prelegerea 5_clasificarea

8/18/2019 prelegerea 5_clasificarea

1/26

PSIHIATRIA – SCOP, OBIECTIVE, CONTEXTUL ISTORIC

Psihiatria- specialitatea medicala consacrata cercetarii,diagnosticarii si tratamentului maladiilor mentale, organizeazaasistenta stationara si dispensarica, stabileste masuri terapeuticesi de recuperare a bolnavilor cu afectiuni psihice. Termenul aparepentru prima data in 1802, de nit de catre medicul german J.C.Reil dar este putin utilizat pana in 18 0 cand inlocuieste treptattermenul de medicina alienista. !"alienare mentala# $.

%storia psihiatriei cunoaste cateva perioade&

I Perioada cupri !a i "re a "ic#i"a"e pa a i prea$%aepocii %oder e&

II Perioada ilu%i i!%ului 'apari"ia a(ilurilor pe "ru)alie a"i* %e "ali+&

III Perioada de( ol"arii !"ii "i-ce, i cepa d cu !ec. XIXlea.

I.Perioada cupri !a i "re a "ic#i"a"e pa a i prea$%aepocii %oder e

Tulburarile mentale sunt tratate inca din cea mai indepartataantichitate insa abordarea acestora s-a schimbat esential de-alungul anilor, Psihiatria ind constituita ca specialitate abia insecolului '%'.

%nperioada pre #ippocra"ica se considera ca bolile mentale

se datorau unor fenomene spirituale necesitand rugaciuni,sacri cii si chiar e(orcizare

A "ic#i"a"ea /reco ro%a a


2/26

-)ippocrates a fost pionerul ideii ca boala mentala isi are origineain creier. * descris mania, melancolia, deliriul, an(ietatile, fobiile,psihoza puerperala si paranoia.

-Teoria umorala& +olile mentale-consecinte ale unor disbalante aleumorilor corpului !bila neagra, bila verde, sangele si egma$

+ila neagra pamant, rece si uscat, asociata cu melancolia

+ila verde - foc, erbinte si uscat, asociat cu mania

ra considerata necesara rebalansarea umorilor pentru a vindecabolnavii prin diferite metode caldura, frigul, voma simedicamentele purgative, dieta, hemoragiile provocate, odihna si

e(ercitiile zice. *cestea au persistat pana in secolul '/%%.

*zile sau spitale pentru alienati nu e(istau in antichitate,bolnavii agitati sau agresivi erau inchisi in colivii de lemn, eraudusi in afara portilor orasului, erau torturati, femeile alienate erauconsiderate vra itoare, arse pe rug, etc.

- %n uropa medievala& 1 se in inteaza la 3ondra cel maivechi spital pentru bolnavi psihici "+ethlehem 4o5al

)ospital# !+edlam$, care a functionat pana in 1678.- ecolele '%%-'/%%% - se inmultesc "casele# pentru bolnavii

mentali, acestea insa semanau mau mult a inchisori decat aspitale, bolnavii erau imobilizati in lanturi, impreuna cuvagabonzii, prostituatele, invalizii se delicventii, nu e(ista oingri ire medicala.

II. A doua perioada '!0ar!i"ul !ecolului XVIII lea pa a la%i$locul !ec. XIX lea.+

%ncepe sa se interpreteze alienarea mentala din punct devedere medical si se descriu tablouri clinice ale bolilor psihice, in1 98 englezul :iliam +attie propune ca bolnavii mentali sa einternati in aziluri.


3/26

V.C#iarur/i fondatorul spitalului fantul +onifacio de la;lorenta, J.1a2ui la ospiciul si mai ales P#.Pi el la +icetre si apoi la

alpetriere au participat cu totii la nasterea unei noi ramuri a

medicinei, ale carei dezvoltari aveau sa e considerabile.

%n 1 6 P#ilippe Pi el elibereaza pacientii din lanturi,contribuind astfel la umanizarea tratamentului bolnavilor psihici.*cesta introduce o atitudine medicala radical noua fata de ceialienati. 3ui Pinel % se atribuie meritul de a recunoscut un rest deratiune la orice nebun !devenit, in consecinta un "alienat#$ pecand mai inainte "nebunul# era e(clus, ca animalul sau bruta , dela orice comunicare interumana.

