33
3
Preliminarii
Definirea statutului curriculumuluiVarianta modernizată a Curriculumului la Chimie se axează pe competenţele-cheie,
stabilite pentru sistemul de învăţămînt din Republica Moldova, conform cadrului de referinţă european în domeniu. Competenţele sînt necesare pentru formare şi dezvoltare personală, cetăţenie activă, muncă şi incluziune socială, în scopul îmbunătăţirii calităţii vieţii. Curriculumul la disciplina Chimie pentru clasele a X-a–a XII-a este parte compo-nentă a Curriculumului Naţional modernizat, elaborat în baza standardelor educaţiona-le de competenţă, şi reprezintă un document normativ şi un instrument didactic pen-tru organizarea eficientă a procesului educaţional la chimie în liceu, la profilurile real, umanist, arte, sport. Structura curriculumului include: preliminarii, concepţia didactică a disciplinei, competenţe-cheie/transversale, competenţe transdisciplinare, competenţe specifice, repartizarea temelor pe clase şi pe unităţi de timp, subcompetenţe corelate cu conţinuturi şi activităţi de învăţare–evaluare recomandate, strategii didactice, strategii de evaluare, lista bibliografică.
Funcţiile curriculumului liceal pentru disciplina ChimieFuncţia normativă determină implementarea obligatorie şi integrală a curriculumu-
lui în liceu şi constituie baza elaborării manualelor, ghidurilor metodologice şi a materi-alelor didactice la chimie.
Funcţia axiologică urmăreşte formarea la elevi a valorilor ca elemente ale competenţelor.Funcţia ştiinţifică constă în prezentarea structurată, logică a noţiunilor, legilor şi a
teoriilor de bază ale chimiei, concretizarea volumului şi nivelului conţinuturilor, toate acestea fiind corelate cu curriculumul gimnazial.
Funcţia procesuală se rezumă la crearea condiţiilor de formare la elevi a experienţelor de rezolvare autonomă a problemelor specifice chimiei şi protecţiei mediului, inclusiv aplicarea strategiilor interactive şi creative pentru procesarea, transformarea şi prezen-tarea informaţiei.
Funcţia evaluativă constă în asigurarea suportului pentru evaluarea competenţelor specifice chimiei şi elaborarea instrumentelor, criteriilor de evaluare.
Funcţia metodologică presupune corelarea conţinuturilor cu strategiile didactice şi subcompetenţele, proiectarea activităţilor de învăţare–evaluare de către cadrele didactice şi dobîndirea achiziţiilor cognitive (cunoştinţe, capacităţi, abilităţi) şi valorice (atitudini, experienţă) din domeniul chimiei.
Modalităţi de aplicareCadrele didactice vor utiliza acest document pentru proiectarea didactică, elabora-
rea şi aplicarea tehnologiilor educaţionale moderne, formarea şi evaluarea competen-ţelor elevilor. Autorii manualelor, ghidurilor şi ai altor materiale didactice vor respecta integral acest document, evitînd suprasolicitarea informaţională. Părinţii şi factorii de decizie vor utiliza curriculumul pentru monitorizarea calităţii procesului educaţional la chimie.
BeneficiariiCurriculumul la Chimie este destinat cadrelor didactice, elevilor din clasele a X-a –a
XII-a de la profilurile real, umanist, arte, sport, părinţilor, autorilor de manuale şi de alte materiale didactice, factorilor de decizie, tuturor factorilor educaţionali.ISBN 978-9975-67-687-8
© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010
CZU 54(073.3)C 42
Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr. 9 din 23 februarie 2010; prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 121 din 26 februarie 2010.
Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţămîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prietenoase copi-lului”, finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova.Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca Mondială.
Echipele de lucru:Curriculumul modernizat (2010): Mihailov Elena, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teo-retic „C. Sibirschi”, Chişinău, coordonator; Godoroja Rita, doctor în pedagogie, Ministerul Educa-ţiei; Cherdivara Maia, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „I. Vatamanu”, Străşeni; Litvinova Tatiana, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „T. Maiorescu”, Chişinău; Dra-galina Galina, doctor conferenţiar, Universitatea de Stat din Moldova; Revenco Mihail, doctor habi-litat, profesor, Universitatea de Stat din Moldova; Buga Alina, doctor în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior, Liceul Teoretic „V. Alecsandri”, Ungheni.Primele ediţii (1999, 2006): Kudriţkaia Svetlana , doctor conferenţiar, Universitatea de Stat din Moldova; Dragalina Galina, doctor conferenţiar, Universitatea de Stat din Moldova; Pasecinic Boris, doctor conferenţiar; Velişco Nadejda, doctor în chimie, Ministerul Educaţiei; Revenco Mihail, doc-tor habilitat, Universitatea de Stat din Moldova; Obreja Sofia, profesoară, grad didactic superior, Li-ceul Teoretic „M. Koţiubinski”, Chişinău; Caraivan Anatolie, profesor, grad didactic superior, Liceul Teoretic Rezina; Cumpănă Ecaterina, profesoară, grad didactic superior; Avdeev Larisa, profesoară, grad didactic superior, Liceul Teoretic „Prometeu”, Chişinău; Godoroja Rita, doctor în pedagogie, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.
Redactor: Mihai PapucCorectori: Mariana Belenciuc, Maria CornescoRedactor tehnic: Nina DuduciucMachetare computerizată: Anatol AndriţchiCopertă: Vitalie Ichim
Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;e-mail: [email protected]
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiChimia: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P.
Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 64 p. – (Curriculum naţional)Bibliogr.: p. 64 (10 tit.)
ISBN 978-9975-67-687-854(073.3)
Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3;MD-2028, Chişinău, Republica Moldova
4 5
Administrarea disciplinei
Statutul disciplinei
Aria curriculară Clasa, profilul
Nr. de unităţi de conţinuturi pe
claseNr.
de ore pe an
Obligatorie Matematică şi Ştiinţe
a X-a (real) 8 102a XI-a (real) 9 68a XII-a (real) 12 102a X-a (umanist, arte, sport)
6 34
a XI-a (umanist, arte, sport)
6 34
a XII-a (umanist, arte, sport)
6 34
Notă: Unităţile de conţinuturi reprezintă temele majore ale disciplinei.
i. ConCePţia didaCtiCă a disCiPlinei
Definirea disciplinei ChimieChimia este o ştiinţă fundamentală a naturii, avînd ca obiect de studiu elementele
chimice, substanţele simple şi compuse, transformările lor şi legile care le dirijează.Statutul disciplinei în planul de învăţămîntConform planului de învăţămînt, Chimia reprezintă o disciplină din aria curriculară
„Matematică şi Ştiinţe”, obligatorie pentru învăţămîntul liceal la profilurile real, umanist, arte, sport.
Valoarea formativă a disciplineiCompetenţa şcolară este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe, capacităţi, de-
prinderi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizate în contexte specifice de realizare, adaptate vîrstei şi nivelului cognitiv al elevilor, în vederea rezolvării unor probleme cu care aceştia se pot confrunta în viaţa reală.
Procesul educaţional la chimie este orientat spre formarea la elevi a următoarelor competenţe specifice:
• competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori din domeniul chimiei;
• competenţa de a comunica în limbajul specific chimiei;• competenţa de a rezolva probleme/situaţii-problemă;• competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice;• competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice.Competenţele specifice disciplinei s-au dedus în temeiul competenţelor-cheie, al
competenţelor transdisciplinare, al potenţialului formativ al disciplinei, al particulari-tăţilor ariei curriculare şi al celor de vîrstă ale elevilor. Învăţarea chimiei deschide po-sibilităţi pentru dobîndirea achiziţiilor fundamentale din acest domeniu şi aprecierea valorilor ştiinţifice naţionale/universale.
Utilizarea formulelor, ecuaţiilor chimice, a modelelor şi schemelor pentru repre-zentarea şi explicarea compoziţiei, a structurii şi proprietăţilor substanţelor dezvoltă gîndirea abstractă şi gîndirea critică ale elevilor. Rezolvarea şi crearea exerciţiilor, pro-blemelor şi situaţiilor-problemă prin aplicarea şi transferul algoritmilor chimici studiaţi favorizează înţelegerea avantajelor pe care le oferă chimia în soluţionarea problemelor contemporaneităţii.
Investigarea experimentală a proprietăţilor şi a obţinerii substanţelor chimice, stu-dierea acţiunii unor produse şi procese chimice asupra omului şi a mediului atestă ne-cesitatea de a asigura securitatea personală şi socială şi de a promova modul sănătos de viaţă. Efectuarea experienţelor de laborator şi a lucrărilor practice conform instrucţi-unilor propuse şi respectarea regulilor de securitate asigură suportul pentru utilizarea inofensivă a substanţelor în diverse situaţii cotidiene.
Elaborarea unor proiecte, comunicări, lucrări creative, efectuarea investigaţiilor expe-rimentale la chimie oferă elevilor oportunităţi pentru manifestarea creativităţii şi indepen-denţei în gîndire şi acţiune, a interesului cognitiv şi a încrederii în forţele proprii, a perseve-renţei în rezolvarea problemelor şi a responsabilităţii în luarea deciziilor.
Principiile specifice ale predării–învăţării disciplinei Chimie• Principiul cunoaşterii ştiinţifice a substanţelor şi fenomenelor. Cunoaşterea ştiinţifică a
substanţelor şi fenomenelor se bazează pe observaţie şi investigare experimentală.• Principiul funcţionalităţii cunoştinţelor chimice. Principiul constă în aplicarea prac-
tică a cunoştinţelor despre utilizarea substanţelor şi reacţiilor chimice în scopul rezolvă-rii problemelor şi situaţiilor cotidiene, pentru protecţia mediului şi a sănătăţii personale şi sociale.
• Principiul sistematizării şi continuităţii în proiectarea şi rezolvarea situaţiilor-proble-mă. Aplicarea principiului presupune efortul profesorului de a crea la lecţii un sistem de situaţii-problemă, de a susţine şi a stimula elevii în rezolvarea lor.
• Principiul individualizării şi diferenţierii activităţii de învăţare la chimie. Pornind de la convingerea că toţi elevii pot avea succes, aplicarea acestui principiu asigură egali-zarea şanselor de reuşită şi permite dezvoltarea potenţialului creativ individual în ritm propriu, a capacităţii de a rezolva probleme în mod independent. Diferenţierea implică crearea multitudinii de condiţii pentru satisfacerea intereselor, aptitudinilor şi capacită-ţilor elevilor şi presupune posibilitatea rezolvării de către liceeni a problemelor de com-plexitate diferită.
• Principiul cooperării în activitatea de învăţare a chimiei. Cooperarea în activitatea de în-văţare a chimiei reprezintă lucrul în comun pentru realizarea unor obiective comune. Lucrînd împreună, urmează ca fiecare membru al grupului să-şi îmbunătăţească performanţele proprii şi să contribuie la creşterea performanţelor celorlalţi membri ai grupului.
• Principiul stimulării motivaţiei de învăţare a chimiei şi a creativităţii. Formarea motivaţi-ei de învăţare a chimiei necesită o muncă perseverentă şi un efort îndelungat, de aceea cadrele didactice au misiunea de a încuraja învăţarea şi acţiunile inovatoare ale elevilor, de a crea un mediu în care să predomine relaţiile de deschidere, valorizarea ideilor noi, originale.
• Principiul autoevaluării şi al evaluării ghidate a rezultatelor învăţării chimiei. Au-toevaluarea este o cale spre autocunoaştere şi le poate oferi elevilor încredere în sine şi motivaţie pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare la chimie, în raport cu obiecti-vele propuse.
6 7
Orientări generale de predare–învăţare a disciplinei ChimiePentru formarea competenţelor este necesar ca elevii să dobîndească cunoştinţe fun-
damentale la disciplină; să-şi dezvolte deprinderi de a utiliza cunoştinţele în situaţii simple pentru a le înţelege; să rezolve variate tipuri de probleme, asimilînd algoritmi noi şi conştien-tizînd astfel funcţionalitatea cunoştinţelor; să rezolve situaţii-probleme din viaţa cotidiană.
Conţinuturile şi activităţile de învăţare–evaluare recomandate de curriculum vor asi-gura suportul pentru formarea competenţelor specifice proiectate, stimulînd elevii să comunice într-un limbaj ştiinţific argumentat, să propună idei şi soluţii de rezolvare a problemelor, să investigheze experimental comportarea substanţelor chimice şi să acţi-oneze autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă. Accentul se va pune pe explicarea utilizării substanţelor în funcţie de compoziţia – structura – tipul legăturii chimice – proprietăţile fizice şi chimice – obţinerea şi influenţa lor asupra omului şi a mediului. Cadrele didactice vor efectua instructajul elevilor cu referire la respectarea regulilor de securitate a muncii, vor acorda atenţie realizării cu precizie a instrucţiunilor de lucru, a operaţiilor experimentale şi efectuării măsurărilor, utilizării eficiente şi inofensive a sub-stanţelor. Investigarea experimentală în vederea cunoaşterii proprietăţilor şi identificării unor substanţe va fi urmată de elaborarea rapoartelor de activitate experimentală, care vor include: obiective, modul de lucru, observări efectuate, interpretarea rezultatelor, formularea concluziilor.
La rezolvarea problemelor de chimie se va pune accentul pe analiză, deducerea al-goritmilor, evaluarea metodelor de rezolvare, formularea concluziilor. În procesul edu-caţional la chimie elevii îşi vor forma competenţe de învăţare, inclusiv prin: activităţi de elaborare a obiectivelor personale de învăţare, planificarea învăţării în mod individual sau în grup, realizarea lucrărilor de laborator, experimentale şi creative.
În acest scop se vor utiliza metode de cunoaştere ştiinţifică (problematizarea, modela-rea, algoritmizarea, schematizarea, observarea, experimentul chimic, abstractizarea, ana-liza, sinteza, generalizarea) şi diverse resurse didactice, inclusiv calculatorul şi resursele digitale necesare pentru selectarea, prelucrarea şi prezentarea informaţiilor chimice noi.
Elevii profilului real vor studia chimia în clasele X–XI–XII, corespunzător 3-2-3 ore pe săptămînă: chimia generală şi anorganică (în clasa a X-a), chimia organică (în cla-sa a XI-a), chimia organică şi generală (clasa a XII-a). Elevii profilurilor umanist, arte, sport vor studia chimia în clasele a X-a–a XII-a, corespunzător 1-1-1 ore pe săptă-mînă: chi mia generală şi anorganică (clasa a X-a), chimia organică (clasele a XI-a– a XII-a). Cadrele didactice au libertatea de a completa strategiile didactice recomandate cu metode, procedee şi tehnici noi necesare pentru formarea competenţelor elevilor.
Orientarea la formarea de valori şi atitudini – constituente ale competenţelorFundamentul valoric al formării competenţelor elevilor în procesul educaţional la
chimie îl constituie creativitatea, independenţa, obiectivitatea, toleranţa faţă de opiniile altora, interesul, perseverenţa, iniţiativa şi capacitatea de a colabora în activităţi de pre-dare–învăţare–evaluare. Chimia dezvoltă interesul cognitiv şi curiozitatea elevilor, oferă posibilităţi de a explora natura şi de a cerceta substanţele şi transformările lor, provocînd satisfacţia descoperirii, uimirea şi bucuria. Chimia oferă elevilor modalităţi ştiinţifice de lucru necesare pentru explicarea lumii înconjurătoare şi a acţiunii substanţelor asupra organismului uman, înţelegerea utilizării substanţelor în funcţie de compoziţia, structu-ra, proprietăţile şi obţinerea lor. Cadrele didactice vor crea la lecţii un climat favorabil,
deschis pentru relaţii de cooperare, bazate pe valori general-umane, respect reciproc, dialog, toleranţă, tact, consens şi empatie.
ii. ComPetenţe-Cheie/transversale
1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;4. Competenţe acţional-strategice;5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. Competenţe interpersonale, civice, morale;7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;8. Competenţe digitale în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiona-
le (TIC);9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. Competenţe antreprenoriale.
iii. ComPetenţe transdisCiPlinare Pentru treaPta liCeală de învăţămînt
Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi• Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre
natură, om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbună-tăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.
Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat• Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii
reale ale vieţii.• Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific argumentat.Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale
vieţii.Competenţe de bază în Matematică, Ştiinţe şi Tehnologie• Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate în
permanentă schimbare.• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile Ma-
tematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în raport cu nevoile sale.• Competenţe de a propune idei noi în domeniul ştiinţific.Competenţe acţional-strategice• Competenţe de a-şi proiecta activitatea, de a vedea rezultatul final, de a propune
soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.• Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru pro-
tecţia mediului.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio-
nale (TIC)• Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală.
8 9
• Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.
Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţe de a colabora în grup/echipă, a preveni situaţiile de conflict şi a res-
pecta opiniile colegilor.• Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică, solidaritate şi coeziune socială
pentru o societate nondiscriminatorie.• Competenţe de a acţiona în diferite situaţii de viaţă în baza normelor şi valorilor
moral-spirituale.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării con-
tinue şi autorealizării personale.• Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod sănătos de viaţă.• Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi.Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)• Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor etnii
în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.• Competenţe de toleranţă faţă de valorile interculturale.Competenţe antreprenoriale• Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile eco-
nomiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.• Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională.
iv. ComPetenţele sPeCifiCe ale disCiPlinei Chimie
1. Competenţa de a dobîndi cunoştinţe fundamentale, abilităţi şi valori din domeniul chimiei;
2. Competenţa de a comunica în limbajul specific chimiei;3. Competenţa de a rezolva probleme/situaţii-problemă;4. Competenţa de a investiga experimental substanţele şi procesele chimice;5. Competenţa de a utiliza inofensiv substanţele chimice.
v. rePartizarea temelor Pe Clase şi Pe unităţi de timP
Clasa Temele Nr. orePROFIL REAL
a X-a Chimia generală şi anorganică1. Noţiunile şi legile fundamentale ale chimiei. Reacţiile chimice2. Structura atomului şi legea periodicităţii3. Legătura chimică şi structura substanţei4. Soluţiile. Disociaţia electrolitică5. Procesele de oxidoreducere6. Nemetalele
102 151111218
19
7. Metalele8. Importanţa şi rolul substanţelor anorganice pentru viaţa şi sănătatea omului
125
a XI-a Chimia organică1. Bazele teoretice ale chimiei organice2. Hidrocarburile (Alcanii. Cicloalcanii. Halogenoderivaţii alcanilor. Al-chenele. Alchinele. Alcadienele. Arenele. Sursele naturale de hidrocarburi şi prelucrarea lor)3. Derivaţii funcţionali ai hidrocarburilor (Alcoolii. Fenolii. Aminele. Compuşii carbonilici: aldehidele şi cetonele. Acizii carboxilici şi esterii)Recapitulare
68 6
33
254
a XII-a Chimia organică, analitică şi generală1. Compuşii organici cu importanţă vitală şi industrială
1.1. Compuşii organici cu importanţă vitală (Grăsimile. Hidraţii de carbon. Aminoacizii. Proteinele. Vitaminele. Fermenţii)1.2. Compuşii macromoleculari sintetici1.3. Generalizarea cursului de chimie organică
2. Reacţiile în producere şi în analiza chimică2.1. Legităţile decurgerii reacţiilor chimice2.2. Noţiune de tehnologie chimică2.3. Noţiune de analiză chimică
3. Diversitatea şi unitatea chimică a lumii substanţelor4. Chimia în viaţa societăţii
102 29
50
158
PROFILURILE UMANIST, ARTE, SPORTa X-a Chimia generală, analitică şi anorganică
1. Noţiunile şi legile fundamentale ale chimiei. Reacţii chimice 2. Structura atomului şi legea periodicităţii. Legătura chimică3. Soluţiile. Disociaţia electrolitică 4. Nemetalele5. Metalele Recapitulare
34 696652
a XI-a Chimia organică1. Bazele teoretice ale chimiei organice. Hidrocarburile (Alcanii. Alchenele. Alchinele. Alcadienele. Arenele)2. Alcoolii. Fenolii. AmineleRecapitulare
34 21112
a XII-a Chimia organică1. Aldehidele, acizii carboxilici, esterii2. Compuşii organici cu importanţă vitală (Grăsimile. Hidraţii de carbon. Aminoacizii. Proteinele)3. Compuşii macromoleculari sintetici4. Legătura genetică dintre compuşii organici şi anorganici
341213
54
10 11
vi.
subC
om
Pete
nţe
, Co
nţi
nu
turi
, aCt
ivit
ăţi d
e în
văţa
re–e
valu
are
Pe
Cla
se
Pro
filu
l re
al.
Cla
sa a
X-a
. Chi
mia
gen
eral
ă şi
ano
rgan
ică
3 or
e pe
săpt
ămîn
ăRe
part
izar
ea o
relo
r (re
com
anda
tă)
Nr.
tem
eiTe
ma
Tota
l ore
Din
ele
102
5535
66
Pred
are–
învă
ţare
Rezo
lvar
ea p
ro-
blem
elor
, exe
r-sa
rea
Lucr
ări
prac
tice
Eval
uare
su
ma-
tivă
1.N
oţiu
nile
şi leg
ile fu
ndam
enta
le ale
chim
iei. R
eacţ
iile c
him
ice15
86
12.
Stru
ctur
a ato
mul
ui şi
lege
a per
iodi
cităţ
ii 11
73
13.
Legă
tura
chim
ică şi
stru
ctur
a sub
stanţ
ei11
55
14.
Solu
ţiile.
Diso
ciaţia
elec
trolit
ică21
126
21
5.Pr
oces
ele d
e oxi
dore
duce
re8
53
6.N
emet
alele
1911
43
17.
Met
alele
127
31
1
8.Im
porta
nţa ş
i rol
ul su
bsta
nţelo
r ano
rgan
ice p
entru
viaţ
a şi s
ă-nă
tate
a om
ului
55
Subc
ompe
tenţ
eEl
eva/
elevu
l va
fi ca
pabi
lă/ca
pabi
l:Co
nţin
utur
iAc
tivită
ţi de
învă
ţare
–ev
alua
re (r
ecom
anda
te)
1. N
oţiu
nile
şi le
gile
fund
amen
tale
ale c
him
iei.
Reac
ţiile
chim
ice
• Să
desc
rie o
biec
tul d
e stu
diu
al ch
imiei
.• S
ă ar
gum
entez
e leg
ătur
a chi
miei
cu al
te şt
iinţe
(m
atem
atica
, fizic
a, bi
olog
ia, g
eogr
afia e
tc.).
• Să
estim
eze i
nflue
nţa c
him
iei as
upra
vieţ
ii om
ului
şi
a med
iulu
i; im
porta
nţa s
tudi
erii.
• Obi
ectu
l de s
tudi
u al
chim
iei.
• Cor
elaţia
chim
iei cu
alt
e ştii
nţe.
Instr
ucta
j: Re
spec
tare
a teh
nicii
secu
rităţ
ii în
labo
ra-
toru
l şco
lar d
e chi
mie.
Ex
erciţ
ii:• A
lcătu
irea f
orm
ulelo
r chi
mice
dup
ă vale
nţă,
grad
de
oxid
are,
sarc
inile
ioni
lor ş
i den
umiri
le su
bsta
nţelo
r
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
– a
tom
, elem
ent c
him
ic, si
mbo
l chi
mic,
mas
ă ato
mică
re
lativă
, vale
nţă,
electr
oneg
ativit
ate, g
rad d
e oxid
are;
– m
olec
ulă,
form
ulă c
him
ică (m
olec
ular
ă), m
asă
mol
ecul
ară r
elativ
ă, su
bsta
nţă s
impl
ă şi c
ompu
să;
– ca
ntita
te d
e sub
stanţ
ă, m
asă,
mas
ă mol
ară,
volu
m
mol
ar, n
umăr
ul lu
i Avo
gadr
o;–
reac
ţie ch
imică
, ecu
aţie
chim
ică (m
olec
ular
ă),
reac
ţii d
e com
bina
re, d
e des
com
pune
re, d
e sub
sti-
tuţie
, de s
chim
b;–
reac
ţie ex
oter
mă,
reac
ţie en
dote
rmă,
efec
tul t
er-
mic
al re
acţie
i chi
mice
, ecu
aţii
term
ochi
mice
, rea
c-ţii
reve
rsib
ile şi
irev
ersib
ile, r
apid
e şi l
ente
.• S
ă op
erez
e cor
ect c
u no
ţiuni
le fu
ndam
enta
le ale
ch
imiei
, cu
denu
miri
le su
bsta
nţelo
r în
situa
ţii d
e co
mun
icare
ora
lă şi
scris
ă.• S
ă re
zolve
pro
blem
e: de
det
erm
inar
e a ef
ectu
lui
term
ic al
reac
ţiei;
de ca
lcul î
n ba
za ec
uaţii
lor c
hi-
mice
şi te
rmoc
him
ice.
• Să
exem
plifi
ce im
porta
nţa e
fect
ului
term
ic în
pro
-du
cere
, ene
rget
ică, p
roce
se vi
tale.
• Să
aplic
e leg
ile fu
ndam
enta
le ale
chim
iei la
rezo
l-va
rea e
xerc
iţiilo
r şi p
robl
emelo
r.• S
ă ap
recie
ze va
loar
ea le
gilo
r fun
dam
enta
le ale
ch
imiei
pen
tru d
ezvo
ltare
a ştii
nţei.
• Să
elabo
reze
şi să
pre
zinte
o lu
crar
e cre
ativ
ă pri-
vind
core
laţia
noţ
iuni
lor d
e baz
ă ale
chim
iei.
• Infl
uenţ
a chi
miei
asu-
pra v
ieţii
omul
ui şi
a m
ediu
lui.
• Im
porta
nţa s
tudi
erii
chim
iei.
• Noţ
iuni
le fu
ndam
en-
tale
ale ch
imiei
.• L
egea
cons
tanţ
ei co
mpo
ziţiei
.• L
egea
cons
ervă
rii
mas
ei su
bsta
nţelo
r. • L
egea
lui A
voga
dro
şi co
nsec
inţe
le ei.
• Rea
cţii
chim
ice. C
la-sifi
care
a lor
dup
ă dife
-rit
e crit
erii.
• Noţ
iuni
de r
eacţ
ii re
-ve
rsib
ile şi
irev
ersib
ile,
rapi
de şi
lent
e.• E
fect
e ter
mice
ale r
e-ac
ţiilo
r chi
mice
.Re
acţii
endo
- şi e
xo-
term
e. • C
alcul
e ter
moc
him
i-ce
şi im
porta
nţa l
or.
(şi i
nver
s).
• Det
erm
inar
ea m
asei
unui
gaz c
unos
cînd
volu
mul
lu
i (în
cond
iţii n
orm
ale) ş
i inv
ers.
• Alcă
tuire
a ecu
aţiil
or ch
imice
pen
tru d
iferit
e tip
uri
de re
acţii
chim
ice: d
e com
bina
re, d
e des
com
pune
re,
de su
bstit
uţie,
de s
chim
b.• C
omen
tare
a asp
ectu
lui c
alita
tiv şi
cant
itativ
al ec
ua-
ţiilo
r chi
mice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Calc
ule î
n ba
za co
relaţ
iei în
tre ca
ntita
tea d
e sub
-sta
nţă,
mas
a, vo
lum
ul, n
umăr
ul d
e par
ticul
e a su
b-sta
nţei,
num
ărul
lui A
voga
dro
(ν, m
, V, N
, NA)
.• C
alcul
e în
baza
ecua
ţiilo
r chi
mice
(ν, m
, V a
sub-
stanţ
ei).
• Calc
ule î
n ba
za ec
uaţii
lor t
erm
ochi
mice
: cor
elaţia
di
ntre
mas
a/vo
lum
ul su
bsta
nţei,
cant
itate
a de c
ăl-du
ră, e
fect
ul te
rmic;
det
erm
inar
ea m
asei/
volu
mul
ui
subs
tanţ
ei du
pă ca
ntita
tea d
e căld
ură;
alcăt
uire
a ecu
-aţ
iei te
rmoc
him
ice d
upă m
asa/
volu
mul
subs
tanţ
ei şi
cant
itate
a de c
ăldur
ă.• R
ezol
vare
a uno
r pro
blem
e/sit
uaţii
-pro
blem
ă cu
conţ
inut
aplic
ativ.
Ac
tivita
te cr
eativ
ă (în
grup
):• E
labor
area
şi p
reze
ntar
ea u
nei l
ucră
ri cr
eativ
e pri-
vind
core
laţia
noţ
iuni
lor d
e baz
ă ale
chim
iei; a
rgu-
men
tare
a im
porta
nţei
studi
erii
chim
iei.
2. S
truc
tura
atom
ului
şi le
gea p
erio
dici
tăţii
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
izot
op, n
ucleu
, pro
ton,
elec
-tro
n, n
eutro
n; n
ivel
şi su
bniv
el en
erge
tic, o
rbita
l, va
lenţă
pos
ibilă
, elec
trone
gativ
itate
, oxi
dant
, red
u-că
tor.
• Com
pozi
ţia at
omu-
lui.
• Str
uctu
ra at
omul
ui/
mod
elul n
ucle
ar al
Exer
ciţii:
• Pre
zent
area
confi
gura
ţiilo
r elec
troni
ce al
e ato
milo
r ele
men
telo
r din
per
ioad
ele I–
IV al
e SP,
dete
rmin
area
va
lenţe
lor ş
i gra
delo
r de o
xida
re p
osib
ile.
12 13
• Să
core
leze n
umăr
ul n
ivelu
lui e
nerg
etic
cu ti
pul
subn
ivele
lor,
orbi
talil
or şi
form
a lor
(s, p
, d).
• Să
repr
ezin
te co
mpo
ziţia
atom
ului
(pro
toni
, neu
-tro
ni, e
lectro
ni),
struc
tura
înve
lişur
ilor e
lectro
ni-
ce al
e ato
milo
r elem
ente
lor c
u nu
măr
ul d
e ord
ine
Z =1
-36
din
Siste
mul
per
iodi
c (SP
) prin
form
ula ş
i co
nfigu
raţia
elec
troni
că şi
grafi
că.
• Să
dedu
că d
in co
nfigu
raţia
elec
troni
că va
lenţe
le şi
grad
ele d
e oxi
dare
pos
ibile
ale e
lemen
telo
r din
su
bgru
pele
prin
cipale
.• S
ă di
feren
ţieze
elem
ente
le di
n su
bgru
pele
prin
ci-pa
le şi
secu
ndar
e pe b
aza c
onfig
uraţ
iei el
ectro
nice
.• S
ă ar
gum
entez
e cau
za p
erio
dici t
ăţii
prin
schi
m-
bare
a per
iodi
că a
struc
turii
atom
ilor.
• Să
com
pare
pro
priet
ăţile
per
iodi
ce al
e elem
ente
-lo
r chi
mice
din
subg
rupe
prin
cipale
: a) e
lectro
-ne
gativ
itate
a, pr
oprie
tăţil
e met
alice
şi n
emet
alice
, pr
oprie
tăţil
e de o
xida
nt şi
redu
căto
r (în
subs
tanţ
e sim
ple)
; b) p
ropr
ietăţ
ile ac
idob
azice
ale c
ompu
şi-lo
r lor
(oxi
zi, h
idro
xizi)
. • S
ă ex
empl
ifice
core
laţia
din
tre p
oziţi
a elem
entu
lui
în Si
stem
ul p
erio
dic,
struc
tura
atom
ului
şi p
ropr
i-et
ăţile
lui.
• Să
anal
izeze
schi
mba
rea p
erio
dică
a pr
oprie
tăţi-
lor m
etali
ce al
e sub
stanţ
elor s
impl
e şi a
cidob
azice
ale
subs
tanţ
elor c
ompu
se.
• Să
cara
cteriz
eze e
lemen
tele
chim
ice d
in p
erio
a-de
le I–
IV (s
ubgr
upele
prin
cipale
) în
func
ţie d
e po-
ziţia
lor î
n SP
conf
orm
algo
ritm
ului
.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa L
egii
perio
dicit
ăţii
şi a
Teor
iei st
ruct
urii
atom
ului
pen
tru ex
plica
rea ş
i pr
ogno
zare
a pro
priet
ăţilo
r sub
stanţ
elor.
atom
ului
. Izo
topi
.• S
truct
ura î
nveli
şuri-
lor e
lectro
nice
ale a
to-
milo
r elem
ente
lor p
eri-
oade
lor I
–IV
ale S
P pe
ni
vele
ener
getic
e, su
b-ni
vele,
orb
itali.
• C
onfig
uraţ
iile e
lec-
troni
ce al
e ato
milo
r ele
men
telo
r per
ioad
e-lo
r I–I
V al
e SP,
valen
ţe-
le şi
grad
ele d
e oxi
dare
po
sibile
.• L
egea
per
iodi
cităţ
ii.
• Cau
za p
erio
dicit
ăţii.
Se
nsul
fizic
al le
gii p
e-rio
dicit
ăţii.
• Sch
imba
rea p
erio
di-
că a
prop
rietă
ţilor
ele-
men
telo
r din
subg
ru-
pele
prin
cipale
şi a
com
puşil
or lo
r.• C
arac
teris
tica e
le-m
entu
lui c
him
ic în
fu
ncţie
de p
oziţi
a lui
în
Siste
mul
per
iodi
c.• I
mpo
rtanţ
a Leg
ii pe
-rio
dicit
ăţii.
• Com
para
rea s
truct
urii
atom
ilor d
in ac
eeaş
i gru
pă şi
su
bgru
pă; a
ceea
şi pe
rioad
ă; di
n su
bgru
pa p
rincip
ală şi
se
cund
ară a
une
i gru
pe; c
ompa
rare
a par
ticul
elor e
le-m
enta
re, a
com
poziţ
iei iz
otop
ilor a
unu
i elem
ent.
• Car
acte
rizar
ea el
emen
telo
r chi
mice
din
per
ioad
ele
I–IV
conf
orm
algo
ritm
ului
: 1) s
imbo
lul;
2) n
umăr
ul
de o
rdin
e; 3)
per
ioad
a; 4)
gru
pa, s
ubgr
upa;
5) m
asa
atom
ică re
lativ
ă; 6)
stru
ctur
a ato
mul
ui (s
arcin
a nuc
le-ul
ui, n
umă r
ul d
e pro
toni
, neu
troni
şi el
ectro
ni, r
epar
-tiz
area
elec
troni
lor p
e niv
ele en
erge
tice ş
i sub
nive
le,
confi
gura
ţia el
ectro
nică
); 7)
elec
troni
i de v
alenţ
ă, va
-len
ţele,
gra
dele
de o
xida
re p
osib
ile; 8
) elem
ent s
-, p-
sa
u d;
9) m
etal/
nem
etal;
10)
form
ula,
denu
mire
a sub
-sta
nţei
simpl
e; 11
) for
mul
ele, d
enum
irile
şi ca
ract
erul
ox
idul
ui, h
idro
xidu
lui s
uper
ior (
pent
ru el
emen
tele
s-,
p-);
12) f
orm
ula,
denu
mire
a şi c
arac
teru
l com
pusu
lui
hidr
ogen
at (l
a nem
etale
).• A
ranj
area
elem
ente
lor/
subs
tanţ
elor î
n or
dine
a cre
ş-te
rii/d
escr
eşte
rii p
ropr
ietăţ
ilor p
erio
dice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Ded
ucer
ea p
ropr
ietăţ
ilor s
ubsta
nţei
după
poz
iţia
elem
entu
lui î
n SP
. • C
ompa
rare
a pro
priet
ăţilo
r elem
ente
lor ş
i com
puşi-
lor î
n ba
za le
gită
ţilor
Siste
mul
ui p
erio
dic.
• Rez
olva
rea u
nor p
robl
eme/
situa
ţii-p
robl
emă c
u co
nţin
ut ap
licat
iv.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Ex
perim
ent d
emon
stra
tiv:
• Sch
imba
rea p
erio
dică
a pr
oprie
tăţil
or su
bsta
nţelo
r sim
ple ş
i com
puse
. Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):• E
labor
area
şi pr
ezen
tarea
une
i lucr
ări c
reati
ve, d
e exe
m-
plu,
la te
ma:
„Elem
ente
chim
ice cu
impo
rtanţ
ă vita
lă”.
3. L
egăt
ura c
him
ică ş
i str
uctu
ra su
bsta
nţei
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
legă
tură
chim
ică, l
egăt
ură
cova
lentă
, leg
ătur
ă cov
alent
ă nep
olar
ă, leg
ătur
ă co-
valen
tă p
olar
ă, leg
ătur
ă uni
tară
, dub
lă, tr
iplă,
legă
-tu
ră σ
şi π
, leg
ătur
ă don
or-a
ccep
toar
e (pe
exem
-pl
u N
H4+ );
ioni
, leg
ătur
ă ion
ică, l
egăt
ură m
etali
că,
legăt
ură d
e hid
roge
n; re
ţea c
rista
lină m
olec
ular
ă, at
omică
, ion
ică, m
etali
că.
• Să
mod
eleze
form
area
legă
turil
or ch
imice
: co
valen
te pr
in fo
rmul
e elec
troni
ce şi
form
ule d
e str
uctu
ră; i
onice
prin
form
ule e
lectro
nice
.• S
ă com
pare
: pro
priet
ăţile
atom
ilor ş
i ion
ilor î
n ba
za
confi
gura
ţiei/s
tructu
rii el
ectro
nice
; pro
priet
ăţile
fizice
ale
subs
tanţ
elor c
u di
ferite
tipu
ri de
reţel
e cris
talin
e. • S
ă de
scrie
form
area
legă
turii
don
or-a
ccep
toar
e în
ionu
l de a
mon
iu N
H4+ şi
influ
enţa
ei as
upra
pro
-pr
ietăţ
ilor a
mon
iacu
lui.
• Să
argu
men
teze:
prop
rietă
ţile fi
zice s
pecifi
ce al
e su
bsta
nţelo
r HF,
H2O
, NH
3 (li
chid
) dat
orită
legă
tu-
rii d
e hid
roge
n; p
ostu
latele
Teo
riei a
tom
o-m
olec
u-lar
e în
baza
com
poziţ
iei su
bsta
nţei,
tipu
lui l
egăt
urii
şi a s
truct
urii
chim
ice.
• Să
core
leze p
ropr
ietăţ
ile fi
zice a
le m
etale
lor c
u sp
ecifi
cul l
egăt
urii
şi re
ţelei
crist
aline
met
alice
şi
parti
cular
ităţil
e stru
ctur
ii at
omilo
r met
alelo
r.• S
ă ex
empl
ifice
core
laţia
: com
poziţ
ia su
bsta
nţei
– tip
ul le
gătu
rii ch
imice
– ti
pul r
eţele
i cris
talin
e –
prop
rietă
ţile fi
zice –
util
izare
a.• S
ă ce
rcete
ze ex
perim
enta
l pro
priet
ăţile
fizic
e ale
subs
tanţ
elor c
u di
ferit
e tip
uri d
e leg
ătur
ă chi
mică
.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa T
eorie
i ato
mo-
mol
ecul
a-re
pen
tru în
ţeleg
erea
feno
men
elor l
umii
înco
nju-
răto
are.
