178
Click here to load reader
| Date post: | 22-Oct-2015 |
| Category: |
Documents |
| Upload: | balahur-mirona |
| View: | 145 times |
| Download: | 0 times |
Click here to load reader
ELENA JOI A (coordonator)
PREG TIREA PEDAGOGIC A STUDEN ILOR
-SARCINI I INSTRUMENTE DE
ÎNV ARE INDEPENDENT , CONSTRUCTIVIST -
PEDAGOGIE
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
CRAIOVA 2006
ELENA JOI A (coordonator)
PREG TIREA PEDAGOGIC A STUDEN ILOR
-SARCINI I INSTRUMENTE DE
ÎNV ARE INDEPENDENT , CONSTRUCTIVIST -
PEDAGOGIE
MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
CRAIOVA 2006
Echipa de cercetare
Profesor univ. dr. Elena Joi a–director de proiect Lector univ. dr. Vali Ilie Asistent univ.drd. Ecaterina Fr sineanu Asistent univ drd. Remus Mogonea Asistent univ drd. Florentina Mogonea Asistent univ. drd. Mihaela Popescu Asistent univ. drd. Mihaela tefan Tehnoredactare computerizat : informatician Cornelia Boboil
Elena Joi a (coordonator) PREG TIREA PEDAGOGIC A STUDEN ILOR -SARCINI
I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE INDEPENDENT , CONSTRUCTIVIST – PEDAGOGIE. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – Editura Universitaria, 2006 (Tipografia Universit ii din Craiova)
178 p.; 24 cm; Bibliogr. ISBN: 973-742-532-4 ISBN: 978-973-742-532-4
Copyright 2006 Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria
DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa iioonnaallee
TTiippooggrraaffiiaa UUnniivveerrssiitt iiii ddiinn CCrraaiioovvaa Str. Brestei, nr.156A, Craiova, Dolj, România
Tel.: +40 251 598054
Echipa de cercetare
Profesor univ. dr. Elena Joi a–director de proiect Lector univ. dr. Vali Ilie Asistent univ.drd. Ecaterina Fr sineanu Asistent univ drd. Remus Mogonea Asistent univ drd. Florentina Mogonea Asistent univ. drd. Mihaela Popescu Asistent univ. drd. Mihaela tefan Tehnoredactare computerizat : informatician Cornelia Boboil
Elena Joi a (coordonator) PREG TIREA PEDAGOGIC A STUDEN ILOR -SARCINI
I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE INDEPENDENT , CONSTRUCTIVIST – PEDAGOGIE. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI – Editura Universitaria, 2006 (Tipografia Universit ii din Craiova)
178 p.; 24 cm; Bibliogr. ISBN: 973-742-532-4 ISBN: 978-973-742-532-4
Copyright 2006 Universitaria Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria
DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaa iioonnaallee
TTiippooggrraaffiiaa UUnniivveerrssiitt iiii ddiinn CCrraaiioovvaa Str. Brestei, nr.156A, Craiova, Dolj, România
Tel.: +40 251 598054
C U P R I N S
1. INTRODUCERE.......................................................................... 5
2. PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR DE PEDAGOGIE I MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI......
9
3. PEDAGOGIE. Modulul I – Introducere în pedagogie. Fundamentele educa iei. Sarcini i instrumente de înv are..
17
4. PEDAGOGIE. Modulul II – Teoria i metodologia curriculumului. Sarcini i instrumente de înv are.................
57
5. PEDAGOGIE. Modulul III – Teoria i metodologia instruirii. Sarcini i instrumente de înv are............................
81
6. PEDAGOGIE. Modulul IV – Teoria i metodologia evalu rii. Sarcini i instrumente de înv are...........................
119
7. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI. Sarcini i instrumente de înv are.............................................................
133
8. BIBLIOGRAFIE PEDAGOGIC MINIMAL …………….. 177
C U P R I N S
1. INTRODUCERE.......................................................................... 5
2. PROGRAMELE ANALITICE ALE DISCIPLINELOR DE PEDAGOGIE I MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI......
9
3. PEDAGOGIE. Modulul I – Introducere în pedagogie. Fundamentele educa iei. Sarcini i instrumente de înv are..
17
4. PEDAGOGIE. Modulul II – Teoria i metodologia curriculumului. Sarcini i instrumente de înv are.................
57
5. PEDAGOGIE. Modulul III – Teoria i metodologia instruirii. Sarcini i instrumente de înv are............................
81
6. PEDAGOGIE. Modulul IV – Teoria i metodologia evalu rii. Sarcini i instrumente de înv are...........................
119
7. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI. Sarcini i instrumente de înv are.............................................................
133
8. BIBLIOGRAFIE PEDAGOGIC MINIMAL …………….. 177
5
1. INTRODUCERE
Prezentul volum reprezint valorificarea unei p r i din rezultatele ob inute de o echip de cercetare (10 membri ai Departamentului pentru Preg tirea Personalului Didactic din Universitatea din Craiova, în perioada 2005-2007), în cadrul unui proiect de cercetare cu tema „Cognitivismul i constructivismul – noi paradigme în educa ie. Consecin e asupra form rii ini iale a profesorilor, ca viitori actori în spa iul educa ional european“.
Sarcinile propuse s-au dovedit a fi eficiente în preg tirea psihopedagogic a
studen ilor de la: Facultatea de Litere (specializ rile Român , Englez , Francez , Traduc tori), Facultatea de Matematic , Facultatea de Fizic , Facultatea de Horticultur (specializarea Biologie), din anii I, II i III, la disciplinele specifice (Pedagogie – 4 module, Managementul clasei de elevi).
Prin rezolvarea sarcinilor, studen ii, care se preg tesc s devin profesori, vor fi
capabili s explice în elegerea la disciplinele pedagogice prin: organizarea i reorganizarea informa iilor i a rela iilor între ele, formularea unor reflec ii, structurarea reprezent rilor câ tigate prin experien direct , corelarea sau/ i transformarea lor, valorificarea erorilor în c utarea solu iilor, formularea de întreb ri/ipoteze/alternative, reflec ia asupra proceselor i procedurilor utilizate, raportarea la construc iile realizate de c tre ceilal i studen i i valorificarea cunoa terii în plan practic, profesional.
Rolul acestor sarcini este, în plan imediat, s -i sprijine pe studen i în preg tirea
pedagogic ini ial , iar, pentru viitor, s -i orienteze în modul în care vor formula, la rândul lor, sarcini ca viitori profesori, astfel încât cei care înva s gândeasc , s conceap , s interpreteze, s reflecteze, s elaboreze, s - i modeleze activitatea mental . Sarcinile nu sunt atât scop în sine, cât prilejuri, mijloace de orientare c tre exersarea abilit ilor, capacit ilor pe care studen ii le vor folosi ulterior, ca un semn al profesionaliz rii lor pedagogice.
Pentru c punctele de vedere, interpret rile, alternativele conturate ca ipoteze,
reflec iile studen ilor sunt esen iale, toate sarcinile, în propor ii i în momente diferite, le solicit explicit, având chiar locul lor de exprimare în reprezentarea grafic specific . Fiecare student le va completa propriu, dup ce va prelucra suporturile date, experien a sa anterioar , în cazul înv rii temelor de pedagogie, fiind importante obiectivele privind integrarea mental a datelor, afirmarea judec ilor i ra ionamentelor, rezolvarea de probleme, evaluarea. Sunt tocmai acele obiective cerute mai mult în activitatea profesorului la clas i, pentru a deveni competen e, este necesar ca ele s fie intens exersate, prin utilizarea unor astfel de sarcini.
5
1. INTRODUCERE
Prezentul volum reprezint valorificarea unei p r i din rezultatele ob inute de o echip de cercetare (10 membri ai Departamentului pentru Preg tirea Personalului Didactic din Universitatea din Craiova, în perioada 2005-2007), în cadrul unui proiect de cercetare cu tema „Cognitivismul i constructivismul – noi paradigme în educa ie. Consecin e asupra form rii ini iale a profesorilor, ca viitori actori în spa iul educa ional european“.
Sarcinile propuse s-au dovedit a fi eficiente în preg tirea psihopedagogic a
studen ilor de la: Facultatea de Litere (specializ rile Român , Englez , Francez , Traduc tori), Facultatea de Matematic , Facultatea de Fizic , Facultatea de Horticultur (specializarea Biologie), din anii I, II i III, la disciplinele specifice (Pedagogie – 4 module, Managementul clasei de elevi).
Prin rezolvarea sarcinilor, studen ii, care se preg tesc s devin profesori, vor fi
capabili s explice în elegerea la disciplinele pedagogice prin: organizarea i reorganizarea informa iilor i a rela iilor între ele, formularea unor reflec ii, structurarea reprezent rilor câ tigate prin experien direct , corelarea sau/ i transformarea lor, valorificarea erorilor în c utarea solu iilor, formularea de întreb ri/ipoteze/alternative, reflec ia asupra proceselor i procedurilor utilizate, raportarea la construc iile realizate de c tre ceilal i studen i i valorificarea cunoa terii în plan practic, profesional.
Rolul acestor sarcini este, în plan imediat, s -i sprijine pe studen i în preg tirea
pedagogic ini ial , iar, pentru viitor, s -i orienteze în modul în care vor formula, la rândul lor, sarcini ca viitori profesori, astfel încât cei care înva s gândeasc , s conceap , s interpreteze, s reflecteze, s elaboreze, s - i modeleze activitatea mental . Sarcinile nu sunt atât scop în sine, cât prilejuri, mijloace de orientare c tre exersarea abilit ilor, capacit ilor pe care studen ii le vor folosi ulterior, ca un semn al profesionaliz rii lor pedagogice.
Pentru c punctele de vedere, interpret rile, alternativele conturate ca ipoteze,
reflec iile studen ilor sunt esen iale, toate sarcinile, în propor ii i în momente diferite, le solicit explicit, având chiar locul lor de exprimare în reprezentarea grafic specific . Fiecare student le va completa propriu, dup ce va prelucra suporturile date, experien a sa anterioar , în cazul înv rii temelor de pedagogie, fiind importante obiectivele privind integrarea mental a datelor, afirmarea judec ilor i ra ionamentelor, rezolvarea de probleme, evaluarea. Sunt tocmai acele obiective cerute mai mult în activitatea profesorului la clas i, pentru a deveni competen e, este necesar ca ele s fie intens exersate, prin utilizarea unor astfel de sarcini.
6
Constatarea frecvent c studen ii, în situa ii de dezbatere sau de evaluare (oral , scris ), nu analizeaz suficient sarcina dat i construiesc un r spuns par ial, trunchiat ne-a determinat s propunem astfel de sarcini. Prin forma lor de organizare i reprezentare grafic a construirii solu iei de rezolvare, ele atrag aten ia studen ilor, îi mobilizeaz , îi determin s caute, s interpreteze, s formuleze ipoteze, s aleag variante de r spuns, s reflecteze, s prezinte ra ional elementele în elegerii i rezolv rii integrale a sarcinii, s dovedeasc un stadiu al afirm rii abilit ilor, capacit ilor formate, nu numai ca studen i, ci i ca viitori profesori.
Astfel, principalele obiective pe care studen ii ar trebui s le realizeze progresiv
în înv are sunt: prelucrarea primar direct a datelor (percep ie) i formarea imaginilor
mentale (reprezent ri) necesare în elegerii; utilizarea mecanismelor abstracte de în elegere: de integrare, acomodare; utilizarea mecanismelor mentale abstracte în în elegere: de categorizare,
conceptualizare; utilizarea mecanismelor mentale abstracte de în elegere: de construire a
judec ilor i inferen elor; utilizarea mecanismelor mentale abstracte de în elegere: de rezolvare a
problemelor, situa iilor; utilizarea mecanismelor mentale abstracte în în elegere: de luare a deciziilor; utilizarea mecanismelor mentale de evaluare.
Obiectivele i sarcinile prezentate au fost concepute pentru a r spunde necesit ii
de a trece, atât în teoria, cât i în practica educativ , de la instructivism la constructivism.
Astfel, dac în instructivism accentul este pus pe profesor, pe activitatea sa de
predare, în vederea realiz rii unor obiective concrete, standardizate, în constructivism important este cel care înva , realitatea cunoscut fiind interpretat , în eleas propriu de c tre fiecare elev, cu realizarea unor scopuri generale (ce includ abilit i, capacit i, competen e .a.).
Dac în instruirea tradi ional elevii recepteaz informa iile transmise, dup noua
orientare constructivist este nevoie ca ei s analizeze critic, s rezolve variat, s coopereze, profesorul având aici rolul de a îndruma i de a facilita activitatea de înv are.
Dac în instructivism, evaluarea se realizeaz dup criterii cantitative, în
constructivism, aprecierea este calitativ , orientat spre înregistrarea progreselor în plan formativ.
Prin temele propuse, studen ii – viitori profesori- sunt orienta i asupra
conceptelor de baz ale pedagogiei, a problemelor ei esen iale, de care au nevoie în
6
Constatarea frecvent c studen ii, în situa ii de dezbatere sau de evaluare (oral , scris ), nu analizeaz suficient sarcina dat i construiesc un r spuns par ial, trunchiat ne-a determinat s propunem astfel de sarcini. Prin forma lor de organizare i reprezentare grafic a construirii solu iei de rezolvare, ele atrag aten ia studen ilor, îi mobilizeaz , îi determin s caute, s interpreteze, s formuleze ipoteze, s aleag variante de r spuns, s reflecteze, s prezinte ra ional elementele în elegerii i rezolv rii integrale a sarcinii, s dovedeasc un stadiu al afirm rii abilit ilor, capacit ilor formate, nu numai ca studen i, ci i ca viitori profesori.
Astfel, principalele obiective pe care studen ii ar trebui s le realizeze progresiv
în înv are sunt: prelucrarea primar direct a datelor (percep ie) i formarea imaginilor
mentale (reprezent ri) necesare în elegerii; utilizarea mecanismelor abstracte de în elegere: de integrare, acomodare; utilizarea mecanismelor mentale abstracte în în elegere: de categorizare,
conceptualizare; utilizarea mecanismelor mentale abstracte de în elegere: de construire a
judec ilor i inferen elor; utilizarea mecanismelor mentale abstracte de în elegere: de rezolvare a
problemelor, situa iilor; utilizarea mecanismelor mentale abstracte în în elegere: de luare a deciziilor; utilizarea mecanismelor mentale de evaluare.
Obiectivele i sarcinile prezentate au fost concepute pentru a r spunde necesit ii
de a trece, atât în teoria, cât i în practica educativ , de la instructivism la constructivism.
Astfel, dac în instructivism accentul este pus pe profesor, pe activitatea sa de
predare, în vederea realiz rii unor obiective concrete, standardizate, în constructivism important este cel care înva , realitatea cunoscut fiind interpretat , în eleas propriu de c tre fiecare elev, cu realizarea unor scopuri generale (ce includ abilit i, capacit i, competen e .a.).
Dac în instruirea tradi ional elevii recepteaz informa iile transmise, dup noua
orientare constructivist este nevoie ca ei s analizeze critic, s rezolve variat, s coopereze, profesorul având aici rolul de a îndruma i de a facilita activitatea de înv are.
Dac în instructivism, evaluarea se realizeaz dup criterii cantitative, în
constructivism, aprecierea este calitativ , orientat spre înregistrarea progreselor în plan formativ.
Prin temele propuse, studen ii – viitori profesori- sunt orienta i asupra
conceptelor de baz ale pedagogiei, a problemelor ei esen iale, de care au nevoie în
7
activitatea la clas , a situa iilor reale cele mai frecvente, pe care s le solu ioneze responsabil, asupra rolurilor noi în îndrumarea elevilor care trebuie înv a i cum s înve e tiin ific, interpretativ i, mai ales, independent.
Aceste sarcini reprezint modalit i prin care s fie sprijinit înv area la studen i,
de aceea sunt utilizabile în faza ini ial a cunoa terii (în mod independent individual), apoi în faza colaborativ (prin confruntarea rezolv rilor individuale, negocierea solu iilor), în faza de sintez conceptual (prin definitivarea schemelor, h r ilor conceptuale, reprezent rilor grafice generale) sau în faza de evaluare (prin verificarea, aprecierea performan elor în în elegere, în rezolvarea tiin ific a sarcinii, în afirmarea capacit ilor).
În ceea ce prive te modul de rezolvare a sarcinilor, dup distribuirea
materialelor-suport de baz , conform cerin elor sarcinii, va avea loc orientarea general a studen ilor despre: tematic , formulare, elemente cunoscute i noi, nivelul de familiarizare cu experien a anterioar cognitiv i practic , mod de prezentare i organizare, accesibilitate, valoare aplicativ , posibile corela ii i dezvolt ri/elimin ri etc.
Dup analiza global a sarcinii, a experien ei anterioare, începe prelucrarea
cognitiv proprie: identificarea cuvintelor, termenilor-cheie ca noduri informa ionale, principale sau secundare, în jurul c rora vor fi organizate progresiv celelalte informa ii, ca i formularea de întreb ri variate de în elegere, formularea de ipoteze interpretative sau organizatorice sau aplicative sau de solu ionare, verificarea lor prin argumentele aduse din interpretarea datelor oferite.
Sarcinile pe care le prezent m sunt concepute i adaptate specificului înv rii
pedagogiei i managementul clasei de elevi, ca parte esen ial a preg tirii, form rii viitorului profesor, dar men in i un caracter de generalitate, pentru ca acesta s le poat adapta la specialitatea sa i la nivelul elevilor s i.
Iar reprezent rile grafice corespunz toare ofer puncte de sprijin în construc ia
personal a r spunsurilor, solu iilor i ca student, dar mai ales ca viitor profesor, când preg tirea pedagogic va fi esen a activit ii la clas .
15 DECEMBRIE, 2006 Echipa de cercetare
7
activitatea la clas , a situa iilor reale cele mai frecvente, pe care s le solu ioneze responsabil, asupra rolurilor noi în îndrumarea elevilor care trebuie înv a i cum s înve e tiin ific, interpretativ i, mai ales, independent.
Aceste sarcini reprezint modalit i prin care s fie sprijinit înv area la studen i,
de aceea sunt utilizabile în faza ini ial a cunoa terii (în mod independent individual), apoi în faza colaborativ (prin confruntarea rezolv rilor individuale, negocierea solu iilor), în faza de sintez conceptual (prin definitivarea schemelor, h r ilor conceptuale, reprezent rilor grafice generale) sau în faza de evaluare (prin verificarea, aprecierea performan elor în în elegere, în rezolvarea tiin ific a sarcinii, în afirmarea capacit ilor).
În ceea ce prive te modul de rezolvare a sarcinilor, dup distribuirea
materialelor-suport de baz , conform cerin elor sarcinii, va avea loc orientarea general a studen ilor despre: tematic , formulare, elemente cunoscute i noi, nivelul de familiarizare cu experien a anterioar cognitiv i practic , mod de prezentare i organizare, accesibilitate, valoare aplicativ , posibile corela ii i dezvolt ri/elimin ri etc.
Dup analiza global a sarcinii, a experien ei anterioare, începe prelucrarea
cognitiv proprie: identificarea cuvintelor, termenilor-cheie ca noduri informa ionale, principale sau secundare, în jurul c rora vor fi organizate progresiv celelalte informa ii, ca i formularea de întreb ri variate de în elegere, formularea de ipoteze interpretative sau organizatorice sau aplicative sau de solu ionare, verificarea lor prin argumentele aduse din interpretarea datelor oferite.
Sarcinile pe care le prezent m sunt concepute i adaptate specificului înv rii
pedagogiei i managementul clasei de elevi, ca parte esen ial a preg tirii, form rii viitorului profesor, dar men in i un caracter de generalitate, pentru ca acesta s le poat adapta la specialitatea sa i la nivelul elevilor s i.
Iar reprezent rile grafice corespunz toare ofer puncte de sprijin în construc ia
personal a r spunsurilor, solu iilor i ca student, dar mai ales ca viitor profesor, când preg tirea pedagogic va fi esen a activit ii la clas .
15 DECEMBRIE, 2006 Echipa de cercetare
9
2. PROGRAMELE ANALITICE
Pedagogie – modulele I-IV 2005-2006 2006-2007
Prof. dr. Elena Joi a
I. Introducere în pedagogie; Fundamentele educa iei II. Teoria i metodologia curriculumului III. Teoria i metodologia instruirii IV. Teoria i metodologia evalu rii
A. Principii de concepere. Cui se adreseaz Programa i realizarea ei reflect concretizarea abord rii curriculare i
cognitiv-constructiviste a educa iei i instruirii formale a viitorilor profesori, conform standardelor a teptate la nivel na ional european.
Prezenta program se adreseaz studen ilor din seria nou , ciclul de licen , de la Facultatea de Litere – zi (lb. român , lb. englez , lb. francez , traduc tori) i ID (lb. român ).
B. Situa ia disciplinei în planul nou de înv mânt al DPPD (O.M.- 4343/2005), ca disciplin obligatorie:
Activit i didactice Forma de evaluare
Semestrul I Semestrul II Anul Semestrul Curs Seminar Curs Seminar
Examen scris Lucr ri aplicative
Credite
I II Modulele I i II
- - 2 2 E2 5
II III Modulele III i IV
2 2 - - E3 5
C. Obiectivele specifice sunt formulate în acord cu profilul de
competen al profesorului: cuno tin e esen iale i gradul lor de în elegere, capacit i cognitiv-constructiviste, abilit i aplicative, competen e pedagogice specifice exercit rii rolurilor profesionale, dimensiuni ale personalit ii necesare rezolv rii diferitelor situa ii educa ionale (motiva ie, interes, atitudine, comunicare, afectivitate).
9
2. PROGRAMELE ANALITICE
Pedagogie – modulele I-IV 2005-2006 2006-2007
Prof. dr. Elena Joi a
I. Introducere în pedagogie; Fundamentele educa iei II. Teoria i metodologia curriculumului III. Teoria i metodologia instruirii IV. Teoria i metodologia evalu rii
A. Principii de concepere. Cui se adreseaz Programa i realizarea ei reflect concretizarea abord rii curriculare i
cognitiv-constructiviste a educa iei i instruirii formale a viitorilor profesori, conform standardelor a teptate la nivel na ional european.
Prezenta program se adreseaz studen ilor din seria nou , ciclul de licen , de la Facultatea de Litere – zi (lb. român , lb. englez , lb. francez , traduc tori) i ID (lb. român ).
B. Situa ia disciplinei în planul nou de înv mânt al DPPD (O.M.- 4343/2005), ca disciplin obligatorie:
Activit i didactice Forma de evaluare
Semestrul I Semestrul II Anul Semestrul Curs Seminar Curs Seminar
Examen scris Lucr ri aplicative
Credite
I II Modulele I i II
- - 2 2 E2 5
II III Modulele III i IV
2 2 - - E3 5
C. Obiectivele specifice sunt formulate în acord cu profilul de
competen al profesorului: cuno tin e esen iale i gradul lor de în elegere, capacit i cognitiv-constructiviste, abilit i aplicative, competen e pedagogice specifice exercit rii rolurilor profesionale, dimensiuni ale personalit ii necesare rezolv rii diferitelor situa ii educa ionale (motiva ie, interes, atitudine, comunicare, afectivitate).
10
D. Con inuturi propuse pentru curs
Modulul I. Introducere în pedagogie . Fundamentele educa iei …………….18 ore
1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3.
Evaluarea ini ial , conform obiectivelor. Organizarea activit ii. Dezbaterea programei. Fundamentarea pedagogiei ca tiin , art , tehnologie. Sistemul tiin elor pedagogice. Nevoia de preg tire pedagogic a profesorului. Prejudec i, erori. Educa ia – domeniul de studiu al pedagogiei. Concept. Caracteristici. Educabilitate. Func ii. Forme. Con inuturi. Dimensiuni. Factori. Autoeduca ie. Noile educa ii. Politici educa ionale. Educa ie i societate. Aplica ii. Legitate i normativitate în educa ie. Cercetarea pedagogic . Necesitate i posibilitate pentru profesor. Esen . Roluri. Con inuturi. Forme. Proiectare. Metodologie. Profesorul – cercet tor. Aplica ii. Limbajul pedagogic. Specificitate. Evolu ie. Forme. Func ii. Caracteristici. Aplica ii.
Modulul II Teoria i metodologia curriculumului…………………….………10 ore Fundamentarea concep iei curriculare. Concepte specifice. Elaborare. Caracteristici. Con inuturi. Func ii. Tipuri. Alternative. Elemente componente. Organizare. Curriculumul colar. Aplica ii. Finalit ile educa iei i ale curriculumului colar. Concepte. Categorii. Nivele de definire. Elaborare. Cerin e. Derivare. Aplica ii. Con inuturile curriculare. Definire. Selectare. Organizare. Caracteristici. Principii. Documente curriculare. Aplica ii.
10
D. Con inuturi propuse pentru curs
Modulul I. Introducere în pedagogie . Fundamentele educa iei …………….18 ore
1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2. 3.
Evaluarea ini ial , conform obiectivelor. Organizarea activit ii. Dezbaterea programei. Fundamentarea pedagogiei ca tiin , art , tehnologie. Sistemul tiin elor pedagogice. Nevoia de preg tire pedagogic a profesorului. Prejudec i, erori. Educa ia – domeniul de studiu al pedagogiei. Concept. Caracteristici. Educabilitate. Func ii. Forme. Con inuturi. Dimensiuni. Factori. Autoeduca ie. Noile educa ii. Politici educa ionale. Educa ie i societate. Aplica ii. Legitate i normativitate în educa ie. Cercetarea pedagogic . Necesitate i posibilitate pentru profesor. Esen . Roluri. Con inuturi. Forme. Proiectare. Metodologie. Profesorul – cercet tor. Aplica ii. Limbajul pedagogic. Specificitate. Evolu ie. Forme. Func ii. Caracteristici. Aplica ii.
Modulul II Teoria i metodologia curriculumului…………………….………10 ore Fundamentarea concep iei curriculare. Concepte specifice. Elaborare. Caracteristici. Con inuturi. Func ii. Tipuri. Alternative. Elemente componente. Organizare. Curriculumul colar. Aplica ii. Finalit ile educa iei i ale curriculumului colar. Concepte. Categorii. Nivele de definire. Elaborare. Cerin e. Derivare. Aplica ii. Con inuturile curriculare. Definire. Selectare. Organizare. Caracteristici. Principii. Documente curriculare. Aplica ii.
11
1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2.
Modulul III
Teoria i metodologia instruirii…………………………………..20 ore Procesul de înv mânt i curriculumul. Instruirea. Didactica. Caracteristici. Concepte. Analiza caracteristicilor (14). Abord ri noi. Analize comparative. Consecin e pentru preg tirea profesorului. Aplica ii. Strategii, metodologii didactice. Concepte. Esen . Elemente componente. Tipuri. Criterii de precizare în activit i. Aplica ii. a) Metode de instruire. Concepte. Esen . Clasificare. Caracteristici. Alegere. Aplicare. Procedee. Sisteme de metode. Aplica ii. b) Mijloace de înv mânt-auxiliare ale metodelor c) Forme de organizare a activit ilor. Concepte. Categorii. Caracteristici. Structuri. Lec ia – esen , structur , tipuri i variante, condi ii de eficien . Situa ii de instruire. Alte forme de organizare Proiectarea activit ilor didactice. Concept. Esen . Func ii. Categorii. Modele i variante. Criterii de concepere i realizare. Instrumente specifice. Evaluarea eficien ei. Aplica ii
Modulul IV Teoria i metodologia evalu rii…………………………………….8 ore Necesitate. Concepte. Func ii. Principii de concpere i realizare. Etape. Tipuri. Strategii. Modele. Metode i tehnici. Instrumente. Autoevaluarea. Obiectivizarea evalu rii. Alternative. Competen e. Aplica ii. Sinteza general .
E. Evaluarea realiz rii obiectivelor
1. Accentul va c dea pe obiectivele formative: în elegerea, prelucrarea i interpretarea proprie a cuno tin elor; aplicarea în situa ii educa ionale reale;
11
1. 2. 3. 4. 5. 6. 1. 2.
Modulul III
Teoria i metodologia instruirii…………………………………..20 ore Procesul de înv mânt i curriculumul. Instruirea. Didactica. Caracteristici. Concepte. Analiza caracteristicilor (14). Abord ri noi. Analize comparative. Consecin e pentru preg tirea profesorului. Aplica ii. Strategii, metodologii didactice. Concepte. Esen . Elemente componente. Tipuri. Criterii de precizare în activit i. Aplica ii. a) Metode de instruire. Concepte. Esen . Clasificare. Caracteristici. Alegere. Aplicare. Procedee. Sisteme de metode. Aplica ii. b) Mijloace de înv mânt-auxiliare ale metodelor c) Forme de organizare a activit ilor. Concepte. Categorii. Caracteristici. Structuri. Lec ia – esen , structur , tipuri i variante, condi ii de eficien . Situa ii de instruire. Alte forme de organizare Proiectarea activit ilor didactice. Concept. Esen . Func ii. Categorii. Modele i variante. Criterii de concepere i realizare. Instrumente specifice. Evaluarea eficien ei. Aplica ii
Modulul IV Teoria i metodologia evalu rii…………………………………….8 ore Necesitate. Concepte. Func ii. Principii de concpere i realizare. Etape. Tipuri. Strategii. Modele. Metode i tehnici. Instrumente. Autoevaluarea. Obiectivizarea evalu rii. Alternative. Competen e. Aplica ii. Sinteza general .
E. Evaluarea realiz rii obiectivelor
1. Accentul va c dea pe obiectivele formative: în elegerea, prelucrarea i interpretarea proprie a cuno tin elor; aplicarea în situa ii educa ionale reale;
12
exprimarea propriei abord ri a temelor ca viitori profesori practicieni;
elaborarea constructivist a diferitelor instrumente de înv are (ca p r i ale portofoliului final)
abordarea critic a tematicii, din perspectiva form rii profesionale.
2. Evaluarea este cumulativ : 6 puncte pentru elaborarea lucr rii scrise (3 subiecte, conform obiectivelor precizate) + 3 puncte pentru lucr rile aplicative (2) elaborate în timpul semestrului + 1 punct din oficiu. Se corecteaz conform baremului. 3. Lucr rile aplicative, pentru fiecare semenstru distinct, conform programei, se bazeaz pe tematicile esen iale ale preg tirii ca profesori i verific nivelul capacit ilor, abilit ilor, competen elor necesare
în elegerii i practic rii profesiunii. 4. Pentru E2 (modulele I i II) se depun la examen urm toarele lucr ri aplicative:
a) un eseu (nu referat) bazat pe în elegerea i interpretarea proprie ca student i viitor profesor a unei probleme/teme din program (= 1, 00 punct).
b) un proiect de cercetare pedagogic ameliorativ a unei probleme (situa ie educa ional , în baza teoriei i aplica iilor din sementrul I, ca viitori profesori (= 2,00 puncte).
5. Pentru E3 (modulele III i IV), se depun la examen urm toarele lucr ri aplicative:
a) 2 instrumente procedurale elaborate/adaptate/interpretate propriu, dup modelele folosite în înv area temelor de pedagogie (semestrul I i II) i posibil de folosit ca viitor profesor în predarea-înv area în coal a unor teme ale specialit ii de baz (1,00 punct);
b) 1 proiect de unitate de instruire(de dou -trei ore) pe o tem din programa colar de la propria specialitate, elaborat dup unul dintre modelele de instruire constructivist (2,00 puncte).
12
exprimarea propriei abord ri a temelor ca viitori profesori practicieni;
elaborarea constructivist a diferitelor instrumente de înv are (ca p r i ale portofoliului final)
abordarea critic a tematicii, din perspectiva form rii profesionale.
2. Evaluarea este cumulativ : 6 puncte pentru elaborarea lucr rii scrise (3 subiecte, conform obiectivelor precizate) + 3 puncte pentru lucr rile aplicative (2) elaborate în timpul semestrului + 1 punct din oficiu. Se corecteaz conform baremului. 3. Lucr rile aplicative, pentru fiecare semenstru distinct, conform programei, se bazeaz pe tematicile esen iale ale preg tirii ca profesori i verific nivelul capacit ilor, abilit ilor, competen elor necesare
în elegerii i practic rii profesiunii. 4. Pentru E2 (modulele I i II) se depun la examen urm toarele lucr ri aplicative:
a) un eseu (nu referat) bazat pe în elegerea i interpretarea proprie ca student i viitor profesor a unei probleme/teme din program (= 1, 00 punct).
b) un proiect de cercetare pedagogic ameliorativ a unei probleme (situa ie educa ional , în baza teoriei i aplica iilor din sementrul I, ca viitori profesori (= 2,00 puncte).
5. Pentru E3 (modulele III i IV), se depun la examen urm toarele lucr ri aplicative:
a) 2 instrumente procedurale elaborate/adaptate/interpretate propriu, dup modelele folosite în înv area temelor de pedagogie (semestrul I i II) i posibil de folosit ca viitor profesor în predarea-înv area în coal a unor teme ale specialit ii de baz (1,00 punct);
b) 1 proiect de unitate de instruire(de dou -trei ore) pe o tem din programa colar de la propria specialitate, elaborat dup unul dintre modelele de instruire constructivist (2,00 puncte).
13
-Managementul clasei de elevi- 2005-2006 2006-2007
Prof. dr. Joi a Elena A. Principii de concepere. Cui se adreseaz Programa propus reflect concretizarea uneia dintre orient rile actuale în pedagogie - optimizarea conducerii procesului instructiv-educativ, nu numai la nivel institu ional, ci i la nivelul concret al activit ii educatorului însu i, la clas . Programa se adreseaz form rii studen ilor de la Facultatea de Litere, cursuri de zi i ID.
B. Situa ia disciplinei în planul de înv mânt al DPPD, ca disciplin op ional :
Anul de studiu
Semestrul Activit i didactice Forma de evaluare Credite
Curs Seminar Colocviu în scris III VI
1 or 2 ore C6 3,5
C. Obiective specifice – criterii de autoevaluare i evaluare final :
Obiectivele - cadru sunt stabilite în acord cu profilul de competen , standardele de performan : volumul de cuno tin e i gradul lor de în elegere, abilit ile cognitive referitoare la operarea critic cu aceste cuno tin e specifice, abilit ile profesionale specifice domeniului, capacit ile i competen ele manageriale în îndeplinirea rolurilor viitoare în exercitarea profesiunii. Ca obiective specifice i finale se vor urm ri: 1. În plan teoretic:
formarea capacit ilor de a asimila i a în elege, a interpreta, a argumenta esen a, locul, rolul, con inutului managementului educa ional a func iilor manageriale, a rolului profesorului ca manager al procesului educa ional i al clasei;
2. În plan ac ional, opera ional: formarea capacit ilor de a analiza i a aplica teoria managementului în rezolvarea situa iilor de conducere: de planificare, organizare, decizie, coordonare, îndrumare, evaluare, reglare; a distinge i a aplica determinarea logic a ac iunilor, conduitelor manageriale în rezolvarea situa iilor din clas , din preg tirea i desf urarea instruirii;
13
-Managementul clasei de elevi- 2005-2006 2006-2007
Prof. dr. Joi a Elena A. Principii de concepere. Cui se adreseaz Programa propus reflect concretizarea uneia dintre orient rile actuale în pedagogie - optimizarea conducerii procesului instructiv-educativ, nu numai la nivel institu ional, ci i la nivelul concret al activit ii educatorului însu i, la clas . Programa se adreseaz form rii studen ilor de la Facultatea de Litere, cursuri de zi i ID.
B. Situa ia disciplinei în planul de înv mânt al DPPD, ca disciplin op ional :
Anul de studiu
Semestrul Activit i didactice Forma de evaluare Credite
Curs Seminar Colocviu în scris III VI
1 or 2 ore C6 3,5
C. Obiective specifice – criterii de autoevaluare i evaluare final :
Obiectivele - cadru sunt stabilite în acord cu profilul de competen , standardele de performan : volumul de cuno tin e i gradul lor de în elegere, abilit ile cognitive referitoare la operarea critic cu aceste cuno tin e specifice, abilit ile profesionale specifice domeniului, capacit ile i competen ele manageriale în îndeplinirea rolurilor viitoare în exercitarea profesiunii. Ca obiective specifice i finale se vor urm ri: 1. În plan teoretic:
formarea capacit ilor de a asimila i a în elege, a interpreta, a argumenta esen a, locul, rolul, con inutului managementului educa ional a func iilor manageriale, a rolului profesorului ca manager al procesului educa ional i al clasei;
2. În plan ac ional, opera ional: formarea capacit ilor de a analiza i a aplica teoria managementului în rezolvarea situa iilor de conducere: de planificare, organizare, decizie, coordonare, îndrumare, evaluare, reglare; a distinge i a aplica determinarea logic a ac iunilor, conduitelor manageriale în rezolvarea situa iilor din clas , din preg tirea i desf urarea instruirii;
14
a exemplifica i interpreta solu ii în cre terea eficien ei conducerii educa iei, în asigurarea condi iilor de activizare i autoconducere; a comenta i a dezvolta, a corecta solu ii identificate în practica pedagogic ; a aplica cuno tin ele însu ite în identificarea, descrierea i interpretarea situa iilor de conducere la nivelul clasei, grupei; a aprofunda utilizarea limbajului pedagogic tiin ific, metodologia de studiu i de cercetare specific .
3. În plan creativ: a manifesta atitudine critic fa de problematica abordat , de diferitele contribu ii i concep ii în tem ; a dezbate i formula ipoteze, solu ii; a interpreta propriu texte i situa ii pedagogice manageriale; a dezvolta conceptual i aplicativ aspecte ale tematicii date; a comunica, a participa activ i creativ, a coopera în rezolvarea teoretic i practic a problematicii.
D. Con inuturi propuse (14 ore de curs): 1. Evaluarea ini ial a reprezent rilor în tem . Încadrarea managementului în problematica pedagogic parcurs . Organizarea. Comunicarea programei. Aplica ii ini iale; 2. Managementul educa ional. Concept. Esen . Necesitate i posibilitate. Modele interpretative. Fundamentarea interdisciplinar . Managementul ca tiin i art . Aplica ii. Reforma managerial în înv mânt. Profesorul ca manager al procesului educa ional, al clasei;
3. Activit ile manageriale ale profesorului. Procesul instructiv-educativ i ca proces managerial.
3.1. Decizia. Caracteristici. Profesorul-factor de decizie. Tipuri. Etape. Modele. Metode. Condi ii de eficien decizional . Aplica ii;
3.2. Previziunea: prognoza-proiectarea programarea ac iunilor. Esen . Componente. Caracteristici. Metode. Instrumente. Aplica ii;
3.3. Organizarea activit ii. Esen . Caracteristici. Forme. Condi ii. Metode. Aplica ii;
3.4. Dirijarea i coordonarea activit ilor. Esen . Caracteristici. Categorii. Metode. Aplica ii;
3.5. Evaluarea i reglarea managerial . Esen . Tr s turi.
14
a exemplifica i interpreta solu ii în cre terea eficien ei conducerii educa iei, în asigurarea condi iilor de activizare i autoconducere; a comenta i a dezvolta, a corecta solu ii identificate în practica pedagogic ; a aplica cuno tin ele însu ite în identificarea, descrierea i interpretarea situa iilor de conducere la nivelul clasei, grupei; a aprofunda utilizarea limbajului pedagogic tiin ific, metodologia de studiu i de cercetare specific .
3. În plan creativ: a manifesta atitudine critic fa de problematica abordat , de diferitele contribu ii i concep ii în tem ; a dezbate i formula ipoteze, solu ii; a interpreta propriu texte i situa ii pedagogice manageriale; a dezvolta conceptual i aplicativ aspecte ale tematicii date; a comunica, a participa activ i creativ, a coopera în rezolvarea teoretic i practic a problematicii.
D. Con inuturi propuse (14 ore de curs): 1. Evaluarea ini ial a reprezent rilor în tem . Încadrarea managementului în problematica pedagogic parcurs . Organizarea. Comunicarea programei. Aplica ii ini iale; 2. Managementul educa ional. Concept. Esen . Necesitate i posibilitate. Modele interpretative. Fundamentarea interdisciplinar . Managementul ca tiin i art . Aplica ii. Reforma managerial în înv mânt. Profesorul ca manager al procesului educa ional, al clasei;
3. Activit ile manageriale ale profesorului. Procesul instructiv-educativ i ca proces managerial.
3.1. Decizia. Caracteristici. Profesorul-factor de decizie. Tipuri. Etape. Modele. Metode. Condi ii de eficien decizional . Aplica ii;
3.2. Previziunea: prognoza-proiectarea programarea ac iunilor. Esen . Componente. Caracteristici. Metode. Instrumente. Aplica ii;
3.3. Organizarea activit ii. Esen . Caracteristici. Forme. Condi ii. Metode. Aplica ii;
3.4. Dirijarea i coordonarea activit ilor. Esen . Caracteristici. Categorii. Metode. Aplica ii;
3.5. Evaluarea i reglarea managerial . Esen . Tr s turi.
15
Func ii. Metode. Utilizarea feed-back-ului. Aplica ii;
4. Condi ii ale managementului de succes. Succesul managerial. Gestiunea resurselor pedagogice. Participarea elevilor în management. Utilizarea sistemului informa ional. Comunicarea în management. Cercetarea managerial . Aplica ii. 5. Managementul interactiv. Câmpul educa ional. Modele. Condi ii. Roluri. Autoritate i libertate. Managementul i rezolvarea st rilor conflictuale în clas . Aplica ii.
6. Profilul de competen al profesorului-manager. Criterii. Dimensiuni. Stiluri manageriale. Autoperfec ionarea ca manager. Rela ia profesor-conducerea colii, comunitate. Aplica ii. 7. Sintez recapitulativ . Recuper ri.
E. Evaluarea realiz rii obiectivelor Accentul va c dea pe verificarea i aprecierea realiz rii aspectelor formative ale obiectivelor, prin utilizarea cuno tin elor tiin ifice acumulate. Evaluarea continu va fi valorificat în cea sumativ , rezultând aplicarea unei evalu ri cumulative (motiveaz mai bine studen ii, echilibreaz informarea cu formarea i studiul independent, valorific activitatea seminarial i practica pedagogic ). Astfel, colocviul final C6, ca form a evalu rii cumulative, va consta din:
lucrarea scris final , conform obiectivelor i tematicii date (6,00 puncte); 2 lucr ri aplicative, elaborate de-a lungul semestrului, independent, cu sprijin în activitatea de seminar, pentru verificarea capacit ilor i abilit ilor vizate: - un eseu, bazat pe interpretarea proprie, pornind de la un text pedagogic, din tematica programei (1,00 punct), pentru a dovedi în elegerea. Eseul este înso it de harta cognitiv a con inutului respectivei teme; - un proiect de lec ie sus inut la practica pedagogic , analizat i reconstruit prin prevederea, în desf urarea ei, a ac iunilor manageriale ale profesorului-practicatn, conform func iilor manageriale (2,00 puncte) 1,00 punct din oficiu.