Tot Pi el propune o clasi care a bolilor psihice, si anume&

5ela colia !delir partial$?

5a ia !delir generalizat$?

1e%e "a !diminuarea intelectuala generalizata$?

Idio"ia !abolirea totala a facultatilor psihice$.

III. 1e( ol"area !"ii "i-ca a p!i#ia"riei

%n a doua umatate a sec. '%'-lea se face tot mai multlegatura intre aparitia manifestarilor psiho-patologice si posibilelemodi cari in creier. "Tulburarile nervoase# !nevrozele$ devin o

preocupare speciala a medicilor ! C#arco" se ocupa cu problemaisteriei$, igmund 6reud dezvolta conceptia psihanalitica.3ucrarile sale introduc notiuni precum inconstientul, aparatulpsihic refuleaza dorinte, mai ales cele cu continut se(ual siagresiv, in inconstient dorintele refulate duc la con ict intrapsihic,care sunt sursa nevrozelor. 3il#el% 7rie!i /er a formulat teza


4/26

conform careia bolile psihice sunt consecinta unei imbolnaviri acreierului, E%il 8raepeli in @ermania si Eu/e Bleuler in

lvetia aduc contributii esentiale la cunoasterea si clasi careabolilor psihice, in special la descrierea tabloului clinic al

schizofreniei. 3ucrarile lui 8arl Ja!per! in domeniulpsihopatologiei generale au pus bazele metodologiei moderne inabordarea problemelor de patologie psihiatrica, 8ur" Sc# eider ,clasi ca bolile psihice in trei grupe&

- boli psihice cu substrat organic demonstrabil?- boli psihice carora inca nu li se poate demonstra cu claritate

un substrat organic, asa zisele psihoze endogene?- variante psihice anormale& ale inteligentei sau ale

personalitatii, precum si reactii anormale la evenimentetraite.

%n anii 90 psihiatria capata tot mai mult un caracter biologic,O""o Loe9i descopera primul neurotransmitator acetilcolina, in

1678 carbonatul de litiu, s-a reusit remisiunea cazurilor depsihoza maniaco-depresiva, in 1692 Jea 1ela: !i Pierre1e i4er au descoperit clorpro%a(i a , utilizata in tratamentulbolnavilor cu schizofrenie.

%n 4omania bazele stiinti ce ale psihiatriei au fost puse de*le( utu, fost sef catedra, +ucuresti.

%n 4usia prima catedra de psihiatrie apare in 189 la*cademia Aedico-i.

%n +asarabia !in pitalul de @ubernie 4epublican$ prima sectiede psihiatrie a fost deschisa in 1892 90 paturi barbati, in 18 s-au mai adaugat 90 paturi pentru femei.


5/26

%n 1869 incepe constructia pitalul de Psihiatrie. %n 1609 a fostdeschis pitalul de Psihiatrie pe un numar de 700 paturi, condusde Bosacovs>i.

CLASI6ICAREA 5ALA1IILOR PSIHICE Tentative de clasi care au e(istat din cele mai vechi timpuri.Cozogra a psihiatrica clasica clasi ca tulburarile psihice in treientitati fundamentale&

1 Tulburari nevrotice?2 Tulburari psihotice?

Tulburari de personalitate "Psihopatii# termen vechi.

%n prezent sunt adoptate doua sisteme principale declasi care&

1 Diagnostic and tatistical Aanual of Aental Disorders ! 1S5V, Aanual Diagnostic si tatistic al Tulburarilor Aentale$,folosit in E*, si

2 %nternational tatistical


6/26

1 ;iabile !sa duca la obtinerea unor aceleasi rezultate de catreobservatori diferiti$?

2 /alide !sa masoare ceea ce se presupune ca masoara, dee(emplu pacientii cu schizofrenie sa aiba intr-adevar

schizofrenie$. %n !i!"e%ul IC1 urarilorp!i#ice !i de co%por"a%e " si include urmatoarelecategorii&

6== 6=? Tul>urari p!i#ice cu !u>!"ra" or/a ic !au!i%p"o%a"ice

6


7/26

Cla!i-carea 1S5 se bazeaza pe un "sistem multia(ial#,care organizeaza diagnosticul psihiatric pe cinci nivele !"a(e#$,in concordanta cu diferite aspecte ale tulburarilor si de citelorpsihice&