• Tip
uri d
e leg
ătur
ă ch
imică
: cov
alent
ă (ne
-po
lară ş
i pol
ară)
, ion
i-că
, met
alică
, de
hid
roge
n.
• Mec
anism
ul d
onor
o-ac
cept
or d
e for
mar
e a
legăt
urii
cova
lente
. • R
eţele
crist
aline
mo-
lecul
are,
atom
ice, i
oni-
ce, m
etali
ce.
• Stru
ctur
a şi p
ropr
i-et
ăţile
subs
tanţ
elor c
u di
ferit
e tip
uri d
e leg
ă-tu
ră ch
imică
.
Exer
ciţii:
• Com
para
rea d
iferit
or ti
puri
de le
gătu
ră ch
imică
du
pă d
iver
se cr
iterii
: prin
cipiu
l de f
orm
are,
tipul
ato-
milo
r, re
ţeau
a cris
talin
ă, pr
oprie
tăţil
e fizic
e ale
sub-
stanţ
elor.
• Mod
elare
a şi c
ompa
rare
a reţ
elelo
r cris
talin
e. • M
odela
rea s
chem
elor d
e for
mar
e: a l
egăt
urii
cova
-len
te p
rin fo
rmul
e elec
troni
ce, f
orm
ule d
e stru
ctu-
ră (H
2, H
al 2, O
2, N
2, C n;
HH
al, H
2O, H
2S, N
H3,
CH4,
CO2,
SiO
2); a
legăt
urii
ioni
ce (m
etale
: gru
pele
I–II/
ne-
met
ale g
rupe
le V
I–V
II) p
rin fo
rmul
e elec
troni
ce.
• Al
cătu
irea c
onfig
uraţ
iei el
ectro
nice
a io
nilo
r (pe
ex
empl
e de N
a+ , Ca2+
, Cl- , S
2-).
• Com
para
rea s
truct
urii
şi pr
oprie
tăţil
or at
omilo
r şi
ioni
lor (
pe ex
empl
e de N
a0 , Na+ ; C
a0 , Ca2+
; Cl0 , C
l- ; S0 , S
2-).
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• A
lcătu
irea f
orm
ulelo
r sub
stanţ
elor c
u o
anum
ită le
-gă
tură
chim
ică/re
ţea c
rista
lină.
• Pro
gnoz
area
pro
priet
ăţilo
r fizic
e ale
subs
tanţ
elor î
n ba
za ti
pulu
i de l
egăt
ură c
him
ică şi
a re
ţelei
crist
aline
.• R
ezol
vare
a uno
r pro
blem
e/sit
uaţii
-pro
blem
ă cu
conţ
inut
aplic
ativ.
Activ
itate
expe
rimen
tală
: Ex
peri
enţa
de l
abor
ator
nr.
1:
Stud
ierea
şi co
mpa
rare
a pro
priet
ăţilo
r fizic
e ale
sub-
stanţ
elor c
u di
ferit
e tip
uri d
e leg
ătur
ă chi
mică
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):• D
educ
erea
/exe
mpl
ifica
rea/
argu
men
tare
a cor
elaţie
i: co
mpo
ziţia
subs
tanţ
ei –
tipul
legă
turii
chim
ice –
tipu
l re
ţelei
crist
aline
– p
ropr
ietăţ
ile fi
zice –
util
izare
a.
14 15
4. S
oluţ
iile.
Diso
ciaţ
ia el
ectr
oliti
că• S
ă de
finea
scă
noţiu
nile:
solu
ţie, s
ubsta
nţă d
izol-
vată
, sol
vent
, dizo
lvar
e, so
luţii
satu
rate
, nes
atur
a-te
, par
tea d
e mas
ă a su
bsta
nţei
dizo
lvat
e, de
nsita
tea
solu
ţiei,
conc
entra
ţia m
olar
ă, pH
.• S
ă ex
plice
: prin
cipiil
e de b
ază a
le te
oriei
diso
ci-aţ
iei el
ectro
litice
(TD
E); n
oţiu
nile
de so
lubi
litat
e, ele
ctro
lit, n
eelec
trolit
, elec
trolit
tare
, elec
trolit
de
tărie
med
ie, el
ectro
lit sl
ab, g
rad
de d
isocie
re, a
cid,
bază
, sar
e, ba
zicita
tea a
cidul
ui, s
are a
cidă,
pH, r
e-ac
ţia d
e neu
traliz
are,
hidr
oliza
săru
rilor
(în
lum
ina
TDE)
.• S
ă de
ducă
algo
ritm
ii de
rezo
lvar
e a p
robl
emelo
r cu
aplic
area
noţ
iuni
lor:
parte
a de m
asă a
subs
tan-
ţei d
izolv
ate ş
i con
cent
raţia
mol
ară.
• Să
aplic
e alg
oritm
ul d
e rez
olva
re a
prob
lemei
pent
ru p
regă
tirea
solu
ţiei î
n pr
actic
ă.• S
ă arg
umen
teze:
impo
rtanţ
a sol
uţiil
or în
med
icină
, în
agric
ultu
ră, în
pro
cese
le vi
tale
etc.;
cond
iţiile
de-
curg
erii
reac
ţiilo
r de s
chim
b io
nic;
depe
nden
ţa m
e-di
ului
solu
ţiei d
e com
poziţ
ia să
rii d
izolva
te, im
por-
tanţ
a hid
roliz
ei; ca
ract
erul
reve
rsib
il al
reac
ţiilo
r de
neut
raliz
are î
n fu
ncţie
de t
ăria
acid
ului
şi a
baze
i.• S
ă com
pare
pro
cesu
l de d
izolva
re în
apă a
subs
tan-
ţelor
cu d
iferit
e tip
uri d
e leg
ături
chim
ice: c
u di
sper
-sa
rea p
înă l
a mol
ecul
e; pî
nă la
ioni
(diso
ciere
a).
• Să m
odele
ze p
rin ec
uaţii
diso
ciere
a aciz
ilor,
baze
lor,
a săr
urilo
r neu
tre şi
acid
e; a e
lectro
liţilo
r tar
i şi s
labi.
• Să
inter
prete
ze: d
isocie
rea a
cizilo
r, ba
ze lo
r, a s
ă-ru
rilor
neu
tre şi
acid
e în
func
ţie d
e ion
ii ob
ţinuţ
i în
solu
ţie şi
tăria
elec
trolit
ului
; diso
ciere
a ape
i şi
form
area
med
iulu
i neu
tru, a
cid, b
azic
în so
luţii
ap
oase
.
• Diz
olva
rea.
Solu
ţiile.
So
lubi
litat
ea su
bsta
nţe-
lor î
n ap
ă.• M
etod
e can
titat
ive d
e ex
prim
are a
com
pozi
-ţie
i sol
uţiil
or. P
arte
a de
mas
ă a su
bsta
nţei
di-
zolv
ate î
n so
luţie
. Con
-ce
ntra
ţia m
olar
ă. • C
alcu
le pe
baz
a ecu
a-ţii
lor c
him
ice c
u pa
rti-
cipar
ea so
luţii
lor.
• Teo
ria d
isoci
aţie
i ele
ctro
litic
e.• D
isoci
erea
apei
. Me-
diul
de r
eacţ
ie, p
H.
• Int
erac
ţiuni
în so
lu-
ţiile
de el
ectro
liţi:
pro-
prie
tăţil
e chi
mic
e ale
aciz
ilor,
baze
lor,
săru
-ril
or.
• Rea
cţia
de n
eutra
liza-
re. H
idro
liza s
ărur
ilor.
Impo
rtanţ
a hid
roliz
ei.
• Pro
blem
e de c
alcul
pe
baza
ecua
ţiilo
r rea
cţi-
ilor,
dacă
una
din
sub-
stanţ
ele re
acta
nte e
ste
în ex
ces.
Exer
ciţii:
• Alcă
tuire
a ecu
aţiil
or re
acţii
lor d
e diso
ciere
a ac
izi-
lor,
baze
lor,
a săr
urilo
r neu
tre şi
acid
e; a e
lectro
liţilo
r ta
ri şi
slabi
.• C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r chi
mice
gene
rale
ale
acizi
lor,
baze
lor,
săru
rilor
prin
ecua
ţiile
mol
ecul
are
(EM
), io
nice
com
plet
e (EI
C) şi
ioni
ce re
duse
(EIR
).• C
ompa
rare
a pro
cesu
lui d
e dizo
lvar
e cu
cel d
e diso
-cie
re.
• Com
para
rea e
cuaţ
iilor
de d
isocie
re a
acizi
lor,
baze
-lo
r şi a
săru
rilor
.• R
ealiz
area
tran
sform
ărilo
r chi
mice
(în
baza
reac
ţii-
lor d
e sch
imb
ioni
c).
• Ded
ucer
ea m
etod
elor d
e obţ
iner
e şi t
rans
form
are a
co
mpu
şilor
anor
gani
ci în
baz
a rea
cţiil
or io
nice
.• P
rogn
ozar
ea m
ediu
lui s
oluţ
iei ap
oase
în fu
ncţie
de
com
poziţ
ia să
rii d
izolv
ate.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
e în
baza
core
laţiil
or în
tre p
arte
a de m
asă a
su
bsta
nţei
dizo
lvat
e, m
asă/
volu
mul
solu
ţiei,
dens
ita-
tea s
oluţ
iei, c
once
ntra
ţia m
olar
ă.• D
eter
min
area
păr
ţii d
e mas
ă a su
bsta
nţei
dizo
lvat
e în
solu
ţie în
urm
a adă
ugăr
ii su
bsta
nţei/
apei
la o
solu
-ţie
cu o
anum
ită p
arte
de m
asă a
subs
tanţ
ei di
zolv
ate.
• Calc
ule p
e baz
a ecu
aţiil
or ch
imice
, cun
oscîn
d m
asa/
volu
mul
solu
ţiei,
parte
a de m
asă s
au co
ncen
traţia
m
olar
ă a su
bsta
nţei
dizo
lvat
e. • D
eter
min
area
prin
calcu
le în
baz
a ecu
aţiil
or ch
imi-
ce a
părţi
i de m
asă/
conc
entra
ţiei m
olar
e a su
bsta
nţei
în so
luţie
. • P
robl
eme d
e calc
ul p
e baz
a ecu
aţiil
or re
acţii
lor,
dacă
una
din
subs
tanţ
ele re
acta
nte e
ste în
exce
s.
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal r
eacţ
ia m
ediu
lui d
ife-
ritor
solu
ţii (i
nclu
siv d
e săr
uri (
hidr
oliza
)).• S
ă ca
racte
rizez
e pro
priet
ăţile
chim
ice al
e aciz
ilor,
baze
lor,
săru
rilor
prin
ecua
ţiile
mol
ecul
are (
EM),
ioni
ce co
m pl
ete (
EIC)
şi io
nice
redu
se (E
IR).
• Să
aplic
e ecu
aţiil
e ion
ice la
ded
ucer
ea m
etod
e-lo
r de o
bţin
ere ş
i tra
nsfo
rmar
e a co
mpu
şilor
an-
orga
nici.
• Să
exem
plifi
ce im
porta
nţa r
eacţ
iilor
de s
chim
b io
nic.
• Să
extra
polez
e alg
oritm
ul re
zolvă
rii p
robl
emelo
r pe
baz
a ecu
aţiil
or ch
imice
la in
tera
cţiu
ni în
solu
ţii
(cu
aplic
area
noţ
iuni
lor d
e par
te d
e mas
ă a su
b-sta
nţei
dizo
lvate
şi co
ncen
traţie
mol
ară a
solu
ţiei).
• Să
rezo
lve p
robl
eme d
e calc
ul p
e baz
a ecu
aţiil
or
reac
ţiilo
r, da
că u
na d
in su
bsta
nţele
reac
tant
e este
în
exce
s.• S
ă ela
bore
ze al
gorit
mi d
e rez
olva
re a
prob
leme-
lor e
xper
imen
tale,
să re
alize
ze ac
tivită
ţile e
xper
i-m
enta
le pl
anifi
cate
, res
pect
înd
tehn
ica se
curit
ăţii.
• Rez
olva
rea u
nor p
robl
eme/
situa
ţii-p
robl
emă c
u co
nţin
ut ap
licat
iv.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 1:
Pre
para
rea s
oluţ
iilor
cu o
an
umită
par
te d
e mas
ă nec
esar
e pen
tru la
bora
toru
l de
chim
ie.
Expe
rienţ
a de l
abor
ator
nr.
2: D
eter
min
area
pH
-ulu
i dife
ritor
solu
ţii ap
oase
cu aj
utor
ul in
dica
to-
rulu
i uni
vers
al.Ex
perie
nţa d
e lab
orat
or n
r. 3:
Hid
roliz
a săr
urilo
r.Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 2:
Pro
blem
ele ex
perim
enta
le la
tem
a „D
isocia
ţia el
ectro
litică
”.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):• E
ficien
ţa m
edica
men
tulu
i în
form
ă de p
astil
ă, em
ul-
sie, s
uspe
nsie,
solu
ţie (i
njec
ţii, p
icură
toar
e).
• Ese
u: „S
oluţ
ii în
activ
itate
a cot
idia
nă”.
• Exa
min
area
expe
rimen
tală
a car
acte
rulu
i acid
oba-
zic al
uno
r sub
stanţ
e util
izate
în vi
aţa c
otid
iană
(oţe
t, so
dă, l
apte
, apă
carb
ogaz
oasă
etc.)
.
5. P
roce
sele
de o
xido
redu
cere
• Să e
xem
plific
e noţ
iuni
le: gr
ad d
e oxi
dare
, oxi
dant
, re
ducă
tor,
redu
cere
, oxi
dare
, rea
cţii
de o
xido
redu
-ce
re (R
OR)
, ecu
aţii
elect
roni
ce, b
ilanţ
elec
troni
c. • S
ă ap
lice m
etod
a bila
nţul
ui el
ectro
nic p
entru
sta
bilir
ea co
eficie
nţilo
r în
ecua
ţiile
reac
ţiilo
r de
oxid
ored
ucer
e a co
mpu
şilor
anor
gani
ci.• S
ă apr
eciez
e dom
eniil
e de a
plica
re p
ract
ică a
pro-
cese
lor d
e oxi
dore
duce
re (R
OR)
şi im
porta
nţa l
or.
• Să
deter
min
e, ut
ilizîn
d Se
ria te
nsiu
nii m
etale
lor,
posib
ilita
tea r
eacţ
iilor
din
tre m
etale
şi ap
ă, ac
izi,
săru
ri.
• Rea
cţii
de o
xido
redu
-ce
re. U
tiliza
rea p
ract
ică
a RO
R şi
impo
rtanţ
a lor
.• M
etod
a bila
nţul
ui
elect
ro ni
c.• S
eria
tens
iuni
i met
a-lel
or.
• Cor
oziu
nea m
etale
lor.
Met
odele
de c
omba
tere
a c
oroz
iuni
i.
Exer
ciţii:
• Sta
bilir
ea: g
rade
lor d
e oxi
dare
în co
mpu
şi, a
agen
-ţil
or o
xida
nţi ş
i red
ucăt
ori,
a pro
cese
lor d
e oxi
dare
şi
de re
duce
re.
• Apl
icare
a met
odei
bilan
ţulu
i elec
troni
c.• A
plica
rea s
eriei
tens
iuni
i met
alelo
r pen
tru d
edu-
cere
a pos
ibili
tăţii
reac
ţiilo
r din
tre m
etale
şi so
luţii
le ap
oase
de a
cizi ş
i săr
uri.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r: • P
robl
eme/
situa
ţii-p
robl
emă c
u co
nţin
ut ap
licat
iv p
e ba
za re
acţii
lor d
e oxi
dore
duce
re.
16 17
• Să
expl
ice co
roziu
nea ş
i met
odele
de p
rote
cţie
a m
etale
lor î
mpo
triva
coro
ziuni
i în
baza
pro
cese
-lo
r de o
xido
redu
cere
; elec
troliz
a ca p
roce
s de o
xi-
dore
duce
re (p
rin ec
uaţii
le su
mar
e de e
lectro
liză a
to
pitu
rilor
şi so
luţii
lor d
e NaC
l, KC
l); im
porta
nţa
elect
roliz
ei.
• Elec
troliz
a. Ut
iliza
rea
elect
roliz
ei.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: • E
xam
inar
ea p
ieselo
r şi/s
au a
mos
trelo
r din
met
ale şi
ali
aje în
core
laţie
cu p
roce
sul d
e cor
oziu
ne.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în gr
up):
• Inv
estig
area
influ
enţe
i aer
ului
, ape
i, să
ruril
or şi
a ap
ei să
rate
asup
ra co
roziu
nii fi
erul
ui.
6. N
emet
alel
e• S
ă de
ducă
legă
tura
cauz
ă–efe
ct di
ntre
: loc
ul n
e-m
etalu
lui î
n SP
, stru
ctur
a ato
mul
ui, t
ipul
legă
turii
ch
imice
în su
bsta
nţă s
impl
ă, tip
ul re
ţelei
crist
a-lin
e, pr
oprie
tăţil
e fizic
e, ca
ract
erul
chim
ic, u
tili-
zare
a.• S
ă ap
recie
ze ro
lul b
iolo
gic a
l nem
etale
lor.
• Să
com
pare
: nem
etalel
e – m
etod
ele d
e obţ
iner
e, pr
oprie
tăţil
e chi
mice
gene
rale
(rea
cţiil
e cu
met
ale
şi ne
met
ale),
utili
zare
a sub
stanţ
elor s
impl
e; co
m-
puşii
hid
roge
naţi
ai n
emeta
lelor
– n
omen
clatu
ra,
struc
tura
, pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice, o
bţin
e-re
a, ut
iliza
rea,
rolu
l bio
logi
c.• S
ă dife
renţ
ieze o
xizii
nem
etale
lor d
upă t
ip (a
cid,
nesa
lin),
prop
rietă
ţi fiz
ice, u
tiliza
re, a
cţiu
ne n
ociv
ă.• S
ă co
relez
e răs
pînd
irea î
n na
tură
a ne
met
alulu
i cu
met
odele
de o
bţin
ere î
n in
dustr
ie şi
în la
bo-
rato
r; tip
ul şi
util
izare
a oxi
dulu
i nem
etalu
lui c
u pr
oprie
tăţil
e lui
chim
ice.
• Să
dedu
că u
tiliza
rea n
emet
alelo
r în
func
ţie d
e pr
oprie
tăţil
e lor
spec
ifice
(a cl
orul
ui –
inte
racţ
i-un
ea cu
apa,
alcali
ile, h
aloge
nuril
e met
alelo
r; a
oxig
enul
ui –
reac
ţii d
e ard
ere;
a hid
roge
nulu
i şi
carb
onul
ui –
redu
cere
a met
alelo
r din
oxi
zi).
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal o
bţin
erea
, pro
priet
ăţi-
le fiz
ice şi
chim
ice al
e oxi
genu
lui,
hidr
ogen
u-
• Car
acte
ristic
a gen
eral
ă a n
emet
alelo
r.• S
truct
ura ş
i pro
prie-
tăţil
e nem
etale
lor (
clor,
oxig
en, h
idro
gen,
sulf,
az
ot, c
arbo
n).
Elem
ente
le ch
imice
din
sis
tem
ele b
iolo
gice
.O
bţin
erea
şi p
ropr
ietă-
ţile c
him
ice al
e nem
e-ta
lelor
.• C
ompu
şii h
idro
gena
ţi ai
nem
etale
lor:
nom
en-
clatu
ra, s
truct
ura,
pro-
priet
ăţile
fi zic
e şi c
hi-
mice
(int
erac
ţiune
a cu
oxig
en, a
pă, a
cizi,
baze
); ob
ţiner
ea, u
tiliza
rea,
ro-
lul b
iolo
gic (
HCl
, H2S
, N
H3,
CH4).
• Oxi
zii n
emet
alelo
r: cla
sifica
rea,
nom
encla
-tu
ra, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice
şi ch
imice
, obţ
iner
ea,
utili
zare
a.
Exer
ciţii
:• C
ompa
rare
a nem
etale
lor ş
i com
puşil
or lo
r hid
roge
-na
ţi du
pă ro
lul b
iolo
gic,
utili
zare
a, ob
ţiner
ea, p
ropr
ie-tă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
.• C
arac
teriz
area
obţ
iner
ii şi
a pro
prie
tăţil
or ch
imice
ge
nera
le al
e aciz
ilor,
săru
rilor
prin
ecua
ţiile
mol
e-cu
lare (
EM),
ioni
ce co
mpl
ete (
EIC)
şi io
nice
redu
se
(EIR
).• D
educ
erea
legă
turii
gene
tice d
intre
clas
ele d
e com
-pu
şi an
orga
nici
ai ne
met
alelo
r, ut
ilizîn
d pr
oprie
tăţil
e lo
r chi
mice
şi m
etod
ele d
e obţ
iner
e.• E
labor
area
sche
melo
r de r
eper
pen
tru ex
empl
ifica
-re
a rea
cţiil
or ac
izilo
r azo
tic şi
sulfu
ric cu
met
alele
şi ne
met
alele.
• Apl
icare
a met
odei
bila
nţul
ui el
ectro
nic p
entr
u m
odela
rea p
ropr
ietă
ţilor
chim
ice s
peci
fice a
le ac
i-du
lui s
ulfu
ric co
ncen
trat
şi al
e aci
dulu
i azo
tic co
n-ce
ntra
t şi d
iluat
.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rim
ent d
emon
stra
tiv:
• Obţ
iner
ea am
onia
culu
i şi a
clor
urii
de h
idro
gen,
id
entifi
care
a şi a
rgum
enta
rea p
ropr
ietă
ţilor
lor.
• Rea
cţiil
e de i
dent
ifica
re a
anio
nilo
r: SO
42-, P
O43-
, CO
32-/ H
CO3- , N
O3- , C
l- şi ca
tonu
lui N
H4+ .
lui,
oxid
ului
de c
arbo
n (IV
), co
nfor
m in
struc
ţiu-
nii l
ucră
rii p
ract
ice.
• Să
argu
men
teze:
prop
rietă
ţile g
ener
ale al
e aciz
i-lo
r oxi
gena
ţi în
baz
a TD
E; p
ropr
ietăţ
ile ch
imice
ge
nera
le, o
bţin
erea
săru
rilor
neu
tre p
e baz
a leg
ă-tu
rilor
gene
tice,
prin
ecua
ţii m
olec
ular
e, io
nice
; im
porta
nţa s
ărur
ilor î
n vi
aţa o
mul
ui.
• Să
exem
plifi
ce: p
ropr
ietăţ
ile sp
e cifi
ce al
e acid
u-lu
i sul
furic
conc
entra
t, ale
acid
ului
azot
ic co
ncen
-tra
t şi d
iluat
(int
erac
ţiune
a cu
Mg,
Zn, C
u, A
g, C)
în b
aza e
cuaţ
iilor
reac
ţiilo
r de o
xido
redu
cere
; pr
oprie
tăţil
e chi
mice
spe c
ifice
ale s
ărur
ilor a
cide,
obţin
erea
, im
porta
nţa l
or.
• Să
cara
cteriz
eze o
bţin
erea
şi u
tiliza
rea a
cizilo
r ox
igen
aţi.
• Să
stabi
leasc
ă co
rela
ţia: o
xizi
acizi
, aciz
i – ag
enţi
polu
anţi
– pl
oi ac
ide –
pro
tecţ
ia m
ediu
lui –
im-
pact
gene
ral/p
erso
nal.
• Să
rezo
lve p
robl
eme e
xper
imen
tale
şi de
calcu
l la
tem
a „N
emet
alele”
.• S
ă pr
opun
ă re
acţii
le de
iden
tifica
re al
e ani
onilo
r în
baz
a pro
priet
ăţilo
r chi
mice
ale a
cizilo
r şi a
le să
ruril
or st
udiat
e.• S
ă m
odele
ze si
tuaţ
ii de
util
izare
a ne
met
alelo
r şi
a com
puşil
or lo
r în
activ
itate
a cot
idia
nă.
• Aciz
ii ox
igen
aţi (
acid
ul
azot
ic, ac
idul
sulfu
ric,
acid
ul fo
sforic
).O
bţin
erea
şi u
tiliza
rea
lor.
Cara
cter
istica
pro
-pr
ietăţ
ilor c
him
ice ge
-ne
rale
(HN
O3,
H2S
O4,
H3P
O4)
şi sp
ecifi
ce (a
cid
azot
ic, ac
id su
lfuric
).• S
ărur
ile ac
izilo
r oxi
-ge
naţi
şi ne
oxig
enaţ
i (c
loru
ri, su
lfuri,
sulfa
ţi,
azot
aţi,
fosfa
ţi, ca
rbo-
naţi,
hid
roge
noca
rbon
aţi
(NaH
CO3,
Ca(H
CO3) 2):
pr
oprie
tăţil
e chi
mice
, ob
ţiner
ea, u
tiliza
rea.
• Rea
cţiil
e de i
dent
ifi-
care
a an
ioni
lor a
cizi-
lor (
SO42-
, PO
43-, C
O32-
/ H
CO3- , N
O3- , C
l- ) şi c
ati-
onul
ui N
H4+ .
• Leg
ătur
a gen
etică
a ne
-m
etale
lor ş
i a co
mpu
şi-lo
r lor
.
Expe
rien
ţa d
e lab
orat
or n
r. 4:
Rea
cţiil
e de i
dent
ifica
-re
a an
ioni
lor:
SO42-
, PO
43-, C
O32-
/ HCO
3- , Cl- şi
catio
-nu
lui N
H4+ .
Lucr
area
pra
ctic
ă nr.
3: O
bţin
erea
şi p
ropr
ietăţ
ile n
e-m
etale
lor (
a oxi
ge nu
lui ş
i a h
idro
genu
lui).
Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 4:
Obţ
iner
ea şi
pro
priet
ăţile
ox
idul
ui d
e car
bon
(IV).
Lucr
area
pra
ctic
ă nr.
5: N
emet
alele.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• D
eter
min
area
mas
ei/vo
lum
ului
subs
tanţ
elor î
n ba
za
ecua
ţiilo
r rea
cţiil
or ca
re re
flect
ă pro
priet
ăţile
chim
ice
şi ob
ţiner
ea n
emet
alelo
r şi a
com
puşil
or lo
r.• C
alcul
e în
baza
tran
sform
ărilo
r con
secu
tive î
n ba
za
legăt
urilo
r gen
etice
ale n
emet
alelo
r.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):• S
ituaţ
ii-pr
oblem
e cu
conţ
inut
aplic
ativ
la te
ma:
„Ne-
met
alele”
.• E
vide
nţier
ea p
ropr
ietăţ
ilor c
arac
teris
tice a
le co
mpu
-şil
or n
emet
alelo
r util
izaţi
în vi
aţa c
otid
iană
.• E
labor
area
„paş
apor
tulu
i” un
ei su
bsta
nţe/
clase
de
com
puşi
anor
gani
ci.• S
tudi
ul d
e caz
: tra
nsfo
rmăr
ile re
cipro
ce al
e car
bo-
naţil
or şi
hid
roca
rbon
aţilo
r în
natu
ră şi
în vi
aţa c
oti-
dian
ă.• E
xam
inar
ea p
robl
emelo
r de p
olua
re a
med
iulu
i în
baza
sche
mei:
oxizi
aciz
i – a
genţ
i de p
oluar
e – p
rotec
-ţia
med
iulu
i.7.
Met
alel
e• S
ă apr
eciez
e rol
ul bi
olog
ic al
elem
entel
or m
etali
ce.
• Să
exem
plifi
ce le
gătu
ra ca
uză–
efec
t: ut
iliza
rea
met
alel
or şi
stru
ctur
a at
omul
ui, t
ipul
legă
tu-
rii ch
imic
e, tip
ul re
ţele
i cris
talin
e, pr
oprie
tăţi-
le fi
zice
.
• Car
acte
ristic
a gen
erală
a m
etale
lor.
Met
odele
ge-
nera
le de
obţ
iner
e. Pr
o-pr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mice
ge
nera
le (in
tera
cţiu
nea
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea c
orela
ţiei c
ompo
ziţia
– p
ropr
ietăţ
ile –
ut
iliza
rea
met
alelo
r şi a
com
puşil
or lo
r.• D
emon
strar
ea le
gătu
rii ge
netic
e din
tre cl
asele
de
com
puşi
ai m
etale
lor p
rin ec
uaţii
chim
ice.
18 19
• Să
argu
men
teze:
core
laţia
din
tre lo
cul m
etalu
lui
în SP
şi ca
ract
erul
(met
alic/
amfo
ter)
, act
ivita
tea
met
alulu
i şi a
com
puşil
or lu
i; av
anta
jele u
tiliză
rii
aliaje
lor (
a fon
tei,
oţelu
lui,
dura
lum
iniu
lui).
• S
ă ca
racte
rizez
e: pr
oprie
tăţil
e chi
mice
gene
rale
ale m
etale
lor î
n ba
za SP
, ale
Serie
i ten
siuni
i met
ale-
lor ş
i leg
ătur
ilor g
enet
ice (i
nter
acţiu
nea c
u ne
me-
talel
e, ap
a, ac
izii,
solu
ţiile
de să
ruri)
; am
fote
ritat
ea
alum
iniu
lui.
• Să
core
leze a
ctiv
itate
a chi
mică
a m
etale
lor,
răs-
pînd
irea l
or în
nat
ură ş
i met
odele
gene
rale
de o
bţi-
nere
şi d
e pro
tecţ
ie îm
potri
va co
roziu
nii.
• Să
dedu
că, p
e baz
a leg
ătur
ilor g
enet
ice, p
ropr
ie-tă
ţile c
him
ice, m
etod
ele ge
nera
le de
obţ
iner
e a o
xi-
zilor
şi h
idro
xizil
or m
etale
lor,
amfo
terit
atea
oxi
du-
lui ş
i hid
roxi
dulu
i de a
lum
iniu
.• S
ă id
entifi
ce ca
tioni
i uno
r met
ale.
• Să
rezo
lve p
robl
eme e
xper
imen
tale
şi de
calcu
l la
tem
a „M
etale
le”.
• Să
apre
cieze
dife
rite a
spec
te al
e util
izării
met
ale-
lor ş
i a co
mpu
şilor
lor:
ca el
emen
te vi
tale
şi no
cive;
ca m
ater
iale
indu
stria
le im
porta
nte ş
i sur
se d
e po-
luar
e etc
.
cu n
emet
alele,
apa,
aci-
zii, s
ărur
ile).
• Elem
ente
met
alice
di
n sis
tem
ele b
iolo
gice
.• C
oroz
iune
a met
ale-
lor.
Met
odele
de c
om-
bate
re a
coro
ziuni
i.• A
liajel
e, ut
iliza
rea l
or.
• Oxi
zii şi
hid
roxi
zii
met
alelo
r: pr
oprie
tăţil
e, m
etod
ele ge
nera
le de
ob
ţiner
e, ră
spîn
dire
a în
natu
ră, u
tiliza
rea.
• Am
foter
itatea
alum
i-ni
ului
şi a
com
puşil
or lu
i.• R
eacţ
iile d
e ide
ntifi
-ca
re a
catio
nilo
r met
a-lel
or (B
a2+, C
a2+, A
l3+,
Fe2+
, Fe3+
, Cu2+
, Ag+ ,
Pb2+
).• L
egăt
ura g
enet
ică a
met
alelo
r şi a
com
pu-
şilor
lor.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r: • R
ezol
vare
a pro
blem
elor/
situa
ţiilo
r-pr
oblem
ă cu
conţ
inut
aplic
ativ
la te
ma „
Met
alele”
.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
• Stu
dier
ea ex
perim
enta
lă a p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice ge
-ne
rale
ale b
azelo
r, să
ruril
or şi
expl
icare
a lor
prin
ecu-
aţiil
e mol
ecul
are (
EM),
ioni
ce co
mpl
ete (
EIC)
şi io
ni-
ce re
duse
(EIR
).Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 6:
Met
alele.
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: • I
dent
ifica
rea u
nor c
atio
ni ai
met
alelo
r.• F
amili
ariza
rea c
u m
ostre
de m
iner
ale, m
etale
şi al
i-aje
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):• E
vide
nţier
ea p
ropr
ietăţ
ilor c
arac
teris
tice a
le co
mpu
-şil
or m
etale
lor u
tiliza
ţi în
viaţ
a cot
idia
nă.
• Elab
orar
ea „p
aşap
ortu
lui”
unei
subs
tanţ
e/cla
se d
e co
mpu
şi an
orga
nici.
8. Im
port
anţa
şi ro
lul s
ubst
anţe
lor a
norg
anic
e pen
tru
viaţ
a şi s
ănăt
atea
om
ului
• Să
argu
men
teze
legă
tura
gene
tică d
intre
clas
ele
de co
mpu
şi an
orga
nici
prin
alcă
tuire
a şi r
ealiz
a-re
a tra
nsfo
rmăr
ilor c
him
ice;
impo
rtan
ţa şi
rolu
l su
bsta
nţelo
r ano
rgan
ice p
entr
u vi
aţa ş
i săn
ătat
ea
omul
ui.
• Să
rezo
lve ex
erciţ
ii şi
prob
leme c
ombi
nate
la
curs
ul d
e chi
mie
anor
gani
că.
• Să
elabo
reze
lucr
ări d
e tip
crea
tiv la
chim
ie, în
m
od in
divi
dual
şi în
colab
orar
e.
• Leg
ătur
a gen
etică
di
ntre
clas
ele d
e com
-pu
şi an
orga
nici.
• Im
porta
nţa ş
i rol
ul
subs
tanţ
elor a
norg
ani-
ce/te
hnol
ogiil
or p
en-
tru vi
aţa ş
i săn
ătat
ea
omul
ui.
• Pro
tecţ
ia m
ediu
lui.
Exer
ciţii:
• Al
cătu
irea/
com
plet
area
/reali
zare
a tra
nsfo
rmăr
i-lo
r chi
mice
în b
aza l
egăt
urii
gene
tice d
intre
clas
ele d
e co
mpu
şi an
orga
nici.
Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Rez
olva
rea e
xerc
iţiilo
r şi p
robl
emelo
r com
bina
te
(pro
blem
e de c
alcul
, situ
aţii-
prob
leme,
studi
u de
caz
etc.)
.
• Să
apre
cieze
impo
rtanţ
a stu
dier
ii ch
imiei
anor
ga-
nice
, rea
lizar
ea o
biec
tivelo
r per
sona
le la
chim
ie.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
• Evi
denţ
ierea
uno
r car
acte
ristic
i, a u
nor p
ropr
ietăţ
i ale
subs
tanţ
elor a
norg
anice
în b
aza e
xper
imen
tulu
i ch
imic.
Activ
itate
crea
tivă:
• Elab
orar
ea u
nui p
roiec
t eco
logi
c.
Pro
filu
l re
al.
Cla
sa a
Xi-a
. Chi
mia
org
anic
ă
2 or
e pe
săpt
ămîn
ăRe
part
izar
ea o
relo
r (re
com
anda
tă)
Nr.
tem
eiTe
ma
Tota
l ore
Din
ele
6833
273
5Pr
edar
e–în
văţa
reRe
zolv
area
pro
ble-
mel
or, e
xers
area
Lucr
ări
prac
tice
Eval
uare
su
mat
ivă
1.Ba
zele
teor
etic
e ale
chim
iei o
rgan
ice
63
32.
Hid
roca
rbur
ile
3317
112
32.
1.H
idro
carb
urile
satu
rate
(alca
nii,
ciclo
alcan
ii). H
aloge
no-
deriv
aţii
alcan
ilor
126
41
1
2.2.
Hid
roca
rbur
ile n
esat
urat
e (alc
hene
le, al
chin
ele, a
lcadi
e-ne
le)12
64
11
2.3.
Hid
roca
rbur
ile ar
omat
ice (a
rene
le)5
32
2.4.
Surs
ele n
atur
ale d
e hid
roca
rbur
i şi p
relu
crar
ea lo
r4
21
13.
Der
ivaţ
ii fu
ncţio
nali
ai h
idro
carb
urilo
r25
139
12
3.1.
Alco
olii,
feno
lii, a
min
ele11
64
13.
2.Co
mpu
şii ca
rbon
ilici:
alde
hide
le şi
ceto
nele
53
23.
3.Ac
izii c
arbo
xilic
i şi e
sterii
94
31
1Re
capi
tula
re
44
20 21
Subc
ompe
tenţ
eEl
eva/
elevu
l va
fi ca
pabi
lă/ca
pabi
l:Co
nţin
utur
iAc
tivită
ţi de
învă
ţare
–eva
luar
e (r
ecom
anda
te)
1. B
azel
e teo
retic
e ale
chim
iei o
rgan
ice
• Să
desc
rie o
biec
tul d
e stu
diu
al ch
imiei
org
a-ni
ce, c
ăile
de o
bţin
ere a
com
puşil
or o
rgan
ici,
surs
ele d
e mat
erie
orga
nică
.• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: su
bsta
nţă o
rgan
ică, e
le-m
ente
org
anog
ene,
izom
er, i
zom
erie,
stru
ctur
ă ch
imică
, den
sitat
ea re
lativ
ă a ga
zelo
r, fo
rmul
ă br
ută,
cate
ne ca
rbon
ice, h
idro
carb
uri s
atur
ate
şi ne
satu
rate
.• S
ă ca
racte
rizez
e car
bonu
l dup
ă loc
ul în
SP:
tipul
elem
entu
lui,
confi
gura
ţia el
ectro
nică
, va-
lenţe
pos
ibile
, for
mar
ea le
gătu
rilor
chim
ice ca
r-bo
n–ca
rbon
(uni
tare
, dub
le, tr
iple)
, car
bon–
hi-
drog
en.
• Să
alcă
tuia
scă
form
ulele
de s
truct
ură d
esfă
-şu
rate
şi se
mid
esfă
şura
te (C
H4,
C 2H6,
C 3H8,
C 4H10
, C2H
4, C 2H
2) sp
ecifi
cînd
tipul
hid
roca
r-bu
rii (s
atur
ată/
nesa
tura
tă).
• Să
resp
ecte
regu
lile d
e sec
urita
te în
tim
pul l
u-cr
ului
cu su
bsta
nţele
org
anice
.• S
ă ap
lice p
rincip
iile t
eorie
i stru
ctur
ii ch
imice
: la
alcăt
uire
a for
mul
elor d
e stru
ctur
ă; la
expl
ica-
rea f
enom
enul
ui iz
omer
iei (p
e exe
mpl
ul C
4H10
).• S
ă de
ducă
cauz
ele d
iver
sităţ
ii co
mpu
şilor
or-
gani
ci.• S
ă re
zolve
pro
blem
e: în
baz
a cor
elaţie
i den
sita-
tea r
elativ
ă a ga
zelo
r–m
asa m
olar
ă/m
olec
ular
ă re
lativ
ă; de
det
erm
inar
e a co
mpo
ziţiei
subs
tan-
ţei o
rgan
ice d
upă p
ărţil
e de m
asă a
le ele
men
te-
lor/
prod
uşii
de ar
dere
.