15
Func ii. Metode. Utilizarea feed-back-ului. Aplica ii;
4. Condi ii ale managementului de succes. Succesul managerial. Gestiunea resurselor pedagogice. Participarea elevilor în management. Utilizarea sistemului informa ional. Comunicarea în management. Cercetarea managerial . Aplica ii. 5. Managementul interactiv. Câmpul educa ional. Modele. Condi ii. Roluri. Autoritate i libertate. Managementul i rezolvarea st rilor conflictuale în clas . Aplica ii.
6. Profilul de competen al profesorului-manager. Criterii. Dimensiuni. Stiluri manageriale. Autoperfec ionarea ca manager. Rela ia profesor-conducerea colii, comunitate. Aplica ii. 7. Sintez recapitulativ . Recuper ri.
E. Evaluarea realiz rii obiectivelor Accentul va c dea pe verificarea i aprecierea realiz rii aspectelor formative ale obiectivelor, prin utilizarea cuno tin elor tiin ifice acumulate. Evaluarea continu va fi valorificat în cea sumativ , rezultând aplicarea unei evalu ri cumulative (motiveaz mai bine studen ii, echilibreaz informarea cu formarea i studiul independent, valorific activitatea seminarial i practica pedagogic ). Astfel, colocviul final C6, ca form a evalu rii cumulative, va consta din:
lucrarea scris final , conform obiectivelor i tematicii date (6,00 puncte); 2 lucr ri aplicative, elaborate de-a lungul semestrului, independent, cu sprijin în activitatea de seminar, pentru verificarea capacit ilor i abilit ilor vizate: - un eseu, bazat pe interpretarea proprie, pornind de la un text pedagogic, din tematica programei (1,00 punct), pentru a dovedi în elegerea. Eseul este înso it de harta cognitiv a con inutului respectivei teme; - un proiect de lec ie sus inut la practica pedagogic , analizat i reconstruit prin prevederea, în desf urarea ei, a ac iunilor manageriale ale profesorului-practicatn, conform func iilor manageriale (2,00 puncte) 1,00 punct din oficiu.
3. PEDAGOGIE
MODULUL I INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE FUNDAMENTELE EDUCA IEI
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
3. PEDAGOGIE
MODULUL I INTRODUCERE ÎN PEDAGOGIE FUNDAMENTELE EDUCA IEI
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
3.Dom
eniu
care
se
ocup
ăcu
prob
lemati
ca
educ
aţie
iperm
anen
te.4.
Ştiinţ
ăa
educ
aţie
i
şti
inţă
socio
uman
ă
1.gr
."pais
,pa
idos"
-
copil
+"a
goge
"-
co
nduc
ere."P
aidag
ogu
s" -sc
lavul
care
cond
uce
co
pilul
laşc
oală
.2.D
omen
iuca
retra
teaz
ă
educ
aţia
copil
ului.
seap
lică
prior
itar
aev
oluat
dezb
ate
clarif
ică
argum
entea
ză
dezb
ate
PEDA
GOGIA
Este
nece
sar
ăed
uca
ţia?
Este
posib
ilstu
diulş
tiinţi
fical
educ
aţiei
?Pe
dago
giesa
uşti
inţa
educ
aţiei
?De
cees
teşti
inţă
?
Ope
dago
giesa
uma
imu
lte?
ştiinţ
epe
dago
gice
sau
ştiinţ
eale
educ
aţiei?
Înco
ncep
erea,
realiz
area,
evalu
area
educ
aţiei
laniv
elul
sistem
ului
şipr
oces
ului
deînv
ăţămâ
ntşc
olar,
postş
colar
corel
ează
impli
că
cued
ucaţi
ano
nfor
mală,
infor
mală
Curri
culum
.In
struir
e.Ev
aluare
.M
anag
emen
t.
îndep
lineş
tefo
loseş
te
recur
ge
evide
nţiaz
ă
relaţi
onea
ză
desc
rie
criter
iile
unei
ştiinţ
e
unlim
baj
peda
gogic
spec
ific
în,pe
ntru
comu
nicare
aed
ucaţi
onală
lao
metod
ologie
spec
ifică
înce
rcetar
eapr
oblem
elor
educ
aţiei
exist
enţa
deleg
i,pr
incipi
i,no
rme,
reguli
îned
ucaţi
ecu
alte
ştiinţ
e,rez
ultân
dab
ordă
rişi
dome
niide
gran
iţă
găse
şte form
uleaz
ă
prec
izeaz
ă
prop
une
expli
că
indică
prez
intă
stabil
eşteind
icăde
duce
prec
izeaz
ă
este
influe
nţat
arată
dome
niul
prop
riude
studiu
-edu
caţia
cees
teed
ucaţi
ace
rolur
iare
ceca
racter
istici
prez
intă
cefo
rme
îmbr
acă
cedim
ensiu
ni,co
nţinu
turi
are
deriv
ă
depr
oblem
atica
lumii
conte
mpor
ane
noile
educ
aţii
posib
ilitat
eaed
ucări
ifie
căru
iind
ivid
direc
ţiide
evolu
ţie:
-edu
caţia
perm
anen
tă-a
utoed
ucaţi
a-c
urric
ulumu
l-m
anag
emen
tul
educ
aţion
al
cefin
alităţ
iur
măreş
teme
tode,
proc
edee
,mi
jloac
e,ac
tiviăţ
isp
ecifi
cero
luri
pentr
ued
ucat,
educ
ator
şialţ
ifac
tori
criter
iide
evalu
areşi
dezv
oltare
cefac
tori
antre
neaz
ă
Fig
ura
1 :
Har
ta c
ogni
tiv
„P
edag
ogia
“
19
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
3.Dom
eniu
care
se
ocup
ăcu
prob
lemati
ca
educ
aţie
iperm
anen
te.4.
Ştiinţ
ăa
educ
aţie
i
şti
inţă
socio
uman
ă
1.gr
."pais
,pa
idos"
-
copil
+"a
goge
"-
co
nduc
ere."P
aidag
ogu
s" -sc
lavul
care
cond
uce
co
pilul
laşc
oală
.2.D
omen
iuca
retra
teaz
ă
educ
aţia
copil
ului.
seap
lică
prior
itar
aev
oluat
dezb
ate
clarif
ică
argum
entea
ză
dezb
ate
PEDA
GOGIA
Este
nece
sar
ăed
uca
ţia?
Este
posib
ilstu
diulş
tiinţi
fical
educ
aţiei
?Pe
dago
giesa
uşti
inţa
educ
aţiei
?De
cees
teşti
inţă
?
Ope
dago
giesa
uma
imu
lte?
ştiinţ
epe
dago
gice
sau
ştiinţ
eale
educ
aţiei?
Înco
ncep
erea,
realiz
area,
evalu
area
educ
aţiei
laniv
elul
sistem
ului
şipr
oces
ului
deînv
ăţămâ
ntşc
olar,
postş
colar
corel
ează
impli
că
cued
ucaţi
ano
nfor
mală,
infor
mală
Curri
culum
.In
struir
e.Ev
aluare
.M
anag
emen
t.
îndep
lineş
tefo
loseş
te
recur
ge
evide
nţiaz
ă
relaţi
onea
ză
desc
rie
criter
iile
unei
ştiinţ
e
unlim
baj
peda
gogic
spec
ific
în,pe
ntru
comu
nicare
aed
ucaţi
onală
lao
metod
ologie
spec
ifică
înce
rcetar
eapr
oblem
elor
educ
aţiei
exist
enţa
deleg
i,pr
incipi
i,no
rme,
reguli
îned
ucaţi
ecu
alte
ştiinţ
e,rez
ultân
dab
ordă
rişi
dome
niide
gran
iţă
găse
şte form
uleaz
ă
prec
izeaz
ă
prop
une
expli
că
indică
prez
intă
stabil
eşteind
icăde
duce
prec
izeaz
ă
este
influe
nţat
arată
dome
niul
prop
riude
studiu
-edu
caţia
cees
teed
ucaţi
ace
rolur
iare
ceca
racter
istici
prez
intă
cefo
rme
îmbr
acă
cedim
ensiu
ni,co
nţinu
turi
are
deriv
ă
depr
oblem
atica
lumii
conte
mpor
ane
noile
educ
aţii
posib
ilitat
eaed
ucări
ifie
căru
iind
ivid
direc
ţiide
evolu
ţie:
-edu
caţia
perm
anen
tă-a
utoed
ucaţi
a-c
urric
ulumu
l-m
anag
emen
tul
educ
aţion
al
cefin
alităţ
iur
măreş
teme
tode,
proc
edee
,mi
jloac
e,ac
tiviăţ
isp
ecifi
cero
luri
pentr
ued
ucat,
educ
ator
şialţ
ifac
tori
criter
iide
evalu
areşi
dezv
oltare
cefac
tori
antre
neaz
ă
Fig
ura
1 :
Har
ta c
ogni
tiv
„P
edag
ogia
“
19
20
LIST EXPLICATIV
Sarcină: În baza textului-suport, optaţi pentru una din variantele: ştiinţăa educaţiei, una din ştiinţele educaţiei, ştiinţă pedagogică, pedagogieştiinţifică, pedagogii, pedagogie. Aduceţi argumente pro şi contra pentruvarianta aleasă. Aduceţi reflecţii personale.
Start
Argum
ente
Finiş ReflecţiiReflecţii
Pedagogie?! Pedagogii?!
Argum
ente
Ştiinţă a educaţiei?! Una din ştiinţele educaţiei!?
Ştiinţă pedagogică?! Pedagogie ştiinţifică!?
continu
ăcon
tinuă
continu
ă
Figura 2: List explicativ
20
LIST EXPLICATIV
Sarcină: În baza textului-suport, optaţi pentru una din variantele: ştiinţăa educaţiei, una din ştiinţele educaţiei, ştiinţă pedagogică, pedagogieştiinţifică, pedagogii, pedagogie. Aduceţi argumente pro şi contra pentruvarianta aleasă. Aduceţi reflecţii personale.
Start
Argum
ente
Finiş ReflecţiiReflecţii
Pedagogie?! Pedagogii?!
Argum
ente
Ştiinţă a educaţiei?! Una din ştiinţele educaţiei!?
Ştiinţă pedagogică?! Pedagogie ştiinţifică!?
continu
ăcon
tinuă
conti nu
ă
Figura 2: List explicativ
21
DIAGRAMA TREE
Faze de constituire a pedagogiei
Sarcina: Plecând de la argumentele aduse în sprijinul considerăriipedagogiei ca ştiinţă a educaţiei şi recurgând la experienţa câştigatăîn urma folosirii hărţii conceptuale, a fişei de studiu şi a altor modalităţide reprezentare grafică, realizaţi în manieră personală, originală odiagramă exprimată printr-o figură ce se ramifică dintr-o singurărădăcină, completând spaţiile libere cu răspunsurile corespunzătoare.
Pedagogia este ştiinţă pentru că:a)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -b)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -c)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -d)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipostaze ale actualei ştiinţe a educaţiei
Ramuri ale pedagogiei
Cauze generatoare de prejudecăţi
Figura 3: Diagrama Tree
21
DIAGRAMA TREE
Faze de constituire a pedagogiei
Sarcina: Plecând de la argumentele aduse în sprijinul considerăriipedagogiei ca ştiinţă a educaţiei şi recurgând la experienţa câştigatăîn urma folosirii hărţii conceptuale, a fişei de studiu şi a altor modalităţide reprezentare grafică, realizaţi în manieră personală, originală odiagramă exprimată printr-o figură ce se ramifică dintr-o singurărădăcină, completând spaţiile libere cu răspunsurile corespunzătoare.
Pedagogia este ştiinţă pentru că:a)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -b)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -c)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -d)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipostaze ale actualei ştiinţe a educaţiei
Ramuri ale pedagogiei
Cauze generatoare de prejudecăţi
Figura 3: Diagrama Tree
22
DEFINIREA PERSONAL
Argumente pro (+) Argumente contra (-) Reflec ii I (examinarea ideilor, exprimarea
gândirii critice)
Alte defini ii (=)
Defini ie proprie:
Reflec ii II (formularea de noi concluzii)
Figura 4 : Definirea personal
Sarcin : a) „Utilizând harta conceptual a pedagogiei i cuno tin ele
despre pedagogie, analiza i dac pedagogia este tiin . b) Ad uga i reflec iile proprii i… c) da i o defini ie proprie a pedagogiei. “
22
DEFINIREA PERSONAL
Argumente pro (+) Argumente contra (-) Reflec ii I (examinarea ideilor, exprimarea
gândirii critice)
Alte defini ii (=)
Defini ie proprie:
Reflec ii II (formularea de noi concluzii)
Figura 4 : Definirea personal
Sarcin : a) „Utilizând harta conceptual a pedagogiei i cuno tin ele
despre pedagogie, analiza i dac pedagogia este tiin . b) Ad uga i reflec iile proprii i… c) da i o defini ie proprie a pedagogiei. “
HA
RT
A C
OG
NT
IV A
UN
EI
CL
ASI
FIC
RI
fundam
entale
funcţio
nale
Ştiinţe
pedago
gice
obiect
uale
pedago
gieisto
ricăped
agogie
sistem
icăped
agogie
empir
icăped
agogie
constru
ctivistă
pedago
gieexp
eriment
alăped
agogie
compar
atăped
agogie
statist
ică
Ştiinţe
pedago
gice
metod
ologic
e
Sistem
ulştii
nţelor
pedago
gice
pedago
giepsi
hologi
că(ps
iholog
iaedu
caţiei)
pedago
giefilo
sofică
(filoso
fiaedu
caţiei)
pedago
gieaxi
ologic
ă(ax
iologia
educaţ
iei)ped
agogie
sociolo
gică
(socio
logia
educaţ
iei)ped
agogie
econom
ică(ec
onomia
educaţ
iei)ped
agogie
ergono
mică
(ergon
omia
învăţă
mântu
lui)ped
agogie
logică
(logic
aeduc
aţiei)
ş.a.
Ştiinţe
pedago
gice
interdi
sciplin
are
teoria
educaţ
ieiteo
riains
truirii
pedago
giagen
erală
genetic
e
institu
ţionale
(facto
riale)
structu
rale
aplica
tive
pedago
gieant
epreşc
olară
0-3ani
pedago
giepre
şcolară
3-6
aniped
agogie
şcolară
7-18
aniped
agogie
univer
sitară/p
ostşco
larăped
agogia
adultul
uiped
agogia
şcolară
pedago
giaact
ivităţil
orext
raşcol
areped
agogia
familie
iped
agogia
grupur
ilorped
agogia
mass-
media
pedago
giaorg
anizaţ
iilor
pedago
giatim
pului
liber
autoed
ucaţia
pedago
giafin
alităţil
oredu
caţiei
teoria
curricu
lumulu
iteo
riains
truirii
teoria
evaluă
riiteo
riaedu
caţiei
intelec
tuale,
morale
,este
tice,
pedago
giespe
cială/d
iferenţ
ială
pedago
gieind
ustrial
ă
pedago
giepro
fesion
ală/a
munci
iped
agogie
militar
ă
pedago
gieagr
icolă
pedago
gieinte
rcultur
alăped
agogie
folclo
ricăped
agogia
conduc
erii(m
anagem
entedu
caţion
al)
Fig
ura
5: H
arta
cog
niti
v a
une
i cla
ific
ri „
sist
emul
ti
inel
or p
edag
ogic
e”
23
HA
RT
A C
OG
NT
IV A
UN
EI
CL
ASI
FIC
RI
fundam
entale
funcţio
nale
Ştiinţe
pedago
gice
obiect
uale
pedago
gieisto
ricăped
agogie
sistem
icăped
agogie
empir
icăped
agogie
constru
ctivistă
pedago
gieexp
eriment
alăped
agogie
compar
atăped
agogie
statist
ică
Ştiinţe
pedago
gice
metod
ologic
e
Sistem
ulştii
nţelor
pedago
gice
pedago
giepsi
hologi
că(ps
iholog
iaedu
caţiei)
pedago
giefilo
sofică
(filoso
fiaedu
caţiei)
pedago
gieaxi
ologic
ă(ax
iologia
educaţ
iei)ped
agogie
sociolo
gică
(socio
logia
educaţ
iei)ped
agogie
econom
ică(ec
onomia
educaţ
iei)ped
agogie
ergono
mică
(ergon
omia
învăţă
mântu
lui)ped
agogie
logică
(logic
aeduc
aţiei)
ş.a.
Ştiinţe
pedago
gice
interdi
sciplin
are
teoria
educaţ
ieiteo
riains
truirii
pedago
giagen
erală
genetic
e
institu
ţionale
(facto
riale)
structu
rale
aplica
tive
pedago
gieant
epreşc
olară
0-3ani
pedago
giepre
şcolară
3-6
aniped
agogie
şcolară
7-18
aniped
agogie
univer
sitară/p
ostşco
larăped
agogia
adultul
uiped
agogia
şcolară
pedago
giaact
ivităţil
orext
raşcol
areped
agogia
familie
iped
agogia
grupur
ilorped
agogia
mass-
media
pedago
giaorg
anizaţ
iilor
pedago
giatim
pului
liber
autoed
ucaţia
pedago
giafin
alităţil
oredu
caţiei
teoria
curricu
lumulu
iteo
riains
truirii
teoria
evaluă
riiteo
riaedu
caţiei
intelec
tuale,
morale
,este
tice,
pedago
giespe
cială/d
iferenţ
ială
pedago
gieind
ustrial
ă
pedago
giepro
fesion
ală/a
munci
iped
agogie
militar
ă
pedago
gieagr
icolă
pedago
gieinte
rcultur
alăped
agogie
folclo
ricăped
agogia
conduc
erii(m
anagem
entedu
caţion
al)
Fig
ura
5: H
arta
cog
niti
v a
une
i cla
ific
ri „
sist
emul
ti
inel
or p
edag
ogic
e”
23
24
MINERITUL TEXTULUI
Formularea unui noupunct de vedere
Raportarea lapropriile idei
Identificareaideilor secundare
Stabilirea ideii debază a textului
Figura 6: Mineritul textului
Sarcina: a) „Utilizând harta conceptual a pedagogiei i cuno tin ele
despre pedagogie, analiza i dac pedagogia este tiin . b) Ad uga i reflec iile proprii i… c) …formula i o defini ie proprie a pedagogiei.“
24
MINERITUL TEXTULUI
Formularea unui noupunct de vedere
Raportarea lapropriile idei
Identificareaideilor secundare
Stabilirea ideii debază a textului
Figura 6: Mineritul textului
Sarcina: a) „Utilizând harta conceptual a pedagogiei i cuno tin ele
despre pedagogie, analiza i dac pedagogia este tiin . b) Ad uga i reflec iile proprii i… c) …formula i o defini ie proprie a pedagogiei.“
H
AR
TA
CO
GN
ITIV
Orien
tări
fundame
ntale
Funcţii
Caracte
ristici
Form
e
Dime
nsiun
iED
UCAŢ
IA–
DOMEN
IUL
PEDA
GOGI
EI
Înrap
ortcu
societ
atea
Înrap
ortcu
educ
atul
Înrap
ortcu
realiz
area
c.ax
iolog
icc.
finali
stc.
prospe
ctiv
c.ist
oric
naţio
nal
c.rea
litate
specia
lă
acţiun
ede
uman
izare
acţ.
planif
icată
acţ.
organ
izată
acţ.
coord
onatăacţ
.reg
lată
c.rel
aţion
alc.
perm
anen
t c.cre
ativ
c.pro
cesua
lfac
torde
dezv
.soc
ială
f.ma
nage
rială
f.cu
ltural
ă
f.de
coord
onare
afact
orilor
dezv
.
forma
reapt.
integ
rare
social
ă,pro
fesion
alăfor
marea
pt.au
toedu
care
f.de
dezv
oltare
multip
lăf.
politi
căf.
econo
mică
f.ax
iolog
icăf.
cultu
rală
Posib
ilitate
aeducaţiei
indivi
dul–
obiec
tşi
subiec
t
echilib
rulcre
ştere
-matu
rizare
-de
zvolt
areech
ilibrul
eredit
ate-m
ediu
-educ
aţie-
autoe
ducaţ
ietra
tarea
difere
nţiată
şipe
rsona
lizată
forma
lă
inform
alăint
egrar
ea,art
icular
ealor
nonfo
rmală
clasic
e
"Noil
eed
ucaţi
i"
*ed.p
t.co
munic
are
*ed
.pt.
mass
-med
ia
*e
d.pt.
familie
*ed.p
t.tim
pul
liber
*
ed.e
colog
ică
*
ed.
axiol
ogică
*ed.p
t.sch
imba
re
*e
d.pt.
sănăta
te
*ed
.inn
tercu
ltural
ă*e
d.pt.
pace
*ed.
nutriţ
ională
*ed
.sex
uală
*ed.
ladis
tanţă
*e
d.de
mogra
fică
*e
d.jur
idică
*ed.
econo
mică
*e
d.civ
ică
*ed.
excel
enţei
*ed.
integ
rată,
incluz
ivă
ed.i
ntelec
tuală
ed.m
orală
ed.f
izică
ed.e
stetic
ăed
.prof
esion
alăed
.reli
gioasă
educ
o,are
-acre
şte,
aîng
riji,
afaci
lita,
astim
ula,
acult
iva
educ
o,ere
-arid
ica,
aînă
lţa,
asco
ate,
atran
sform
a,as
usţine
,ai
nflue
nţa
F
igur
a 7:
Har
ta c
ogni
tiv
„E
duca
ia“
25
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
Orien
tări
fundame
ntale
Funcţii
Caracte
ristici
Form
e
Dime
nsiun
iED
UCAŢ
IA–
DOMEN
IUL
PEDA
GOGI
EI
Înrap
ortcu
societ
atea
Înrap
ortcu
educ
atul
Înrap
ortcu
realiz
area
c.ax
iolog
icc.
finali
stc.
prospe
ctiv
c.ist
oric
naţio
nal
c.rea
litate
specia
lă
acţiun
ede
uman
izare
acţ.
planif
icată
acţ.
organ
izată
acţ.
coord
onatăacţ
.reg
lată
c.rel
aţion
alc.
perm
anen
t c.cre
ativ
c.pro
cesua
lfac
torde
dezv
.soc
ială
f.ma
nage
rială
f.cu
ltural
ă
f.de
coord
onare
afact
orilor
dezv
.
forma
reapt.
integ
rare
social
ă,pro
fesion
alăfor
marea
pt.au
toedu
care
f.de
dezv
oltare
multip
lăf.
politi
căf.
econo
mică
f.ax
iolog
icăf.
cultu
rală
Posib
ilitate
aeducaţiei
indivi
dul–
obiec
tşi
subiec
t
echilib
rulcre
ştere
-matu
rizare
-de
zvolt
areech
ilibrul
eredit
ate-m
ediu
-educ
aţie-
autoe
ducaţ
ietra
tarea
difere
nţiată
şipe
rsona
lizată
forma
lă
inform
alăint
egrar
ea,art
icular
ealor
nonfo
rmală
clasic
e
"Noil
eed
ucaţi
i"
*ed.p
t.co
munic
are
*ed
.pt.
mass
-med
ia
*e
d.pt.
familie
*ed.p
t.tim
pul
liber
*
ed.e
colog
ică
*
ed.
axiol
ogică
*ed.p
t.sch
imba
re
*e
d.pt.
sănăta
te
*ed
.inn
tercu
ltural
ă*e
d.pt.
pace
*ed.
nutriţ
ională
*ed
.sex
uală
*ed.
ladis
tanţă
*e
d.de
mogra
fică
*e
d.jur
idică
*ed.
econo
mică
*e
d.civ
ică
*ed.
excel
enţei
*ed.
integ
rată,
incluz
ivă
ed.i
ntelec
tuală
ed.m
orală
ed.f
izică
ed.e
stetic
ăed
.prof
esion
alăed
.reli
gioasă
educ
o,are
-acre
şte,
aîng
riji,
afaci
lita,
astim
ula,
acult
iva
educ
o,ere
-arid
ica,
aînă
lţa,
asco
ate,
atran
sform
a,as
usţine
,ai
nflue
nţa
F
igur
a 7:
Har
ta c
ogni
tiv
„E
duca
ia“
25
26
DIAGRAMA VENN A DEFINI IILOR
Sarcina : Alegeţi 3 definiţii date educaţiei, găsiţi elementele comuneşi diferenţele, apoi formulaţi propria definiţie
Definiţia 1 Definiţia 2
Definiţia 3
Elemente comune - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Diferenţe - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Comentarii, reflecţii proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Construiţi o definiţie personală- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 8: Diagrama Venn a defini iilor
26
DIAGRAMA VENN A DEFINI IILOR
Sarcina : Alegeţi 3 definiţii date educaţiei, găsiţi elementele comuneşi diferenţele, apoi formulaţi propria definiţie
Definiţia 1 Definiţia 2
Definiţia 3
Elemente comune - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Diferenţe - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Comentarii, reflecţii proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Construiţi o definiţie personală- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 8: Diagrama Venn a defini iilor
27
METAFORA
Conceptasemănător
Proprietăţi
Metafora
Figura 9: Metafora
Sarcina: „Sintetiza i punctul de vedere propriu despre educa ie sub forma unei metafore/ compara ii i explica i metafora propus de dumneavoastr “.
27
METAFORA
Conceptasemănător
Proprietăţi
Metafora
Figura 9: Metafora
Sarcina: „Sintetiza i punctul de vedere propriu despre educa ie sub forma unei metafore/ compara ii i explica i metafora propus de dumneavoastr “.
28
ESTOASA GÂNDITOARE
Sarcina: Pornind de la afirmaţia luiKant, „Omul devine om numai prineduca ţie“, alcătuiţi o listă cât mai complet ă de: a) Argumente;b) Contraargumente; c) Ipoteze, soluţii proprii; d) Întrebări , reflecţii.Realizaţi altă reprezentare grafică decât cea propusă .
Alt citat Alt citat
ContraargumenteArgumente
Ipoteze
Soluţii
Ipoteze
Soluţii
ReflecţiiReflecţii
„Omul devine omnumai prin educaţie“
Figura 10: estoasa gânditoare
28
ESTOASA GÂNDITOARE
Sarcina: Pornind de la afirmaţia luiKant, „Omul devine om numai prineduca ţie“, alcătuiţi o listă cât mai complet ă de: a) Argumente;b) Contraargumente; c) Ipoteze, soluţii proprii; d) Întrebări , reflecţii.Realizaţi altă reprezentare grafică decât cea propusă .
Alt citat Alt citat
ContraargumenteArgumente
Ipoteze
Soluţii
Ipoteze
Soluţii
ReflecţiiReflecţii
„Omul devine omnumai prin educaţie“
Figura 10: estoasa gânditoare
29
S GE ILE GENERATIVE
Educaţia ca proces
Sarcina : Cu ajutorul fişelor de studiu şi a referatelor întocmite, formulaţicât mai multe reflecţii cu privire la abordarea educaţiei ca proces. Folosindca instrument „Săgeţile generative“ , raportaţi ideile la care aţi ajuns în timpulreflecţiei la modalităţile de interpretare a educaţiei ca proces, aşa cumapar acestea în concepţiile unor filosofi şi teoreticieni ai educaţiei..
J. Locke
Fr. A. Diesterweg
reflecţiireflecţii
refle
cţii
refle
cţiirefle
cţii
refle
cţii
refle
cţii
ref le
cţ ii
F r.Her
ba rt
Ar isto t
el
J.J. Rousseau
I.H. PestalozziJ. Dewey
T. d 'Aquino
Figura 11: S ge ile generative
29
S GE ILE GENERATIVE
Educaţia ca proces
Sarcina : Cu ajutorul fişelor de studiu şi a referatelor întocmite, formulaţicât mai multe reflecţii cu privire la abordarea educaţiei ca proces. Folosindca instrument „Săgeţile generative“ , raportaţi ideile la care aţi ajuns în timpulreflecţiei la modalităţile de interpretare a educaţiei ca proces, aşa cumapar acestea în concepţiile unor filosofi şi teoreticieni ai educaţiei..
J. Locke
Fr. A. Diesterweg
reflecţiireflecţii
refle
cţii
refle
cţiirefle
cţii
refle
cţii
refle
cţii
refle
cţii
Fr.Her
bart
Aristot
el
J.J. Rousseau
I.H. PestalozziJ. Dewey
T. d 'Aquino
Figura 11: S ge ile generative
30
INVENTAR CRITIC DE PREJUDEC I, ERORI
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,tabelele cu „Dimensiunile educaţiei “, modelul analog
de analiză şi corectare a unor prejudecăţi asupra pregătirii pedagogice,experienţa proprie, realizaţi un inventar critic privind realizarea
uneia dintre dimensiunile educaţiei – în opinia şi practicaelevilor, studenţilor, profesorilor, părinţilor
Dimensiunea educaţiei aleasă- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Problematica.Cuvinte-cheie Erori. Prejudecăţi. Confuzii Ipoteze. Soluţii
Figura 12: Inventar critic de prejudec i, erori
30
INVENTAR CRITIC DE PREJUDEC I, ERORI
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,tabelele cu „Dimensiunile educaţiei “, modelul analog
de analiză şi corectare a unor prejudecăţi asupra pregătirii pedagogice,experienţa proprie, realizaţi un inventar critic privind realizarea
uneia dintre dimensiunile educaţiei – în opinia şi practicaelevilor, studenţilor, profesorilor, părinţilor
Dimensiunea educaţiei aleasă- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Problematica.Cuvinte-cheie Erori. Prejudecăţi. Confuzii Ipoteze. Soluţii
Figura 12: Inventar critic de prejudec i, erori
31
CACTUSUL GRE ELILOR
Sarcina: Folosind textul-suport, harta cognitivă„Educaţia “, tabelele (2) privind „Dimensiunile educaţiei “,
experienţa proprie, enunţaţi cel puţin 6 greşeli pe care le poateface profesorul practician cu o slabă pregătire pedagogică, prin
raportare la rezolvarea unor situaţii educaţionale în clasă/şcoală şi apoi comentaţi 2 dintre acestea.
Comentariul 2Comentariul 1
Soluţii 1 Soluţii 2
GREŞELI
Figura 13: Cactusul gre elilor
31
CACTUSUL GRE ELILOR
Sarcina: Folosind textul-suport, harta cognitivă„Educaţia “, tabelele (2) privind „Dimensiunile educaţiei “,
experienţa proprie, enunţaţi cel puţin 6 greşeli pe care le poateface profesorul practician cu o slabă pregătire pedagogică, prin
raportare la rezolvarea unor situaţii educaţionale în clasă/şcoală şi apoi comentaţi 2 dintre acestea.
Comentariul 2Comentariul 1
Soluţii 1 Soluţii 2
GREŞELI
Figura 13: Cactusul gre elilor
32
CARACATI A INFLUEN ELOR NEGATIVE
Sarcina: Cunoaştem ideea după care ereditatea, mediul şi educaţiasunt factorii dezvoltării psihice. Apelând la diagrama de prejudecăţi,greşeli şi confuzii, la listarea explicativă şi la cactusul greşelilor,instrumente pe care le-am folosit pe parcursul anului, construiţi "corpul"caracatiţei, prin identificarea unor influenţe negative care ţin de mediuşi îşi pun amprenta asupra personalităţii copilului.
Figura 14: Caracati a influen elor negative
32
CARACATI A INFLUEN ELOR NEGATIVE
Sarcina: Cunoaştem ideea după care ereditatea, mediul şi educaţiasunt factorii dezvoltării psihice. Apelând la diagrama de prejudecăţi,greşeli şi confuzii, la listarea explicativă şi la cactusul greşelilor,instrumente pe care le-am folosit pe parcursul anului, construiţi "corpul"caracatiţei, prin identificarea unor influenţe negative care ţin de mediuşi îşi pun amprenta asupra personalităţii copilului.
Figura 14: Caracati a influen elor negative
33
LAN UL „S” AL INTERPRET RILOR
Alegeţi o dimensiunea educaţiei şi găsiţi
cuvintele-cheie care săexprime conţinutul său
Formulaţi o definiţiepersonală a dimensiunii
respective
Dezvoltaţi propriu,succint , 2 obiective
specifice ale dimensiuniialese
Schimbaţi cu echipaalăturată interpretările
şi notaţi proprii leobservaţii, soluţii, reflecţii
Reprezentaţi propriu,printr-un desen sau schemă
elementele dimensiunii studiate
Figura 15: Lan ul „S“ al interpret rilor
33
LAN UL „S” AL INTERPRET RILOR
Alegeţi o dimensiunea educaţiei şi găsiţi
cuvintele-cheie care săexprime conţinutul său
Formulaţi o definiţiepersonală a dimensiunii
respective
Dezvoltaţi propriu,succint , 2 obiective
specifice ale dimensiuniialese
Schimbaţi cu echipaalăturată interpretările
şi notaţi proprii leobservaţii, soluţii, reflecţii
Reprezentaţi propriu,printr-un desen sau schemă
elementele dimensiunii studiate
Figura 15: Lan ul „S“ al interpret rilor
34
MOARA DE AP A OBIECTIVELOR
Sarcina : Folosind textul-suport, tabelele(2) privind „Dimensiunile educaţiei “, harta cognitivă „Educaţia “
şi experienţa proprie, alegeţi 3 dintre aceste dimensiuni clasiceşi la fiecare, precizaţi câte 3 obiective specifice. Concepeţi apoi o
situaţie practică educaţională, în care veţi putea realizaconcomitent cel puţin câte un obiectiv de fiecare
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Situaţia educaţională - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Dimensiuniale educaţiei:
obiectivespecifice
Grupul de obiective
C. Educaţia - - - - - B. Educaţia - - - - -
A. Educaţia - - - - -
A.B.C.
1. - - - - - -2. - - - - - - - -
3. - - - - - - - - - -
1. - - - - - - - - -2. - - - - - - - -
3. - - - - - -
1. - - - - - - - - - -2. - - - - - - - -3. - - - - - -
Figura 16: Moara de ap a obiectivelor
34
MOARA DE AP A OBIECTIVELOR
Sarcina : Folosind textul-suport, tabelele(2) privind „Dimensiunile educaţiei “, harta cognitivă „Educaţia “
şi experienţa proprie, alegeţi 3 dintre aceste dimensiuni clasiceşi la fiecare, precizaţi câte 3 obiective specifice. Concepeţi apoi o
situaţie practică educaţională, în care veţi putea realizaconcomitent cel puţin câte un obiectiv de fiecare
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Situaţia educaţională - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Dimensiuniale educaţiei:
obiectivespecifice
Grupul de obiective
C. Educaţia - - - - - B. Educaţia - - - - -
A. Educaţia - - - - -
A.B.C.
1. - - - - - -2. - - - - - - - -
3. - - - - - - - - - -
1. - - - - - - - - -2. - - - - - - - -
3. - - - - - -
1. - - - - - - - - - -2. - - - - - - - -3. - - - - - -
Figura 16: Moara de ap a obiectivelor
35
MATRICEA DE REZOLVARE A UNEI SITUA II
Situaţia : Presupunem că sunteţi profesorla o şcoală cu probleme în planul educaţiei morale
a elevilor, iar conducerea şcolii cere fiecărui profesor un proiectpropriu pentru ameliorarea situaţiilor după ceformulează unele recomandări şi aşteptări.
Obiectivespecifice.
Cuvinte-cheie.
1. - - - -
Cauze.Factori.Întrebări.
Soluţiiposibile.Ipoteze.Dificultăţi.
Reflecţii proprii ca viitor profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
2. - - - -
Efecteaşteptate.
Consecinţe.
- - - -
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,tabelele -sinteză „Dimensiunile educaţiei“ , harta cognitivă„Educaţia“ , experienţa proprie, proiectaţi rezolvarea
a 2 obiective specifice ei propunându -văurmătorul ghid
- - - - - - - -- - - -- - - -- - - -
Figura 17: Matricea de rezolvare a unei situa ii
35
MATRICEA DE REZOLVARE A UNEI SITUA II
Situaţia : Presupunem că sunteţi profesorla o şcoală cu probleme în planul educaţiei morale
a elevilor, iar conducerea şcolii cere fiecărui profesor un proiectpropriu pentru ameliorarea situaţiilor după ceformulează unele recomandări şi aşteptări.
Obiectivespecifice.
Cuvinte-cheie.
1. - - - -
Cauze.Factori.Întrebări.
Soluţiiposibile.Ipoteze.Dificultăţi.
Reflecţii proprii ca viitor profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
2. - - - -
Efecteaşteptate.
Consecinţe.
- - - -
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,tabelele -sinteză „Dimensiunile educaţiei“ , harta cognitivă„Educaţia“ , experienţa proprie, proiectaţi rezolvarea
a 2 obiective specifice ei propunându -văurmătorul ghid
- - - - - - - -- - - -- - - -- - - -
Figura 17: Matricea de rezolvare a unei situa ii
36
MATRICEA DE ANALIZ CRITERIAL
Selectare(Scopuri. Obiectivegenerale la care
participă domeniulMatematică )Anticipare,
proiecţie (Factoricare influenţează )
Continuareaanticipării prin
valorizare proprie(Posibilităţi derealizare a
interdependenţei )
Pentru problema 1(Educaţia intelectuală )
Pentru problema 2(Educaţia ... )
Figura 18: Matricea de analiz criterial
a) Sarcina: „ Utilizând harta conceptual a dimensiunilor educa iei,
selecta i acele scopuri i obiective pe care s le realizeze un profesor, în vederea asigur rii interdependen ei educa iei intelectuale cu una din celelalte dimensiuni.
b) Anticipa i factorii de care depinde realizarea interdependen ei i … c) … valoriza i posibilitatea realiz rii interdependen ei (f.mult, mult,
pu in, deloc ), explicând alegerea acestei valoriz ri. “
36
MATRICEA DE ANALIZ CRITERIAL
Selectare(Scopuri. Obiectivegenerale la care
participă domeniulMatematică )Anticipare,
proiecţie (Factoricare influenţează )
Continuareaanticipării prin
valorizare proprie(Posibilităţi derealizare a
interdependenţei )
Pentru problema 1(Educaţia intelectuală )
Pentru problema 2(Educaţia ... )
Figura 18: Matricea de analiz criterial
a) Sarcina: „ Utilizând harta conceptual a dimensiunilor educa iei,
selecta i acele scopuri i obiective pe care s le realizeze un profesor, în vederea asigur rii interdependen ei educa iei intelectuale cu una din celelalte dimensiuni.
b) Anticipa i factorii de care depinde realizarea interdependen ei i … c) … valoriza i posibilitatea realiz rii interdependen ei (f.mult, mult,
pu in, deloc ), explicând alegerea acestei valoriz ri. “
BL
AZ
ON
UL
PE
RSO
NA
L
Sarcin
a:Por
nind
delat
extul-
suport
şivalo
rificân
dexp
erienţe
leant
erioare
deele
vşi
studen
t,iden
tificaţ
iform
eleedu
caţiei
Sarcin
a:Por
nind
delac
unoştin
ţeleant
erioare
şicu
ajutor
ultex
tului-su
port,i
dentifi
caţi
factor
iidezv
oltării
person
alităţii
Sarcin
a:Ela
boraţi
„Blazo
nulper
sonal“
încare
săpre
cizaţi
contrib
uţiafiec
ărui
factor
aldezv
oltării
şiafiec
ăruiti
pde
educaţ
ielac
onstru
ireapro
priei
person
alităţi.
Pornin
ddel
aprop
riule
xemplu
,for
mulaţi
întrebă
ri,ipo
teze,
reflec
ţiica
viitori
profes
ori,p
articip
anţi
activi
ladezv
oltarea
person
alităţii
elevilo
r.
Reflec
ţiiRe
flecţii
Sarcin
a:Ela
boraţi
„Blazo
nulper
sonal“
încare
săpre
cizaţi
contrib
uţiafiec
ărui
factor
aldezv
oltării
şiafiec
ăruiti
pde
educaţ
ielac
onstru
ireapro
priei
person
alităţi.
Pornin
ddel
aprop
riule
xemplu
,for
mulaţi
întrebă
ri,ipo
teze,
reflec
ţiica
viitori
profes
ori,p
articip
anţi
activi
ladezv
oltarea
person
alităţii
elevilo
r.
Fig
ura
19:
Bla
zonu
l per
sona
l
37
BL
AZ
ON
UL
PE
RSO
NA
L
Sarcin
a:Por
nind
delat
extul-
suport
şivalo
rificân
dexp
erienţe
leant
erioare
deele
vşi
studen
t,iden
tificaţ
iform
eleedu
caţiei
Sarcin
a:Por
nind
delac
unoştin
ţeleant
erioare
şicu
ajutor
ultex
tului-su
port,i
dentifi
caţi
factor
iidezv
oltării
person
alităţii
Sarcin
a:Ela
boraţi
„Blazo
nulper
sonal“
încare
săpre
cizaţi
contrib
uţiafiec
ărui
factor
aldezv
oltării
şiafiec
ăruiti
pde
educaţ
ielac
onstru
ireapro
priei
person
alităţi.
Pornin
ddel
aprop
riule
xemplu
,for
mulaţi
întrebă
ri,ipo
teze,
reflec
ţiica
viitori
profes
ori,p
articip
anţi
activi
ladezv
oltarea
person
alităţii
elevilo
r.
Reflec
ţiiRe
flecţii
Sarcin
a:Ela
boraţi
„Blazo
nulper
sonal“
încare
săpre
cizaţi
contrib
uţiafiec
ărui
factor
aldezv
oltării
şiafiec
ăruiti
pde
educaţ
ielac
onstru
ireapro
priei
person
alităţi.
Pornin
ddel
aprop
riule
xemplu
,for
mulaţi
întrebă
ri,ipo
teze,
reflec
ţiica
viitori
profes
ori,p
articip
anţi
activi
ladezv
oltarea
person
alităţii
elevilo
r.
Fig
ura
19:
Bla
zonu
l per
sona
l
37
38
DEDUCEREA CONSECIN ELOR
Identificare(Provocările, problemelelumii contemporane)
Deducere(Consecinţe în educaţie)
---------
.
.
.
.
.
.
