesul de uscare pe toate câmpurile de
uscare (de alimentare, de uscare, de răcire, de evacuare)
10. Verifică buna funcţionare a colectorului pentru evacuarea
foilor de furnir uscate.
Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator fie
prin acordarea unui număr de puncte ce se vor converti apoi în note, fie prin bifarea căsuţei
corespunzătoare în cazul criteriului de performanţă c. În momentul în care au fost bifate toate
căsuţele evaluarea s-a încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit
corect sarcina de lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o
reevaluare.
55
Pentru formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate este necesar ca
activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic.
Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze
lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice
56
MODULUL VI. IGIENA ŞI PROTECŢIA MUNCII ÎN DOMENIUL PRELUCRĂRII
LEMNULUI
I. Notă introductivă
Elaborarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza Standardului de
Pregătire Profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din
lemn.
Calificarea tehnician în prelucrarea lemnului oferă posibilitatea dobândirii de către
elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de fabricaţie a principalelor
semifabricate şi produse finite din lemn, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a
utilajelor pentru prelucrarea lemnului, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a
muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii, de elaborare a documentaţiilor tehnice
pentru produse de mobilier.
Structura de pregătire prin şcoala de arte şi meserii are o formă arborescentă, cu o
pregătire de bază în clasa a IX-a, cu trei pregătiri în clasa a X-a, corespunzător nivelului 1 de
calificare, 5 calificări după parcurgerea clasei a XI-a, anul de completare, corespunzător
nivelului 2 de calificare, iar după parcurgerea claselor a XII-a şi a XIII-a se obţine calificarea
tehnician în prelucrarea lemnului, corespunzător nivelului 3.
Modulul Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului este integrat în
pregătirea din clasa a XII-a pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi se parcurge
în perioada practicii comasate, de preferinţă la agentul economic.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe
tehnice generale şi specializate prin asigurarea aplicării legislaţiei privind securitatea şi sănătatea
la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, monitorizarea activităţilor de evitare a
riscurilor legate de igiena şi protecţia muncii, stabilirea activităţilor de intervenţie în caz de
accident, astfel încât executarea tuturor operaţiilor de prelucrare a lemnului pe maşini-unelte,
utilaje şi agregate să se realizeze în condiţii de securitate a muncii.
Modulul Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului ocupă poziţia a
VI-a în planul de învăţământ şi este construit pe unitatea de competenţă tehnică generală 9 cu
aceeaşi denumire cu a modulului, agregată cu unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie
comunicare.
57
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie:
5. Comunicare (competenţa 5.2 şi 5.3)Unitatea de competenţă tehnică generală:
9. Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
58
III Tabel de corelare competenţe - conţinuturi
Unităţi de competenţă
Criterii de performanţă Conţinuturi
5. Comunicare
9. Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului
5.2 Moderează dezbateri şi şedinţe.
9.3 Stabileşte activităţile de intervenţie în caz de accident.
Întocmirea unui plan de acţiune în caz de accident la o situaţie dată, având la bază pregătirea şi participarea la o dezbatere şi/sau şedinţă pe o temă dată:
- eliminarea cauzelor, evacuarea accidentaţilor, anunţarea organelor abilitate, acordarea primului ajutor
- face observaţii constructive, are în vedere obiectivul propus, raţionează, dă dovadă de receptivitate
Stabilirea sarcinilor pe echipe de intervenţii, prin exprimarea opiniilor şi ideilor în condiţii de respect reciproc:
- sarcini individuale şi de grup- ascultă cu atenţie, invită interlocutorul să
vorbească, încurajează discuţia prin întrebări, argumente, aprobări, acceptă opinii diferite de cele proprii, nu face discriminări
Aplicarea planului de acţiune în caz de accident şi prezentarea succintă a conţinutului, concluziilor, deciziilor şi acţiunilor:
- intervenţie, încadrarea în timp, viteză de reacţie, estimarea pagubelor
- exprimare concisă, clară, conciliantă, corectă din punct de vedere lingvistic şi gramatical
5.3 Elaborează documente pe teme profesionale.
9.2 Monitorizează activităţile de evitare a riscurilor legate de igiena şi protecţia muncii.
Identificarea factorilor de risc din sectorul supravegheat:
- noxe, zgomote, temperatura şi umiditatea aerului, vibraţii, radiaţii
Ţinerea evidenţei locurilor de muncă periculoase, prin scrierea unui document clar şi corect:
- jurnale, registre, statistici, accidente de muncă, boli profesionale, avarii
- respectarea normelor ortografice şi de punctuaţie, a regulilor gramaticale, a coerenţei, folosirea imaginilor, a schemelor, graficelor şi diagramelor
Stabilirea necesarului de echipament individual de protecţie:- pentru cap, corp, mâini şi picioare
Unităţi de competenţă
Criterii de performanţă Conţinuturi
Instruirea persoanelor din subordine asupra
59
9. Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului
9.1. Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de muncă:- instructaje: introductiv general, periodic, la
locul de muncă, atenţional, norme specifice industriei lemnului, afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante
Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice:- utilizarea echipamentelor de lucru şi de
protecţie, truse de prim ajutor, materiale igienico-sanitare, alimentaţia de protecţie
Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie:- specifice locului de muncă (apărători de
protecţie)
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare
Formarea competenţelor prevăzute în acest modul se poate realiza numai prin aplicarea
unor metode active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de învăţare.
Tehnicile de instruire revin profesorului, care trebuie să adapteze procesul didactic la
particularităţile elevilor.
Pentru formarea competenţelor tehnice generale ale acestui modul, profesorul va
propune elevilor în cadrul activităţilor probe practice prin care aceştia să demonstreze că sunt
capabili să asigure aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă,
prevenirea şi stingerea incendiilor, să monitorizeze activităţile de evitare a riscurilor legate de
igiena şi protecţia muncii, să stabilească activităţile de intervenţie în caz de accident.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din Standardele
de Pregătire Profesională, iar ca metode de evaluare recomandăm:
Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor acestora faţă de o sarcină dată;
Investigaţia, joc de rol;
Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare;
Metoda exerciţiilor practice.
Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile
de aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi
evaluate numai competenţele evidenţiate în modul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:60
Fişe de observare şi fişe de lucru;
Exerciţiul practic (proba practică);
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice generale se formează prin activităţi de instruire practică.
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru
unitatea de competenţă care corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Pentru modulul Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului sunt
alocate un număr de 60 de ore ce se vor parcurge în perioada practicii comasate la finele anului
şcolar.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de
mai jos cu precizarea că numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor
rămâne la latitudinea profesorului în funcţie de specificul şi resurselor materiale ale şcolii şi ale
agentului economic.
Tematica modulului VI: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului
Conţinuturi tematice Număr de ore alocate
Noţiuni generale cu privire la actele normative Prevederi privind dreptul de muncă Prevederile codului muncii şi a altor normative cu privire la timpul de muncă
şi de odihnă, munca tinerilor şi a femeilor, asigurarea socială de stat.
Legislaţia protecţiei muncii Legislaţia primară Legislaţia secundară Legislaţia terţiară
6
6
61
Principii de organizare a locului de muncă Amplasarea maşinilor, utilajelor Spaţiul de lucru, limitele stocurilor tehnologice de materiale pe flux. Transportul şi depozitarea materiilor prime, materialelor la locul de muncă
şi a produselor finite în depozit.
Măsuri de protecţia muncii pentru transportul intern Acte normative care reglementează transportul intern Folosirea căilor de circulaţie Sisteme de semnalizare a pericolelor.
Noţiuni de ergonomie pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale
Principii ergonomice de bază Oboseala organismului uman (factorii care o influenţează şi măsuri de
diminuare a oboselii) Boli profesionale
Accidente de muncă Clasificarea accidentelor de muncă Cauzele care conduc la apariţia accidentelor de muncă Declararea, cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă Consecinţele sociale şi economice ale accidentelor de muncă Măsuri de prim ajutor în caz de accident Mijloace de protecţie a capului, a ochilor şi a feţei, protecţia mâinilor şi a
braţelor, a corpului (a pielii), protecţia picioarelor
Apărarea împotriva incendiilor Incendii şi explozii Măsuri de protecţia muncii la transportul, depozitarea şi manevrarea
materialelor explozive Măsuri de prevenire a incendiilor Organizarea locului de muncă. Materiale şi mijloace de stingere a incendiilor
Noţiuni de igiena muncii Igiena locului de muncă şi igiena personală Microclimatul industrial Ventilaţia, iluminatul industrial, zgomotele şi vibraţiile Radiaţiile Materialele igienico-sanitare Alimentaţia de protecţie
6
6
6
12
12
6
TOTAL ORE 60
62
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să
repartizeze orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului
economic. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei
teme în funcţie de:
cerinţele specifice ale calificării;
dificultatea temelor;
nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat;
ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor generale.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, metodele de
învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu
pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai
puţin pe cele teoretice.
Pentru dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice generale vizate de parcurgerea
modulului, recomandăm ca în procesul de instruire să se utilizeze cu precădere metode bazate
pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia.
Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe elev se mai pot folosi: studiu de caz, joc
de rol, rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.
Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite în funcţie de
metodele abordate şi resursele disponibile.
Un exemplu ar putea fi o lecţie de aplicaţii practice în care se vizează formarea
competenţei; 9.1 Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor utilizând metode cum ar fi explicaţia, observaţia
dirijată, demonstraţia şi exerciţiul practic. Organizarea activităţii de instruire practică are rolul
atât de învăţare cât şi de evaluare a capacităţilor elevilor de a instrui persoanele din subordine
asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul muncă, de control a modului de aplicare a
măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice, cât şi de verificare a sistemelor şi dispozitivelor de
protecţie. 63
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru,
fişe de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi,
semiobiectivi, subiectivi), portofolii, temă de lucru, probe practice.
Se dă un exemplu de întocmire a unui instrument de evaluare (fişă de observare):
FIŞĂ DE OBSERVAŢIEInstruire practică comasată
Unitatea de competenţă : Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului
Numele şi prenumele elevului
Data:
Numele evaluatorului
Semnătura evaluatorului
Competenţa 9.1. Asigură aplicarea legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă
şi prevenirea şi stingerea incendiilor.
Criterii de performanţă:
(a) Instruirea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea sunt expuse la locul de
muncă.
(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice.
(c) Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.
Condiţii de aplicabilitate:
Instruire: instructaje: introductiv general, periodic, la locul de
muncă, atenţional, norme specifice industriei lemnului
afişe, filme, cataloage, broşuri, pliante
Control: utilizarea echipamentelor de lucru şi de protecţie, truse de
prim ajutor, materiale igienico-sanitare, alimentaţia de
protecţie
Sisteme, dispozitive şi echipamente de protecţie: specifice locului de muncă (apărători de
protecţie)
64
(a) Instruirea persoanelor din subordine asupra riscurilor la care acestea
sunt expuse la locul de muncă.
Nr.crt. Sarcina de lucru Evaluator Data
1. Enumeraţi mijloacele folosite pentru efectuarea instructajului la locul de muncă.
……………………………………
……………………………………
……………………………………
(b) Controlarea modului de aplicare a măsurilor tehnice, sanitare şi organizatorice.:
Nr.
crt.Sarcina de lucru Evaluator Data
1 Verificaţi modul de utilizare a echipamentului de lucru şi de protecţie la maşina de şlefuit cu bandă orizontală.
2 Verificaţi dotarea trusei de prim ajutor existentă în atrelier/secţie.
(c) Verificarea sistemelor şi dispozitivelor de protecţie.