AGa I Tul>urari cli ice, i clu(a d "ul>urarile %e "ale,precu% !i "ul>urarile de de( ol"are !i i a"are

AGa II Tul>urari de i "ele/ere !i ale per!o ali"a"ii,precu% !i di(a>ili"a"ea i "elec"uala

AGa III S"ari pa"olo/ice !o%a"ice care po" i ue "a%a i0e!"arile p!i#opa"olo/ice

AGa IV 6ac"ori p!i#o!ociali !i de %ediu care co "ri>uiela apari"ia "ul>urarilor p!i#ice

AGa V E aluarea /lo>ala a 0u c"iilor p!i#ice

F "ul>urare %e "ala este o boala cu manifestaripsihologice sau comportamentale care se asociaza cu suferintasemni cativa si cu afectarea functionarii, cauzate de operturbare biologica, sociala, psihologica, genetica, zica sau

chimica. ;iecare boala are semne si simptome caracteristice.

Se% e & Fbservatiile si constatarile clinice obiective, cum ar constrictia afectiva sau inhibitia psihomotorie a pacientului?

Si%p"o%e & (perientele !trairile$ subiective descrise debolnav, cum ar dispozitia depresiva sau lipsa de energie?

Si dro% & @rup de semne si simptome care formeaza oconditie ce poate recunoscuta, sindromul poate sa e maiechivoc decat o tulburare sau boala speci ca.


8/26

Se% ele, !i%p"o%ele !i !i droa%ele psihopatologiceconstituie un instrumentar important pentru diagnosticulpsihiatric.

Pe langa clasi carile din D A si %


9/26

Ele%e "are - agnoziile !incapacitatea de a identi caobiectele din ur sau incapacitatea de a cunoaste cele vazute,auzite, pipaite, etc.

Co%pleGe !au ;!i cali"a"i e

- iluziile?

- halucinatiile?- dereglarile psihosenzoriale.

Ilu(ii perceptii modi cate ale unor stimuli e(terni reali!deformarea, perceptia eronata a unor obiecte reale$. %luziile

ziologice, zice pot aparea la persoanele sanatoase in conditii deoboseala, emotii intens negative, iluminare inadecvata, darsubiectul este constient de modi carea de perceptie si o poatecoercta.

%n cazul iluziilor patologice pacientul este convins de realitatealor, pot produce modi cari ale comportamentului si se insotescde tulburari de constiinta sau gandire. %luziile patologice pot

clasi cate in functie de analizator in&- vizuale? - auditive? - gustative? - olfactive.

%luziile apar in stari confuzionale, sindroame delirant-halucinatorii, sindroame de derealizare, depersonalizare, staridisociative psihotice.

Haluci a"iile sunt "perceptii false fara obiect de perceput#!). 5$. unt clasi cate in fuctie de organele de simt in&

- haluciantii audutive?

- halucinatii vizuale?- halucinatii olfactive?- haluciantii gustative?- halucinatii somatice !cenestezice$.


10/26

Toate halucinatiile au semni catie psihopatologica, cue(ceptia halucinatiilor hipnagogice si hipnapompice care apar launele persoane normale, la intrarea si respectiv la iesirea dinsomn.

)alucinatiile pot percepute pe cai senzoriale normale!proiectate in e(terior halucinatii adevarate$ sau in interiorulcorpului !cel mai frecvent in minte, au proiectie interioara pseudohalucinatii$.

)alucnatiile, indiferent de analizator, pot &

Si%ple !au ele%e "are!e(.& umbre, fosnete$?Co%pleGe!e(.& voci unice sau multiple care sunt bine intelesede pacient?imagini clare, de comple(itati diferite in campulvizual normal sau in afara acestuia$.U ice !au %ul"iple&Clare !au e!"o%pa"e!e(.& voci al caror continut este bine inteles decatre pacient sau voci neclare al caror continut nupoate inteles$.

)alucinatiile vizuale pot in campul vizual normal 'ca%pi e $sau in afara acestuia 'eG"raca%pi e+.

)alucinatiile vizuale sunt mai rare decat halucinatiile auditive,putandu-se intalni in starile confuzionale si in schizofrenie.


11/26

in acest caz se numesc #aluci a"ii co /rue "e, sau pot i co /rue "e cu di!po(i"ia.