.
.
.
ESTIMARE
ANALIZĂ
Gândire divergentă
Gândire critică
Gândire convergentă
Figura 20: Deducerea consecin elor
Sarcina: „În baza analizei textelor i prin lectura rapid a unora din lucr rile de specialitate, identifica i principalele schimb ri existente în lumea contemporan . Deduce i apoi, consecin ele lor în educa ie. “
38
DEDUCEREA CONSECIN ELOR
Identificare(Provocările, problemelelumii contemporane)
Deducere(Consecinţe în educaţie)
---------
.
.
.
.
.
.
.
.
.
ESTIMARE
ANALIZĂ
Gândire divergentă
Gândire critică
Gândire convergentă
Figura 20: Deducerea consecin elor
Sarcina: „În baza analizei textelor i prin lectura rapid a unora din lucr rile de specialitate, identifica i principalele schimb ri existente în lumea contemporan . Deduce i apoi, consecin ele lor în educa ie. “
39
DIALOGUL DINTRE OPTIMIST I PESIMIST
Sarcina: Având în vedere misiunea şi rolul şcolii ca factor al educaţieişi apelând la lista de argumente "pro şcoală", întocmită anterior,construiţi un dialog între un optimist şi un pesimist şi identificaţi şi câtevaconsecinţe ale alegerii uneia sau alteia din aceste două concepţii.
Aspecte pozitive Aspecte negative Ipoteze
Reflecţii:
+ –
?
!
Figura 21: Dialogul dintre optimist i pesimist
39
DIALOGUL DINTRE OPTIMIST I PESIMIST
Sarcina: Având în vedere misiunea şi rolul şcolii ca factor al educaţieişi apelând la lista de argumente "pro şcoală", întocmită anterior,construiţi un dialog între un optimist şi un pesimist şi identificaţi şi câtevaconsecinţe ale alegerii uneia sau alteia din aceste două concepţii.
Aspecte pozitive Aspecte negative Ipoteze
Reflecţii:
+ –
?
!
Figura 21: Dialogul dintre optimist i pesimist
DIA
MA
NT
UL
NO
RM
AT
IVIT
II
LEGI
Princi
piuPri
ncipiu
Norm
adid
actic
ă
Regul
idea
cţiune
Regul
ipent
ruele
vi
Norm
adid
actic
ăNo
rma
didact
ică
Regul
ipent
ruele
viRe
gulip
entru
elevi
Regul
ipent
ruele
viRe
gulip
entru
elevi
Regul
idea
cţiune
Regul
idea
cţiune
Regul
idea
cţiune
Sarci
na:
Unpro
fesor
practic
ian,
pentru
eficie
ntizar
eaact
ivităţi
i,for
mulea
zăreg
ulide
acţiun
e,atâ
tpent
ruel
câtşi
pentru
elevi.
Recon
struiţi
harta
„Diam
antul
norma
tivităţ
ii“e
xempli
ficând
deriva
reade
lapar
ticular
lagen
eral.
Fig
ura
22:
Dia
man
tul n
orm
ativ
itii
40
DIA
MA
NT
UL
NO
RM
AT
IVIT
II
LEGI
Princi
piuPri
ncipiu
Norm
adid
actic
ă
Regul
idea
cţiune
Regul
ipent
ruele
vi
Norm
adid
actic
ăNo
rma
didact
ică
Regul
ipent
ruele
viRe
gulip
entru
elevi
Regul
ipent
ruele
viRe
gulip
entru
elevi
Regul
idea
cţiune
Regul
idea
cţiune
Regul
idea
cţiune
Sarci
na:
Unpro
fesor
practic
ian,
pentru
eficie
ntizar
eaact
ivităţi
i,for
mulea
zăreg
ulide
acţiun
e,atâ
tpent
ruel
câtşi
pentru
elevi.
Recon
struiţi
harta
„Diam
antul
norma
tivităţ
ii“e
xempli
ficând
deriva
reade
lapar
ticular
lagen
eral.
Fig
ura
22:
Dia
man
tul n
orm
ativ
itii
40
PL
RIA
RE
FL
EX
IV
Sarci
na:D
escrie
ţicar
acteri
sticile
concep
tului
de„C
erceta
reped
agogic
ă“,în
bazau
norîn
trebăr
idate
.Fo
rmula
ţirefl
ecţiile
person
aleşir
ealiza
ţianal
ogiic
ucara
cteris
ticile
unui
altcon
ceptp
edago
gicale
s,răs
punzâ
ndla
acelea
şiînt
rebări
.
1.De
ce? 2.Ce
?
3.Câ
nd?
4.Un
de?
5.Ca
re?6.
Cum?
REFLECŢIIAn
alogii
cucon
ceptul
X
F
igur
a 23
: P
lri
a re
flex
iv
41
PL
RIA
RE
FL
EX
IV
Sarci
na:D
escrie
ţicar
acteri
sticile
concep
tului
de„C
erceta
reped
agogic
ă“,în
bazau
norîn
trebăr
idate
.Fo
rmula
ţirefl
ecţiile
person
aleşir
ealiza
ţianal
ogiic
ucara
cteris
ticile
unui
altcon
ceptp
edago
gicale
s,răs
punzâ
ndla
acelea
şiînt
rebări
.
1.De
ce? 2.Ce
?
3.Câ
nd?
4.Un
de?
5.Ca
re?6.
Cum?
REFLECŢIIAn
alogii
cucon
ceptul
X
F
igur
a 23
: P
lri
a re
flex
iv
41
42
PICIVIR – INI IEREA ÎN CUNOA TEREA TIIN IFIC
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
4. Ipoteze- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
1. Problema- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
2. Întrebări- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
3. Cuvinte-cheie- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
6. Interpretarearezultatelor
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
5. Verificareaipotezelor
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
Sarcina: Folosind textul-suport, experienţa proprie
în procesul cunoaşterii,alegeţi una dintre
problemele/temelepedagogice care să
aprofundeze cursul generalşi pe care s-o realizaţiindependent. Marcaţi
apoi paşii metodologiciparcurşi, pentru a dovedi
cunoaştereaşi înţelegerea ei ştiinţifică.
Figura 24: Ini ierea în cunoa terea tiin ific
42
PICIVIR – INI IEREA ÎN CUNOA TEREA TIIN IFIC
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
4. Ipoteze- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
1. Problema- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
2. Întrebări- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
3. Cuvinte-cheie- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
6. Interpretarearezultatelor
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
5. Verificareaipotezelor
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
Sarcina: Folosind textul-suport, experienţa proprie
în procesul cunoaşterii,alegeţi una dintre
problemele/temelepedagogice care să
aprofundeze cursul generalşi pe care s-o realizaţiindependent. Marcaţi
apoi paşii metodologiciparcurşi, pentru a dovedi
cunoaştereaşi înţelegerea ei ştiinţifică.
Figura 24: Ini ierea în cunoa terea tiin ific
43
TRASEUL ESEN IALIZ RII TEXTUALE
Sarcina: Elaboraţi, la alegere, în baza unui text-suport, planul simplu şidezvoltat de idei, urmărind succesiunea etapelor. Prezentaţi adnotărilesuplimentare din timpul lecturii.
ETAPE ADNOTĂRI SUPLIMENTARE
LECT
URĂ
FRAG
MENT
EID E
IPL
ANRE
LECT
URĂ
REFLECŢII
OBSERVAŢII
INTERPRETĂRI
EXEMPLE
EXPLICAŢIIS
OLUŢII
ANALOGII
Figura 25: Traseul esen ializ rii
43
TRASEUL ESEN IALIZ RII TEXTUALE
Sarcina: Elaboraţi, la alegere, în baza unui text-suport, planul simplu şidezvoltat de idei, urmărind succesiunea etapelor. Prezentaţi adnotărilesuplimentare din timpul lecturii.
ETAPE ADNOTĂRI SUPLIMENTARE
LECT
URĂ
FRAG
MENT
EIDE
IPL
ANRE
LECT
URĂ
REFLECŢII
OBSERVAŢII
INTERPRETĂRI
EXEMPLE
EXPLICAŢIIS
OLUŢII
ANALOGII
Figura 25: Traseul esen ializ rii
44
BLOCUL VALORIZ RII PERSONALE
Sarcină: Elaboraţi o lucrare , în baza unui text-suport (operă, manual, articol,capitol), construind conţinutul acesteia pe baza unor întrebări de identificare acaracteristicilor elementare. Exprimaţi-vă argumentativ propriile judecăţi devaloare, ipoteze şi observaţii, formulând reflecţii personale prin care să justificaţioriginalitatea textului ales .
Cum? Ce? Cine?
Unde? Când? Efecte?
Noutate? Impact? Valoare?
De ce? Loc/Rol? Etc.?
Importanţaştiinţifică Actualitatea Interes
Autor Titlu,editură
An apariţie/nr. pagini
IPOTEZECONCLUZII
JUDECĂŢIDEVALOARE
INTRODUCEREREFLECŢIIREF
LECŢII
Figura 26: Blocul valoriz rii
44
BLOCUL VALORIZ RII PERSONALE
Sarcină: Elaboraţi o lucrare , în baza unui text-suport (operă, manual, articol,capitol), construind conţinutul acesteia pe baza unor întrebări de identificare acaracteristicilor elementare. Exprimaţi-vă argumentativ propriile judecăţi devaloare, ipoteze şi observaţii, formulând reflecţii personale prin care să justificaţioriginalitatea textului ales .
Cum? Ce? Cine?
Unde? Când? Efecte?
Noutate? Impact? Valoare?
De ce? Loc/Rol? Etc.?
Importanţaştiinţifică Actualitatea Interes
Autor Titlu,editură
An apariţie/nr. pagini
IPOTEZECONCLUZII
JUDECĂŢIDEVALOARE
INTRODUCEREREFLECŢIIREF
LECŢII
Figura 26: Blocul valoriz rii
D
IAG
RA
MA
SIN
TE
TIZ
RII
UN
UI
TE
XT
Sarcin
ă:Ela
boraţi
olucr
arepe
bazau
neiad
intrec
ărţiler
ecoma
ndate
înbibli
ografie
,ident
ificând
succes
iunea
ideilor
,argum
entelo
rşiex
emple
lor.Rea
lizaţia
poicom
paraţii
şianal
ogii,p
ropunâ
ndsolu
ţiişiip
oteze.
Lace
reflecţi
ivăinv
ităope
racon
spectat
ă?Lec
turăLin
iaidei
lor
Liniaa
rgume
ntelor
Liniae
xemple
lor
Relectu
ră
SOLUŢII, IPOTEZE, INTERPRETĂRI PROPRIICOMPARAŢII,ANALOGII
Reflecţ
ii
Fig
ura
27:
Dia
gram
a si
ntet
izri
i
45
DIA
GR
AM
A S
INT
ET
IZR
II U
NU
I T
EX
T
Sarcin
ă:Ela
boraţi
olucr
arepe
bazau
neiad
intrec
ărţiler
ecoma
ndate
înbibli
ografie
,ident
ificând
succes
iunea
ideilor
,argum
entelo
rşiex
emple
lor.Rea
lizaţia
poicom
paraţii
şianal
ogii,p
ropunâ
ndsolu
ţiişiip
oteze.
Lace
reflecţi
ivăinv
ităope
racon
spectat
ă?Lec
turăLin
iaidei
lor
Liniaa
rgume
ntelor
Liniae
xemple
lor
Relectu
ră
SOLUŢII, IPOTEZE, INTERPRETĂRI PROPRIICOMPARAŢII,ANALOGII
Reflecţ
ii
Fig
ura
27:
Dia
gram
a si
ntet
izri
i
45
46
DIAGRAMA ELABOR RII UNUI ESEU (PEDAGOGIC)
Sarcina : Având în faţă textul-suport,harta cognitivă „Pedagogia“ , experienţa proprie,
elaboraţi un eseu cu tema„Profesorul şi pregătirea sa pedagogică “
Cuvinte-cheie- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Elaborarea textului- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 28: Diagrama elabor rii unui eseu
46
DIAGRAMA ELABOR RII UNUI ESEU (PEDAGOGIC)
Sarcina : Având în faţă textul-suport,harta cognitivă „Pedagogia“ , experienţa proprie,
elaboraţi un eseu cu tema„Profesorul şi pregătirea sa pedagogică “
Cuvinte-cheie- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Elaborarea textului- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 28: Diagrama elabor rii unui eseu
47
DIAGRAMA SUS INERII PUNCTELOR DE VEDERE
Sarcina : Capacităţile şi competenţeleprofesorului constructivist... se construiesc şi prin pregătirea
teoretică şi aplicativă pedagogică. Folosind textul-suport, hărţileconceptuale „Pedagogia “ şi „Educaţia “, matricea „Cercetarea pedagogică “,
reprezentările grafice privind „Rolurile profesorului constructivist “formulaţi propriul punct de vedere în temă, argumentaţi
şi propuneţi soluţii ameliorative.
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Întrebări.Ipoteze.
Argumente.Soluţii
ameliorative.Argumente.
Probleme.Cuvinte-cheie.
Figura 29: Diagrama sus inerii punctelor de vedere
47
DIAGRAMA SUS INERII PUNCTELOR DE VEDERE
Sarcina : Capacităţile şi competenţeleprofesorului constructivist... se construiesc şi prin pregătirea
teoretică şi aplicativă pedagogică. Folosind textul-suport, hărţileconceptuale „Pedagogia “ şi „Educaţia “, matricea „Cercetarea pedagogică “,
reprezentările grafice privind „Rolurile profesorului constructivist “formulaţi propriul punct de vedere în temă, argumentaţi
şi propuneţi soluţii ameliorative.
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Întrebări.Ipoteze.
Argumente.Soluţii
ameliorative.Argumente.
Probleme.Cuvinte-cheie.
Figura 29: Diagrama sus inerii punctelor de vedere
EV
AN
TA
IUL
UN
EI
CE
RC
ET
RI
PE
DA
GO
GIC
E Transp
unerea
înpra
ctică
arez
ultatelo
r
Sinteti
zarea,
redact
area
contrib
uţiilor
Stabili
reacon
cluziil
or
Interp
retarea
rezulta
telor
Defin
ireapro
bleme
i
Docum
entare
a
Formu
larea
ipotez
ei
Stabili
reame
todolo
gieiEla
borare
apro
iectulu
i
Aplica
reamo
delulu
iant
erior
concep
ut
Acum
ularea
datelo
rInt
roduce
reamă
surilor
amelio
rative
Verifi
carea
măsur
iloram
eliorati
ve
Concl
uzii
Metod
ologie
Ipotez
aDo
cument
arePro
blema
cercet
ării
Alcătu
iţiun
invent
arde
consec
inţecar
earre
zultaî
ncond
iţiilen
eimplic
ăriipro
fesoru
luiînc
erceta
reaped
agogic
ă.
Reflec
taţiasu
prarap
ortulu
iexis
tentîn
trecec
etarea
pedago
gicăş
iproie
ctuld
ecerc
etare
----
----
--
F
igur
a 30
: E
vant
aiul
une
i cer
cet
ri p
edag
ogic
e
48
EV
AN
TA
IUL
UN
EI
CE
RC
ET
RI
PE
DA
GO
GIC
E Transp
unerea
înpra
ctică
arez
ultatelo
r
Sinteti
zarea,
redact
area
contrib
uţiilor
Stabili
reacon
cluziil
or
Interp
retarea
rezulta
telor
Defin
ireapro
bleme
i
Docum
entare
a
Formu
larea
ipotez
ei
Stabili
reame
todolo
gieiEla
borare
apro
iectulu
i
Aplica
reamo
delulu
iant
erior
concep
ut
Acum
ularea
datelo
rInt
roduce
reamă
surilor
amelio
rative
Verifi
carea
măsur
iloram
eliorati
ve
Concl
uzii
Metod
ologie
Ipote z
aDo
cumen t
ar ePro
blema
cercet
ării
Alcătu
iţiun
invent
arde
consec
inţecar
earre
zultaî
ncond
iţiilen
eimplic
ăriipro
fesoru
luiînc
erceta
reaped
agogic
ă.
Reflec
taţiasu
prarap
ortulu
iexis
tentîn
trecec
etarea
pedago
gicăş
iproie
ctuld
ecerc
etare
----
----
--
F
igur
a 30
: E
vant
aiul
une
i cer
cet
ri p
edag
ogic
e
48
49
STEAUA DE MARE
Sarcina: Pornind de la tema „Educaţia “, elaboraţi un proiect de cercetarepedagogică respectând etapele din graficul următor. pentru aceasta, identificaţi
cuvintele che ie, formulaţi întrebări pe înţelegere, precum şi reflecţii proprii în temă.
D efi nir
eapro
bl eme
i
Docume
ntarea
Formulare
a ipotezelor
Stabilirea metodologiei
Elaborarea proiectului
Fazap
regătito
are
Desfăşurarea cercetării
Introducerea măsurilor
ameliorative
Reformulări ale ipotezelor
Opiniicriticeproprii
EvaluarecriterialăInterpretarearezultatelor
Verificareaposttesta ipotezei
Redactareacontribuţiilor
Determ
inarea
rezultate
lor
Înregistrareadatelor
Finalizarea,elaborarea
concluziilor,valorificarearezultatelor
Cuvinte cheie:
Întreb ri de în elegere:
Reflec ii:
Figura 31: Steaua de mare
49
STEAUA DE MARE
Sarcina: Pornind de la tema „Educaţia “, elaboraţi un proiect de cercetarepedagogică respectând etapele din graficul următor. pentru aceasta, identificaţi
cuvintele che ie, formulaţi întrebări pe înţelegere, precum şi reflecţii proprii în temă.
Definir
eapro
bleme
i
Docume
ntarea
Formulare
a ipotezelor
Stabilirea metodologiei
Elaborarea proiectului
Fazap
regătito
are
Desfăşurarea cercetării
Introducerea măsurilor
ameliorative
Reformulări ale ipotezelor
Opiniicriticeproprii
EvaluarecriterialăInterpretarearezultatelor
Verificareaposttesta ipotezei
Redactareacontribuţiilor
Determ
inarea
rezultate
lor
Înregistrareadatelor
Finalizarea,elaborarea
concluziilor,valorificarearezultatelor
Cuvinte cheie:
Întreb ri de în elegere:
Reflec ii:
Figura 31: Steaua de mare
50
ORGANIZATORUL GRAFIC AL ETAPELOR
REFLECŢII
A. Fazapregătitoare Alegerea temei
Documentarea
Formulareaipotezei/ipotezelor
B. Desfăşurareacercetării
C. Finalizarea,valorificarearezultatelor
Motivare/argumentareDefinireaproblemeiStabilirea
metodologiei
Elaborarea proiectului de cercetare
Analiza, sinteza,interpretarea rezultatelor
pe obiectiveValorificarea unor rezultatepentru transpunerea lor
în practică
Verificarea posttesta ipotezei/ipotezelor
Sintetizarea,redactareacontribuţiilor
Figura 32 A: Organizatorul grafic al etapelor
Sarcina: Pe baza traseului de mai jos, identifica i etapele esen iale într-o cercetare pedagogic de tip ameliorative. Preciza i propriile contribu ii, argumente, interpret ri, reflec ii personale despre o alt posibilitate de reprezentare grafic a acestui traseu.
50
ORGANIZATORUL GRAFIC AL ETAPELOR
REFLECŢII
A. Fazapregătitoare Alegerea temei
Documentarea
Formulareaipotezei/ipotezelor
B. Desfăşurareacercetării
C. Finalizarea,valorificarearezultatelor
Motivare/argumentareDefinireaproblemeiStabilirea
metodologiei
Elaborarea proiectului de cercetare
Analiza, sinteza,interpretarea rezultatelor
pe obiectiveValorificarea unor rezultatepentru transpunerea lor
în practică
Verificarea posttesta ipotezei/ipotezelor
Sintetizarea,redactareacontribuţiilor
Figura 32 A: Organizatorul grafic al etapelor
Sarcina: Pe baza traseului de mai jos, identifica i etapele esen iale într-o cercetare pedagogic de tip ameliorative. Preciza i propriile contribu ii, argumente, interpret ri, reflec ii personale despre o alt posibilitate de reprezentare grafic a acestui traseu.
51
Formulareaobiectivelor
Întocmireatestului iniţialde cunoştinţe
Întocmireagrafului
conceptelor
Întocmireamatricei
conceptelor
Întocmireadiagramei dedesfăşurare aprogramului
Redactareapropriu -zisă aprogramului
Stabilirea cu precizie a sistemuluide cunoştinţe, priceperi şi deprinderiintelectuale şi motrice pe care trebuiesă le posede elevii la sfârşitul lecţiei,
temei, capitolului sau cursuluirespectiv.
Proiectarea celor maieficiente strategii de predare,
învăţare şi evaluare
Conceperea unor sarcini de lucru şiarticularea lor într -un test de
cunoştinţe care va fi rezolvat de cătreelevi
Stabilirea niveluluimediu de pregătire a elevilor,care va reprezenta reperul de
referinţă în elaborareaprogramului.
Selectarea noţiunilor necesare învederea introducerii altor noţiunişi stabilirea raporturilor dintre ele
cu ajutorul unei figuri numitegraful conceptelor
Selectarea noţiunilor necesare învederea introducerii altor noţiuni
şi stabilirea raporturilor dintre ele cuajutorul unui cadrilaj al conceptelor
(matricea lui Davies)
Detectarea taxonomiei sau aprincipiului de ordine care se reflectă
în procesul de însuşire a noţiunilorşi de formare a priceperilor şi
deprinderilor intelectuale şi motrice.
Conceperea modului de prezentarea informaţiilor, a formulărilor, a
sarcinilor de instruire şi articularealor într -un program.
Elaborarea textuluiprogramat, a broşurii programate
sau a manualului programat
Structurarea logică aconţinutului ştiinţific şivalorificarea achiziţiilorde care dispun elevii.
Reflecţii proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 32 B: Organizatorul grafic al etapelor
Sarcina: Alege i-v , un text/con inut din cadrul disciplinei de specialitate i diviza i-l în secven e de informa ie, pe care s le comunica i elevilor, pe
baza reprezent rii grafice de mai jos. Aduce i propriile reflec ii referitoare la criteriile de împ r ire a acelui con inut
51
Formulareaobiectivelor
Întocmireatestului iniţialde cunoştinţe
Întocmireagrafului
conceptelor
Întocmireamatricei
conceptelor
Întocmireadiagramei dedesfăşurare aprogramului
Redactareapropriu -zisă aprogramului
Stabilirea cu precizie a sistemuluide cunoştinţe, priceperi şi deprinderiintelectuale şi motrice pe care trebuiesă le posede elevii la sfârşitul lecţiei,
temei, capitolului sau cursuluirespectiv.
Proiectarea celor maieficiente strategii de predare,
învăţare şi evaluare
Conceperea unor sarcini de lucru şiarticularea lor într -un test de
cunoştinţe care va fi rezolvat de cătreelevi
Stabilirea niveluluimediu de pregătire a elevilor,care va reprezenta reperul de
referinţă în elaborareaprogramului.
Selectarea noţiunilor necesare învederea introducerii altor noţiunişi stabilirea raporturilor dintre ele
cu ajutorul unei figuri numitegraful conceptelor
Selectarea noţiunilor necesare învederea introducerii altor noţiuni
şi stabilirea raporturilor dintre ele cuajutorul unui cadrilaj al conceptelor
(matricea lui Davies)
Detectarea taxonomiei sau aprincipiului de ordine care se reflectă
în procesul de însuşire a noţiunilorşi de formare a priceperilor şi
deprinderilor intelectuale şi motrice.
Conceperea modului de prezentarea informaţiilor, a formulărilor, a
sarcinilor de instruire şi articularealor într -un program.
Elaborarea textuluiprogramat, a broşurii programate
sau a manualului programat
Structurarea logică aconţinutului ştiinţific şivalorificarea achiziţiilorde care dispun elevii.
Reflecţii proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 32 B: Organizatorul grafic al etapelor
Sarcina: Alege i-v , un text/con inut din cadrul disciplinei de specialitate i diviza i-l în secven e de informa ie, pe care s le comunica i elevilor, pe
baza reprezent rii grafice de mai jos. Aduce i propriile reflec ii referitoare la criteriile de împ r ire a acelui con inut
52
PIRAMIDA PROIECT RII UNEI CERCET RI
Sarcina : Folosind textul -suport tematic,tabelele privind „Dimensiunile educa ţiei“, matricea de
concepere şi realizare a cercetării pedagogice, reactualizaţidin experienţa proprie o situaţie educaţională cu problemedeficitare şi apoi concepeţi un proiect propriu de cercetare
ameliorativă, respectând progresiv etapelesugerate de piramida prezentată
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Situaţia reală care generează cercetarea şisoluţionarea
Definirea problemei de cercetat
Realizarea documentării în temă.Prelucrarea critică
Formularea ipotezelor şi obiectivelorcercetării
Prezentarea metodologieicercetării
Posttestarea măsurilorexperimentale
Interpretarearezultatelor
Formulareaconcluziilor
Valorificarearezultatelor
Aplicarea măsurilorexperimentale
Organizarea desfăşurării.Pretestare
Figura 33: Piramida proiect rii unei cercet ri
52
PIRAMIDA PROIECT RII UNEI CERCET RI
Sarcina : Folosind textul -suport tematic,tabelele privind „Dimensiunile educa ţiei“, matricea de
concepere şi realizare a cercetării pedagogice, reactualizaţidin experienţa proprie o situaţie educaţională cu problemedeficitare şi apoi concepeţi un proiect propriu de cercetare
ameliorativă, respectând progresiv etapelesugerate de piramida prezentată
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Situaţia reală care generează cercetarea şisoluţionarea
Definirea problemei de cercetat
Realizarea documentării în temă.Prelucrarea critică
Formularea ipotezelor şi obiectivelorcercetării
Prezentarea metodologieicercetării
Posttestarea măsurilorexperimentale
Interpretarearezultatelor
Formulareaconcluziilor
Valorificarearezultatelor
Aplicarea măsurilorexperimentale
Organizarea desfăşurării.Pretestare
Figura 33: Piramida proiect rii unei cercet ri
53
ARHITECTURA CERCET RII
Stabilireaobiectivelor
Formulareaipotezelor
Rezultate aşteptate
Metodologia cercetării
Formulareaipotezelor
ProblemaDocumentareDocumentare Documentare
DocumentareDocumentare Documentare
Figura 34: Arhitectura cercet rii
Sarcina:„Utilizând cuno tin ele referitoare la metodologia proiect rii pedagogice, propune i un proiect de cercetare pentru ameliorarea uneia dintre problemele incluse în tematica modulelor studiate în acest semestru. “
53
ARHITECTURA CERCET RII
Stabilireaobiectivelor
Formulareaipotezelor
Rezultate aşteptate
Metodologia cercetării
Formulareaipotezelor
ProblemaDocumentareDocumentare Documentare
DocumentareDocumentare Documentare
Figura 34: Arhitectura cercet rii
Sarcina:„Utilizând cuno tin ele referitoare la metodologia proiect rii pedagogice, propune i un proiect de cercetare pentru ameliorarea uneia dintre problemele incluse în tematica modulelor studiate în acest semestru. “
54
AUTOPORTRETUL CRITIC
S.
Sarcina: Folosind textul-suport, tabeleleprivind „Dimensiunile educaţiei “, harta conceptuală a „Finalităţilor
educaţiei", experienţa proprie, autoevaluarea critică,inseraţi Scopuri (câte 2) şi Obiective derivate (4), exprimate concis,
pentru fiecare dimensiune a educaţiei, care să indice niveluriale formării proprii ale personalităţii ca profesor
Educaţia esteticăO.
Noile educaţiiS. O.
Educaţia intelectuală Educaţia moralăS. O. S. O.
Educaţia fizică
ReflecţiiReflecţii –+
Ed.profesionalăS. O.
S. O.
Figura 35: Autoportretul critic
54
AUTOPORTRETUL CRITIC
S.
Sarcina: Folosind textul-suport, tabeleleprivind „Dimensiunile educaţiei “, harta conceptuală a „Finalităţilor
educaţiei", experienţa proprie, autoevaluarea critică,inseraţi Scopuri (câte 2) şi Obiective derivate (4), exprimate concis,
pentru fiecare dimensiune a educaţiei, care să indice niveluriale formării proprii ale personalităţii ca profesor
Educaţia esteticăO.
Noile educaţiiS. O.
Educaţia intelectuală Educaţia moralăS. O. S. O.
Educaţia fizică
ReflecţiiReflecţii –+
Ed.profesionalăS. O.
S. O.
Figura 35: Autoportretul critic
L
IST
A D
E I
NV
EN
TA
RIE
RE
Sarcin
a:Alc
ătuiţio
listăcâ
tmaia
mplăc
umetaf
ore,c
ompar
aţii,a
nalogi
ipentru
profesi
ade
cadru
didacti
cşifu
ncţiile
acestei
aînfa
ţasoci
etăţii.
Adăug
aţirefl
ecţiile
person
ale.
soare
lumină
izvord
eapă
vieluc
eafăr
vizion
arapo
stol
Reflecţ
iiperso
nale
----
----
----
----
----
----
Fig
ura
36:
Lis
ta d
e in
vent
arie
re
55
LIS
TA
DE
IN
VE
NT
AR
IER
E
Sarcin
a:Alc
ătuiţio
listăcâ
tmaia
mplăc
umetaf
ore,c
ompar
aţii,a
nalogi
ipentru
profesi
ade
cadru
didacti
cşifu
ncţiile
acestei
aînfa
ţasoci
etăţii.
Adăug
aţirefl
ecţiile
person
ale.
soare
lumină
izvord
eapă
vieluc
eafăr
vizion
arapo
stol
Reflecţ
iiperso
nale
----
----
----
----
----
----
Fig
ura
36:
Lis
ta d
e in
vent
arie
re
55
56
ORGANIZAREA ARGUMENTELOR
Sarcina : Un profesor practician are nevoie de opregătire pedagogică adecvată, iniţială şi continuă. Ştiind
problematica pedagogiei şi educaţiei, folosind textul-suport,hărţile cognitive „Pedagogia “ şi „Educaţia “ , tabelele „Dimensiunile
educaţiei “ , experienţa proprie, comentaţi 3 situaţiieducaţionale reale, diferite, în care să argumentaţi această
teză şi să faceţi propuneri pe măsură.
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -
1. - - - -- - - - - -- - - - - -
2. - - - -- - - - - -- - - - - -
3. - - - -- - - - - -- - - - - -
S.Situaţii.
A.Argumente.Propuneri.
Figura 37: SAR – Organizarea argumentelor
56
ORGANIZAREA ARGUMENTELOR
Sarcina : Un profesor practician are nevoie de opregătire pedagogică adecvată, iniţială şi continuă. Ştiind
problematica pedagogiei şi educaţiei, folosind textul-suport,hărţile cognitive „Pedagogia “ şi „Educaţia “ , tabelele „Dimensiunile
educaţiei “ , experienţa proprie, comentaţi 3 situaţiieducaţionale reale, diferite, în care să argumentaţi această
teză şi să faceţi propuneri pe măsură.
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - -
1. - - - -- - - - - -- - - - - -
2. - - - -- - - - - -- - - - - -
3. - - - -- - - - - -- - - - - -
S.Situaţii.
A.Argumente.Propuneri.
Figura 37: SAR – Organizarea argumentelor
4. PEDAGOGIE
MODULUL II TEORIA I METODOLOGIA
CURRICULUMULUI
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
4. PEDAGOGIE
MODULUL II TEORIA I METODOLOGIA
CURRICULUMULUI
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
Eleme
ntecom
ponen
te
Docum
ente
curric
ulare
CURR
ICUL
UM-
ŞCOL
AR.
PROB
LEMA
TICA
Evalu
area
Strate
gii
Finali
tăţi
Resur
seCo
ntext
-pro
cesul
deînv
ăţămâ
nt
Manag
ement
Persp
ective
Fund
ament
are
Tipuri
Elabo
rare
Funcţ
ii
Esenţ
a
Activ
ităţi
Mijlo
aceMetod
e
Princi
pii
Fig
ura
38:
Har
ta c
ogni
tiv
“C
urri
culu
m –
Pro
blem
atic
”
59
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
Eleme
ntecom
ponen
te
Docum
ente
curric
ulare
CURR
ICUL
UM-
ŞCOL
AR.
PROB
LEMA
TICA
Evalu
area
Strate
gii
Finali
tăţi
Resur
seCo
ntext
-pro
cesul
deînv
ăţămâ
nt
Manag
ement
Persp
ective
Fund
ament
are
Tipuri
Elabo
rare
Funcţ
ii
Esenţ
a
Activ
ităţi
Mijlo
aceMetod
e
Princi
pii
Fig
ura
38:
Har
ta c
ogni
tiv
“C
urri
culu
m –
Pro
blem
atic
”
59
SCA
LA
CR
ON
OL
OG
IC
Sarci
nă:P
rezent
aţipe
oscal
ăcron
ologic
ămo
mente
leim
porta
nteîn
evoluţ
iacon
stituir
iicon
ceptul
uide
curric
ulum,
înbaz
atext
uluisu
port.
Aduce
ţicom
entari
iprop
rii,pri
nrapo
rtare
lasen
sulact
ual,g
eneral
accept
atal
concep
tului.
Defin
iţicon
ceptul
!
Etap
aprem
odern
ăEtap
amo
dernă
Etap
apo
stmod
ernă
Concepţia
actua
lă
Daţiodefiniţieproprieconceptului
Dewe
yBo
bbitt
Tyler
Angli
asec 16-19
Sens
etimo
logic
Refle
cţii
Fig
ura
39:
Scal
a cr
onol
ogic
60
SCA
LA
CR
ON
OL
OG
IC
Sarci
nă:P
rezent
aţipe
oscal
ăcron
ologic
ămo
mente
leim
porta
nteîn
evoluţ
iacon
stituir
iicon
ceptul
uide
curric
ulum,
înbaz
atext
uluisu
port.
Aduce
ţicom
entari
iprop
rii,pri
nrapo
rtare
lasen
sulact
ual,g
eneral
accept
atal
concep
tului.
Defin
iţicon
ceptul
!
Etap
aprem
odern
ăEtap
amo
dernă
Etap
apo
stmod
ernă
Concepţia
actua
lă
Daţiodefiniţieproprieconceptului
Dewe
yBo
bbitt
Tyler
Angli
asec 16-19
Sens
etimo
logic
Refle
cţii
Fig
ura
39:
Scal
a cr
onol
ogic
60
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
Concept,teorie,
moddeabordare,proiectare
,
realizareaunuiprofilde
formare,învăţare
Proiect
al
realizăr
iifinal
ităţilor
educaţ
iei,înşco
ală
Total
itatea
activi
tăţilo
r,
proces
elor,
experi
enţelo
rpen
tru
realiz
area
obiec
tivelo
rîn
şcoal
ă
Ansam
blual
proces
elor
educ
ative
,al
expe
rienţ
elor d
e înv
ăţare
înşco
ală
Ansamblu
al
metodolog
iilor
decon
cepere
a procese
loredu
caţiona
le
în şcoală
, înclas
ă
Activitate
de proiectare, organizare
a relaţ iilor între componentele
procesului instructiv -
educativ
Un proiect
operaţional al activităţilor,
strategiilor, evaluării
obiectivelor
Modalitatede programareaactivităţilorconformobiectivelor, standardelor
Orice act
ivitate
educaţion
alăelab
orată
pentru
atingerea
unuiscop
sauobie
ctiv Ansamblu
deexp
erienţe
deînvă
ţarecâşt
igateprin
activită
ţiîndife
rite
situaţii
Proiec
teed
ucaţi
onale
conc
retiza
teîn
docu
mente
specif
ice:
planu
ride
învăţă
mân
t,
progra
me,
manu
ale,
îndrum
ătoa
re
Uncur
s,un
modu
lspe
cific
unui
dome
niu,
activi
tăţi
decod
ificare
,sta
giu,
confor
mun
uipro
filde
forma
reDescr
iereaunui
domeniu
/disciplin
ede stud
iu
şi program
ulcore
spunz ător
de realizare
Tot ceeace se
învaţ ă, prin programe stabilite,
formale şi nonformale:informa ţii,
situaţii, modele, norme,
experienţe etc.
CURR
ICUL
UM.
ESEN
ŢA
F
igur
a 40
: H
arta
cog
niti
v “
Cur
ricu
lum
– E
sen
”
61
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
Concept,teorie,
moddeabordare,proiectare
,
realizareaunuiprofilde
formare,învăţarePro
iectal
realizăr
iifinal
ităţilor
educaţ
iei,înşco
ală
Total
itatea
activi
tăţilo
r,
proces
elor,
experi
enţelo
rpen
tru
realiz
area
obiec
tivelo
rîn
şcoal
ă
Ansam
blual
proces
elor
educ
ative
,al
expe
rienţ
elor d
e înv
ăţare
înşco
ală
Ansamblu
al
metodolog
iilor
decon
cepere
a procese
loredu
caţiona
le
în şcoală
, înclas
ă
Activitate
de proiectare, organizare
a relaţ iilor între componentele
procesului instructiv -
educativ
Un proiect
operaţional al activităţilor,
strategiilor, evaluării
obiectivelor
Modalitatede programareaactivităţilorconformobiectivelor, standardelor
Orice act
ivitate
educaţion
alăelab
orată
pentru
atingerea
unuiscop
sauobie
ctiv Ansamblu
deexp
erienţe
deînvă
ţarecâşt
igateprin
activită
ţiîndife
rite
situaţii
Proiec
teed
ucaţi
onale
conc
retiza
teîn
docu
mente
specif
ice:
planu
ride
învăţă
mân
t,
progra
me,
manu
ale,
îndrum
ătoa
re
Uncur
s,un
modu
lspe
cific
unui
dome
niu,
activi
tăţi
decod
ificare
,sta
giu,
confor
mun
uipro
filde
forma
reDescr
iereaunui
domeniu
/disciplin
ede stud
iu
şi program
ulcore
spunz ător
de realizare
Tot ceeace se
învaţ ă, prin programe stabilite,
formale şi nonformale:informa ţii,
situaţii, modele, norme,
experienţe etc.
CURR
ICUL
UM.
ESEN
ŢA
F
igur
a 40
: H
arta
cog
niti
v “
Cur
ricu
lum
– E
sen
”
61
TRIEREA ASER IUNILOR
Aser iuni Dezacord Explica ieAcord par ial
Explica ie Acord Explica ie
a) - - - - j)
Auto-corectare
Sensul propriu acordat
Figura 41: Trierea aser iunilor
Sarcina: 1. Alege i dintre urm toarele sensuri ale curriculumului: pe cele cu care sunte i de acord, pe cele cu care sunte i par ial de acord, pe cele cu care nu sunte i de acord.
Curriculum colar înseamn : a) documente oficiale ale înv mântului (planuri, programe); b) proiecte de lec ii; c) con inuturi ale înv mântului; d) curriculum vitae; e) întreaga concep ie asupra procesului de înv mânt; f) experien ele de înv are propuse elevilor; g) seturi de discipline colare; h) educa ia primit de elevi; i) temele studiate în coal ; j) programul activit ilor colare. 2. Explica i alegerea f cut i corecta i acolo unde este necesar! 3. Exprima i sensul propriu pe care îl acorda i conceptului de curriculum. “
62
TRIEREA ASER IUNILOR
Aser iuni Dezacord Explica ieAcord par ial
Explica ie Acord Explica ie
a) - - - - j)
Auto-corectare
Sensul propriu acordat
Figura 41: Trierea aser iunilor
Sarcina: 1. Alege i dintre urm toarele sensuri ale curriculumului: pe cele cu care sunte i de acord, pe cele cu care sunte i par ial de acord, pe cele cu care nu sunte i de acord.
Curriculum colar înseamn : a) documente oficiale ale înv mântului (planuri, programe); b) proiecte de lec ii; c) con inuturi ale înv mântului; d) curriculum vitae; e) întreaga concep ie asupra procesului de înv mânt; f) experien ele de înv are propuse elevilor; g) seturi de discipline colare; h) educa ia primit de elevi; i) temele studiate în coal ; j) programul activit ilor colare. 2. Explica i alegerea f cut i corecta i acolo unde este necesar! 3. Exprima i sensul propriu pe care îl acorda i conceptului de curriculum. “
62
63
SPIRALA DEFINIRII UNUI CONCEPT
1 23
4
5
67
8
9
10
1112
13
1415
16
?
?
Sarcina : Pentru a exprima înţelegerearelaţiei între accepţiile date conceptului (de curriculum),
exprimaţi întâi prin cuvinte-cheie esenţa accepţiilor inventariate întextul-suport dat şi în harta cognitivă „Esenţa curriculumului“ .
Apoi ordonaţi - le de la general (1) la particular (16) şi înscrieţi- leastfel într-o spirală a concretizării lui.
Cuvintele-cheie (în ordinea din textul-suport)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Figura 42: Spirala definirii
63
SPIRALA DEFINIRII UNUI CONCEPT
1 23
4
5
67
8
9
10
1112
13
1415
16
?
?
Sarcina : Pentru a exprima înţelegerearelaţiei între accepţiile date conceptului (de curriculum),
exprimaţi întâi prin cuvinte-cheie esenţa accepţiilor inventariate întextul-suport dat şi în harta cognitivă „Esenţa curriculumului“ .
Apoi ordonaţi - le de la general (1) la particular (16) şi înscrieţi- leastfel într-o spirală a concretizării lui.
Cuvintele-cheie (în ordinea din textul-suport)- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Figura 42: Spirala definirii
AC
VA
RIU
L D
EF
INIR
II U
NU
I C
ON
CE
PT
Identi
ficaţi
cuvin
tele-
cheie
înma
terial
ele-su
port,
în in
venta
rulde
finiţii
lorşi
întex
tuldin
manu
al,ord
onaţi
-lede
lage
neral
lapa
rticu
larşi
apoi
daţi
odefi
niţie
propri
e.
Elab
oraţi
odefi
niţie
propri
epe
ntru
conc
eptul
de„S
trateg
iede
instru
ire“:
GENE
RAL
Fig
ura
43:
Acv
ariu
l def
inir
ii
64
AC
VA
RIU
L D
EF
INIR
II U
NU
I C
ON
CE
PT
Identi
ficaţi
cuvin
tele-
cheie
înma
terial
ele-su
port,
în in
venta
rulde
finiţii
lorşi
întex
tuldin
manu
al,ord
onaţi
-lede
lage
neral
lapa
rticu
larşi
apoi
daţi
odefi
niţie
propri
e.