Nr. crt. Sarcina de lucru Evaluator Data
1 Verificaţi existenţa şi funcţionarea corectă a dispozitivelor de protecţie din dotarea maşinii de rindeluit la grosime.
Notă: Evaluarea competenţelor din standardul de pregătire profesională se va face la agentul
economic sau în atelierul şcoală.
Pentru fiecare criteriu de performanţă s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora
de către elevi se marchează prin bifarea căsuţelor respective. În momentul în care au fost
bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
În cazul în care competenţa nu s-a validat, se fac recomandări de către evaluator şi se va
face o reevaluare
65
MODULUL VII. CONTROLUL CALITĂŢII
I. Notă introductivă
Proiectarea curriculumului şcolar pentru nivelul trei, s-a făcut după un model nou centrat
pe competenţe pentru abilităţi cheie şi competenţe tehnice specializate, cerute de nivelul de
formare şi de calificarea tehnician în prelucrarea lemnului.
În cadrul acestui curriculum, procesul de învăţare va oferi elevilor experienţă practică în
domeniul fabricarea produselor din lemn, experienţă care va fi dobândită în cadrul activităţilor
practice la locul de muncă, prin realizarea unor proiecte, dar şi prin intermediul unor activităţi de
instruire în cadrul formal al şcolii.
Obiectivul strategic al pregătirii prevede creşterea calităţii şi eficienţei sistemelor
educaţionale şi de formare profesională, facilitarea accesului pentru toţi tinerii la sistemele de
educare şi formare şi deschiderea către lume a acestor sisteme.
Calitatea sistemului educaţional atrage după sine şi asigurarea calităţii produselor de
mobilier, produsele cele mai importante ale industriei de prelucrare a lemnului.
Calitatea mobilierului depinde de calitatea materiilor prime şi materialelor folosite în
procesul de fabricaţie, de calitatea prelucrării, dar şi de calificarea şi disciplina personalului de
execuţie şi control.
Activitatea de control a calităţii va fi organizată şi coordonată, respectând prevederile
standardelor naţionale şi internaţionale în vigoare referitoare la calitate.
Modulul Controlul calităţii este construit pe unitatea de competenţă 23 din Standardul
de Pregătire Profesională cu aceeaşi denumire Prin parcurgerea modulului Controlul calităţii
elevii vor dobândi abilităţi şi cunoştinţe, care le vor permite să ia toate măsurile organizatorice
pentru ca activitatea de producere a mobilierului să se desfăşoare în regim de asigurare a calităţii.
Numai produsele de mobilier corespunzătoare calitativ vor fi competitive şi vor rezista
concurenţei de pe piaţă.
Modulul Controlul calităţii este integrat în pregătirea de specialitate de la nivelul 3, clasa
a XII-a, calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi ocupă poziţia a şaptea în planul de
învăţământ fiind integrat în cadrul curriculumului în dezvoltare locală. Conţinuturile acestui
modul sunt corelate cu criteriile de performanţă şi condiţiile de aplicabilitate din Standardul de
Pregătire Profesională şi se vor parcurge în 33 săptămâni cu un număr total de 66 de ore de
instruire teoretică şi laborator tehnologic.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
lărgirea domeniului ocupaţional şi dezvoltarea abilităţilor cheie;
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesională într-o calificare;
promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise .
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
67
23. Controlul calităţii
Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitatea de
competenţă
Competenţe
individualeConţinut tematic
23. Controlul
calităţii
23.1 Organizează
controlul calităţii
materiilor prime şi
materialelor folosite
la fabricarea
produselor din
lemn.
Controlul calităţii materiilor prime şi a materialelor folosite
la fabricarea produselor din lemn
Cerinţe de calitate pentru: produse finite din lemn,
cherestea, produse aglomerate, produse stratificate,
materiale abrazive, materiale de finisare, materiale de
încleiere, materiale de tapiţerie, materiale de ambalare.
Recepţionarea calitativă şi cantitativă a materiilor prime şi
a materialelor
Completarea documentelor: de intrare de ieşire,, fişe de
consum, buletine de analiză şi încercări, certificate de
calitate, certificate de calitate şi garanţie
23. Controlul
calităţii23.2 Utilizează
instrumente şi
aparate de măsură
şi control
Instrumente şi aparate: rigle, şublere, micrometre,
Comparator cu cadran, optimetru, cale, raportoare, echere
şi nivele
Verifică: dimensiuni, paralelism, perpendicularitate,
rugozitate
Întreţinerea: depozitare, păstrare, ordonare, pliere, gresare,
Curăţare
23. Controlul
calităţii
23.3 Coordonează
activitatea de
control a calităţii
produselor din
lemn.
Scopul activităţii de control: satisfacerea cerinţelor
beneficiarilor
Activităţi de control: controlul total al calităţii,
autocontrolul, controlul în lanţ, controlul integral, controlul
statistic, curba lui Gauss
Documente de control: buletine de analiză şi încercări,
certificate de calitate şi garanţie
IV. Condiţii de aplicare didactică şi evaluare
68
Conceperea şi realizarea activităţilor didactice vor fi orientate spre formarea
competenţelor prevăzute în modulul Controlul calităţii dar şi spre evaluarea formativă a
acestora.
Profesorii şi maiştrii instructori vor utiliza metode active de învăţare care orientează elevii
spre acţiuni de descoperire şi achiziţionarea de cunoştinţe referitoare la asigurarea calităţii
produselor din lemn.
Metodele active/interactive, cum ar fi: descoperirea, problematizarea, studiul de caz,
proiecte de lucru, portofolii, conversaţia, activităţi practice, utilizate corespunzător în cadrul
activităţilor proiectate consolidează cunoştinţe, dezvoltă atitudini şi comportamente şi determină
elevii să respecte disciplina tehnologică la locul de muncă. Această disciplină trebuie respectată
atât de personalul de execuţie, care are şi obligaţia controlului, cât şi de personalul specializat în
controlul calităţii pe întregul flux de fabricaţie, de la recepţia materiilor prime şi materialelor
până la încărcarea mobilierului în mijloacele de transport în vederea livrării la beneficiar.