)alucinatiile apar in& schizofrenie, reactiile psihotice acute,

sindroamele delirant-halucinatorii, starile confuzionale,sindroamele paranoide organice, starile depresive psihotice,mania cu trasaturi psihotice.

Haluci o(a halucinatie a carei patogenie aste apreciatacritic de catre subiect, apare in alcoolismul cronic si insindroamele psihoorganice de etiologie infectioasa si vasculara.

)alucinatiile pot determina reactii afective sicomportamentale din partea pacientului. Pot produce an(ietate,iritabilitate, depresie. 4aspunsul comportamental, numit sico%por"a%e " #aluci a"or , sugereaza prezenta tulburarilor deperceptie& pacientii vorbesc singuri, isi astupa urechile ca sa numai auda comantariile halucinatorii, prezinta fenomene de baraideoverbal.

1ere/larile p!i#o!e (oriale

1 5e"a%or0op!ii !perceerea obiectelor ca deformate$- Aicropsii !obiectele sunt percepute mai mari$?- Aacropsii !obiectele sunt percepute mai mici$?- Poropsii !obiectele percepute mai apropiate sau

mai indepartate$?- Dismegalopsii !obiectele par largite sau lungite$.

@ 6e o%e e de deper!o ali(are !i de dere/lare a!c#e%ei corporale

- imte ca corpul este schimbat, mainile mai lungisau mai scurte, nasul, urechile schimbate cadimensiuni, alte ori pacientul percepe mediulschimbat?

- Totul este incon urat de ceata sau lumina ecesiva,oamenii par neinsu etiti, ii asociaza cu papuse,roboti, etc.?

- @lasul propriu se aude ca strain, vine din e(terior?


12/26

- irea a!ocia"iilor se manifesta prin lipsa legaturii logicedintre ideile e(puse care, in anumite cazuri, conduce laincoerenta ideoverbala, considerata un criteriu diagnosticpentruschizofrenie?

7a direa a/a ideile e(primate sunt neclare, tangentiale lasubiect, se intalneste in schizofrenie?


13/26

Le "oarea idea"i a scaderea ritmului ideoverbal, e(primataclinic prin vorbire lenta !bradilalie$ si cresterea latentei intreintrebare si raspuns, se intalneste in depresie, boli organicecerebrale, stari confuzionale?

Saracirea co "i u"ului ideo er>al ideile e(primate suntputine, stereotipe, lipsite de imaginatie, concrete, se intalnesc inschizofrenie, depresii, demente, retardare mentala?

Neolo/i!%ele cuvinte noi inventate de pacient, care au osemni catie strict personala, se intalnesc in schizofrenie?

Ver>i/era"ia repetarea automata, stereotipa a unor cuvintesau fraze, se intalneste in schizofrenie?

Sala"a de cu i "e combinatia ilogica si incoerenta acuvintelor, se intalneste in schizofreniile cu evolutie severa si indemente?

Ecolalia repetarea cuvintelor interlocutorului, se intalneste incatatonie, demente?

Per!e erarea raspunsul care a fost dat primei intrebari se

mentine si la urmatoarele intrebari, se intalneste mai mult indemente?

Tul>urarile de co "i u" ale /a dirii

unt reprezentate de&

< Ideile O>!e!i e&

@ Ideile Pre ale "iale&Ideile 1elira "e .

Ideile o>!e!i e idei care domina constiinta individului, suntrepetate si persistente, percepute ca anormale da catre subiect,care este deran at de prezenta lor, incercand sa le indeparteze,


14/26

dar nu reuseste. *par in tulburarea obsesiv-compulsiva, indepresii, uneori in schizofrenii, la debut. Fbsesiile pot & idei,imagini, amintiri si indoieli privind efectuarea unor actiuni.


15/26

Idei delira "e de "ip eGpa !i

- %dei delirante de grandoare !convingereapacientului ca dispune de calitati si puterispeciale, bogatii nemasurate, frumusetee(ceptionala$?

- %dei delirante de inventie !convingerea pacientuluica este autorul unei inventii speciale, prezintaschite sau machete puerile$?

- %dei delirante de liatie !convingerea pacientului caeste descendentul unei persoane sau unei familiicelebre$?

- %dei delirante de reforma !convingerea pacientuluica este creatorul unei lumi perfecte care traiestedupa conceptele promovate de el$?