• Obi
ectu
l de s
tudi
u al
chim
iei o
rgan
ice.
• Sub
stanţ
e org
anice
: pro
veni
enţa
, spe
ci-fic
ul co
mpo
ziţiei
(elem
ente
org
anog
ene,
exist
enţa
mai
mul
tor s
ubsta
nţe c
u ac
e-ea
şi fo
rmul
ă mol
ecul
ară)
. Div
ersit
atea
co
mpu
şilor
org
anici
, căi
le de
obţ
iner
e (d
in su
rse n
atur
ale, p
rin si
ntez
a chi
mi-
că).
Surs
e de m
ater
ie or
gani
că p
e plan
eta
noas
tră.
• Teo
ria st
ruct
urii
chim
ice a
com
puşi-
lor o
rgan
ici şi
impo
rtanţ
a ei.
Izom
eria
. Iz
omer
i.• S
truct
ura e
lectro
nică
a at
omul
ui d
e ca
rbon
, tet
rava
lenţa
lui.
Form
area
legă
-tu
rilor
cova
lente
uni
tare
, dub
le şi
tripl
e.• C
aten
e car
boni
ce (l
inia
re, r
amifi
cate
, cic
lice,
acicl
ice).
Form
ule d
e stru
ctur
ă (d
esfă
şura
te şi
sem
ides
făşu
rate
). N
oţiu
ni
de h
idro
carb
uri s
atur
ate ş
i nes
atur
ate.
• Sta
bilir
ea co
mpo
ziţiei
subs
tanţ
ei or
ga-
nice
(for
mul
ă bru
tă, f
orm
ulă m
olec
u-lar
ă):
a) d
upă d
ensit
atea
relat
ivă ş
i păr
ţile d
e m
asă a
le ele
men
telo
r; b)
dup
ă den
sitat
ea
relat
ivă ş
i pro
duşii
de a
rder
e.• I
mpo
rtanţ
a chi
miei
org
anice
.
Exer
ciţii:
• Alcă
tuire
a for
mul
elor d
e stru
ctur
ă de
sfăşu
rate
şi se
mid
esfă
şura
te p
entru
hi
droc
arbu
ri sa
tura
te şi
nes
atur
ate.
• Com
para
rea c
ompu
şilor
org
anici
cu
cei a
norg
anici
.• M
odela
rea c
aten
elor c
arbo
nice
lini
are,
ram
ifica
te, c
iclice
, acic
lice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• D
eter
min
area
mas
ei m
olec
ular
e rela
-tiv
e/m
asei
mol
are d
upă d
ensit
atea
rela-
tivă a
gazu
lui ş
i inv
ers.
• Sta
bilir
ea co
mpo
ziţiei
cant
itativ
e a
subs
tanţ
ei or
gani
ce d
upă d
ensit
atea
re-
lativ
ă şi p
ărţil
e de m
asă a
le ele
men
telo
r; pr
oduş
ii de
arde
re.
Instr
ucta
j: Re
spec
tare
a teh
nicii
secu
rită-
ţii în
labo
rato
rul ş
colar
de c
him
ie. Sp
eci-
ficul
lucr
ului
cu su
bsta
nţele
orga
nice
.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: • A
rder
ea co
mpu
şilor
org
anici
(alco
ol
etili
c, pa
rafin
ă, ce
lulo
ză).
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al în
gr
up):
• Elab
orar
ea u
nei s
chem
e de c
ompa
rare
a c
ompu
şilor
org
anici
cu ce
i ano
rgan
ici.
• Să
argu
men
teze n
eces
itate
a stu
dier
ii co
mpu
-şil
or o
rgan
ici în
core
laţie
cu ră
spîn
dire
a lor
în
natu
ră, c
u ro
lul l
or b
iolo
gic.
2. H
idro
carb
urile
2.1.
Hid
roca
rbur
ile sa
tura
te (a
lcan
ii şi
cicl
oalc
anii)
. Hal
ogen
oder
ivaţ
ii al
cani
lor
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le: al
cani
, for
mul
ă gen
e-ra
lă, se
rie o
mol
oagă
, dife
renţ
ă de o
mol
ogie;
re-
acţii
de s
ubsti
tuţie
, elim
inar
e, ha
loge
node
rivaţ
i, cic
loalc
ani.
• Să
difer
enţie
ze: o
mol
ogii
şi izo
mer
ii.• S
ă ex
plice
: izo
mer
ie de
cate
nă, g
rupe
alch
il (r
adica
l), h
ibrid
izare
, orb
ital h
ibrid
, ese
nţa h
i-br
idiză
rii sp
3 şi in
fluen
ţa ei
asup
ra fo
rmei
spa-
ţiale
a met
anul
ui şi
a om
olog
ilor l
ui; m
odul
de
scin
dare
a leg
ătur
ilor.
• Să d
escrie
alca
nii: c
ompo
ziţia,
seria
omolo
agă,
de-
num
irea,
tipul
legă
turil
or ch
imice
, izom
erii d
e cate
-nă
, pro
priet
ăţile
fizice
şi ch
imice
, răs
pînd
irea î
n na
-tu
ră şi
obţin
erea
/extra
gere
a din
surse
natu
rale.
• Să
exem
plifi
ce cl
asifi
care
a halo
geno
deriv
aţilo
r, tip
urile
izom
eriei
şi n
omen
clatu
ra si
stem
atică
, pr
oprie
tăţil
e fizic
e şi c
him
ice, o
bţin
erea
din
al-
cani
, util
izare
a.• S
ă car
acter
izeze
com
poziţ
ia, st
ructu
ra, p
ropr
i-et
ăţile
fizice
şi ch
imice
, meto
dele
de o
bţin
ere ş
i ut
iliza
rea c
icloh
exan
ului
în co
mpa
raţie
cu al
cani
i.• S
ă co
relez
e pro
priet
ăţile
alca
nilo
r cu
utili
zare
a lo
r în
calit
ate d
e com
busti
bil ş
i de m
ater
ie pr
i-m
ă chi
mică
.• S
ă ap
lice p
rincip
iile n
omen
clatu
rii si
stem
atice
la
alcăt
uire
a for
mul
ei de
stru
ctur
ă dup
ă den
u-m
ire şi
inve
rs.
• Alca
nii –
hid
roca
rbur
i sat
urat
e acic
li-ce
: defi
niţia
, com
poziţ
ia, f
orm
ula g
ene-
rală,
seria
om
oloa
gă (n
(C)≤
10),
omo-
logi
, den
umire
a. Ră
spîn
dire
a în
natu
ră.
Prop
rietă
ţile fi
zice.
• Stru
ctur
a met
anul
ui şi
a om
olog
ilor l
ui.
Hib
ridiza
rea s
p3 . Leg
ătur
ile ch
imice
în
alcan
i (σ,
C-C
, C-H
): sta
bilit
atea
, orie
n-ta
rea î
n sp
aţiu
, for
ma z
igza
g a m
olec
u-lel
or. M
odul
de s
cinda
re. G
rupe
le alc
hil
(rad
icali)
: com
poziţ
ie, d
enum
ire. I
zom
e-rie
de c
aten
ă a al
cani
lor.
Prin
cipiil
e no-
men
clatu
rii si
stem
atice
.Pr
oprie
tăţil
e chi
mice
ale a
lcani
lor:
reac
ţii d
e sub
stitu
ţie (c
loru
rare
); eli
min
are
(deh
idro
gena
re);
oxid
are t
otală
(ard
ere)
. Pi
roliz
a met
anul
ui. U
tiliza
rea a
lcani
lor.
• Halo
geno
deriv
aţii
alcan
ilor.
Clas
ifi-
care
a lor
în: m
ono-
, di-,
trih
aloge
no-
deriv
aţi;
cloru
ri, b
rom
uri.
Izom
eria
şi
nom
encla
tura
siste
mat
ică. P
ropr
ietăţ
ile
fizice
şi ch
imice
ale m
onoh
aloge
noalc
a-ni
lor:
reac
ţii cu
met
alele
activ
e, ap
a, al-
calii
le (s
oluţ
ii ap
oase
şi al
cool
ice).
Obţ
i-ne
rea d
in al
cani
.Ut
iliza
rea î
n ca
litat
e de d
izolv
anţi,
agen
ţi fri
gorifi
ci, m
edica
men
te.
Exer
ciţii:
• Cor
elare
a com
poziţ
iei a
lcanu
lui,
ha-
loge
noal
canu
lui,
ciclo
alca
nulu
i cu
tipul
izo
mer
iei,
izom
eri p
osib
ili, f
orm
ulele
lo
r de s
truc
tură
, den
umire
a (şi
inve
rs).
• Car
acte
rizar
ea p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice
ale al
cani
lor,
halo
geno
alcan
ilor,
ciclo
al-ca
nilo
r prin
ecua
ţii ch
imice
(prin
for-
mul
e de s
truct
ură ş
i mol
ecul
are)
.• D
educ
erea
legă
turii
gene
tice d
intre
al-
cani
, halo
geno
alcan
i, cic
loalc
ani.
• Rea
lizar
ea sc
hem
elor d
e tra
nsfo
rmăr
i ch
imice
în b
aza l
egăt
urii
gene
tice.
• Com
para
rea a
lcani
lor,
ciclo
alcan
i-lo
r, ha
loge
noalc
anilo
r dup
ă com
poziţ
ie,
struc
tură
, pro
priet
ăţi,
utili
zare
.• C
orela
rea p
ropr
ietăţ
ilor a
lcani
lor,
ci-clo
alcan
ilor,
halo
geno
alcan
ilor c
u ut
ili-
zare
a lor
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Ca
lcule
în b
aza t
rans
form
ărilo
r chi
-m
ice al
e alca
nilo
r, cic
loalc
anilo
r, ha
lo-
geno
alcan
ilor.
• Det
erm
inar
ea fo
rmul
ei m
olec
ular
e du
pă d
ensit
atea
relat
ivă ş
i for
mul
a ge-
nera
lă.
22 23
• Să
iden
tifice
expe
rimen
tal c
arbo
nul,
hidr
oge-
nul ş
i clo
rul î
n co
mpu
şii o
rgan
ici, r
espe
ctîn
d cu
pr
ecizi
e ins
trucţ
iuni
le de
lucr
u şi
oper
aţiil
e ex-
perim
enta
le.• S
ă sta
bilea
scă
legăt
uri g
enet
ice în
tre al
cani
, ci-
cloalc
ani ş
i halo
geno
deriv
aţi.
• Să
rezo
lve p
robl
eme î
n ba
za p
ropr
ietăţ
ilor c
hi-
mice
şi tr
ansfo
rmăr
ilor r
ecip
roce
ale a
lcani
lor,
ciclo
alcan
ilor ş
i hali
geno
deriv
aţilo
r.
• Cicl
oalca
nii:
defin
iţie,
form
ula g
ener
a-lă,
nom
encla
tură
. Cicl
oalca
nii h
exaa
to-
mici
: stru
ctur
a, hi
brid
izare
a sp3 , r
ăspî
n-di
rea î
n na
tură
. Met
ode d
e obţ
iner
e: di
n su
rse n
atur
ale (p
etro
l); ci
cliza
rea a
lcani
-lo
r (C 6H
14, C
7H16
). Pr
oprie
tăţil
e chi
mice
ale
ciclo
hexa
nulu
i: re
acţia
de s
ubsti
tuţie
(c
loru
rare
a), d
e deh
idro
gena
re cu
for-
mar
e de b
enze
n, ar
dere
a. Ut
iliza
rea c
i-clo
alcan
ilor î
n ca
litat
e de c
ombu
stibi
l şi
mat
erie
prim
ă în
sinte
za o
rgan
ică.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:• L
ucra
rea p
ract
ică n
r. 1:
Iden
tifica
rea
carb
o nul
ui, h
idro
genu
lui ş
i a h
aloge
ni-
lor î
n co
mpu
şii o
rgan
ici.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în
grup
):• E
labor
area
sche
melo
r util
izării
com
pu-
şilor
stud
iaţi ş
i a p
rodu
şilor
pe b
aza l
or.
• Elab
orar
ea u
nui e
seu:
„Ava
ntaje
le şi
deza
vant
ajele
utili
zării
alca
nilo
r ca
com
busti
bili”
.2.
2. H
idro
carb
urile
nes
atur
ate (
alch
enel
e, al
cadi
enel
e, al
chin
ele)
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le: al
chen
ă, alc
adien
ă, alc
hină
, mon
omer
, pol
imer
, rea
cţia
de p
olim
e-riz
are.
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
a) iz
omer
de p
oziţi
e, de
fu
ncţiu
ne, r
eacţ
ia d
e adi
ţie, p
robă
de i
dent
ifica
-re
, cau
ciuc,
vulca
niza
re; b
) hib
ridiza
rea s
p2 (e
te-
nă),
sp (e
tină)
; infl
uenţ
a lor
asup
ra st
ruct
urii,
fo
rmei
spaţ
iale
a leg
ătur
ilor σ
şi π
, a re
activ
ită-
ţii; c
) reg
ula l
ui M
arko
vnik
ov.
• Să
core
leze f
orm
ulele
gene
rale
ale h
idro
car-
buril
or n
esat
urat
e cu
form
ulele
mol
ecul
are,
form
ulele
de s
truct
ură a
le izo
mer
ilor p
osib
ili,
denu
miri
le lo
r (co
nfor
m n
omen
clatu
rii si
ste-
mat
ice) ş
i tip
urile
de i
zom
erie
posib
ile (d
e cat
e-nă
, de p
oziţi
e, de
func
ţiune
).• S
ă sta
bilea
scă
legăt
ura
cauz
ă–efe
ct di
ntre
co
mpo
ziţia
hid
roca
rbur
ii, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice,
tipul
legă
turii
chim
ice (σ
, π),
posib
ilita
tea r
eac-
ţiilo
r de s
ubsti
tuţie
/adi
ţie/p
olim
eriza
re, m
etod
e de
iden
tifica
re.
• Hid
roca
rbur
i nes
atur
ate.
• Alch
enele
, alca
dien
ele, a
lchin
ele: d
efi-
niţia
, com
poziţ
ia, f
orm
ula g
ener
ală,
se-
ria o
mol
oagă
, stru
ctur
a, tip
ul le
gătu
rilor
ch
imice
(σ, π
), tip
ul d
e hib
ridiza
re (s
p2 , sp
). Ti
puril
e de i
zom
erie:
de c
aten
ă, de
po
ziţie,
de f
uncţ
iune
. N
omen
clatu
ra si
stem
atică
.• M
etod
ele d
e obţ
iner
e a:
– alc
hene
lor:
dehi
drog
enar
ea al
cani
lor,
desh
idra
tare
a alco
olilo
r, tra
tare
a der
iva-
ţilor
mon
ohalo
gena
ţi cu
baz
a alca
lină î
n so
luţie
alco
olică
şi a
deriv
aţilo
r dih
alo-
gena
ţi (v
icina
li cu
Zn)
;–
alcad
ienelo
r: de
hidr
ogen
area
alch
ene-
lor s
au a
alcan
ilor;
– alc
hine
lor (
pe ex
empl
ul et
inei)
: piro
li-za
met
anul
ui, t
rata
rea c
u ap
ă a ca
rbur
ii de
calci
u.
Exer
ciţii:
• Cor
elare
a com
poziţ
iei h
idro
carb
uri-
lor c
u tip
ul iz
omer
iei, i
zom
eri p
osib
ili,
form
ulele
lor d
e stru
ctur
ă, de
num
irile
(şi i
nver
s).
• Mod
elar
ea p
ropr
ietă
ţilor
chim
ice ş
i m
etod
elor
de o
bţin
ere a
hid
roca
rbur
i-lo
r nes
atur
ate p
rin ec
uaţii
le re
acţii
lor.
• Com
para
rea a
lchen
elor,
alchi
nelo
r şi a
alc
adien
elor (
diag
ram
a Ven
n).
• Sta
bilir
ea le
gătu
rii ge
netic
e din
tre cl
ase
de h
idro
carb
uri s
atur
ate ş
i nes
atur
ate.
• Elab
orar
ea/re
aliza
rea s
chem
elor d
e tra
nsfo
rmăr
i în
baza
legă
turil
or ge
ne-
tice.
• Cor
elare
a pro
priet
ăţilo
r hid
roca
rbur
i-lo
r nes
atur
ate c
u ut
iliza
rea l
or.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• D
eter
min
area
form
ulei
mol
ecul
are a
su
bsta
nţei.
• Să
prez
inte
obţin
erea
, pro
priet
ăţile
chim
ice al
e alc
hene
lor,
alcad
ienelo
r şi a
lchin
elor p
rin ec
ua-
ţii ch
imice
în co
relar
e cu
utili
zare
a lor
.• S
ă co
mpa
re ca
uciu
cul n
atur
al, b
utad
ienic
şi izo
pren
ic, vu
lcani
zat ş
i nev
ulca
niza
t dup
ă com
-po
ziţie,
obţ
iner
e, pr
oprie
tăţi
fizice
şi u
tiliza
re.
• Să
dedu
că ec
uaţii
le re
acţii
lor d
e obţ
iner
e a al
-ch
enelo
r, alc
adien
elor,
alchi
nelo
r din
sche
ma
legăt
urilo
r gen
etice
core
spun
zăto
are.
• Să
apre
cieze
influ
enţa
com
puşil
or p
olim
erici
şi
a cau
ciucu
rilor
asup
ra ca
lităţ
ii vi
eţii
şi a m
e-di
ului
.• S
ă re
zolve
pro
blem
e pe b
aza p
ropr
ietăţ
ilor,
met
odelo
r de o
bţin
ere,
a leg
ătur
ii ge
netic
e din
-tre
clas
ele d
e sub
stanţ
e org
anice
stud
iate.
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal o
bţin
erea
eten
ei şi
prop
rietă
ţile e
i fizic
e şi c
him
ice.
• Pro
priet
ăţile
chim
ice al
e:–
alche
nelo
r: ad
iţia l
a dub
la leg
ătur
ă a
H2,
X 2 (X
= Cl
, Br)
, HX,
H2O
(reg
ula l
ui
Mar
kovn
ikov
); po
limer
izare
a; ar
dere
a, ox
idar
ea et
enei
cu so
luţie
de K
MnO
4 (m
ediu
neu
tru);
– alc
adien
elor:
polim
eriza
rea b
utad
ienei
şi a i
zopr
enul
ui;
– alc
hine
lor:
reac
ţia d
e adi
ţie a
hidr
oge-
nulu
i, ha
loge
nilo
r, ap
ei, h
idro
halo
genu
-ril
or; o
xida
rea t
otală
(ard
erea
); tri
mer
i-za
rea e
tinei.
• Util
izare
a alch
enelo
r, alc
adien
elor,
al-ch
inelo
r. Re
acţii
de i
dent
ifica
re a
hidr
o-ca
rbur
ilor n
esat
urat
e.• C
auciu
cul n
atur
al, b
utad
ienic
şi izo
-pr
enic,
stru
ctur
a, ob
ţiner
ea, p
ropr
ietăţ
i-le,
util
izare
a, vu
lcani
zare
a cau
ciucu
lui.
• Leg
ătur
a gen
etică
din
tre al
cani
, alch
e-ne
, alca
dien
e, alc
hine
.
• Rez
olva
rea p
robl
emelo
r/sit
uaţii
lor-
prob
lemă c
u co
nţin
ut ap
licat
iv.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:• L
ucra
rea p
ract
ică n
r. 2:
Obţ
iner
ea
eten
ei şi
studi
erea
pro
priet
ăţilo
r ei.
• Fam
iliar
izare
a cu
mos
tre d
e pol
ietile
-nă
, pol
ipro
pilen
ă, ca
uciu
curi.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în
grup
):• M
odela
rea s
ituaţ
iilor
pen
tru d
educ
e-re
a car
acte
rulu
i nes
atur
at al
com
puşil
or.
• Ana
liza a
mba
lajelo
r din
plas
tic (c
om-
poziţ
ia, m
arca
jul,
prop
rietă
ţile fi
zice)
.• E
labor
area
unu
i ese
u: „A
cces
ibili
tate
a po
limer
ilor ş
i pro
blem
a rec
iclăr
ii lo
r”.
2.3.
Hid
roca
rbur
ile ar
omat
ice (
aren
ele)
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le de
aren
e/hi
droc
arbu
ri ar
omat
ice.
• Să
desc
rie b
enze
nul c
onfo
rm al
gorit
mul
ui:
com
poziţ
ia, s
tabi
litat
ea n
ucleu
lui b
enze
nic,
struc
tura
mol
ecul
ei du
pă K
ekul
e, hi
brid
izare
a sp
2 , obţ
iner
ea, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice,
chim
ice şi
ut
iliza
rea.
• Să
stabi
leasc
ă leg
ătur
a ca
uză–
efect
dint
re
struc
tura
ben
zenu
lui ş
i pro
priet
ăţile
lui c
him
i-ce
(în
com
para
ţie cu
hid
roca
rbur
ile sa
tura
te şi
ne
satu
rate
).
• Ben
zenu
l: co
mpo
ziţia
, stru
ctur
a mol
e-cu
lei d
e ben
zen
după
Kek
ule,
hibr
idiza
-re
a sp2 , s
ta bi
litat
ea n
ucleu
lui b
enze
nic l
a ac
ţiune
a sol
uţiil
or d
e Br 2 ş
i KM
nO4,
for-
mul
a gen
erală
a ar
enelo
r. Pr
oprie
tăţil
e fiz
ice şi
chim
ice (r
eacţ
iile d
e sub
stitu
ţie
– ni
trare
, halo
gena
re; d
e adi
ţie –
hid
ro-
gena
re, c
loru
rare
; ard
ere)
. • S
urse
nat
urale
şi m
etod
e de o
bţin
ere
(din
alca
ni, c
icloa
lcani
şi et
ină)
, util
iza-
rea.
Exer
ciţii:
• Com
para
rea:
benz
enul
ui cu
hid
roca
r-bu
ri sa
tura
te şi
nesa
tura
te (c
ompo
ziţie,
str
uctu
ră, p
ropr
ietăţ
i, tra
nsfo
rmăr
i);a i
nelu
lui b
enze
nic ş
i a le
gătu
rii π
(tip
ul
şi nu
măr
ul o
rbita
lelor
elec
troni
ce, s
ta-
bilit
ate)
.• M
odela
rea,
com
para
rea p
ropr
ietăţ
ilor
chim
ice, a
obţ
iner
ii be
nzen
ului
, tol
ue-
nulu
i prin
ecua
ţii ch
imice
; elab
orar
ea/
reali
zare
a sch
emelo
r de t
rans
form
ări î
n ba
za le
gătu
rii ge
netic
e.
24 25
• Să
expl
ice ac
tivita
tea s
porit
ă a to
luen
ului
în
reac
ţiile
chim
ice co
mpa
rativ
cu ce
a a b
enze
nu-
lui p
e baz
a infl
uenţ
ei re
cipro
ce a
grup
elor C
H3-
şi C 6H
5-.• S
ă pr
opun
ă m
etod
e de o
bţin
ere a
ben
zenu
lui
şi to
luen
ului
pe b
aza p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice al
e alc
anilo
r, cic
loalc
anilo
r, alc
hine
lor.
• Să
apre
cieze
obţ
iner
ea şi
util
izare
a exp
lozib
ili-
lor î
n sc
opur
i paş
nice
.• S
ă re
zolve
exer
ciţii
şi pr
oblem
e pe b
aza p
ropr
i-et
ăţilo
r, ob
ţiner
ii, sc
hem
ei leg
ătur
ii ge
netic
e a
hidr
ocar
buril
or.
• Tol
uenu
l ca o
mol
og al
ben
zenu
lui.
Stru
ctur
a. In
fluen
ţa re
cipro
că în
mol
e-cu
la de
tolu
en. P
ropr
ietăţ
ile lu
i chi
mice
: re
acţii
le de
subs
tituţ
ie (n
itrar
e şi h
aloge
-na
re în
nuc
leu) ş
i util
izare
a lor
. Sur
se n
a-tu
rale
şi m
etod
e de o
bţin
ere (
din
alcan
i, cic
loalc
ani).
• Leg
ătur
a gen
etică
din
tre al
cani
, alch
e-ne
, alch
ine,
ciclo
alcan
i şi a
rene
.
• Cor
elare
a pro
priet
ăţilo
r hid
roca
rbur
i-lo
r aro
mat
ice cu
util
izare
a lor
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Pro
blem
e de c
alcul
în b
aza e
cuaţ
iilor
re
acţii
lor c
u pa
rticip
area
aren
elor.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în
grup
):D
ezba
teri:
Exp
loziv
ii, im
pact
ul p
oziti
v/ne
gativ
.
2.4.
Sur
sele
nat
ural
e de h
idro
carb
uri ş
i pre
lucr
area
lor
• Să
com
pare
surs
ele n
atur
ale d
e hid
roca
rbur
i du
pă: o
rigin
e, ră
spîn
dire
în n
atur
ă, pr
oprie
tăţi
fizice
, com
poziţ
ie, p
rincip
ii de
pre
lucr
are,
uti-
lizar
e.• S
ă co
relez
e pro
priet
ăţile
pro
duşil
or d
e pre
lu-
crar
e a p
etro
lulu
i cu
dom
eniil
e de u
tiliza
re în
ca
litat
e de c
ombu
stibi
l (di
ferit
e tip
uri d
e tra
ns-
port,
ener
getic
ă).
• Să
expl
ice p
riorit
atea
util
izării
pro
duse
lor p
e-tro
liere
ca su
rsă d
e mat
erie
prim
ă chi
mică
.• S
ă ar
gum
entez
e im
porta
nţa:
a) tr
ansfo
rmă-
rilor
alca
n –
ciclo
alcan
– ar
enă p
entru
măr
i-re
a cifr
ei oc
tani
ce a
benz
inei;
b) p
roce
sulu
i de
crac
are.
• Să
evid
enţie
ze p
robl
emele
ecol
ogice
pro
voca
-te
de p
relu
crar
ea şi
util
izare
a gaz
elor n
atur
ale, a
pe
trolu
lui ş
i căr
bune
lui p
ropu
nînd
solu
ţii p
en-
tru p
rote
cţia
med
iulu
i de d
eşeu
rile r
espe
ctiv
e.
• Gaz
ul n
atur
al, p
etro
lul,
cărb
unele
, ori-
gine
a, re
giun
ile m
ai bo
gate
de p
e glo
bul
păm
înte
sc, d
omen
iile d
e util
izare
, pro
-pr
ietăţ
ile fi
zice.
• Pet
rolu
l – u
n am
este
c de h
idro
carb
uri
acicl
ice, c
iclice
(sat
urat
e) şi
arom
atice
.• F
racţ
iile d
istilă
rii p
etro
lulu
i: ben
zina,
li-gr
oina
, gaz
ul la
mpa
nt, m
otor
ina,
păcu
ra.
• Cifr
a oct
anică
– ca
lifica
tiv al
ben
zinei.
Cr
acar
ea (s
chem
atic)
. Pro
duşii
de c
raca
-re
: hid
roca
rbur
i sat
urat
e şi n
esat
urat
e.• U
tiliza
rea e
ficien
tă a
deşe
urilo
r (gu
-dr
onul
).• O
crot
irea m
ediu
lui d
e pol
uanţ
ii fo
r-m
aţi î
n ur
ma p
relu
crăr
ii şi
folo
sirii
ga-
zulu
i nat
ural,
pet
rolu
lui ş
i căr
buni
lor.
Exer
ciţii:
• Car
acte
rizar
ea d
iferit
or su
rse d
e ob-
ţiner
e a h
idro
carb
urilo
r (co
mpo
ziţie,
pr
elucr
are,
trans
form
are,
valo
are e
ner-
getic
ă).
• Exp
licar
ea im
pact
ului
agen
ţilor
pol
u-an
ţi or
gani
ci as
upra
med
iulu
i, su
rse d
e po
luar
e, m
ăsur
i de p
rote
cţie.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• D
eter
min
area
form
ulei
chim
ice.
• Calc
ule p
e baz
a ecu
aţiil
or re
acţii
lor.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în
grup
):• S
ituaţ
ie-pr
oblem
ă: ec
olog
ia şi
obţ
ine-
rea,
prelu
crar
ea, u
tiliza
rea p
rodu
selo
r pe
trolie
re.
• Elab
orar
ea es
eulu
i: „A
vant
ajele
şi de
z-av
anta
jele l
ipse
i ind
ustri
ei pe
troch
imice
în
Rep
ublic
a Mol
dova
”.
3. D
eriv
aţii
func
ţiona
li ai
hid
roca
rbur
ilor
3.1.
Alc
oolii
, fen
olii,
amin
ele
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le de
grup
ă fun
cţio
nală,
alc
ool,
alcoo
l mon
o- şi
pol
ihid
roxi
lic, e
ter,
fe-
nol,
amin
ă, re
acţia
de d
eshi
drat
are.
• Să
core
leze f
orm
ula g
ener
ală a
alcan
olilo
r mo-
nohi
drox
ilici
satu
raţi
cu fo
rmul
ele m
olec
ular
e şi
de st
ruct
ură a
le izo
mer
ilor p
osib
ili, d
enum
i-ril
e lor
, tip
urile
de i
zom
erie
(de c
aten
ă, de
po-
ziţie,
de f
uncţ
iune
); co
mpo
ziţia
alch
ilam
inelo
r n(
C)≤3
cu iz
omer
i pos
ibili
, den
umire
a lor
şi ti
-pu
l (pr
imar
, sec
unda
r, te
rţiar
).• S
ă ex
plice
influ
enţa
legă
turii
de h
idro
gen
asu-
pra p
ropr
ietăţ
ilor fi
zice s
pecifi
ce al
e alco
olilo
r.• S
ă ex
empl
ifice
met
odele
de o
bţin
ere a
alco
oli-
lor,
prop
rietă
ţile l
or fi
zice ş
i chi
mice
; cor
elaţia
co
mpo
ziţia
–pro
priet
ăţi–
utili
zare
; im
porta
nţa
alcoo
lilor
met
ilic ş
i etil
ic, ca
ract
erul
lor n
ociv
pe
ntru
sănă
tate
. • S
ă ca
racte
rizez
e com
poziţ
ia al
cool
ilor p
olih
i-dr
oxili
ci, n
omen
clatu
ra is
toric
ă şi s
istem
atică
, m
etod
ele d
e obţ
iner
e, pr
oprie
tăţil
e fizic
e şi c
hi-
mice
; ide
ntifi
care
a, co
relaţ
ia d
intre
pro
priet
ăţi
şi ut
iliza
re.
• Să
prez
inte
prin
sche
me c
orela
ţia d
intre
hid
ro-
carb
uri ş
i der
ivaţ
ii lo
r fun
cţio
nali.
• S
ă de
scrie
feno
lul: c
ompo
ziţia,
stru
ctur
a, in
flu-
enţa
recip
rocă
a gr
upei
OH
şi a
nucle
ului
ben
-ze
nic î
n m
olec
ulă,
obţin
erea
, pro
priet
ăţile
fizic
e şi
chim
ice, i
dent
ifica
rea ş
i util
izare
a.
• Com
puşii
hid
roxi
lici o
rgan
ici, d
efini
ţie,
com
poziţ
ie (R
-OH
), gr
upa f
uncţ
iona
lă O
H, c
lasifi
care
a în
alcoo
li şi
feno
li.
• Alca
nolii
mon
ohid
roxi
lici s
atur
aţi,
defi-
niţia
, for
mul
a gen
erală
, com
poziţ
ia, s
eria
om
oloa
gă (n
(C) ≤
6),
izom
eria
(de c
aten
ă, de
poz
i ţie,
de fu
ncţiu
ne) ş
i nom
encla
tura
sis
tem
atică
. Met
odele
de o
bţin
ere:
1)
reac
ţia d
e adi
ţie a
apei
la alc
hene
; 2)
trat
area
cu al
calii
a de
rivaţ
ilor h
aloge
-na
ţi; 3
) fer
men
tare
a glu
coze
i (et
anol
ul).
Prop
rietă
ţile fi
zice (
legăt
urile
de h
idro
-ge
n) şi
pro
priet
ăţile
chim
ice: r
eacţ
iile c
u m
etale
le alc
aline
, des
hidr
atar
ea (i
nter
-, in
tram
olec
ular
ă), o
xida
rea,
arde
rea.
Me-
tano
lul ş
i eta
nolu
l – u
tiliza
rea,
prop
rietă
-ţil
e fizio
logi
ce n
ociv
e.• A
lcool
ii po
lihid
roxi
lici.
Etile
nglic
olul
. G
licer
olul
. Defi
niţia
, str
uctu
ra, n
omen
-cla
tura
isto
rică ş
i sist
emat
ică.
Met
odele
de
obţ
iner
e din
der
ivaţ
i pol
ihal
ogen
aţi,
prop
rietă
ţile fi
zice
şi ch
imic
e (re
acţii
le cu
Na,
HN
O3).
Iden
tifica
rea c
u hi
drox
id
de cu
pru
(II)
(făr
ă ecu
aţia
reac
ţiei).
Uti-
lizar
ea.
• Fen
olul
. Com
pozi
ţia, s
truc
tura
, in-
fluen
ţa re
cipr
ocă
a gr
upei
OH
şi a
nu-
cleu
lui b
enze
nic.
Obţ
iner
ea d
in c
loro
-be
nzen
.
Exer
ciţii:
• Cor
elare
a com
poziţ
iei d
eriv
aţi-
lor h
idro
carb
urilo
r cu
tipul
izom
eri-
ei, i
zom
eri p
osib
ili, f
orm
ulele
lor d
e str
uctu
ră, o
mol
ogii,
den
umiri
le (ş
i in
vers
).• A
lcătu
irea e
cuaţ
iilor
reac
ţiilo
r de o
b-ţin
ere ş
i de t
rans
form
ări c
him
ice al
e de
rivaţ
ilor d
e hid
roca
rbur
i.• S
tabi
lirea
legă
turii
gene
tice d
intre
hi-
droc
arbu
ri şi
deriv
aţi d
e hid
roca
rbur
i.• C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r fizic
e şi
chim
ice al
e alco
olilo
r, fe
nolu
lui,
ami-
nelo
r în
core
lare c
u ut
iliza
rea l
or.
• Com
para
rea s
truc
turii
, com
poziţ
i-ei
, pro
prie
tăţil
or: a
mon
iacu
lui,
ami-
nelo
r;al
e alco
olilo
r mon
o-, p
olih
idro
xilic
i, al
e fen
olul
ui, b
enze
nulu
i, an
iline
i.• C
orela
rea p
ropr
ietăţ
ilor b
azice
ale
amin
elor c
u str
uctu
ra lo
r, pr
oprie
tăţi-
le or
gano
leptic
e, m
etod
e de î
nlăt
urar
e a m
irosu
lui.
• Ver
ifica
rea c
alită
ţii p
rodu
selo
r pol
i-m
erice
pe b
aza f
enol
ului
.• E
xem
plifi
care
a util
izării
pro
duse
lor
obţin
ute p
e baz
ă de a
lcool
i, fe
nol,
ani-
lină î
n co
relar
e cu
prop
rietă
ţile l
or.
26 27
• Să
exem
plifi
ce se
ria o
mol
oagă
a ald
ehid
elor
n(C)
≤6, o
mol
ogia
şi iz
omer
ia, n
omen
clatu
ra
siste
mat
ică a
aldeh
idelo
r, no
men
clatu
ra is
toric
ă (a
ldeh
ida f
orm
ică şi
acet
ică).
• Să
mod
eleze
prin
sche
me d
e tra
nsfo
rmăr
i le-
gătu
ra ge
netic
ă din
tre al
cani
, alch
ene/
halo
ge-
node
rivaţ
i, alc
ooli,
com
puşi
carb
onili
ci.• S
ă co
mpa
re p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mice
, me-
tode
le de
obţ
iner
e, pr
incip
alele
utili
zări
ale al
-de
hide
lor (
form
ică cu
acet
ică) ş
i ale
aldeh
idelo
r cu
ceto
nele
(pe e
xem
plul
acet
onei)
.• S
ă re
alize
ze ex
perim
enta
l ide
ntifi
care
a ald
e-hi
delo
r.• S
ă re
zolve
exer
ciţii,
sche
me p
robl
emat
izate
, pr
oblem
e în
baza
pro
priet
ăţilo
r, ob
ţiner
ii şi
le-gă
turil
or ge
netic
e din
tre h
idro
carb
uri,
com
puşi
hidr
oxili
ci şi
carb
onili
ci.• S
ă an
alize
ze im
porta
nţa c
ompu
şilor
carb
oni-
lici (
solv
enţi,
cons
erva
nţi,
răşin
i, m
ater
ie pr
imă
chim
ică) ş
i car
acte
rul l
or n
ociv.
tică,
istor
ică (a
ldeh
ida f
orm
ică şi
acet
ică),
izom
eria
(de c
aten
ă şi d
e fun
cţiu
ne).
• Obţ
iner
ea al
dehi
dei a
cetic
e prin
reac
ţia
Kuce
rov ş
i prin
oxi
dare
a eta
nolu
lui.
Obţ
iner
ea ac
eton
ei pr
in o
xida
rea
2-pr
opan
olul
ui.
• Pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice al
e ald
ehi-
delo
r: ad
iţia h
idro
genu
lui l
a leg
ătur
ă du-
blă C
=O (r
educ
ere)
, oxi
dare
a cu
solu
ţia
amon
iaca
lă de
oxi
d de
argi
nt şi
hid
roxi
d de
cupr
u (II
) (id
entifi
care
a), a
rder
ea.
• Pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice al
e ace
to-
nei:
adiţi
a hid
roge
nulu
i la l
egăt
ură d
ublă
C=O
(red
ucer
e), a
rder
ea.
Utili
zare
a ald
ehid
ei fo
rmice
, ace
tice ş
i ale
acet
onei.
• L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
alca
ni, a
lchen
e, alc
ooli
şi co
mpu
şi ca
rbon
ilici.
• Car
acte
rizar
ea şi
com
para
rea p
ropr
i-et
ăţilo
r fizic
e şi c
him
ice al
e ald
ehid
e-
lor ş
i ace
tone
i; ale
alde
hide
lor ş
i alco
o-lil
or (d
iagr
ama V
enn)
.• D
educ
erea
legă
turil
or ge
netic
e; re
a-liz
area
/elab
orar
ea tr
ansfo
rmăr
ilor c
hi-
mice
în b
aza l
or.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
e: pe
baz
a ecu
aţiil
or ch
imice
cu
par
ticip
area
alde
hide
lor ş
i ace
tone
i; pe
baz
a tra
nsfo
rmăr
ilor c
onse
cutiv
e.• D
eter
min
area
form
ulei
mol
ecul
are a
su
bsta
nţei.
Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rien
ţa d
e lab
orat
or n
r. 2:
Re
acţii
de i
dent
ifica
re a
aldeh
idelo
r. • E
xam
inar
ea m
ostre
lor d
e mat
eria
le di
n ră
şini p
e baz
ă de f
enol
şi al
dehi
dă
form
ică.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în
grup
):St
udiu
de c
az: I
nves
tigar
ea ac
ţiuni
i al-
dehi
dei f
orm
ice as
upra
pro
tein
elor.
3.3.
Aci
zii c
arbo
xilic
i şi e
ster
ii• S
ă de
finea
scă
acizi
i car
boxi
lici,
este
rii, r
eacţ
ia
de es
terifi
care
.• S
ă ca
racte
rizez
e aciz
ii alc
anoi
ci co
nfor
m al
go-
ritm
ului
: defi
niţie
, for
mul
ă gen
erală
, spe
cificu
l leg
ătur
ilor c
him
ice în
grup
a CO
OH
, ser
ie om
o-lo
agă (
n(C)
≤6)
, tip
de i
zom
erie,
nom
encla
tură
sis
tem
atică
şi n
omen
clatu
ră is
toric
ă (ac
idul
for-
mic
şi ac
etic)
.
• Aciz
ii m
onoc
arbo
xilic
i sat
uraţ
i (ac
izii
alcan
oici)
: defi
niţia
, gru
pa fu
ncţio
nală
COO
H, f
orm
ula g
ener
ală.
• Ser
ia o
mol
oagă
(n(C
) ≤ 6
). N
omen
cla-
tura
siste
mat
ică, i
storic
ă (ac
idul
form
ic,
acid
ul ac
etic)
. Izo
mer
ia d
e cat
enă ş
i de
func
ţiune
.
Exer
ciţii:
• Alcă
tuire
a for
mul
elor d
e stru
ctur
ă du
pă d
enum
ire şi
inve
rs.
• Cor
elare
a com
poziţ
iei cu
tipu
l izo
-m
eriei
, izo
mer
i pos
ibili
, for
mul
ele d
e str
uctu
ră, d
enum
irile
lor.
• Exa
min
area
met
odelo
r de o
bţin
ere,
a pro
prie
tăţil
or ch
imic
e ale
aciz
ilor
• Să
prez
inte
dom
eniil
e de u
tiliza
re a
com
puşi-
lor o
bţin
uţi d
in fe
nol ş
i mod
alită
ţile d
e ocr
otire
a m
ediu
lui d
e deş
euri
indu
stria
le.• S
ă ela
bore
ze tr
ansfo
rmăr
i chi
mice
pe b
aza
prop
rietă
ţilor
, obţ
iner
ii şi
legăt
urilo
r gen
etice
di
ntre
hid
roca
rbur
i şi d
eriv
aţii
lor f
uncţ
iona
li.
• Să
rezo
lve ex
erciţ
ii, sc
hem
e pro
blem
atiza
te,
prob
leme î
n ba
za le
gătu
rii ge
netic
e din
tre h
i-dr
ocar
buri
şi co
mpu
şi hi
drox
ilici/
amin
e.• S
ă ar
gum
entez
e pro
priet
ăţile
baz
ice al
e am
i-ne
lor î
n ba
za st
ruct
urii
simila
re cu
amon
iacu
l.• S
ă de
ducă
pro
priet
ăţile
chim
ice al
e ani
linei
în
baza
com
para
ţiei c
u alc
hilam
inele
şi cu
feno
lul
(dup
ă com
poziţ
ie, in
fluen
ţă re
cipro
că);
obţin
e-re
a ani
linei
în b
aza c
orela
ţiei b
enze
n–ni
trobe
n-ze
n–an
ilină
. • S
ă re
alize
ze ex
perim
enta
l rea
cţii
de id
entifi
ca-
re a
etan
olul
ui şi
a alc
oolil
or p
olih
idro
xilic
i.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa a
nilin
ei ca
mat
erie
prim
ă pen
tru o
bţin
erea
colo
ranţ
ilor,
prep
arat
e-lo
r med
icina
le.• S
ă pr
omov
eze u
n m
od să
năto
s de v
iaţă î
n ra
-po
rt cu
acţiu
nea fi
ziolo
gică
a alc
oolu
lui e
tilic.
• Să
apre
cieze
influ
enţa
com
puşil
or h
idro
xilic
i şi
a der
ivaţ
ilor l
or as
upra
sănă
tăţii
şi ca
lităţ
ii vi
eţii.
Prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
: rea
cţii
ale
grup
ei O
H (c
arac
ter d
e acid
) – in
tera
cţi-
unea
cu m
etale
le alc
aline
, cu
NaO
H, r
e-ac
ţia d
e cul
oare
cu F
eCl 3
(pro
ba d
e ide
n-tifi
care
fără
ecua
ţia re
acţie
i); re
acţii
ale
nucle
ului
ben
zeni
c (su
bstit
uţie
în p
oziţi
-ile
2, 4
, 6) –
nitr
are,
brom
urar
e. Ut
iliza
-re
a fen
olul
ui. S
urse
de p
olua
re şi
pro
tecţ
ia
med
iulu
i.• C
ompu
şi or
gani
ci cu
azot
. Am
ine:
com
-po
ziţie,
stru
ctur
ă, cla
sifica
re, g
rupă
amin
ă. • A
lchila
min
ele (n
(C)≤
3): n
omen
clatu
ra,
izom
eria
, stru
ctur
a elec
troni
că, o
bţin
erea
di
n ha
loge
node
rivaţ
i; pr
oprie
tăţil
e fizic
e şi
chim
ice co
mpa
rativ
cu am
onia
cul (
re-
acţia
cu ac
izii m
iner
ali, a
pa).
• Ani
lina.
Com
poziţ
ia, s
truct
ura e
lectro
-ni
că, i
nflue
nţa r
ecip
rocă
a gr
upei
NH
2 şi a
nu
cleul
ui b
enze
nic.
Sint
eza a
nilin
ei, re
ac-
ţiile
cu H
Cl, B
r 2. Ut
iliza
rea a
nilin
ei.• L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
: a) a
lcani
, al-
chen
e şi a
lcool
i/am
ine;
b) ar
ene ş
i fen
ol/
anili
nă.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
e în
baza
ecua
ţiilo
r chi
mice
cu
parti
cipar
ea d
eriv
aţilo
r hid
roca
rbur
ilor.
• Pro
blem
e de c
alcul
, situ
aţii-
prob
le-m
ă cu
cara
cter
teor
etic
şi ap
licat
iv.
• Det
erm
inar
ea fo
rmul
ei ch
imice
a su
bsta
nţei.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Ex
peri
enţa
de l
abor
ator
nr.
1: O
xida
-re
a eta
nolu
lui c
u ox
id d
e cup
ru (I
I).
Iden
tifica
rea a
lcool
ilor p
olih
idro
xilic
i cu
hid
roxi
d de
cupr
u (II
).Ex
perim
ent d
emon
stra
tiv:
• Ide
ntifi
care
a fen
olul
ui în
pro
duse
le pe
baz
a lui
(pe e
xem
plul
aspi
rinei)
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
gr
up):
• Dez
bate
rea c
arac
teru
lui p
oziti
v al
utili
zării
alco
olul
ui (î
n m
edici
nă, c
a m
ater
ie pr
imă e
tc.)
şi a c
elui n
egat
iv.• M
odela
rea s
ituaţ
iilor
ce ar
nec
esi-
ta id
entifi
care
a der
ivaţ
ilor h
idro
car-
buril
or.
3.2.
Ald
ehid
ele ş
i cet
onel
e• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: gr
upă c
arbo
nil,
grup
ă al-
dehi
dă, a
ldeh
idă,
ceto
nă.
• Să
prez
inte
com
puşii
carb
onili
ci co
nfor
m al
-go
ritm
ului
: clas
ifica
rea,
struc
tura
, gru
pa fu
ncţi-
onală
, for
mul
a gen
erală
.
• Com
puşii
carb
onili
ci: co
mpo
ziţia
, clas
i-fic
area
în al
dehi
de şi
ceto
ne.
• Ald
ehid
ele: f
orm
ula g
ener
ală,
seria
om
oloa
gă n
(C)≤
6, n
omen
clatu
ra si
stem
a-
Exer
ciţii:
• Cor
elaţia
: com
poziţ
ia co
mpu
sulu
i ca
rbon
ilic –
tipu
l izo
mer
iei –
izom
eri
posib
ili –
form
ulele
de s
truct
ură –
de-
num
irile
(şi i
nver
s).
28 29
• Să
exem
plifi
ce m
etod
ele d
e obţ
iner
e a ac
izilo
r m
onoc
arbo
xilic
i sat
uraţ
i (ac
idul
form
ic şi
ace-
tic),
prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
şi u
tiliza
rea
lor.
• Să
com
pare
pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice al
e ac
izilo
r mon
ocar
boxi
lici s
atur
aţi c
u ce
le ale
aci-
zilor
anor
gani
ci.• S
ă pr
ezin
te pr
in sc
hem
e şi e
cuaţ
ii ch
imice
pr
oprie
tăţil
e chi
mice
ale a
cizilo
r mon
ocar
boxi
-lic
i, pr
oprie
tăţil
e spe
cifice
ale a
cidul
ui fo
rmic
şi ut
iliza
rea l
or.
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal p
ropr
ietăţ
ile ch
imi-
ce al
e acid
ului
acet
ic co
mpa
rativ
cu al
e acid
ului
su
lfuric
/clo
rhid
ric.
• Să
rezo
lve ex
erciţ
ii, sc
hem
e pro
blem
atiza
te,
prob
leme î
n ba
za le
gătu
rilor
gene
tice d
intre
hi-
droc
arbu
ri, co
mpu
şi hi
drox
ilici,
carb
onili
ci şi
carb
oxili
ci.• S
ă dife
renţ
ieze c
ompo
ziţia,
stru
ctur
a, izo
mer
ia şi
nom
encla
tura
este
rilor
şi ac
izilo
r car
boxi
lici.
• Să
stabi
leasc
ă co
rela
ţia d
intre
den
umire
a este
-ru
lui,
com
poziţ
ia lu
i, re
acţia
de o
bţin
ere,
pro-
duşii
obţ
inuţ
i la h
idro
liză.
• Să
dedu
că le
gătu
ra ge
netic
ă din
tre h
idro
car-
buri,
alco
oli,
aldeh
ide,
acizi
şi es
teri.
• Să
argu
men
teze l
egăt
ura c
auză
–efe
ct d
intre
ut
iliza
rea e
steril
or în
calit
ate d
e aro
mat
izato
ri şi
prop
rietă
ţile fi
zice s
pecifi
ce (v
olat
ilita
tea,
miro
-su
l), ră
spîn
dire
a în
natu
ră, s
inte
za lo
r.• S
ă ev
alue
ze cr
itic c
onţin
utul
pro
duse
lor a
li-m
enta
re u
tiliza
te p
entru
a-şi
asig
ura u
n m
od
sănă
tos d
e viaţ
ă.
• Acid
ul fo
rmic
şi ac
etic.
M
etod
e de o
bţin
ere:
din
săru
rile a
cizi-
lor c
arbo
xilic
i, alc
ooli,
alde
hide
. Oxi
dare
a bu
tanu
lui –
met
odă i
ndus
trial
ă de o
bţin
e-re
a ac
idul
ui ac
etic.
Stru
ctur
a. Pr
oprie
tăţil
e fizic
e (leg
ătur
a de
hidr
ogen
) şi p
ropr
ietăţ
ile ch
imice
: ion
iza-
rea,
inte
racţ
iune
a cu
met
alele,
oxi
zii m
e-ta
lelor
, baz
ele, s
ărur
ile ac
izilo
r mai
slabi
şi
alcoo
lii. R
eacţ
ia d
e halo
gena
re a
acid
ului
ac
etic.
Oxi
dare
a acid
ului
form
ic.• U
tiliza
rea a
cizilo
r mon
ocar
boxi
lici (
for-
mic,
acet
ic, st
earic
).• D
efini
ţia es
teril
or. N
omen
clatu
ra lo
r. Iz
omer
ia fu
ncţio
nală
a este
rilor
. Re
acţia
de e
sterifi
care
şi d
e hid
roliz
ă a es
-te
rilor
.Ră
spîn
dire
a în
natu
ră şi
util
izare
a este
-ril
or.
• Leg
ătur
a gen
etică
din
tre h
idro
carb
uri,
alcoo
li, al
dehi
de, a
cizi ş
i este
ri.
carb
oxili
ci şi
este
rilor
prin
ecua
ţii
chim
ice.
• Cor
elare
a pro
priet
ăţilo
r şi u
tiliză
rii
acizi
lor c
arbo
xilic
i şi e
steril
or.
• Com
para
rea s
truct
urii
acizi
lor f
or-
mic
şi ac
etic
şi pr
oprie
tăţil
e lor
. • R
ealiz
area
/elab
orar
ea tr
ansfo
rmăr
i-lo
r chi
mice
în b
aza l
egăt
urilo
r gen
e-tic
e. Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Det
erm
inar
ea fo
rmul
ei ch
imice
prin
ca
lcule
pe b
aza e
cuaţ
iilor
reac
ţiilo
r ch
imice
.• C
alcul
e în
baza
ecua
ţiilo
r rea
cţiil
or,
cu tr
ansfo
rmăr
i con
secu
tive.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 3:
Stud
ierea
co
mpa
rată
a pr
oprie
tăţil
or ch
imice
ale
acid
ului
acet
ic şi
acid
ului
sulfu
ric.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în
grup
):D
ezba
teri:
Ut
iliza
rea e
steril
or în
indu
stria
ali-
men
tară
, cos
met
olog
ie et
c.• E
labor
area
eseu
lui p
rivin
d ut
iliza
rea
este
rilor
şi ac
izilo
r car
boxi
lici.
• Stu
diu
de ca
z: An
aliza
mar
cajel
or d
e pe
pro
duse
alim
enta
re, c
osm
etice
,es
teri
utili
zaţi
(dup
ă den
umire
), fo
r-m
ular
ea co
nclu
ziilo
r. • C
erce
tare
a uno
r car
acte
ristic
i ale
com
puşil
or o
rgan
ici, u
tiliza
ţi în
viaţ
a de
toat
e zile
le.
• Să
expl
ice re
laţia
cauz
ă–efe
ct di
ntre
util
izare
a su
bsta
nţelo
r org
anice
şi co
mpo
ziţia
, stru
ctu-
ra, t
ipul
legă
turii
chim
ice, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i ch
imice
, obţ
iner
ea, i
nflue
nţa l
or as
upra
om
ului
şi
a med
iulu
i.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa s
tudi
erii
chim
iei o
r-ga
nice
şi re
aliza
rea o
biec
tivelo
r la c
him
ie în
cla-
sa a
XI-a
.• S
ă re
zolve
exer
ciţii
şi pr
oblem
e com
bina
te cu
pa
rticip
area
subs
tanţ
elor o
rgan
ice st
udiat
e.• S
ă ap
recie
ze cr
itic r
apor
tul d
intre
ben
eficii
-le
şi ef
ecte
le pr
oduc
erii
şi ut
iliză
rii co
mpu
şilor
or
gani
ci.
Reca
pitu
lare
• Leg
ătur
i cau
ză–e
fect
din
tre u
tiliza
-re
a sub
stanţ
elor o
rgan
ice şi
com
poziţ
ia,
struc
tura
, tip
ul le
gătu
rii ch
imice
, pro
prie-
tăţil
e fizic
e şi c
him
ice, o
bţin
erea
, infl
uenţ
a lo
r asu
pra o
mul
ui şi
a m
ediu
lui.
• Pre
zent
area
şi re
aliza
rea t
rans
form
ă-ril
or în
baz
a leg
ătur
ilor g
enet
ice d
intre
cla
sele
de co
mpu
şi or
gani
ci stu
diaţ
i.• R
ezol
vare
a pro
blem
elor (
de ca
lcul,
situa
ţii-p
robl
emă,
expe
rimen
tale)
în
baza
pro
priet
ăţilo
r şi a
met
odelo
r de
obţin
ere a
hid
roca
rbur
ilor ş
i der
ivaţ
i-lo
r lor
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
gr
up):
• Elab
orar
ea „p
aşap
ortu
lui”
subs
tanţ
ei or
gani
ce/c
lasei
de co
mpu
şi or
gani
ci.• P
reze
ntar
ea p
orto
foliu
lui l
a chi
mie.
30 31
Pro
filu
l re
al.
Cla
sa a
Xii-
a. C
him
ia o
rgan
ică,
ana
litic
ă şi
gen
eral
ă
3 or
e pe
săpt
ămîn
ăRe
part
izar
ea o
relo
r (re
com
anda
tă)
Nr.
tem
eiTe
ma
Tota
l ore
Din
ele
102
3750
96
Pred
are–
învă
ţare
Rezo
lvar
eapr
oble
mel
or,
exer
sare
aLu
crăr
ipr
ac tic
eEv
alua
re
sum
ativ
ă
1.Co
mpu
şii o
rgan
ici c
u im
port
anţă
vita
lă şi
indu
stri
ală
2910
143
21.
1.Co
mpu
şii o
rgan
ici cu
impo
rtanţ
ă vita
lă (g
răsim
ile, h
idra
ţii d
e ca
rbon
, am
inoa
cizii,
pro
tein
ele)
1.1.
1. L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
hid
roca
rbur
i şi d
eriv
aţii
lor
44
1.1.
2. G
răsim
ile4
21
1.1.
3. H
idra
ţii d
e car
bon
63
2 1
1.1.
4. A
min
oaciz
ii, p
rote
inele
32
11
1.1.
5. V
itam
inele
. Fer
men
ţii2
11
1.2.
Com
puşii
mac
rom
olec
ular
i sin
tetic
i 5
2 2
11.
3.G
ener
aliza
rea c
ursu
lui d
e chi
mie
orga
nică
53
11
2.Re
acţii
le în
pro
duce
re şi
în an
aliz
a chi
mic
ă50
1823
63
2.1.
Legi
tăţil
e dec
urge
rii re
acţii
lor c
him
ice10
46
2.2.
Noţ
iune
de t
ehno
logi
e chi
mică
104
51
2.3.
Noţ
iune
de a
naliz
ă chi
mică
3010
126
23.
Div
ersit
atea
şi u
nita
tea c
him
ică a
lum
ii su
bsta
nţel
or15
77
14.
Chim
ia în
viaţ
a soc
ietă
ţii8
26
Subc
ompe
tenţ
eEl
eva/
elevu
l va
fi ca
pabi
lă/ca
pabi
l:Co
nţin
utur
iAc
tivită
ţi de
învă
ţare
– ev
alua
re (r
ecom
anda
te)
1. C
ompu
şii o
rgan
ici c
u im
port
anţă
vita
lă şi
indu
stri
ală
1.1.
Com
puşii
org
anic
i cu
impo
rtan
ţă vi
tală
(gră
simile
, hid
raţii
de c
arbo
n, am
inoa
cizi
i, pr
otei
nele
)• S
ă co
mpa
re al
cani
i, alc
hene
le, ci
cloalc
anii,
al-
chin
ele, a
rene
le, al
cool
ii, am
inele
, ald
ehid
ele,
acizi
i car
boxi
lici,
este
rii: c
ompo
ziţia
, stru
ctur
a, izo
mer
ia, n
omen
clatu
ra, p
ropr
ietăţ
ile.
• Să
exem
plifi
ce le
gătu
rile g
enet
ice d
intre
alca
ni,
alche
ne, a
lchin
e, ar
ene,
alcoo
li, fe
nol,
amin
e, al-
dehi
de, a
cizi c
arbo
xilic
i, es
teri
(tran
sform
ări/
sche
me d
e rea
cţii)
.• S
ă ex
plice
relaţ
ia ca
uză–
efec
t din
tre st
ruct
ura ş
i pr
oprie
tăţil
e com
puşil
or o
rgan
ici st
udiaţ
i. • S
ă re
zolve
pro
blem
e de d
eter
min
are a
form
ulei
mol
ecul
are a
com
pusu
lui o
rgan
ic du
pă: d
ensi-
tate
a rela
tivă ş
i păr
ţile d
e mas
ă ale
elem
ente
lor;
dens
itate
a rela
tivă ş
i pro
duşii
arde
rii; d
ensit
atea
re
lativ
ă şi c
lasa d
e com
puşi;
dat
ele re
acţie
i (m
/V
a doi
par
ticip
anţi)
şi cl
asa d
e com
puşi.
Legă
tura
gene
tică
dint
re h
i-dr
ocar
buri
şi de
rivaţ
ii lo
r• C
lasele
de c
ompu
şi or
gani
ci.
Hid
roca
rbur
i sat
urat
e, ne
satu
-ra
te, a
rom
atice
, alco
oli,
feno
l, am
ine,
aldeh
ide,
acizi
carb
oxi-
lici,
este
ri: co
mpo
ziţia
, om
olo-
gia,
izom
eria
, tip
uri d
eizo
mer
ie, n
omen
clatu
ra, p
ro-
priet
ăţile
.• R
elaţia
din
tre st
ruct
ura ş
i pro
-pr
ietăţ
ile co
mpu
şilor
org
anici
.• L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
cla-
sele
de co
mpu
şi or
gani
ci stu
-di
aţi.
Instr
ucta
j: Re
spec
tare
a teh
nicii
secu
rităţ
ii în
labo
rato
rul
şcol
ar d
e chi
mie.
Ex
erciţ
ii:
• Com
para
rea c
ompu
şilor
org
anici
(hid
roca
r-bu
ri şi
deriv
aţii
lor)
: com
poziţ
ia, s
truct
ura,
izo-
mer
ia, n
omen
clatu
ra.
• Exe
mpl
ifica
rea l
egăt
urii
gene
tice d
intre
hi-
droc
arbu
ri şi
deriv
aţii
lor p
rin sc
hem
e de r
eac-
ţii şi
tran
sform
ări c
him
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• D
eter
min
area
com
poziţ
iei su
bsta
nţei
după
de
nsita
tea r
elativ
ă şi p
ărţil
e de m
asă a
le ele
-m
ente
lor,
prod
uşii
arde
rii sa
u cla
sa d
e com
puşi
(form
ulă g
ener
ală)
.• D
eter
min
area
form
ulei
mol
ecul
are a
subs
tan-
ţei o
rgan
ice d
upă d
atele
reac
ţiei (
m/V
a do
i pa
rticip
anţi)
şi cl
asa d
e com
puşi.
• Să
expl
ice n
oţiu
nile
de: g
răsim
i, ac
izi ca
rbox
i-lic
i gra
şi, să
punu
ri, d
eter
genţ
i sin
tetic
i, re
acţia
de
hidr
oliză
. • S
ă de
scrie
grăs
imile
conf
orm
algo
ritm
ului
: de-
finiţi
a, fo
rmul
a de s
truct
ură (
gene
rală)
, răs
pîn-
dire
a în
natu
ră, c
lasifi
care
a, ro
lul î
n or
gani
sm,
prop
rietă
ţile fi
zice;
pe ex
empl
ul tr
istea
ratu
lui –
ob
ţiner
ea şi
pro
priet
ăţile
chim
ice.
• Să
exem
plifi
ce le
gătu
ra d
intre
pro
priet
ăţile
chi-
mice
ale g
răsim
ilor ş
i rol
ul lo
r bio
logi
c.
Grăs
imile
• Răs
pînd
irea î
n na
tură
. Defi
-ni
ţia.
Grăs
imile
ca es
teri a
i glic
erin
ei şi
ai ac
izilo
r gra
şi (a
cid st
earic
). Fo
rmul
a de s
tructu
ră. O
bţin
erea
. • P
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mice
: hi
drol
iza, o
xida
rea c
ompl
etă.
Rolu
l bio
logi
c. Tr
ansfo
rmăr
ile
în o
rgan
ism.
Exer
ciţii:
• Car
acte
rizar
ea p
ropr
ietăţ
ilor fi
zice ş
i chi
mice
ale
gră
similo
r.• S
tabi
lirea
core
laţiei
din
tre re
acţia
de o
bţin
ere
a gră
similo
r şi r
eacţ
ia d
e hid
roliz
ă în
med
iu b
a-zic
sau
neut
ru.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Ex
perie
nţa d
e lab
orat
or n
r. 1:
Stud
ierea
pro
pri-
etăţ
ilor s
ăpun
ului
şi al
e det
erge
nţilo
r sin
tetic
i.
32 33
• Să
core
leze c
ondi
ţiile
reac
ţiei d
e hid
roliz
ă (m
e-di
u ne
utru
/med
iu b
azic)
cu p
rodu
şii o
bţin
uţi
(acid
stea
ric/s
ăpun
).• S
ă co
mpa
re ex
perim
enta
l pro
priet
ăţile
săpu
nu-
lui ş
i ale
dete
rgen
ţilor
sint
etici
, infl
uenţ
a dur
ităţii
ap
ei as
upra
lor.
• Să
prog
noze
ze co
nsec
inţe
le ex
clude
rii gr
ăsim
i-lo
r din
alim
enta
ţie şi
ale u
tiliză
rii lo
r exc
esiv
e as
upra
sănă
tăţii
per
sona
le.• S
ă ar
gum
entez
e leg
ătur
a cau
ză–e
fect
din
tre re
-ve
rsib
ilita
tea r
eacţ
iei d
e hid
roliz
ă a gr
ăsim
ilor,
ti-pu
l sed
enta
r de v
iaţă ş
i obe
zitat
e.• S
ă ap
recie
ze av
anta
jele ş
i dez
avan
tajel
e util
iză-
rii d
eter
genţ
ilor s
inte
tici î
n ra
port
cu să
punu
rile,
impa
ctul
lor a
supr
a med
iulu
i.
• Săp
unur
ile –
săru
ri ale
acizi
-lo
r sup
erio
ri (s
tear
aţi d
e sod
iu
şi po
tasiu
), ob
ţiner
ea lo
r din
gr
ăsim
i, in
fluen
ţa d
urită
ţii ap
ei as
upra
capa
cităţ
ii de
spăl
are.
• Noţ
iuni
de d
eter
genţ
i sin
te-
tici,
ro lu
l lor
. Im
porta
nţa p
rote
cţiei
med
iulu
i de
pol
uare
cu d
eter
genţ
i.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• P
robl
eme ş
i exe
rciţi
i în
baza
pro
priet
ăţilo
r ch
imice
şi m
etod
elor d
e obţ
iner
e a g
răsim
ilor.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
ală/
în gr
up):
Stud
iu d
e caz
: Com
para
rea d
eter
genţ
ilor s
inte
-tic
i cu
săpu
nul d
upă c
ompo
ziţie,
efec
tul d
e spă
-lar
e, ac
ţiune
a asu
pra m
ediu
lui.
Dez
bate
ri: V
aloar
ea g
răsim
ilor î
n ali
men
taţia
no
astră
; obe
zitat
e, an
orex
ie.
• Nec
esita
tea p
rodu
cerii
det
erge
nţilo
r sin
tetic
i.• E
labor
area
pro
iecte
lor:
Alim
enta
ţia ec
hili-
brat
ă. So
luţii
de p
rote
cţie
a med
iulu
i de p
olua
re
cu d
eter
genţ
i (ni
vel p
erso
nal/s
ocia
l).• D
ezba
tere
a inf
orm
aţiil
or la
tem
a dat
ă, fu
rni-
zate
de m
ijloa
ce m
ultim
edia
.• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: h
idra
ţi de
carb
on, m
ono-
zaha
ride,
diza
harid
e, po
lizah
arid
e, re
acţie
de f
o-to
sinte
ză, r
eacţ
ie de
pol
icond
ensa
re.
• Să
cara
cteriz
eze:
com
poziţ
ia, s
truct
ura l
inia
ră a
gluc
ozei
şi fru
ctoz
ei, fo
rmar
ea lo
r prin
foto
sin-
teză
şi ră
spîn
dire
a în
natu
ră; p
ropr
ietăţ
ile fi
zice
şi ch
imice
ale g
luco
zei,
dom
eniil
e de u
tiliza
re şi
im
porta
nţa fi
ziolo
gică
.• S
ă de
scrie
pe e
xem
plul
zaha
roze
i com
poziţ
ia
diza
harid
elor,
răsp
îndi
rea î
n na
tură
, obţ
iner
ea,
prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
, util
izare
a în
indu
s-tri
a alim
enta
ră.
• Să
com
pare
pol
izaha
ridele
nat
urale
– am
idon
ul
şi ce
lulo
za: c
ompo
ziţia
, răs
pînd
irea î
n na
tură
, ob
ţiner
ea, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mice
, util
iza-
rea,
impo
rtanţ
a; va
loar
ea n
utrit
ivă a
hid
raţil
or d
e ca
rbon
cu ce
a a gr
ăsim
ilor.
Hid
raţii
de c
arbo
n (z
ahar
ide-
le, gl
ucid
ele).
Clas
ifica
rea,
com
-po
ziţia
.• M
onoz
ahar
idele
. Glu
coza
şi
fruct
oza:
form
ula m
olec
ular
ă, de
stru
ctur
ă (lin
iară)
, for
ma-
rea p
rin p
roce
sul d
e fot
osin
teză
, ră
spîn
dire
a în
natu
ră, p
ropr
ie-tă
ţile fi
zice.
Dom
eniil
e de u
ti-liz
are.
Rolu
l în
orga
nism
. Pro
-pr
ietăţ
ile ch
imice
ale g
luco
zei:
reac
ţiile
de o
xida
re, r
educ
ere,
ferm
enta
re al
cool
ică, o
xida
rea
tota
lă. Id
entifi
care
a glu
coze
i cu
solu
ţia am
oniac
ală d
e oxi
d de
ar
gint
şi h
idro
xid
de cu
pru
(II).
• Diza
harid
ele. Z
ahar
oza.
Com
-po
ziţia
. Răs
pînd
irea î
n na
tură
.
Exer
ciţii:
• Com
para
rea s
truct
urii,
com
poziţ
iei, r
ăspî
ndi-
rii în
nat
ură,
a pro
priet
ăţilo
r fizic
e, ut
iliză
rii h
i-dr
aţilo
r de c
arbo
n.• C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r chi
mice
ale g
lu-
coze
i, za
haro
zei,
amid
onul
ui, c
elulo
zei.
• Elab
orar
ea/re
aliza
rea s
chem
elor d
e tra
nsfo
r-m
ări r
ecip
roce
ale h
idra
ţilor
de c
arbo
n.• M
odela
rea s
chem
atică
a pr
oces
elor d
e ext
ra-
gere
a za
hăru
lui ş
i a am
idon
ului
. Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
• Exp
erie
nţa d
e lab
orat
or n
r. 2:
Sol
ubi li
tate
a hi
draţ
ilor d
e car
bon;
reac
ţiile
de id
entifi
care
a gl
ucoz
ei, am
idon
ului
. • S
tudi
u de
caz:
Iden
tifica
rea g
luco
zei ş
i a am
i-do
nulu
i în
prod
use a
limen
tare
. •
Mod
elare
a situ
aţiil
or ce
nec
esită
iden
tifica
rea
gluc
ozei
şi a a
mid
onul
ui.
• Să
prez
inte
sche
mat
ic et
apele
de e
xtra
gere
a za
-hă
rulu
i din
sfec
la-de
-zah
ăr şi
a am
idon
ului
din
ca
rtofi.
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal p
ropr
ietăţ
ile h
idra
ţi-lo
r de c
arbo
n: so
lubi
litat
ea; i
dent
ifica
rea g
luco
zei
şi a a
mid
onul
ui.
• Să
exam
inez
e infl
uenţ
a con
diţii
lor r
eacţ
iei d
e fe
rmen
tare
a gl
ucoz
ei (te
mpe
ratu
ra, e
xces
ul d
e ox
igen
/ferm
ent)
asup
ra p
rodu
şilor
fina
li.• S
ă de
ducă
legă
tura
cauz
ă–ef
ect d
intre
com
pozi-
ţia g
luco
zei (
grup
ele fu
ncţio
nale)
şi p
ropr
ietăţ
ile
chim
ice (r
eacţ
ii de
iden
tifica
re) a
le gl
ucoz
ei.• S
ă m
odele
ze si
tuaţ
ii ce
ar n
eces
ita ap
licar
ea re
-ac
ţiilo
r de i
dent
ifica
re a
gluc
ozei,
a am
idon
ului
.
Obţ
iner
ea. E
xtra
gere
a zah
ăru-
lui d
in sf
ecla-
de-z
ahăr
. Pro
prie-
tăţi
fizice
şi ch
imice
(hid
roliz
a, ox
idar
ea to
tală)
. Rol
ul b
iolo
gic.
Utili
zare
a în
indu
stria
alim
en-
tară
.• P
oliza
harid
ele. A
mid
onul
şi
celu
loza
: for
mul
a mol
ecul
ară,
obţin
erea
, pro
priet
ăţile
fizic
e. Su
rse n
atur
ale, r
olul
bio
logi
c. Im
porta
nţa l
or in
dustr
ială.
• P
ropr
ietăţi
le ch
imice
ale a
mi-
donu
lui: h
idro
liza,
iden
tifica
rea
cu io
d (fă
ră ec
uaţie
). Pr
oprie
tăţi-
le ch
imice
ale c
elulo
zei: a
) hid
ro-
liza s
ub ac
ţiune
a aciz
ilor;
b) ox
i-da
rea (
arde
rea)
; c) d
eshi
drata
rea
(car
boni
zare
a); d
) este
rifica
rea c
u ac
id az
otic
şi ac
id ac
etic
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):D
ezba
teri:
Util
izare
a hid
raţil
or d
e car
bon
în
alim
enta
ţie în
rapo
rt cu
gră
simile
.St
udiu
de c
az: H
îrtie,
recic
larea
ei, m
ater
ialel
e de
alte
rnat
ivă.
• Leg
ătur
a cau
ză–e
fect d
intre
creş
terea
mon
dială
a so
licită
rii d
e hîrt
ie şi
înră
utăţi
rea s
tării
med
iulu
i. • I
nflue
nţa c
ondi
ţiilo
r asu
pra p
rodu
şilor
fer-
men
tării
glu
coze
i.• E
labor
area
eseu
lui:
„Fot
osin
teza
– u
nul d
in
mira
colel
e nat
urii”
.Ar
gum
enta
rea i
mpo
rtanţ
ei re
acţie
i de f
otos
in-
teză
(ca p
roce
s de r
egen
erar
e a o
xige
nulu
i, de
ob
ţiner
e a su
bsta
nţelo
r nut
ritiv
e, co
nser
vare
a en
ergi
ei so
lare)
şi a
trans
form
ărilo
r rec
ipro
ce
ale h
idra
ţilor
de c
arbo
n.• E
labor
area
prin
cipiil
or u
nei a
limen
taţii
raţi-
onale
.• E
xcur
sii te
mat
ice.
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le: am
inoa
cid, g
rupă
pep
-tid
ică, p
olip
eptid
ă (po
liam
idă)
, pro
tein
ă. • S
ă ca
racte
rizez
e stru
ctur
a am
inoa
cizilo
r, se
ria
omol
oagă
(n(C
)≤ 4
), de
num
irea,
izom
eria
, sin
-te
za, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice,
prop
rietă
ţile c
him
ice
amfo
tere
, pol
icond
ensa
rea,
impo
rtanţ
a vita
lă şi
indu
stria
lă a a
min
oaciz
ilor.
• Să
expl
ice co
mpo
ziţia
pro
tein
elor,
form
area
pr
otein
elor c
a rez
ulta
t al r
eacţ
iei d
e sin
teză
a pe
ptid
elor,
struc
tura
prim
ară,
secu
ndar
ă, te
rţiar
ă a p
rote
inei,
legă
tura
din
tre st
ruct
ura ş
i pro
priet
ă-ţil
e lor
fizic
e şi c
him
ice, t
rans
form
area
pro
tein
e-lo
r în
orga
nism
, den
atur
area
lor.
Amin
oaciz
ii. P
rote
inele
• Am
inoa
cizii.
Ser
ia o
mol
oa-
gă. N
omen
clatu
ra. I
zom
eria
. Si
ntez
a prin
reac
ţia d
eriv
aţilo
r ha
loge
naţi
ai ac
izilo
r car
boxi
lici
cu am
onia
c. Pr
oprie
tăţil
e fizic
e. Pr
oprie
tăţil
e chi
mice
amfo
tere
: ca
acizi
(for
mar
ea să
ruril
or);
ca
baze
(rea
cţia
cu ac
idul
clor
hi-
dric)
. Pol
icond
ensa
rea.
Gru
pa
pept
idă.
Impo
rtan
ţa v
itală
şi in
dustr
i-al
ă: α-
amin
oaciz
ii –
la sin
teza
pr
otein
elor,
acid
ul ε-
amin
o-
Exer
ciţii:
• Scr
ierea
form
ulelo
r de s
truct
ură a
celo
r mai
impo
rtanţ
i am
inoa
cizi,
denu
mire
a lor
.• D
educ
erea
pro
priet
ăţilo
r am
fote
re al
e am
ino-
acizi
lor î
n ba
za st
ruct
urii.
Car
acte
rizar
ea p
ro-
priet
ăţilo
r chi
mice
şi a
met
odelo
r de o
bţin
ere a
am
inoa
cizilo
r.• C
ompa
rare
a acid
ului
amin
oace
tic cu
acid
ul
acet
ic şi
etila
min
a.• A
rgum
enta
rea d
iver
sităţ
ii pr
otein
elor.
• Co
relar
ea p
roce
sulu
i de d
enat
urar
e a p
rote
i-ne
lor c
u co
ndiţi
ile p
etre
cerii
, infl
uenţ
a lui
asu-
pra o
rgan
ismul
ui u
man
. • I
nter
pret
area
func
ţiilo
r şi r
olul
ui p
rote
inelo
r.
34 35
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal f
acto
rii d
enat
urăr
ii (te
mpe
ratu
ra, a
cţiu
nea a
cizilo
r min
erali
, a b
a-ze
lor,
a săr
urilo
r, a a
lcool
ului
, a ac
idul
ui ac
etic)
, id
entifi
care
a pro
tein
elor p
rin re
acţii
de c
uloa
re
cu h
idro
xid
de cu
pru
(II),
acid
azot
ic.
• Să
apre
cieze
com
plex
itate
a pro
cese
lor d
e obţ
i-ne
re şi
tran
sform
are a
pro
tein
elor î
n or
gani
sm.
• Să
exem
plifi
ce im
porta
nţa p
roce
sulu
i de d
ena-
tura
re a
prot
einelo
r, in
fluen
ţa lu
i asu
pra o
rgan
is-m
ului
um
an.
• Să
mod
eleze
situ
aţii
ce ar
nec
esita
aplic
area
re-
acţii
lor d
e ide
ntifi
care
a pr
otein
elor.