Elab
oraţi
odefi
niţie
propri
epe
ntru
conc
eptul
de„S
trateg
iede
instru
ire“:
GENE
RAL
Fig
ura
43:
Acv
ariu
l def
inir
ii
64
C
AR
TE
A D
ESC
HIS
A E
LE
ME
NT
EL
OR
ST
RU
CT
UR
AL
E
Sarci
na:A
nalizâ
ndtex
tuldin
manua
lşiuti
lizând
instru
mentu
lprez
entat
maijo
s,alc
ătuiţi
olistă
cucuv
inte-c
heie,
apoid
aţiod
efiniţ
ieconc
eptulu
idec
urricu
lum.
CURR
ICULU
MŞC
OLAR
.PR
OIECT
ARE
ŞIRE
ALIZA
RE
6. Cum
amelio
răm?
Cerce
tare
pedago
gică:
----
----
----
----
5. Cum
consta
tămrez
ultate
le?
Evalu
are:
----
----
----
----
4. Cum?
Strate
gii:
Metod
e--
----
--Mi
jloace
----
Form
ede
organi
zare
----
3.Un
dele
realiză
m?
Proce
sulde
învă-
ţămân
t:De
finiţie
:--
----
----
----
--
2. Cuce
realiză
mfin
alităţil
e?
Resur
se:Tip
uride
resurs
e:--
----
----
----
--
1. Ceurm
ărim?
Finali
tăţi:
Categ
orii:
----
----
----
----
Refle
cţii:
Fig
ura
44:
Car
tea
desc
his
a e
lem
ente
lor
stru
ctur
ale
65
CA
RT
EA
DE
SCH
IS A
EL
EM
EN
TE
LO
R S
TR
UC
TU
RA
LE
Sarci
na:A
nalizâ
ndtex
tuldin
manua
lşiuti
lizând
instru
mentu
lprez
entat
maijo
s,alc
ătuiţi
olistă
cucuv
inte-c
heie,
apoid
aţiod
efiniţ
ieconc
eptulu
idec
urricu
lum.
CURR
ICULU
MŞC
OLAR
.PR
OIECT
ARE
ŞIRE
ALIZA
RE
6. Cum
amelio
răm?
Cerce
tare
pedago
gică:
----
----
----
----
5. Cum
consta
tămrez
ultate
le?
Evalu
are:
----
----
----
----
4. Cum?
Strate
gii:
Metod
e--
----
--Mi
jloace
----
Form
ede
organi
zare
----
3.Un
dele
realiză
m?
Proce
sulde
învă-
ţămân
t:De
finiţie
:--
----
----
----
--
2. Cuce
realiză
mfin
alităţil
e?
Resur
se:Tip
uride
resurs
e:--
----
----
----
--
1. Ceurm
ărim?
Finali
tăţi:
Categ
orii:
----
----
----
----
Refle
cţii:
Fig
ura
44:
Car
tea
desc
his
a e
lem
ente
lor
stru
ctur
ale
65
ARBORELE IDEILOR
Sarcină: Reamintindu-vă cele cinci întrebări fundamentale ale curriculumului(ca ramuri ale arborelui) şi ştiind elementele componente ale procesului deînvăţământ necesare realizării curriculumului, realizaţi o reprezentare grafică arelaţiei dintre cele două probleme sub forma unui arbore cu cinci ramuri, carepornesc din tulpina curriculumului. În opinia dvs., precizaţi ce ar putea reprezentarădăcinile arborelui. Argumentaţi!
Reflecţii personale:CURRICULUM
Figura 45: Arborele ideilor
66
ARBORELE IDEILOR
Sarcină: Reamintindu-vă cele cinci întrebări fundamentale ale curriculumului(ca ramuri ale arborelui) şi ştiind elementele componente ale procesului deînvăţământ necesare realizării curriculumului, realizaţi o reprezentare grafică arelaţiei dintre cele două probleme sub forma unui arbore cu cinci ramuri, carepornesc din tulpina curriculumului. În opinia dvs., precizaţi ce ar putea reprezentarădăcinile arborelui. Argumentaţi!
Reflecţii personale:CURRICULUM
Figura 45: Arborele ideilor
66
67
DIAGRAMA VENN A CONCEPTELOR
educaţie
curriculum instruire
Figura 46: Diagrama Venn a conceptelor
a) „. Utilizând principalele cuno tin e din problematica Educa iei i Curriculumului, …
b) … explica i (în mod personal) urm toarea schem c) Argumenta i apoi, rolul i importan a educa iei pentru societate i
pentru fiecare persoan . d) Formula i distinct punctul de vedere propriu în leg tur cu rolul i
importan a educa iei pentru societate i pentru fiecare persoan . “
67
DIAGRAMA VENN A CONCEPTELOR
educaţie
curriculum instruire
Figura 46: Diagrama Venn a conceptelor
a) „. Utilizând principalele cuno tin e din problematica Educa iei i Curriculumului, …
b) … explica i (în mod personal) urm toarea schem c) Argumenta i apoi, rolul i importan a educa iei pentru societate i
pentru fiecare persoan . d) Formula i distinct punctul de vedere propriu în leg tur cu rolul i
importan a educa iei pentru societate i pentru fiecare persoan . “
DIAGRAMA NIVELELOR DE DEFINIRE
Ştiind că, în prezent, conceptul de curriculum este încăunul dintre cele mai controversate în teoria educaţională şi,
făcând apel la materialul-suport, selectaţi şi ordonaţidefiniţiile de la general la particular, prin raportare
la diferite criterii: la nivelul şcolarităţii:
la nivelul cadrelor didactice
- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -
lanivelul elevilor
Adăugaţi reflecţiile persoale:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 47: Diagrama nivelelor de definire
68
DIAGRAMA NIVELELOR DE DEFINIRE
Ştiind că, în prezent, conceptul de curriculum este încăunul dintre cele mai controversate în teoria educaţională şi,
făcând apel la materialul-suport, selectaţi şi ordonaţidefiniţiile de la general la particular, prin raportare
la diferite criterii: la nivelul şcolarităţii:
la nivelul cadrelor didactice
- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -
lanivelul elevilor
Adăugaţi reflecţiile persoale:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 47: Diagrama nivelelor de definire
68
69
DIAGRAMA DE EXPLICITARE A UNUI CONCEPT
Sarcina : Ca profesor, vă roagă un părinte,care a auzit termenul de la copilul său, să-i explicaţi pe
înţelesul propriu ce este un „curriculum“ şi ce are el de făcut,pentru a oferi un sprijin adecvat.
Folosind textul-suport tematic, setul de hărţi cognitive ,experienţa proprie, formulaţi în scris răspunsul ce îl veţi
da părintelui, raportându -vă accesibil la principaleleprobleme ale conceperii, realizării unui
curriculum, în clasă şi acasă.
Textul scrisorii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Cuvinte-cheie, idei de bază- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 48: Diagrama de explicitare a unui concept
69
DIAGRAMA DE EXPLICITARE A UNUI CONCEPT
Sarcina : Ca profesor, vă roagă un părinte,care a auzit termenul de la copilul său, să-i explicaţi pe
înţelesul propriu ce este un „curriculum“ şi ce are el de făcut,pentru a oferi un sprijin adecvat.
Folosind textul-suport tematic, setul de hărţi cognitive ,experienţa proprie, formulaţi în scris răspunsul ce îl veţi
da părintelui, raportându -vă accesibil la principaleleprobleme ale conceperii, realizării unui
curriculum, în clasă şi acasă.
Textul scrisorii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Cuvinte-cheie, idei de bază- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 48: Diagrama de explicitare a unui concept
AN
CO
RA
RE
A P
RO
PR
IIL
OR
IN
TE
RP
RE
TR
I
Sarci
na:D
intoa
tătem
atica
modu
lelor
„Intro
ducer
eîn
Peda
gogie
“şi„T
eoria
şime
todolo
giacu
rricu
lumulu
i“,ale
geţiu
nadin
trepro
bleme
leese
nţiale
pentr
ucar
edezv
oltaţi
propri
u,ca
viitor
iprof
esori,
unese
u,res
pectâ
ndstr
uctur
acun
oscută
aaces
tuia.
Argument
Argument
Argument
Expe
rienţa
anter
ioară
Ideea
funda
menta
lăîn
interp
retare
apro
bleme
iEx
perien
ţano
uă
Antic
iparea
obiec
ţiilor
Propu
neri,
conv
ingeri
,ati
tudini
Anco
rarea,
raport
area
laex
perie
nţă
FIG
UR
A 4
9: A
ncor
area
pro
prii
lor
inte
rpre
tri
har
ta c
ogni
tiv
70
AN
CO
RA
RE
A P
RO
PR
IIL
OR
IN
TE
RP
RE
TR
I
Sarci
na:D
intoa
tătem
atica
modu
lelor
„Intro
ducer
eîn
Peda
gogie
“şi„T
eoria
şime
todolo
giacu
rricu
lumulu
i“,ale
geţiu
nadin
trepro
bleme
leese
nţiale
pentr
ucar
edezv
oltaţi
propri
u,ca
viitor
iprof
esori,
unese
u,res
pectâ
ndstr
uctur
acun
oscută
aaces
tuia.
Argument
Argument
Argument
Expe
rienţa
anter
ioară
Ideea
funda
menta
lăîn
interp
retare
apro
bleme
iEx
perien
ţano
uă
Antic
iparea
obiec
ţiilor
Propu
neri,
conv
ingeri
,ati
tudini
Anco
rarea,
raport
area
laex
perie
nţă
FIG
UR
A 4
9: A
ncor
area
pro
prii
lor
inte
rpre
tri
har
ta c
ogni
tiv
70
c.ab
sent(ce
lexp
licit
nerea
lizat)
c.de
obser
vare
şico
nsilie
re
c.de
dezv
oltare
c.ap
licati
v(sc
ris,
preda
t,înv
ăţat)
CURR
ICUL
UMTIPURI
Mod
derea
lizare
Strate
giade
cerce
tareGrad
ulde
gene
ralita
te
Grad
ulde
organ
izare
Grad
ulde
oblig
ativit
ateTipu
lde
constru
cţie
Posib
ilităţi
dede
zvolt
are Valor
ido
mina
nte
Obiec
tive
alefor
mării
Mod
depro
iectar
e
c. obligatoriu
c. opţional
c. facultativ
c.principal debază c.com
plementar
c.glo
bal
c.dis
tribu
itc.
nucle
uap
rofun
dat
c.nu
cleu
extin
sc.
lade
cizia
şcolii
c.na
ţiona
lc.
deasa
mblar
ec.
deint
egrar
ec.
difere
nţiat,
perso
naliz
at
c.inf
ormal
c.no
nform
al
c.for
mal
c. special
izatc. d
e profil
c. gene
ral
c.fun
dame
ntal,
(gene
ral,
forma
l)
c.asc
uns(e
fecte
psiho
-socia
leale
celui
expli
cit)
c.im
plicit
(situa
ţii,cli
mat,
relaţi
i,stil)
c.ex
plicit
,în
docu
mente
curri
cular
ec.
centr
atpe
relaţi
apro
fesori
-elev
ic.
interd
iscipl
inar,
integ
ratc.
centr
atpe
expe
rienţe
directe
c.pe
comp
etenţe
c.pe
discip
line
c.derec
upera
re/ex
celen
ţăc.
despecial
izare
c.de
orien
tare
pedo
meniic.p
entru
achiz
iţiifun
dame
ntale
cuma
nist
c.teh
nolog
ic
c.şti
inţific
c.vo
caţio
nal
c.socia
l-po
litic
F
igur
a 50
: H
arta
cog
niti
v “
Cur
ricu
lum
– T
ipur
i”
71 c.ab
sent(ce
lexp
licit
nerea
lizat)
c.de
obser
vare
şico
nsilie
re
c.de
dezv
oltare
c.ap
licati
v(sc
ris,
preda
t,înv
ăţat)
CURR
ICUL
UMTIPURI
Mod
derea
lizare
Strate
giade
cerce
tareGrad
ulde
gene
ralita
te
Grad
ulde
organ
izare
Grad
ulde
oblig
ativit
ateTipu
lde
constru
cţie
Posib
ilităţi
dede
zvolt
are Valor
ido
mina
nte
Obiec
tive
alefor
mării
Mod
depro
iectar
e
c. obligatoriu
c. opţional
c. facultativ
c.principal debază c.com
plementar
c.glo
bal
c.dis
tribu
itc.
nucle
uap
rofun
dat
c.nu
cleu
extin
sc.
lade
cizia
şcolii
c.na
ţiona
lc.
deasa
mblar
ec.
deint
egrar
ec.
difere
nţiat,
perso
naliz
at
c.inf
ormal
c.no
nform
al
c.for
mal
c. special
izatc. d
e profil
c. gene
ral
c.fun
dame
ntal,
(gene
ral,
forma
l)
c.asc
uns(e
fecte
psiho
-socia
leale
celui
expli
cit)
c.im
plicit
(situa
ţii,cli
mat,
relaţi
i,stil)
c.ex
plicit
,în
docu
mente
curri
cular
ec.
centr
atpe
relaţi
apro
fesori
-elev
ic.
interd
iscipl
inar,
integ
ratc.
centr
atpe
expe
rienţe
directe
c.pe
comp
etenţe
c.pe
discip
line
c.derec
upera
re/ex
celen
ţăc.
despecial
izare
c.de
orien
tare
pedo
meniic.p
entru
achiz
iţiifun
dame
ntale
cuma
nist
c.teh
nolog
ic
c.şti
inţific
c.vo
caţio
nal
c.socia
l-po
litic
F
igur
a 50
: H
arta
cog
niti
v “
Cur
ricu
lum
– T
ipur
i”
71
72
MATRICEA ARGUMENT RII UNEI OP IUNI
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,harta cognitivă "Tipuri de curriculum", alegeţi, decideţi şi
argumentaţi posibilităţile pe care credeţi că le veţi avea ca profesoripracticieni, de aplicare a acestora la clasă, analizând
şi experienţa de elev/student
Criteriul declasificare
1. Obiective ale formării
Tipulales Dileme. Ipoteze. Argumente proprii
Reflecţii proprii ca viitor profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
2. Valori dominante3. Mod de
proiectare4. Tipul de
construcţie5. Mod de
realizare6. Strategie de
cercetare7. Grad de
generalitate8. Grad de
organizare9. Grad de
obligativitate10. Posibilităţi de
dezvoltare
Figura 51: Matricea argument rii a unei op iuni
72
MATRICEA ARGUMENT RII UNEI OP IUNI
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,harta cognitivă "Tipuri de curriculum", alegeţi, decideţi şi
argumentaţi posibilităţile pe care credeţi că le veţi avea ca profesoripracticieni, de aplicare a acestora la clasă, analizând
şi experienţa de elev/student
Criteriul declasificare
1. Obiective ale formării
Tipulales Dileme. Ipoteze. Argumente proprii
Reflecţii proprii ca viitor profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
2. Valori dominante3. Mod de
proiectare4. Tipul de
construcţie5. Mod de
realizare6. Strategie de
cercetare7. Grad de
generalitate8. Grad de
organizare9. Grad de
obligativitate10. Posibilităţi de
dezvoltare
Figura 51: Matricea argument rii a unei op iuni
HA
RT
A C
ON
CE
PT
UA
L
eleme
ntele
curricu
lumulu
i
proiectarealorconceptualăşi
acţională
organizarea,coordonareaacţiunilor
alegerea,utilizarea
strategiilor
realizaareaevaluării
reglare
concep
erea,
realiza
realui
etape,
ciclur
i,pro
gresiv
criterii
manag
eriale
determ
ină
în
înîn
înîn
orientea
ză
pedupă
factor
iiimp
licaţi
distor
siuni
concep
tuale
şiacţio
nale
resurs
evar
iate
parten
eriatul
educaţ
ionalelevul
,prin
metac
ogniţie
motiv
ează
înpri
ncipal
asigurâ
nd
mobili
zând
prevenin
drez
ultate
precize
ază
în profilul
de formar
e
perform
anţecaţelu
ri,aşte
ptări,
ţinte,in
tenţii
dupăc
riterii
obiect
ive
genera
l,spe
cific,
concre
t
în curri
culumraţi
onal,
logic
caval
oriedu
caţiona
le
casch
imbări
aleper
sonalit
ăţii
dincer
erile
factor
ilorsoc
ialifor
mulate
apreci
atepro
puse
aanticip
ând
sintetizate
incluse
realiza
tprin
ca
derivate dor
itefor
mulate
precizat
e
funcţia
teleolo
gică
aedu
caţiei
stadiul
cercet
ăriiîn
ştiinţe
leedu
caţiei
indică
corelâ
ndcu
catego
riiide
alul
scopur
iobi
ective
deriva
teîn
deriva
tîn
dema
ximă
genera
litate
model
ulde
person
alitate
sinteză
a aştept
ărilor
sociale
educaţia
peterm
enlung
modelulsocial este
preciz
eazăcaorien
tează
îmbină
sintez
aaxi
ologic
ăad
ezvoltă
riium
ane
trăsătu
riese
nţiale
caracter
naţiona
l,isto
ric
es tecapropus
are
caract
erdin
amic
caracter
permane
nt
caracter
strategic
caracter
prospectiv
areare
areare
modelulperson
alcu
orientăr
i,ceri
nţestra
tegice
decizii de
realizare
discuţii alternativede acţiune
criterii în precizareacurriculumului
adaptarea la elev,context, etape,situaţii
caracter logic,
naţional, unitarprec
izează
sprijinăindică
oferăprin
au
proiectepe termenmediu, lung
prin
ca
rezultateconcrete indicăcamodi
ficări prinînvăţa
reca determiăalegerearesurselo
r,strategiilo
rdeacţiune optimăspriji
năformularea
sarcinilor
deînvăţare ob.g
enerale,cadru
,pe
etapedeşc
olarizare
ob.spec
ifice,pe
ani,ped
iscipline,
petipuri
deşcoli
ob.con
crete,
operaţi
onale,
peacţi
uni,unit
ăţi,
situaţii,
sarcini
ob.de
evalua
re,refe
renţial
e,stan
darde
sprijină
FINAL
ITĂŢI
în
înîn
înîn
F
igur
a 52
: H
arta
con
cept
ual
„F
inal
itil
e ed
uca
iei“
73
HA
RT
A C
ON
CE
PT
UA
L
eleme
ntele
curricu
lumulu
i
proiectarealorconceptualăşi
acţională
organizarea,coordonareaacţiunilor
alegerea,utilizarea
strategiilor
realizaareaevaluării
reglare
concep
erea,
realiza
realui
etape,
ciclur
i,pro
gresiv
criterii
manag
eriale
determ
ină
în
înîn
înîn
orientea
ză
pedupă
factor
iiimp
licaţi
distor
siuni
concep
tuale
şiacţio
nale
resurs
evar
iate
parten
eriatul
educaţ
ionalelevul
,prin
metac
ogniţie
motiv
ează
înpri
ncipal
asigurâ
nd
mobili
zând
prevenin
drez
ultate
precize
azăîn profi
lul
de formar
e
perform
anţecaţelu
ri,aşte
ptări,
ţinte,in
tenţii
dupăc
riterii
obiect
ive
genera
l,spe
cific,
concre
t
în curri
culumraţi
onal,
logic
caval
oriedu
caţiona
le
casch
imbări
aleper
sonalit
ăţii
dincer
erile
factor
ilorsoc
ialifor
mulate
apreci
atepro
puse
aanticip
ândsinteti
zate
incluse
realiza
tprin
ca
derivate dor
itefor
mulate
precizat
e
funcţia
teleolo
gică
aedu
caţiei
stadiul
cercet
ăriiîn
ştiinţe
leedu
caţiei
indică
corelâ
ndcu
catego
riiide
alul
scopur
iobi
ective
deriva
teîn
deriva
tîn
dema
ximă
genera
litate
model
ulde
person
alitate
sinteză
a aştept
ărilor
sociale
educaţia
peterm
enlung
modelulsocial este
preciz
eazăcaorien
tează
îmbină
sintez
aaxi
ologic
ăad
ezvoltă
riium
ane
trăsătu
riese
nţiale
caracter
naţiona
l,isto
ric
es tecapropus
are
caract
erdin
amic
caracter
permane
nt
caracter
strategic
caracter
prospectiv
areare
areare
modelulperson
alcu
orientăr
i,ceri
nţestra
tegice
decizii de
realizare
discuţii alternativede acţiune
criterii în precizareacurriculumului
adaptarea la elev,context, etape,situaţii
caracter logic,
naţional, unitarprec
izează
sprijinăindică
oferăprin
au
proiectepe termenmediu, lung
prin
ca
rezultateconcrete indicăcamodi
ficări prinînvăţa
reca determiăalegerearesurselo
r,strategiilo
rdeacţiune optimăspriji
năformularea
sarcinilor
deînvăţare ob.g
enerale,cadru
,pe
etapedeşc
olarizare
ob.spec
ifice,pe
ani,ped
iscipline,
petipuri
deşcoli
ob.con
crete,
operaţi
onale,
peacţi
uni,unit
ăţi,
situaţii,
sarcini
ob.de
evalua
re,refe
renţial
e,stan
darde
sprijină
FINAL
ITĂŢI
în
înîn
înîn
F
igur
a 52
: H
arta
con
cept
ual
„F
inal
itil
e ed
uca
iei“
73
74
DIAGRAMA RECONSTRUC IEI PROPRII A UNUI TEXT
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,harta conceptuală „Finalităţile educaţiei “, experienţa personală
cognitivă, reconstruiţi propriu textul pedagogic aferent doarunui nod al hărţii– categoriile de finalităţi necesare
profesorului în practica educaţională
Cuvinte-cheie- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Textul reconstruit
Figura 53: Diagrama reconstruc iei proprii a unui text
74
DIAGRAMA RECONSTRUC IEI PROPRII A UNUI TEXT
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,harta conceptuală „Finalităţile educaţiei “, experienţa personală
cognitivă, reconstruiţi propriu textul pedagogic aferent doarunui nod al hărţii– categoriile de finalităţi necesare
profesorului în practica educaţională
Cuvinte-cheie- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Textul reconstruit
Figura 53: Diagrama reconstruc iei proprii a unui text
SCA
RA
NIV
EL
EL
OR
DE
DE
FIN
IRE
IDEAL
ULED
UCAŢ
IEI
educaţi
a perm
anentă
ciclul de doctorat
ciclul de masterat
ciclul de licenţăÎ.univ
ersitar
anul II
anul IÎ.post
liceal
Î.secu
ndar
superio
r XIIXI
Î.secu
ndar
Î.secu
ndar
inferior
Învăţă
mânt
(Î.)
primar
XIXVIIIVIIVIV
Î.preş
colar
IVIIIIII
Sarcin
i:Uti
lizând
harta
derivă
riifina
lităţilo
reduc
aţieis
electa
ţicate
goriile
defina
lităţiş
iplasa
ţi-leîn
această
reprez
entare
.Adău
gaţi
reflecţ
iileper
sonale
,com
entarii
,suge
stii,o
bserva
ţii.Car
acteriz
aţicu
cuvinte
lepro
priifiec
arecat
egorie
defina
lităţi.
SCOPU
RILE
ÎNV
ĂŢĂM
ÂNTU
LUI
Reflec
ţii--
----
----
---
F
igur
a 54
: S
cara
niv
elel
or d
e de
fini
re
75
SCA
RA
NIV
EL
EL
OR
DE
DE
FIN
IRE
IDEAL
ULED
UCAŢ
IEI
educaţi
a perm
anentă
ciclul de doctorat
ciclul de masterat
ciclul de licenţăÎ.univ
ersitar
anul II
anul IÎ.post
liceal
Î.secu
ndar
superio
r XIIXI
Î.secu
ndar
Î.secu
ndar
inferior
Învăţă
mânt
(Î.)
primar
XIXVIIIVIIVIV
Î.preş
colar
IVIIIIII
Sarcin
i:Uti
lizând
harta
derivă
riifina
lităţilo
reduc
aţieis
electa
ţicate
goriile
defina
lităţiş
iplasa
ţi-leîn
această
reprez
entare
.Adău
gaţi
reflecţ
iileper
sonale
,com
entarii
,suge
stii,o
bserva
ţii.Car
acteriz
aţicu
cuvinte
lepro
priifiec
arecat
egorie
defina
lităţi.
SCOPU
RILE
ÎNV
ĂŢĂM
ÂNTU
LUI
Reflec
ţii--
----
----
---
F
igur
a 54
: S
cara
niv
elel
or d
e de
fini
re
75
76
ARBORELE DE DERIVARE
Tema:- - - -- - - - - - - -
O1 - - - - - - - -
Obiective dereferinţă: O.1.2. - - - - -
- - - - - - - - - O.1.3. - - - - -- - - - - - - - -
O.1.1. - - - - -- - - - - - - - -
Obiectiveoperaţionale:
Sarcini:
Obiectivcadru:
O.2.2. - - - - -- - - - - - - - -O.2.1. - - - - -
- - - - - - - - - O.2.3. - - - - -- - - - - - - - -
S.2.1.1
S.2.1.2S.2.1.3 S.2.2.1 S.2.2.2 S.2.3.1. S.2.3.2.
Figura 55: Arborele de derivare
Sarcina : Utilizând programa colar la disciplina de specialitate, selecta i un obiectiv cadru, obiectivele specifice prin care acesta se realizeaz i formula i pentru fiecare obiectivele opera ionale care deriv din acestea i sarcinile de lucru pentru elevi la o anumit
tem , completând figura (vezi reprezentarea) :
76
ARBORELE DE DERIVARE
Tema:- - - -- - - - - - - -
O1 - - - - - - - -
Obiective dereferinţă: O.1.2. - - - - -
- - - - - - - - - O.1.3. - - - - -- - - - - - - - -
O.1.1. - - - - -- - - - - - - - -
Obiectiveoperaţionale:
Sarcini:
Obiectivcadru:
O.2.2. - - - - -- - - - - - - - -O.2.1. - - - - -
- - - - - - - - - O.2.3. - - - - -- - - - - - - - -
S.2.1.1
S.2.1.2S.2.1.3 S.2.2.1 S.2.2.2 S.2.3.1. S.2.3.2.
Figura 55: Arborele de derivare
Sarcina : Utilizând programa colar la disciplina de specialitate, selecta i un obiectiv cadru, obiectivele specifice prin care acesta se realizeaz i formula i pentru fiecare obiectivele opera ionale care deriv din acestea i sarcinile de lucru pentru elevi la o anumit
tem , completând figura (vezi reprezentarea) :
77
PIRAMIDA DIVIZ RII SARCINILOR
1243
12
34
Prop un
eţicr it
er iid e
c lasi fic
a read
ocume
ntelor
curricu
lar e
Ce întrebări puteţi formula în analizadocumentelor curriculare după cele-aţi studiat? Ce reflecţii aţi nota?
De pe poziţia viitorului practician,arătaţi cum vor fi utilizate
documentele curriculare înscopul oferirii experienţei
de învăţare Alegeţidintredefiniţiiledatecurriculumuluiîntextul.suport:*pecelecucaresunteţipedeplindeacord*pecelecucaresunteţeparţialdeacord*pecelecucarenusunteţideacord
Figura 56: Piramida diviz rii sarcinilor
77
PIRAMIDA DIVIZ RII SARCINILOR
1243
12
34
Propun
eţicrit
eriide
clasific
area d
ocume
ntelor
curricu
lare
Ce întrebări puteţi formula în analizadocumentelor curriculare după cele-aţi studiat? Ce reflecţii aţi nota?
De pe poziţia viitorului practician,arătaţi cum vor fi utilizate
documentele curriculare înscopul oferirii experienţei
de învăţare Alegeţidintredefiniţiiledatecurriculumuluiîntextul.suport:*pecelecucaresunteţipedeplindeacord*pecelecucaresunteţeparţialdeacord*pecelecucarenusunteţideacord
Figura 56: Piramida diviz rii sarcinilor
OR
GA
NIZ
AT
OR
GR
AF
IC P
EN
TR
U O
SIT
UA
IE P
RO
BL
EM
– E
XP
LIC
AIE
/SO
LU
IE
Sarcin
ă:Ca
profes
orpra
ctician
,sunt
eţipuş
iînsitu
aţiade
aopta
întrep
arcurg
erea
exclus
ivăac
onţinu
tului/
temelo
rprop
usede
manua
lînritm
ul/timp
ulstab
ilitpri
nplan
ificare
şiextin
derea/
divers
ificare
a/nuan
ţarea
conţinu
tuluire
spectiv
cualte
inform
aţiidin
altedom
enii/di
sciplin
eetc.
Pentru
ceopt
aţi?De
ce?
Argum
ente
Reflec
ţii
Situaţ
iaprob
lemă
----
----
----
---
----
----
----
----
----
----
----
---
Soluţii
/ipotez
e
Reflec
ţii
Reflec
ţii
Reflecţii
ReflecţiiExplicaţii
F
igur
a 57
: O
rgan
izat
orul
gra
fic
pent
ru o
sit
uaie
pro
blem
78
OR
GA
NIZ
AT
OR
GR
AF
IC P
EN
TR
U O
SIT
UA
IE P
RO
BL
EM
– E
XP
LIC
AIE
/SO
LU
IE
Sarcin
ă:Ca
profes
orpra
ctician
,sunt
eţipuş
iînsitu
aţiade
aopta
întrep
arcurg
erea
exclus
ivăac
onţinu
tului/
temelo
rprop
usede
manua
lînritm
ul/timp
ulstab
ilitpri
nplan
ificare
şiextin
derea/
divers
ificare
a/nuan
ţarea
conţinu
tuluire
spectiv
cualte
inform
aţiidin
altedom
enii/di
sciplin
eetc.
Pentru
ceopt
aţi?De
ce?
Argum
ente
Reflec
ţii
Situaţ
iaprob
lemă
----
----
----
---
----
----
----
----
----
----
----
---
Soluţii
/ipotez
e
Reflec
ţii
Reflec
ţii
Reflecţii
ReflecţiiExplicaţii
F
igur
a 57
: O
rgan
izat
orul
gra
fic
pent
ru o
sit
uaie
pro
blem
78
79
PÂNZA DE P IANJEN A ARGUMENTELOR
Educaţia intelectuală
Educaţia morală
Educaţia estetică
Educaţia profesională
Educaţia fizică
Noile educaţii
Idealul educaţional
Scopurile educaţiei
Obiective generale
Obiective specifice
Obiective concret -operaţionale
ARGUMENTEpentru prezenta disciplinei
în tabela de materii
Sarcina 1:În prima zi de şcoală, un elev,vă întreabă de ar trebui săstudieze disciplina pe care opredaţi. Motivaţi şi argumentaţiprezenţa disciplinei în tabela dematerii, completând reprezentareagrafică „Pânza de păianjen “, apoielaboraţi textul aferent.
Sarcina 2:Sunteţi invitat la şedinţa cupărinţii pentru propunereadisciplinelor opţionale. Motivaţişi argumentaţi prezenţadisciplinei opţionale pecare o propuneţi, completândreprezentarea grafică „Pânzade păianjen“, apoi elabora ţitextul aferent.
Figura 57: Pânza de p ianjen
79
PÂNZA DE P IANJEN A ARGUMENTELOR
Educaţia intelectuală
Educaţia morală
Educaţia estetică
Educaţia profesională
Educaţia fizică
Noile educaţii
Idealul educaţional
Scopurile educaţiei
Obiective generale
Obiective specifice
Obiective concret -operaţionale
ARGUMENTEpentru prezenta disciplinei
în tabela de materii
Sarcina 1:În prima zi de şcoală, un elev,vă întreabă de ar trebui săstudieze disciplina pe care opredaţi. Motivaţi şi argumentaţiprezenţa disciplinei în tabela dematerii, completând reprezentareagrafică „Pânza de păianjen “, apoielaboraţi textul aferent.
Sarcina 2:Sunteţi invitat la şedinţa cupărinţii pentru propunereadisciplinelor opţionale. Motivaţişi argumentaţi prezenţadisciplinei opţionale pecare o propuneţi, completândreprezentarea grafică „Pânzade păianjen“, apoi elabora ţitextul aferent.
Figura 57: Pânza de p ianjen
5. PEDAGOGIE
MODULUL III TEORIA I METODOLOGIA
INSTRUIRII
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
5. PEDAGOGIE
MODULUL III TEORIA I METODOLOGIA
INSTRUIRII
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
solici
tă valori
fică
utiliz
ează
antren
ează
respec
tăutiliz
eazărecurg
eface
apel
lavar
iater
esurse
înrea
lizare
afin
alităţ
ilor
conţin
uturi
select
ate,
preluc
rate
pedago
gic,
pentru
realiz
area
finali
tăţilo
rpri
ncipii
,norm
e,reg
ulidid
actice
genera
leşi
specif
icecad
redid
actice
profes
ionali
zate
specif
icped
agogic
,me
todic,
manag
erial
laabo
rdarea
intra,
pluri
şiint
erdisc
iplina
ră
într-u
ncadr
ufor
mal,
institu
ţional
izat,
reglem
entat
sedes
făşoar
ă
eviden
ţiază
este
corele
ază
asigu
ră
sprijin
ă
struct
urează
trecer
eade
laedu
caţie/
instru
irela
autoed
ucaţie
/aut
oinstr
uire
desfăş
urarea
tempo
rară
asiste
mului
deact
ivităţ
i
dinam
icadez
voltă
riiîn
spiral
ăarea
lizări
ifin
alităţ
ilor
cucel
elalte
sistem
esoc
iale
înpre
cizare
a,rea
lizare
a,op
timiza
reafin
alităţ
ilor
acţiun
ilela
finali
tăţile
educaţ
ionale
proiec
tate
sistem
ulde
activi
tăţi
deinf
ormare
,for
mare,
educar
e
acţiun
ileins
tructi
v-edu
cative
dinsis
temul
deînv
ăţămâ
nt
dome
niuld
estud
iual
DIDA
CTIC
II-r
amură
aPE
DAGO
GIEI
raport
ează
valori
fică
realiz
ează
efecte
leact
ivităţ
ilor
asupra
dezvo
ltării
person
alităţ
iiedu
caţilo
r
manag
ement
:pro
iectar
e,dec
izie,
organi
zare,
coordo
nare,
evalua
re,reg
lare
relaţi
isoc
io-pe
dagog
ice,
psiho
-afect
ive,
decon
ducer
estr
ategii
specif
ice:
metod
e,mi
jloace
,form
ede
organi
zare,
relaţi
i
PROC
ESUL
DEÎNVĂ
ŢĂMÂ
NT.
ESEN
ŢA
Fig
ura
59:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt”
83
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
solici
tă valori
fică
utiliz
ează
antren
ează
respec
tăutiliz
eazărecurg
eface
apel
lavar
iater
esurse
înrea
lizare
afin
alităţ
ilor
conţin
uturi
select
ate,
preluc
rate
pedago
gic,
pentru
realiz
area
finali
tăţilo
rpri
ncipii
,norm
e,reg
ulidid
actice
genera
leşi
specif
icecad
redid
actice
profes
ionali
zate
specif
icped
agogic
,me
todic,
manag
erial
laabo
rdarea
intra,
pluri
şiint
erdisc
iplina
ră
într-u
ncadr
ufor
mal,
institu
ţional
izat,
reglem
entat
sedes
făşoar
ă
eviden
ţiază
este
corele
ază
asigu
ră
sprijin
ă
struct
urează
trecer
eade
laedu
caţie/
instru
irela
autoed
ucaţie
/aut
oinstr
uire
desfăş
urarea
tempo
rară
asiste
mului
deact
ivităţ
i
dinam
icadez
voltă
riiîn
spiral
ăarea
lizări
ifin
alităţ
ilor
cucel
elalte
sistem
esoc
iale
înpre
cizare
a,rea
lizare
a,op
timiza
reafin
alităţ
ilor
acţiun
ilela
finali
tăţile
educaţ
ionale
proiec
tate
sistem
ulde
activi
tăţi
deinf
ormare
,for
mare,
educar
e
acţiun
ileins
tructi
v-edu
cative
dinsis
temul
deînv
ăţămâ
nt
dome
niuld
estud
iual
DIDA
CTIC
II-r
amură
aPE
DAGO
GIEI
raport
ează
valori
fică
realiz
ează
efecte
leact
ivităţ
ilor
asupra
dezvo
ltării
person
alităţ
iiedu
caţilo
r
manag
ement
:pro
iectar
e,dec
izie,
organi
zare,
coordo
nare,
evalua
re,reg
lare
relaţi
isoc
io-pe
dagog
ice,
psiho
-afect
ive,
decon
ducer
estr
ategii
specif
ice:
metod
e,mi
jloace
,form
ede
organi
zare,
relaţi
i
PROC
ESUL
DEÎNVĂ
ŢĂMÂ
NT.
ESEN
ŢA
Fig
ura
59:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt”
83
O
RG
AN
IZA
TO
R G
RA
FIC
CO
MP
AR
AT
IV C
ON
CE
PT
UA
L (
OG
CC
)
Sistem
ul edu
cativ
Sistem
ulde
învăţăm
ânt
Proces
ulde
învăţăm
ânt
Sarcin
a:Pre
zentaţi
,într-u
ntabel
cutrei
rubrici
,elem
entele
caracte
ristice,
definit
oriiale
următo
arelor
concep
te:„pr
ocesd
eînvăţ
ământ
“,„sist
emde
învăţăm
ânt“,„
sistem
educati
v“.Ad
uceţip
ropriile
reflecţi
i.Încer
caţişia
ltămo
dalitat
eder
epreze
ntare
grafică
.
REFL
ECŢII
F
igur
a 60
: O
rgan
izat
orul
gra
fic
com
para
tiv
conc
eptu
al
84
O
RG
AN
IZA
TO
R G
RA
FIC
CO
MP
AR
AT
IV C
ON
CE
PT
UA
L (
OG
CC
)
Sistem
ul edu
cativ
Sistem
ulde
învăţăm
ânt
Proces
ulde
învăţăm
ânt
Sarcin
a:Pre
zentaţi
,într-u
ntabel
cutrei
rubrici
,elem
entele
caracte
ristice,
definit
oriiale
următo
arelor
concep
te:„pr
ocesd
eînvăţ
ământ
“,„sist
emde
învăţăm
ânt“,„
sistem
educati
v“.Ad
uceţip
ropriile
reflecţi
i.Încer
caţişia
ltămo
dalitat
eder
epreze
ntare
grafică
.
REFL
ECŢII
F
igur
a 60
: O
rgan
izat
orul
gra
fic
com
para
tiv
conc
eptu
al
84
H
AR
TA
CO
GN
ITIV
impli
că
PROC
ESUL
DEÎN
VĂŢĂ
MÂNT
.CA
RACT
ERIST
ICI
I.ÎN
ETAP
ADE
CONC
EPER
E,PR
OIEC
TARE
,OR
GANI
ZARE
raportareala finalităţile
actuale
prioritatea aspectelorcalitative
prioritatea abilităţilor,capacităţilor cognitive,
competenţelor, motivaţiei,atitudinilor
informaţiiledevin mijloace de
formare
transmiterea -receptarea cu explorarea -
înţelegerea activă
stil de învăţareindependenţă, continuă,
aplicativă
substanţa, conţinutulinformativ al procesului
de învăţământ
optimizarea selecţiei,precizării, utilizării
informaţiilor relevante
informarea precede,susţine, continuăînvăţarea activă
valorile în stabilireafinalităţilor, conţinuturilor,
proceselor, strategiilor,procedurilor, evaluării
spre eficienţă,calitate, priorităţi,
selecţie, promovare
educaţia/instruireapentru/prin valori şi
pentru/prin valorizare
valorile clasice şi actualeale dezvoltării sociale, ştiinţifice,
culturale tehnologice
statutul educaţiei/instruirii ca artă, măiestrie,creativitate, dar şi ca ştiinţă
viziunea integratoareasupra sa ca un sistem integrat,
dinamic, deschis, complex,reglabil, funcţional
cauzele evoluţiei sale,direcţiile optimizării realizării
finalităţilor, raţionalitatea,proiectării
unitatea dinamicăîntre el şi sistemul social
general, dar şi între elementelesale componente
eficienţa, raţionalitatea,limitarea empirismului,imitaţiei, improvizaţiei,
întâmplării
relaţia legi-principii -norme -reguli de acţiune în
procesul instructiv -educativ
organizarea, orientarea,coordonarea, reglarea
logică a acţiunilor
criterii obligatorii saupermisive, condiţii minime,indicaţii practice, restricţii,
prescripţii, limite,proceduri,orientări
C.FO
RMAT
IVC.
INFO
RMAT
IVC.
NORM
ATIV
III.
II.
C.SIS
TEMI
CC.
AXIO
LOGI
CC.
LOGI
C,RA
ŢION
AL
raţionalitatea predării,învăţării, înţelegerea
conştientă
respectarea principiilorgândirii logice în formarea
judecăţilor,raţionamentelor,în argumentare
ordonarea, relaţionarearaţională a finalităţilor, conţinuturilor,
procedurilor, proiectării, evaluăriiproceselor instruirii
construirea, rezolvareaşi reglarea situaţiilor educaţionale
în contextul acţional
logica relaţiilorsocio -afective şi de conducere
în procesul educaţional
prin
arată
cere
schim
bă schim
băasi
gură
necesi
tăara
tăcă
exprim
ăfun
dament
ează pre
cizeaz
ăasi
gură
eviden
ţiază
arată
susţin
epro
movea
ză
orient
eazărea
lizeaz
ăintrod
uceînt
ăreşte
impli
căcer
eind
icăspr
ijină
valori
fică
F
igur
a 61
, A:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt”
85
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
impli
că
PROC
ESUL
DEÎN
VĂŢĂ
MÂNT
.CA
RACT
ERIST
ICI
I.ÎN
ETAP
ADE
CONC
EPER
E,PR
OIEC
TARE
,OR
GANI
ZARE
raportareala finalităţile
actuale
prioritatea aspectelorcalitative
prioritatea abilităţilor,capacităţilor cognitive,
competenţelor, motivaţiei,atitudinilor
informaţiiledevin mijloace de
formare
transmiterea -receptarea cu explorarea -
înţelegerea activă
stil de învăţareindependenţă, continuă,
aplicativă
substanţa, conţinutulinformativ al procesului
de învăţământ
optimizarea selecţiei,precizării, utilizării
informaţiilor relevante
informarea precede,susţine, continuăînvăţarea activă
valorile în stabilireafinalităţilor, conţinuturilor,
proceselor, strategiilor,procedurilor, evaluării
spre eficienţă,calitate, priorităţi,
selecţie, promovare
educaţia/instruireapentru/prin valori şi
pentru/prin valorizare
valorile clasice şi actualeale dezvoltării sociale, ştiinţifice,
culturale tehnologice
statutul educaţiei/instruirii ca artă, măiestrie,creativitate, dar şi ca ştiinţă
viziunea integratoareasupra sa ca un sistem integrat,
dinamic, deschis, complex,reglabil, funcţional
cauzele evoluţiei sale,direcţiile optimizării realizării
finalităţilor, raţionalitatea,proiectării
unitatea dinamicăîntre el şi sistemul social
general, dar şi între elementelesale componente
eficienţa, raţionalitatea,limitarea empirismului,imitaţiei, improvizaţiei,
întâmplării
relaţia legi-principii -norme -reguli de acţiune în
procesul instructiv -educativ
organizarea, orientarea,coordonarea, reglarea
logică a acţiunilor
criterii obligatorii saupermisive, condiţii minime,indicaţii practice, restricţii,
prescripţii, limite,proceduri,orientări
C.FO
RMAT
IVC.
