Pregătirea pentru observare
Francis Berthomieu, Ricardo Moreno, Rosa M Ros, Beatriz García,
Uniunea Astronomică Internațională, CLEA (Nisa, Franța),
Școala Retamar (Madrid, Spania), Universitatea Tehnică Națională (Mendoza, Argentina), UniveristateaTehnică din Catalonia (Barcelona, Spania)
Obiective
Cum să alegi locul şi un interval de timp
adecvat
Ce echipament ar trebui să aduci
Ce obiecte putem vedea
Cum să planifici plecarea
Studiu pentru utilizarea programului
Stellarium
Locul
Obiective în orașe: Soarele, Luna,
planetele, constelații.
Probleme de mediu: închis, stâlpi, luminile
maşinilor.
Data
Vreme bună, fără nori (verifică starea vremii,
de exemplu: www.accuweather.com)
Faza Lunii: În creştere? (întocmește hărți ale
Lunii înainte de a pleca)
Să ajungi suficient de devreme pentru a monta
instrumentele pe lumină
Material
Harta cerului (Stellarium)
Lanternă cu lumină roşie
Hrană, băuturi, haine
călduroase
Laser pointer verde
Binoclu, telescop
Alternativă în cazul în care sunt
nori: poveşti, DVD, google-
MARS
Observație cu ochiul liber
Aplicaţii pentru iPhone, iPad, Android
Recunoaşterea constelațiile
Observație cu ochiul liber
Ce putem vedea în emisfera nordică?
Constelații:
Ursa Mare, Ursa Mică, Cassiopeia, Lebăda, Lira,
Hercule, Boarul, Coroana Boreală, Leul,
Săgetatorul, Scorpion, Orion, Câinele Mare,
Taurul, Vizitiul, Pegas, Gemenii.
Stele, Roiuri, Galaxii:
Steaua Polară, Sirius, Aldebaran, Betelgeuse, Rigel,
Arcturus, Antares, Pleiade, Andromeda.
Observație cu ochiul liber
Ce putem vedea în emisfera sudică?
Constelații:
Crucea Sudului, Carena, Pupa și Velele
Stele, Roiuri, Galaxii:
Alpha Centauri, Omega Centauri, 47 Tucanae,
Norii lui Magellan (nu există nici o "stea a
polului sud", poziția polului ceresc sud este
determinată de Crucea Sudului)
Observație cu ochiul liber
Schimbarea fazelor Lunii și mișcarea ei printre
stele
Deplasarea planetelor: Venus, Marte
Stele căzătoare, la câteva ore după apusul
soarelui (la fiecare 5-10 minute).
Stele căzătoare: ex. Perseide, Quadrantide,
Leonide, evident și în funcție de emisferă.
Observație cu ochiul liber
Este nevoie de diagrame cereşi sau hărți
Trecerea sateliților artificiali, 1-2 ore după
apus: ISS, Iridium, etc.
Vezi www.heavens-above.com
Harta cerească:
Emisfera
nordică
(decembrie)
www.skymaps.com
www.skymaps.com
Harta cerească:
Emisfera
sudică
(decembrie)
Observații cu binoclul
Mărire scăzută, dar
colectează mai multă
lumină
Bună : 7x50 (mărirea 7 și
diafragma 50 mm, adică
diametrul lentilei)
Cerul nordic: observație cu binocluri
obiecte:
Galaxia Andromeda - M31 (Andromeda),
Nebuloasa Orion - M42 (Orion),
Roiul globular - M13 (Hercule),
Pleiade – roi deschis - M45 (Taur),
Praesepe - M44 (Cancer),
Nebuloasa Crab - M1 (Taur),
Whirlpool Galaxy - M51 (Câinii de Vânătoare), etc.
Cerul sudic: de observat cu binoclu
obiecte:
Norul Mare al lui Magellan (Dorado),
Norul Mic al lui Magellan (Tucana),
Eta Carinae - NGC 3372 (Carina),
Centaurus A - NGC 5128 (Centaurus),
Roiul globular 47 Tucanae (Tucana),
Galaxia Moneda de argint-NGC 253 (Sculptor),
Roiul deschis Cutia de Bijuterii - NGC 4755 (Crux), etc
Observații cu telescopul
• Misiune: Pentru a colecta mai multă lumină
• Obiectiv și ocular
• Tipuri: refractor și reflector; newtoniene,
Cassegrain și catadioptrice
Observații cu telescopul • Imagini inversate
• Montura telescopului: azimutală, ecuatorială,
dobsoniană.
• Pentru a observa cu telescopul ai nevoie de
diagrame cereşti care permit identificarea
câmpului de observat
Mișcările cerului
Mișcările cerului pe care le observăm sunt corelate cu
mișcarea relativă de rotație și translație a Pământului.
Mișcarea diurnă este foarte rapidă. Pământul se
rotește în jurul axei sale, 360º, în 24 de ore; aceaste
înseamnă 15º în fiecare oră. Mișcarea de translație pe
orbită, 360º, în 365 de zile, ceea ce înseamnă cca un
grad în fiecare zi (chiar sub un grad pe zi).