• Să
argu
men
teze i
mpo
rtanţ
a unu
i sist
em d
e ali-
men
taţie
com
plex
şi ec
hilib
rat p
rin co
mpa
rare
a pr
oces
elor d
e tra
nsfo
rmar
e în
orga
nism
a gr
ăsi-
milo
r, a h
idra
ţilor
de c
arbo
n, a
prot
einelo
r.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa v
itală
a vita
min
elor ş
i fe
rmen
ţilor
în b
aza a
cţiu
nii l
or as
upra
org
anis-
mul
ui u
man
.• S
ă ar
gum
entez
e leg
ătur
a cau
ză–e
fect
din
tre
cant
itate
a vita
min
elor/
ferm
enţil
or, c
alita
tea p
ro-
duse
lor a
limen
tare
şi u
n m
od să
năto
s de v
iaţă.
capr
onic
la pr
oduc
erea
fibr
elor
de ca
pron
. • P
rotei
nele
– co
mpu
şi az
otaţi
m
acro
mol
ecul
ari. E
lemen
tele d
in
com
pone
nţa p
rotei
nelo
r. Stru
ctu-
ra şi
den
umire
a celo
r mai
simpl
i tre
i α-a
min
oaciz
i. For
mar
ea
pept
idelo
r prin
pol
icond
ensa
-re
a α-a
min
oaciz
ilor (
tripe
ptid
e).
Stru
ctura
prim
ară,
secu
ndar
ă, ter
ţiară
a pr
otein
ei. P
ropr
ietăţi
-le
fizice
. Pro
priet
ăţile
chim
ice al
e pr
otein
elor:
hidr
oliza
, den
atura
-re
a, re
acţii
le de
culo
are.
Tran
sfor-
mar
ea în
orga
nism
.No
ţiuni
de v
itam
ine,
ferm
enţi
• Vita
min
e: no
ţiuni
, cla
sifica
-re
a (du
pă g
rupe
, sol
ubili
tate
). Ro
lul î
n or
gani
sm (p
e exe
mpl
e de
vita
min
e C, A
, D, E
). Su
rse
natu
rale
de v
itam
ine.
Avita
mi-
noze
, hip
ervi
tam
inoz
e, pr
ofi-
laxi
a lor
. • N
oţiu
nea d
e fer
men
ţi (n
atur
a pr
oteic
ă). I
mpo
rtanţ
a bio
logi
că
şi in
dustr
ială
(pan
ifica
re, v
inifi
-ca
re, p
rodu
cere
de l
acta
te).
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:Pr
oblem
e com
bina
te în
baz
a pro
priet
ăţilo
r chi
-m
ice şi
obţ
iner
ii am
inoa
cizilo
r. Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Lucr
area
pra
ctic
ă nr.
1:Id
entifi
care
a pro
tein
elor î
n pr
odus
ele al
imen
ta-
re. D
enat
urar
ea p
rote
inelo
r.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):• E
xem
plifi
care
a im
porta
nţei
vita
le a v
itam
ine-
lor,
cant
itate
a nec
esar
ă şi c
onţin
utul
lor î
n pr
o-du
sele
alim
enta
re.
• Des
crier
ea p
rincip
alelo
r vita
min
e nec
esar
e ex
isten
ţei u
man
e. • E
labor
area
eseu
lui d
espr
e des
cope
rirea
celo
r m
ai im
porta
nte v
itam
ine;
rolu
l bio
logi
c şi i
n-du
stria
l al f
erm
enţil
or.
Dez
bate
ri: N
eces
itate
a unu
i sist
em d
e alim
en-
taţie
com
plex
şi ec
hilib
rat.
• Elab
orar
ea p
roiec
telo
r cu
elem
ente
de c
reat
i-vi
tate
şi in
terd
iscip
linar
itate
: Im
porta
nţa b
iolo
-gi
că a
prot
einelo
r. M
olec
ulele
vieţ
ii.
1.2.
Com
puşii
mac
rom
olec
ular
i sin
te tic
i• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: m
onom
er, p
olim
er, r
eac-
ţii d
e pol
imer
izare
, pol
icond
ensa
re, f
ragm
ent
struc
tura
l, gr
ad d
e pol
imer
izare
, mas
ă mol
ecu-
lară m
edie,
fibr
e sin
tetic
e, fi b
re ar
tificia
le, m
ase
plas
tice,
cauc
iuc.
• Noţ
iuni
gene
rale
ale ch
imiei
co
mpu
şilor
mac
rom
olec
ular
i: m
onom
er, p
olim
er, f
ragm
ent
struc
tura
l, gr
adul
de p
olim
eri-
zare
, mas
a mol
ecul
ară m
edie.
Exer
ciţii:
• Cla
sifica
rea c
ompu
şilor
mac
rom
ole-
cula
ri.• C
arac
teriz
area
obţ
iner
ii po
limer
ilor,
fibre
lor,
cauc
iucu
rilor
în co
relar
e cu
utili
zare
a lor
.
• Să
exem
plifi
ce cl
asifi
care
a com
puşil
or m
acro
-m
olec
ular
i dup
ă: pr
oven
ienţă
(nat
urali
, arti
fici-
ali, s
inte
tici);
obţ
iner
e; str
uctu
ră.
• Să
expl
ice o
bţin
erea
şi p
ropr
ietăţ
ile ca
uciu
-cu
rilor
sint
etice
but
adien
ic şi
izopr
enic,
sens
ul
vulca
niză
rii şi
im po
rtanţ
a ei p
entru
pro
duce
rea
cauc
iu cu
rilor
calit
ativ
e. •
Să a
prec
ieze a
vant
ajele
şi de
zava
ntaje
le ut
iliză
-rii
mas
elor p
lastic
e ter
mop
laste
şi te
rmor
eact
ive
în ra
port
cu ac
cesib
ilita
tea,
stabi
litat
ea ch
imică
, po
sibili
tate
a de r
ecicl
are (
în as
pect
ecol
ogic
şi ec
onom
ic);
impo
rtanţ
a mar
caju
lui m
ater
ialel
or p
olim
erice
pe
ntru
aleg
erea
, util
izare
a şi î
ngrij
irea l
or ad
ec-
vată
.• S
ă co
mpa
re fi
brele
nat
urale
(bum
bac,
in, l
înă,
măt
ase)
, sin
tetic
e (ca
pron
), ar
tificia
le (tr
iace
til-
celu
loză
) dup
ă com
poziţ
ie, p
ropr
ietăţ
i (m
ecan
i-ce
, igi
enice
, este
tice)
. • S
ă re
cuno
ască
mat
eria
lele f
orm
ate d
in co
mpu
şi m
acro
mol
ecul
ari s
tudi
aţi:
mas
e plas
tice,
fibre
sin
tetic
e, ar
tificia
le şi
natu
rale,
cauc
iuc (
orga
no-
leptic
, dup
ă mar
caj).
Noţ
iune
a de c
ompu
şi m
acro
-m
olec
ular
i.• M
etode
de s
intez
ă: p
olim
eri-
zare
; pol
icond
ensa
re. S
truct
ura
polim
erilo
r (lin
iară
, ram
ifica
tă,
spaţ
ială)
. • C
lasifi
care
a com
puşil
or m
a-cr
omol
ecul
ari ş
i a m
ater
ialel
or
pe b
aza l
or: n
atur
ali (p
oliza
ha-
ride,
cauc
iuc n
atur
al, p
rote
ine)
; ar
tificia
li (fi
bre,
acet
at, v
iscoz
ă);
sinte
tici (
polie
tilen
ă, po
lipro
pi-
lenă,
capr
on, c
auciu
c sin
tetic
). Pr
oprie
tăţil
e fizic
e şi c
him
ice
ale p
olim
erilo
r. • M
asele
plas
tice.
Clas
ifica
rea:
mate
riale
term
oplas
te, te
rmor
e-ac
tive.
Cauc
iucu
l natu
ral ş
i sin
-te
tic. C
auciu
curi
vulca
niza
te.
• Util
izare
a şi i
mpo
rtanţ
a pol
i-m
erilo
r, m
aselo
r plas
tice,
fibre
-lo
r, ca
uciu
curil
or.
• Cor
elare
a pro
priet
ăţilo
r fizic
e şi c
him
ice al
e po
limer
ilor c
u str
uctu
ra, c
ompo
ziţia
, util
iza-
rea l
or.
Activ
itate
expe
rimen
tală
: • E
xam
inar
ea co
lecţie
i de m
ostre
de p
olim
eri.
Lucr
area
pra
ctic
ă nr.
2: P
rodu
şi pe
baz
ă de
com
puşi
mac
ro m
olec
ular
i util
izaţi
în vi
aţa c
o-tid
iană
. Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up):
• El
abor
area
pro
iecte
lor d
e gru
p pe
ntru
evi-
denţ
ierea
cara
cter
istici
lor,
prop
rietă
ţilor
com
-pu
şilor
mac
rom
olec
ular
i util
izaţi
în vi
aţa d
e to
ate z
ilele.
Stud
iu d
e caz
: Mar
caju
l pro
duse
lor,
desc
ifra-
rea l
ui (d
enum
irea p
olim
erul
ui, t
ipul
lui),
reco
-m
andă
ri de
util
izare
şi în
griji
re.
• Vizi
onar
ea fi
lmelo
r did
actic
e. D
ezba
teri:
Fib
rele
sinte
tice,
artifi
ciale,
nat
urale
–
pro
şi co
ntra
.• M
asele
plas
tice,
tipul
lor,
acce
sibili
tate
a, re
ci-cla
rea,
polu
area
cu p
rodu
sele
pe b
aza l
or.
• Arg
umen
tate
a nec
esită
ţii u
tiliză
rii ad
ecva
-te
a tip
ului
fibr
ei în
core
laţie
cu ti
pul p
rodu
su-
lui t
extil
. 1.
3. G
ener
aliz
area
curs
ului
de c
him
ie o
rgan
ică
• Să
exem
plifi
ce p
rincip
iile d
e baz
ă ale
teor
iei
struc
turii
chim
ice.
• Să
ilustr
eze c
orela
ţia: c
ompo
ziţie–
struc
tură
–izo
mer
ie şi
nom
encla
tură
pen
tru su
bsta
nţele
or-
gani
ce.
• Să
expl
ice re
laţia
cauz
ă–ef
ect d
intre
stru
ctur
ă, pr
oprie
tăţi,
obţ
iner
e, ut
iliza
re a
com
puşil
or o
r-ga
nici.
• Cor
elaţia
com
poziţ
ie–str
uc-
tură
–izo
mer
ie şi
nom
encla
tură
pe
ntru
subs
tanţ
ele o
rgan
ice.
• Leg
ătur
ile ge
netic
e din
tre cl
a-se
le de
com
puşi
orga
nici.
• Ide
ntifi
care
a sub
stanţ
elor o
r-ga
nice
.
Exer
ciţii:
• C
orela
rea:
com
poziţ
ia su
bsta
nţei,
form
ula g
e-ne
rală,
clas
a de c
ompu
s, tip
urile
de i
zom
erie,
izo
mer
ii, d
enum
irile
lor ş
i inv
ers.
• Elab
orar
ea/re
aliza
rea s
chem
elor d
e tra
nsfo
r-m
ări.
• Exe
mpl
ifica
rea e
cuaţi
ilor r
eacţ
iilor
pen
tru d
ife-
rite c
lase d
e com
puşi
orga
nici:
de s
ubsti
tuţie
,
36 37
• Să
dedu
că le
gătu
rile g
enet
ice d
intre
clas
ele d
e co
mpu
şi or
gani
ci.• S
ă pr
opun
ă m
etod
e de r
ecun
oaşte
re a
com
puşi-
lor o
rgan
ici în
situ
aţii
de p
robl
emă c
otid
iene.
• Să
rezo
lve p
robl
eme e
xper
imen
tale,
de c
alcul
, de
cerc
etar
e la c
ursu
l de c
him
ie or
ga ni
că.
• Să
prez
inte
lucr
ări d
e tip
crea
tiv la
chim
ia o
r-ga
nică
, elab
orat
e în
mod
indi
vidu
al sa
u pr
in co
-lab
orar
e în
grup
.
• Pro
priet
ăţile
şi m
etod
ele d
e ob
ţiner
e ale
com
puşil
or o
rga-
nici
din
dife
rite c
lase.
• Tip
urile
de r
eacţ
ii în
chim
ia
orga
nică
.• I
mpo
rtanţ
a com
puşil
or o
r-ga
nici.
adiţi
e, po
limer
izare
, oxi
dare
, hid
roliz
ă; in
terac
ţiu-
nea c
u an
umiţi
reac
tivi (
Na, N
aOH
, HO
H et
c.).
Activ
itate
expe
rimen
tală
: Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 3:
G
ener
aliza
rea c
unoş
tinţe
lor l
a chi
mia
org
anică
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Sch
eme p
robl
emat
izate
; pro
blem
e în
baza
pr
oprie
tăţil
or co
mpu
şilor
org
anici
, de d
eter
mi-
nare
a fo
rmul
elor m
olec
ular
e. Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up):
• Elab
orar
ea p
roiec
telo
r, ra
poar
telo
r de c
reaţ
ie/in
vesti
gaţie
, situ
aţiil
or-p
robl
emă,
ce el
ucid
ează
im
porta
nţa c
ompu
şilor
org
anici
.2.
Rea
cţiil
e în
prod
ucer
e şi î
n an
aliz
a chi
mic
ă2.
1. L
egită
ţile d
ecur
gerii
reac
ţiilo
r chi
mic
e• S
ă co
mpa
re re
acţii
le ch
imice
dup
ă crit
erii
di-
ferit
e. • S
ă ex
empl
ifice
reac
ţii ch
imice
de d
iferit
e tip
uri
din
chim
ia an
orga
nică
şi o
rgan
ică.
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
reac
ţie ex
oter
mă,
reac
ţie
endo
term
ă, ef
ect t
erm
ic al
reac
ţiei c
him
ice, e
cua-
ţii te
rmoc
him
ice; s
istem
e om
ogen
e şi e
tero
gene
, re
acţii
reve
rsib
ile şi
irev
ersib
ile, v
iteza
reac
ţiei,
conc
entra
ţie m
olar
ă, ca
taliz
ator
, inh
ibito
r, ec
hili-
brul
chim
ic, co
ncen
traţie
de e
chili
bru,
cons
tant
a de
echi
libru
, prin
cipiu
l Le C
hâte
lier,
rand
amen
-tu
l rea
cţiei
chim
ice.
• Să
rezo
lve p
robl
eme d
e calc
ul p
e baz
a ecu
aţi-
ilor t
erm
ochi
mice
şi d
e det
erm
inar
e a ef
ectu
lui
term
ic al
reac
ţiei c
him
ice; p
robl
eme c
u ap
licar
ea
noţiu
nii d
e par
te d
e mas
ă a ra
ndam
entu
lui p
ro-
dusu
lui r
eacţ
iei ch
imice
.
• Clas
ifica
rea r
eacţ
iilor
chim
i-ce
dup
ă crit
eriil
e: co
mpo
ziţia
şi
num
ărul
reac
tanţ
ilor ş
i a p
ro-
duşil
or; s
chim
bare
a gra
dulu
i de
oxi
dare
; efe
ctul
term
ic; re
-ve
rsib
ilita
tea;
stare
a de a
greg
are
şi nu
măr
ul fa
zelo
r sist
emul
ui
(om
ogen
e şi e
tero
gene
); pr
e-ze
nţa c
atali
zato
rulu
i.• R
eacţ
ii ex
o- şi
endo
term
e. Ef
ecte
term
ice al
e rea
cţiil
or ch
i-m
ice. E
cuaţ
ii te
rmoc
him
ice.
• Vite
za re
acţii
lor c
him
ice. S
is-te
me o
mog
ene ş
i ete
roge
ne.
Fact
orii
ce in
fluen
ţeaz
ă vite
za
de re
acţie
în si
stem
e om
ogen
e şi
eter
ogen
e: na
tura
subs
tanţ
e-lo
r, co
ncen
traţia
, tem
pera
tura
,
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea
şi co
mpa
rare
a re
acţii
lor c
hi-
mic
e de d
iferit
e tip
uri î
n ba
za ec
uaţii
lor r
eac-
ţiilo
r (di
n ch
imia
org
anic
ă şi
anor
gani
că).
• Alcă
tuire
a exp
resie
i mat
emat
ice a
legii
acţiu
-ni
i mas
elor (
a ecu
aţiei
cine
tice)
şi a
cons
tant
ei de
echi
libru
dup
ă ecu
aţia
reac
ţiei.
• Exe
mpl
ifica
rea i
nflue
nţei
dife
ritor
fact
ori a
su-
pra v
iteze
i rea
cţiei
şi a
depl
asăr
ii ec
hilib
rulu
i ch
imic
în si
stem
e rea
ctan
te co
ncre
te.
• Det
erm
inar
ea co
ndiţi
ilor o
ptim
e de r
ealiz
are
a rea
cţiil
or.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
e în
baza
reac
ţiilo
r ter
moc
him
ice.
• Det
erm
inar
ea ef
ectu
lui t
erm
ic.• C
alcul
e cu
aplic
area
noţ
iuni
i de p
arte
de
mas
ă/de
volu
m a
rand
amen
tulu
i pro
dusu
lui
reac
ţiei.
• Să
dedu
că in
fluen
ţa d
iferit
or fa
ctor
i asu
pra
vite
zei r
eacţ
iei c
him
ice ş
i dep
lasă
rii ec
hilib
ru-
lui c
him
ic (c
onfo
rm p
rin ci
piul
ui L
e Châ
telie
r).
• Să
alcă
tuia
scă
expr
esia
mat
emat
ică a
legii
ac-
ţiuni
i mas
elor (
ecua
ţia ci
netic
ă) şi
expr
esia
con-
stant
ei ec
hilib
rulu
i chi
mic
pe b
aza e
cuaţ
iei ch
i-m
ice.
• Să
prop
ună
cond
iţiile
de d
eplas
are a
echi
libru
-lu
i chi
mic
într-
o an
umită
dire
cţie
pe ex
empl
ul
reac
ţiilo
r cu
im po
rtanţ
ă ind
ustri
ală (o
bţin
erea
SO
3; N
H3;
HN
O3;
a eta
nolu
lui e
tc.).
• Să
core
leze p
roce
sele
ce au
loc î
n na
tură
, ind
us-
trie,
viaţ
a cot
idia
nă cu
noţ
iuni
de v
iteza
reac
ţiei,
cata
liză,
efec
tul t
erm
ic, re
vers
ibili
tate
, im
por-
tanţ
a lor
pen
tru p
rodu
cere
, ene
rget
ică, p
roce
se-
le vi
tale.
• Să
apre
cieze
valo
area
rand
amen
tulu
i ca u
nul
din
crite
riile
de d
eter
min
are a
rent
abili
tăţii
reali
-ză
rii in
dustr
iale
a unu
i pro
ces c
him
ic.
cata
lizat
orul
, pre
siune
a, su
pra-
faţa
de c
onta
ct a
subs
tanţ
elor
reac
tant
e. Ec
uaţia
cine
tică.
Le-
gea a
cţiu
nii m
aselo
r. N
oţiu
ni d
e ca
taliz
ă. Ca
taliz
ator
, inh
ibito
r. Ro
lul î
n ch
imie,
tehn
olog
ie şi
natu
ră.
• Pro
cese
reve
rsib
ile şi
irev
er-
sibile
. Ech
ilibr
ul ch
imic.
Con
-sta
nta e
chili
brul
ui ch
imic.
De-
plas
area
echi
libru
lui c
him
ic.
Fact
orii
ce in
fluen
ţeaz
ă ech
ili-
brul
chim
ic. In
fluen
ţa co
ncen
-tra
ţiei,
tem
pera
turii
, pre
siu-
nii a
supr
a ech
ilibr
ului
chim
ic.
Prin
cipiu
l Le C
hâte
lier.
Echi
-lib
rul î
n sis
tem
e om
ogen
e şi
eter
ogen
e. Co
ndiţi
ile ef
ectu
ării
unei
reac
ţii ch
imice
.• R
anda
men
tul r
eacţ
iei ch
imice
.
Activ
itate
expe
rimen
tală
.• E
xam
inar
ea in
fluen
ţei d
iferit
or fa
ctor
i asu
pra
vite
zei r
eacţ
iei.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):• E
labor
area
eseu
lui:
„Ren
tabi
litat
ea p
rodu
ce-
rii ch
imice
”. •
Core
laţia
din
tre ra
ndam
entu
l unu
i pro
ces
chim
ic, re
ntab
ilita
tea l
ui şi
mod
alită
ţile d
e mă-
rire a
rand
amen
tulu
i.
2.2.
Noţ
iune
de t
ehno
logi
e chi
mic
ă• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: te
hnol
ogie
chim
ică, c
arac
-te
ristic
a şi p
regă
tirea
mat
eriei
prim
e; ca
ract
eris-
ticile
reac
ţiilo
r; co
ndiţi
ile o
ptim
e de r
ealiz
are a
pr
oces
ului
chim
ic, p
arte
a de m
asă a
impu
rităţ
i-lo
r şi a
subs
tanţ
ei pu
re.
• Să d
escr
ie pr
oces
ele te
hnol
ogice
de o
bţin
ere a
va-
rulu
i nes
tins ş
i a et
anol
ului
, con
diţii
le op
time d
e re
a liza
re a
reac
ţiilo
r cu
un ra
ndam
ent m
axim
al.• S
ă ca
racte
rizez
e mat
eria
prim
ă, re
acţii
le ch
imi-
ce, u
tiliza
rea p
rodu
selo
r pen
tru p
roce
sele
de o
b-ţin
ere a
font
ei şi
oţelu
lui;
a cim
entu
lui ş
i stic
lei; a
pr
odus
elor p
etro
liere
.
• Noţ
iuni
gene
rale
ale ch
imiei
teh
nolo
gice
. Teh
nolo
gia c
him
ică.
Mate
ria p
rimă:
selec
tare
a, ca
rac-
terist
ica (p
artea
de m
asă a
impu
-rit
ăţilo
r şi a
subs
tanţ
ei pu
re).
• Car
acte
ristic
ile re
acţii
lor c
are
stau
la ba
za p
roce
selo
r teh
nolo
-gi
ce (t
ipur
ile d
upă c
riter
iile d
e cla
sifica
re a
reac
ţiilo
r chi
mice
).• C
ondi
ţiile
optim
e de r
ealiz
are
a pro
cesu
lui c
him
ic cu
un
ran-
dam
ent m
axim
al. P
roce
-
Exer
ciţii:
• Mod
elare
a prin
sche
mă a
core
laţiil
or d
in-
tre n
oţiu
nile
de m
ater
ie pr
imă,
cara
cter
istici
-le,
pre
gătir
ea ei
, par
tea d
e mas
ă a im
purit
ăţilo
r/su
bsta
nţei
pure
, car
acte
ristic
ile re
acţie
i, co
ndi-
ţii o
ptim
e de r
ealiz
are,
rand
amen
tul p
roce
sulu
i.• C
arac
teriz
area
pro
cese
lor d
e obţ
iner
e a va
ru-
lui n
estin
s, a e
tano
lulu
i; ar
gum
enta
rea c
ondi
ţii-
lor o
ptim
e de p
etre
cere
a pr
oces
elor.
• Pre
zent
area
sche
mat
ică a
obţin
erii
font
ei şi
oţelu
lui;
a cim
entu
lui ş
i stic
lei; a
pro
duse
lor p
e-tro
liere
.
38 39
• Să
rezo
lve p
robl
eme c
u ap
licar
ea n
oţiu
nii d
e pa
rte d
e mas
ă a su
bsta
nţei
pure
/impu
rităţ
ilor ş
i no
ţiuni
i de p
arte
de m
asă a
rand
amen
tulu
i pro
-du
sulu
i rea
cţiei
.• S
ă ex
plice
pro
blem
a pol
uării
me d
iulu
i cu
sub-
stanţ
e noc
ive,
relaţ
iile c
auză
–efe
ct d
intre
sub-
stanţ
ele n
ociv
e, pr
oces
ele b
iolo
gice
şi m
ăsur
ile
de li
chid
are a
pol
uării
chi m
ice.
• Să
prop
ună
solu
ţii p
entru
pro
blem
ele ec
olog
ice
în b
aza c
unoş
tinţe
lor i
nteg
rate
(chi
mice
, bio
logi
-ce
, fizic
e etc
.).• S
ă ar
gum
entez
e im
porta
nţa r
espe
ctăr
ii te
hni-
cii se
curit
ăţii,
util
izării
raţio
nale
a deş
euril
or şi
oc
rotir
ii m
ediu
lui;
nece
sitat
ea an
alize
i chi
mice
pe
ntru
asig
urar
ea ca
lităţ
ii m
ater
iei p
rime,
pro-
dusu
lui fi
nal ş
i mon
itoriz
area
cont
inuă
a stă
rii
med
iulu
i.
sele
tehn
olog
ice d
e obţ
iner
e a
varu
lui n
estin
s; a e
tano
lulu
i. Ca
ract
erist
ica p
roce
selo
r de
obţin
ere a
font
ei şi
oţelu
lui;
a cim
entu
lui ş
i stic
lei; a
pro
duse
-lo
r pet
rolie
re (p
rincip
iul d
istilă
-rii
frac
ţiona
te):
mat
eria
prim
ă, re
acţii
le ch
imice
, car
acte
ristic
a lo
r, ut
iliza
rea p
rodu
selo
r. • T
ehni
ca se
curit
ăţii.
• Pro
blem
e de u
tiliza
re a
deşe
-ur
ilor ş
i de o
crot
ire a
med
iulu
i. Po
luar
ea ch
imică
a m
ediu
lui.
Influ
enţa
asup
ra so
lulu
i, hi
dro-
sfere
i, at
mos
fere
i. Pr
oblem
e de
med
iu şi
mod
alită
ţi de
solu
ţi-on
are.
• Cor
elare
a pro
cese
lor i
ndus
triale
stud
iate c
u ne
cesit
atea
resp
ectă
rii te
hnici
i sec
urită
ţii, p
ro-
tecţ
iei m
ediu
lui,
utili
zare
a raţ
iona
lă a p
rodu
şi-lo
r şi d
eşeu
rilor
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
Aplic
area
noţ
iuni
lor:
parte
a de m
asă a
subs
tan-
ţei p
ure/
impu
rităţ
ilor,
rand
amen
tul r
eacţ
iei
pent
ru ca
lcule
pe b
aza p
roce
selo
r stu
diat
e.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up):
• Ses
izare
a şi s
oluţio
nare
a pro
blem
elor d
e med
iu.
• Arg
umen
tare
a nec
esită
ţii an
alize
i can
titat
ive
şi ca
litat
ive a
mat
eriei
prim
e, pr
odus
ului
fina
l, a
mon
itoriz
ării
perm
anen
te a
med
iulu
i. • E
labor
area
măs
urilo
r ar g
umen
tate
pen
tru
ocro
tirea
med
iulu
i în
baza
info
rmaţ
iilor
des
pre
situa
ţia ec
olog
ică în
loca
litat
ea d
ată (
sau
în-
tr-un
siste
m m
odela
t) în
core
laţie
cu o
biec
tele
indu
stria
le ex
isten
te (m
odela
te).
2.3.
Noţ
iune
de a
naliz
ă chi
mic
ă• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: p
rodu
sul i
onic
al ap
ei, p
H,
med
iul a
cid, n
eutru
şi al
calin
, ana
liza c
antit
ati-
vă, a
naliz
a cali
tativ
ă, vo
lum
etria
, titr
area
, sol
uţia
sta
ndar
d, p
rodu
s de s
olub
ilita
te, r
eacţ
ie an
alitic
ă, re
activ
de g
rupă
, clas
ifica
rea a
cidob
azică
.• S
ă efe
ctuez
e calc
ule p
e baz
a noţ
iuni
lor d
e par
-te
de m
asă a
subs
tanţ
ei di
zolv
ate ş
i con
cent
raţie
m
olar
ă:–
prep
arar
ea so
luţii
lor d
in su
bsta
nţă ş
i apă
, din
-tr-
o so
luţie
mai
conc
entra
tă;
– ex
prim
area
conc
entra
ţiei m
olar
e prin
par
tea d
e m
asă ş
i inv
ers.
Solu
ţii. S
oluţ
ii sa
tura
te, n
esa-
tura
te. M
etod
e de e
xprim
are a
co
mpo
ziţiei
şi co
ncen
traţie
i so-
luţii
lor.
• Teo
ria d
isocia
ţiei e
lectro
liti-
ce. E
lectro
lit ta
re, s
lab, d
e tăr
ie m
edie.
Diso
ciaţia
elec
troliţ
ilor.
Conc
entra
ţia m
olar
ă a io
nilo
r. • I
nter
acţiu
ni în
solu
ţiile
de el
ec-
troliţ
i. Rea
cţii d
e sch
imb i
onic.
Echi
libru
l chi
mic
în si
stem
e om
ogen
e• E
chili
brul
chim
ic în
pro
cesu
l de
diso
ciere
a ele
ctro
liţilo
r
Exer
ciţii:
• Mod
elare
a ecu
aţiil
or m
olec
ular
e şi i
onic
e pe
ntru
inte
racţ
iuni
le di
ntre
elec
troliţ
i; a r
eacţ
i-ilo
r de i
dent
ifica
re a
catio
nilo
r şi a
nion
ilor.
• Det
erm
inar
ea co
ncen
traţie
i mol
are a
ioni
lor
în b
aza e
cuaţ
iilor
de d
isocie
re.
• Elab
orar
ea sc
hem
ei de
sepa
rare
şi id
entifi
care
a c
atio
nilo
r/an
ioni
lor î
n am
este
c.• A
lcătu
irea e
xpre
siei p
rodu
sulu
i de s
olub
ili-
tate
.• E
xprim
area
solu
bilit
ăţii
unei
sări
puţin
solu
-bi
le pr
in p
rodu
sul s
olub
ilită
ţii.
Expr
imar
ea p
rodu
sulu
i sol
ubili
tăţii
une
i săr
i pu
ţin so
lubi
le pr
in so
lubi
litat
ea ei
.
• Să
prep
are s
oluţ
ii de
acizi
(clo
rhid
ric sa
u su
lfu-
ric) c
u o
anum
ită co
ncen
tra ţie
mol
ară.
• Să
calcu
leze c
once
ntra
ţia m
olar
ă a io
nilo
r pe
baza
ecua
ţiilo
r de d
isocie
re a
acizi
lor,
baze
lor ş
i să
ruril
or.
• Să
expl
ice: a
mfo
terit
atea
, neu
tralit
a tea
, pro
du-
sul i
onic
al ap
ei; co
rela
ţia co
ncen
traţie
i ion
ilor d
e hi
drog
en cu
expo
nent
ul d
e hid
roge
n (p
H).
• Să
core
leze c
once
ntra
ţia io
nilo
r H+ şi
OH
– cu
cara
cter
ul m
ediu
lui u
nei s
o luţ
ii ap
oase
şi cu
va-
loril
e pH
-ulu
i în
ele.
• Să
cerc
eteze
expe
rimen
tal p
H-u
l şi m
ediu
l în
so-
luţii
apoa
se (c
u aju
toru
l ind
icato
rulu
i uni
vers
al).
• Să e
xplic
e: sp
ecifi
cul r
eacţ
iilor
chim
ice u
tiliza
te
în ti
trim
etrie
; con
diţii
le de
form
are a
pre
cipita
te-
lor;
prin
cipiil
e clas
ifică
rii ca
tioni
lor ş
i ani
onilo
r în
grup
e ana
litice
. • S
ă efe
ctuez
e exp
erim
enta
l titr
area
acid
obaz
ică;
reac
ţiile
de id
entifi
care
a ca
tioni
lor ş
i ani
onilo
r.• S
ă rez
olve p
robl
eme:
de d
eterm
inar
e a co
ncen
-tra
ţiei i
onilo
r de h
idro
gen
şi a e
xpon
entu
lui d
e hi-
drog
en în
solu
ţii d
e aciz
i şi b
aze t
ari; d
e calc
ule î
n m
etoda
volu
met
rică p
e baz
a noţ
iuni
i de c
once
n-tra
ţie m
olar
ă.• S
ă de
ducă
expr
esia
pro
dusu
lui s
olub
ilită
ţii p
e ba
za ec
hilib
rulu
i în
siste
mul
pre
cipita
t–so
luţie
.• S
ă m
odele
ze in
tera
cţiu
nile
în so
luţii
le de
elec
-tro
liţi, r
eacţ
iile d
e ide
ntifi
care
a ca
tioni
lor ş
i ani
-on
ilor p
rin ec
uaţii
le m
olec
ular
e, io
nice
com
plet
e şi
ioni
ce re
duse
. • S
ă pr
opun
ă: m
etod
e de i
dent
ifica
re şi
sepa
rare
a ca
tioni
lor ş
i ani
onilo
r în
baza
cuno
ştinţ
elor
slabi
. Diso
cier
ea ap
ei. P
rodu
-su
l ion
ic al
apei
. Med
iul a
cid,
ne
utru
, alca
lin. E
xpon
ent d
e hi
drog
en p
H şi
cara
cter
ul re
-ac
ţiei m
ediu
lui î
n so
luţii
apoa
-se
. Dom
eniu
l de v
aria
ţie a
pH-u
lui î
n so
luţii
apoa
se. I
n-di
cato
ri ac
idob
azic
i. In
dica
tor
univ
ersa
l. Re
acţii
le de
schi
mb
ioni
c în
anal
iza
cant
itativ
ă• A
naliz
a can
titat
ivă.
Volu
-m
etria
. Măs
urar
ea vo
lum
elor.
Titra
rea.
Solu
ţii st
anda
rd, p
re-
para
rea l
or. R
eacţ
iile d
e neu
-tra
lizar
e (ac
id şi
baz
ă tar
i). T
i-tra
rea a
cidob
azică
. Calc
ule î
n m
etod
a vol
umet
rică.
Impo
rtan-
ţa an
alize
i vol
umet
rice.
Echi
libru
l chi
mic
în si
stem
e et
erog
ene
• Pro
dus d
e sol
ubili
tate
. Sol
ubi-
litat
ea u
nei s
ubsta
nţe p
uţin
so-
lubi
le şi
mod
urile
de e
xprim
are
a sol
ubili
tăţii
. Co
ndiţi
i de f
orm
are a
pre
cipi-
tatelo
r.Re
acţii
le de
schi
mb
ioni
c în
anal
iza
calit
ativ
ă• R
eacţ
ie an
alitic
ă, re
activ
ana-
litic,
reac
tiv sp
ecifi
c, re
activ
de
grup
ă.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
e pen
tru p
repa
rare
a une
i sol
uţii
cu o
an
umită
conc
entra
ţie m
olar
ă: di
n su
bsta
nţă ş
i ap
ă; di
ntr-
o so
luţie
mai
conc
entra
tă.
• Calc
ulul
conc
entra
ţiei m
olar
e a u
nei s
oluţ
ii cu
o an
umită
par
te d
e mas
ă a su
bsta
nţei
dizo
l-va
te şi
inve
rs.
• Calc
ule î
n ba
za co
relaţ
iei: 1
) pH
–con
cent
ra-
ţia io
nilo
r H+ –c
once
ntra
ţia io
nilo
r OH
– (şi i
n-ve
rs) î
n so
luţii
de a
cizi ş
i baz
e tar
i; 2)
med
iul
solu
ţiei–
pH–c
once
ntra
ţia io
nilo
r H+ /O
H– –c
on-
cent
raţia
mol
ară d
e acid
/baz
ă tar
e în
solu
ţie (ş
i in
vers
). • D
eter
min
area
volu
mul
ui/c
once
ntra
ţiei m
ola-
re a
unei
solu
ţii p
artic
ipan
te în
pro
cesu
l de t
i-tra
re ac
idob
azică
. Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rien
ţa d
e lab
orat
or n
r. 2:
Det
erm
i nar
ea
med
iulu
i sol
uţiil
or ap
oase
. Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 4:
Pre
para
rea s
oluţ
iei d
e ac
id cu
o an
umită
conc
entra
ţie m
olar
ă.Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 5–
6: T
itrar
ea ac
idob
azică
(N
aOH
+ H
Cl).
Aplic
area
titră
rii ac
idob
azice
(de
exem
plu,
la d
eterm
inar
ea ac
idită
ţii la
ptelu
i).Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 7:
Rea
cţii
de id
entifi
care
a c
atio
nilo
r Pb2+
, Ca2+
, Ba2+
, Fe3+
, NH
4+ .• E
xper
ienţ
a de l
abor
ator
nr.
4: R
eac ţ
iile d
e id
entifi
care
a an
ioni
lor C
l- , CO
32-, S
O42-
.Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 8–
9: Id
entifi
care
a ion
ilor
(cat
ioni
lor ş
i ani
onilo
r) d
in am
este
c.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/ în
grup
):• E
labor
area
pro
iecte
lor,
efec
tuar
ea in
vesti
gaţii
-lo
r teo
retic
e şi e
xper
imen
tale
cu p
rivire
la
40 41
din
chim
ia an
orga
nică
; con
secu
tivita
tea r
ealiz
ă-rii
reac
ţiilo
r de i
dent
ifica
re p
entru
un
ames
tec d
e 2-
3 ca
tioni
/ani
oni.
• Să
dedu
că d
omen
iile d
e apl
icare
a an
alize
i vo-
lum
etric
e.• S
ă ap
recie
ze ro
lul a
naliz
ei ch
imice
în in
dustr
ie şi
viaţ
a om
ului
, în
mon
itoriz
area
calit
ăţii
prod
u-se
lor,
ocro
tirii
med
iulu
i şi a
sănă
tăţii
.
• Clas
ifica
rea a
cidob
azică
a ca
-tio
nilo
r. Re
acţii
de i
dent
ifica
-re
a ca
tioni
lor:
Pb2+
; Ca2+
, Ba2+
, Fe
3+, N
H4+ . C
lasifi
care
a ani
o-ni
lor î
n gr
upe a
nalit
ice. R
eacţ
ii de
iden
tifica
re a
anio
nilo
r: Cl
- , SO
42-, C
O32-
. • A
naliz
a unu
i am
este
c de c
ati-
oni/a
nion
i.• I
mpo
rtanţ
a ana
lizei
chim
ice
în in
dustr
ie şi
viaţ
a cot
idia
nă.
anali
za ca
lităţ
ii pr
odus
elor a
limen
tare
, situ
aţiei
ec
olog
ice et
c.
3. D
iver
sitat
ea şi
uni
tate
a chi
mic
ă a lu
mii
subs
tanţ
elor
• Să
com
pare
subs
tanţ
ele o
rgan
ice şi
anor
gani
ce
după
com
poziţ
ie, cl
asifi
care
, stru
ctur
ă, pr
opri-
etăţ
i.• S
ă pr
ezin
te cla
sifica
rea r
eacţ
iilor
în ch
imia
or-
gani
că şi
anor
gani
că.
• Să d
educ
ă tan
genţ
ele d
intre
izom
eria
subs
tan-
ţelor
org
anice
şi al
otro
pia s
ubsta
nţelo
r ano
rgan
ice.
• Să
difer
enţie
ze d
omen
iile d
e util
izare
a su
bsta
n-ţe
lor o
rgan
ice şi
anor
gani
ce.