INFO
RMAT
IVC.
NORM
ATIV
III.
II.
C.SIS
TEMI
CC.
AXIO
LOGI
CC.
LOGI
C,RA
ŢION
ALraţionalitatea predării,învăţării, înţelegerea
conştientă
respectarea principiilorgândirii logice în formarea
judecăţilor,raţionamentelor,în argumentare
ordonarea, relaţionarearaţională a finalităţilor, conţinuturilor,
procedurilor, proiectării, evaluăriiproceselor instruirii
construirea, rezolvareaşi reglarea situaţiilor educaţionale
în contextul acţional
logica relaţiilorsocio -afective şi de conducere
în procesul educaţional
prin
arată
cere
schim
bă schim
băasi
gură
necesi
tăara
tăcă
exprim
ăfun
dament
ează pre
cizeaz
ăasi
gură
eviden
ţiază
arată
susţin
epro
movea
ză
orient
eazărea
lizeaz
ăintrod
uceînt
ăreşte
impli
căcer
eind
icăspr
ijină
valori
fică
F
igur
a 61
, A:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt”
85
H
AR
TA
CO
GN
ITIV
PROC
ESUL
DEÎNVĂ
ŢĂMÂ
NT.CA
RACT
ERIST
ICIII.
ÎNET
APADE
REAL
IZAR
E,DE
SFĂŞ
URAR
E,ÎNDR
UMAR
E
intenţionalitatea, logica,sistemul de acţiuni ale profesorului
în transmiterea datelor
componentă ainstruirii cu dirijarea elevului
în cunoaştere
un lanţ de acţiuni,obiective, resurse, strategii,
relaţii în prelucrarea conţinuturilorpentru învăţarea lor
cu învăţarea,evaluarea, reglarea procesului
de învăţământ
integrarea informativ-formativ -educativ şiinstruire -autoinstruire
teorii asupra esenţei,trăsăturilor specifice,
modelelor de proiectareşi realizare a predării
baza psihologicăa învăţării, cu variate teorii,
modele, etape, factori, forme,strategii, stiluri
cadrul de organizarepentru anumite obiective,
cu conţinuturi, metode
la particularităţileindividuale, condiţiile concrete,
etapele şcolarităţii,specificuldisciplinelor
relaţiile întreelementele sistemului,
formulează ipoteze, soluţii,previne conflicte
noi roluri aleprofesorului: de proiectare,
decizie, facilitare, comunicare,îndrumare, stimulare
funcţiile managementuluigeneral: planificare, organizare,decizie, coordonare, evaluare,
reglare, în clasă
rolul învăţăriisociale în clasă: în perechi,
în grupuri mici, prin coordonare,participare activă
caracterulbilateral al relaţiei
profesor -elevi
extremele:magistrocentrism, pedocentrism,
directivism, nondirectivism
rolul dialoguluiîn predare -învăţare, alcomunicării variate,alcolaborării, cooperării
PROC
ESDE
PRED
ARE
PROC
ESDE
ÎNVĂ
ŢARE
PROC
ESIN
TERA
CTIV
I.III.
PROC
ESMA
NAGE
RIAL
PROC
ESED
UCAT
IV
că instruirea esteo parte a educaţiei generale,
conform finalităţilor profiluluide formare
realizarea finalităţilorafectiv -motivaţionale,
atitudinale, volitive,aptitudinale, de orientare
dimensiunile educaţieiprin procesul de învăţământ:intelectuală, morală, fizică,
estetică, profesionalăşi celer "noi"
calitatea mediului deinfluenţare prin situaţii,modele, metode, relaţii,criterii, conţinuturi cucaracter educaţional
cu sistemul de acţiunişi factori nonformali, pentru
completare, corectare,diferenţiere, dezvoltare
arată
este
indicărelaţio
nează
realize
ază genere
azăuti
lizeazădeterm
inăse
adapte
azădez
voltă
elimină
sublin
iază
eviden
ţiază
aplică
dezvol
tăana
lizează
arată
susţin
eech
ilibrea
zăasi
gurăcor
elează
adoptă
combin
ă
diversificareaproiectării proceselor înrelaţia predare -învăţare -
evaluare -reglare cere
metode de analizăa situţiilor, metode de decizie, de
activizare a elevilor, de proiectare, de coordonare, îndrumare
un stil de realizarelineară sau situaţională
sau corectivă sau dedezvoltare
F
igur
a 61
, B:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt”
86
H
AR
TA
CO
GN
ITIV
PROC
ESUL
DEÎNVĂ
ŢĂMÂ
NT.CA
RACT
ERIST
ICIII.
ÎNET
APADE
REAL
IZAR
E,DE
SFĂŞ
URAR
E,ÎNDR
UMAR
E
intenţionalitatea, logica,sistemul de acţiuni ale profesorului
în transmiterea datelor
componentă ainstruirii cu dirijarea elevului
în cunoaştere
un lanţ de acţiuni,obiective, resurse, strategii,
relaţii în prelucrarea conţinuturilorpentru învăţarea lor
cu învăţarea,evaluarea, reglarea procesului
de învăţământ
integrarea informativ-formativ -educativ şiinstruire -autoinstruire
teorii asupra esenţei,trăsăturilor specifice,
modelelor de proiectareşi realizare a predării
baza psihologicăa învăţării, cu variate teorii,
modele, etape, factori, forme,strategii, stiluri
cadrul de organizarepentru anumite obiective,
cu conţinuturi, metode
la particularităţileindividuale, condiţiile concrete,
etapele şcolarităţii,specificuldisciplinelor
relaţiile întreelementele sistemului,
formulează ipoteze, soluţii,previne conflicte
noi roluri aleprofesorului: de proiectare,
decizie, facilitare, comunicare,îndrumare, stimulare
funcţiile managementuluigeneral: planificare, organizare,decizie, coordonare, evaluare,
reglare, în clasă
rolul învăţăriisociale în clasă: în perechi,
în grupuri mici, prin coordonare,participare activă
caracterulbilateral al relaţiei
profesor -elevi
extremele:magistrocentrism, pedocentrism,
directivism, nondirectivism
rolul dialoguluiîn predare -învăţare, alcomunicării variate,alcolaborării, cooperării
PROC
ESDE
PRED
ARE
PROC
ESDE
ÎNVĂ
ŢARE
PROC
ESIN
TERA
CTIV
I.III.
PROC
ESMA
NAGE
RIAL
PROC
ESED
UCAT
IV
că instruirea esteo parte a educaţiei generale,
conform finalităţilor profiluluide formare
realizarea finalităţilorafectiv -motivaţionale,
atitudinale, volitive,aptitudinale, de orientare
dimensiunile educaţieiprin procesul de învăţământ:intelectuală, morală, fizică,
estetică, profesionalăşi celer "noi"
calitatea mediului deinfluenţare prin situaţii,modele, metode, relaţii,criterii, conţinuturi cucaracter educaţional
cu sistemul de acţiunişi factori nonformali, pentru
completare, corectare,diferenţiere, dezvoltare
arată
este
indicărelaţio
nează
realize
ază genere
azăuti
lizeazădeterm
inăse
adapte
azădez
voltă
elimină
sublin
iază
eviden
ţiază
aplică
dezvol
tăana
lizează
arată
susţin
eech
ilibrea
zăasi
gurăcor
elează
adoptă
combin
ă
diversificareaproiectării proceselor înrelaţia predare -învăţare -
evaluare -reglare cere
metode de analizăa situţiilor, metode de decizie, de
activizare a elevilor, de proiectare, de coordonare, îndrumare
un stil de realizarelineară sau situaţională
sau corectivă sau dedezvoltare
F
igur
a 61
, B:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt”
86
H
AR
TA
CO
GN
ITIV
decizie de ameliorare,adaptarea activităţii, modificarea
strategiei, prevederea devariante acţionale
PROC
ESUL
DEÎNVĂ
ŢĂMÂ
NT.CA
RACT
ERIST
ICIIII.
ÎNET
APADE
FINAL
IZAR
E
PROC
ESBA
ZAT
PEEV
ALUA
REPR
OCES
BAZA
TPE
REGL
ARE
FACT
ORDE
AUTO
INST
RUIRE
FACT
ORDE
DEZV
OLTA
RESO
CIALĂ
finalizarea acţiunilor,verificarea, măsurarea,
aprecierea, interpretarearealizării finalităţilor,
a întregului proces
întregirea unităţiiprocesului de învăţământ:
predare -învăţare -evaluare
metode specifice şicriterii de analiză: eficienţa,calitatea, reuşita, progresul,
succesul, performanţa şireversul lor
etape, forme,norme, funcţii de
diagnoză, prognoză,constatare, interpretare,
stimulare, prevenire
cantitativ şi calitativrealizarea finalităţilor, antrenarea
proceselor şi procedurilor, soluţiile găsite,efectele formative şi educative,
managementul
antrenarearaţională a fiecărei
dimensiuni apersonalităţii
transformareaprogresivă a elevului din
obiect în subiect aleducaţiei, instruirii
formarea pentrustudiul independent,motivaţia învăţării
continue
după evaluareainiţială sau sumativă, pe parcursulacţiunii, pe elemente, pe situaţii
probleme, obiective
rolul feedbackului,al circulaţ iei informaţ iilor,analizei efectelor în orice
fază a procesului
rol distinct, ca postevaluare,în ameliorarea, recuperarea,
corectarea, dezvoltareaelementelor procesului
analiza critică, obiectivă,criterială a elementelor
activităţii, a relaţiilor interneşi externe, a efectelor
semnificative
II.I.
reversul,efectul lainfluenţele societăţii în
definirea politiciieducaţionale
nivelul atins înrealizarea profilului de
formare, propus desocietate
procesul, calitatea,eficienţa în domeniile
economic, cultural,tehnologic, ştiinţific,
politic, militar,sportiv
nivelul de culturăşi civilizaţie necesar
colaborării şi integrăriinaţionale şi
internaţionale
societatea prinstimularea formării pentru
creativitate, inovare,reformare, participare
impli
căasi
gură
utilize
azăare
analize
azăuti
lizează
arecer
epoa
tefi
cere
sprijin
ă urmăre
şteest
epri
nasi
gură
indică
dezvol
tăsol
icită
asigur
ă
baza pentrueducaţia permanentă,
formarea continuănoi roluri pentru
profesor, în instruireacentrată pe elev: facilitator,
îndrumător, consilier,promotor, moderator,
animator
presup
une
concomitent cueducaţia, cu instruireanonformală şi formală
începe
F
igur
a 61
, C:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt
87
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
decizie de ameliorare,adaptarea activităţii, modificarea
strategiei, prevederea devariante acţionale
PROC
ESUL
DEÎNVĂ
ŢĂMÂ
NT.CA
RACT
ERIST
ICIIII.
ÎNET
APADE
FINAL
IZAR
E
PROC
ESBA
ZAT
PEEV
ALUA
REPR
OCES
BAZA
TPE
REGL
ARE
FACT
ORDE
AUTO
INST
RUIRE
FACT
ORDE
DEZV
OLTA
RESO
CIALĂ
finalizarea acţiunilor,verificarea, măsurarea,
aprecierea, interpretarearealizării finalităţilor,
a întregului proces
întregirea unităţiiprocesului de învăţământ:
predare -învăţare -evaluare
metode specifice şicriterii de analiză: eficienţa,calitatea, reuşita, progresul,
succesul, performanţa şireversul lor
etape, forme,norme, funcţii de
diagnoză, prognoză,constatare, interpretare,
stimulare, prevenire
cantitativ şi calitativrealizarea finalităţilor, antrenarea
proceselor şi procedurilor, soluţiile găsite,efectele formative şi educative,
managementul
antrenarearaţională a fiecărei
dimensiuni apersonalităţii
transformareaprogresivă a elevului din
obiect în subiect aleducaţiei, instruirii
formarea pentrustudiul independent,motivaţia învăţării
continue
după evaluareainiţială sau sumativă, pe parcursulacţiunii, pe elemente, pe situaţii
probleme, obiective
rolul feedbackului,al circulaţ iei informaţ iilor,analizei efectelor în orice
fază a procesului
rol distinct, ca postevaluare,în ameliorarea, recuperarea,
corectarea, dezvoltareaelementelor procesului
analiza critică, obiectivă,criterială a elementelor
activităţii, a relaţiilor interneşi externe, a efectelor
semnificativeII.
I.
reversul,efectul lainfluenţele societăţii în
definirea politiciieducaţionale
nivelul atins înrealizarea profilului de
formare, propus desocietate
procesul, calitatea,eficienţa în domeniile
economic, cultural,tehnologic, ştiinţific,
politic, militar,sportiv
nivelul de culturăşi civilizaţie necesar
colaborării şi integrăriinaţionale şi
internaţionale
societatea prinstimularea formării pentru
creativitate, inovare,reformare, participare
impli
căasi
gură
utilize
azăare
analize
azăuti
lizează
arecer
epoa
tefi
cere
sprijin
ă urmăre
şteest
epri
nasi
gură
indică
dezvol
tăsol
icită
asigur
ă
baza pentrueducaţia permanentă,
formarea continuănoi roluri pentru
profesor, în instruireacentrată pe elev: facilitator,
îndrumător, consilier,promotor, moderator,
animator
presup
une
concomitent cueducaţia, cu instruireanonformală şi formală
începe
F
igur
a 61
, C:
Har
ta c
ogni
tiv
„P
roce
sul d
e în
vm
ânt
87
88
MATRICEA DE COMPARARE
Sarcina : Ca profesor, veţi urmări cu prioritaterealizarea caracterului formativ al procesului de învăţământ.
Folosind textul -suport, hărţile cognitive (3) privind „Caracteristicileprocesului de învăţământ “ identificaţi relaţiile între caracteristicile
realizării acestui proces şi atributele esenţialeale caracterului formativ.
Realizareaprocesuluide învăţământcaracteristici
Proces depredare
Proces deînvăţare
Procesinteractiv
Proceseducativ
Atributele esenţiale ale caracterului formativ
Prioritateascopuriloreducaţiei
Prioritateacalităţiivalorilor
Capacităţi,compe -tenţe,abilităţi
Informa -ţiile camijloace
Învăţareinterdepen -dentă
Procesmanagerial
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Explora -re, nutransmi -tere
Figura 62: Matricea de comparare
88
MATRICEA DE COMPARARE
Sarcina : Ca profesor, veţi urmări cu prioritaterealizarea caracterului formativ al procesului de învăţământ.
Folosind textul -suport, hărţile cognitive (3) privind „Caracteristicileprocesului de învăţământ “ identificaţi relaţiile între caracteristicile
realizării acestui proces şi atributele esenţialeale caracterului formativ.
Realizareaprocesuluide învăţământcaracteristici
Proces depredare
Proces deînvăţare
Procesinteractiv
Proceseducativ
Atributele esenţiale ale caracterului formativ
Prioritateascopuriloreducaţiei
Prioritateacalităţiivalorilor
Capacităţi,compe -tenţe,abilităţi
Informa -ţiile camijloace
Învăţareinterdepen -dentă
Procesmanagerial
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Explora -re, nutransmi -tere
Figura 62: Matricea de comparare
89
EDIFICIUL DEZASAMBLAT
Reflecţii:Concepere Desfăşurare Finalizare
Reflecţii:
- - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -
NORME, REGULIUTILIZATE DE PROFESORUL
CONSTRUCTIVIST
Utilizând hărţile cognitivecu caracteristicile procesului de
învăţământ în cele 3 etape (concepere,desfăşurare, finalizare), deduceţi, pentru fiecarecaracteristică a procesului, cel puţin câte o normă,regulă ce trebuie respectate de către profesor
c.info
rmativ
c. logi
c ,ra ţio
nalc. n
o rmativ
c. for m
at iv
c .ax io
logic
c. sis te
micp ro
cesde
pr eda r
ep ro
cesde
învăţ ar
ep ro
cesma
nageri a
lp ro
cesinte
ra ctiv
p roc es
educa ti
vfac
torde
autoin
struire
p roc es
deve r
ificare
p roc es
demă
surare
p roc es
deap r
ec ier e
p roc es
dereg
lare
PREG
ĂTIR E
,C O
N CE PE
RE
DESF Ă
Ş UR A
R E
F INAL
IZARE
,EV
ALUA
RE
Figura 63: Edificiul dezasamblat
89
EDIFICIUL DEZASAMBLAT
Reflecţii:Concepere Desfăşurare Finalizare
Reflecţii:
- - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -
NORME, REGULIUTILIZATE DE PROFESORUL
CONSTRUCTIVIST
Utilizând hărţile cognitivecu caracteristicile procesului de
învăţământ în cele 3 etape (concepere,desfăşurare, finalizare), deduceţi, pentru fiecarecaracteristică a procesului, cel puţin câte o normă,regulă ce trebuie respectate de către profesor
c.info
rmativ
c. logi
c,raţio
nalc. n
ormativ
c. form
ativ
c. axio
logic
c. siste
micpro
cesde
predar
epro
cesde
învăţar
epro
cesma
nageria
lpro
cesinte
ractiv
proces
educati
vfac
torde
autoin
struire
proces
dever
ificare
proces
demă
surare
proces
deapr
eciere
proces
dereg
lare
PREG
ĂTIRE
,CO
NCEPE
RE
DESFĂ
ŞURA
RE
FINAL
IZARE
,EV
ALUA
RE
Figura 63: Edificiul dezasamblat
OR
GA
NIZ
AT
OR
UL
GR
AF
IC D
E T
IP C
AU
Z-E
FE
CT
Sarcin
a:Ce
s-arîn
tâmpla
dacăp
rofeso
rulpra
ctician
nuarr
espect
aurmă
toarele
5car
acteris
ticiale
proces
uluid
eînvăţ
ământ
?Prop
uneţis
oluţiia
melior
ativeş
ireflec
ţii.
R E
F L
E C
Ţ I
I
Soluţii
,ipote
zeSol
uţii,ip
oteze
Soluţii
,ipote
zeSol
uţii,ip
oteze
Soluţii
,ipo
teze
Conse
cinţe
Conse
cinţe
Conse
cinţe
Conse
cinţe
Consec
inţe
Caract
erfor
mativ
Caract
erinfo
rmativ
Caract
ersist
emic
Caracte
raxio
logic
Caract
erlog
ic
Fig
ura
64:
Org
aniz
ator
ul g
rafi
c ti
p ca
uz-e
fect
90
OR
GA
NIZ
AT
OR
UL
GR
AF
IC D
E T
IP C
AU
Z-E
FE
CT
Sarcin
a:Ce
s-arîn
tâmpla
dacăp
rofeso
rulpra
ctician
nuarr
espect
aurmă
toarele
5car
acteris
ticiale
proces
uluid
eînvăţ
ământ
?Prop
uneţis
oluţiia
melior
ativeş
ireflec
ţii.
R E
F L
E C
Ţ I
I
Soluţii
,ipote
zeSol
uţii,ip
oteze
Soluţii
,ipote
zeSol
uţii,ip
oteze
Soluţii
,ipo
teze
Conse
cinţe
Conse
cinţe
Conse
cinţe
Conse
cinţe
Consec
inţe
Caract
erfor
mativ
Caract
erinfo
rmativ
Caract
ersist
emic
Caracte
raxio
logic
Caract
erlog
ic
Fig
ura
64:
Org
aniz
ator
ul g
rafi
c ti
p ca
uz-e
fect
90
RE
PR
EZ
EN
TA
RE
GR
AF
IC–E
SEN
A C
ON
STR
UC
TIV
ISM
UL
UI
BONC
!
Discuţ
iiîng
ruppen
trunoi
conexi
uni
Revenire
Integr
ează
încun
oaştere
aant
erioară
noile
idei,
experie
nţe,
constru
cţii
Provocare
mentală, incita
re
Elev
ulgân
deşte:
Cum
? De
ce?
Potr
ezolva
?
Dezba
teri
Prin:
*mane
vrare
direct
ă*o
bserva
re*a
naliză
critică
*expe
riment
are*c
onstru
ire
Bună,
sunte
levul
Newto
n!
ceest
e?
Feedb
ackAd
aptare
după
L.Ho
hnke
(1997)
Pune
întreb
ări
Verifi
căcun
oaşter
eaant
erioar
ă
Facili
tează
Diagno
sti-
cheazăAd
apteaz
ăla
pregăt
irea
iniţia
lă
Consi
liază
Folos
eşte
experi
enţe
anteri
oare
Leader
ship
Stimu
lează
analize
critice
Organ
izează
acţiun
ide
explor
are,
căutar
edir
ectă
Spriji
nă,înd
rumă
Motiv
ează
elevii
Dezba
tesitu
aţii
reale
Rolur
ilepro
fesoru
lui
pregăt
irea
cognit
ivăsurs
eledebază experienţe personale
metac
ogniţie
F
igur
a 65
: R
epre
zent
are
graf
ic–E
sen
a in
stru
irii
con
stru
ctiv
iste
91
R
EP
RE
ZE
NT
AR
E G
RA
FIC
–ESE
NA
CO
NST
RU
CT
IVIS
MU
LU
I
BONC
!
Discuţ
iiîng
ruppen
trunoi
conexi
uni
Revenire
Integr
ează
încun
oaştere
aant
erioară
noile
idei,
experie
nţe,
constru
cţii
Provocare
mentală, incita
re
Elev
ulgân
deşte:
Cum
? De
ce?
Potr
ezolva
?
Dezba
teri
Prin:
*mane
vrare
direct
ă*o
bserva
re*a
naliză
critică
*expe
riment
are*c
onstru
ire
Bună,
sunte
levul
Newto
n!
ceest
e?
Feedb
ackAd
aptare
după
L.Ho
hnke
(1997)
Pune
întreb
ări
Verifi
căcun
oaşter
eaant
erioar
ă
Facili
tează
Diagno
sti-
cheazăAd
apteaz
ăla
pregăt
irea
iniţia
lă
Consi
liază
Folos
eşte
experi
enţe
anteri
oare
Leader
ship
Stimu
lează
analize
critice
Organ
izează
acţiun
ide
explor
are,
căutar
edir
ectă
Spriji
nă,înd
rumă
Motiv
ează
elevii
Dezba
tesitu
aţii
reale
Rolur
ilepro
fesoru
lui
pregăt
irea
cognit
ivăsurs
eledebază experienţe personale
metac
ogniţie
F
igur
a 65
: R
epre
zent
are
graf
ic–E
sen
a in
stru
irii
con
stru
ctiv
iste
91
92
DIAGRAMA VENN DE ANALIZ COMPARATIV
Sarcina : Folosind reprezentările grafice„Esenţa constructivismului“ şi „Esenţa procesului de învăţământ“
elaboraţi un eseu bazat pe reflecţii proprii, privindposibilitatea aplicării acestei noi teorii în conceperea
şi realizarea procesului de învăţământ.
Dacă şi cât, cum este posibilă aplicareaconstructivismului în procesul de învăţământ ?- - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Esenţaprocesului
deînvăţământ(cuvinte-cheie)
Esenţaconstructivis -
mului(cuvinte-cheie)
sau
ConstructivismProces
deînvăţământ
ConstructivismProces
deînvăţământ
?
?
?
?
Figura 66: Diagrama Venn de analiz comparativ
92
DIAGRAMA VENN DE ANALIZ COMPARATIV
Sarcina : Folosind reprezentările grafice„Esenţa constructivismului“ şi „Esenţa procesului de învăţământ“
elaboraţi un eseu bazat pe reflecţii proprii, privindposibilitatea aplicării acestei noi teorii în conceperea
şi realizarea procesului de învăţământ.
Dacă şi cât, cum este posibilă aplicareaconstructivismului în procesul de învăţământ ?- - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Esenţaprocesului
deînvăţământ(cuvinte-cheie)
Esenţaconstructivis -
mului(cuvinte-cheie)
sau
ConstructivismProces
deînvăţământ
ConstructivismProces
deînvăţământ
?
?
?
?
Figura 66: Diagrama Venn de analiz comparativ
93
DIAGRAMA FLOW
Norme,reguli,(ex. )
Sarcina : Plecând de la conţinutul fişelor de studiu şi matricei de definirea principiilor didactice, identificaţi în mod cât mai creativ (dând cel puţintrei exemple) relaţia dintre conceptele cheie ale temei „Normativitateaprocesului de învăţământ“, apelând la „Flow diagram “.
Legipedagogice
Principiididactice
Principiul 3 Principiul 5Principiul 4
Principiul 2
Principiul 1Norme,reguli,(ex. )
Principiul 6
Principiul 7
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Figura 67: Diagrama Flow
93
DIAGRAMA FLOW
Norme,reguli,(ex. )
Sarcina : Plecând de la conţinutul fişelor de studiu şi matricei de definirea principiilor didactice, identificaţi în mod cât mai creativ (dând cel puţintrei exemple) relaţia dintre conceptele cheie ale temei „Normativitateaprocesului de învăţământ“, apelând la „Flow diagram “.
Legipedagogice
Principiididactice
Principiul 3 Principiul 5Principiul 4
Principiul 2
Principiul 1Norme,reguli,(ex. )
Principiul 6
Principiul 7
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Norme,reguli,(ex. )
Figura 67: Diagrama Flow
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
STRA
TEGIIDE
INSTRU
IRE
este
cama
nieră,
opţiun
epro
cedura
lă,stil
decoo
rdonar
e
cumse
utilize
azărez
ultate
le
cumse
rezolv
ăsitu
aţiile
critice
cumse
relaţio
nează
cuele
vii
cum se
combin
ă no
rmativ
itatea
cucre
ativitat
ea
cumse
divers
ifică
partici
parea
elevil
orcum
seada
ptează
lacon
diţii
cumsun
tfolo
siteres
ursele
câtăd
etalier
eas
ituaţii
lor
cumse
combin
ăcu
alteele
mente
alesitu
aţiei
cumse
combin
ăme
todele
,mi
jloace
le,act
ivităţi
le
ceord
inear
ezolvă
riiobi
ective
lor
indică
pentru
Esenţă
proiec
tarea
aNsol
uţiid
erezo
lvare
găsire
adev
ariant
eale
compor
tament
elor
combin
area
eleme
ntelor
combin
area
situaţii
lordiv
ersific
area
tipuri
lor,
compon
entelo
revi
tarea
unuis
ingur
model
,tip
afirm
area
schim
bării,
alternă
riicău
tarea
anoi
modur
ideo
rganiz
aredep
ăşirea
restric
ţiilor
raport
area
laînt
regcon
textul
analiza
reacau
zelor
dificu
ltăţilo
rdep
ăşirea
eleme
ntelor
subiec
tive
afirm
area
raţion
alităţii
valori
ficare
aeva
luărilo
rant
renare
aele
vilor
încon
cepere
Optim
izare
relaţii
profes
or-el
ev
mijlo
acede
învăţă
mânt
metod
ede
învăţă
mânt
forme
de
organi
zareEle
mente
compon
ente
aplica
reaune
icon
ceperi
,me
todolo
giiai
nstrui
rii realiza
reaobi
ective
lor
cemo
ddep
redare
-învăţ
arece
varian
tede
rezolv
arece
modd
eproi
ectare
pesec
venţe
rezolv
area
situaţii
lorcon
crete
deins
truire
dupăo
biectiv
e
după
activi
tatea
domina
ntă
dupăr
aţionam
entdup
ăcond
ucere
dupăa
cţiuni
dupăc
u/fără
mijlo
acede
învăţă
mânt
Tipuri
genera
lespe
cifice
concre
te depre
dare
deînv
ăţare
deeva
luare
induct
iveded
uctive
analog
icetra
nsduct
ive
dirijat
esem
idirija
tenon
direct
ivedecom
unicar
ede
explor
arede
aplica
rede
exersa
re
F
igur
a 68
: H
arta
cog
niti
v „
Stra
tegi
i de
inst
ruir
e
94
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
STRA
TEGIIDE
INSTRU
IRE
este
cama
nieră,
opţiun
epro
cedura
lă,stil
decoo
rdonar
e
cumse
utilize
azărez
ultate
le
cumse
rezolv
ăsitu
aţiile
critice
cumse
relaţio
nează
cuele
vii
cum se
combin
ă no
rmativ
itatea
cucre
ativitat
ea
cumse
divers
ifică
partici
parea
elevil
orcum
seada
ptează
lacon
diţii
cumsun
tfolo
siteres
ursele
câtăd
etalier
eas
ituaţii
lor
cumse
combin
ăcu
alteele
mente
alesitu
aţiei
cumse
combin
ăme
todele
,mi
jloace
le,act
ivităţi
le
ceord
inear
ezolvă
riiobi
ective
lor
indică
pentru
Esenţă
proiec
tarea
aNsol
uţiid
erezo
lvare
găsire
adev
ariant
eale
compor
tament
elor
combin
area
eleme
ntelor
combin
area
situaţii
lordiv
ersific
area
tipuri
lor,
compon
entelo
revi
tarea
unuis
ingur
model
,tip
afirm
area
schim
bării,
alternă
riicău
tarea
anoi
modur
ideo
rganiz
aredep
ăşirea
restric
ţiilor
raport
area
laînt
regcon
textul
analiza
reacau
zelor
dificu
ltăţilo
rdep
ăşirea
eleme
ntelor
subiec
tive
afirm
area
raţion
alităţii
valori
ficare
aeva
luărilo
rant
renare
aele
vilor
încon
cepere
Optim
izare
relaţii
profes
or-el
ev
mijlo
acede
învăţă
mânt
metod
ede
învăţă
mânt
forme
de
organi
zareEle
mente
compon
ente
aplica
reaune
icon
ceperi
,me
todolo
giiai
nstrui
rii realiza
reaobi
ective
lor
cemo
ddep
redare
-învăţ
arece
varian
tede
rezolv
arece
modd
eproi
ectare
pesec
venţe
rezolv
area
situaţii
lorcon
crete
deins
truire
dupăo
biectiv
e
după
activi
tatea
domina
ntă
dupăr
aţionam
entdup
ăcond
ucere
dupăa
cţiuni
dupăc
u/fără
mijlo
acede
învăţă
mânt
Tipuri
genera
lespe
cifice
concre
te depre
dare
deînv
ăţare
deeva
luare
induct
iveded
uctive
analog
icetra
nsduct
ive
dirijat
esem
idirija
tenon
direct
ivedecom
unicar
ede
explor
arede
aplica
rede
exersa
re
F
igur
a 68
: H
arta
cog
niti
v „
Stra
tegi
i de
inst
ruir
e
94
SCHEMA COGNITIV – PROB DE EVALUARE
Procesulde
învăţământ
Procesinstructiv
Proceseducativ
Predare Învăţare Evaluare
Strategiididactice
Metode Mijloace Forme deorganizare
+
Figura 69: Schema cognitiv –prob de evaluare
Sarcina :„Pornind de la termenul educa ie, ad uga i al i termeni astfel încât s reconstitui i tabloul termenilor corela i cu cel de educa ie (termeni utiliza i frecvent în cadrul cursurilor i seminariilor de pedagogie). Plasa i ace ti termeni într-o schem personal i ilustra i raporturile dintre ei. “
„- Utilizând harta conceptual a “Procesului de înv mânt” i cuno tin ele în tem , explica i si corela i urm torii termeni specifici teoriei i metodologiei instruirii: evaluare, instruire, înv are, predare, forme de organizare a activit ii i a clasei, procesul de înv mânt, procesul instructiv-educativ, mijloace
didactice, metode de înv mânt, strategii didactice. - Indica i rela iile între termeni plasându-i într-o nou schem . -Verifica i corectitudinea realiz rii schemei prin raportarea ei la sensul
procesului de înv mânt. “
95
SCHEMA COGNITIV – PROB DE EVALUARE
Procesulde
învăţământ
Procesinstructiv
Proceseducativ
Predare Învăţare Evaluare
Strategiididactice
Metode Mijloace Forme deorganizare
+
Figura 69: Schema cognitiv –prob de evaluare
Sarcina :„Pornind de la termenul educa ie, ad uga i al i termeni astfel încât s reconstitui i tabloul termenilor corela i cu cel de educa ie (termeni utiliza i frecvent în cadrul cursurilor i seminariilor de pedagogie). Plasa i ace ti termeni într-o schem personal i ilustra i raporturile dintre ei. “
„- Utilizând harta conceptual a “Procesului de înv mânt” i cuno tin ele în tem , explica i si corela i urm torii termeni specifici teoriei i metodologiei instruirii: evaluare, instruire, înv are, predare, forme de organizare a activit ii i a clasei, procesul de înv mânt, procesul instructiv-educativ, mijloace
didactice, metode de înv mânt, strategii didactice. - Indica i rela iile între termeni plasându-i într-o nou schem . -Verifica i corectitudinea realiz rii schemei prin raportarea ei la sensul
procesului de înv mânt. “
95
AV
ION
UL
AR
GU
ME
NT
EL
OR
I
AL
EX
EM
PL
EL
OR
Sarcin
ă:Por
nindd
elaa
ccepţiu
nilenoţ
iuniid
e„stra
tegiid
einst
ruire“,
formu
laţipro
priuod
efiniţie
aaces
teia.
Aduce
ţiargu
mente
proşic
ontra
definiţ
ieidat
e,exe
mplifi
cândp
rinefe
ctele
practic
ealee
iînrea
litatea
şcolară
.Cec
onseci
nţeapl
icative
arrez
ulta?F
ormula
ţirefle
cţiiper
sonale
.
Reflecţ
ii
Conse
cinţe
Contraa
rgumen
teArgum
ente
Conse
cinţe
Exemp
le
Defini
ţie
Fig
ura
70:
Avi
onul
arg
umen
telo
r i a
l exe
mpl
elor
96
AV
ION
UL
AR
GU
ME
NT
EL
OR
I
AL
EX
EM
PL
EL
OR
Sarcin
ă:Por
nindd
elaa
ccepţiu
nilenoţ
iuniid
e„stra
tegiid
einst
ruire“,
formu
laţipro
priuod
efiniţie
aaces
teia.
Aduce
ţiargu
mente
proşic
ontra
definiţ
ieidat
e,exe
mplifi
cândp
rinefe
ctele
practic
ealee
iînrea
litatea
şcolară
.Cec
onseci
nţeapl
icative
arrez
ulta?F
ormula
ţirefle
cţiiper
sonale
.
Reflecţ
ii
Conse
cinţe
Contraa
rgumen
teArgum
ente
Conse
cinţe
Exemp
le
Defini
ţie
Fig
ura
70:
Avi
onul
arg
umen
telo
r i a
l exe
mpl
elor
96
97
MATRICEA DE IDENTIFICARE I REPREZENTARE
Sarcina : Folosind textul-suport , hărţilecognitive „Caracteristicile procesului de învăţământ (I)“ şi
„Strategii de instruire“ identificaţi şi indicaţi ce tipuride strategii sunt mai eficiente pentru realizarea caracterului
formativ al procesului de învăţământ, pe notelesale esenţiale, de către profesor.
Esenţaca racteruluiformativ
Raportareprioritarăla finalităţiPrioritate aaspectelorcalitativeAccent pecapacităţi,competenţe,abilităţiInformaţiileutilizate
ca mijloace
Tipuri de strategii
dupăfinalităţi
dupăactivitateadominantă
dupăraţionamen -tul utilizat
dupămodul deconducere
dupăacţiunidominante
Explorareîn locultransmiteriiÎnvăţareindependen -tă, aplicativă
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Figura 71: Matricea de identificare i reprezentare
97
MATRICEA DE IDENTIFICARE I REPREZENTARE
Sarcina : Folosind textul-suport , hărţilecognitive „Caracteristicile procesului de învăţământ (I)“ şi
„Strategii de instruire“ identificaţi şi indicaţi ce tipuride strategii sunt mai eficiente pentru realizarea caracterului
formativ al procesului de învăţământ, pe notelesale esenţiale, de către profesor.
Esenţaca racteruluiformativ
Raportareprioritarăla finalităţiPrioritate aaspectelorcalitativeAccent pecapacităţi,competenţe,abilităţiInformaţiileutilizate
ca mijloace
Tipuri de strategii
dupăfinalităţi
dupăactivitateadominantă
dupăraţionamen -tul utilizat
dupămodul deconducere
dupăacţiunidominante
Explorareîn locultransmiteriiÎnvăţareindependen -tă, aplicativă
Reflecţii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Figura 71: Matricea de identificare i reprezentare
98
SPIRALA ÎNTREB RILOR
Întrebarea 1
Ipoteză pornindde la răspunsul 1
Ipoteză pornindde la răspunsul 2
Ipoteză pornindde la răspunsul 3
Întrebarea 3
Răspuns laîntrebarea 3
Răspuns laîntrebarea 2
Întrebarea 2
Răspuns laîntrebarea 1
Figura 72: Spirala întreb rilor
Sarcina: „Formula i (cel pu in 5) întreb ri despre strategiile sau despre metodele didactice, apoi transforma i r spunsul la aceste întreb ri în ipoteze privind solu ionarea fiec rei probleme. “
98
SPIRALA ÎNTREB RILOR
Întrebarea 1
Ipoteză pornindde la răspunsul 1
Ipoteză pornindde la răspunsul 2
Ipoteză pornindde la răspunsul 3
Întrebarea 3
Răspuns laîntrebarea 3
Răspuns laîntrebarea 2
Întrebarea 2
Răspuns laîntrebarea 1
Figura 72: Spirala întreb rilor
Sarcina: „Formula i (cel pu in 5) întreb ri despre strategiile sau despre metodele didactice, apoi transforma i r spunsul la aceste întreb ri în ipoteze privind solu ionarea fiec rei probleme. “
PU
ZZ
LE
PR
OC
ED
UR
AL
amfor
mulat
alterna
tiveam selcta
tam
comple
tatam schiţat
AMRE
OR-
GANIZ
ATam
sintet
izat
amfor
mulat
întreb
ăriam
argum
entat
amrel
aţiona
tda
teleam
comun
icat
am dedu
sam defini
tam estima
tam
combin
at
amrap
ortat
lano
rme
amcor
ectat
amde
finitiva
t
aminte
rpreta
tpro
priu
ampre
văzut
amrep
rezen
tat
amge
neral
izat
amcon
turat
amfăc
utan
alogii
amexp
rimat
amexp
licat
amfor
mulat
ipotez
eam ilustra
t
amref
ormula
t
amasa
mblat
amde
monst
rat
amref
lectat
mi-am
imagin
at
amsch
ematiz
at
amorg
aniza
t
ampre
lucrat
amord
onat
amcon
cluzio
nat
amtra
nsfera
t
amcla
sificat
amela
borat am numit
amcon
frunta
tam ales
amap
reciat
amver
ificat
amrev
ăzut
amcău
tatno
isoluţi
i
AMRE
IN-
TERP
RETA
T
AMRE
ŢINUT
ÎNTOC
MAI
AMAL
ESUN
COD
PROP
RIU
AMFĂ
CUT
NOI
COMB
INAŢII
AMCO
MPLE
TAT
MODE
LUL
amcom
parat
amda
texe
mple
aman
alizat
am căutat
sensur
i
amdife
renţiat
am pusî
ncon
text
ammo
dificat
ammo
dificat
aman
ticipa
t
am corela
tam
reactu
a-
lizat
amob
servat
am sesiza
t
am căutat
amexp
lorat
m-am
orien
tat
am găsit
amrec
unosc
ut
În c
hena
rul a
ltu
rat a
vei,
ca în
tr-u
n pu
zzle
, ac
iuni
-che
ie p
entr
u di
feri
te
etap
e al
e co
nstr
ucie
i cun
oate
rii u
nor
conc
epte
sau
pro
blem
e pe
dago
gice
.
Put
ei d
oved
i niv
elul
înel
eger
ii
i as
imil
rii a
cest
ora
în f
orm
area
dvs
. co
gnit
iv(p
roce
dura
l)
ca p
rofe
sori
, ar
gum
entâ
nd p
e o
foai
e an
ex
i ast
fel:
A
. Ale
gei u
nul d
intr
e co
ncep
tele
pe
dago
gice
sau
o p
robl
em s
peci
fic
ab
orda
te p
ân a
cum
. B
. Ref
ace
i mod
ul c
onst
ruir
ii
cuno
ate
rii s
au r
ezol
vri
i lor
tras
ând
drum
ul p
arcu
rs p
ropr
iu, d
e la
pri
ma
la
ulti
ma
aciu
ne:
-ale
gei d
in a
cest
puz
zle
aciu
nea/
aciu
nile
pen
tru
etap
a în
tâi,
apoi
a d
oua
.a. m
. d.
i num
erot
ai-
le
în o
rdin
ea r
ezol
vri
i lor
; -u
nii-
le p
rint
r-o
lini
e co
ntin
u, d
ac
drum
ul e
ste
dire
ct s
au/
i una
pun
ctat
pe
ntru
alt
e c
utri
sau
/i u
na o
ndul
at
pent
ru r
even
ire
etc.
C
. Pen
tru
rein
erea
în m
emor
ie
i ut
iliz
area
ca
prof
esor
, cum
ai
repr
ezen
ta în
fin
al a
cest
dru
m
proc
edur
al p
arcu
rs p
ropr
iu?
D. A
prec
iai c
ritic
mod
ul în
car
e a
i re
aliz
at a
cest
dem
ers.