Pentru a realiza o evaluare cât mai completă a activităţilor desfăşurate şi respectiv a
competenţelor prevăzute în modulul Controlul calităţii, se vor folosi instrumente de evaluare
formative care vor urmări atât achiziţionarea de cunoştinţe, cât mai ales atitudinile dezvoltate şi
implicarea elevilor în luarea de măsuri tehnico-organizatorice pentru ca activitatea de producere a
mobilierului să se desfăşoare în regim de asigurare a calităţii.
Numai prin implicarea directă a elevilor în procesul de învăţare şi evaluare sau
autoevaluare, se vor înregistra rezultate bune, relevante şi se va asigura corelarea instrumentelor
de evaluare continuă cu criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi probele de
evaluare menţionate în Standardul de Pregătire Profesională la fiecare competenţă a modulului.
Evaluarea va scoate în evidenţă la ce nivel se află elevii, dacă aceştia au dobândi
suficiente cunoştinţe şi deprinderi pe care să le poată folosi, fie pentru a accede spre nivele
superioare de calificare (admitere la facultate), fie pentru a se integra eficient la locul de muncă.
Metodele de evaluare utilizate trebuie să beneficieze de o serie de instrumente de evaluare
elaborate sub formă de: fişe de observare, probe practice, proiecte, portofolii, fişe de evaluare şi
autoevaluare etc.
V. Sugestii metodologice
69
Competenţele tehnice specializate: Organizează controlul calităţii materiilor prime şi
materialelor folosite la fabricarea produselor din lemn, Utilizează instrumente şi aparate de
măsură şi control şi Coordonează activitatea de control a calităţii produselor din lemn se
formează prin activităţi de instruire teoretică şi laborator tehnologic pe parcursul a 33 săptămâni
cu un număr total de 66 de ore
Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate
în Standardul de Pregătire Profesională şi corespund numărului de ore din planul de învăţământ.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat (orientativ) în tabelul de mai jos:
Conţinut tematic
Număr de ore alocate
Instruire teoretică
Laborator tehnologic
Conceptul de calitate
Evoluţia istorică a conceptului de calitate
Satisfacerea nevoilor societăţii în condiţiile protecţiei
consumatorilor şi a mediului înconjurător. Scopul principal al
asigurării calităţii produselor şi serviciilor.
Contribuţia calităţii produselor şi serviciilor la dezvoltarea
economiei naţionale.
Rolul calităţii în asigurarea competitivităţii produselor din
industria de prelucrare a lemnului.
Calitatea produselor şi controlul acestora
Caracterul dinamic al calităţii
Indicatorii de calitate
Metode pentru controlul calităţii
Precizie de prelucrare. Metode şi mijloace de măsurare şi
control
Definirea preciziei de prelucrare.
Metode şi mijloace de măsurare şi control
Controlul calităţii produselor în industria de prelucrare a
lemnului
Sortarea lemnului rotund pentru industrializare
4
8
8
13
4
8
8
13
70
Controlul calităţii la fabricarea cherestelei
Controlul calităţii la fabricarea placajului
Controlul calităţii la fabricarea furnirelor estetice
Controlul calităţii la fabricarea plăcilor din fibre de lemn
(procedeul umed)
Controlul calităţii la fabricarea plăcilor din aşchii de lemn
Controlul calităţii la fabricarea mobilierului din lemn
TOTAL ORE 33 33
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare – învăţare
Întregul demers didactic trebuie axat pe formarea competenţelor tehnice specializate
cerute de calificarea de nivelul 3, tehnician în prelucrarea lemnului.
Pentru formarea competenţelor cerute prin modulul Controlul calităţii, metodele de
predare-învăţare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe
elev cu pondere sporită pe activităţi de învăţare, activităţi practice şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
modulul Controlul calităţii se recomandă utilizarea cu precădere a metodelor bazate pe acţiune
cum ar fi: jocul de rol, exerciţiul practic, problematizarea şi observarea dirijată.
Spre exemplificare s-a întocmit un instrument de evaluare prin care se urmăreşte,
formarea şi evaluarea competenţei 23.2 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi
control. Activitatea presupune evaluarea celor trei criterii de performanţă (a), printr-o probă
scrisă, iar (b) şi (c) printr-o activitate practică desfăşurată în sector, la agentul economic sau în
laboratorul tehnologic.
Prima parte a fişei presupune completarea spaţiilor punctate cu informaţiile corecte pentru
identificarea şi descrierea aparatelor de măsură şi control, iar a doua parte presupune operarea cu
instrumentele şi aparatele de măsurat pentru verificarea reperelor, subansamblurilor şi a
produselor finite din lemn.
Această activitate stimulează elevii şi îi obligă să folosească şi alte cunoştinţe de la
modulele Tehnologia cherestelei şi Tehnologia mobilei pentru a face faţă sarcinilor de lucru
prevăzute în fişa de observare. Profesorul sau maistrul va urmări dacă elevul îşi îndeplineşte
sarcinile, dacă urmăreşte rezultatele, dacă sesizează conducătorii locurilor de muncă în cazul
71
depistării unor defecte de execuţie a reperelor sau unor operaţii şi solicită luarea de măsuri pentru
diminuarea numărului de defecte ce apar pe fluxul de fabricaţie, eliminarea cauzelor sau
înlăturarea defectelor.