• Să
rezo
lve p
robl
eme c
ombi
nate
în b
aza p
ropr
ie-tă
ţilor
, obţ
iner
ii şi
utili
zării
subs
tanţ
elor o
rgan
ice
şi an
orga
nice
.• S
ă ar
gum
entez
e uni
tate
a chi
mică
a su
bsta
nţelo
r or
gani
ce şi
anor
gani
ce.
• Să
apre
cieze
impo
rtanţ
a sub
stanţ
elor o
rgan
i-ce
şi an
orga
nice
pen
tru to
ate d
omen
iile a
ctiv
ită-
ţii u
man
e.
• Uni
tate
a sub
stanţ
elor a
norg
a-ni
ce şi
org
anice
: –
com
poziţ
ia şi
stru
ctur
a; –
tipur
ile le
gătu
rii ch
imice
;–
clasifi
care
a, no
men
clatu
ra;
– tip
urile
de r
eacţ
ii;–
utili
zare
a. Fe
nom
enele
de i
zom
erie
şi alo
-tro
pie.
• Leg
ătur
a gen
etică
în ch
imia
an
orga
nică
şi o
rgan
ică. L
egă-
tura
recip
rocă
din
tre cl
asele
de
com
puşi
anor
gani
ci şi
orga
nici.
• L
egătu
ra re
cipro
că d
intre
sub-
stanţ
ele an
orga
nice
şi o
rgan
ice.
• Rap
ortu
ri ca
ntita
tive î
n ch
i-m
ia an
orga
nică
şi o
rgan
ică.
Exer
ciţii:
• Com
para
rea s
ubsta
nţelo
r ano
rgan
ice şi
org
a-ni
ce d
upă c
ompo
ziţie,
div
ersit
ate,
clasifi
care
, tip
ul le
gătu
rilor
chim
ice, t
ipul
reţe
lelor
crist
ali-
ne, p
ropr
ietăţ
i, ut
iliza
re.
• Exe
mpl
ifica
rea:
tipur
ilor d
e rea
cţii
în ch
imia
an
orga
nică
şi o
rgan
ică; a
feno
men
elor d
e izo
-m
erie
a com
puşil
or o
rgan
ici şi
de a
lotro
pie a
su
bsta
nţelo
r ano
rgan
ice; a
legă
turil
or re
cipro
ce
între
subs
tanţ
e; a u
tiliză
rii su
bsta
nţelo
r în
con-
struc
ţie, t
ehni
că, m
edici
nă, a
limen
taţie
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up):
• Arg
umen
tare
a dep
ende
nţei
prop
rietă
ţilor
de
struc
tura
chim
ică p
e exe
mpl
e de s
ubsta
nţe a
n-or
gani
ce şi
org
anice
.• P
reze
ntar
ea le
gătu
rilor
gene
tice a
le su
bsta
nţe-
lor a
norg
anice
şi o
rgan
ice.
• Elab
orar
ea/re
aliza
rea t
rans
form
ărilo
r chi
mi-
ce în
baz
a leg
ătur
ilor r
ecip
roce
ale s
ubsta
nţelo
r an
orga
nice
şi o
rgan
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• D
eter
min
area
form
ulei
subs
tanţ
ei du
pă: p
ăr-
ţile d
e mas
ă a el
emen
telo
r; pr
oduş
ii de
arde
re;
form
ula g
ener
ală,
date
le re
acţie
i.• R
ezol
vare
a pro
blem
elor c
ombi
nate
la cu
rsul
de
chim
ie or
gani
că şi
anor
gani
că.
4. C
him
ia în
viaţ
a soc
ietă
ţii• S
ă pr
ezin
te co
nexi
unile
din
tre ch
imie
şi do
me-
niile
activ
ităţii
um
ane.
• Să
argu
men
teze n
eces
itate
a res
pect
ării
regu
lilor
de
păs
trare
şi u
tiliza
re a
prod
uselo
r alim
enta
re,
med
icam
ente
lor ş
i a p
rodu
selo
r chi
mice
.• S
ă co
relez
e inf
orm
aţia
de p
e am
balaj
ul d
iferit
or
prod
use (
alim
enta
re, c
him
ice) c
u co
nţin
utul
lor.
• Să
eval
ueze
criti
c com
poziţ
ia p
rodu
selo
r ali-
men
tare
pen
tru o
aleg
ere c
onşti
entă
în ra
port
cu
mod
ul să
năto
s de v
iaţă.
• Să
argu
men
teze s
etul
obl
igat
oriu
al tr
usei
de
med
icam
ente
.• S
ă de
ducă
solu
ţii re
ferit
oare
la p
robl
emele
asi-
gură
rii să
nătă
ţii p
erso
nale.
• Să
apre
cieze
rolu
l chi
miei
şi al
cuno
ş tinţ
elor
chim
ice p
entru
îmbu
nătă
ţirea
calit
ăţii
vieţ
ii.
• Chi
mia
în ac
tivita
tea c
otid
i-an
ă.
• Chi
mia
şi p
rodu
sele
alim
en-
tare
: păs
trare
a, co
nser
vare
a, am
balar
ea. A
ditiv
i alim
enta
ri.
Mar
caju
l pro
duse
lor a
limen
ta-
re. P
rote
cţia
cons
umat
orul
ui.
• Chi
mia
şi p
rodu
sele
farm
a-ce
utice
. Reg
ulile
de p
ăstra
re şi
ad
min
istra
re a
med
icam
ente
lor
de d
iferit
e tip
uri.
Trus
a de m
e-di
cam
ente
.• C
him
ia şi
pro
duse
le de
igien
ă şi
cură
ţare
. Reg
ulile
de p
ăstra
re
şi ut
iliza
re in
ofen
sivă.
• Chi
mia
şi ca
litat
ea vi
eţii.
• Ide
ntifi
care
a fen
omen
elor c
e defi
nesc
relaţ
ia
med
iu–v
iaţă–
sănă
tate
.• E
labor
area
pro
iecte
lor,
efec
tuar
ea in
vesti
ga-
ţiilo
r teo
retic
e şi e
xper
imen
tale
cu p
rivire
la
com
poziţ
ia şi
calit
atea
pro
duse
lor a
limen
tare
, ad
itivi
alim
enta
ri (a
rom
atiza
tori,
cons
erva
nţi,
colo
ranţ
i etc
.), al
imen
taţia
sănă
toas
ă; ut
iliza
rea
şi pă
strar
ea m
edica
men
telo
r, pr
odus
elor d
e igi
-en
ă, co
smet
ice et
c.• A
rgum
enta
rea r
olul
ui ch
imiei
şi al
cuno
ş-tin
ţelo
r chi
mice
pen
tru îm
bună
tăţir
ea ca
lităţ
ii vi
eţii.
Dez
bate
ri: C
him
ia, r
olul
poz
itiv/
nega
tiv în
me-
diu,
viaţ
ă, să
năta
te.
42 43
Pro
filu
rile
um
an
ist,
art
e, s
Port
. Cla
sa a
X-a
. Chi
mia
gen
eral
ă şi
ano
rgan
ică
1 or
ă pe
săpt
ămîn
ăRe
part
izar
ea o
relo
r (re
com
anda
tă)
Nr.
tem
eiTe
ma
Tota
l ore
Din
ele
3420
102
2Pr
edar
e–în
văţa
reRe
zolv
area
pro
ble-
mel
or, e
xers
area
Lucr
ări
prac
tice
Eval
uare
su
mat
ivă
1.N
oţiu
nile
şi leg
ile fu
ndam
enta
le ale
chim
iei. R
eacţ
ii ch
imice
64
22.
Stru
ctur
a ato
mul
ui şi
lege
a per
iodi
cităţ
ii. L
egătu
ra ch
imică
96
21
3.So
luţii
le. D
isocia
ţia el
ectro
litică
6
32
14.
Nem
etale
le6
41
15.
Met
alele
53
11
Reca
pitu
lare
22
Subc
ompe
tenţ
eEl
eva/
elevu
l va
fi ca
pabi
lă/ca
pabi
l:Co
nţin
utur
iAc
tivită
ţi de
învă
ţare
– ev
alua
re (r
ecom
anda
te)
1. N
oţiu
nile
şi le
gile
fund
amen
tale
ale c
him
iei.
Reac
ţii ch
imic
e• S
ă de
scrie
obi
ectu
l de s
tudi
u al
chim
iei.
• Să
argu
men
teze
legă
turil
e chi
mie
i cu
alte
şt
iinţe
(mat
emat
ica,
fizic
a, bi
olog
ia, g
eogr
a-fia
etc.)
.• S
ă ap
recie
ze in
fluen
ţa ch
imiei
asup
ra vi
eţii
omul
ui şi
a m
ediu
lui;
impo
rtanţ
a stu
dier
ii ei.
• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: at
om, e
lemen
t chi
mic,
sim
bol c
him
ic, m
asa a
tom
ică re
lativ
ă, va
lenţa
, ele
ctro
nega
tivita
tea;
mol
ecul
ă, fo
rmul
ă chi
mică
(m
olec
ular
ă), m
asa m
olec
ular
ă rela
tivă;
sub-
stanţ
ă sim
plă ş
i com
pusă
, can
titat
e de s
ubsta
n-ţă
, mas
a, m
asa m
olar
ă, vo
lum
mol
ar; r
eacţ
ie ch
imică
, ecu
aţie
chim
ică (m
olec
ular
ă),
• Obi
ectu
l de s
tudi
u al
chim
iei.
Core
laţiil
e chi
miei
cu al
te şt
iinţe
ale
natu
rii. I
nflue
nţa c
him
iei as
upra
vie-
ţii o
mul
ui şi
a m
ediu
lui.
• Noţ
iuni
le fu
ndam
enta
le ale
chim
iei.
• Leg
ea co
nsta
nţei
com
poziţ
iei. N
o-m
encla
tura
subs
tanţ
elor a
norg
anice
.• L
egea
cons
ervă
rii m
asei
subs
tan-
ţelo
r.• L
egea
lui A
voga
dro
şi co
nsec
inţe
-le
ei.• I
mpo
rtanţ
a rea
cţiil
or ch
imice
. Ti-
puri
de re
acţii
chim
ice.
Instr
ucta
j: Re
spec
tare
a teh
nicii
secu
rităţ
ii în
labo
rato
-ru
l şco
lar d
e chi
mie.
Ex
erciţ
ii:• A
lcătu
irea f
orm
ulelo
r chi
mice
dup
ă va-
lenţe
/gra
dele
de o
xida
re, s
arcin
ile io
nilo
r.• D
enum
irea s
ubsta
nţelo
r ano
rgan
ice în
fu
ncţie
de c
ompo
ziţia
lor ş
i inv
ers.
• Alcă
tuire
a ecu
aţiil
or ch
imice
pen
tru d
i-fe
rite t
ipur
i de r
eacţ
ii ch
imice
: de c
ombi
-na
re, d
e des
com
pune
re, d
e sub
stitu
ţie, d
e sc
him
b.
reac
ţii d
e com
bina
re, d
e des
com
pune
re, d
e sub
-sti
tuţie
, de s
chim
b; re
acţie
exot
erm
ă, en
dote
r-m
ă, re
vers
ibilă
, ire
vers
ibilă
, rap
idă,
lentă
, efe
ct
term
ic al
reac
ţiei c
him
ice, e
cua ţ
ii te
rmoc
him
i-ce
, oxi
dant
, red
ucăt
or, o
xida
re, r
educ
ere,
Seria
ac
tivită
ţii m
etale
lor.
• Să
stabi
leasc
ă, d
upă e
cuaţ
ia re
acţie
i, tip
ul ei
(e
xo-,
endo
term
ă, re
vers
ibilă
, ire
vers
ibilă
, de
oxid
ored
ucer
e) şi
inve
rs.
• Să e
xem
plific
e pro
cese
le ce
au lo
c în
natu
ră, o
r-ga
nism
, viaţ
a cot
idian
ă în
core
laţie
cu ef
ectu
l ter
-m
ic, re
versi
bilit
ate şi
impo
rtanţ
a efec
tulu
i ter
mic
pent
ru pr
oduc
ere,
ener
getic
ă, pr
oces
ele vi
tale.
• Să
aplic
e noţ
iuni
le: re
acţia
de o
xido
redu
cere
, ox
idan
t, re
ducă
tor,
oxid
are,
redu
cere
pen
tru ex
-pl
icare
a rea
cţiil
or ch
imice
(din
tre m
etale
şi n
e-m
etale
, acid
, sar
e).
• Să
oper
eze c
orec
t cu
noţiu
nile
fund
amen
tale
ale ch
imiei
, cu
denu
miri
le su
bsta
nţelo
r, în
co-
mun
icare
a ora
lă şi
scris
ă.• S
ă ap
lice l
egile
fund
amen
tale
ale ch
imiei
pen
-tru
expl
icare
a fen
omen
elor,
rezo
lvar
ea p
robl
e-m
elor ş
i exe
rciţi
ilor.
• Să
apre
cieze
impo
rtanţ
a leg
ilor f
unda
men
tale
ale ch
imiei
.
Efec
tul t
erm
ic al
reac
ţiei c
him
ice.
Reac
ţiile
endo
- şi e
xote
rme î
n na
-tu
ră şi
în vi
aţa c
otid
iană
. Ecu
aţiil
e te
rmoc
him
ice (f
ără c
alcul
e). R
eacţ
ii re
vers
ibile
şi ir
ever
sibile
, rea
cţii
rapi
-de
şi le
nte.
• Gra
dul d
e oxi
dare
. Noţ
iuni
de o
xi-
dant
, red
ucăt
or, r
educ
ere,
oxid
are,
reac
ţii d
e oxi
dore
duce
re (f
ără m
eto-
da b
ilanţ
ului
elec
troni
c). S
eria
tens
i-un
ii m
etale
lor.
Impo
rtanţ
a rea
cţiil
or
de o
xido
redu
cere
.
• Apl
icare
a Ser
iei te
nsiu
nii m
etale
lor p
en-
tru m
odela
rea r
eacţ
iilor
din
tre m
etale
şi so
-lu
ţii d
e acid
, sar
e, şi
expl
icare
a lor
ca p
roce
-se
de o
xido
redu
cere
.• E
xem
plifi
care
a util
izării
noţ
iuni
lor ş
i leg
i-lo
r fun
dam
enta
le ale
chim
iei p
rin al
cătu
irea
expr
esiil
or d
e tip
adev
ărat
–fals
.• M
odela
rea e
cuaţ
iilor
reac
ţiilo
r de d
iferi-
te ti
puri.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
area
mas
ei un
ui ga
z dup
ă vol
umul
lu
i în
cond
iţii n
orm
ale şi
inve
rs.
• Cal
cule
în b
aza
reac
ţiilo
r chi
mic
e (ca
n-tit
atea
de s
ubst
anţă
(ν),
mas
a (m
) şi v
olu-
mul
(V))
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
sau
în
grup
).• E
labor
area
eseu
rilor
/sch
emelo
r: „R
eacţ
iile
chim
ice d
in ju
rul n
ostru
şi im
porta
nţa l
or”.
2. S
truc
tura
atom
ului
şi le
gea p
erio
dici
tăţii
. Leg
ătur
a chi
mic
ă• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: n
ucleu
, pro
ton,
neu
tron,
ele
ctro
n, n
ivel
ener
getic
.• S
ă pr
ezin
te pe
ntru
elem
ente
le di
n pe
rioad
ele
I–IV
repa
rtiza
rea e
lectro
nilo
r pe n
ivele
ener
-ge
tice.
• Să
core
leze l
ocul
elem
entu
lui î
n Si
stem
ul p
eri-
odic
(SP)
cu ti
pul l
ui (m
etal/
nem
etal)
, com
po-
• Mod
elul n
uclea
r al a
tom
ului
.N
ucleu
, pro
ton,
neu
tron,
elec
tron,
ni
vel e
nerg
etic,
elec
trone
gativ
itate
, ox
idan
t, re
ducă
tor.
• Rep
artiz
area
elec
troni
lor a
tom
ilor
elem
ente
lor p
erio
adelo
r I–I
V p
e ni-
vele
ener
getic
e.
Exer
ciţii:
• Arg
umen
tare
a com
poziţ
iei at
omul
ui co
n-fo
rm p
oziţi
ei în
SP.
• Alcă
tuire
a sch
emelo
r ale
atom
ilor e
le-m
ente
lor d
in p
erio
adele
I–IV
, det
erm
inar
ea
valen
ţelo
r şi g
rade
lor d
e oxi
dare
pos
ibile
.
44 45
ziţia
atom
ului
(pro
toni
, neu
troni
, elec
troni
), re
parti
zare
a elec
troni
lor p
e niv
ele en
erge
tice,
elect
rone
gativ
itate
a, va
lenţe
le po
sibile
, gra
dele
de o
xida
re p
osib
ile, f
orm
ula s
ubsta
nţei
simpl
e, fo
rmul
ele co
mpu
şilor
cu o
xige
n şi
hidr
ogen
, de
num
irile
lor,
cara
cter
ul o
xidu
lui s
uper
ior.
• Să e
xem
plific
e sch
imba
rea p
erio
dică
a pr
opri-
etăţ
ilor (
met
alice
şi n
emet
alice
) ale
elem
entel
or
din
perio
adele
I–III
şi a
com
puşil
or lo
r (ox
izilo
r);
core
laţia
dint
re co
mpo
ziţia
subs
tanţ
ei (F
M) ş
i ti-
pul l
egătu
rii ch
imice
(şi i
nver
s).• S
ă apr
eciez
e im
porta
nţa L
egii
perio
dicit
ăţii ş
i Te-
oriei
stru
cturii
atom
ului
pen
tru în
ţeleg
erea
, exp
li-ca
rea ş
i pro
gnoz
area
prop
rietăţ
ilor s
ubsta
nţelo
r.• S
ă ex
plice
noţ
iuni
le: le
gătu
ră ch
imică
, leg
ătu r
ă co
valen
tă, l
egăt
ură c
ovale
ntă n
epol
ară ş
i cov
a-len
tă p
olar
ă, leg
ătur
ă uni
tară
, dub
lă, tr
iplă;
ioni
, leg
ătur
ă ion
ică, l
egăt
ură m
etali
că, l
egăt
ură d
e hi
drog
en.
• Să
cara
cteriz
eze l
egăt
ura m
etali
că în
core
laţie
cu lo
cul m
etalu
lui î
n SP
şi p
ropr
ietăţ
ile fi
zice
gene
rale
ale m
etale
lor.
• Să
desc
rie su
bsta
nţele
cu d
iferit
e tip
uri d
e le-
gătu
ri ch
imice
conf
orm
algo
ritm
ului
: com
po-
ziţia
; tip
ul le
gătu
rii ch
imice
(cov
alent
ă, io
nică
, m
etali
că, d
e hid
roge
n), f
orm
ula e
lectro
nică
, fo
rmul
a de s
truct
ură,
prop
rietă
ţile fi
zice.
• Să
exem
plifi
ce p
ostu
latele
Teo
riei a
tom
o-m
o-lec
ular
e.
• Car
acte
ristic
a elem
ente
lor c
him
i-ce
(din
per
ioad
ele I–
III) î
n fu
ncţie
de
poz
iţia l
or în
Siste
mul
per
iodi
c (S
P): s
imbo
lul,
num
ărul
de o
rdi-
ne, p
erio
ada,
grup
a, su
bgru
pa, m
asa
atom
ică re
lativ
ă, str
uctu
ra at
omu-
lui,
com
poziţ
ia n
ucleu
lui,
repa
rti-
zare
a elec
troni
lor p
e niv
ele en
erge
-tic
e, va
lenţa
max
imală
şi m
inim
ală,
met
al/ne
met
al, fo
rmul
a şi d
enum
i-re
a sub
stanţ
ei sim
ple ş
i car
acte
rul l
ui
(acid
obaz
ic), f
orm
ula ş
i den
umire
a ox
idul
ui su
perio
r, fo
rmul
a şi d
enu-
mire
a com
pusu
lui h
idro
gena
t (pe
n-tru
nem
etale
).• L
egea
per
iodi
cităţ
ii. S
ensu
l fizic
al
legii
perio
dicit
ăţii.
Sch
imba
rea p
e-rio
dică
a pr
oprie
tăţil
or m
etali
ce şi
ne
met
alice
ale e
lemen
telo
r din
per
i-oa
dele
I–III
; a co
mpo
ziţiei
şi p
ropr
i-et
ăţilo
r oxi
zilor
.• L
egăt
ura c
him
ică. T
ipur
i de l
egăt
u-ră
chim
ică: c
ovale
ntă,
ioni
că, m
eta-
lică,
de h
idro
gen.
Leg
ătur
a uni
tară
, du
blă,
tripl
ă. • P
ropr
ietăţ
ile su
bsta
nţelo
r cu
dife
ri-te
tipu
ri de
legă
tură
chim
ică.
• Teo
ria at
omo-
mol
ecul
ară.
• Car
acte
rizar
ea el
emen
telo
r chi
mice
în
func
ţie d
e poz
iţia l
or în
Siste
mul
per
iodi
c du
pă al
gorit
m.
• Alcă
tuire
a for
mul
elor s
ubsta
nţelo
r cu
un
anum
it tip
de l
egăt
ură c
him
ică în
baz
a unu
i şir
de e
lemen
te p
ropu
s.• C
orela
rea c
ompo
ziţiei
subs
tanţ
ei (F
M) c
u tip
ul le
gătu
rii ch
imice
şi p
ropr
ietăţ
ile fi
zice
(şi i
nver
s).
• Exe
mpl
ifica
rea p
ostu
latelo
r Teo
riei a
to-
mo-
mol
ecul
are.
• Mod
elare
a sch
emelo
r de f
orm
are:
a le-
gătu
rii co
valen
te p
rin fo
rmul
e elec
troni
-ce
şi fo
rmul
e de s
truct
ură (
H2,
Hal 2,
O2,
N2;
HH
al, H
2O, H
2S, N
H3,
CH4);
a leg
ătur
ii io
-ni
ce p
rin fo
rmul
e elec
troni
ce.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r: • D
eter
min
area
schi
mbă
rii p
erio
dice
a pr
o-pr
ietăţ
ilor m
etali
ce/n
emet
alice
, a co
mpo
zi-ţie
i şi p
ropr
ietăţ
ilor a
cidob
azice
ale o
xizil
or
pent
ru el
emen
tele
chim
ice d
intr-
o pe
rioa-
dă, d
intr-
o gr
upă.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:D
emon
stra
re:
• Exa
min
area
mos
trelo
r de s
ubsta
nţe c
u di
-fe
rite t
ipur
i de l
egăt
uri c
him
ice.
Activ
itate
crea
tivă(
indi
vidu
al/în
grup
)• P
reze
ntar
ea d
iferit
or ti
puri
de le
gătu
ri ch
imice
(prin
des
ene,
sche
me)
.3.
Sol
uţiil
e. D
isoci
aţia
elec
trol
itică
• S
ă de
finea
scă
noţiu
nile:
solu
ţie, s
ubsta
nţă
dizo
lva t
ă, so
lven
t, di
zolv
are,
parte
a de m
asă a
su
bsta
nţei
dizo
lvat
e în
solu
ţie.
• Sol
uţie,
subs
tanţ
ă dizo
lvat
ă, so
l-ve
nt, s
olub
ilita
tea s
ubsta
nţelo
r în
apă.
Impo
rtanţ
a sol
uţiil
or.
Exer
ciţii:
• Exe
rsar
ea co
relaţ
iilor
între
mas
a sub
stan-
ţei î
n so
luţie
, par
tea d
e mas
ă a su
bsta
nţei
dizo
lvat
e, m
asa s
oluţ
iei.
• Să
aplic
e noţ
iune
a de p
arte
de m
asă a
subs
tan-
ţei d
izolv
ate î
n so
luţie
la re
zolv
area
pro
blem
elor;
noţiu
nea d
e pH
pen
tru ca
ract
eriza
rea m
ediu
lui.
• Să
expl
ice: p
rincip
iile
de b
ază
ale te
oriei
diso
-cia
ţiei e
lectro
litice
(TD
E); n
oţiu
nile
de s
olub
i-lit
ate
(în b
aza
Tabe
lulu
i sol
ubili
tăţii
), ele
ctro
lit,
neele
ctro
lit, e
lectro
lit ta
re şi
slab
, med
iu n
eutru
, ac
id b
azic,
diso
ciere
a ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or
neut
re.
• Să
exe
mpl
ifice
con
diţii
le de
curg
erii
reac
ţiilo
r de
schi
mb
prin
cara
cter
ul io
nic a
l ace
stor i
nter
-ac
ţiuni
cu fo
rmar
ea el
ectro
litul
ui sl
ab.
• Să
mod
eleze
ecua
ţiile
mol
ecul
are (
EM),
ioni
ce
com
plet
e (EI
C) şi
ioni
ce re
duse
(EIR
) pen
tru in
-te
racţ
iuni
le în
solu
ţiile
de el
ectro
liţi a
le ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or.
• Să
rez
olve
prob
leme
expe
rimen
tale
la te
ma:
„Diso
ciaţia
elec
trolit
ică”.
• Să
arg
umen
teze
impo
rtanţ
a so
luţii
lor
pent
ru
med
icină
, agr
icultu
ră, p
roce
sele
vita
le et
c.
• Par
tea d
e mas
ă a su
bsta
nţei
dizo
l-va
te în
solu
ţie.
• Diso
ciaţia
elec
trolit
ică. E
lectro
liţi
tari
şi sla
bi. D
isocie
rea a
cizilo
r, ba
ze-
lor,
săru
rilor
neu
tre.
Apa –
elec
trolit
slab
. Valo
rile p
H
pent
ru ca
ract
eriza
rea m
ediu
lui n
eu-
tru, a
cid, b
azic.
• E
cuaţ
ii m
olec
ular
e, io
nice
com
ple-
te şi
ioni
ce re
duse
. • I
nter
acţiu
ni în
solu
ţiile
de el
ectro
-liţ
i: pr
oprie
tăţil
e chi
mice
ale a
cizilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or.
• Alcă
tuire
a/ar
gum
enta
rea e
xpre
siilo
r de
tipul
adev
ărat
/fals
utili
zînd
noţiu
nile:
solu
-bi
litat
e, so
luţie
, elec
trolit
, nee
lectro
lit, a
cid,
bază
, sar
e. •
Alcă
tuire
a ecu
aţiil
or d
e diso
ciere
a ele
c-tro
liţilo
r tar
i şi s
labi.
•Mod
elare
a pro
priet
ăţilo
r chi
mice
gene
rale
ale ac
izilo
r, ba
zelo
r, să
ruril
or p
rin ec
uaţii
le m
olec
ular
e şi i
onice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Calc
ule î
n ba
za co
relaţ
iilor
între
par
tea d
e m
asă a
subs
tanţ
ei di
zolv
ate,
mas
a sub
stan-
ţei,
mas
a sol
uţiei
.Ac
tivită
ţi ex
perim
enta
le:Ex
peri
enţa
de l
abor
ator
nr.
1: D
eter
min
a-re
a rea
cţiei
med
iulu
i dife
ritor
solu
ţii ap
oase
cu
indi
cato
ri.Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 1:
Rez
olva
rea p
robl
e-m
elor e
xper
imen
tale
la te
ma:
„Diso
ciaţia
ele
ctro
litică
”.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (în
grup
)Pr
oiec
tul:
Impo
rtanţ
a sol
uţiil
or.
4. N
emet
alel
e• S
ă ca
racte
rizez
e nem
etale
le du
pă lo
cul î
n SP
.• S
ă ex
plice
rolu
l bio
logi
c, str
uctu
ra, o
bţin
erea
, pr
oprie
tăţil
e fizic
e şi c
him
ice, u
tiliza
rea s
ub-
stanţ
elor s
impl
e – n
emet
ale (o
xige
n, h
idro
gen,
az
ot).
• Să
obţin
ă ex
perim
enta
l oxi
ge nu
l, hi
drog
enul
, ox
id d
e car
bon
(IV) ş
i să c
erce
teze
pro
priet
ăţile
lo
r fizic
e şi c
him
ice co
nfor
m in
struc
ţiuni
i.• S
ă de
scrie
com
puşii
hid
roge
naţi
ai ne
met
ale-
lor (
cloru
ră d
e hid
roge
n, am
onia
c): u
tiliza
rea,
• Car
acte
ristic
a gen
erală
a ne
met
a-lel
or. S
truct
ura,
prop
rietă
ţile fi
zice
şi ch
imice
(int
erac
ţiuni
cu m
etale
le,
oxig
enul
, hid
roge
nul).
Util
izare
a ne-
met
alelo
r, ro
lul b
iolo
gic.
• Obţ
iner
ea n
emet
alel
or: a
oxi
ge-
nulu
i (di
n ae
r, ap
ă, pe
roxi
d de
hi-
drog
en, p
erm
anga
nat d
e pot
asiu
); a h
idro
genu
lui (
din
met
an, a
pă,
aciz
i).
Exer
ciţii:
• Com
para
rea n
emet
alelo
r dup
ă loc
ul în
SP.
• Car
acte
rizar
ea p
ropr
ietăţ
ilor,
obţin
erii,
ut
iliză
rii n
emet
alelo
r, co
mpu
şilor
lor h
idro
-ge
naţi,
oxi
zilor
acizi
, aciz
ilor.
• Elab
orar
ea şi
reali
zare
a sch
emelo
r tra
ns-
form
ărilo
r chi
mice
în b
aza l
egăt
urilo
r gen
e-tic
e ale
nem
etale
lor ş
i com
puşil
or lo
r.
46 47
prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
(int
erac
ţiune
a lor
cu
apa,
inte
racţ
iune
a rec
ipro
că),
obţin
erea
.• S
ă ca
racte
rizez
e oxi
zii n
emet
alelo
r (SO
2, SO
3, P 2O
5, CO
2) şi
acizi
i (ac
id su
lfuric
, acid
azot
ic,
acid
fosfo
ric, c
lorh
idric
) con
form
algo
ritm
u-lu
i: no
men
clatu
ra, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice,
chim
i-ce
gene
rale,
util
izare
a, ob
ţiner
ea (H
Cl, H
2SO
4, H
3PO
4).• S
ă ela
bore
ze sc
hem
e de t
rans
form
ări c
him
ice
în b
aza l
egăt
urilo
r gen
etice
ale n
emet
alelo
r.• S
ă pr
opun
ă/m
odele
ze si
tuaţ
ii de
aplic
are a
ne-
met
alelo
r şi a
com
puşil
or lo
r în
activ
itate
a per
-so
nală.
• Com
puşii
hid
roge
naţi
ai ne
met
ale-
lor (
HCl
, NH
3): st
ruct
ura,
prop
rie-
tăţil
e fizic
e şi c
him
ice (i
nter
acţiu
nea
cu ap
a, in
tera
cţiu
nea r
ecip
rocă
); ob
-ţin
erea
, util
izare
a, ro
lul b
iolo
gic.
• Oxi
zii n
emet
alelo
r: no
men
clatu
ra,
prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
gene
-ra
le, o
bţin
erea
, util
izare
a. • A
cizii
oxig
enaţ
i (ac
id su
lfuric
, acid
az
otic,
acid
fosfo
ric) ş
i neo
xige
naţi
(acid
clor
hidr
ic). N
omen
clatu
ra,
prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
gene
-ra
le, u
tiliza
rea.
• Met
ode d
e obţ
iner
e a ac
izilo
r (H
Cl,
H2S
O4,
H3P
O4).
• Ser
ia ge
netic
ă a n
emet
alelo
r.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r: Ca
lcular
ea m
, ν, V
a su
bsta
nţelo
r în
baza
ec
uaţii
lor c
him
ice.
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
:• E
xam
inar
ea p
ropr
ietăţ
ilor a
mon
iacu
lui ş
i ale
clor
urii
de h
idro
gen.
Lucr
area
pra
ctic
ă nr.
2:
Obţ
iner
ea şi
pro
priet
ăţile
nem
etale
lor (
oxi-
genu
l sau
hid
roge
nul).
Expe
rien
ţa d
e lab
orat
or n
r. 2:
Obţ
iner
ea şi
pr
oprie
tăţil
e oxi
dulu
i de c
arbo
n (IV
).Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up):
Dez
bate
ri: A
spec
tul i
ndus
trial,
ecol
ogic
al in
tera
cţiu
nii o
xizil
or ac
izi cu
apa.
• Elab
orar
ea „C
V-ul
ui” u
nui n
emet
al.
5. M
etal
ele
• Să
desc
rie p
oziţi
a met
alelo
r în
SP, p
ropr
ietăţ
ile
lor fi
zice ş
i chi
mice
gene
rale
(inte
racţ
iune
a cu
nem
etale
le, ap
a, ac
izii,
săru
rile)
, rol
ul b
iolo
gic
al io
nilo
r met
alelo
r.• S
ă co
mpa
re al
iajele
font
ă şi o
ţel d
upă c
ompo
-ziţ
ie, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i util
izare
.• S
ă ca
racte
rizez
e oxi
zii şi
hid
roxi
zii m
etale
lor
conf
orm
algo
ritm
ului
: nom
encla
tura
, pro
prie-
tăţil
e fizic
e şi c
him
ice ge
nera
le, o
bţin
erea
şi u
ti-liz
area
.• S
ă ex
plice
core
laţia
din
tre m
etal,
oxi
d ba
zic,
bază
, sar
e prin
ecua
ţii ch
imice
.• S
ă ex
empl
ifice
com
poziţ
ia şi
util
izare
a săr
uri-
lor (
cloru
ri, su
lfaţi,
azot
aţi,
carb
onaţ
i, sil
icaţi)
.
• Car
acte
ristic
a gen
erală
a m
etale
lor.
Poziţ
ia m
etale
lor î
n Si
stem
ul p
eri-
odic.
Ser
ia te
nsiu
nii m
etale
lor.
Pro-
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice ge
nera
le ale
met
alelo
r (in
tera
cţiu
nea c
u ne
-m
etale
le, ap
a, ac
izii,
săru
rile)
, rol
ul
biol
ogic.
Al
iajele
(fon
ta, o
ţelu
l), u
tiliza
rea l
or.
• Oxi
zii şi
hid
roxi
zii m
etale
lor:
com
-po
ziţia
, pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice
gene
rale,
dom
eniil
e de u
tiliza
re.
• Săr
urile
de so
diu,
potas
iu, c
alciu
: co
mpo
ziţia
şi ut
iliza
rea c
lorur
ilor, s
ulfa-
ţilor
, azo
taţilo
r, car
bona
ţilor
, sili
caţil
or.
• Ser
ia ge
netic
ă a m
etale
lor.
Exer
ciţii:
• Com
para
rea m
etale
lor d
upă l
ocul
în SP
.• C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r, ob
ţiner
ii şi
utili
zării
met
alelo
r, ox
izilo
r baz
ici, b
azelo
r, să
ruril
or.
• Int
erpr
etar
ea le
gătu
rilor
gene
tice a
le m
e-ta
lelor
şi co
mpu
şilor
lor p
rin al
cătu
irea ş
i re
aliza
rea t
rans
form
ărilo
r chi
mice
.• D
educ
erea
şi p
reze
ntar
ea co
relaţ
iilor
din
-tre
util
izare
a, pr
oprie
tăţil
e met
alelo
r şi
com
puşil
or lo
r.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
Calcu
le în
baz
a ecu
aţiil
or ch
imice
(m, ν
, V).
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: Mos
trele
de
met
ale şi
aliaj
e.
• Să
apre
cieze
dife
rite a
spec
te al
e util
izării
me-
talel
or şi
a co
mpu
şilor
lor:
ca el
emen
te vi
tale
şi no
cive;
mat
eria
le in
dustr
iale
impo
rtant
e şi s
ur-
se d
e pol
uare
etc.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
).St
udii
de ca
z: Al
iajele
şi im
porta
nţa l
or.
Com
poziţ
ia ap
ei m
iner
ale.
• Să
rezo
lve p
robl
eme p
e baz
a leg
ătur
ii ge
netic
e di
ntre
clas
e de c
ompu
şi an
orga
nici.
• Să
apre
cieze
impo
rtanţ
a stu
dier
ii ch
imiei
an-
orga
nice
.
Reca
pitu
lare
• Leg
ătur
a gen
etică
din
tre cl
ase d
e su
bsta
nţe a
norg
anice
.• R
olul
chim
iei în
socie
tate
şi în
via-
ţă.
Exer
ciţii
şi pr
oble
me:
• Le
gătu
ra ge
netic
ă din
tre cl
asele
de c
om-
puşi
anor
gani
ci.
• Arg
umen
tare
a rol
ului
chim
iei p
entru
om
.
Pro
filu
rile
um
an
ist,
art
e, s
Port
. Cla
sa a
Xi-a
. Chi
mia
org
anic
ă
1 or
ă pe
săpt
ămîn
ăRe
part
izar
ea o
relo
r (re
com
anda
tă)
Nr.
te m
eiTe
ma
Tota
l ore
Din
ele
3419
111
3Pr
edar
e–în
văţa
reRe
zolv
area
pro
ble-
mel
or, e
xers
area
Lucr
ări
prac
tice
Eval
uare
su
mat
ivă
1.Ba
zele
teor
etic
e ale
chim
iei o
rgan
ice.
Hid
roca
rbur
ile21
126
12
1.1.
Baz
ele te
oret
ice al
e chi
miei
org
anice
32
11.
2. H
idro
carb
urile
satu
rate
(alca
nii)
74
21
1.3.
Hid
roca
rbur
ile n
esat
urat
e (alc
hene
le, al
chin
ele, a
lcadi
-en
ele)
74
21
1.4.
Hid
roca
rbur
ile ar
omat
ice (a
rene
le)4
21
12.
Alc
oolii
, fen
olul
, am
inel
e 11
73
1Re
capi
tular
e2
2
48 49
Subc
ompe
tenţ
eEl
eva/
elevu
l va
fi ca
pabi
lă/ca
pabi
l:Co
nţin
utur
iAc
tivită
ţi de
învă
ţare
– ev
alua
re (r
ecom
anda
te)
1. B
azel
e teo
retic
e ale
chim
iei o
rgan
ice.
Hid
roca
rbur
ile1.
1. B
azel
e teo
retic
e ale
chim
iei o
rgan
ice
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le: ch
imie
orga
nică
, su
bsta
nţă o
rgan
ică, h
idro
carb
uri,
izom
erie,
izo
mer
.• S
ă de
ducă
dife
renţ
ele d
intre
com
puşii
or-
gani
ci stu
diaţ
i (m
etan
, eta
n, p
ropa
n, b
u-ta
n, al
cool
etili
c, ac
id ac
etic,
grăs
imi)
şi ce
i an
orga
nici
după
com
poziţ
ie, p
rove
nien
ţă,
exist
enţa
mai
mul
tor s
ubsta
nţe c
u ac
eeaş
i fo
rmul
ă mol
ecul
ară.
• Să
argu
men
teze n
eces
itate
a stu
dier
ii co
m-
puşil
or o
rgan
ici re
ieşin
d di
n ră
spîn
dire
a în
natu
ră/în
org
anism
şi im
porta
nţa l
or.
• Să
form
ulez
e tez
ele T
eorie
i stru
ctur
ii ch
i-m
ice a
com
puşil
or o
rgan
ici.