Mișcările cerului
Să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă nu ar exista
mișcarea de rotație, atunci am vedea pe cerul nopții zi
după zi, aceeași stea la același moment de timi în
același loc dar deplasându-se numai un grad (adică
distanța corespunzătoare grosimii unui deget așa cum
se vede cu brațul întins) în comparație cu ziua
precedentă (se poate lua ca reper, de exemplu, o
antenă)
Mișcările cerului Mișcarea de translație este aproape neglijabilă dacă nu
ne alegem un referențial/reper și de aceea această
mișcare nu este vizibilă cu ochiul liber dar ceea ce
observăm, cu siguranță, este faptul că cerul unei
anumite zile din an este complet diferit de același cer
observat după un interval de trei sau șase luni.
După un interval de timp de trei luni translația
efectuată corespunde la 90º sau cca ¼ din cerul
vizibil, iar după o jumătate de an ½ jumătate din cerul
vizibil este de cealaltă parte, diametral opus poziției
inițiale.
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Obiective
• Înțelegerea mișcării de translație și compararea cu
mișcarea de rotație
• Ilustrarea mișcării de translație „în absența mișcării de
rotație“
• Reprezentarea, cu ajutorul umbrelei, a unor constelații din
emisfera nordică/sudică
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Trasați pe umbrelă reprezentarea emisferei
nordice
•Constelațiile circum-polare:
Ursa Major and Casiopea
• Zona exterioară:
Leo (Primăvara),
Cygnus (Vara),
Pegasus (Toamna) și
Orion (Iarna)
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Trasați pe umbrelă reprezentarea emisferei
sudice
• Constelațiile circum-polare:
Crucea Sudului
• Zona exterioară :
Aquarius (Primăvara),
Orion (Vara),
Leo (Toamna) și
Scorpios (Vara)
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Trasați constelațiile proiectând cu ajutorul
aplicației Stellarium planisfera emisferei
corespunzătoare
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Se utilizează o umbrelă neagră bărbătească pe
care se desenează constelațiile
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Se va ține umbrela deasupra capului având
mânerul umbrelei îndreptat spre pol
(înclinată conform latitudinii locului)
Activity 1: Umbrela – boltă cerească
Utilizarea umbrelei în emisfera nordică
Orizontul nordic
PRIMĂVARA: în zona orizontului polului
Nord Horizonte placed above Polaris the Big
Dipper, we see Leo in the South horizon
SUMMER: in the North Horizonte placed
the Big Dipper right the polar, we se the Swan
in the South horizon
AUTUMN: in the North Horizonte put
down the Big Dipper (respect the polar) and
have Pegasus in the South horizon
WINTER: in the North Horizonte placed
the Big Dipper to the left (polar) we see Orion
in the South horizon
Avtivitatea 1: Umbrela drept bolta cerească
Emisfera sudică
Orizontul sudic
PRIMĂVARA: pentru orizontul sudic
pune Crucea Sudului în dreapta polului și
atunci Aquarius este in est.
VARA: pentru orizontul sudic pune
Crucea Sudului sub pol și atunci constelația
Orion este în est.
TOAMNA: pentru orizontul sudic pune
Crucea Sudului în stânga polului și atunci
Constelația Leu este în est.
IARNA: pentru orizontul sudic dacă
Crucea Sudului este deasupra polului
atunci Constelația Scorpion este în est.
Cer întunecat și poluarea
luminoasă
• Avem nevoie de un cer întunecat pentru a putea vedea
stelele.
• Aceasta este posibil numai dacă ne îndepărtăm de orașe.
• Oamenii au uitat cum arată un cer plin de stele deoarece
noi nu-l putem vedea clar în interiorul orașelor.
• Poluarea luminoasă este una dintre cele mai puțin
cunoscute forme de poluare: ne împiedică să vedem stelele,
dar de asemenea afectează ecosistemul nocturn, sănătatea
umană și reprezintă o pierdere de energie.
Formele poluării luminoase
Sunt trei tipuri de poluare luminoasă:
a) strălucirea: asociată cu luminatul public care este orientat
spre cer. Arată ca o emisferă de lumină care înconjură orașul.
b) intruziunea: lumina exterioară este împrăștiată în toate
direcțiile și intră în case, ceea ce ne obligă să obturăm lumina
cu draperii pentru a asigura întunericul în timpul nopții.
c) strălucirea orbitoare: legată de farurile autovehiculelor care
afectează ochii direct și prin surprindere. Devine mai
evidentă în orașele cu pante.
Activitate 1: Poluarea luminoasă –
Strălucirea
Obiective
• Arată efectul poluării cu lumină neecranată
• Pune în evidență efectul benefic al unei lămpi bine
alese.
• Pune în evidență posibilitatea îmbunătățirii
observațiilor din timpul nopții, chiar și cu lumină
artificială.
Activitatea 1: Poluarea luminoasă -
Strălucirea
Procedura
Pregătirea cutiei negre
Activitatea 1: Poluarea luminoasă –
Strălucirea orbitoare
Testează iluminatul
stradal cu și fără
ecranare, special pentru
a controla poluarea
luminoasă.
Activitatea 1: Poluarea luminoasă –
Strălucirea orbitoare
Dovada: Fotografii executate în interiorul cutiei
Aspectul cerului cu
lanterna neecranată
Aspectul cerului cu
lanterna ecranată
Programul Stellarium
www.stellarium.org
Ghid de resurse Stellarium
06/12/03
Ghid de resurse Stellarium
Vă mulțumesc foarte
mult pentru atenție!