Fig
ura
73:
Puz
zle
proc
edur
al –
con
stru
irea
unu
i con
cept
99
PU
ZZ
LE
PR
OC
ED
UR
AL
amfor
mulat
alterna
tiveam selcta
tam
comple
tatam schiţat
AMRE
OR-
GANIZ
ATam
sintet
izat
amfor
mulat
întreb
ăriam
argum
entat
amrel
aţiona
tda
teleam
comun
icat
am dedu
sam defini
tam estima
tam
combin
at
amrap
ortat
lano
rme
amcor
ectat
amde
finitiva
t
aminte
rpreta
tpro
priu
ampre
văzut
amrep
rezen
tat
amge
neral
izat
amcon
turat
amfăc
utan
alogii
amexp
rimat
amexp
licat
amfor
mulat
ipotez
eam ilustra
t
amref
ormula
t
amasa
mblat
amde
monst
rat
amref
lectat
mi-am
imagin
at
amsch
ematiz
at
amorg
aniza
t
ampre
lucrat
amord
onat
amcon
cluzio
nat
amtra
nsfera
t
amcla
sificat
amela
borat am numit
amcon
frunta
tam ales
amap
reciat
amver
ificat
amrev
ăzut
amcău
tatno
isoluţi
i
AMRE
IN-
TERP
RETA
T
AMRE
ŢINUT
ÎNTOC
MAI
AMAL
ESUN
COD
PROP
RIU
AMFĂ
CUT
NOI
COMB
INAŢII
AMCO
MPLE
TAT
MODE
LUL
amcom
parat
amda
texe
mple
aman
alizat
am căutat
sensur
i
amdife
renţiat
am pusî
ncon
text
ammo
dificat
ammo
dificat
aman
ticipa
t
am corela
tam
reactu
a-
lizat
amob
servat
am sesiza
t
am căutat
amexp
lorat
m-am
orien
tat
am găsit
amrec
unosc
ut
În c
hena
rul a
ltu
rat a
vei,
ca în
tr-u
n pu
zzle
, ac
iuni
-che
ie p
entr
u di
feri
te
etap
e al
e co
nstr
ucie
i cun
oate
rii u
nor
conc
epte
sau
pro
blem
e pe
dago
gice
.
Put
ei d
oved
i niv
elul
înel
eger
ii
i as
imil
rii a
cest
ora
în f
orm
area
dvs
. co
gnit
iv(p
roce
dura
l)
ca p
rofe
sori
, ar
gum
entâ
nd p
e o
foai
e an
ex
i ast
fel:
A
. Ale
gei u
nul d
intr
e co
ncep
tele
pe
dago
gice
sau
o p
robl
em s
peci
fic
ab
orda
te p
ân a
cum
. B
. Ref
ace
i mod
ul c
onst
ruir
ii
cuno
ate
rii s
au r
ezol
vri
i lor
tras
ând
drum
ul p
arcu
rs p
ropr
iu, d
e la
pri
ma
la
ulti
ma
aciu
ne:
-ale
gei d
in a
cest
puz
zle
aciu
nea/
aciu
nile
pen
tru
etap
a în
tâi,
apoi
a d
oua
.a. m
. d.
i num
erot
ai-
le
în o
rdin
ea r
ezol
vri
i lor
; -u
nii-
le p
rint
r-o
lini
e co
ntin
u, d
ac
drum
ul e
ste
dire
ct s
au/
i una
pun
ctat
pe
ntru
alt
e c
utri
sau
/i u
na o
ndul
at
pent
ru r
even
ire
etc.
C
. Pen
tru
rein
erea
în m
emor
ie
i ut
iliz
area
ca
prof
esor
, cum
ai
repr
ezen
ta în
fin
al a
cest
dru
m
proc
edur
al p
arcu
rs p
ropr
iu?
D. A
prec
iai c
ritic
mod
ul în
car
e a
i re
aliz
at a
cest
dem
ers.
Fig
ura
73:
Puz
zle
proc
edur
al –
con
stru
irea
unu
i con
cept
99
100
GHID DE RECONSTRUIRE A UNUI TEXT
Sarcina: Utilizând harta cognitivă referitoare la„Strategiile de instruire“, dezvoltaţi, în mod original, un cuvânt cheie(nod informaţional), reconstruind, în manieră proprie, textul-suport.
Apoi, realizaţi o comparaţie între textul original şi cel construitde dvs. şi comentaţi diferenţele apărute. Aduceţi argumente,
explicaţii, observaţii, ipoteze
Nodinformaţional
(cuvântcheie)
Textreconstruitîn manierăproprie
Comparaţieîntre textuloriginal şicel refăcut.Diferenţesemnalate
Ipoteze,explicaţii,argumente,
soluţii
Reflecţii
Figura 74: Ghid de reconstruire a unui text
100
GHID DE RECONSTRUIRE A UNUI TEXT
Sarcina: Utilizând harta cognitivă referitoare la„Strategiile de instruire“, dezvoltaţi, în mod original, un cuvânt cheie(nod informaţional), reconstruind, în manieră proprie, textul-suport.
Apoi, realizaţi o comparaţie între textul original şi cel construitde dvs. şi comentaţi diferenţele apărute. Aduceţi argumente,
explicaţii, observaţii, ipoteze
Nodinformaţional
(cuvântcheie)
Textreconstruitîn manierăproprie
Comparaţieîntre textuloriginal şicel refăcut.Diferenţesemnalate
Ipoteze,explicaţii,argumente,
soluţii
Reflecţii
Figura 74: Ghid de reconstruire a unui text
D
IAG
RA
MA
AR
GU
ME
NT
RII
STRAT
EGII
DEINS
TRUIR
E
Metod
edeîn
văţăm
ântMij
loace
deînv
ăţământ
Forme
deorg
anizar
eRel
aţiipro
fesor-e
levi
Adăug
aţirefl
ecţiile
person
ale:--
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
---
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
---
*Come
ntaţi2
greşeli
comise
depro
fesorî
nrelaţi
ilede
comuni
carec
uelev
ii,greşe
licare
ardeter
minai
neficie
nţaacti
vităţii.
Aduce
ţiarg
ument
eperti
nente
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
*Come
ntaţiş
iarg
ument
aţirăsp
unsul
laîntre
barea:
Caree
stecea
mai
eficien
tăform
ăde
organi
zare
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
*Ome
todăp
oate
deveni
proced
euînc
adrul
altei
metod
e?Arg
ument
aţirăsp
unsul!
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
*Dedu
ceţişi
argum
entaţi
consec
inţepos
ibilea
lesitua
ţiilorîn
care
profeso
rulnu
arfolo
simij
loace
didacti
ceîna
ctivitat
e--
----
----
--*S
pecific
aţişi
argum
entaţi
consec
inţele
utilizăr
ii înexc
esam
ijloace
lorde
învăţăm
ântînl
ecţii
----
----
----
F
igur
a 75
: D
iagr
ama
argu
men
tri
i
101
DIA
GR
AM
A A
RG
UM
EN
TR
II
STRAT
EGII
DEINS
TRUIR
E
Metod
edeîn
văţăm
ântMij
loace
deînv
ăţământ
Forme
deorg
anizar
eRel
aţiipro
fesor-e
levi
Adăug
aţirefl
ecţiile
person
ale:--
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
---
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
---
*Come
ntaţi2
greşeli
comise
depro
fesorî
nrelaţi
ilede
comuni
carec
uelev
ii,greşe
licare
ardeter
minai
neficie
nţaacti
vităţii.
Aduce
ţiarg
ument
eperti
nente
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
*Come
ntaţiş
iarg
ument
aţirăsp
unsul
laîntre
barea:
Caree
stecea
mai
eficien
tăform
ăde
organi
zare
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
*Ome
todăp
oate
deveni
proced
euînc
adrul
altei
metod
e?Arg
ument
aţirăsp
unsul!
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
*Dedu
ceţişi
argum
entaţi
consec
inţepos
ibilea
lesitua
ţiilorîn
care
profeso
rulnu
arfolo
simij
loace
didacti
ceîna
ctivitat
e--
----
----
--*S
pecific
aţişi
argum
entaţi
consec
inţele
utilizăr
ii înexc
esam
ijloace
lorde
învăţăm
ântînl
ecţii
----
----
----
F
igur
a 75
: D
iagr
ama
argu
men
tri
i
101
102
DIAGRAMA SECVEN IAL A UNEI SITUA II DE INTERVIU
Sarcina : Folosind textul-suport tematic, modelul deinterviu-situaţie „Procesul de învăţământ“, harta conceptuală
„Strategii de instruire“ experienţa proprie, elaboraţi şirezolvaţi o situaţie de interviu privind problematica folosirii
strategiilor de instruire de către profesor(secvenţele pot fi multiplicate).
Reflecţii postinterviu ca profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Figura 76: Diagrama secven ial a unei situa ii de interviu
102
DIAGRAMA SECVEN IAL A UNEI SITUA II DE INTERVIU
Sarcina : Folosind textul-suport tematic, modelul deinterviu-situaţie „Procesul de învăţământ“, harta conceptuală
„Strategii de instruire“ experienţa proprie, elaboraţi şirezolvaţi o situaţie de interviu privind problematica folosirii
strategiilor de instruire de către profesor(secvenţele pot fi multiplicate).
Reflecţii postinterviu ca profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Întrebare - - - - - - - - - -Răspuns - - - - - - - - - -
Figura 76: Diagrama secven ial a unei situa ii de interviu
103
BALONUL VARIANTELOR I AL CONDI IILOR REZOLUTIVE
Sarcină: În fiecare activitate didactică susţinută, veţi fi obligat (ă) să utilizaţianumite strategii. Cum veţi proceda? De ce veţi ţine cont în alegerea acestora?În balonul alăturat, comentaţi cum veţi combina elementele componente alestrategiilor şi în ce condiţii. Anticipaţi ce obstacole aţi putea întâlni. Aduceţireflecţii, soluţii, ipoteze.
Reflecţii
Soluţii/ip
oteze
Soluţii/i
poteze
Soluţii
/ipoteze
Formedeorganizare
Condiţii de realizare
Dificultăţi, limite
Condiţii de realizare
Relaţii
Mijloac
eMe
tode
Figura 77 Balonul variantelor i al condi iilor rezolutive
103
BALONUL VARIANTELOR I AL CONDI IILOR REZOLUTIVE
Sarcină: În fiecare activitate didactică susţinută, veţi fi obligat (ă) să utilizaţianumite strategii. Cum veţi proceda? De ce veţi ţine cont în alegerea acestora?În balonul alăturat, comentaţi cum veţi combina elementele componente alestrategiilor şi în ce condiţii. Anticipaţi ce obstacole aţi putea întâlni. Aduceţireflecţii, soluţii, ipoteze.
Reflecţii
Soluţii/ip
oteze
Soluţii/i
poteze
Soluţii
/ipoteze
Formedeorganizare
Condiţii de realizare
Dificultăţi, limite
Condiţii de realizare
RelaţiiMij
loace
Metod
e
Figura 77 Balonul variantelor i al condi iilor rezolutive
104
CORECTAREA UNEI PROBLEME, SITUA II
Problema incertă - - - - - - - - - - - - - -
Problema corectată ---------------------
Reflecţii! ! ! ! ! ! !
Construirea unei noi situaţii cuo parte din datele problemei_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Figura 78 : Corectarea unei probleme
Sarcina: „ a) Analizând schema de mai jos, redistribui i corect metodele de instruire în categoriile din care fac parte.
De comunicare
De explorare De ac iune De ra ionalizare
-explica ia -munca cu manualul -experimentul -modelarea -lucr ri practice
-expunerea -instructajul -reflec ia -exerci iul -jocul de rol -instruirea programat
-observa ia -conversa ia -demonstra ia -algoritmizarea -instruirea asistat de calculator
-descrierea -prelegerea -problematizarea -studiul de caz -elaborarea proiectelor
b) Selecta i acele metode care se pot utiliza mai frecvent la disciplina de
specialitate i prezenta i combina ii posibile de câte trei metode. c) Reflecta i în leg tur cu factorii care determin alegerea de c tre profesor a
unei anumite combina ii de metode.”
104
CORECTAREA UNEI PROBLEME, SITUA II
Problema incertă - - - - - - - - - - - - - -
Problema corectată ---------------------
Reflecţii! ! ! ! ! ! !
Construirea unei noi situaţii cuo parte din datele problemei_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Figura 78 : Corectarea unei probleme
Sarcina: „ a) Analizând schema de mai jos, redistribui i corect metodele de instruire în categoriile din care fac parte.
De comunicare
De explorare De ac iune De ra ionalizare
-explica ia -munca cu manualul -experimentul -modelarea -lucr ri practice
-expunerea -instructajul -reflec ia -exerci iul -jocul de rol -instruirea programat
-observa ia -conversa ia -demonstra ia -algoritmizarea -instruirea asistat de calculator
-descrierea -prelegerea -problematizarea -studiul de caz -elaborarea proiectelor
b) Selecta i acele metode care se pot utiliza mai frecvent la disciplina de
specialitate i prezenta i combina ii posibile de câte trei metode. c) Reflecta i în leg tur cu factorii care determin alegerea de c tre profesor a
unei anumite combina ii de metode.”
105
DIAGRAMA FORMUL RII UNEI OP IUNI PROCEDURALE
Sarcina : Folosind reprezentările grafice şi tabeleledin textul -suport privind metodele de instruire (caracteristici şi procedee),
în stil propriu, de-construiţi şi apoi re-construiţi prezentarea uneimetode, la alegere, de pe poziţia profesorului practician
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Metoda aleasă- - - - - - - - - - - - -
De ce tip este?- - - - - - - - - - - - -
Ce tip de strategiepoate deservi
- - - - - - - - - - - - - -
Cu ce alte metodes-ar putea combina?
- - - - - - - - - - - - - - - -
Caracteristici pe carele-aş folosi (5)- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -De ce?
Procedee pe carele-aş aplica (5)- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -De ce?
Figura 79: Diagrama formul rii unei op iuni procedurale
105
DIAGRAMA FORMUL RII UNEI OP IUNI PROCEDURALE
Sarcina : Folosind reprezentările grafice şi tabeleledin textul -suport privind metodele de instruire (caracteristici şi procedee),
în stil propriu, de-construiţi şi apoi re-construiţi prezentarea uneimetode, la alegere, de pe poziţia profesorului practician
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Metoda aleasă- - - - - - - - - - - - -
De ce tip este?- - - - - - - - - - - - -
Ce tip de strategiepoate deservi
- - - - - - - - - - - - - -
Cu ce alte metodes-ar putea combina?
- - - - - - - - - - - - - - - -
Caracteristici pe carele-aş folosi (5)- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -De ce?
Procedee pe carele-aş aplica (5)- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - -De ce?
Figura 79: Diagrama formul rii unei op iuni procedurale
106
DIAGRAMA VENN A ASEM N RILOR I DEOSEBIRILOR
Sarcină: Din inventarul metodelor prezentate în materialul suport, alegeţi douămetode şi prezentaţi - le caracteristicile, prin comparaţie, utilizând ca modalitate dereprezentare grafică diagrama Venn. Stabiliţi caracteristicile comune ale acestoraşi formulaţi reflecţii personale privind modalităţile de combinare cu alte metode şiprocedee. Încercaţi să realizaţi altă modalitate de reprezentare grafică.
Reflecţii
Modalităţi/posibilităţi de combinare
Metoda explicaţiei Metoda exerciţiului
ELEMENTECOMUNE
Figura 80: Diagrama Venn a asem n rilor i deosebirilor
106
DIAGRAMA VENN A ASEM N RILOR I DEOSEBIRILOR
Sarcină: Din inventarul metodelor prezentate în materialul suport, alegeţi douămetode şi prezentaţi - le caracteristicile, prin comparaţie, utilizând ca modalitate dereprezentare grafică diagrama Venn. Stabiliţi caracteristicile comune ale acestoraşi formulaţi reflecţii personale privind modalităţile de combinare cu alte metode şiprocedee. Încercaţi să realizaţi altă modalitate de reprezentare grafică.
Reflecţii
Modalităţi/posibilităţi de combinare
Metoda explicaţiei Metoda exerciţiului
ELEMENTECOMUNE
Figura 80: Diagrama Venn a asem n rilor i deosebirilor
107
CASCADA ÎNTREB RILOR
Sarcină: Cu ajutorul listelor de întrebări constituite pe parcursulsemestrului, formulaţi cel puţin două întrebări după fiecare criteriu
propus, găsiţi şi alte criterii de clasificare şi răspundeţi, apoi, în urmareflecţiei, întrebărilor formulate pe tema "Comunicarea didactică".
Reflecţii, răspunsuri, interpretări: . . . . . .
După scopul vizat: . . . .
După obiectivele domeniului cognitiv: . . . .
După operaţiile gândirii: . . . . .
După rolul îndeplinit: . . . . .
După alte criterii: . . . . .
Figura 81: Cascada întreb rilor
107
CASCADA ÎNTREB RILOR
Sarcină: Cu ajutorul listelor de întrebări constituite pe parcursulsemestrului, formulaţi cel puţin două întrebări după fiecare criteriu
propus, găsiţi şi alte criterii de clasificare şi răspundeţi, apoi, în urmareflecţiei, întrebărilor formulate pe tema "Comunicarea didactică".
Reflecţii, răspunsuri, interpretări: . . . . . .
După scopul vizat: . . . .
După obiectivele domeniului cognitiv: . . . .
După operaţiile gândirii: . . . . .
După rolul îndeplinit: . . . . .
După alte criterii: . . . . .
Figura 81: Cascada întreb rilor
108
MATRICEA DE DEDUCERE PRIN ANALOGIE
Sarcina : Folosind reprezent ările grafice dintextul-suport, privind tipurile şi variantele de lecţii, structurile lor
organizatorice (etape), vă alegeţi un tip de lecţie, precizaţi care suntetapele pentru 2 dintre variantele sale descrise (A şi B) şi care
pot fi, prin analogie, etapele altor 2 varianteenunţate doar (C şi D).
Etapeclasice.Cuvinte-cheie
1. - - - - -
Tipul de lecţie ales- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Variante cu etape precizate
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
2. - - - - -
3. - - - - -4. - - - - -
5. - - - - -6. - - - - -
7. - - - - -
Variante doar enunţateA.- - - - - - - - B.- - - - - - - - C.- - - - - - - D. - - - - - - -
Figura 82: Matricea de deducere prin analogie
108
MATRICEA DE DEDUCERE PRIN ANALOGIE
Sarcina : Folosind reprezent ările grafice dintextul-suport, privind tipurile şi variantele de lecţii, structurile lor
organizatorice (etape), vă alegeţi un tip de lecţie, precizaţi care suntetapele pentru 2 dintre variantele sale descrise (A şi B) şi care
pot fi, prin analogie, etapele altor 2 varianteenunţate doar (C şi D).
Etapeclasice.Cuvinte-cheie
1. - - - - -
Tipul de lecţie ales- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -Variante cu etape precizate
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
2. - - - - -
3. - - - - -4. - - - - -
5. - - - - -6. - - - - -
7. - - - - -
Variante doar enunţateA.- - - - - - - - B.- - - - - - - - C.- - - - - - - D. - - - - - - -
Figura 82: Matricea de deducere prin analogie
109
MONITORUL CU IPOTEZE I SOLU II
Sarcină: Alegeţi o variantă de lecţie prezentate în textul suport şi pentruaceasta concepeţi trei modalităţi de succesiune a etapelor. Precizaţi de ce seschimbă etapele pentru aceeaşi variantă şi care sunt condiţiile schimbării.Adăugaţi reflecţii personale.
Tipul şi varianta de lecţie
Ipoteze, soluţii
Reflecţii
CondiţiiEtape
Etape
CondiţiiCondiţiiE
tape
Figura 83: Monitorul cu ipoteze i solu ii
109
MONITORUL CU IPOTEZE I SOLU II
Sarcină: Alegeţi o variantă de lecţie prezentate în textul suport şi pentruaceasta concepeţi trei modalităţi de succesiune a etapelor. Precizaţi de ce seschimbă etapele pentru aceeaşi variantă şi care sunt condiţiile schimbării.Adăugaţi reflecţii personale.
Tipul şi varianta de lecţie
Ipoteze, soluţii
Reflecţii
CondiţiiEtape
Etape
CondiţiiCondiţiiE
tape
Figura 83: Monitorul cu ipoteze i solu ii
110
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
C1. Activitate independentăîn grupuri eterogene
S -sarcină frontală unicăE-elevii grupaţi eterogen
R1-7-răspunsuri independente, întâi individualef1-3-răspunsuri pe grupe, prin cooperare
F-răspunsul final unificat
E E E E E E E
B. Activitate independentă individuală
S -sarcină frontală unicăE-elevii rezolvă în colectiv
R1 -7-răspunsuri formulate independent, individualF-răspuns final sintetizat
E E E E E E E
S
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7
F
A. Activitate frontală
S -sarcină frontală unicăE-elevii rezolvă în colectiv
R-răspuns colectiv
E E E E E E E
S
R
SC2. Activitate independentă
în grupuri eterogene
S -sarcină frontală unicăS 1-3-sarcini parţiale echivalente
E-elevii grupaţi individualR1-3-răspunsuri independente, întâi individuale
f1-3-răspunsuri pe grupeF-răspunsul final unificat
S
S 1 S 2 S 3
E E E E E E E
R1 R1 R2 R2 R2 R3 R3a b a b c a b
f1 f2 f3
F
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7
f1 f2 f3F
D. Activitate independentăpe grupe omogene (de nivel)
S 1-3-sarcini diferenţiate ca obiective,conţinut, realitate (recuperare, dezvoltare)
E-elevii rezolvă independent individual sarcina grupeiR1a -3b răspunsuri individuale
E E E E E E E
R1a R1 b R2a R2b R2c R3a R3b
SS S
D. Activitate independentăindividualizată (personalizată)
S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7
E E E E E E E
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7S 1-7-sarcini parţiale individualizate
ca obiective, conţinut, realizareE-elevii rezolvă independent individual
S 1-7răspunsuri individuale
Figura 84: Organizarea activit ii
110
ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE ÎNVĂŢARE
C1. Activitate independentăîn grupuri eterogene
S -sarcină frontală unicăE-elevii grupaţi eterogen
R1-7-răspunsuri independente, întâi individualef1-3-răspunsuri pe grupe, prin cooperare
F-răspunsul final unificat
E E E E E E E
B. Activitate independentă individuală
S -sarcină frontală unicăE-elevii rezolvă în colectiv
R1 -7-răspunsuri formulate independent, individualF-răspuns final sintetizat
E E E E E E E
S
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7
F
A. Activitate frontală
S -sarcină frontală unicăE-elevii rezolvă în colectiv
R-răspuns colectiv
E E E E E E E
S
R
SC2. Activitate independentă
în grupuri eterogene
S -sarcină frontală unicăS 1-3-sarcini parţiale echivalente
E-elevii grupaţi individualR1-3-răspunsuri independente, întâi individuale
f1-3-răspunsuri pe grupeF-răspunsul final unificat
S
S 1 S 2 S 3
E E E E E E E
R1 R1 R2 R2 R2 R3 R3a b a b c a b
f1 f2 f3
F
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7
f1 f2 f3F
D. Activitate independentăpe grupe omogene (de nivel)
S 1-3-sarcini diferenţiate ca obiective,conţinut, realitate (recuperare, dezvoltare)
E-elevii rezolvă independent individual sarcina grupeiR1a -3b răspunsuri individuale
E E E E E E E
R1a R1 b R2a R2b R2c R3a R3b
SS S
D. Activitate independentăindividualizată (personalizată)
S 1 S 2 S 3 S 4 S 5 S 6 S 7
E E E E E E E
R1 R2 R3 R4 R5 R6 R7S 1-7-sarcini parţiale individualizate
ca obiective, conţinut, realizareE-elevii rezolvă independent individual
S 1-7răspunsuri individuale
Figura 84: Organizarea activit ii
111
DIAGRAMA DE APRECIERE CRITIC
Sarcina : Folosind textul-suport, reprezentareagrafică „Organizarea activităţii de învăţare în clasă “
experienţa proprie, evidenţiaţi puncte tari (2) şi puncte slabe (2),pentru fiecare dintre modurile prezentate (A, B, C1, C2, D1, D2),
punându -vă în situaţia reală de profesor
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Organizareaactivităţii
de învăţareîn clasă
D2
A
D1 C2
C1
B C1. Activitateaindependentă
în grup eterogenP.t. P.s.
C1. Activitateaindependentă
în grup eterogenP.t. P.s.
B. Activitateaindependentăindividuală
P.t. P.s.
D2. Activitateapersonalizată
P.t. P.s.
A. Activitateafrontală
Punctetari
Puncteslabe
D1. Activitateadiferenţiată pegrupe de nvielP.t. P.s.
Figura 85: Diagrama de apreciere critic
111
DIAGRAMA DE APRECIERE CRITIC
Sarcina : Folosind textul-suport, reprezentareagrafică „Organizarea activităţii de învăţare în clasă “
experienţa proprie, evidenţiaţi puncte tari (2) şi puncte slabe (2),pentru fiecare dintre modurile prezentate (A, B, C1, C2, D1, D2),
punându -vă în situaţia reală de profesor
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Organizareaactivităţii
de învăţareîn clasă
D2
A
D1 C2
C1
B C1. Activitateaindependentă
în grup eterogenP.t. P.s.
C1. Activitateaindependentă
în grup eterogenP.t. P.s.
B. Activitateaindependentăindividuală
P.t. P.s.
D2. Activitateapersonalizată
P.t. P.s.
A. Activitateafrontală
Punctetari
Puncteslabe
D1. Activitateadiferenţiată pegrupe de nvielP.t. P.s.
Figura 85: Diagrama de apreciere critic
112
GHIDUL CU ÎNTREB RI DE ÎN ELEGERE A UNUI TEXT
Sarcină: Identificaţi ideile principale din textul -suport, referitoare la formelede organizare a activităţilor de învăţare (pp. 238 -241), în baza unei succesiunide întrebări propuse de către cadrul didactic. Adăugaţi reflecţiile personale.
Forme deorganizare aactivităţilorde învăţare
Cares
unt?
Cuse
potcon
funda?
Ce semnifică formelede organizare a activităţii
de învăţare?
Ceform
e,pro
cedee
potfi
utilizat
e?Ce
condiţi
i trebu
iesă
îndepl
ineasc
ă?
Ce deosebirisunt între organizarea pegrupuri omogene şi cea pe
grupuri eterogene?
Înce
activită
ţise
concre
tizează
munca
indepe
ndent
-individ
uală
REFLECŢII
Înce
condiţi
ise
realize
ază?
Ceava
ntaje
prezin
tăfiec
are?
Darlim
ite?
REFLECŢII
Figura 86: Ghidul cu întreb ri de în elegere a unui text
112
GHIDUL CU ÎNTREB RI DE ÎN ELEGERE A UNUI TEXT
Sarcină: Identificaţi ideile principale din textul -suport, referitoare la formelede organizare a activităţilor de învăţare (pp. 238 -241), în baza unei succesiunide întrebări propuse de către cadrul didactic. Adăugaţi reflecţiile personale.
Forme deorganizare aactivităţilorde învăţare
Cares
unt?
Cuse
potcon
fu nd a?
Ce semnifică formelede organizare a activităţii
de învăţare?
Ceform
e,pro
cedee
potfi
utiliza t
e?Ce
co ndiţi
i tre bu
ies ă
î nde pl
i nea sc
ă ?
Ce deosebirisunt între organizarea pegrupuri omogene şi cea pe
grupuri eterogene?
Înce
activită
ţise
concre
tizează
munca
in depe
nden t
-individ
uală
REFLECŢII
Înce
condiţi
ise
realiz e
ază?
Ceav a
ntaje
prezin
tăfiec
are?
Darl im
i te?
REFLECŢII
Figura 86: Ghidul cu întreb ri de în elegere a unui text
113
DIAGRAMA RELA ION RII I A OP IUNII ORGANIZATORICE
Sarcina : Folosind repr ezentarea grafică amodurilor de organizare a învăţării în clasă
reprezentările privind tipurile şi variantele de lecţii din textul -suport,experienţa proprie, alegeţi 2 dintre tipurile de lecţii şi câte o variantă
a fiecăruia. Precizaţi apoi la fiecare situaţie, etapele şi formelede organizare posibil de utilizat ca profesor.
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Tipul de lecţie - - - -Varianta - - - - - - - -
Etapeledesfăşurăriivariantei
Formele deorganizare aînvăţării
1.
2.
3.
4.
5.6.
Tipul de lecţie - - - -Varianta - - - - - - - -
Etapeledesfăşurăriivariantei
Formele deorganizare aînvăţării
1.
2.
3.
4.
5.6.
Figura 87: Diagrama rela ion rii i a op iunii organizatorice
113
DIAGRAMA RELA ION RII I A OP IUNII ORGANIZATORICE
Sarcina : Folosind repr ezentarea grafică amodurilor de organizare a învăţării în clasă
reprezentările privind tipurile şi variantele de lecţii din textul -suport,experienţa proprie, alegeţi 2 dintre tipurile de lecţii şi câte o variantă
a fiecăruia. Precizaţi apoi la fiecare situaţie, etapele şi formelede organizare posibil de utilizat ca profesor.
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Tipul de lecţie - - - -Varianta - - - - - - - -
Etapeledesfăşurăriivariantei
Formele deorganizare aînvăţării
1.
2.
3.
4.
5.6.
Tipul de lecţie - - - -Varianta - - - - - - - -
Etapeledesfăşurăriivariantei
Formele deorganizare aînvăţării
1.
2.
3.
4.
5.6.
Figura 87: Diagrama rela ion rii i a op iunii organizatorice
114
PIRAMIDA PROIECT RII
Sarcina: În baza textului-suport, stabiliţi care sunt diferenţele dintreconceptele următoare: prognozare, proiectare -planificare, programare,schiţare. Marcaţi în piramida demersurilor anticipative ale activităţilordidactice propriile, reflecţii şi comentarii, în raport cu planul temporal.
PROGNOZARE
Finiş
Start
PROIECTARE, PLANIFICARE
PROGRAMARE
SCHIŢARE
T I M P
Reflecţii Reflecţii
Figura 88: Piramida proiect rii
114
PIRAMIDA PROIECT RII
Sarcina: În baza textului-suport, stabiliţi care sunt diferenţele dintreconceptele următoare: prognozare, proiectare -planificare, programare,schiţare. Marcaţi în piramida demersurilor anticipative ale activităţilordidactice propriile, reflecţii şi comentarii, în raport cu planul temporal.
PROGNOZARE
Finiş
Start
PROIECTARE, PLANIFICARE
PROGRAMARE
SCHIŢARE
T I M P
Reflecţii Reflecţii
Figura 88: Piramida proiect rii
115
REBUSUL DIDACTIC
Sarcina : Recurgând la hărţile cognitive construite pe parcursul semestruluipentru identificarea aspectelor esenţiale, a conceptelor -cheie, identificaţianumite formulări sau expresii care se pot reda în rebus printr-un singurcuvânt. Construiţi rebusul didactic, plecând de la cuvintele înscrise îninteriorul lui, la tema „Proiectarea didactică “
1 2 3 4 5 6 7 8 9 101234567
8910
P R O G R A M A R ELANIFICA-
Orizontal: 1. Nivel al proiect rii concrete, operative, ac ionale; 2. ….; 3. …; 4. …; 5. …; 6.
…; 7. …; 8. …; 9. …, 10. … . Vertical1. 1. A oferi r spunsuri la problemele de baz ale previziunii, pe durate medii (an,
semestru); 2. …; 3. …; 4. …; 5. …; 6. …; 7. …; 8. …; 9. …, 10. … .
Figura 89: Rebusul didactic
115
REBUSUL DIDACTIC
Sarcina : Recurgând la hărţile cognitive construite pe parcursul semestruluipentru identificarea aspectelor esenţiale, a conceptelor -cheie, identificaţianumite formulări sau expresii care se pot reda în rebus printr-un singurcuvânt. Construiţi rebusul didactic, plecând de la cuvintele înscrise îninteriorul lui, la tema „Proiectarea didactică “
1 2 3 4 5 6 7 8 9 101234567
8910
P R O G R A M A R ELANIFICA-
Orizontal: 1. Nivel al proiect rii concrete, operative, ac ionale; 2. ….; 3. …; 4. …; 5. …; 6.
…; 7. …; 8. …; 9. …, 10. … . Vertical1. 1. A oferi r spunsuri la problemele de baz ale previziunii, pe durate medii (an,
semestru); 2. …; 3. …; 4. …; 5. …; 6. …; 7. …; 8. …; 9. …, 10. … .
Figura 89: Rebusul didactic
116
CECERE – UN MODEL DE PROIECTARE CONSTRUCTIVIST
Sarcina : Folosind reprezentările grafice privindproiectarea instruiriidin textul-suport şi „Proiectarea
constructivistă“ , elaboraţi un proiect de unitate de instruire (2-3 ore),care să respecte etapele modelului CECERE în
desfăşurarea ei
C . Autoevaluare. Reflecţii. Reglare
A . Elemente de identificare a activităţii, evaluate iniţial:* dată * clasă * disciplină * temă/capitol * obiective
* conţinut esenţializat * resurse * strategii * evaluare - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Etape.Timp
Obiectivespecifice
Conţinuttematic
Lecţii(2-3)
Realizarea obiectivelorStrategiiMetode.Mijloace.Oganizare
RoluriElevi Profe -
sor
B . Structura desfăşurării unităţii de instruireEvaluarecontinuă,sumativă
ContextExplorareCooperareElaborareR eflecţiiEvaluare
Figura 90: CECERE – Un model de proiectare constructivist
116
CECERE – UN MODEL DE PROIECTARE CONSTRUCTIVIST
Sarcina : Folosind reprezentările grafice privindproiectarea instruiriidin textul-suport şi „Proiectarea
constructivistă“ , elaboraţi un proiect de unitate de instruire (2-3 ore),care să respecte etapele modelului CECERE în
desfăşurarea ei
C . Autoevaluare. Reflecţii. Reglare
A . Elemente de identificare a activităţii, evaluate iniţial:* dată * clasă * disciplină * temă/capitol * obiective
* conţinut esenţializat * resurse * strategii * evaluare - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Etape.Timp
Obiectivespecifice
Conţinuttematic
Lecţii(2-3)
Realizarea obiectivelorStrategiiMetode.Mijloace.Oganizare
RoluriElevi Profe -
sor
B . Structura desfăşurării unităţii de instruireEvaluarecontinuă,sumativă
ContextExplorareCooperareElaborareR eflecţiiEvaluare
Figura 90: CECERE – Un model de proiectare constructivist
117
DIAGRAM –PROIECTAREA CONSTRUCTIVISTA-UN MODEL DE ABORDARE
* formulează alternativeacţionale
ELEVULîşi construieşte
cunoaşterea, învăţarea
* Reactualizează şi valorificăexperienţa anterioară, nonformală
* Explorează individual contextul,materialele, situaţiile, cazurile date
* Colaborează în grup,negociază, generalizează
*Formulează interpretări,reflecţii, argumente, ipoteze, exemple
* Elaborează sinteze,lucrări, aplicaţii
* Îşi afirmă metacogniţia,autoevaluarea
* previne abaterile,dificultăţile * precizează formele de
organizare
* evaluează nivelul iniţialşi evoluţia procesului
* alege strategiile, metodele
PROFESORULPREGĂTEŞTE CONSTRUCŢIA ÎNVĂŢĂRII
* analizează resursele, instrumentele* organizează contextul instruirii * prelucrează conţinutul
* proiectează activităţile * precizează obiectivele
* organizează situaţiile, acţiunile* precizează sarcinile
Profesorul -roluri în construcţia
cunoaşterii
Profesorul -roluri în construcţia
cunoaşterii
* facilitează* asigură* provoacă* incită* solicită* formulează* promovează* stimulează* încurajează* sugerează
* angajează* oferă* antrenează*asistă
* animă* dezbate
*negociază
* ghidează* orientează
MANAGER-
LEADERSHIP
* îndrumă
* consiliază
* motivează
* previne
* gestionează
* decide
* coordonează* organizează* colaborează* echilibrează* anticipă* sprijină* analizează* observă* valorifică* comunică* interpretează* moderează* modelează* problematizează* receptează* sintetizează* generalizează* valorizează * corelează* propune* evaluează
* apreciază
* reflectează
* reglează
Figura 91: Diagram –Proiectarea constructivist
117
DIAGRAM –PROIECTAREA CONSTRUCTIVISTA-UN MODEL DE ABORDARE
* formulează alternativeacţionale
ELEVULîşi construieşte
cunoaşterea, învăţarea
* Reactualizează şi valorificăexperienţa anterioară, nonformală
* Explorează individual contextul,materialele, situaţiile, cazurile date
* Colaborează în grup,negociază, generalizează
*Formulează interpretări,reflecţii, argumente, ipoteze, exemple
* Elaborează sinteze,lucrări, aplicaţii
* Îşi afirmă metacogniţia,autoevaluarea
* previne abaterile,dificultăţile * precizează formele de
organizare
* evaluează nivelul iniţialşi evoluţia procesului
* alege strategiile, metodele
PROFESORULPREGĂTEŞTE CONSTRUCŢIA ÎNVĂŢĂRII
* analizează resursele, instrumentele* organizează contextul instruirii * prelucrează conţinutul
* proiectează activităţile * precizează obiectivele
* organizează situaţiile, acţiunile* precizează sarcinile
Profesorul -roluri în construcţia
cunoaşterii
Profesorul -roluri în construcţia
cunoaşterii
* facilitează* asigură* provoacă* incită* solicită* formulează* promovează* stimulează* încurajează* sugerează
* angajează* oferă* antrenează*asistă
* animă* dezbate
*negociază
* ghidează* orientează
MANAGER-
LEADERSHIP
* îndrumă
* consiliază
* motivează
* previne
* gestionează
* decide
* coordonează* organizează* colaborează* echilibrează* anticipă* sprijină* analizează* observă* valorifică* comunică* interpretează* moderează* modelează* problematizează* receptează* sintetizează* generalizează* valorizează * corelează* propune* evaluează
* apreciază
* reflectează
* reglează
Figura 91: Diagram –Proiectarea constructivist
118
„SERPENTINA“ CUNO TIN ELOR (JOC DIDACTIC)
B
A
Sarcina : Raportându -vă la tema „Procesul de învăţământ“ şi apelând laexperienţa câştigată în urma folosirii instrumentului „Spirala conceptelor “,parcurgeţi următoarea „serpentină a cunoştinţelor “, respectând regulilede utilizare specifice acestui instrument.
Figura 92: Jocul didactic „Serpentina cuno tin elor”
118
„SERPENTINA“ CUNO TIN ELOR (JOC DIDACTIC)
B
A
Sarcina : Raportându -vă la tema „Procesul de învăţământ“ şi apelând laexperienţa câştigată în urma folosirii instrumentului „Spirala conceptelor “,parcurgeţi următoarea „serpentină a cunoştinţelor “, respectând regulilede utilizare specifice acestui instrument.
Figura 92: Jocul didactic „Serpentina cuno tin elor”
6. PEDAGOGIE
MODULUL IV TEORIA I METODOLOGIA
EVALU RII
SARCINI I INSTRUMENTE
DE ÎNV ARE
6. PEDAGOGIE
MODULUL IV TEORIA I METODOLOGIA
EVALU RII
SARCINI I INSTRUMENTE
DE ÎNV ARE
121
MATRICE COMPARATIV CRITERIAL
Sarcina : În baza textului suport, analizaţi comparativ cele trei forme deevaluare, prin prisma criteriilor menţionate, completând următoarea matrice.
Adăugaţi reflecţiile personale
Reflecţii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Criterii Evaluareiniţială
Evaluarecontinuă
(formativă)Evaluarefinală
(sumativă)Obiectiv principalMod de realizareFuncţia prioritară îndeplinităAlte funcţiiTimpConsecinţeCriteriu de apreciere arezultatelorAvantajeLimitePropuneţi alte criterii
Figura 93: Matrice comparativ criterial
121
MATRICE COMPARATIV CRITERIAL
Sarcina : În baza textului suport, analizaţi comparativ cele trei forme deevaluare, prin prisma criteriilor menţionate, completând următoarea matrice.
Adăugaţi reflecţiile personale
Reflecţii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Criterii Evaluareiniţială
Evaluarecontinuă
(formativă)Evaluarefinală
(sumativă)Obiectiv principalMod de realizareFuncţia prioritară îndeplinităAlte funcţiiTimpConsecinţeCriteriu de apreciere arezultatelorAvantajeLimitePropuneţi alte criterii
Figura 93: Matrice comparativ criterial
122
DIAGRAMA DE ANALIZARE I ANTICIPARE
Sarcina de lucru: Din experienţa anterioară aţi constatat că,uneori, evaluarea profesorilor poate fi subiectivă, în raport cu propriilecriterii şi aşteptări. Analizaţi cauzele, factorii implicaţi. Cum aţi procedaca viitor profesor pentru prevenirea/corecţia erorilor, raportându -vă
şi la alte greşeli semnalate în literatura tematică?
Reflecţii proprii ca viitor profesor(accent pe prevenirea/corectarea erorilor )
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Cauze/factori determinanţi- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Constatări proprii cu privirela manifestarea subiectivităţii în procesul evaluării
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 94: Diagrama de analizare i anticipare
122
DIAGRAMA DE ANALIZARE I ANTICIPARE
Sarcina de lucru: Din experienţa anterioară aţi constatat că,uneori, evaluarea profesorilor poate fi subiectivă, în raport cu propriilecriterii şi aşteptări. Analizaţi cauzele, factorii implicaţi. Cum aţi procedaca viitor profesor pentru prevenirea/corecţia erorilor, raportându -vă
şi la alte greşeli semnalate în literatura tematică?
Reflecţii proprii ca viitor profesor(accent pe prevenirea/corectarea erorilor )
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Cauze/factori determinanţi- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Constatări proprii cu privirela manifestarea subiectivităţii în procesul evaluării
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 94: Diagrama de analizare i anticipare
123
LISTA GRE ELILOR
Erori(în
evaluare)Cauze Modalităţi
desoluţionare
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
PREVEDERE
A
N
A
L
I
Z
Ă
OR
D
O
N
A
R
E
Figura 95: Lista gre elilor
a) „Utilizând experien a anterioar i cuno tin ele dobândite la pedagogie, inventaria i principalele (cel pu in 6) erori ale profesorului în evaluare.
b) Stabili i cauzele acestora i … c) …propune i modalit i prin care erorile în evaluare s fie
prevenite sau diminuate. “
123
LISTA GRE ELILOR
Erori(în
evaluare)Cauze Modalităţi
desoluţionare
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
- - - - - - - -
PREVEDERE
A
N
A
L
I
Z
Ă
OR
D
O
N
A
R
E
Figura 95: Lista gre elilor
a) „Utilizând experien a anterioar i cuno tin ele dobândite la pedagogie, inventaria i principalele (cel pu in 6) erori ale profesorului în evaluare.
b) Stabili i cauzele acestora i … c) …propune i modalit i prin care erorile în evaluare s fie
prevenite sau diminuate. “
124
PIRAMIDA DIMINUARII SUBIECTIVITATII IN EVALUARE
Sarcină: În baza textului suport şi a experienţei anterioare de „evaluaţi“inventariaţi factorii care generează subiectivitate în evaluare (măsurare
şi apreciere). Identificaţi cauzele posibile, precum şi efectele acestora şi,ca viitori „evaluatori“, propuneţi ipoteze şi soluţii ameliorative, de remediere.