Completarea şi interpretarea rezultatelor acestui instrument de evaluare îi determină pe
elevi să-şi completeze cunoştinţele şi să fie interesaţi de controlul calităţii mobilierului, iar ca
viitori tehnicieni să fie capabili să ia măsuri în ce priveşte:
- introducerea în fabricaţie şi promovarea pe flux numai a materiilor prime,
materialelor şi semifabricatelor care se încadrează în parametrii prescrişi;
- menţinerea sistemei de maşini la precizia de prelucrare necesară;
- calificarea şi disciplina personalului de execuţie şi control, care trebuie să
cunoască operaţia executată şi să nu promoveze sub nici un motiv pe flux
repere, subansambluri sau materiale tehnologice ce nu se încadrează în
parametrii tehnico-calitativi prescrişi.
Exemplu de fişă de evaluare
FIŞĂ DE EVALUARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
Modulul VII: CONTROLUL CALITĂŢII
Titlul unităţii 23. Controlul calităţii
Competenţa 23.2 Utilizează instrumente şi aparate de măsură şi control
Criterii de performanţă:
(a) Operarea cu instrumente şi aparate de măsură şi control
72
(b) Verificarea reperelor şi subansamblurilor ce intră în alcătuirea produselor de
mobilă
(c) Întreţinerea aparatelor de măsură şi control
Condiţii de aplicabilitate
Instrumente şi aparate: rigle, şublere, micrometre, comparator cu cadran, optimetru,
cale, raportoare echere şi nivele, cupa STAS, vîscozimetru,
umidometru
Verifică: dimensiuni, paralelism, perpendicularitate, rugozitate, umiditate
Întreţinere: depozitare, păstrare, ordonare, pliere, gresare, curăţare
Instrucţiuni pentru candidaţi
Citiţi cu atenţie toate cerinţele fişei de evaluare înainte de a încerca să le rezolvaţi ;
Dacă aveţi vreo neclaritate legată de cerinţe, cereţi lămuriri suplimentare evaluatorului
înainte de a începe rezolvarea;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,
materialele necesare rezolvării cerinţelor;
Rezolvaţi toate cerinţele din această fişă;
În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Profesorul împarte elevilor fişa de evaluare în care sunt specificate sarcinile de lucru .
Operarea cu instrumente şi aparate de măsură şi control – criteriul de performanţă a
Completaţi spaţiile punctate cu informaţiile care lipsesc:
1. Pentru verificarea preciziei de execuţie a reperelor se folosesc următoarele aparate şi
instrumente:
a________________________ b____________________________
c________________________ d____________________________
2. Dispozitivele pentru verificarea execuţiei reperelor sunt denumite ________________
3. Pentru verificarea şi recepţia lacurilor, emailurilor, diluanţilor, adezivilor etc. se folosesc
________________________________________________________________________
73
Verificarea reperelor şi subansamblurilor ce intră în alcătuirea produselor de mobilă –
criteriul de performanţă b
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Măsoară dimensiunile de gabarit ale dulapului de haine cu două uşi: lungime, lăţime şi înălţime
2. Compară şi notează dimensiunile conform cu documentaţia tehnică pusă la dispoziţie
3. Verifică dimensiunile subansamblurilor şi reperelor: uşi, poliţe, pereţi laterali, plăci superioare şi inferioare, socluri etc.
4. Verifică distanţa dintre poliţe5. Controlează paralelismul şi perpendicularitatea suprafeţelor plane6. Verifică precizia de executare a dimensiunilor găurilor şi
locaşurilor pentru broaşte, balamale, opritori etc. şi poziţionarea acestora faţă de suprafaţa de referinţă
7. Verifică precizia de montare a uşilor 8. Apreciază calitatea finisajului
Întreţinerea aparatelor de măsură şi control – criteriul de performanţă c
Nr. crt. Sarcini de lucru Evaluator Data
1. Mânuieşte corect aparatele de măsură şi control2. Verifică buna funcţionare a aparatelor de verificat3. Curăţă aparatele şi instrumentele la terminarea lucrului 4. Pliază, gresează sau ordonează aparatele şi instrumentele de
măsură şi control5. Asigură condiţii optime de depozitare a aparatelor şi
instrumentelor de măsură şi control
Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi apreciată de către evaluator prin
acordarea unui număr de puncte pentru fiecare item, puncte care apoi vor fi convertite în
note. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de
lucru face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
Pentru formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate este necesar ca
activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul
economic. Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi
instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.
74
MODULUL VIII. ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA UTILAJELOR (CDL)
I. Notă introductivă
Domeniul fabricarea produselor din lemn are o importanţă majoră în cadrul economiei
naţionale, cu un aport substanţial în cadrul producţiei industriale, produsele pe bază de lemn fiind
apreciate pe plan intern şi pe plan extern.
Fabricarea produselor din lemn este unul dintre principalele domenii în care se
înregistrează investiţii directe de capital străin, ceea ce conduce la înfiinţarea de noi întreprinderi
de profil.
Calificările din domeniul fabricarea produselor din lemn sunt recunoscute la nivel
internaţional şi oferă angajatorilor personal calificat pentru acest domeniu.
Pregătirea tinerilor la nivelul trei în domeniul fabricarea produselor din lemn asigură
obţinerea calificării de tehnician în prelucrarea lemnului.
Elaborarea curriculum-ului şcolar pentru clasa a XII-a s-a făcut pe baza standardului de
pregătire profesională, pentru nivelul 3 de calificare, din domeniul fabricării produselor din lemn.
Calificarea tehnician în prelucrarea lemnului oferă posibilitatea dobândirii de către
elevi a cunoştinţelor tehnice de specialitate privind tehnologiile de fabricaţie a principalelor
semifabricate şi produse finite din lemn, a competenţelor de deservire, exploatare şi întreţinere a
utilajelor pentru prelucrarea lemnului, a abilităţilor de organizare şi coordonare a producţiei şi a
muncii, de coordonare a activităţilor de control a calităţii, de elaborare a documentaţiilor tehnice
pentru produse de mobilier.
Pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului se parcurg unităţile de competenţă
tehnice generale: Igiena şi protecţia muncii în domeniul prelucrării lemnului, Managementul
calităţii în prelucrarea lemnului, Organizarea producţiei şi a muncii, Elaborarea documentaţiei
tehnice pentru produse simple din lemn, Evidenţa şi gestiunea economică în industria lemnului şi
unităţile tehnice specializate: Tehnologia cherestelei, Tehnologia semifabricatelor superioare pe
bază de lemn, Tehnologia mobilei, Tehnologia mobilei curbate şi mulate, Fabricarea uşilor şi
ferestrelor, Întreţinerea şi exploatarea utilajelor, Prelucrarea reperelor pe maşini cu comandă
numerică, Estetica produselor de mobilă, Marketing şi antreprenoriat şi Controlul calităţii.
Prin calificarea corespunzătoare nivelului 3, elevii vor dobândi abilităţi, cunoştinţe şi
deprinderi care le vor permite să îşi găsească un loc de muncă, integrându-se în viaţa socială, fie
să îşi deschidă propria afacere, sau să-şi continue pregătirea la un nivel avansat, prin accederea
în învăţământul superior.
O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie şi anume:
Comunicare în limba modernă, Gândire critică şi rezolvare de probleme, Managementul relaţiilor
interpersonale, Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei, Comunicare, Procesarea
datelor numerice, Dezvoltarea carierei profesionale, Iniţierea unei afaceri
Modulul întreţinerea şi exploatarea utilajelor este integrat în pregătirea din clasa a XII-
a pentru calificarea tehnician în prelucrarea lemnului şi este parcurs pe parcursul întregului an
şcolar în curriculum-ul în dezvoltare locală.
Prezentul modul presupune participarea mai multor factori implicaţi în procesul de
educaţie: elevi, cadre didactice, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii şi organizaţii locale
sau regionale)
Opţiunea pentru astfel de componentă a curriculum-ului şcolar se integrează strategiei de
descentralizare conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în
învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de
cetăţeni.
Parcurgerea acestui modul va asigura dobândirea de către elevi a unor competenţe tehnice
specializate: verifică precizia de prelucrare a utilajelor, coordonează activităţile de
întreţinere a utilajelor în sistem preventiv, monitorizează operaţiile de reglare a utilajelor,
completează documente de evidenţă tehnică şi funcţională, urmăreşte asigurarea calităţii
prin folosirea de SDV - uri corespunzătoare, în scopul definirii calificării profesionale.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
lărgirea domeniului ocupaţional şi dezvoltarea abilităţilor cheie;
dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesională într-o calificare;
promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise .
76
Ruta curriculară a pregătirii în domeniul fabricarea produselor din lemn nivelul 3
Tehnician în prelucrarea lemnului
Clasa a XII-a şi a XIII-a
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
Unitatea de competenţă tehnică specializată:
19. Întreţinerea şi exploatarea utilajelor
Pregătire generală în fabricarea produselor
semifinite din lemnClasa a X-a
Pregătire generală în tâmplărie
Clasa a X-a
Pregătire generală în sculptură
Clasa a X-a
Pregătire de bazăClasa a IX-a
Operator la producerea
semifabricate-lor pe bază de
lemnAnul de
completareClasa a XI-a
Operator la fabricarea cherestelei
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tâmplar universal
Anul de completare
Clasa a XI-a
Tapiţerplăpumar-saltelar
Anul de completare
Clasa a XI-a
Sculptor-intarsier
Anul de completare
Clasa a XI-a
77
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de competenţă
Competenţe individuale
Conţinuturi tematice
19. Întreţinerea
şi exploatarea
utilajelor
19.1. Verifică
precizia de
prelucrare a
utilajelor
Precizia geometrică şi tehnologică a utilajelor:
Precizia de prelucrare: dimensională, precizia formei, precizia poziţiei reciproce a suprafeţelor, rugozitatea suprafeţelor; Stabilitatea şi rigiditatea utilajelor: determinare
deformaţii cu ajutorul comparatoarelor cu cadran şi a
dinamometrelor cu arc;
Sursele de zgomot şi mărimile care le caracterizează,
măsuri de reducere; asigurarea unor nivele de presiune
acustică limită
Măsuri necesare evitării vibraţiilor: echilibrare scule,
verificare defecţiuni transmisii.
19. Întreţinerea
şi exploatarea
utilajelor
19.2 Coordonează
activităţile de
întreţinere a
utilajelor în sistem
preventiv
Activităţi de întreţinere în sistem preventiv
Asigurarea curăţirii şi predării utilajelor zilnic, la
terminarea schimbului
Controlul utilajelor: lanţuri cinematice, fixare scule,
comenzi, stare echipament de protecţie, funcţionare
instalaţie de exhaustare
Supravegherea comportării utilajelor în timpul
funcţionării: respectare regim de lucru, comportare în
exploatare
19. Întreţinerea
şi exploatarea
utilajelor
19.3Asigură
efectuarea operaţiilor
de reglare a utilajelor
Principii de bază ale reglării tehnologice:
Metode de reglare: statică manuală, după piesa de
probă, după etaloane;
Reglare lanţuri cinematice: viteze de aşchiere, viteze
de avans, continuu şi în trepte;
Regimuri de lucru optime: adaptare viteze de
aşchiere şi avans funcţie de tipul operaţiei şi specia
lemnoasă ce se prelucrează.
19. Întreţinerea 19.4. Completează Documente de evidenţă tehnică a utilajelor
78
şi exploatarea
utilajelor
documente de
evidenţă tehnică şi
funcţională
Înregistrarea timpului de funcţionare a utilajelor,
completarea fişei „U” şi a livretului utilajului.
Respectarea ciclului de reparaţii: revizii tehnice,
reparaţii curente, reparaţii capitale pentru evitarea
avariilor, accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale.