- %dei delirante mistice !convingerea pacientului caeste un mesager divin, ca este un inger, etc.$?

- %dei delirante erotomanice !convingerea pacientuluica este iubit de o persoana cu o situatie socialasuperioara sau de o clebritate$.

Idei delira "e de "ip depre!i

- %dei delirante de persecutie !convingerea ferma apacientul ca sunt persecutati de catre persoanecunoscute sau necunoscute care vor sa le facarau$?

- %dei delirante de urmarire !convingerea ca toateactiunile lor sunt urmarite e direct de catrepersoane ostile, e prin aparate speciale$?

- %dei delirante de otravire !convingerea caalimentele sunt otravite, se asociaza cuhalucinatiile si iluziile olfactive si gustative$?


16/26

- %dei delirante de referinta !se manifesta prin ideeaca atitudinile, comportamentul celorlalti oameni serefera la el$?

- %dei delirante de negare a e(istentei unor organe

sau a functionarii acestora?- %dei delirante de pre udiciu !ideea deliranta ca este

furat, pre udicat$?- %dei delirante de vinovatie !apare in depresie$?- %dei delirante hipocondriace !ideea deliranta ca

sufera de o boala severa sau de un defect zic$.

%deile delirante de persecutie, de urmarire si de otravire suntcomponente ale sindromului paranoid. *sociate sau nu cu

halucinatiile auditive, ele apar in schizofrenia paranoida si intulburarile paranoide.

Al"e "ipuri de idei delira "e

- %dei delirante de control al gandirii !se manifestaprin convingerea bolnavului bolnavului cagandurile lui sunt controlate sau impuse depersoane straine, ca nu ii apartin$?

- %dei delirante de furt sau e(tragere a gandirii!subiectul are convingerea ca ideile lui sunt furate,estrase din interiorul mintii si facute publice,cunoscute de ceilalti$?

- %dei delirante de transformare sau posesiune!convingerea deliranta ca au fost transformati inalte persoane, inte sau uenori obiecte$.

%deile delirante pot &


17/26

idei, a caror prezentare este dezordonata si lipsita deargumentatie, sunt prezente in schizofrenie.

Si dro% para oial delir sistematizat interpretativ, cu uncaracter monotematic, cu lipsa halucinatiilor, e(.& delir de geloziesau de reforma !tendinta de interpretare a faptelor reale prinprisma unor udecati subiective$.


18/26

acestora ca adecvate sau neadecvate se face in starnsa legaturacu continutul gandirii.

*fectele pot &

- Adec a"e, in acest caz e(istand concordanta intrecontinutul gandirii si afecte?

- I adec a"e , in acest caz se pierde concordantaintre e(presia emotiilor si continutul gandirii, seintalnesc in schizofrenie.

*lte tulburari ale afectelor&

- Apla"i!area a0ec"elor e(presia emotionala este

redusa, subiectul pare indiferent si ideile nu maisunt insotite de sentimente, este frecventa inschizofrenie, mai rara in depresie?

- La>ili"a"ea a0ec"elor afectele se succed curapiditate, sunt inconstante, super ciale, seintalneste in sindroamele maniacale si in anumitetulburari de personalitate !isterica, borderline$.

1i!po(i"ia reprezinta o stare emotionala de intensitatevariabila si durata relativa care poate apreciata de subiect sicare oscileaza intre tristete si bucurie. Dispozitia !pozitiva saunegativa$ in uenteaza functionarea tuturor celorlalte functiipsihice.

1i!0oria reprezinta o stare de dispozitie proasta, neplacuta, ocombinatie de tristete, an(ietate si neliniste psihomotorie.

A #edo ia este un termen care provine de la grecescul

"hedone# placere, care e(prima lipsa de placere pentru oriceaspect al vietii care este insotit de obicei de sentimentul deplacere. e intalneste cel mai frecvent in depresie si schizofrenie.

Depresia este o stare de tristete nemotivata.


19/26

Apa"ia incapacitate de implicare emotionala. Dezinteres,asemanatoare cu aplatisarea afectiva, se intalneste inschizofrenie, depresii, sindroame psihoorganice.

A%>i ale "a a0ec"i a prezenta simultana nemotivata sibizara a doua emotii, sentimente opuse, contradictorii, intalnita inschizofrenie.