Adăugaţi reflecţiile personale
Reflecţii
EfecteIpoteze
FactoriCauze
Figura 96: Piramida diminu rii subiectivit ii în evaluare
124
PIRAMIDA DIMINUARII SUBIECTIVITATII IN EVALUARE
Sarcină: În baza textului suport şi a experienţei anterioare de „evaluaţi“inventariaţi factorii care generează subiectivitate în evaluare (măsurare
şi apreciere). Identificaţi cauzele posibile, precum şi efectele acestora şi,ca viitori „evaluatori“, propuneţi ipoteze şi soluţii ameliorative, de remediere.
Adăugaţi reflecţiile personale
Reflecţii
EfecteIpoteze
FactoriCauze
Figura 96: Piramida diminu rii subiectivit ii în evaluare
125
DIAGRAMA DE COMPARARE CRITICA
Sarcină: În baza textului-suport şi a experienţei anterioare de elevi/studenţi,analizaţi, comparativ, metodele şi tehnicile de evaluare de mai jos, semnalând
caracteristicile acestora. Apoi, precizaţi avantajele şi limitele, precum şicondiţiile de apariţie a acestora. Adăugaţi reflecţiile personale.
Verificărilescrise
Chestionareaorală
Probelepractice Testele Examenul
Reflecţii:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
Figura 97: Diagram de comparare critic
125
DIAGRAMA DE COMPARARE CRITICA
Sarcină: În baza textului-suport şi a experienţei anterioare de elevi/studenţi,analizaţi, comparativ, metodele şi tehnicile de evaluare de mai jos, semnalând
caracteristicile acestora. Apoi, precizaţi avantajele şi limitele, precum şicondiţiile de apariţie a acestora. Adăugaţi reflecţiile personale.
Verificărilescrise
Chestionareaorală
Probelepractice Testele Examenul
Reflecţii:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
AVAN
TAJE
LIMITE
Figura 97: Diagram de comparare critic
126
ARPEGIUL PROIECT RII UNEI PROBE DE EVALUARE
EVALUAREAMETODOLOGIARESURSELEOBIECTIVELE
Proiectarea probei de evaluare
Disciplina:……Unitatea de înv are: ………Clasa:…………………………... Obiective de referin : ………Metoda de evaluare: ………Timp: …………… Obiective de
referin Itemul Barem
i punctaj Observa ii, reflec ii
Figura 98: Arpegiul proiect rii
Sarcina: „Utilizând cuno tin ele despre proiectare, programa colar la disciplina de specialitate i manualul corespunz tor,
construi i proiectul unei probe de evaluare a unei unit i de înv are, proiect în care s armoniza i obiectivele, resursele, metodologia i evaluarea. “
126
ARPEGIUL PROIECT RII UNEI PROBE DE EVALUARE
EVALUAREAMETODOLOGIARESURSELEOBIECTIVELE
Proiectarea probei de evaluare
Disciplina:……Unitatea de înv are: ………Clasa:…………………………... Obiective de referin : ………Metoda de evaluare: ………Timp: …………… Obiective de
referin Itemul Barem
i punctaj Observa ii, reflec ii
Figura 98: Arpegiul proiect rii
Sarcina: „Utilizând cuno tin ele despre proiectare, programa colar la disciplina de specialitate i manualul corespunz tor,
construi i proiectul unei probe de evaluare a unei unit i de înv are, proiect în care s armoniza i obiectivele, resursele, metodologia i evaluarea. “
127
MATRICEA-TEST DE EVALUARE A PROGRESULUI
Sarcini-itemi de evaluare, Pedagogie
I-II
Obiective cognitiv-constructiviste generale i
specifice
Sarcini-itemi de evaluare,
Pedagogie III-IV ITEMUL 1 ITEMUL 1
• În elegerea, aderarea la contextul teoretic i situa ional al problemei;
1.1. Un profesor practician are nevoie de o preg tire pedagogic tot mai ampl … (0,25p)
• Reprezentarea condi iilor de eficien ac ional ; motivarea înv rii constructiviste, afirmarea metacogni iei.
1.1. Un profesor practician are nevoie de o preg tire didactic , metodologic , proiectiv tot mai ampl … (0,25p)
• În elegerea, asimilarea, acomodarea, echilibrarea cuno tin elor de baz în tem ; • Reprezentarea, reactualizarea, esen ializarea, structurarea i utilizarea acestora; • Prelucrarea lor primar , orientarea în tem , identificarea cuno tin elor esen iale, extragerea lor;
1.2… tiind statutul pedagogiei ca tiin i sistemul
disciplinelor pedagogice în actualitate, … (0,25p)
• Gruparea, rela ionarea, sistematizarea, adaptarea la cerin ele itemului.
1.2. tiind problematica actual a teoriei conceperii i realiz rii
strategiilor didactice, … (0,25p)
• Construirea de judec i, argumente, interpret ri proprii, demonstra ii, reflec ii personale; • Utilizarea de prelucr ri, atribuiri, explica ii, ipoteze, întreb ri;
1.3.…identifica i, argumenta i, comenta i propriu teza enun at ini ial, folosind materialul-suport în tem … (0,25p) • Limbajul utilizat, stilul de
valorizare;
1.3…identifica i, argumenta i, comenta i propriu teza enun at ini ial, folosind harta cognitiv întocmit i materialul-suport
în tem … (0,25p) • Reprezentarea, identificarea, exemplificarea, distingerea de situa ii educa ionale generale; • Aplicarea cuno tin elor, modelarea, esen ializarea, formularea, descrierea;
1.4… i recurgând la dou exemple de situa ii educa ionale diferite (1,00p)
• Aplicarea deciziei în alegere, ordonare, exemplificare.
1.4… i apelând la dou exemple de situa ii de instruire, bazate pe folosirea unor strategii diferite. (1,00p)
ITEMUL 2 ITEMUL 2
127
MATRICEA-TEST DE EVALUARE A PROGRESULUI
Sarcini-itemi de evaluare, Pedagogie
I-II
Obiective cognitiv-constructiviste generale i
specifice
Sarcini-itemi de evaluare,
Pedagogie III-IV ITEMUL 1 ITEMUL 1
• În elegerea, aderarea la contextul teoretic i situa ional al problemei;
1.1. Un profesor practician are nevoie de o preg tire pedagogic tot mai ampl … (0,25p)
• Reprezentarea condi iilor de eficien ac ional ; motivarea înv rii constructiviste, afirmarea metacogni iei.
1.1. Un profesor practician are nevoie de o preg tire didactic , metodologic , proiectiv tot mai ampl … (0,25p)
• În elegerea, asimilarea, acomodarea, echilibrarea cuno tin elor de baz în tem ; • Reprezentarea, reactualizarea, esen ializarea, structurarea i utilizarea acestora; • Prelucrarea lor primar , orientarea în tem , identificarea cuno tin elor esen iale, extragerea lor;
1.2… tiind statutul pedagogiei ca tiin i sistemul
disciplinelor pedagogice în actualitate, … (0,25p)
• Gruparea, rela ionarea, sistematizarea, adaptarea la cerin ele itemului.
1.2. tiind problematica actual a teoriei conceperii i realiz rii
strategiilor didactice, … (0,25p)
• Construirea de judec i, argumente, interpret ri proprii, demonstra ii, reflec ii personale; • Utilizarea de prelucr ri, atribuiri, explica ii, ipoteze, întreb ri;
1.3.…identifica i, argumenta i, comenta i propriu teza enun at ini ial, folosind materialul-suport în tem … (0,25p) • Limbajul utilizat, stilul de
valorizare;
1.3…identifica i, argumenta i, comenta i propriu teza enun at ini ial, folosind harta cognitiv întocmit i materialul-suport
în tem … (0,25p) • Reprezentarea, identificarea, exemplificarea, distingerea de situa ii educa ionale generale; • Aplicarea cuno tin elor, modelarea, esen ializarea, formularea, descrierea;
1.4… i recurgând la dou exemple de situa ii educa ionale diferite (1,00p)
• Aplicarea deciziei în alegere, ordonare, exemplificare.
1.4… i apelând la dou exemple de situa ii de instruire, bazate pe folosirea unor strategii diferite. (1,00p)
ITEMUL 2 ITEMUL 2
128
• În elegerea problemei prin reactualizarea, indicarea, selectarea reprezent rilor mentale i a cuno tin elor specifice;
• Integrarea, diferen ierea, rela ionarea în sistem;
2.1. Alege i trei dintre dimensiunile clasice ale educa iei… (0,25p)
• Luarea deciziei în alegere, ordonarea, exemplificarea.
2.1. Alege i trei dintre metodele de instruire… (0,25p)
• În elegerea prin integrare, organizare, asamblare, rela ionare; • Rezolvarea problemei prin analiz , reprezentare, aplicare, diferen iere, modelare;
2.2…Include i-le apoi într-un tabel matrice cu trei rubrici corespunz toare, pentru fiecare dintre ele… (0,25p)
• Activarea organiz rii cuno tin elor, ordonarea, exprimarea op iunii.
2.2…Include i-le apoi într-un tabel matrice cu trei rubrici corespunz toare, pentru fiecare dintre ele… (0,25p)
• Reactualizarea cuno tin elor, activarea, sistematizarea, compararea, diferen ierea, exemplificarea lor; • Enumerarea, ordonarea, echilibrarea, combinarea, precizarea lor corect ;
2.3…Apoi, la fiecare, preciza i cel pu in câte trei obiective specifice, pe care le considera i prioritare, folosind taxonomii date… (0,50p)
• Luarea deciziei prin analizare, alegere, raportarea la norme, grupare, combinare.
2.3…Apoi, la fiecare, preciza i câte trei procdee specifice, pe care le aprecia i, ca fiind cele mai eficiente, folosind materialul dat… (0,50p)
• În elegerea prin c utarea, explorarea, identificarea, indicarea, organizarea datelor situa iei; • Analiza, integrarea, exemplificarea, asamblarea, propunerea, schi area situa iei; • Reflec ia, interpretarea, argumentarea, formularea de ipoteze, explicarea, aprecierea exemplului dat;
2.4…În continuare, concepe i i prezenta i o situa ie educa ional în care s pute i realiza concomitent câte un obiectiv de la fiecare dintre cele trei dimensiuni ale educa iei. Prezenta i succint i ce variante se pot concepe atunci. (1,00p) • Aplicarea cerin elor în
rezolvarea problemei, în luarea deciziei de construire a solu iei.
2.4…În continuare, pentru realizarea unei situa ii de la Itemul 1, ca profesori, ve i putea combina variat cele trei metode i procedeele lor alese. Prezenta i succint ce variante pute i concepe i realiza atunci pentru ea. (1,00p)
ITEMUL 3 ITEMUL 3
3.1. Alc tui i harta • Reactualizarea, activarea, 3.1. Alc tui i harta
128
• În elegerea problemei prin reactualizarea, indicarea, selectarea reprezent rilor mentale i a cuno tin elor specifice;
• Integrarea, diferen ierea, rela ionarea în sistem;
2.1. Alege i trei dintre dimensiunile clasice ale educa iei… (0,25p)
• Luarea deciziei în alegere, ordonarea, exemplificarea.
2.1. Alege i trei dintre metodele de instruire… (0,25p)
• În elegerea prin integrare, organizare, asamblare, rela ionare; • Rezolvarea problemei prin analiz , reprezentare, aplicare, diferen iere, modelare;
2.2…Include i-le apoi într-un tabel matrice cu trei rubrici corespunz toare, pentru fiecare dintre ele… (0,25p)
• Activarea organiz rii cuno tin elor, ordonarea, exprimarea op iunii.
2.2…Include i-le apoi într-un tabel matrice cu trei rubrici corespunz toare, pentru fiecare dintre ele… (0,25p)
• Reactualizarea cuno tin elor, activarea, sistematizarea, compararea, diferen ierea, exemplificarea lor; • Enumerarea, ordonarea, echilibrarea, combinarea, precizarea lor corect ;
2.3…Apoi, la fiecare, preciza i cel pu in câte trei obiective specifice, pe care le considera i prioritare, folosind taxonomii date… (0,50p)
• Luarea deciziei prin analizare, alegere, raportarea la norme, grupare, combinare.
2.3…Apoi, la fiecare, preciza i câte trei procdee specifice, pe care le aprecia i, ca fiind cele mai eficiente, folosind materialul dat… (0,50p)
• În elegerea prin c utarea, explorarea, identificarea, indicarea, organizarea datelor situa iei; • Analiza, integrarea, exemplificarea, asamblarea, propunerea, schi area situa iei; • Reflec ia, interpretarea, argumentarea, formularea de ipoteze, explicarea, aprecierea exemplului dat;
2.4…În continuare, concepe i i prezenta i o situa ie educa ional în care s pute i realiza concomitent câte un obiectiv de la fiecare dintre cele trei dimensiuni ale educa iei. Prezenta i succint i ce variante se pot concepe atunci. (1,00p) • Aplicarea cerin elor în
rezolvarea problemei, în luarea deciziei de construire a solu iei.
2.4…În continuare, pentru realizarea unei situa ii de la Itemul 1, ca profesori, ve i putea combina variat cele trei metode i procedeele lor alese. Prezenta i succint ce variante pute i concepe i realiza atunci pentru ea. (1,00p)
ITEMUL 3 ITEMUL 3
3.1. Alc tui i harta • Reactualizarea, activarea, 3.1. Alc tui i harta
129
restructurarea cuno tin elor, cuvintelor-cheie, ale rela iilor, specifice temei; • Construirea reprezent rii prin analiz , indicare, rela ionare, ordonare, conturare, sistematizare, modelare, esen ializare, proiectare, asamblare;
conceptului de „Finalit i ale educa iei“… (1,25p)
• Luarea deciziei de definitivare a reprezent rii unitare, corectare, elaborare complet .
conceptului „Strategii didactice“… (1,25p)
• Afirmarea abilit ii, capacit ii de înv are, explorare prin scheme cognitive, în construirea în elegerii; • Reprezentarea prin structurare, modelare, codificare, rela ionare, ordonare, grupare;
3.2…folosind baza teoretic specific , modele de instrumente similare utilizate la alte concepte… (0,50p)
• Rezolvarea prin asamblare, transfer de proceduri, integrare, formulare de variante de schi e.
3.2…folosind baza teoretic specific , modele de instrumente similare utilizate la alte concepte… (0,50p)
• Orientarea în context, identificarea, explorarea, analizarea, indicarea, selectarea reprezent rilor anterioare; • Formularea de ipoteze, prevederea, diferen ierea, denumirea utilit ii i aplica iilor;
3.3…Deduce i utilitatea h r ii conceptuale rezultate pentru profesorul practician care ve i fi. (0,25p)
• Argumentarea, alegerea, estimarea, explicarea, reflectarea asupra metodologiei i variantelor depuse, evaluarea lor.
3.3…Deduce i utilitatea h r ii conceptuale rezultate pentru profesorul practician care ve i fi. (0,25p)
ITEMUL 4 ITEMUL 4 • Identificarea, alegerea, formularea temei: raportarea la scop, la context, orientarea în tematic , explorarea cerin elor, analiza punctelor tari i slabe;
4. Pentru exersarea uneia dintre temele parcurse în semestrul I, la alegere, pentru prezentarea în mod propriu a construirii cunoa terii ei, elabora i un eseu (2-3 pagini), în mod
• Motivarea alegererii temei, în raport cu în elegerea i construirea cunoa terii ei, cu formarea ca profesor;
4. Din tematica referitoare la „Lec ia-form de baz a organiz rii activit ii didactice“, alege i una dintre problemele ei esen iale i actuale. Dezvolta i propriu
129
restructurarea cuno tin elor, cuvintelor-cheie, ale rela iilor, specifice temei; • Construirea reprezent rii prin analiz , indicare, rela ionare, ordonare, conturare, sistematizare, modelare, esen ializare, proiectare, asamblare;
conceptului de „Finalit i ale educa iei“… (1,25p)
• Luarea deciziei de definitivare a reprezent rii unitare, corectare, elaborare complet .
conceptului „Strategii didactice“… (1,25p)
• Afirmarea abilit ii, capacit ii de înv are, explorare prin scheme cognitive, în construirea în elegerii; • Reprezentarea prin structurare, modelare, codificare, rela ionare, ordonare, grupare;
3.2…folosind baza teoretic specific , modele de instrumente similare utilizate la alte concepte… (0,50p)
• Rezolvarea prin asamblare, transfer de proceduri, integrare, formulare de variante de schi e.
3.2…folosind baza teoretic specific , modele de instrumente similare utilizate la alte concepte… (0,50p)
• Orientarea în context, identificarea, explorarea, analizarea, indicarea, selectarea reprezent rilor anterioare; • Formularea de ipoteze, prevederea, diferen ierea, denumirea utilit ii i aplica iilor;
3.3…Deduce i utilitatea h r ii conceptuale rezultate pentru profesorul practician care ve i fi. (0,25p)
• Argumentarea, alegerea, estimarea, explicarea, reflectarea asupra metodologiei i variantelor depuse, evaluarea lor.
3.3…Deduce i utilitatea h r ii conceptuale rezultate pentru profesorul practician care ve i fi. (0,25p)
ITEMUL 4 ITEMUL 4 • Identificarea, alegerea, formularea temei: raportarea la scop, la context, orientarea în tematic , explorarea cerin elor, analiza punctelor tari i slabe;
4. Pentru exersarea uneia dintre temele parcurse în semestrul I, la alegere, pentru prezentarea în mod propriu a construirii cunoa terii ei, elabora i un eseu (2-3 pagini), în mod
• Motivarea alegererii temei, în raport cu în elegerea i construirea cunoa terii ei, cu formarea ca profesor;
4. Din tematica referitoare la „Lec ia-form de baz a organiz rii activit ii didactice“, alege i una dintre problemele ei esen iale i actuale. Dezvolta i propriu
130
• Indicarea precis a temei, nuan area aspectelor ei, esen ializarea, ca dovad a studiului, în elegerii, red rii independente; • Integrarea cuno tin elor, a experien ei de construire prin analiz , corelare, explicare, formulare de idei, interpretare i argumentare proprii • Exersarea i afirmarea critic în interpretare, propunere, reflec ie, exprimare;
independent, dup experien a anterioar i alte modele oferite.
(1,00p) Not : Lucr rile aplicative (itemii 4 i 5) sunt realizate în timpul semestrului i depuse la examen, întregindu-se evaluarea cumulativ .
• Exersarea reprezent rii situa iilor prezentate ca profesor practician.
un scurt eseu, respectând structura i criteriile
cunoscute de elaborare, folosind baza teoretic , experien a anterioar . (1,00p) Not : Lucr rile aplicative (itemii 4 i 5) sunt realizate în
timpul semestrului i depuse la examen, întregindu-se evaluarea cumulativ .
ITEMUL 5 ITEMUL 5
5. Ave i în fa un tablou al competen elor necesare unui profesor, în exercitarea rolurilor sale educa ionale. Acorda i fiec reia câte o valoare, dup gradul de manifestare, a a cum a i constatat (f. mult, mult, satisf c tor, deloc). Formula i apoi aprecieri critice privind posibilit ile DPPD în a le forma.
i apoi înc formula i propuneri pentru DPPD, în acest scop. (2,00p)
• Se apreciaz realizarea competen elor, potrivit claselor de obiective cognitiv-constructiviste exersate anterior i verificate prin ceilal i itemi,
cuprinse în tabloul sintetic al acestora, dar acum aplicate în situa ii reale de afirmare.
5. Anticipând practica pedagogic , dar fiind familiariza i cu teoria curriculumului i cu cea a conceperii unei activit i didactice, realiza i în mod propriu, proiectarea unei unit i de înv are (3 ore), la disciplina dvs. urmând modelul constructivist experimentat de noi în acest an – CECERE. Formula i reflec ii personale. (2,00p)
Figura 99: Matricea-test de evaluare a progresului
130
• Indicarea precis a temei, nuan area aspectelor ei, esen ializarea, ca dovad a studiului, în elegerii, red rii independente; • Integrarea cuno tin elor, a experien ei de construire prin analiz , corelare, explicare, formulare de idei, interpretare i argumentare proprii • Exersarea i afirmarea critic în interpretare, propunere, reflec ie, exprimare;
independent, dup experien a anterioar i alte modele oferite.
(1,00p) Not : Lucr rile aplicative (itemii 4 i 5) sunt realizate în timpul semestrului i depuse la examen, întregindu-se evaluarea cumulativ .
• Exersarea reprezent rii situa iilor prezentate ca profesor practician.
un scurt eseu, respectând structura i criteriile
cunoscute de elaborare, folosind baza teoretic , experien a anterioar . (1,00p) Not : Lucr rile aplicative (itemii 4 i 5) sunt realizate în
timpul semestrului i depuse la examen, întregindu-se evaluarea cumulativ .
ITEMUL 5 ITEMUL 5
5. Ave i în fa un tablou al competen elor necesare unui profesor, în exercitarea rolurilor sale educa ionale. Acorda i fiec reia câte o valoare, dup gradul de manifestare, a a cum a i constatat (f. mult, mult, satisf c tor, deloc). Formula i apoi aprecieri critice privind posibilit ile DPPD în a le forma.
i apoi înc formula i propuneri pentru DPPD, în acest scop. (2,00p)
• Se apreciaz realizarea competen elor, potrivit claselor de obiective cognitiv-constructiviste exersate anterior i verificate prin ceilal i itemi,
cuprinse în tabloul sintetic al acestora, dar acum aplicate în situa ii reale de afirmare.
5. Anticipând practica pedagogic , dar fiind familiariza i cu teoria curriculumului i cu cea a conceperii unei activit i didactice, realiza i în mod propriu, proiectarea unei unit i de înv are (3 ore), la disciplina dvs. urmând modelul constructivist experimentat de noi în acest an – CECERE. Formula i reflec ii personale. (2,00p)
Figura 99: Matricea-test de evaluare a progresului
131
DIAGRAMA EVALU RII/AUTOEVALU RII CRITICE
Sarcina : Apreciaţi criticmodalităţile folosite în înţelegerea şi învăţarea temelor privind
pregătirea pedagogică a viitorilor profesori, stilul de învăţare utilizat.Formulaţi şi propuneri pentru metodologia de predare -învăţare
în temă, de autoinstruire.
Constatări, aprecieri proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipoteze de soluţionareÎn activităţile comune
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
În autoinstruire- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -
Figura 100: Diagrama evalu rii/autoevalu rii critice
131
DIAGRAMA EVALU RII/AUTOEVALU RII CRITICE
Sarcina : Apreciaţi criticmodalităţile folosite în înţelegerea şi învăţarea temelor privind
pregătirea pedagogică a viitorilor profesori, stilul de învăţare utilizat.Formulaţi şi propuneri pentru metodologia de predare -învăţare
în temă, de autoinstruire.
Constatări, aprecieri proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipoteze de soluţionareÎn activităţile comune
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
În autoinstruire- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -
Figura 100: Diagrama evalu rii/autoevalu rii critice
7. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
7. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
SARCINI I INSTRUMENTE DE ÎNV ARE
HA
RT
A C
OG
NIT
IVA
*ştii
nţă
*artă
*te
hnolo
gieRe
laţii
?
Dome
niiapl
icativ
e?
Cecompone
nte?
Este
nece
sar
?Este
posibil
?
*Ştii
nţele
econ
omice
*Ştii
nţele
juridi
ce*P
siholo
gie*S
ociol
ogie*
Prax
iolog
ie*I
nfor
matic
ă*Et
ică*T
ehno
logii*
Ergo
nomi
e*S
tatist
ică*Ş
TIIN
ŢELE
EDUC
AŢIE
Iş.a
.
*eco
nomi
c*po
litic*
socia
l*ind
ustri
al*m
ilitar
*spo
rtiv*
*cult
ural*
ştiinţ
ific
*turis
m*or
ganiz
aţion
al*tra
nspo
rturi
ş.a.*E
DUCA
ŢIE*
ÎNVĂ
ŢĂM
ÂNT
Sens
uri?
*lat.
"man
us"
-mân
ă,ma
nevr
are,
pilota
re,co
nduc
ere*e
ngl."
toma
nage
"-a
reuşi,
arez
olva,
aizb
uti,a
dirija
,
astăp
âni,
acârm
ui,ac
ondu
ce*e
ngl."
mana
geme
nt"–a
rtaşi
ştiinţ
ade
adire
cţion
a,
aorg
aniza
,aa
dmini
stra,
aghid
a,ao
rienta
,al
ua
deciz
ii,am
obili
za,a
coor
dona
*eng
l"man
ager"
-con
ducă
tor,
direc
tor,
admi
nistra
tor,
co
ordo
nator
...
Ce domeniu
are?
Cum a evoluat ?
Ce caracteristici are ?
*stud
iulco
ncep
telor
,cri
teriil
orde
eficie
nţăaa
ctivit
ăţilor
,
orga
nizaţi
ilor,
*stud
iulfu
ncţii
lor,
factor
ilor
care
deter
mină
succ
esul,
pe
rform
anţa
înac
tivita
te,*s
tudiul
proc
eselo
r,sit
uaţii
lorres
urse
lor,
strate
giilor
,
instru
mente
lorîn
realiz
area
scop
urilo
r,*s
tudiul
proc
esulu
ima
nage
rial:
prev
edere
-plan
ifica
re,
orga
nizare
,de
cizie,
coor
dona
re-în
drum
are,
evalu
are,
reglar
e,*c
erceta
reama
nage
rială
pentr
uop
timiza
reetap
e
teorii
*emp
irică
,ne
ştiinţ
ifică
:an
tichit
ate-se
c.XI
X*c
ondu
cere
ştiinţ
ifică
:prim
ajum
ătate
asec
.XX
*man
agem
ent
:ado
uajum
ătate
asec
.XX
*Tay
lor,
1911
-con
duce
reaşti
inţifi
că,
baza
tăpe
calit
atea
resur
sei
uman
e,or
ganiz
area
munc
ii,efi
cienţa
resur
selor
mater
iale,
-scop
ul-c
reşter
eapr
oduc
tivită
ţiiran
dame
ntului
înmu
ncă
*Fay
ol,19
20-fu
ncţii
deba
ză-p
reved
erea,
orga
nizare
a,co
mand
a,
co
ordo
narea
,co
ntrolu
l
-ro
lulad
minis
trării
raţion
alear
esur
selor
*Teo
riaint
egral
istă:
rolul
factor
ilor
deter
mina
nţi*T
eoria
cond
uceri
ifu
ncţio
nale
:rolu
lfun
cţiilo
rco
nduc
erii
*Teo
riaco
nduc
erii
empir
ice:r
olule
xperi
enţei
curen
te*T
eoria
deciz
iei:
valoa
reade
ciziil
orşti
inţifi
ce*T
eoria
utiliz
ării
eficie
ntear
elaţii
lorint
eruma
ne*T
eoria
utiliz
ării
eficie
nteas
istem
elor
deco
munic
are*T
eoria
abor
dării
sistem
iceae
lemen
telor
*Mod
elul
japon
ezş.a
.
*efic
ienţa
*efic
acita
tea*c
entra
reape
obiec
tive
*part
icipa
reala
deciz
ii*o
rgan
izarea
raţion
ală*r
apor
tarea
lape
rspec
tivă
*moti
varea
,res
pons
abili
zarea
*inter
activ
itatea
,ne
gocie
rea*in
form
area,
comu
nicare
a*u
tiliza
reares
urse
lor*o
bţine
reasu
cces
ului,
perfo
rman
ţei*a
dapta
reala
orga
nizaţi
e,co
ntext
*ech
ilibr
area
func
ţiilor
*dem
ocrat
izarea
*rela
ţiaau
torita
te-li
berta
te*c
limatu
lsti
mulat
iv*r
aţion
aliza
rea
*pro
filul
deco
mpete
nţă*c
ultur
ama
nage
rială
*pro
fesion
aliza
rea*s
tilul
mana
geria
lLe
aders
hip*s
elf-m
anag
emen
t
Ceprincipiirespectă?
Managerul?
*c.c
omple
x*c
.exp
licati
v*c
.nor
mativ
*c.s
istem
ic*c
.ştii
nţific
*c.o
peraţ
ional
*c.d
inami
c*c
.pro
spec
tiv*c
.ins
trume
ntal
*c.i
nterd
iscipl
inar
*c.c
reativ
*c.r
aţion
al*c
.reg
lator
MAN
AGEM
ENT
GENE
RAL
*Prac
tica
mana
geria
lă-
aplic
area,
verif
icarea
teorie
i,me
todolo
giei
*Teh
nolog
iama
nage
rială
-gh
idpr
oced
ural
conc
ret,
situa
ţiona
l
*Meto
dolog
iama
nage
rială
-gh
idde
orien
tare
strate
gică
*Teo
riama
nage
mentu
lui–g
hidco
ncep
tual
gene
ral
F
igur
a 10
1: H
arta
cog
niti
v „
Man
agem
ent g
ener
al”
135
HA
RT
A C
OG
NIT
IVA
*ştii
nţă
*artă
*te
hnolo
gieRe
laţii
?
Dome
niiapl
icativ
e?
Cecompone
nte?
Este
nece
sar
?Este
posibil
?
*Ştii
nţele
econ
omice
*Ştii
nţele
juridi
ce*P
siholo
gie*S
ociol
ogie*
Prax
iolog
ie*I
nfor
matic
ă*Et
ică*T
ehno
logii*
Ergo
nomi
e*S
tatist
ică*Ş
TIIN
ŢELE
EDUC
AŢIE
Iş.a
.
*eco
nomi
c*po
litic*
socia
l*ind
ustri
al*m
ilitar
*spo
rtiv*
*cult
ural*
ştiinţ
ific
*turis
m*or
ganiz
aţion
al*tra
nspo
rturi
ş.a.*E
DUCA
ŢIE*
ÎNVĂ
ŢĂM
ÂNT
Sens
uri?
*lat.
"man
us"
-mân
ă,ma
nevr
are,
pilota
re,co
nduc
ere*e
ngl."
toma
nage
"-a
reuşi,
arez
olva,
aizb
uti,a
dirija
,
astăp
âni,
acârm
ui,ac
ondu
ce*e
ngl."
mana
geme
nt"–a
rtaşi
ştiinţ
ade
adire
cţion
a,
aorg
aniza
,aa
dmini
stra,
aghid
a,ao
rienta
,al
ua
deciz
ii,am
obili
za,a
coor
dona
*eng
l"man
ager"
-con
ducă
tor,
direc
tor,
admi
nistra
tor,
co
ordo
nator
...
Ce domeniu
are?
Cum a evoluat ?
Ce caracteristici are ?
*stud
iulco
ncep
telor
,cri
teriil
orde
eficie
nţăaa
ctivit
ăţilor
,
orga
nizaţi
ilor,
*stud
iulfu
ncţii
lor,
factor
ilor
care
deter
mină
succ
esul,
pe
rform
anţa
înac
tivita
te,*s
tudiul
proc
eselo
r,sit
uaţii
lorres
urse
lor,
strate
giilor
,
instru
mente
lorîn
realiz
area
scop
urilo
r,*s
tudiul
proc
esulu
ima
nage
rial:
prev
edere
-plan
ifica
re,
orga
nizare
,de
cizie,
coor
dona
re-în
drum
are,
evalu
are,
reglar
e,*c
erceta
reama
nage
rială
pentr
uop
timiza
reetap
e
teorii
*emp
irică
,ne
ştiinţ
ifică
:an
tichit
ate-se
c.XI
X*c
ondu
cere
ştiinţ
ifică
:prim
ajum
ătate
asec
.XX
*man
agem
ent
:ado
uajum
ătate
asec
.XX
*Tay
lor,
1911
-con
duce
reaşti
inţifi
că,
baza
tăpe
calit
atea
resur
sei
uman
e,or
ganiz
area
munc
ii,efi
cienţa
resur
selor
mater
iale,
-scop
ul-c
reşter
eapr
oduc
tivită
ţiiran
dame
ntului
înmu
ncă
*Fay
ol,19
20-fu
ncţii
deba
ză-p
reved
erea,
orga
nizare
a,co
mand
a,
co
ordo
narea
,co
ntrolu
l
-ro
lulad
minis
trării
raţion
alear
esur
selor
*Teo
riaint
egral
istă:
rolul
factor
ilor
deter
mina
nţi*T
eoria
cond
uceri
ifu
ncţio
nale
:rolu
lfun
cţiilo
rco
nduc
erii
*Teo
riaco
nduc
erii
empir
ice:r
olule
xperi
enţei
curen
te*T
eoria
deciz
iei:
valoa
reade
ciziil
orşti
inţifi
ce*T
eoria
utiliz
ării
eficie
ntear
elaţii
lorint
eruma
ne*T
eoria
utiliz
ării
eficie
nteas
istem
elor
deco
munic
are*T
eoria
abor
dării
sistem
iceae
lemen
telor
*Mod
elul
japon
ezş.a
.
*efic
ienţa
*efic
acita
tea*c
entra
reape
obiec
tive
*part
icipa
reala
deciz
ii*o
rgan
izarea
raţion
ală*r
apor
tarea
lape
rspec
tivă
*moti
varea
,res
pons
abili
zarea
*inter
activ
itatea
,ne
gocie
rea*in
form
area,
comu
nicare
a*u
tiliza
reares
urse
lor*o
bţine
reasu
cces
ului,
perfo
rman
ţei*a
dapta
reala
orga
nizaţi
e,co
ntext
*ech
ilibr
area
func
ţiilor
*dem
ocrat
izarea
*rela
ţiaau
torita
te-li
berta
te*c
limatu
lsti
mulat
iv*r
aţion
aliza
rea
*pro
filul
deco
mpete
nţă*c
ultur
ama
nage
rială
*pro
fesion
aliza
rea*s
tilul
mana
geria
lLe
aders
hip*s
elf-m
anag
emen
t
Ceprincipiirespectă?
Managerul?
*c.c
omple
x*c
.exp
licati
v*c
.nor
mativ
*c.s
istem
ic*c
.ştii
nţific
*c.o
peraţ
ional
*c.d
inami
c*c
.pro
spec
tiv*c
.ins
trume
ntal
*c.i
nterd
iscipl
inar
*c.c
reativ
*c.r
aţion
al*c
.reg
lator
MAN
AGEM
ENT
GENE
RAL
*Prac
tica
mana
geria
lă-
aplic
area,
verif
icarea
teorie
i,me
todolo
giei
*Teh
nolog
iama
nage
rială
-gh
idpr
oced
ural
conc
ret,
situa
ţiona
l
*Meto
dolog
iama
nage
rială
-gh
idde
orien
tare
strate
gică
*Teo
riama
nage
mentu
lui–g
hidco
ncep
tual
gene
ral
F
igur
a 10
1: H
arta
cog
niti
v „
Man
agem
ent g
ener
al”
135
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
laniv
elul
clasei
MANA
GEME
NTUL
EDUC
AŢIONA
LMa
nagem
entul
genera
lEle
vul-se
lfmana
gement
Profes
orul-
manag
er*Pr
ofild
ecom
petenţ
ă*R
oluri
*Stilur
i*Lea
dershi
p*Fo
rmare
*Selfm
anagem
ent
M. parteneriatuluieducaţional
M. cercetării
pedagogiceM. situaţiilor disciplinare.
Rezolvareaconflictelor
M. relaţiilor profesor -
elev
M. interacţiunilorîn clasă. Climat
M. comunicării
Reglarea. Cercetar
ea
managerială
Evaluarea
Coordonarea
. Îndrumarea
Organiza
reaProiect
areaDecizia
M. sistemuluiinforma ţional
M. activi ză riielevilor
M. ofertei educaţionale
M. curriculumului:
*Finalităţi*Resurse *Conţinutur
i
*Strategii*Activităţi
*Evaluare
M. de succes în clasă.
Clasa–note specifice
Greşeli tipice. Consecinţe
Situaţ
iirezo
lvate
manag
erial
încla
să
Neces
itate.
Posibil
itate
Esenţa
Naţion
al.Pol
itica
educaţ
ională
Sistem
ulde
învăţă
mânt
Proces
ulde
învăţă
mânt
Institu
ţiişco
lare-or
ganiza
ţii:*M
.Ed.C
*Inspe
ctorate
şcolare
*Unită
ţide
învăţă
mânt
*Struc
turip
rimare
şcolare
Nivele
derea
lizare
Dimens
iuni
Activi
tăţima
nageria
leîn
clasă
Fig
ura
102:
Har
ta c
ogni
tiv
„M
anag
emen
t edu
caio
nal”
136
HA
RT
A C
OG
NIT
IV
laniv
elul
clasei
MANA
GEME
NTUL
EDUC
AŢIONA
LMa
nagem
entul
genera
lEle
vul-se
lfmana
gement
Profes
orul-
manag
er*Pr
ofild
ecom
petenţ
ă*R
oluri
*Stilur
i*Lea
dershi
p*Fo
rmare
*Selfm
anagem
ent
M. parteneriatuluieducaţional
M. cercetării
pedagogiceM. situaţiilor disciplinare.
Rezolvareaconflictelor
M. relaţiilor profesor -
elev
M. interacţiunilorîn clasă. Climat
M. comunicării
Reglarea. Cercetar
ea
managerială
Evaluarea
Coordonarea
. Îndrumarea
Organiza
reaProiect
areaDecizia
M. sistemuluiinforma ţional
M. activi ză riielevilor
M. ofertei educaţionale
M. curriculumului:
*Finalităţi*Resurse *Conţinutur
i
*Strategii*Activităţi
*Evaluare
M. de succes în clasă.
Clasa–note specifice
Greşeli tipice. Consecinţe
Situaţ
iirezo
lvate
manag
erial
încla
să
Neces
itate.
Posibil
itate
Esenţa
Naţion
al.Pol
itica
educaţ
ională
Sistem
ulde
învăţă
mânt
Proces
ulde
învăţă
mânt
Institu
ţiişco
lare-or
ganiza
ţii:*M
.Ed.C
*Inspe
ctorate
şcolare
*Unită
ţide
învăţă
mânt
*Struc
turip
rimare
şcolare
Nivele
derea
lizare
Dimens
iuni
Activi
tăţima
nageria
leîn
clasă
Fig
ura
102:
Har
ta c
ogni
tiv
„M
anag
emen
t edu
caio
nal”
136
137
PÂLNIA CONCRETIZ RII UNUI CONCEPT
Managementul general* o ştiinţă, respectiv „un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare şi
conducere, coordonare“ , utilizat în examinarea fenomenelor şi proceselor existenteîn conducerea instituţiilor
*„arta conducătorului de a realiza scopuri prin eforturile membrilor organizaţiei, adică arta dea lucra cu elevi, idei, relaţii, oameni, resurse“ (E. Joiţa, 2004)
Sarcina: Analizaţi şi reflectaţi asupra modului în care conceptul de managementa fost transferat din alte domenii şi aplicat în domeniul educaţional.
Managementul educaţional*„ o metodeologie de abordare globală -optimă -strategică a activităţii de educaţie*un model de conducere a unităţii de bază a sistemului de învăţământ, aplicabil
la nivelul organizaţiei şcolare complexe.“ (E. Joiţa, 2004)*teoria şi practica, ştiinţa şi arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării
elementelor activităţii educative
Managementul sistemului de învăţământ*managementul şcolar la nivel de vârf (conducerea centrală şi teritorială)
*managementul şcolar la nivel local (conducerea şcolii ca organizaţie de bază)
Managementul procesului de învăţământ*managementul didactic: conducerea activităţii de instruire în sens
informativ -formativ*managementul activităţii educative (conducerea acţiunilor de
educaţie formală şi nonformală)
Managementul clasei de elevi*studiază perspectivele de abordare a clasei
de elevi (didactică şi psihosocială), cât şistructurile dimensionale ale acesteia înscopul facilitării intervenţiilor în situaţii
de criză „microeducaţională “ (R. Iucu, 2000)
Managementul lecţiei*nucleul managementului clasei de elevi
Figura 103: Pâlnia concretiz rii unui concept
137
PÂLNIA CONCRETIZ RII UNUI CONCEPT
Managementul general* o ştiinţă, respectiv „un sistem de concepte, metode, instrumente de orientare şi
conducere, coordonare“ , utilizat în examinarea fenomenelor şi proceselor existenteîn conducerea instituţiilor
*„arta conducătorului de a realiza scopuri prin eforturile membrilor organizaţiei, adică arta dea lucra cu elevi, idei, relaţii, oameni, resurse“ (E. Joiţa, 2004)
Sarcina: Analizaţi şi reflectaţi asupra modului în care conceptul de managementa fost transferat din alte domenii şi aplicat în domeniul educaţional.
Managementul educaţional*„ o metodeologie de abordare globală -optimă -strategică a activităţii de educaţie*un model de conducere a unităţii de bază a sistemului de învăţământ, aplicabil
la nivelul organizaţiei şcolare complexe.“ (E. Joiţa, 2004)*teoria şi practica, ştiinţa şi arta proiectării, organizării, coordonării, evaluării, reglării
elementelor activităţii educative
Managementul sistemului de învăţământ*managementul şcolar la nivel de vârf (conducerea centrală şi teritorială)
*managementul şcolar la nivel local (conducerea şcolii ca organizaţie de bază)
Managementul procesului de învăţământ*managementul didactic: conducerea activităţii de instruire în sens
informativ -formativ*managementul activităţii educative (conducerea acţiunilor de
educaţie formală şi nonformală)
Managementul clasei de elevi*studiază perspectivele de abordare a clasei
de elevi (didactică şi psihosocială), cât şistructurile dimensionale ale acesteia înscopul facilitării intervenţiilor în situaţii
de criză „microeducaţională “ (R. Iucu, 2000)
Managementul lecţiei*nucleul managementului clasei de elevi
Figura 103: Pâlnia concretiz rii unui concept
138
DIAGRAMA DE ANALIZA COMPARATIVA
Sarcina : Folosind textul-suport tematic, cele 2hărţi cognitive „Managementul general“, şi „Managementul clasei
de elevi“ constatările de la practica pedagogică, experienţaproprie, analizaţi critic şi argumentaţi dacă managementul clasei
respectă aceleaşi principii şi are aceleaşi caracteristicica managementul general
Reflecţii proprii ca viitor profesor manager- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Managementulgeneral
Principii
Caracteristici
Managementul claseiIdentice Altele
ArgumentePro Contra
Figura 104: Diagrama de analiz comparativ
138
DIAGRAMA DE ANALIZA COMPARATIVA
Sarcina : Folosind textul-suport tematic, cele 2hărţi cognitive „Managementul general“, şi „Managementul clasei
de elevi“ constatările de la practica pedagogică, experienţaproprie, analizaţi critic şi argumentaţi dacă managementul clasei
respectă aceleaşi principii şi are aceleaşi caracteristicica managementul general
Reflecţii proprii ca viitor profesor manager- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Managementulgeneral
Principii
Caracteristici
Managementul claseiIdentice Altele
ArgumentePro Contra
Figura 104: Diagrama de analiz comparativ
139
CUBUL DE ANALIZ
Activare
Sinteză proprie,reflecţii
Consolidare
Asamblare
Explicaţi !