19. Întreţinerea
şi exploatarea
utilajelor
19.5 Urmăreşte
asigurarea calităţii
suprafeţelor
prelucrate prin
folosirea de scule
corespunzătoare
Scule, dispozitive şi verificatoare pentru utilajele
din industria lemnului:
Scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze
panglică, freze, burghie, cuţite;
Calitate scule: ascuţire corectă, ceaprăzuire,
îndreptare şi tensionare pânze;
Calitate suprafeţe prelucrate: rugozitate.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Formarea competenţelor prevăzute în programă se poate realiza numai prin aplicarea unor
metode de predare-învăţare active, care asigură participarea directă a elevilor în procesul de
învăţare.
Tehnicile de instruire revin profesorului, care trebuie să adapteze procesul didactic la
particularităţile elevilor.
Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, profesorul va
propune elevilor în cadrul activităţilor de laborator tehnologic probe practice prin care aceştia să
demonstreze că sunt capabili să verifice precizia de prelucrare a utilajelor, să coordoneze
activităţi de întreţinere a utilajelor în sistem preventiv, să monitorizeze operaţii de reglare a
utilajelor, să completeze documentele de evidenţă tehnică şi funcţională a utilajelor, să asigure
calitate prin utilizarea sculelor, dispozitivelor şi verificatoarelor (SDV - urilor) corespunzătoare.
Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe
care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar
ca metode de evaluare recomandăm:
79
Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea
conceptelor, capacităţilor, atitudinilor lor faţă de o sarcină dată;
Investigaţia;
Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi
standardele educaţionale şi îşi poate impune / modifica programul propriu de învăţare;
Metoda exerciţiilor practice.
Se va asigura corelarea instrumentelor de evaluare cu criteriile de performanţă, condiţiile de
aplicabilitate şi probele de evaluare menţionate în SPP-uri la fiecare competenţă. Vor fi evaluate
numai competenţele evidenţiate în modul.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
Extemporalul (lucrarea de control), cu diverşi itemi de evaluare (cu alegere multiplă, cu
răspuns extins, cu răspuns restrâns, cu răspuns scurt, cu răspunsuri multiple, cu alegere duală, de
completare, de tip grilă, de tip pereche);
Fişe de observare şi fişe de lucru;
Exerciţiul practic (proba practică);
Chestionarul;
Fişe de autoevaluare;
Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
Evaluarea va scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice
specializate din standardul de pregătire profesională.
V. Sugestii metodologice
Competenţele tehnice specializate se formează prin instruire teoretică şi laborator
tehnologic. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite
acordate pentru unităţile de competenţă care corespund numărului de ore din planul de
învăţământ pentru cele două tipuri de instruire.
Pentru modulul Întreţinerea şi exploatarea utilajelor sunt alocate un număr de 66 de
ore din care 33 de ore revin laboratorului tehnologic.
Modul de parcurgere a conţinutului acestui modul este prezentat orientativ în tabelul de
mai jos cu precizarea că numărul de ore alocat fiecărei teme şi ordinea parcurgerii conţinuturilor
80
rămâne la latitudinea profesorului în funcţie de specificul şi resurselor materiale ale şcolii şi ale
agentului economic.
Tematica modulului VIII: Întreţinerea şi exploatarea utilajelor
Conţinuturi tematice
Număr de ore alocate
Instruire
teoretică
Laborator
tehnologic
Precizia geometrică şi tehnologică a utilajelor:
Precizia de prelucrare: dimensională, precizia formei, precizia poziţiei
reciproce a suprafeţelor, rugozitatea suprafeţelor ;
Stabilitatea şi rigiditatea utilajelor: determinare deformaţii cu ajutorul
comparatoarelor cu cadran şi a dinamometrelor cu arc;
Sursele de zgomot şi mărimile care le caracterizează, măsuri de reducere;
Măsuri necesare evitării vibraţiilor: echilibrare scule, verificare defecţiuni
transmisii.
12 12
Principii de bază ale reglării tehnologice:
Metode de reglare: statică manuală, după piesa de probă, după etaloane;
Reglare lanţuri cinematice: viteze de aşchiere, viteze de avans, continuu şi
în trepte;
Regimuri de lucru optime: adaptare viteze de aşchiere şi avans funcţie de
tipul operaţiei şi specia lemnoasă ce se prelucrează.
12 12
Documente de evidenţă tehnică şi funcţională a utilajelor:
Fişa „U” şi livretul utilajului;
Ciclul de reparaţii al utilajelor.
2 2
Scule, dispozitive şi verificatoare pentru utilajele din industria
lemnului:
Scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze panglică, freze, burghie,
cuţite;
Calitate scule: ascuţire corectă, ceaprazuire, îndreptare, tensionare;
Calitate suprafeţe prelucrate: rugozitate.
7 7
TOTAL ORE: 66 33 33
81
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să repartizeze
orele în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în
funcţie de:
cerinţele specifice ale calificării;
dificultatea temelor;
nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat;
ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului
instruit.
Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
specializate.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, metodele de
învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe
elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice
şi mai puţin pe cele teoretice.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor tehnice
specializate vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să
se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unui număr mare de
aplicaţii şi lucrări practice, demonstraţia. Dintre metodele active specifice învăţării centrate pe
elev se mai pot folosi metode de predare învăţare sub formă de: studiu de caz, joc de rol,
rezolvări de probleme şi simulări, observaţia dirijată.
Strategiile didactice pe care cadrul didactic le poate aplica sunt diferite în funcţie de
metodele abordate şi resursele disponibile.