A Gie"a"ea "frica fara obiect#, irationala, in absenta unuipericol sau frica intens diproportionata in raport cu un pericol.

Eu0oria o stare de buna dispozitie, e(altare, anormala sinemotivata, asociata cu cresterea activitatii psihomotorii si idei degrandoare, se intalneste in sindromul maniacal, into(icatia cualcool, opiacee si amfetamine, tumori frontale. ste de intensitatemai mica decat euforia, se intalneste in sindromul hipomaniacal simaniacal la debut.

Iri"a>ili"a"ea reprezinta o tulburare a dispozitiei care semanifesta prin sensibilitatea e(cesiva la stimuli e(terni pe caresubiectul ii percepe ca indu-% ostili. *ceasta sensibilitate esteasociata cu raspunsuri comportamentale rapide, furioase, auto si

heteroagresivitate, se intalneste in sd. Aaniacal, personalitateaborderline, tulburarea e(ploziva intermitenta, personalitateaantisociala.

TULBURARILE ACTIVITATII 5OTORII


20/26

Hipoac"i i"a"ea reprezinta scaderea activitatii motoriiasociata cu incetinirea proceselor cognitive, se intalneste indepresii, sindroame psihoorganice.

I #i>i"ia p!i#o%o"orie scaderea e(trema a activitatiimotorii, prezenta in anumite form.e de depresii si in sindroamecatatonice. %n sindromul catatonic scaderea e(trema a activitatiimotorii !stupoarea catatonica$ este insotita de hipertoniemusculara generalizata si e(ibilitate ceroasa. *ceasta semanifesta prin posibilitatea de a se imprima anumite pozitiisubiectului, pe care acesta le pastreaza timp indelungat. predeosebire de stupoarea din tulburarile de constiinta, in stupoareacatatonica pacientul percepe si inregistreaza evenimentele din

ur, pe care le poate relata cu e(actitate dupa iesirea dincatatonie. tupoarea se mai poate intalni si in starile psihoticereactive si in starile disociative. %n cazul din urma,simptomatologia se remite la terapia placebo.

Hiperac"i i"a"ea se manifesta prin cresterea activitatiimotorii !in sd. maniacal$.

A/i"a"ia p!i#o%o"orie este reprezentata de crestereaactivitatii, asociata cu dezorganizarea acesteia, cu lipsa de scop side e cienta. *gitatia psihomotorie este un sindrom frecventintalnit in psihopatologie, reprezentand una dintre urgentelepsihiatrice.


21/26

A4a"i(ia este o forma speciala de agitatie, manifestata prindisconfort muscular asociat cu nevoia de miscare permanenta sicu imposibilitatea de a sta intr-un loc. ste determinata detratamentul cu antipsihotice cu a nitatea crescuta pentru

receptorii dopaminergici.

5a ieri!%ele modi cari bizare ale unor gesturi elementare.*par in schizofrenie, pot imbraca orice aspect, sunt neobisnuite,nemotivate, ilogice !de e(& saluta dupa ce bate de trei ori inpalme, merge topaind, etc$.

S"ereo"ipiile repetarea automata, ilogica si bizara a unoractivitati. Pot de miscare !repetarea unor activitati$ si de pozitie

!mentinerea unor posturi$.*par in sindroamele catatonice, indemente si in starile confuzionale.

EcopraGia consta in repetarea "in oglinda a gesturilor#, aparein sindromul catatonic.

Eco%i%ia este reprezentata prin repetarea "in oglinda# ae(presiei faciale, se intalneste in sindromul catatonic.

Ne/a"i i!%ul lipsa de raspuns sau efectuarea actiuniicontrare la o anumita solicitare, este o componenta a sindromuluicatatonic.

Si dro%ul ca"a"o ic este unul comple(, in care pe primulplan se a a tulburarile comportamentului motor.


22/26

Cici unul dintre simptomele e(puse nu are valoare diagnosticadaca reprezinta singura manifestare. imptomele trebuie udecatein conte(tul clinic, atat psihopatologic, cat si somatic.

TULBURARILE 1E 5E5ORIE

Aemoria reprezinta functia psihica prin care se inregistreaza, serecunosc si se reproduc informatii.

Tulburarile de memorie sunt clasi cate in tulburari cantitative sitaulburari calitative.