• Să
aplic
e tez
ele T
eorie
i stru
ctur
ii ch
imice
la
alcăt
uire
a for
mul
elor d
e stru
ctur
ă (pe
n-tru
CH
4, C 2H
6, C 3H
8, C 4H
10),
la ex
plica
rea
exist
enţe
i izo
mer
ilor (
C 4H10
), la
mot
ivar
ea
dive
rsită
ţii şi
num
ărul
ui m
are d
e com
puşi
orga
nici.
• Să
cara
cteriz
eze c
arbo
nul d
upă l
ocul
în
SP: t
ipul
elem
entu
lui,
repa
rtiza
rea e
lectro
-ni
lor p
e niv
ele, v
alenţ
a, po
sibili
tate
a de a
fo
rma c
aten
e car
boni
ce, n
atur
a leg
ătur
ilor
C–C,
C–H
.• S
ă al
cătu
iasc
ă fo
rmul
e de s
truct
ură d
esfă
-şu
rate
şi se
mid
esfă
şura
te p
entru
CH
4, C 2H
6, C 3H
8, C 4H
10.
• Chi
mia
org
anică
ca p
arte
com
po-
nent
ă a şt
iinţe
i „Ch
imia”
.• S
ubsta
nţele
org
anice
: pro
veni
enţa
, sp
ecifi
cul c
ompo
ziţiei
(elem
ente
or-
gano
gene
, exi
stenţ
a mai
mul
tor s
ub-
stanţ
e cu
acee
aşi f
orm
ulă m
olec
ula-
ră),
dive
rsita
tea,
num
ărul
enor
m d
e co
mpu
şi în
rapo
rt cu
cei a
norg
anici
. Im
porta
nţa l
or.
• Evo
luţia
noţ
iuni
i de s
ubsta
nţă o
rga-
nică
. Im
porta
nţa s
tudi
erii
com
puşil
or
orga
nici.
Nec
esita
tea u
nei t
eorii
. • T
eoria
stru
ctur
ii ch
imice
a co
mpu
şi-lo
r org
anici
şi im
porta
nţa e
i. Iz
omer
ie. Iz
omer
i.• C
arbo
nul –
prin
cipalu
l elem
ent a
l co
mpu
şilor
org
anici
. Stru
ctur
a ato
-m
ului
. Tet
rava
lenţa
. Cat
ene c
arbo
-ni
ce.
• For
mul
e de s
truct
ură (
desfă
şura
te şi
se
mid
esfă
şura
te).
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea c
ompu
şilor
org
anici
şi an
-or
gani
ci. A
rgum
enta
rea i
mpo
rtanţ
ei stu
dier
ii ch
imiei
org
anice
.• C
ompa
rare
a com
poziţ
iei, p
ropr
ietăţ
ilor fi
-zic
e ale
com
puşil
or o
rgan
ici cu
nosc
uţi c
u ce
i an
orga
nici.
• Car
acte
rizar
ea ca
rbon
ului
dup
ă loc
ul în
SP.
• Alcă
tuire
a for
mul
elor d
e stru
ctur
ă des
făşu
-ra
te şi
sem
ides
făşu
rate
pen
tru h
idro
carb
uri
satu
rate
şi n
esat
urat
e.• M
odela
rea c
aten
elor c
arbo
nice
, lin
iare
, ra-
mifi
cate
, cicl
ice, a
ciclic
e.• C
ompa
rare
a com
poziţ
iei şi
stru
ctur
ii izo
-m
erilo
r.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
:• F
amili
ariza
rea c
u m
ostre
de s
ubsta
nţe o
rga-
nice
şi an
orga
nice
.• A
rder
ea co
mpu
şilor
org
anici
(alco
ol et
ilic,
para
fină,
celu
loză
).• I
nves
tigar
ea p
ropr
ietăţ
ilor o
rgan
olep
tice
(miro
s) al
e izo
mer
ilor (
pe ex
empl
ul et
ilbut
a-no
atul
ui/a
nana
s şi a
milf
orm
iatul
ui/v
işină
).Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up).
• Elab
orar
ea u
nei s
chem
e de c
ompa
rare
a co
m-
puşil
or o
rgan
ici cu
cei a
norg
anici
.
1.2.
Hid
roca
rbur
ile sa
tura
te (a
lcan
ii)
• Să
desc
rie su
rsele
nat
urale
de h
idro
car-
buri;
pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
him
ice al
e alca
-ni
lor,
obţin
erea
lor d
in su
rse n
atur
ale.
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
alca
n, fo
rmul
ă gen
e-ra
lă, se
rie o
mol
oagă
, om
olog
i, izo
mer
i, izo
-m
eri d
e cat
enă,
radi
cali,
den
umiri
le gr
upe-
lor a
lchil
(rad
icalil
or) m
etil,
etil.
• Să
prez
inte
core
laţia
: for
mul
a gen
erală
–
form
ulele
mol
ecul
are a
le om
olog
ilor (
n(C)
≤6
) – fo
rmul
ele d
e stru
ctur
ă ale
izom
erilo
r po
sibili
(tip
ul iz
omer
iei) –
den
umiri
le co
n-fo
rm n
omen
clatu
rii si
stem
atice
(şi i
nver
s).
• Să
difer
enţie
ze o
mol
ogii
şi izo
mer
ii alc
a-ni
lor.
• Să
cara
cteriz
eze p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
-m
ice al
e alca
nilo
r în
core
laţie
cu u
tiliza
rea
lor.
• Să
rezo
lve p
robl
eme d
e calc
ul (m
, ν, V
) în
baza
ecua
ţiilo
r chi
mice
ce in
clud
prop
rietă
-ţil
e chi
mice
ale a
lcani
lor.
• Să
com
pare
surs
ele n
atur
ale d
e hid
roca
r-bu
ri (g
aze n
atur
ale şi
pet
rol)
după
com
po-
ziţie.
• Să
core
leze f
racţ
iile d
istilă
rii p
etro
lulu
i cu
utili
zare
a lor
.• S
ă ev
iden
ţieze
pro
blem
e eco
logi
ce p
rovo
-ca
te d
e util
izare
a gaz
elor n
atur
ale şi
a pe
-tro
lulu
i pro
punî
nd so
luţii
pen
tru p
rote
cţia
m
ediu
lui.
• Sur
sele
natu
rale
de h
idro
carb
uri:
gaze
le na
tura
le, p
etro
lul,
cărb
une-
le (c
ompo
ziţia
, răs
pînd
irea î
n na
tură
, pr
oprie
tăţi
fizice
, util
izare
a).
• Alca
nii –
hid
roca
rbur
i sat
urat
e. D
e-fin
iţie,
com
poziţ
ie, fo
rmul
ă gen
eral
ă, se
ria o
mol
oagă
, om
olog
i, de
num
irea
(n≤6
). G
rupe
le alc
hil (
radi
cali)
(met
il, et
il),
com
poziţ
ie, d
enum
ire.
Răsp
îndi
rea î
n na
tură
a hi
droc
arbu
ri-lo
r sat
urat
e. • P
ropr
ietăţ
ile fi
zice.
Obţ
iner
ea (e
x-tra
gere
a) d
in ga
ze n
atur
ale, p
etro
l.• P
rincip
iile n
omen
clatu
rii si
stem
a-tic
e. Iz
omer
ia al
cani
lor (
izom
eria
de
cate
nă).
• Pro
priet
ăţile
chim
ice al
e alca
nilo
r (n
≤4):
reac
ţia d
e sub
stitu
ţie (c
loru
ra-
re),
elim
inar
e (de
hidr
ogen
izare
), ox
i-da
re to
tală
(ard
ere)
. Util
izare
a alca
ni-
lor c
a com
busti
bil ş
i ca m
ater
ie pr
imă
chim
ică.
• Com
pone
nţii
gaze
lor n
atur
ale. P
e-tro
lul –
ames
tec d
e hid
roca
rbur
i. Fr
acţii
le di
stilăr
ii pe
trolu
lui:
benz
ină,
ligro
ină,
gaz l
ampa
nt, m
otor
ină,
pă-
cură
; util
izare
a lor
. O
crot
irea m
ediu
lui d
e pol
uanţ
ii fo
r-m
aţi î
n ur
ma p
relu
crăr
ii şi
folo
sirii
gaze
lor n
atur
ale, a
pet
rolu
lui ş
i a că
r-bu
nilo
r.
Exer
ciţii:
• Arg
umen
tare
a com
poziţ
iei al
cani
lor p
rin
form
ula d
e stru
ctur
ă şi f
orm
ula m
olec
ular
ă. • E
xem
plifi
care
a prin
cipiil
or d
e num
ire a
al-ca
nilo
r.• E
xers
area
core
laţiei
: com
poziţ
ia al
canu
lui,
ti-pu
l izo
mer
iei, i
zom
erii
posib
ili, f
orm
ulele
lor
de st
ruct
ură,
denu
miri
le co
nfor
m n
omen
cla-
turii
siste
mat
ice (ş
i inv
ers)
.• M
odela
rea p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice al
e alca
nilo
r pr
in ec
uaţii
chim
ice în
core
laţie
cu u
tiliza
rea l
or.
• Dife
renţ
ierea
şi ex
plica
rea o
mol
ogiei
şi iz
o-m
eriei
alca
nilo
r.• E
stim
area
impo
rtanţ
ei alc
anilo
r ca s
ursă
de
com
busti
bil ş
i ca m
ater
ie pr
imă c
him
ică.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r: • C
alcul
area
m, ν
, V în
baz
a tra
nsfo
rmăr
ilor
chim
ice al
e alca
nilo
r. • C
alcul
area
volu
mul
ui d
e oxi
gen
nece
sar p
en-
tru ar
dere
a alca
nulu
i.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
:• M
odele
de m
olec
ule d
e alca
ni (b
ilă–a
xă).
• Ard
erea
dife
ritor
alca
ni.
• Col
ecţii
: pet
rolu
l şi p
rodu
sele
petro
liere
; căr
-bu
nele.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):• E
labor
area
sche
melo
r de p
reze
ntar
e a u
tili-
zării
alca
nilo
r şi p
rodu
şilor
pe b
aza l
or.
Dez
bate
ri: A
vant
ajele
şi de
zava
ntaje
le ut
ili-
zării
alca
nilo
r în
calit
ate d
e com
busti
bil;
criza
en
erge
tică.
50 51
1.3.
Hid
roca
rbur
ile n
esat
urat
e (al
chen
ele,
alca
dien
ele,
alch
inel
e)• S
ă de
finea
scă
noţiu
nile:
alch
ene,
alcad
ie-ne
, alch
ine,
reac
ţie d
e adi
ţie, d
e pol
imer
iza-
re, m
onom
er, p
olim
er.
• Să
expl
ice iz
omer
ia d
e poz
iţie,
iden
tifica
-re
a nes
atur
aţiei
, pro
priet
ăţile
chim
ice al
e alc
hene
lor,
alcad
ienelo
r, alc
hine
lor î
n co
re-
laţie
cu u
tiliza
rea l
or.
• Să
core
leze c
ompo
ziţia
alch
enelo
r, alc
adie-
nelo
r, alc
hine
lor c
u pr
oprie
tăţil
e fizic
e, fo
r-m
ule m
olec
ular
e, fo
rmul
e de s
truct
ură a
le izo
mer
ilor p
osib
ili, t
ipul
izom
eriei
, den
umi-
rile l
or co
nfor
m n
omen
clatu
rii si
stem
atice
(ş
i inv
ers)
.• S
ă ar
gum
entez
e leg
ătur
a cau
ză–e
fect
din
-tre
pro
priet
ăţile
chim
ice al
e hid
roca
rbur
ilor
nesa
tura
te, r
eacţ
ia d
e ide
ntifi
care
, util
iza-
rea l
or.
• Să
cara
cteriz
eze c
auciu
cul (
natu
ral,
buta
-di
enic,
vulca
niza
t) du
pă co
mpo
ziţie,
pro
pri-
etăţ
i fizic
e, ob
ţiner
e şi u
tiliza
re.
• Să
com
pare
alch
enele
, alca
dien
ele, a
lchi-
nele
după
com
poziţ
ie, st
ruct
ură,
prop
rietă
ţi,
utili
zare
, met
ode d
e obţ
iner
e.• S
ă ap
recie
ze in
fluen
ţa ac
cesib
ilită
ţii şi
a sta
bilit
ăţii
polim
erilo
r obţ
inuţ
i din
alch
ene
(pol
ietile
nă, p
olip
ropi
lenă)
şi d
in al
cadi
ene
(cau
ciucu
ri) as
upra
med
iulu
i/cali
tăţii
vieţ
ii.
• Alch
ene,
alcad
iene,
alchi
ne.
Defi
niţie
, com
poziţ
ie, fo
rmul
ă gen
e-ra
lă, se
rie o
mol
oagă
(n(C
) ≤5)
. Iz
omer
ia d
e cat
enă ş
i de p
oziţi
e. N
omen
clatu
ra si
stem
atică
. Pro
priet
ă-ţil
e fizic
e.• M
etod
e de o
bţin
ere a
:–
alche
nelo
r ( p
e exe
mpl
ul et
enei
şi pr
open
ei) d
in al
cani
şi al
cool
i;–
alcad
ienelo
r (pe
exem
plul
but
adie-
nei)d
in al
cani
;–
alchi
nelo
r (pe
exem
plul
acet
ilene
i) pr
in p
iroliz
a met
anul
ui şi
din
carb
ură
de ca
lciu.
• Pro
priet
ăţile
fizic
e. Pr
oprie
tăţil
e ch
imice
: a)
ale a
lchen
elor (
pe ex
empl
ul et
enei)
: ad
iţia H
2, X 2,
HX
(X=
Cl, B
r), H
OH
, ar
dere
a, po
limer
izare
a (pe
ntru
eten
ă şi
prop
enă)
;b)
ale a
lchin
elor (
pe ex
empl
ul ac
etile
-ne
i): ad
iţia H
2, X 2,
HO
H, a
rder
ea, t
ri-m
eriza
rea.
• Cau
ciucu
l nat
ural.
Obţ
iner
ea (e
xtra
-ge
rea)
, pro
priet
ăţile
fizic
e, ut
iliza
rea.
Cauc
iucu
l sin
tetic
– p
olim
er o
bţin
ut
din
alcad
iene (
buta
dien
ă). P
ropr
ie-tă
ţile fi
zice ş
i util
izare
a. Vu
lcani
zare
a ca
uciu
culu
i.
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea i
zom
eriei
şi o
mol
ogiei
pen
-tru
hid
roca
rbur
ile n
esat
urat
e prin
alcă
tuire
a fo
rmul
elor d
e stru
ctur
ă în
core
laţie
cu d
enu-
mire
a.• C
ompa
rare
a com
poziţ
iei, s
truct
urii,
pro
prie-
tăţil
or, m
etod
elor d
e obţ
iner
e a al
chen
elor,
al-ca
dien
elor,
alchi
nelo
r.• M
odela
rea p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice, o
bţin
erii
alche
nelo
r şi a
lchin
elor p
rin ec
uaţii
chim
ice.
• Cor
elare
a pro
priet
ăţilo
r alch
enelo
r, alc
adie-
nelo
r, alc
hine
lor c
u ut
iliza
rea l
or.
• Exe
mpl
ifica
rea m
etod
elor d
e rec
unoa
ştere
a h
idro
carb
urilo
r nes
atur
ate ş
i a si
tuaţ
iilor
ce
nece
sită a
plica
rea l
or.
• Ded
ucer
ea d
omen
iilor
de u
tiliza
re a
cauc
iu-
curil
or în
baz
a pro
priet
ăţilo
r fizic
e.• A
lcătu
irea ş
i rea
lizar
ea tr
ansfo
rmăr
ilor c
hi-
mice
în b
aza l
egăt
urilo
r gen
etice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor:
• Calc
ular
ea m
, ν, V
în b
aza t
rans
form
ărilo
r ch
imice
ale h
idro
carb
urilo
r nes
atur
ate.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 1:
Obţ
iner
ea et
enei
şi stu
dier
ea p
ropr
ietăţ
ilor e
i. Ex
perim
ent d
emon
stra
tiv:
• Mod
ele d
e mol
ecul
e. Ce
rcet
area
mos
trelo
r de
pol
imer
i şi c
auciu
curi.
Com
para
rea p
ropr
i-et
ăţilo
r cau
ciucu
lui v
ulca
niza
t şi n
evul
cani
zat.
Activ
itate
crea
tivă.
Dez
bate
ri: in
fluen
ţa p
oli-
mer
ilor a
supr
a med
iulu
i/cali
tăţii
vieţ
ii.
1.4.
Hid
roca
rbur
ile ar
omat
ice (
aren
ele)
• S
ă de
scrie
ben
zenu
l con
form
algo
ritm
ului
: co
mpo
ziţia
, stru
ctur
a mol
ecul
ei du
pă K
eku-
le, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mice
, util
izare
a. • S
ă sta
bilea
scă
legăt
ura g
enet
ică d
intre
al-
cani
, alch
ene,
alchi
ne şi
ben
zen.
• Să
rezo
lve ex
erciţ
ii şi
prob
leme p
e baz
a sc
hem
ei leg
ătur
ii ge
netic
e din
tre h
idro
car-
buri.
• Ben
zenu
l: co
mpo
ziţia
, stru
ctur
a m
olec
ulei
după
Kek
ule,
obţin
erea
din
ac
etile
nă; p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
-m
ice (r
eacţ
iile d
e sub
stitu
ţie –
nitr
a-re
; de a
diţie
– h
idro
gena
re; a
rder
e);
utili
zare
. • L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
alca
ni, a
l-ch
ene,
alchi
ne şi
ben
zen.
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea c
ompo
ziţiei
ben
zenu
lui p
rin
FM şi
FS;
a ut
iliză
rii b
enze
nulu
i.• M
odela
rea p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice, o
bţin
erii
benz
enul
ui p
rin ec
uaţii
chim
ice.
• Cor
elaţii
le di
ntre
alca
ni, a
lchen
e, alc
hine
, be
nzen
prin
sche
me ş
i tra
nsfo
rmăr
i chi
mice
.Re
zolv
area
pro
blem
elor d
e calc
ul în
baz
a pro
-pr
ietăţ
ilor c
him
ice şi
obţ
iner
ii be
nzen
ului
.Ex
perim
ent d
emon
stra
tiv:
• Mos
tre d
e col
oran
ţi, m
ase p
lastic
e, m
edica
-m
ente
obţ
inut
e pe b
ază d
e ben
zen
şi de
riva-
ţilor
lui.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):• E
labor
area
une
i sch
eme d
e com
para
re a
ben-
zenu
lui c
u alc
anii
şi alc
hene
le.2.
Alc
oolii
, fen
olul
, am
inele
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
grup
ă fun
cţio
nală,
al-
cool
, alco
ol m
ono-
şi p
olih
idro
xilic
, fen
ol,
amin
ă, an
ilină
, rea
cţie
de d
eshi
drat
are.
• Să
core
leze:
form
ula g
ener
ală a
alcan
olilo
r cu
form
ula m
olec
ular
ă pen
tru (n
≤4),
for-
mul
ele d
e stru
ctur
ă ale
izom
erilo
r hid
ro-
xilic
i pos
ibili
, den
umiri
le lo
r con
form
no-
men
clatu
rii si
stem
atice
(şi i
nver
s).
• Să c
arac
terize
ze al
cool
ul et
ilic c
onfo
rm al
-go
ritm
ului
: com
poziţ
ie, p
ropr
ietăţi
fizic
e, fi-
ziolo
gice
(în
com
para
ţie cu
alco
olul
met
ilic)
, pr
oprie
tăţil
e chi
mice
, obţ
iner
ea şi
util
izare
a.• S
ă di
feren
ţieze
influ
enţa
poz
itivă
şi n
egat
i-vă
a alc
oolu
lui e
tilic
asup
ra ca
lităţ
ii vi
eţii.
• Alco
olii
mon
ohid
oxili
ci sa
tura
ţi:
defin
iţie,
com
poziţ
ie, gr
upă f
uncţ
io-
nală,
serie
om
oloa
gă (n
≤4),
izom
eria
de
cate
nă şi
de p
oziţi
e. N
omen
clatu
ra
siste
mat
ică.
• Obţ
iner
ea et
anol
ului
prin
hid
rata
rea
eten
ei şi
la fe
rmen
tare
a glu
coze
i.• P
ropr
ietăţ
ile fi
zice.
Noc
ivita
tea m
e-ta
nolu
lui ş
i a et
anol
ului
.• P
ropr
ietăţi
le ch
imice
(pe e
xem
plul
eta
nolu
lui):
reac
ţia cu
meta
lele a
ctive
, de
shid
rata
rea i
ntra
mol
ecul
ară,
arde
rea.
• Alco
olii
polih
idro
xilic
i. D
efini
ţie.
Etile
nglic
olul
, glic
erol
ul: c
ompo
ziţie,
fo
rmul
e de s
truct
ură.
Exer
ciţii:
• Clas
ifica
rea d
eriv
aţilo
r hid
roca
rbur
ilor s
atu-
rate
în fu
ncţie
de g
rupa
func
ţiona
lă.• E
xem
plifi
care
a izo
mer
iei şi
om
olog
iei; a
lcă-
tuire
a FS
după
den
umire
(şi i
nver
s).
• Mod
elare
a pro
priet
ăţilo
r chi
mice
, a m
etod
e-lo
r de o
bţin
ere a
der
ivaţ
ilor h
idro
carb
urilo
r pr
in ec
uaţii
chim
ice.
• Cor
elare
a pro
priet
ăţilo
r der
ivaţ
ilor h
idro
car-
buril
or cu
util
izare
a lor
.• C
ompa
rare
a der
ivaţil
or h
idro
carb
urilo
r dup
ă co
mpo
ziţie,
stru
ctură
, pro
priet
ăţi, u
tiliza
re.
• Exe
mpl
ifica
rea m
etod
elor d
e rec
unoa
ştere
a d
eriv
aţilo
r hid
roca
rbur
ilor ş
i a si
tuaţ
iilor
ce
nece
sită a
plica
rea l
or.
52 53
• Să
mot
ivez
e im
porta
nţa u
nui m
od să
năto
s de
viaţ
ă în
core
laţie
cu ac
ţiune
a fizio
logi
că a
alcoo
lulu
i etil
ic.• S
ă co
mpa
re et
ileng
licol
ul şi
glic
erin
a con
-fo
rm al
gorit
mul
ui: c
ompo
ziţie,
stru
ctur
ă, pr
oprie
tăţi
fizice
şi fi
ziolo
gice
, util
izare
, re-
acţii
de i
dent
ifica
re.
• Sa
desc
rie fe
nolu
l: str
uctu
ra, p
ropr
ietăţ
i-le
fizice
şi ch
imice
, rea
cţia
de i
dent
ifica
re,
utili
zare
a.• S
ă ap
recie
ze in
fluen
ţa co
mpu
şilor
hid
roxi
-lic
i şi a
pro
duşil
or o
bţin
uţi p
e baz
a lor
asu-
pra c
alită
ţii vi
eţii
şi să
nătă
ţii.
• Să
expl
ice co
mpo
ziţia
amin
elor,
grup
ei am
ine,
alchi
lamin
elor p
rimar
e; no
men
cla-
tura
şi p
ropr
ietăţ
ile lo
r fizic
e. • S
ă co
relez
e nec
esita
tea s
inte
zei a
nilin
ei cu
va
loar
ea p
rodu
şilor
obţ
inuţ
i în
baza
ei.
• Să
expl
ice si
ntez
a ani
linei
pe b
aza l
egăt
u-rii
: ben
zen–
nitro
benz
en–a
nilin
ă.• S
ă re
zolve
exer
ciţii,
sche
me ş
i pro
blem
e pe
baza
pro
priet
ăţilo
r şi o
bţin
erii
alcoo
lilor
, fe-
nolu
lui,
anili
nei.
• Pro
priet
ăţile
fizic
e, ut
iliza
rea.
Prob
ă de
iden
tifica
re cu
hid
roxi
d de
cupr
u (fă
ră ec
uaţia
reac
ţiei).
• Fen
olul
: stru
ctur
a, pr
oprie
tăţil
e fi-
zice ş
i chi
mice
(rea
cţii
ale g
rupe
i OH
cu
met
alele
alcali
ne şi
cu al
calii
le).
• Pro
ba d
e ide
ntifi
care
cu cl
orur
a de
fier (
III) (
fără
ecua
ţia re
acţie
i).• C
ompu
şii o
rgan
ici cu
azot
. Am
ine-
le –
deriv
aţi a
i am
onia
culu
i. G
rupă
am
ină.
• Alch
ilam
inele
prim
are (
met
ilam
ina,
etila
min
a): c
ompo
ziţie,
stru
ctur
ă, no
-m
encla
tură
, pro
priet
ăţi fi
zice.
• Ani
lina.
Utili
zare
a ei l
a pro
duce
rea
colo
ranţ
ilor,
prep
arat
elor m
edici
nale.
Si
ntez
a ani
linei.
• L
egăt
ura g
enet
ică a
alcoo
lilor
şi a
anili
nei c
u alt
e clas
e de c
ompu
şi or
ga-
nici:
alca
ni–a
lchen
e–alc
hine
–ben
zen–
nitro
benz
en–a
nilin
ă.
• Dife
renţ
ierea
influ
enţe
i poz
itive
şi n
egat
ive a
alc
oolu
lui e
tilic
asup
ra ca
lităţ
ii vi
eţii.
• Alcă
tuire
a şi r
ealiz
area
tran
sform
ărilo
r chi
-m
ice în
baz
a leg
ătur
ilor g
enet
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r:• C
alcul
area
m, ν
, V în
baz
a ecu
aţiil
or re
acţii
-lo
r chi
mice
ale d
eriv
aţilo
r hid
roca
rbur
ilor.
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: • A
rder
ea al
cool
ului
şi ce
rcet
area
pro
duşil
or
arde
rii.
• Fam
iliar
izare
a cu
mos
tre d
e pol
imer
i obţ
i-nu
ţi di
n et
ileng
licol
, fen
ol; m
edica
men
te p
e ba
ză d
e ani
lină.
• Cer
ceta
rea e
fect
ului
acţiu
nii g
licer
inei
asu-
pra p
ielii,
alco
olul
ui et
ilic a
supr
a alb
umin
ei.
• Ide
ntifi
care
a pro
duse
lor p
e baz
ă de f
enol
(pe
exem
plul
aspi
rinei)
.Ex
peri
enţa
de l
abor
ator
: Ide
ntifi
care
a alco
o-lil
or p
olih
idro
xilic
i.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
ă/în
grup
):St
udiu
de c
az: I
nflue
nţa c
ompu
şilor
hid
roxi
-lic
i şi a
pro
duşil
or p
e baz
a lor
asup
ra ca
lită-
ţii vi
eţii.
• E
labor
area
sche
mei:
Util
izare
a com
puşil
or
orga
nici.
Gen
eral
izar
ea cu
rsul
ui cl
asei
a XI
-a (2
ore
)• S
ă ex
plice
relaţ
ia ca
uză–
efec
t din
tre u
tili-
zare
a sub
stanţ
elor o
rgan
ice şi
com
poziţ
ia,
tipul
legă
turii
chim
ice, s
truct
ura,
prop
rietă
-ţil
e fizic
e şi c
him
ice, o
bţin
erea
, infl
uenţ
a lor
as
upra
om
ului
şi a
med
iulu
i.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa s
tudi
erii
chim
iei.
• Leg
ătur
i cau
ză–e
fect
din
tre u
tiliza
-re
a sub
stanţ
elor o
rgan
ice şi
com
pozi-
ţia, s
truct
ura,
tipul
legă
turii
chim
ice,
prop
rietă
ţile fi
zice ş
i chi
mice
, obţ
ine-
rea,
influ
enţa
lor a
supr
a om
ului
şi a
med
iulu
i.
• Tra
nsfo
rmăr
ile în
baz
a leg
ătur
ilor g
enet
ice
dint
re cl
asele
de c
ompu
şi or
gani
ci stu
diaţ
i.• R
ezol
vare
a pro
blem
elor î
n ba
za p
ropr
ietăţ
i-lo
r şi a
met
odelo
r de o
bţin
ere a
hid
roca
rbur
i-lo
r şi d
eriv
aţilo
r lor
.
Pro
filu
rile
um
an
ist,
art
e, s
Port
. Cla
sa a
Xii-
a. C
him
ia a
norg
anic
ă
1 or
ă pe
săpt
ămîn
ăRe
part
izar
ea o
relo
r (re
com
anda
tă)
Nr.
tem
eiTe
ma
Tota
l ore
Din
ele
3417
123
2Pr
edar
e–în
văţa
reEx
ersa
re–
rezo
lvar
eLu
crăr
i pr
actic
eEv
alua
re
sum
ativ
ă 1.
Ald
ehid
ele,
aciz
ii ca
rbox
ilici
, est
erii
126
51
2.Co
mpu
şii o
rgan
ici c
u im
port
anţă
vita
lă (g
răsim
ile, h
idra
ţii d
e car
-bo
n, am
inoa
cizi
i, pr
otei
nele
)13
83
11
2.1.
Gră
simile
42
12.
2. H
idra
ţii d
e car
bon
64
11
2.3.
Am
inoa
cizii,
pro
tein
ele3
21
13.
Com
puşii
mac
rom
olec
ular
i sin
tetic
i5
31
14.
Legă
tura
gen
etic
ă din
tre c
ompu
şii o
rgan
ici ş
i ano
rgan
ici
43
1
Subc
ompe
tenţ
eEl
eva/
elevu
l va
fi ca
pabi
lă/ca
pabi
l:Co
nţin
utur
iAc
tivită
ţi de
învă
ţare
–ev
alua
re (r
ecom
anda
te)
1. A
ldeh
idel
e. Ac
izii
carb
oxili
ci. E
ster
ii• S
ă co
mpa
re co
mpu
şii o
rgan
ici (a
lcani
, al-
chen
e, alc
hine
, alco
oli,
amin
e) d
upă c
om-
poziţ
ie, st
ruct
ură,
izom
erie,
nom
encla
tură
.• S
ă ex
empl
ifice
legă
tura
gen
etic
ă din
tre
alca
ni, a
lchen
e, al
chin
e, al
cool
i, am
ine
(prin
sche
me d
e rea
cţii
şi tr
ansfo
rmăr
i ch
imic
e).
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le: al
dehi
dă, a
cid
carb
oxili
c, es
ter,
reac
ţie d
e este
rifica
re, r
e-ac
ţie d
e hid
roliz
ă.
• Com
puşii
org
anici
(alca
ni, a
lchen
e, al-
chin
e, alc
ooli,
amin
e): d
efini
ţie, c
ompo
-ziţ
ie, st
ruct
ură,
izom
erie,
nom
encla
tură
.• L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
alca
ni, a
lche-
ne, a
lchin
e, alc
ooli,
amin
e.• A
ldeh
ide,
acizi
carb
oxili
ci, es
teri:
com
-po
ziţie,
stru
ctur
ă, gr
upă f
uncţ
iona
lă,
form
ulă g
ener
ală, o
mol
ogi (
n(C)
≤4),
nom
encla
tură
.
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea ş
i com
para
rea c
ompo
ziţiei
, str
uctu
rii, t
ipur
ilor d
e izo
mer
ie, iz
omer
ilor
posib
ili, n
omen
clatu
rii al
dehi
delo
r, ac
izilo
r, es
teril
or.
• Car
acte
rizar
ea p
ropr
ietăţ
ilor c
him
ice al
e ald
ehid
elor,
acizi
lor,
este
rilor
prin
ecua
ţiile
reac
ţiilo
r, co
relar
ea lo
r cu
utili
zare
a şi m
eto-
dele
de o
bţin
ere.
54 55
• Să
desc
rie al
dehi
dele,
acizi
i car
boxi
lici,
este
rii co
nfor
m al
gorit
mul
ui: c
ompo
ziţia
, str
uctu
ra, g
rupa
func
ţiona
lă, fo
rmul
a ge-
nera
lă; o
mol
ogi (
n(C)
≤4)
, nom
encla
tura
.• S
ă ca
racte
rizez
e pro
priet
ăţile
fizic
e şi c
hi-
mice
ale a
ldeh
idelo
r, ac
izilo
r car
boxi
lici,
este
rilor
în co
relaţ
ie cu
util
izare
a lor
.• S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa a
ldeh
idelo
r (fo
r-m
ică şi
acet
ică) c
a mat
erie
prim
ă pen
tru
prod
ucer
ea m
aselo
r plas
tice,
a fibr
elor a
r-tifi
ciale
etc.
• Să
mod
eleze
situ
aţii
ce n
eces
ită ap
licar
ea
reac
ţiilo
r de r
ecun
oaşte
re a
aldeh
idelo
r; sit
uaţii
de u
tiliza
re a
acid
ului
acet
ic pe
n-tru
rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r în
gosp
odăr
ia
casn
ică.
• Să
expl
ice m
etod
ele d
e obţ
iner
e a et
ana-
lulu
i, a a
cidul
ui ac
etic
în b
aza l
egăt
urii
ge-
netic
e din
tre h
idro
carb
uri,
alcoo
li, al
dehi
-de
, aciz
i car
boxi
lici.
• Să
stabi
leasc
ă leg
ătur
a cau
ză–e
fect
din
tre
răsp
îndi
rea e
steril
or în
nat
ură–
prop
rietă
ţi-le
fizice
spec
ifice
–util
izare
a lor
.• S
ă ex
empl
ifice
core
laţia
: den
umire
a este
-ru
lui–
com
poziţ
ia lu
i–re
acţia
de o
bţin
ere–
prod
uşii
obţin
uţi (
şi in
vers
).• S
ă ap
recie
ze cr
itic u
tiliza
rea e
steril
or în
di
ferit
e pro
duse
.• S
ă re
zolve
exer
ciţii
şi pr
oblem
e în
baza
leg
ătur
ilor g
enet
ice.
• Ald
ehid
ele. P
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mi-
ce al
e ald
ehid
elor (
pe ex
empl
ul m
etan
a-lu
lui ş
i a et
analu
lui):
adiţi
a hid
roge
nulu
i la
legătu
ra d
ublă
C=O,
oxi
dare
a (cu
solu
-ţie
amon
iacală
de o
xid
de ar
gint
şi cu
hi-
drox
idul
de c
upru
(II))
, ard
erea
. • R
eacţ
iile d
e oxi
dare
ca re
acţii
de i
den-
tifica
re a
aldeh
idelo
r. • M
etod
e de o
bţin
ere a
alde
hide
lor (
pe
exem
plul
etan
alulu
i): d
in ac
etile
nă p
rin
reac
ţia lu
i Kuc
erov
, prin
oxi
dare
a eta
no-
lulu
i cu
oxid
de c
upru
(II).
Al
dehi
dele
form
ică şi
acet
ică ca
mat
erie
prim
ă de o
bţin
ere a
mas
elor p
lastic
e şi a
fib
relo
r arti
ficia
le.
• Aciz
ii ca
rbox
ilici:
pro
priet
ăţile
fizic
e şi
chim
ice p
e exe
mpl
ul ac
idul
ui fo
rmic
şi ac
etic
(ioni
zare
a, in
tera
cţiu
nea c
u m
eta-
lele,
oxizi
i met
alelo
r, ba
zele,
săru
rile a
ci-zil
or m
ai sla
bi).
• Meto
de d
e obţ
iner
e a ac
izilo
r car
boxi
-lic
i pe e
xem
plul
acid
ului
aceti
c: pr
in ox
i-da
rea e
tano
lulu
i şi a
etan
alulu
i. Util
izare
a ac
izilo
r mon
ocar
boxi
lici (
aceti
c, fo
rmic
şi ste
aric)
.• E
sterii
. Răs
pînd
irea î
n na
tură
. Pro
pri-
etăţ
ile fi
zice s
pecifi
ce. U
tiliza
rea l
or. O
b-ţin
erea
prin
reac
ţia d
e este
rifica
re (n
(C)
≤4) c
u pa
rticip
area
acizi
lor f
orm
ic, ac
e-tic
şi a
alcoo
lilor
met
ilic,
etili
c. H
idro
li-za
este
rilor
. • L
egăt
ura g
enet
ică d
intre
hid
roca
rbur
i, alc
ooli,
alde
hide
, aciz
i, es
teri.
• Ded
ucer
ea im
porta
nţei
este
rilor
în in
dus-
tria a
limen
tară
, cos
met
ică, î
n ba
za p
ropr
ietă-
ţilor
spec
ifice
.• E
xem
plifi
care
a met
odelo
r de r
ecun
oaşte
re
a ald
ehid
elor ş
i aciz
ilor ş
i a si
tuaţ
iilor
ce n
e-ce
sită a
plica
rea l
or.
• Alcă
tuire
a şi r
ealiz
area
tran
sform
ărilo
r chi
-m
ice în
baz
a leg
ătur
ilor g
enet
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r de c
alcul
în b
aza l
e-gă
turii
gene
tice.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Ex
perim
ent d
emon
stra
tiv:
• Oxi
dare
a eta
nolu
lui c
u ox
id d
e cup
ru (I
I).• M
ostre
de m
ase p
lastic
e pe b
ază d
e răş
ini
feno
lform
aldeh
idice
, mos
tre d
e este
ri, m
os-
tre d
e fibr
e ace
tat.
• Ana
liza m
arca
jelor
de p
e pro
duse
le ali
men
-ta
re (a
rom
atiza
tori)
.• A
cţiu
nea a
cidul
ui ac
etic
şi a a
ldeh
idei
for-
mice
asup
ra al
bum
inei.
• Exp
erie
nţa
de la
bora
tor n
r. 1:
O
xida
rea a
ldeh
idelo
r (id
entifi
care
a).
• Exp
erie
nţa
de la
bora
tor n
r. 2:
Pro
priet
ăţile
ch
imice
ale a
cidul
ui ac
etic.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):D
ezba
teri:
Car
acte
rul a
tract
iv al
pro
duse
lor
alim
enta
re, c
osm
etice
în co
relaţ
ie cu
conţ
i-nu
tul l
or ch
imic.
Stud
iu d
e caz
: Sta
bilir
ea ti
pulu
i de a
rom
ati-
zato
r (na
tura
l, id
entic
nat
ural,
sint
etic)
dup
ă m
arca
j.
2. C
ompu
şii o
rgan
ici c
u im
port
anţă
vita
lă (g
răsim
ile, h
idra
ţii d
e car
bon,
amin
oaci
zii,
prot
eine
le)
• Să
desc
rie gr
ăsim
ile co
nfor
m al
gorit
mu-
lui:
defin
iţie,
form
ulă d
e stru
ctur
ă (ge
nera
-lă)
, răs
pînd
irea î
n na
tură
, clas
ifica
rea,
pro-
priet
ăţile
fizic
e.• S
ă arg
umen
teze i
mpo
rtanţ
a şi r
olul
biol
ogic
al gr
ăsim
ilor î
n ba
za pr
oprie
tăţilo
r lor
chim
i-ce
(hid
roliz
ă şi o
xidar
ea lo
r com
pletă
).• S
ă pr
ogno
zeze
cons
ecin
ţele
exclu
derii
gr
ăsim
ilor d
in al
imen
taţie
şi a
utili
zării
lor
exce
sive a
supr
a săn
ătăţ
ii pe
rson
ale.