Un exemplu ar putea fi o lecţie de laborator tehnologic în care se vizează formarea
competenţei de monitorizarea operaţiilor de reglare a utilajelor, utilizând metode cum ar fi
explicaţia, observaţia dirijată demonstraţia şi exerciţiul practic. Combinaţia metodelor bazate
pe acţiune cu metode explorative şi expozitive poate conduce la dobândirea de către elevi a
82
competenţelor specifice calificării. Concretizând cele spuse sugerăm pentru lecţia cu tema:
monitorizarea operaţiilor de reglare a utilajelor următorul scenariu didactic:
- efectuarea instructajului de protecţie muncii de către profesor;
- deplasarea la atelierul şcoală;
- prelucrarea cu elevii a regulamentului de ordine interioară specific atelierului şcoală;
- împărţirea clasei în grupe de 3-4 elevi;
- repartizarea grupelor de elevi la locurile de muncă;
- repartizarea fişelor de lucru, întocmite de către profesor;
- studierea de către elevi a cerinţele fişelor de lucru;
- demonstrarea din partea profesorului, prin realizarea sarcinilor practice în faţa elevilor,
după care şi elevii vor efectua operaţiile, grupaţi la locurile de muncă deja stabilite;
- rezolvarea sarcinilor de lucru de către elevi prin probe practice şi orale, sub supravegherea
atentă a profesorului;
- realizarea feed-back-ului.
Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare
Instrumentele de evaluare şi autoevaluare pot fi concepute sub formă de fişe de lucru, fişe
de observare, chestionare de autoevaluare, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi,
semiobiectivi, subiectivi), portofolii, temă de lucru, probe practice.
Se dă un exemplu de întocmire a unui instrument de evaluare (fişă de observare):
FIŞĂ DE OBSERVARE
Numele candidatului:
Clasa:
Locul de evaluare:
Data verificării:
Număr de înregistrare:
Numele evaluatorului:
Semnătura evaluatorului:
Rezultat Feedback
83
Modulul VIII: ÎNTREŢINEREA ŞI EXPLOATAREA UTILAJELOR
Unitatea de competenţă tehnică specializată 19: Întreţinerea şi exploatarea utilajelor
Competenţa 19.5. Urmăreşte asigurarea calităţii suprafeţelor prelucrate prin folosirea de scule
corespunzătoare
Criterii de performanţă:
(a) Asigurarea sculelor pentru utilaje
(b) Verificarea stării sculelor
(c) Controlarea calităţii suprafeţelor prelucrate
Condiţii de aplicabilitate:
Scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze panglică, freze, burghie, cuţite
Verificare: ascuţirea sculelor, ceaprazuirea dinţilor, îndreptarea şi tensionarea pânzelor
Control: rugozitatea suprafeţelor
Instrucţiuni pentru candidat:
Citiţi cu atenţie sarcinile de lucru şi dacă este cazul solicitaţi lămuriri evaluatorului;
Înainte de începerea evaluării asiguraţi-vă că dispuneţi de echipament, instrumente şi
materiale necesare rezolvării sarcinilor de lucru;
Rezolvaţi toate sarcinile din fişa de observare;
În caz de insucces, sarcinile de lucru se pot repeta de maxim 3 ori.
Evaluatorul pune la dispoziţia elevilor în cadrul laboratorului tehnologic următoarele
tipuri de scule: pânze de gater, pânze circulare, pânze panglică, freze, burghie, cuţite pentru
îndreptat şi rindeluit şi trei repere din lemn prelucrate prin ferăstruire, îndreptare - rindeluire şi
frezare şi solicită rezolvarea următoarelor sarcini de lucru:
a) Alegeţi pentru fiecare dintre utilajele din tabelul de mai jos, scula necesară şi înscrieţi
denumirea acesteia în tabelul de mai jos
Nr. crt. Asociere utilaj-sculă Evaluator Data
1. Gater -
2. Ferăstrău panglică -
3. Ferăstrău circular -
4. Maşină normală de frezat -
84
5. Maşină de burghiat şi scobit -
6. Maşină de rindeluit -
7. Maşină de îndreptat -
b) Verificaţi starea calitativă a două scule: pânză de ferăstrău circular şi cuţite pentru
îndreptare
Nr. crt. Starea calitativă a sculelor Evaluator Data
1.Pânză de ferăstrău:
- ascuţire:
- ceaprazuire:
2.Cuţite pentru maşina de îndreptat:
- ascuţire:
- parametri unghiulari:
c) Analizaţi suprafeţele a trei repere din lemn masiv prelucrate cu diferite scule şi înscrieţi
în tabel operaţia care a fost executată
Nr. crt. Număr reper Operaţia Evaluator Data
1. Reper nr.1
2. Reper nr.2
3. Reper nr.3
Notă în atenţia evaluatorului: Rezolvarea fiecărei sarcini va fi marcată de către evaluator prin
bifarea căsuţei corespunzătoare. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele evaluarea s-a
încheiat. În cazul în care evaluatorul consideră că elevul nu şi-a îndeplinit corect sarcina de lucru
face recomandări pentru îmbunătăţirea performanţei elevului şi propune o reevaluare.
Pentru formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate este necesar ca
activitatea să se desfăşoare în spaţiul special amenajat şi dotat, respectiv la agentul economic.
Acestea sunt câteva sugestii, rămânând la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în
funcţie de resursele umane şi materiale de care dispune.
Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.
85
Tabel de corelare a modulelor
Domeniul Fabricarea produselor din lemn, clasa a XII-a–tehnician în prelucrarea lemnului
Săpt. M I M II M III M.IV (CDL)MVII MVIII
Sem
estr
ul I
1. Total
ore
60
Instr.
pract.
36
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Total
ore
150
Instr.
pract.
90
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14. Stagii de pregătire practicăM V
Sem
estr
ul II
15.
Total
ore
66
Total
ore
66
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23. Total
ore
60
Instr.
pract
36
24.
25.
26.
27.
28.
29. Total
ore
60
Instr.
pract
36
30.
31.
32.
33.
34.
35.
Stagii de pregătire practică M V; M VI.36.
37.