Tul>urarile ca "i"a"i e ale %e%oriei)ipomnezia scaderea capacitatii de (are si reproducere ainformatiei, apare in stari de oboseala, neurastenie, depresii,sindroame psihoorganice, sindromul postcomotional, stariemotioanle negative.

A% e(ia incapacitatea de (are si reproducere a informatiilor,poate &

1 a "ero/rada incapacitatea de a (a si reproduce informatiiincepand cu debutul bolii, este speci ca sindromului amnesticBorsa>oG. *mnezia anterograda se apreciaza in conditiile incare nu e(ista tulburare de constiinta !atentia si concentratiasunt normale$.

Teste de veri care& sa retina 7-9 cuvinte, urmand sa lereproduca peste 9 minute, reproducerea discutiei care a avutloc 10 munite in urma, etc.?

2 re"ro/rada priveste perioada anterioara debutului bolii sise manifesta prin uitarea progresiva a amintirilor de la recentcatre trecut, de la comple( catre simplu. e intalneste indemente, unde amnezia este de fapt antero-retrograda.*mnezia retrograda este mai di cil de investigat, intrebariletotusi vor tine seama de nivelul de instruire al pacientului si


23/26

vor investiga date despre viata personala !in ce an s-anascut, cand a terminat scoala, in ce an s-a casatorit, cand aefectuat serviciul militar$, etc.

Hiper% e(ia cresterea capacitatii de inregistrare sireproducere a informatiilor, se intalneste in sindroamelemaniacale, hipomaniacale si in sindroamele paranoide.

Tul>urarile cali"a"i e ale %e%oriei

Para% e(iile !iluziile de memorie$ sunt tulburari ale memorieireprezentate de modi cari ale amintirilor, care e ca nu suntplasate corect in timp, e sunt amestecate sau fals atribuite.*cestea sunt reprezentate de confabulatii, ecmnezie, fenomenede " amais-vu#, "dH I vu#.

Co 0a>ula"iile reprezinta umplerea unui de cit de memorieci evenimente care sunt verosimile, dar care nu s-auintamplat in perioada respectiva sau nu s-au intamplat

niciodata. le au un caracter neintentional !pacientul esteconvins ca relatarile sunt adevarate$, prin aceastadeosebindu-se de minciuna !care are caracter intentional$.

unt intalnite in sd. Borsa>oG si demente.7 Ec% e(ia o forma special de confabulatie, in care

subiectii se plaseaza si traiesc in trecut, pe care il confundacu prezentul, se intalnesc in demente.


24/26

TULBURARILE CONSTIINTEI


25/26

insomniile, iluzii & pro0e!io al constiinta este mai confuza, apariluzii, halucinatii, pacientii agitati, indeplinind actiunileprofesionale? %u!i"a " dereglare profunda a constiintei cue(citatie sau agitatie in limita patului.

O eiroidul !se intalneste in schizofrenie, psihozesomatogene, infectioase, organice$ stare in care totul se petrececa in vis, evenimentele se succed ca la cinema, halucinatiiscenice, haotice. unt cunoscute varianta e(pansiva, depresiva simi(ta, in dpendenta de fondalul afectiv.

A%e "ia !se intalneste in schizofrenie, psihoze organice,somatogene, infectioase, to(ice$ dereglare profunda a

constiintei, cu dezorientare totala in timp, spatiu si propriapersoana. Pacientii detasati de realitate, agitati, vorbireaincoerenta, "salata de cuvinte#, contureaza halucinatii, iluzii, etc.

S"area crepu!culara !se intalneste in epilepsie, psihozeorganice$, se declanseaza brusc, tulburare profunda a constiintei,insotita de automatism motor, halucinatii vizuale, auditive, iluzii,idei delirante de urmarire, in uenta, etc. Dureaza de la catevaminute, pana la cateva zile, la iesire din stare amnezie totala. ecunosc urmatoarele forme& au"o%a"i!%ul a%>ula"or comportament automat de actiuni de deplasare, !o% a>uli!%ul

in timpul noptii umbla prin odaie, iese din casa, ca ulterior sanu-si reaminteasca nimic, 0u/ile !i "ra !ele automatismambulator cu o durata de 2- minute, a>!e "a automatismambulator cu o durata de 2- secunde.


26/26

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	ala-grican-bitca
View:	226 times
Download:	0 times

prelegerea 5_clasificarea

Documents