• Să
stabi
leasc
ă, il
ustre
ze co
relaţ
ia d
intre
co
mpo
ziţia
grăs
imilo
r, ob
ţiner
ea ac
idul
ui
stear
ic, re
acţia
de n
eutra
lizar
e a lu
i, ob
ţi-ne
rea s
ăpun
ului
.• S
ă ar
gum
entez
e nec
esita
tea p
rodu
cerii
de
terg
enţil
or si
ntet
ici.
• Să
com
pare
expe
rimen
tal p
ropr
ietăţ
ile
săpu
nulu
i şi a
le de
terg
enţil
or si
ntet
ici.
• Să
com
pare
/apr
eciez
e crit
ic av
anta
jele ş
i de
zava
ntaje
le ut
iliză
rii d
eter
genţ
ilor s
in-
tetic
i în
rapo
rt cu
săpu
nuril
e, im
pact
ul lo
r as
upra
med
iulu
i.
2.1.
Gră
simile
• Gră
simile
. Răs
pînd
irea î
n na
tură
, pro
-pr
ietăţ
ile fi
zice,
clasifi
care
a (so
lide ş
i li-
chid
e, ve
geta
le şi
anim
ale).
• Com
poziţ
ia gr
ăsim
ilor,
form
ula d
e str
uctu
ră ge
nera
lă, d
efini
ţia.
• Noţ
iune
de a
cizi c
arbo
xilic
i gra
şi, p
e ex
empl
ul ac
idul
ui st
earic
. • H
idro
liza ş
i oxi
dare
a com
plet
ă a g
ră-
similo
r (sc
hem
atic,
pro
duşii
obţ
inuţ
i, co
ndiţi
i de r
eacţ
ie), r
olul
bio
logi
c/in
dus-
trial
al ac
esto
r pro
cese
.• N
oţiu
nea d
e săp
unur
i, de
terg
enţi
sinte
-tic
i, ro
lul l
or. U
tiliza
rea a
cidul
ui st
earic
.• P
rote
cţia
med
iulu
i con
tra p
oluă
rii cu
de
terg
enţi.
Exer
ciţii:
• Clas
ifica
rea c
ompu
şilor
org
anici
cu im
por-
tanţ
ă vita
lă.• C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r chi
mice
, obţ
i-ne
rii g
răsim
ilor p
rin ec
uaţii
le re
acţii
lor.
• Arg
umen
tare
a im
porta
nţei
indu
stria
le şi
vita
le a g
răsim
ilor î
n co
relar
e cu
prop
rietă
-ţil
e lor
.Re
zolv
area
pro
blem
elor î
n ba
za p
ropr
ietăţ
i-lo
r chi
mice
ale g
răsim
ilor ş
i a m
etod
elor d
e ob
ţiner
e a lo
r.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: Mos
tre d
e gră
-sim
i, ul
eiuri,
det
erge
nţi,
săpu
nuri.
Expe
rienţ
a de
labo
rato
r nr.
3: St
udier
ea p
ro-
priet
ăţilo
r săp
unul
ui şi
a de
terge
nţilo
r sin
tetici
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
/în gr
up):
Dez
bate
ri: Im
porta
nţa g
răsim
ilor î
n ali
men
-ta
ţia n
oastr
ă.St
udiu
de c
az: O
bezit
atea
şi an
orex
ia ca
re-
zulta
t al u
nei a
titud
ini i
ncor
ecte
faţă
de a
li-m
enta
ţia să
năto
asă.
• Să
expl
ice n
oţiu
nile:
hid
raţi
de ca
rbon
, m
onoz
ahar
ide,
diza
harid
e, po
lizah
arid
e, fo
tosin
teză
.• S
ă ex
amin
eze ş
i să
apre
cieze
aspe
ctul
chi-
mic
al pr
oces
ului
de f
otos
inte
ză (c
onsu
ma-
rea o
xidu
lui d
e car
bon
(IV),
rege
nera
rea
oxig
enul
ui, o
bţin
erea
subs
tanţ
elor n
utrit
i-ve
) şi c
el en
erge
tic (c
onse
rvar
ea en
ergi
ei).
• Să
cara
cteriz
eze g
luco
za, f
ruct
oza,
zaha
-ro
za, a
mid
onul
, celu
loza
dup
ă alg
oritm
ul:
2.2.
Hid
raţii
de c
arbo
n • H
idra
ţii d
e car
bon.
Mon
ozah
arid
ele
(glu
coza
, fru
ctoz
a), d
izaha
ridele
(zah
a-ro
za),
poliz
ahar
idele
(am
idon
ul, c
elu-
loza
).• G
luco
za şi
fruc
toza
: for
mul
a mol
ecul
a-ră
, de s
truct
ură (
linia
ră p
entru
glu
coză
), fo
rmar
ea, r
ăspî
ndire
a în
natu
ră, p
ropr
i-et
ăţile
fizic
e.
Exer
ciţii:
• Exe
mpl
ifica
rea r
eacţ
iilor
de r
ecun
oaşte
re a
gluc
ozei,
amid
onul
ui şi
a sit
uaţii
lor c
e nec
e-sit
ă ide
ntifi
care
a lor
.• C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r chi
mice
ale
hidr
aţilo
r de c
arbo
n, p
rin ec
uaţii
le re
acţii
lor.
• Cor
elare
a tra
nsfo
rmăr
ilor r
ecip
roce
ale h
i-dr
aţilo
r de c
arbo
n cu
tran
sform
area
lor î
n or
gani
sm şi
pre
lucr
area
lor î
n in
dustr
ie.
56 57
com
poziţ
ie, st
ruct
ură,
form
ulă m
olec
ular
ă, ob
ţiner
e, ră
spîn
dire
în n
atur
ă, pr
oprie
tăţi
fizice
, tra
nsfo
rmăr
i rec
ipro
ce.
• Să
core
leze p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i chi
mice
ale
glu
coze
i, za
haro
zei,
amid
onul
ui, c
elu-
loze
i cu
utili
zare
a şi r
olul
bio
logi
c.• S
ă pr
ezin
te leg
ătur
a cau
ză–e
fect
din
tre
struc
tura
glu
coze
i (gr
upele
func
ţiona
le),
reac
ţiile
de re
cuno
aşte
re şi
util
izare
a lor
.• S
ă ex
plice
etap
ele d
e ext
rage
re a
zahă
ru-
lui d
in sf
ecla-
de-z
ahăr
şi a
amid
onul
ui d
in
carto
fi.• S
ă co
mpa
re va
loar
ea n
utrit
ivă a
hid
raţil
or
de ca
rbon
cu ce
a a gr
ăsim
ilor.
• Pro
priet
ăţile
chim
ice al
e glu
coze
i: re
-ac
ţiile
de o
xida
re (i
dent
ifica
rea c
u so
lu-
ţie am
onia
cală
de o
xid
de ar
gint
, cu
hi-
drox
id d
e cup
ru),
redu
cere
, fer
men
tare
alc
oolic
ă. D
omen
iile d
e util
izare
şi ro
lul î
n or
ga-
nism
: a) a
cum
ular
ea su
b fo
rmă d
e rez
er-
ve al
e org
anism
ului
; b) o
xida
rea î
n sc
o-pu
ri en
erge
tice.
• Diza
harid
ele: z
ahar
oza.
Răsp
îndi
rea î
n na
tură
, obţ
iner
ea, p
ropr
ietăţ
ile fi
zice ş
i ch
imice
(hid
roliz
a), u
tiliza
rea î
n in
dus-
tria a
limen
tară
. Ex
trage
rea z
ahăr
ului
din
sfec
la-de
-zah
ăr.
• Pol
izaha
ridele
: am
idon
ul şi
celu
loza
. Co
mpo
ziţia
, for
mul
a mol
ecul
ară,
pro-
priet
ăţile
fizic
e, ră
spîn
dire
a în
natu
ră,
obţin
erea
şi ro
lul b
iolo
gic.
Amid
onul
: pr
oprie
tăţil
e chi
mice
(hid
roliz
a şi i
den-
tifica
rea c
u io
d). U
tiliza
rea.
• Celu
loza
: pro
priet
ăţile
chim
ice (h
idro
-liz
a sub
acţiu
nea a
cizilo
r, ox
idar
ea to
tală,
de
shid
rata
rea (
carb
oniza
rea)
). Ut
iliza
rea
celu
loze
i (su
b fo
rmă d
e hîrt
ie, fi
bre t
exti-
le, le
mn,
mat
erie
prim
ă chi
mică
).
Rezo
lvar
ea p
robl
emelo
r în
baza
obţ
iner
ii şi
prop
rietă
ţilor
chim
ice al
e glu
coze
i.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: • I
dent
ifica
rea g
luco
zei,
amid
onul
ui în
pro
-du
se al
imen
tare
.Ac
tivita
te cr
eativ
ă (in
divi
dual
sau
în gr
up):
• Elab
orar
ea sc
hem
elor d
e ext
rage
re a
zahă
-ru
lui ş
i a am
idon
ului
.• D
ezba
teri:
Impo
rtanţ
a hid
raţil
or d
e car
bon
în al
imen
taţia
noa
stră.
• Elab
orar
ea p
roiec
tulu
i: cr
eşte
rea m
ondi
a-lă
a con
sum
ului
de h
îrtie
în ra
port
cu st
area
m
ediu
lui.
• Arg
umen
tare
a leg
ătur
ii ca
uză–
efec
t din
tre
creş
tere
a mon
dial
ă a so
licită
rii d
e hîrt
ie şi
înră
utăţ
irea s
tării
med
iulu
i.
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le: am
inoa
cid, p
ro-
tein
ă, gr
upă p
eptid
ică.
• Să
expl
ice în
baz
a com
poziţ
iei
α-am
inoa
cizilo
r pro
priet
ăţile
fizic
e ale
lor,
polic
onde
nsar
ea (c
u fo
rmar
ea d
ipep
tide-
lor)
, im
porta
nţa v
itală
a ace
stei r
eacţ
ii.• S
ă de
scrie
com
poziţ
ia p
rote
inelo
r, fo
rma-
rea l
or ca
rezu
ltat a
l rea
cţiei
de s
inte
ză
2.3.
Am
inoa
cizi
i, pr
otei
nele
• α
-Am
inoa
cizii
(glic
ină,
alani
nă),
pro-
priet
ăţile
fizic
e. • P
olico
nden
sare
a α-a
min
oaciz
ilor.
Gru
-pă
pep
tidică
. • I
mpo
rtanţ
a vita
lă a a
min
oaciz
ilor.
• Pro
tein
ele –
com
puşi
mac
rom
olec
ular
i az
otaţ
i. Fo
rmar
ea p
eptid
elor
Exer
ciţii:
• Scr
ierea
form
ulelo
r de s
truct
ură a
celo
r m
ai im
porta
nţi a
min
oaciz
i.• M
odela
rea e
cuaţ
iilor
reac
ţiilo
r de o
bţin
ere
a dip
eptid
elor.
Expl
icare
a cor
elaţii
lor d
intre
am
inoa
cizi ş
i pro
tein
e. • C
arac
teriz
area
pro
priet
ăţilo
r chi
mice
ale
amin
oaciz
ilor p
rin ec
uaţii
le re
acţii
lor.
a pep
tidelo
r, str
uctu
ra p
rimar
ă a p
rote
inei,
pr
oprie
tăţil
e chi
mice
, tra
nsfo
rmar
ea p
rote
-in
elor î
n or
gani
sm, d
enat
urar
ea lo
r.Să
arg
umen
teze i
mpo
rtanţ
a unu
i sist
em
de al
imen
taţie
com
plex
şi ec
hilib
rat p
rin
com
para
rea p
roce
selo
r de t
rans
form
are î
n or
gani
sm a
grăs
imilo
r, hi
draţ
ilor d
e car
-bo
n, p
rote
inelo
r.
prin
reac
ţia d
e pol
icond
ensa
re a
doi
α-am
inoa
cizi.
Stru
ctur
a prim
ară a
pro
-te
inei.
Pro
priet
ăţile
chim
ice al
e pro
tei-
nelo
r: re
acţia
de c
uloa
re cu
hid
roxi
d de
cu
pru
(II),
hidr
oliza
.Tr
ansfo
rmar
ea p
rote
inelo
r în
orga
nism
.Fa
ctor
ii şi
cons
ecin
ţele
dena
tură
rii p
ro-
tein
elor (
tem
pera
tura
, acţ
iune
a aciz
ilor,
baze
lor,
săru
rilor
, alco
olul
ui, a
cidul
ui
acet
ic).
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 1:
Iden
tifica
rea p
rote
i-ne
lor.
Den
atur
area
pro
tein
elor.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):• E
stim
area
div
ersit
ăţii,
com
plex
ităţii
, im
-po
rtanţ
ei pr
otein
elor.
• Fun
cţiil
e şi r
olul
pro
tein
elor î
n or
gani
sm.
3. C
ompu
şii m
acro
mol
ecul
ari s
inte
tici
• Să
defin
easc
ă no
ţiuni
le ge
nera
le ale
chi-
miei
com
puşil
or m
acro
mol
ecul
ari:
mon
o-m
er, p
olim
er, r
eacţ
ie de
pol
imer
izare
(pe
exem
plul
etile
nei),
frag
men
t stru
ctur
al,
grad
de p
olim
eriza
re, m
asă m
olec
ular
ă re-
lativ
ă med
ie.• S
ă cla
sifice
com
puşii
mac
rom
olec
ular
i.• S
ă de
scrie
mas
ele p
lastic
e, fib
rele
sinte
ti-ce
şi n
atur
ale: l
înă (
polip
eptid
ă), b
umba
c (c
elulo
ză).
• Să
desc
rie p
ropr
ietăţ
ile ca
uciu
culu
i nat
u-ra
l şi s
inte
tic (b
utad
ienic)
, ale
cauc
iucu
lui
vulca
niza
t.• S
ă en
umer
e dom
eniil
e de u
tiliza
re a
po-
limer
ilor.
• Să
recu
noas
că m
ater
ialel
e for
mat
e din
co
mpu
şi m
acro
mol
ecul
ari:
mas
e plas
tice,
fibre
sint
etice
, arti
ficia
le şi
natu
rale,
cau-
ciuc.
• Să
com
pare
fibr
ele n
atur
ale (b
umba
c, in
, lîn
ă, m
ătas
e) cu
cele
sinte
tice (
capr
on) ş
i
• Noţ
iuni
gene
rale
ale ch
imiei
com
pu-
şilor
mac
rom
olec
ular
i: m
onom
er, p
oli-
mer
, fra
gmen
t stru
ctur
al, gr
ad d
e pol
i-m
eriza
re, m
asă m
olec
ular
ă med
ie.• C
lasifi
care
a com
puşil
or m
acro
mol
e-cu
lari:
1. n
atur
ali (p
oliza
harid
e, ca
uciu
c nat
u-ra
l, pr
otein
e);
2. ar
tificia
li (fi
bre a
ceta
t);3.
sint
etici
(pol
ietile
nă).
• Mas
e plas
tice.
Fibr
e sin
tetic
e, ar
tificia
-le,
nat
urale
. • C
auciu
c nat
ural
şi sin
tetic
. Cau
ciucu
ri vu
lcani
zate
. • U
tiliza
rea p
olim
erilo
r.
Exer
ciţii:
• Util
izare
a noţ
iuni
lor m
onom
er, p
olim
er,
reac
ţii d
e pol
imer
izare
prin
alcă
tuire
a exp
re-
siilo
r de t
ip ad
evăr
at/fa
ls.• C
arac
teriz
area
met
odelo
r de o
bţin
ere a
po-
limer
ilor,
fibre
lor,
cauc
iucu
rilor
, în
core
lare
cu u
tiliza
rea l
or.
• Ide
ntifi
care
a pol
imer
ilor,
fibre
lor,
după
in-
form
aţia
de p
e etic
hetă
, mar
caju
l am
balaj
u-lu
i. • A
rgum
enta
rea a
vant
ajelo
r, de
zava
ntaje
lor
fibre
lor n
atur
ale, s
inte
tice ş
i arti
ficia
le în
co-
relaţ
ie cu
tipu
l pro
dusu
lui t
extil
.Ac
tivita
te ex
perim
enta
lă:
Expe
rimen
t dem
onst
rativ
: • M
ostre
de p
olim
eri,
fibre
, mas
e plas
tice,
ca-
uciu
curi.
• Ard
erea
pol
imer
ilor n
atur
ali şi
estim
area
ef
ecte
lor o
bţin
ute.
Lucr
area
pra
ctic
ă nr.
2: St
udier
eam
ater
ialel
or d
in co
mpu
şi m
acro
mol
ecul
ari.
58 59
artifi
ciale
(tria
cetil
celu
loză
) dup
ă com
po-
ziţie,
pro
priet
ăţi (
mec
anice
, hig
rosc
opice
, ig
ienice
, este
tice)
, util
izare
. • S
ă ap
recie
ze im
porta
nţa m
arca
julu
i ma-
teria
lelor
pol
imer
ice p
entru
aleg
erea
, util
i-za
rea ş
i îng
rijire
a lor
adec
vată
.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):D
ezba
tere
: ava
ntaje
le şi
deza
vant
ajele
utili
-ză
rii co
mpu
şilor
mac
rom
olec
ular
i.• E
labor
area
sche
melo
r de u
tiliza
re a
com
pu-
şilor
mac
rom
olec
ular
i.• A
rgum
enta
rea u
tiliză
rii ad
ecva
te a
tipul
ui
fibre
i în
core
laţie
cu ti
pul p
rodu
sulu
i tex
til.
4. L
egăt
ura g
enet
ică d
intr
e com
puşii
org
anic
i şi a
norg
anic
i• S
ă ex
plice
relaţ
ia ca
uză–
efec
t din
tre
struc
tura
şi p
ropr
ietăţ
ile ce
lor m
ai re
pre-
zent
ativ
i com
puşi
orga
nici
şi an
orga
nici.
• S
ă re
zolve
pro
blem
e exp
erim
enta
le la
chim
ia o
rgan
ică.
• Să
scrie
ecua
ţiile
reac
ţiilo
r con
form
legă
-tu
rii ge
netic
e din
tre cl
asele
de c
ompu
şi or
-ga
nici
şi an
orga
nici.
• S
ă pr
ezin
te lu
crăr
i de t
ip cr
eativ
la ch
imia
or
gani
că şi
anor
gani
că, e
labor
ate î
n m
od
indi
vidu
al sa
u pr
in co
labor
are î
n gr
up.
• Rela
ţia d
intre
stru
ctur
a şi p
ropr
ietăţ
ile
com
puşil
or o
rgan
ici şi
anor
gani
ci.• L
egăt
uri g
enet
ice d
intre
div
erse
clas
e de
com
puşi
orga
nici
şi an
orga
nici.
Exer
ciţii:
• Ded
ucer
ea d
in co
mpo
ziţia
subs
tanţ
ei a f
or-
mul
ei ge
nera
le, ti
pulu
i de c
ompu
s, tip
urilo
r de
izom
erie,
izom
erilo
r pos
ibili
, den
umiri
le lo
r şi i
nver
s.Re
zolv
area
pro
blem
elor î
n ba
za p
ropr
ietăţ
i-lo
r com
puşil
or o
rgan
ici.
Activ
itate
expe
rimen
tală
:Lu
crar
ea p
ract
ică n
r. 3:
G
ener
aliza
rea c
unoş
tinţe
lor l
a chi
mia
org
a-ni
că.
Activ
itate
crea
tivă
(indi
vidu
al/în
grup
):• P
reze
ntar
ea p
orto
foliu
lui d
e cre
aţie.
vii. strategii didaCtiCe: reComandări generale
Tipologia şi specificul strategiilor didactice privind disciplina Chimie. Realiza-rea unui design de instruire calitativ şi eficient la chimie are la bază strategii didactice bine formulate. Strategiile didactice sînt modalităţi de îmbinare eficientă a metodelor cu mijloacele de învăţămînt, cu modul de organizare a conţinutului, cu formele de ac-tivitate (frontală, grupală, individuală), cu modul de prezentare a informaţiilor (prin problematizare, prin descoperire), cu dirijarea activităţii (directă, indirectă, euristică, algoritmică) şi cu formele de evaluare (sumativă, formativă sau combinată). Formarea competenţelor include mobilizarea şi integrarea cunoştinţelor, capacităţilor şi atitudi-nilor în comportamente de rezolvare a situaţiilor-problemă. În acest scop, curriculumul la chimie, centrat pe competenţe, orientează cadrele didactice spre aplicarea proble-matizării ca strategie didactică dominantă în procesul de predare–învăţare–evaluare la chimie. Problematizarea ca strategie include metoda modelării, algoritmizării, sche-matizării, observării, experimentului chimic, abstractizării, analizei, sintezei, investi-gării, proiectului, demonstrării, portofoliului etc. Combinarea armonioasă a metodelor şi strategiilor depinde de măiestria pedagogică a cadrului didactic – inginer al artei educaţionale. Metodele vor fi tratate ca însăşi logica organizării conţinutului: metode cla-sice (conversaţia, dialogul, expunerea orală, descrierea, explicaţia); metode cu caracter aplicativ (studiul cu manualul, cu culegerea de probleme); metode de explorare şi des-coperire (experimentul, lucrarea de laborator, modelarea, proiectul); metode creative (brainstormingul, sinectica, Phillips 6/3/5, arborele genealogic, portofoliul de creaţie, tehnica De ce?). Această varietate de metode stimulează pe mai multe căi efortul de gîndire în direcţii divergente, contribuind la formarea gîndirii critice, a competenţelor şi capacităţilor creative ale liceenilor.
Pentru a atinge obiectivele, cadrul didactic va alege cu ce mijloace va realiza optim sarcinile de învăţare. Materialele didactice folosite în didactica chimiei sînt:
• materiale informativ-demonstrative: colecţii de minerale sau minereuri, modele mo-leculare, planşe, truse, simboluri chimice cu fixare magnetică, filme didactice etc.;
• materiale pentru formarea şi exersarea deprinderilor: vase chimice şi ustensile de laborator, substanţe chimice, aparatura de laborator, dispozitive;
• materiale de evaluare a rezultatelor învăţării: tipuri de teste, software educaţionale la chimie.
Metodele şi mijloacele moderne la chimie oferă posibilităţi variate de creare a situa-ţiilor de învăţare eficientă.
Repere şi modalităţi de proiectare a strategiilor didactice. Managementul lecţiei moderne depinde, în mare măsură, de competenţa de proiectare pedagogică a cadrului didactic. Reperele de proiectare a strategiilor didactice sînt: specificul activităţii la chi-mie, obiective operaţionale derivate din competenţe specifice, materialele şi mijloacele didactice disponibile, stilul şi competenţele cadrului didactic. Un proiect didactic mo-dern trebuie să fie axat pe corelaţia dintre: subcompetenţe (ce voi putea face?) – obiective operaţionale (ce/cît/cum voi face?) – motivaţie (de ce voi face?) – conţinutul sarcinilor didactice (ce voi face?) – metode (cum voi face?) – mijloace (cu ce voi face?) – evaluare (ce, cît şi cum am realizat în raport cu obiectivele?). Este important ca tehnologiile di-
60 61
dactice aplicate să fie adecvate situaţiilor concrete de învăţare şi să conducă la realizarea obiectivelor planificate, în scopul formării competenţelor elevilor.
Diversificarea şi combinarea metodelor şi tehnicilor de învăţare în raport cu di-ferite criterii: competenţe, obiective, conţinuturi, clasă, vîrsta elevilor, măiestria pe-dagogică a profesorilor.
Didactica modernă recomandă crearea şi rezolvarea situaţiilor-problemă, acestea fi-ind apreciate ca cele mai productive procese de învăţare, deoarece activează elevii, stimu-lează reactualizarea unor experienţe anterioare, impulsionează inventivita tea, îi pregă-tesc pentru rezolvarea problemelor vieţii. Orice problemă şi exerciţiu trebuie să posede un grad de dificultate care să nu depăşească obiectivele urmărite şi nivelul de dezvoltare al elevilor; conţinutul ei să fie legat de practică, de viaţă, să motiveze intrinsec; să poarte un caracter divergent, adică să posede alternative de rezolvare şi mai multe soluţii posi-bile; formularea ei să fie atrăgătoare, să trezească emoţii pozitive şi dorinţa de a rezolva. Elevii trebuie să fie îndrumaţi să rezolve problemele propuse prin diverse metode. Un factor determinant pentru rezolvarea problemelor este motivaţia, exprimată prin atitudi-nea interogativă, interes pentru cunoaştere, dorinţa de a descoperi şi a inventa de a rea-liza ceva deosebit, insistenţa de a depăşi dificultăţile, curiozitatea pentru această acţiune, satisfacţia de a cerceta.
Specificul formării competenţelor la chimie este determinat de experimentul chimic, exprimat prin experienţe de laborator, experienţe de demonstrare şi lucrări practice. Inte-grarea sistematică a experimentului chimic la lecţiile de chimie creează condiţiile necesa-re pentru formarea la liceeni a competenţei de investigare teoretică şi experimentală. Lice-enii trebuie se acorde o atenţie deosebită cunoaşterii şi respectării tehnicii securităţii.
Formarea competenţelor de comunicare în procesul educaţional la chimie solicită utilizarea corectă şi variată a limbajului specific chimiei (simboluri, formule, ecuaţii chimice, noţiuni şi terminologie chimică). Pentru aceasta este necesară formarea de-prinderilor de utilizare a Sistemului periodic, a Tabelului solubilităţii şi a altor materiale didactice informative.
Elaborarea proiectelor, lucrărilor creative, referatelor şi a rapoartelor pe baza acti-vităţii experimentale, compunerea întrebărilor şi problemelor noi, cu caracter diver-gent, rezolvarea sistematică a situaţiilor-problemă în procesul educaţional la chimie favorizează formarea competenţei de a acţiona autonom, dezvoltă responsabilitatea, abilitatea de a elabora planuri pentru viaţă şi proiecte personale şi de a acţiona în contexte mai largi.
Portofoliul la chimie reprezintă una din metodele de învăţare–evaluare, orientate spre autorealizarea şi creativitatea elevilor. Portofoliul va cuprinde produsele activităţii de învăţare–evaluare a elevilor, de exemplu, proiecte, comunicări, rapoarte de activitate experimentală, diverse lucrări creative. Portofoliul se evaluează şi se notează la sfîrşitul anului şcolar.
Diversificarea formelor de învăţare. Învăţarea autonomă. Diversificarea formelor de învăţare poate fi realizată prin: predarea cu participarea elevilor; acordarea asisten-ţei metodice elevilor în procesul de investigare, sistematizare şi utilizare a informaţiei; stimularea perseverenţei, curiozităţii, creativităţii; îmbinarea raţională a activităţii inde-
pendente cu activităţi în echipă; includerea jocurilor didactice; învăţarea noţiunilor prin rezolvarea unor probleme şi realizarea unor activităţi practice; realizarea lucrărilor de la-borator şi practice; utilizarea tehnicilor informaţionale în predarea şi evaluarea materiei, a resurselor electronice şi video; evaluarea formativă a rezultatelor elevilor.
Învăţarea autonomă, axată pe principiile educaţiei continue a personalităţii, a devenit astăzi factorul esenţial de succes profesional şi social. Învăţarea autonomă desemnează un proces de achiziţionare a experienţei cognitive noi, în mod indepen-dent. Elevii independent îşi stabilesc obiective de învăţare, aleg conţinutul, strategiile, metodele şi tehnicile necesare la studierea chimiei, apreciază obiectiv rezultatele obţi-nute. Condiţiile învăţării autonome sînt: dezvoltarea competenţelor de autoevaluare, creativităţii şi autoorganizării; sporirea potenţialului creativ prin folosirea metodelor euristice, de descoperire şi cercetare; elaborarea proiectelor şi portofoliilor; dezvol-tarea capacităţii de evaluare şi autoevaluare. Cadrele didactice vor susţine învăţarea autonomă a elevilor cu cerinţe specifice: participare la concursuri şi olimpiade de chimie etc.
Realizarea interdisciplinarităţii. În procesul de predare–învăţare a chimiei se re-comandă stabilirea conexiunilor relevante cu alte discipline, de exemplu, cu biologia (la temele: proteine, glucide, probleme de mediu etc.), fizica (curent electric, forme de energie etc.), informatica (prezentări Power Point, software educative etc.), mate-matica (expresii matematice de calcul, algoritmi etc.), literatura (probe creative: eseu, poezii etc.), istoria (date din istoria descoperirii elementelor chimice, a substanţelor chimice, a legilor fundamentale ale chimiei, viaţa şi activitatea savanţilor în chimie etc.). Un suport eficient pentru realizarea interdisciplinarităţii îl constituie activităţi-le extraşcolare la chimie, cursurile opţionale „Protecţia consumatorului”, „Protecţia mediului”, „Tehnica experimentului chimic”, proiectele de natură interdisciplinară în-tre clase şi şcoli.
Centrarea pe elev. Didactica modernă a chimiei promovează învăţarea centrată pe elev – subiect al actului de învăţare. Rolul profesorilor este de a găsi o modalitate opti-mă de stimulare a elevilor pentru efort în activitatea independentă. Experimentarea şi observarea nemijlocită constituie acel cîmp propice pentru caracterul activ al predării, favorizînd realizarea legăturilor teoriei cu practica, prin organizarea unor excursii tema-tice la fabrici, uzine, laboratoare specializate, în scopul cunoaşterii producţiei moderne, a aplicabilităţii chimiei în sfera socială, în procesele tehnologice. Iată cîteva aspecte de învăţare centrată pe elev: lecţia începe prin evocarea experienţelor elevilor şi cuprinde întrebări sau activităţi care îi implică; elevii sînt lăsaţi să formuleze independent obiecti-vele de învăţare corespunzător temei şi să propună activităţi, să-şi autoevalueze rezulta-tele; elevii se implică în rezolvarea situaţiilor-problemă, independent şi prin colaborare; activităţile de învăţare sînt variate astfel, încît asigură condiţii pentru elevi cu diverse stiluri în învăţare (vizual, auditiv, practic/kinetic); lecţiile se încheie cu reflecţia elevilor pe marginea celor învăţate, a modului cum au învăţat; elevii evaluează realizarea obiec-tivelor şi rezultatele obţinute.
Învăţămîntul incluziv. Educaţia incluzivă permite copiilor cu cerinţe educative spe-ciale să înveţe într-o clasă obişnuită, să dobîndească abilităţi indispensabile unei vieţi normale, cu posibilităţile pe care le au şi cu potenţialul pe care-l dezvoltă într-o ambianţă
62 63
echilibrată. Integrarea elevilor cu nevoi speciale în clasa obişnuită necesită: adaptarea programelor şi a resurselor organizatorice şi procedurale la nevoile sale; stimularea mo-tivaţiei pentru învăţare; sporirea nivelului de socializare a elevilor cu deficienţe; dezvol-tarea empatiei şi cooperării în grupurile obişnuite. Implicarea cadrelor didactice este esenţială în crearea unui climat favorabil pentru integrarea elevilor cu cerinţe educative speciale în viaţa şcolară şi socială.
Utilizarea TIC în procesul educaţional la chimie prezintă următoarele avantaje: permite diversificarea strategiilor didactice; facilitează accesul elevilor la informaţii ample, logic organizate, variat structurate, prezentate în modalităţi diferite de vizuali-zare; stimulează interesul faţă de nou, motivează învăţarea prin imagini ale obiectelor legate de viaţa cotidiană, prin experienţe chimice video etc.; oferă posibilitatea simulării fenomenelor chimice, a utilizării unor imagini animate şi dinamice, facilitînd învăţa-rea conţinuturilor curriculare la chimie; permit realizarea evaluării continue la clasă, aprecierea obiectivă a rezultatelor şi progreselor obţinute de elevi, oferă posibilitatea chestionării pentru identificarea lacunelor în procesul de învăţare, exclud copierea, evi-denţiază evoluţia fiecărui elev; asigură integrarea cunoştinţelor prin realizarea proiec-telor individuale şi în grup.
viii. strategii de evaluare
Evaluarea axată pe competenţe. Evaluarea competenţelor elevilor este o activitate de măsurare a calităţii rezolvării situaţiilor-problemă şi a sarcinilor problematizate pe mo-dule, conform indicatorilor, în procesul implementării curriculumului de liceu. Evalu-area realizată la finele anului de învăţămînt demonstrează posedarea subcompetenţelor indicate în curriculum la clasa respectivă.
Tipuri de evaluareEvaluarea rezultatelor şcolare evidenţiază valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa
eforturilor depuse de toţi factorii educaţionali. Evaluarea iniţială are ca obiectiv dia-gnosticarea calităţii şi cantităţii cunoştinţelor elevilor, identificarea lacunelor cu scopul organizării adecvate a predării. La începutul clasei a X-a cunoştinţele, deprinderile şi atitudinile elevilor la chimie se deosebesc considerabil de la subiect la subiect, deoarece achiziţiile lor variază în funcţie de calitatea predării–învăţării–evaluării în gimnaziu, de motivaţia învăţării, de baza materială a laboratoarelor de chimie, de competenţele cadre-lor didactice etc. Prin urmare, este necesară realizarea evaluării iniţiale a competenţelor elevilor, prin chestionare axate pe autoevaluare.
Evaluarea continuă (curentă, formativă) se efectuează sistematic, după fiecare situ-aţie de învăţare. Ea îi priveşte pe toţi elevii şi are funcţii de constatare a rezultatelor, de sprijinire continuă a elevilor, de feedback, de corectare a greşelilor şi ameliorare, reglare a procesului de predare–învăţare, de motivare. Evaluarea formativă oferă posibilitatea intervenţiei imediate a cadrului didactic.
Evaluarea finală se face la sfîrşitul unui modul, semestru, an şcolar sau treaptă de învăţămînt şi are ca obiectiv verificarea cantitativă şi calitativă a însuşirii materiei stu-diate.
Metode şi tehnici de evaluareEvaluarea iniţială: investigaţia, chestionarul, testarea.Evaluarea formativă: observarea curentă a comportamentului şcolar, fişe de evaluare,
examinări orale, tehnica 3-2-1, investigaţia, eseul, probe practice, teme pentru acasă.Evaluarea sumativă: testarea, rezolvarea unor probe scrise, orale sau practice, porto-
foliul, referatul, proiectul.Observarea curentă a activităţii/comportamentului/produselor elevilor trebuie să
aibă obiective clare; să se efectueze sistemic, pe o perioada mai îndelungată (semestru); să înregistreze rezultatele operativ, într-o fişă sau într-un caiet.
Referatul sintetizează rezultatele unei investigaţii sau în urma studierii anumitor sur-se de informare. El trebuie să cuprindă opiniile autorilor studiaţi în problema analizată şi opiniile proprii. Se consideră nesatisfăcător referatul care reproduce sau plagiază anu-mite lucrări studiate. Se recomandă susţinerea referatului în cadrul clasei/grupei, se pot pune diverse întrebări din partea cadrului didactic şi a colegilor.
Chestionarul poate fi folosit atunci cînd cadrul didactic doreşte să obţină informaţii despre opţiunile elevilor şi atitudinea lor faţă de disciplină sau faţă de anumite probleme cuprinse în programă şi manual, despre nivelul lor de motivaţie. Pe baza răspunsurilor elevilor se fac aprecieri privind gradul de însuşire a unor cunoştinţe şi precizări, comple-tări, dezvoltări etc., care să conducă la o mai bună cunoaştere a unei anumite părţi din materia parcursă.
Proiectul poate fi individual sau de grup şi se încheie prin prezentarea unui raport asupra rezultatelor obţinute sau a produsului realizat. Realizarea proiectului în grup pre-supune parcurgerea următorilor paşi: enunţarea sarcinii de lucru, repartizarea respon-sabilităţilor în cadrul grupului, colectarea datelor, a materialelor, realizarea produsului, prezentarea. Criterii de evaluare pentru produsul final: validitate, elaborare şi structura-re, noutate, originalitate, calitate.
Dominarea evaluării curente (formative). Profesorii vor pune accentul pe evalu-area formativă, care se realizează după parcurgerea unei secvenţe de instruire folosind diverse modalităţi: probe de scurtă durată aplicate la începutul sau sfîrşitul orei; probe de evaluare a atingerii unui anumit obiectiv operaţional, după parcurgerea unei secven-ţe de instruire/modul. Evaluarea continuă permite cadrelor didactice să adopte măsuri de recuperare sau ameliorare, ajută la monitorizarea progresului şcolar.
Evaluarea bazată pe criteriul de succes. Succesul şcolar reflectă gradul de eficienţă pedagogică a activităţii. Evaluarea bazată pe succes este o condiţie a calităţii procesu-lui educaţional, care depinde de calitatea pregătirii profesionale, calitatea metodelor şi mijloacelor de predare–învăţare, a modului de organizare a lecţiilor şi a relaţiilor profe-sor–elev, de existenţa laboratorului de chimie, amenajat conform cerinţelor, de prezenţa materialelor didactice etc. Rolul cadrelor didactice este definitoriu în corelarea obiecti-velor evaluării cu posibilitatea de reflectare asupra rezultatelor învăţării, pentru formarea unei imagini cît mai corecte a elevilor despre competenţele proprii şi orientarea lor spre succes.
64
referinţe bibliografiCe1. Achiri I., Bolboceanu A., Guţu V., Hadîrcă M. Evaluarea standardelor educaţionale. Ghid
metodologic. Chişinău, 2009. 2. Chimie. Curriculum şcolar pentru clasele a VII-a–a IX-a. Chişinău, Editura Univers Peda-
gogic, 2006.3. Chimie. Curriculum pentru învățămîntul liceal (clasele a X-a–a XII-a) (profil real şi profil
umanist). Chişinău, Editura Univers Pedagogic, 2006.4. Cojocaru V. Calitatea în educaţie. Managementul calităţii. Chişinău, Universitatea Pedago-
gică de Stat „Ion Creangă”, 2007. 5. Guţu V. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional. Chişinău, Editura Ştiinţa, 2007. 6. Guțu Vl., Achiri I. Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic. Chişinău, Print–
Caro SRL, 2009.7. Ionescu M., Chis V. Strategii de predare şi învăţare. Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1992.8. Key Competences for Lifelong Learning. A European Reference Framework. European Com-
mission, November 2004, ww.ec.europa.eu/education/policies/2010/doc/basicframe.pdf.9. Pîslaru Vl., Achiri I., Caba, V., Bolboceanu A., Raileanu A., Spinei I. Concepţia evaluării
rezultatelor şcolare. Chişinău, Ministerul Educaţiei şi Tineretului, 2006.10. Standarde Educaţionale la disciplinele şcolare din învăţămîntul primar, gimnazial şi liceal.
Chişinău, Editura Univers Pedagogic, 2008.