Asociaţi ! Comparaţi !
Aplicaţi !Analizaţi !
Argumentaţi !
Figura 105: Cubul de analiz
„Utilizând cuno tin ele în tem i h r ile conceptuale referitoare la managementul general i managementul clasei de elevi:
a) explica i în ce const managementul la nivelul clasei de elevi; b) asocia i „managementul clasei cu al i termeni“; c) compara i acest termen cu termenii g si i; d) analiza i necesitatea aplic rii managementului la nivelul clasei de
elevi; e) exemplifica i în ce situa ii se poate realiza/aplica managementul
la nivelul clasei de elevi; f) argumenta i realizarea de c tre profesori a rolurilor manageriale
în clas .“
139
CUBUL DE ANALIZ
Activare
Sinteză proprie,reflecţii
Consolidare
Asamblare
Explicaţi !
Asociaţi ! Comparaţi !
Aplicaţi !Analizaţi !
Argumentaţi !
Figura 105: Cubul de analiz
„Utilizând cuno tin ele în tem i h r ile conceptuale referitoare la managementul general i managementul clasei de elevi:
a) explica i în ce const managementul la nivelul clasei de elevi; b) asocia i „managementul clasei cu al i termeni“; c) compara i acest termen cu termenii g si i; d) analiza i necesitatea aplic rii managementului la nivelul clasei de
elevi; e) exemplifica i în ce situa ii se poate realiza/aplica managementul
la nivelul clasei de elevi; f) argumenta i realizarea de c tre profesori a rolurilor manageriale
în clas .“
140
CUBUL DE COMPLETARE
Sarcina: Analizaţi conceptul de management, prin prismacerinţelor formulate pe fiecare din cele şase feţe alecubului: descrie, compară, asociază, aplică, analizează,argumentează pro/contra. La final, menţionaţi reflecţiile personale.
Reflecţii personale
Analizează!
Compară
!
Aplică!
Argumentează!
Asociază!
Figura 106: Cubul de completare
140
CUBUL DE COMPLETARE
Sarcina: Analizaţi conceptul de management, prin prismacerinţelor formulate pe fiecare din cele şase feţe alecubului: descrie, compară, asociază, aplică, analizează,argumentează pro/contra. La final, menţionaţi reflecţiile personale.
Reflecţii personale
Analizează!
Compară
!
Aplică!
Argumentează!
Asociază!
Figura 106: Cubul de completare
141
TABELUL T AL ARGUMENTELOR/CONTRAARGUMENTELOR
Sarcina: În raport cu abordarea ştiinţifică aManagementului clasei de elevi, elaboraţi o listă cu
argumente/contraargumente privind necesitatea studieriiacestei discipline de către viitorii profesori.
Argumente Contraargumente
Reflecţii personale
-----------------
-----------------
Figura 107: Tabelul T al argumentelor/contraargumentelor
141
TABELUL T AL ARGUMENTELOR/CONTRAARGUMENTELOR
Sarcina: În raport cu abordarea ştiinţifică aManagementului clasei de elevi, elaboraţi o listă cu
argumente/contraargumente privind necesitatea studieriiacestei discipline de către viitorii profesori.
Argumente Contraargumente
Reflecţii personale
-----------------
-----------------
Figura 107: Tabelul T al argumentelor/contraargumentelor
142
DIAGRAMA VENN A DEFINI IILOR COMPARABILE
Sarcina : Alegeţi trei concepte sinonimesau asociate celui de management, daţi- le o definiţie personală,stabilind totodată asemănările şi deosebirile dintre ele, ordonând
informaţiile sub forma unei diagrame Venn
Reflecţii personale:
Conceptul 2Definiţie
Conceptul 1Definiţie
Conceptul 3Definiţie
Figura 108: Diagrama Venn a defini iilor comparabile
142
DIAGRAMA VENN A DEFINI IILOR COMPARABILE
Sarcina : Alegeţi trei concepte sinonimesau asociate celui de management, daţi- le o definiţie personală,stabilind totodată asemănările şi deosebirile dintre ele, ordonând
informaţiile sub forma unei diagrame Venn
Reflecţii personale:
Conceptul 2Definiţie
Conceptul 1Definiţie
Conceptul 3Definiţie
Figura 108: Diagrama Venn a defini iilor comparabile
143
JURNALUL CU DUBL INTRARE
Sarcina : Pornind de la textul din materialulsuport referitor la conceptul de management educaţional,
alegeţi un fragment şi demonstraţi înţelegerea lui prin formulareade întrebări, comentarii, reflecţii, analize, interpretări.
Reflecţii personale:- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
Întrebări -problemă
Comentarii,interpretări
propriiFragment ales:- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
Variantă fragment:- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 109: Jurnalul cu dubl intrare
.
143
JURNALUL CU DUBL INTRARE
Sarcina : Pornind de la textul din materialulsuport referitor la conceptul de management educaţional,
alegeţi un fragment şi demonstraţi înţelegerea lui prin formulareade întrebări, comentarii, reflecţii, analize, interpretări.
Reflecţii personale:- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -- - - - - - - -
Întrebări -problemă
Comentarii,interpretări
propriiFragment ales:- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
Variantă fragment:- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 109: Jurnalul cu dubl intrare
.
144
DIAGRAMA IDEILOR ESEN IALE
Sarcina: Inventariaţi ideile (problemele ,subproblemele) esenţiale din textul oferit de materialul-suport.Alegeţi apoi trei dintre acestea şi reformulaţi-le într-o manieră
personală, care să ilustreze modul propriu de înţelegere.Menţionaţi, la sfârşit, reflecţiile personale.
Reflecţii personale:
Ideea 1
Idei esenţiale
Ideea 2 Ideea 3
Figura 110: Diagrama ideilor esen iale
144
DIAGRAMA IDEILOR ESEN IALE
Sarcina: Inventariaţi ideile (problemele ,subproblemele) esenţiale din textul oferit de materialul-suport.Alegeţi apoi trei dintre acestea şi reformulaţi-le într-o manieră
personală, care să ilustreze modul propriu de înţelegere.Menţionaţi, la sfârşit, reflecţiile personale.
Reflecţii personale:
Ideea 1
Idei esenţiale
Ideea 2 Ideea 3
Figura 110: Diagrama ideilor esen iale
TA
BE
LU
L A
CT
IVIT
ILO
R M
AN
AG
ER
IAL
E A
LE
PR
OF
ESO
RU
LU
I I
FU
NC
IIA
CIU
NI
CO
NIN
UT
UR
I M
ET
OD
E. I
NS
TR
UM
EN
TE
PROIECTAREA
*a p
reve
dea
*a a
ntic
ipa
*a p
reg
ti *a
sch
ia *
a di
agno
stic
a *a
ela
bora
*a
pre
ciza
*a
se o
rien
ta *
a st
abil
i *a
iden
tifi
ca *
a re
dact
a *a
ana
liza
*a
com
bina
*a
prog
ram
a *a
est
ima
*a p
lani
fica
*a
stru
ctur
a
*sco
puri
/obi
ectiv
e *s
trat
egii
*sch
imb
ri
*per
spec
tive
*co
nsec
ine
*rez
olv
ri
*sol
uii
*pr
oble
me
*res
urse
*cr
iter
ii
*ten
din
e *e
tape
*ni
vele
*ev
olu
ii *a
lter
nati
ve *
aciu
ni *
sarc
ini *
fact
ori
*sit
uaii
*ob
stac
ole
*met
ode
*ris
curi
*m
ijlo
ace
*con
diii
*te
rmen
e
*pro
gnoz
*pl
anif
icri
*pr
ogra
me
*dia
gnoz
*an
aliz
e va
riat
e *p
reve
dere
a *l
inii
le d
e pe
rspe
ctiv
*lis
tri
*pr
oiec
te
*com
para
ii *r
efle
cii
*sce
nari
i ev
alu
ri in
iial
e *a
bord
area
sis
tem
ic
*mat
rice
a de
des
cope
rire
*ex
trap
olar
ea
*con
duce
rea
prin
obi
ecti
ve *
în e
chip
ORGANIZAREA
*a r
ela
iona
*a
inte
gra
*a o
rdon
a *a
iera
rhiz
a *a
dis
trib
ui *
a do
za
*a im
plic
a *
a an
tren
a *a
înl
nui
*a
div
ersi
fica
*a
pref
igur
a *a
aez
a *a
det
erm
ina
*a d
esf
ura
*a p
reci
za
*a a
sam
bla
*a e
fect
ua *
a st
abil
i *a
atr
ibui
*a
regl
emen
ta
*ac
iuni
*re
surs
e *r
olur
i *sa
rcin
i *s
itua
ii *r
ela
ii *
proc
ese
*reg
uli
*mij
loac
e *m
odur
i *ef
ortu
ri *
oper
aii
*atr
ibu
ii *
cont
exte
*pr
oced
uri *
etap
e *o
biec
tive
*fo
rme
*gru
puri
*co
ndii
i *s
truc
turi
*ra
ctic
i *in
stru
men
te
*lan
uri d
e ac
iuni
/sit
uaii
*de
scri
eri
*rep
reze
ntri
gra
fice
*st
ruct
urri
*p
reze
ntri
în v
aria
nte
*reg
ulam
ente
*p
uner
ea în
situ
aie
*in
stru
ctaj
ul
*der
ivar
ea s
arci
nilo
r/op
era
iilo
r *a
trib
uire
a de
rol
uri *
fie
de lu
cru
*org
anig
ram
e ie
rarh
ic-f
unc
iona
le
DECIZIA
*a h
otrî
*a
opta
*a
dire
cio
na
*a s
chim
ba *
a ap
lica
*a
stab
ili
*a s
olu
iona
*a
aleg
e *
a an
aliz
a *a
infl
uen
a *a
rec
onsi
dera
*a
rezo
lva
*a p
reve
ni *
a pr
eciz
a *a
sel
ecta
*a
ela
bora
*a
gsi
var
iant
e *a
apl
ica
*a f
orm
ula
*a c
omun
iica
*a
dele
ga
*op
iuni
*al
tern
ativ
e *v
aria
nte
*rez
olv
ri *
aciu
ni *
mij
loac
e *s
olu
ii *a
plic
aii
*st
rate
gii *
hot
râri
*op
era
ii *s
itua
ii *
sarc
ini *
cond
iii *
resu
rse
*fac
tori
*pe
rspe
ctiv
e *p
roce
se *
met
ode
*res
tric
ii *
rela
ii *
expe
pien
e *e
tape
*a
dapt
ri *
norm
e *m
suri
*obs
erva
ia *
anal
iza
de s
iste
m
*ana
liza
cau
zal
/fac
tori
al/a
ris
curi
lor/
a
rolu
rilo
r/de
caz
/a c
onte
xtul
ui/d
e sa
rcin
/ de
per
tine
n/o
pera
iona
l
*arb
orel
e de
cizi
onal
*si
mul
area
*m
atri
cea
vari
ante
lor
*dia
gram
e *t
abel
e av
anta
je/a
bate
ri/li
mit
e
Fig
ura
111
A:
Tab
elul
act
ivit
ilor
man
ager
iale
145
TA
BE
LU
L A
CT
IVIT
ILO
R M
AN
AG
ER
IAL
E A
LE
PR
OF
ESO
RU
LU
I I
FU
NC
IIA
CIU
NI
CO
NIN
UT
UR
I M
ET
OD
E. I
NS
TR
UM
EN
TE
PROIECTAREA
*a p
reve
dea
*a a
ntic
ipa
*a p
reg
ti *a
sch
ia *
a di
agno
stic
a *a
ela
bora
*a
pre
ciza
*a
se o
rien
ta *
a st
abil
i *a
iden
tifi
ca *
a re
dact
a *a
ana
liza
*a
com
bina
*a
prog
ram
a *a
est
ima
*a p
lani
fica
*a
stru
ctur
a
*sco
puri
/obi
ectiv
e *s
trat
egii
*sch
imb
ri
*per
spec
tive
*co
nsec
ine
*rez
olv
ri
*sol
uii
*pr
oble
me
*res
urse
*cr
iter
ii
*ten
din
e *e
tape
*ni
vele
*ev
olu
ii *a
lter
nati
ve *
aciu
ni *
sarc
ini *
fact
ori
*sit
uaii
*ob
stac
ole
*met
ode
*ris
curi
*m
ijlo
ace
*con
diii
*te
rmen
e
*pro
gnoz
*pl
anif
icri
*pr
ogra
me
*dia
gnoz
*an
aliz
e va
riat
e *p
reve
dere
a *l
inii
le d
e pe
rspe
ctiv
*lis
tri
*pr
oiec
te
*com
para
ii *r
efle
cii
*sce
nari
i ev
alu
ri in
iial
e *a
bord
area
sis
tem
ic
*mat
rice
a de
des
cope
rire
*ex
trap
olar
ea
*con
duce
rea
prin
obi
ecti
ve *
în e
chip
ORGANIZAREA
*a r
ela
iona
*a
inte
gra
*a o
rdon
a *a
iera
rhiz
a *a
dis
trib
ui *
a do
za
*a im
plic
a *
a an
tren
a *a
înl
nui
*a
div
ersi
fica
*a
pref
igur
a *a
aez
a *a
det
erm
ina
*a d
esf
ura
*a p
reci
za
*a a
sam
bla
*a e
fect
ua *
a st
abil
i *a
atr
ibui
*a
regl
emen
ta
*ac
iuni
*re
surs
e *r
olur
i *sa
rcin
i *s
itua
ii *r
ela
ii *
proc
ese
*reg
uli
*mij
loac
e *m
odur
i *ef
ortu
ri *
oper
aii
*atr
ibu
ii *
cont
exte
*pr
oced
uri *
etap
e *o
biec
tive
*fo
rme
*gru
puri
*co
ndii
i *s
truc
turi
*ra
ctic
i *in
stru
men
te
*lan
uri d
e ac
iuni
/sit
uaii
*de
scri
eri
*rep
reze
ntri
gra
fice
*st
ruct
urri
*p
reze
ntri
în v
aria
nte
*reg
ulam
ente
*p
uner
ea în
situ
aie
*in
stru
ctaj
ul
*der
ivar
ea s
arci
nilo
r/op
era
iilo
r *a
trib
uire
a de
rol
uri *
fie
de lu
cru
*org
anig
ram
e ie
rarh
ic-f
unc
iona
le
DECIZIA
*a h
otrî
*a
opta
*a
dire
cio
na
*a s
chim
ba *
a ap
lica
*a
stab
ili
*a s
olu
iona
*a
aleg
e *
a an
aliz
a *a
infl
uen
a *a
rec
onsi
dera
*a
rezo
lva
*a p
reve
ni *
a pr
eciz
a *a
sel
ecta
*a
ela
bora
*a
gsi
var
iant
e *a
apl
ica
*a f
orm
ula
*a c
omun
iica
*a
dele
ga
*op
iuni
*al
tern
ativ
e *v
aria
nte
*rez
olv
ri *
aciu
ni *
mij
loac
e *s
olu
ii *a
plic
aii
*st
rate
gii *
hot
râri
*op
era
ii *s
itua
ii *
sarc
ini *
cond
iii *
resu
rse
*fac
tori
*pe
rspe
ctiv
e *p
roce
se *
met
ode
*res
tric
ii *
rela
ii *
expe
pien
e *e
tape
*a
dapt
ri *
norm
e *m
suri
*obs
erva
ia *
anal
iza
de s
iste
m
*ana
liza
cau
zal
/fac
tori
al/a
ris
curi
lor/
a
rolu
rilo
r/de
caz
/a c
onte
xtul
ui/d
e sa
rcin
/ de
per
tine
n/o
pera
iona
l
*arb
orel
e de
cizi
onal
*si
mul
area
*m
atri
cea
vari
ante
lor
*dia
gram
e *t
abel
e av
anta
je/a
bate
ri/li
mit
e
Fig
ura
111
A:
Tab
elul
act
ivit
ilor
man
ager
iale
145
TA
BE
LU
L A
CT
IVIT
ILO
R M
AN
AG
ER
IAL
E A
LE
PR
OF
ESO
RU
LU
I I
I
FU
NC
IIA
CIU
NI
CO
NIN
UT
UR
I M
ET
OD
E. I
NS
TR
UM
EN
TE
COORDONARE
A
*a
diri
ja *
a pr
eciz
a *a
infl
uen
a *
a in
dica
*a
spri
jini
*a
îndr
uma
*a
conv
inge
*a
rând
ui *
a st
imul
a *
a di
rec
iona
*a
echi
libr
a *a
mot
iva
*a
dete
rmin
a *a
nd
epli
ni *
a co
rela
*
a ar
mon
iza
*a s
incr
oniz
a *a
ghi
da
*a
prop
orio
na *
a as
igur
a *a
col
abor
a
*ac
iuni
*si
tua
ii *
mij
loac
e *m
otiv
e *
infl
uen
e *a
rgum
ente
*re
zolv
ri
*st
ilur
i *pr
oced
uri *
proc
ese
*res
urse
*
efor
turi
*ri
tmur
i *fa
ctor
i *et
ape
*ap
lica
ii *
sarc
ini *
rolu
ri *
rela
ii *
ate
ptri
*sc
him
buri
*po
sibi
lit
i
*co
nduc
erea
pri
n pr
oiec
te/l
ucr
ri
*co
nduc
erea
pri
n ex
cep
ii/c
azur
i *
dele
gare
a de
atr
ibu
ii *j
oc d
e ro
l *
conv
orbi
ri *
exem
ple
*con
ving
erea
*
proc
edee
de
mot
ivar
e *c
olab
orar
ea
*ap
roba
rea/
deza
prob
area
*ex
plic
aia
*
anal
iza
situ
aie
i *st
imul
area
EVALUAREA
*a
cont
rola
*a
veri
fica
*a
msu
ra
*a
inte
rpre
ta *
a ur
mri
*a
apre
cia
*a
cons
tata
*a
anal
iza
*a c
ompa
ra
*a
cons
emna
*a
mon
itor
iza
*a s
esiz
a *
a se
info
rma
*a
clar
ific
a *a
obs
erva
*
a ca
ract
eriz
a *a
dez
bate
*a
vali
da
*ob
iect
ive
*rea
liz
ri *
mod
alit
i *
rezu
ltat
e *p
roce
duri
*co
ndii
i *cr
iter
ii
*va
lori
*ev
olu
ii *
perf
orm
ane
*reu
ite
*ut
iliz
ri *
nive
le *
cons
tat
ri *
efec
te
*ap
reci
eri *
difi
cult
i *ab
ater
i *er
ori
*co
nsec
ine
*inf
orm
aii
*bl
ocaj
e *
proi
ecte
*ar
gum
ente
*st
ilur
i
*ob
serv
aia
*an
aliz
a co
mpo
rtam
entu
lui
*an
aliz
a co
ntex
tulu
i /fa
ctor
ial
*
ches
tion
area
*an
aliz
e ca
ntit
ativ
e *
anal
ize
cali
tati
ve *
fe
crit
eria
le
*sc
ale
de a
prec
iere
*te
hnic
i/m
etod
e so
ciom
etri
ce *
port
ofol
ii te
mat
ice
*ta
bele
*gr
afic
e *a
utoe
valu
ri
REGLAREA
*a
core
cta
*a a
mel
iora
*a
dezv
olta
*
a sc
him
ba *
a st
imul
a *a
inte
rven
i *
a re
cupe
ra *
a re
face
*a
repr
oiec
ta
*a
adap
ta *
a în
tri
*a
prop
une
*a
echi
libr
a *a
con
tinu
a *a
pre
veni
*sa
rcin
ii *
aciu
ni *
proc
edur
i *co
ndii
i *
proi
ecte
*cr
iter
ii *
proc
ese
*reg
uli
*si
tua
ii *
mes
aje
*for
mul
ri *
abat
eri
*so
luii
*ro
luri
*ev
olu
ii *
stil
uri
*am
elio
rri
*re
zolv
ri *
core
cii
*an
aliz
a r
spun
suri
lor/
rezo
lvri
lor
*ex
prim
area
opi
niil
or *
anal
iza
crit
eria
l
*re
form
ular
ea s
olu
iilo
r
*com
para
rea
efec
telo
r sc
him
bri
i *r
epro
iect
area
*ra
port
area
la s
tand
arde
Fig
ura
111
B:
Tab
elul
act
ivit
ilor
man
ager
iale
I
146
TA
BE
LU
L A
CT
IVIT
ILO
R M
AN
AG
ER
IAL
E A
LE
PR
OF
ESO
RU
LU
I I
I
FU
NC
IIA
CIU
NI
CO
NIN
UT
UR
I M
ET
OD
E. I
NS
TR
UM
EN
TE
COORDONAREA
*a
diri
ja *
a pr
eciz
a *a
infl
uen
a *
a in
dica
*a
spri
jini
*a
îndr
uma
*a
conv
inge
*a
rând
ui *
a st
imul
a *
a di
rec
iona
*a
echi
libr
a *a
mot
iva
*a
dete
rmin
a *a
nd
epli
ni *
a co
rela
*
a ar
mon
iza
*a s
incr
oniz
a *a
ghi
da
*a
prop
orio
na *
a as
igur
a *a
col
abor
a
*ac
iuni
*si
tua
ii *
mij
loac
e *m
otiv
e *
infl
uen
e *a
rgum
ente
*re
zolv
ri
*st
ilur
i *pr
oced
uri *
proc
ese
*res
urse
*
efor
turi
*ri
tmur
i *fa
ctor
i *et
ape
*ap
lica
ii *
sarc
ini *
rolu
ri *
rela
ii *
ate
ptri
*sc
him
buri
*po
sibi
lit
i
*co
nduc
erea
pri
n pr
oiec
te/l
ucr
ri
*co
nduc
erea
pri
n ex
cep
ii/c
azur
i *
dele
gare
a de
atr
ibu
ii *j
oc d
e ro
l *
conv
orbi
ri *
exem
ple
*con
ving
erea
*
proc
edee
de
mot
ivar
e *c
olab
orar
ea
*ap
roba
rea/
deza
prob
area
*ex
plic
aia
*
anal
iza
situ
aie
i *st
imul
area
EVALUAREA
*a
cont
rola
*a
veri
fica
*a
msu
ra
*a
inte
rpre
ta *
a ur
mri
*a
apre
cia
*a
cons
tata
*a
anal
iza
*a c
ompa
ra
*a
cons
emna
*a
mon
itor
iza
*a s
esiz
a *
a se
info
rma
*a
clar
ific
a *a
obs
erva
*
a ca
ract
eriz
a *a
dez
bate
*a
vali
da
*ob
iect
ive
*rea
liz
ri *
mod
alit
i *
rezu
ltat
e *p
roce
duri
*co
ndii
i *cr
iter
ii
*va
lori
*ev
olu
ii *
perf
orm
ane
*reu
ite
*ut
iliz
ri *
nive
le *
cons
tat
ri *
efec
te
*ap
reci
eri *
difi
cult
i *ab
ater
i *er
ori
*co
nsec
ine
*inf
orm
aii
*bl
ocaj
e *
proi
ecte
*ar
gum
ente
*st
ilur
i
*ob
serv
aia
*an
aliz
a co
mpo
rtam
entu
lui
*an
aliz
a co
ntex
tulu
i /fa
ctor
ial
*
ches
tion
area
*an
aliz
e ca
ntit
ativ
e *
anal
ize
cali
tati
ve *
fe
crit
eria
le
*sc
ale
de a
prec
iere
*te
hnic
i/m
etod
e so
ciom
etri
ce *
port
ofol
ii te
mat
ice
*ta
bele
*gr
afic
e *a
utoe
valu
ri
REGLAREA
*a
core
cta
*a a
mel
iora
*a
dezv
olta
*
a sc
him
ba *
a st
imul
a *a
inte
rven
i *
a re
cupe
ra *
a re
face
*a
repr
oiec
ta
*a
adap
ta *
a în
tri
*a
prop
une
*a
echi
libr
a *a
con
tinu
a *a
pre
veni
*sa
rcin
ii *
aciu
ni *
proc
edur
i *co
ndii
i *
proi
ecte
*cr
iter
ii *
proc
ese
*reg
uli
*si
tua
ii *
mes
aje
*for
mul
ri *
abat
eri
*so
luii
*ro
luri
*ev
olu
ii *
stil
uri
*am
elio
rri
*re
zolv
ri *
core
cii
*an
aliz
a r
spun
suri
lor/
rezo
lvri
lor
*ex
prim
area
opi
niil
or *
anal
iza
crit
eria
l
*re
form
ular
ea s
olu
iilo
r
*com
para
rea
efec
telo
r sc
him
bri
i *r
epro
iect
area
*ra
port
area
la s
tand
arde
Fig
ura
111
B:
Tab
elul
act
ivit
ilor
man
ager
iale
I
146
147
DIAGRAMA DISFUNC IILOR
Sarcina: Pentru fiecare dintre activităţileprofesorului -manager, precizaţi cel puţin două disfuncţii
care pot apărea în valorificarea lor, precum şi câte două ipotezeprivind ameliorarea, optimizarea lor.
Decizia
REFLECŢIIPERSONALE
Disfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
ProiectareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
OrganizareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
DirijareaCoordonarea
Disfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
EvaluareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
ReglareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
Figura 112: Diagrama disfunc iilor
147
DIAGRAMA DISFUNC IILOR
Sarcina: Pentru fiecare dintre activităţileprofesorului -manager, precizaţi cel puţin două disfuncţii
care pot apărea în valorificarea lor, precum şi câte două ipotezeprivind ameliorarea, optimizarea lor.
Decizia
REFLECŢIIPERSONALE
Disfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
ProiectareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
OrganizareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
DirijareaCoordonarea
Disfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
EvaluareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
ReglareaDisfuncţie 1
Disfuncţie 2
Ipotezăameliorativă
Ipotezăameliorativă
Figura 112: Diagrama disfunc iilor
HA
RT
CO
GN
ITIV
ce este ?
DE
CIZ
IA
arată
strate
giade
aplic
areas
oluţie
ipr
esupu
neco
nstrui
reade
varia
ntecer
eale
gerea
adecv
atăau
neiv
arian
tecomb
atesol
uţiile
găsit
eem
piric
impu
nean
alize
varia
teale
datel
orinf
luenţe
ază
desfă
şurare
aact
ivităţ
iiim
plică
prelua
reada
telor
îmbin
ătoa
teele
mente
lepro
cesulu
ima
nage
rial
reprez
intă
punc
tulcen
tral
alma
nage
mentu
lui
rezolv
ăsit
uaţii
proble
matic
e
antre
nează
factor
iva
riaţi
înrez
olvare
preci
zează
aplic
area
unor
proiec
team
eliora
tive
indică
unpro
cespe
ntru
soluţi
onare
arată
oop
ţiune
dedir
ecţion
areaa
ctelor
practi
ce
expr
imă
oop
ţiune
derea
lizare
asco
purilo
r
E S E N Ţ A
Etape
Metod
e
Obsta
cole
P R O C E S U L
cefel
?cum
?
este
unind
iciu
alde
scentr
alizăr
iiare
rolde
partic
ipant
laco
nduc
ererea
lizează
optim
,în
clasă,
cerinţ
elecu
rricu
lumulu
işco
larim
plică
deciz
iicen
trale
aleşco
lii,ISJ
hotăr
ăşte
realiz
area
obiec
tivelo
r,ap
licare
astr
ategii
lorde
instru
ire
Profes
orul
decid
ent
după
conţi
nut:
*înpro
iectar
e*în
organ
izare
*înco
ordon
are*în
evalu
are*în
reglar
edu
păfre
cven
ţă:*p
eriod
ice*în
tâmplă
toare
*unic
e
după
natur
asit
uaţiil
or:*d
eco
rectar
e*d
eam
eliora
re*d
epre
venir
e
după
modu
ldea
ntren
are:
*indiv
iduală
*îngru
p
după
gradu
ldec
ertitu
dine:
*cert
e*d
eris
c*in
certe
după
impli
caţii
înrea
lizare
:*st
rateg
ice*ta
ctice
*ope
rative
Tipuri
identi
ficarea
şian
aliza
proble
mei,
adate
lorne
cesare
stabil
irea
obiec
tivelo
racum
ularea
inform
aţiilo
rspe
cifice
elabo
rarea
varia
ntelor
desol
uţion
areale
gerea
varia
ntei
optim
ecomu
nicarea
deciz
iei,a
pregă
tirii
aplic
ării
aplic
arera
măsur
ilor
stabil
itecontr
olul
aplic
ării
şiar
ezulta
telor
înpre
cizare
apro
bleme
i:an
aliza
comp
arativ
ă/cau
zală/
factor
ială/r
isculu
i/logic
ă/con
textua
lă/de
sarcin
ăîn
partic
iparea
lapre
cizare
şiap
licare
:prin
obiec
tive/
motiv
aţie/d
elega
re/co
labora
re/de
zbate
re/co
nving
ere/ro
luri
înop
timiza
re:an
aliza
altern
ative
lor/ab
aterilo
r/pro
bleme
lorpo
tenţia
le/rel
aţiilo
r/acţi
unilo
r
prin:*
recurg
erea
laem
piric,
intuit
iv*cu
noaşt
erea
slabă
aprob
lemei*
anali
zared
usăad
atelor
,cau
zelor*
domi
narea
subiec
tivită
ţii*dim
inuare
arol
uluiv
arian
telor*
armon
izarea
slabă
cualt
ede
cizii*
nerap
ortare
ala
etape
leed
ucati
ve*sl
aba
abord
arecre
ativă
*neec
hilibr
area
soluţi
ilor*f
ermita
tered
usăîn
aplic
are*n
eurm
ărirea
fermă
aefec
telor*
consu
ltarea
redusă
agrup
ului*c
ompla
cerea
înrut
ină*g
enera
lizare
aun
eisol
uţiiî
nalt
esit
uaţii
cum
Re
medii
?
cine ?
Fig
ura
113:
Har
ta c
ogni
tiv
„D
eciz
ia”
148
HA
RT
CO
GN
ITIV
ce este ?
DE
CIZ
IA
arată
strate
giade
aplic
areas
oluţie
ipr
esupu
neco
nstrui
reade
varia
ntecer
eale
gerea
adecv
atăau
neiv
arian
tecomb
atesol
uţiile
găsit
eem
piric
impu
nean
alize
varia
teale
datel
orinf
luenţe
ază
desfă
şurare
aact
ivităţ
iiim
plică
prelua
reada
telor
îmbin
ătoa
teele
mente
lepro
cesulu
ima
nage
rial
reprez
intă
punc
tulcen
tral
alma
nage
mentu
lui
rezolv
ăsit
uaţii
proble
matic
e
antre
nează
factor
iva
riaţi
înrez
olvare
preci
zează
aplic
area
unor
proiec
team
eliora
tive
indică
unpro
cespe
ntru
soluţi
onare
arată
oop
ţiune
dedir
ecţion
areaa
ctelor
practi
ce
expr
imă
oop
ţiune
derea
lizare
asco
purilo
r
E S E N Ţ A
Etape
Metod
e
Obsta
cole
P R O C E S U L
cefel
?cum
?
este
unind
iciu
alde
scentr
alizăr
iiare
rolde
partic
ipant
laco
nduc
ererea
lizează
optim
,în
clasă,
cerinţ
elecu
rricu
lumulu
işco
larim
plică
deciz
iicen
trale
aleşco
lii,ISJ
hotăr
ăşte
realiz
area
obiec
tivelo
r,ap
licare
astr
ategii
lorde
instru
ire
Profes
orul
decid
ent
după
conţi
nut:
*înpro
iectar
e*în
organ
izare
*înco
ordon
are*în
evalu
are*în
reglar
edu
păfre
cven
ţă:*p
eriod
ice*în
tâmplă
toare
*unic
e
după
natur
asit
uaţiil
or:*d
eco
rectar
e*d
eam
eliora
re*d
epre
venir
e
după
modu
ldea
ntren
are:
*indiv
iduală
*îngru
p
după
gradu
ldec
ertitu
dine:
*cert
e*d
eris
c*in
certe
după
impli
caţii
înrea
lizare
:*st
rateg
ice*ta
ctice
*ope
rative
Tipuri
identi
ficarea
şian
aliza
proble
mei,
adate
lorne
cesare
stabil
irea
obiec
tivelo
racum
ularea
inform
aţiilo
rspe
cifice
elabo
rarea
varia
ntelor
desol
uţion
areale
gerea
varia
ntei
optim
ecomu
nicarea
deciz
iei,a
pregă
tirii
aplic
ării
aplic
arera
măsur
ilor
stabil
itecontr
olul
aplic
ării
şiar
ezulta
telor
înpre
cizare
apro
bleme
i:an
aliza
comp
arativ
ă/cau
zală/
factor
ială/r
isculu
i/logic
ă/con
textua
lă/de
sarcin
ăîn
partic
iparea
lapre
cizare
şiap
licare
:prin
obiec
tive/
motiv
aţie/d
elega
re/co
labora
re/de
zbate
re/co
nving
ere/ro
luri
înop
timiza
re:an
aliza
altern
ative
lor/ab
aterilo
r/pro
bleme
lorpo
tenţia
le/rel
aţiilo
r/acţi
unilo
r
prin:*
recurg
erea
laem
piric,
intuit
iv*cu
noaşt
erea
slabă
aprob
lemei*
anali
zared
usăad
atelor
,cau
zelor*
domi
narea
subiec
tivită
ţii*dim
inuare
arol
uluiv
arian
telor*
armon
izarea
slabă
cualt
ede
cizii*
nerap
ortare
ala
etape
leed
ucati
ve*sl
aba
abord
arecre
ativă
*neec
hilibr
area
soluţi
ilor*f
ermita
tered
usăîn
aplic
are*n
eurm
ărirea
fermă
aefec
telor*
consu
ltarea
redusă
agrup
ului*c
ompla
cerea
înrut
ină*g
enera
lizare
aun
eisol
uţiiî
nalt
esit
uaţii
cum
Re
medii
?
cine ?
Fig
ura
113:
Har
ta c
ogni
tiv
„D
eciz
ia”
148
149
CIORCHINELE CUVINTELOR-CHEIE
Sarcina: Pornind de la textul oferitde materialul-suport, extrageţi cuvintele-cheie şiordonaţi - le sub forma unui ciorchine. Menţionaţi
la sfârşit, reflecţiile personale.
Reflecţii
Figura 114: Ciorchinele cuvintelor-cheie
149
CIORCHINELE CUVINTELOR-CHEIE
Sarcina: Pornind de la textul oferitde materialul-suport, extrageţi cuvintele-cheie şiordonaţi - le sub forma unui ciorchine. Menţionaţi
la sfârşit, reflecţiile personale.
Reflecţii
Figura 114: Ciorchinele cuvintelor-cheie
150
JURNALUL RETROACTIV
Analizaţi una dintre lecţiile susţinute la practica pedagogică dinperspectiva deciziilor luate înainte, în timpul şi după finalizarea
lecţiei, evidenţiind greşelile comise ca factor decident
Menţionaţi cel puţin2 decizii luate înainte
de desfăşurarealecţiei respective
Menţionaţi cel puţin2 decizii luate întimpul lecţiei.
Menţionaţi cel puţin2 decizii luate
dupa finalizarealecţiei.
Tipuri de decizii luate
Comentaţi respectarea etapelor procesuluideciziţional, în cele 3 situaţii
- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
Alte greşeli comise:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
criteriul 1- - - - -criteriul 2- - - - -
---
criteriul n- - - - -
criteriul 1- - - - -criteriul 2- - - - -
---
criteriul n- - - - -
criteriul 1- - - - -criteriul 2- - - - -
---
criteriul n- - - - -
Figura 115: Jurnalul retroactiv
150
JURNALUL RETROACTIV
Analizaţi una dintre lecţiile susţinute la practica pedagogică dinperspectiva deciziilor luate înainte, în timpul şi după finalizarea
lecţiei, evidenţiind greşelile comise ca factor decident
Menţionaţi cel puţin2 decizii luate înainte
de desfăşurarealecţiei respective
Menţionaţi cel puţin2 decizii luate întimpul lecţiei.
Menţionaţi cel puţin2 decizii luate
dupa finalizarealecţiei.
Tipuri de decizii luate
Comentaţi respectarea etapelor procesuluideciziţional, în cele 3 situaţii
- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -- - - - - - - - - -
Alte greşeli comise:- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
criteriul 1- - - - -criteriul 2- - - - -
---
criteriul n- - - - -
criteriul 1- - - - -criteriul 2- - - - -
---
criteriul n- - - - -
criteriul 1- - - - -criteriul 2- - - - -
---
criteriul n- - - - -
Figura 115: Jurnalul retroactiv
151
ANALIZA SWOT
Sarcina: Alegeţi una dintre deciziileluate de voi în timpul activităţilor desfăşurate cu elevii
si analizaţi-o prin prisma teoriei deciziei (tipuri, etape, condiţiide eficienţă). Apreciaţi apoi eficienţa deciziei respective,
folosindu-vă de analiza SWOT.
Puncte tari
Riscuri/ameninţări
Puncte slabe
Oportunităţi
Reflecţii personale
Figura 116: Analiza SWOT
151
ANALIZA SWOT
Sarcina: Alegeţi una dintre deciziileluate de voi în timpul activităţilor desfăşurate cu elevii
si analizaţi-o prin prisma teoriei deciziei (tipuri, etape, condiţiide eficienţă). Apreciaţi apoi eficienţa deciziei respective,
folosindu-vă de analiza SWOT.
Puncte tari
Riscuri/ameninţări
Puncte slabe
Oportunităţi
Reflecţii personale
Figura 116: Analiza SWOT
152
SCARA IDEILOR/CONCEPTELOR/ETAPELOR
Sarcina: Prezentaţi una dintre deciziile luate pe parcursuldesfăşurării activităţilor cu clasa de elevi, redând grafic,sub forma unui traseu în scară, etapele parcurse.Indicaţi, pentru fiecare etapă, acţiunile întreprinse.
Reflecţii personale
Acţiuni
Acţiuni
Acţiuni
Acţiuni
AcţiuniEtapa 4
Etapa n
Etapa 3
Etapa 2
Etapa 1
Figura 117: Scara etapelor
152
SCARA IDEILOR/CONCEPTELOR/ETAPELOR
Sarcina: Prezentaţi una dintre deciziile luate pe parcursuldesfăşurării activităţilor cu clasa de elevi, redând grafic,sub forma unui traseu în scară, etapele parcurse.Indicaţi, pentru fiecare etapă, acţiunile întreprinse.
Reflecţii personale
Acţiuni
Acţiuni
Acţiuni
Acţiuni
AcţiuniEtapa 4
Etapa n
Etapa 3
Etapa 2
Etapa 1
Figura 117: Scara etapelor
153
TABELUL „T” AL COREL RII TEORIEI CU PRACTICA
Constatări practice Teorie
Reflecţiic) (reformularea
deciziei şireevaluări ale
teoriei)
b)- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -
a)- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -
Figura 118: Tabelul „T” al corel rii teoriei cu practica
1) Descrieti o situa ie real din practica pedagogic , din experien a ca elev, student în care profesorul trebuie s ia o decizie.
2) Utilizând cuno tin ele dobândite la cursurile de managementul clasei de elevi i harta conceptual a deciziei, selecta i i explica i:
-tipul deciziei; -etapele folosite; -metodele; -condi iile de eficien respectate
153
TABELUL „T” AL COREL RII TEORIEI CU PRACTICA
Constatări practice Teorie
Reflecţiic) (reformularea
deciziei şireevaluări ale
teoriei)
b)- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -
a)- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -
Figura 118: Tabelul „T” al corel rii teoriei cu practica
1) Descrieti o situa ie real din practica pedagogic , din experien a ca elev, student în care profesorul trebuie s ia o decizie.
2) Utilizând cuno tin ele dobândite la cursurile de managementul clasei de elevi i harta conceptual a deciziei, selecta i i explica i:
-tipul deciziei; -etapele folosite; -metodele; -condi iile de eficien respectate
154
DIAGRAMA EVALU RII/AUTOEVALU RII CRITICE
Sarcina : Apreciaţi criticmodalităţile folosite în înţelegerea şi învăţarea temelor privind
pregătirea pedagogică a viitorilor profesori, stilul de învăţare utilizat.Formulaţi şi propuneri pentru metodologia de predare -învăţare
în temă, de autoinstruire.
Constatări, aprecieri proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipoteze de soluţionareÎn activităţile comune
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
În autoinstruire- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -
Figura 119: Diagrama evalu rii/ autoevalu rii critice
154
DIAGRAMA EVALU RII/AUTOEVALU RII CRITICE
Sarcina : Apreciaţi criticmodalităţile folosite în înţelegerea şi învăţarea temelor privind
pregătirea pedagogică a viitorilor profesori, stilul de învăţare utilizat.Formulaţi şi propuneri pentru metodologia de predare -învăţare
în temă, de autoinstruire.
Constatări, aprecieri proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Reflecţii proprii ca viitor profesor- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipoteze de soluţionareÎn activităţile comune
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
În autoinstruire- - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -
Figura 119: Diagrama evalu rii/ autoevalu rii critice
TR
ASE
UL
ST
UD
IER
II U
NE
I P
RO
BL
EM
E
Parcu
rgeţi
mater
ialul-
suport
12
Identi
ficaţi
concep
tele-
cheie
genera
le
3Sta
biliţi
prima
parte
atext
ului:i
dentifi
caţi
cuvint
ele-ch
eiespe
cifice
,form
ulaţii
deile
sintet
izatoa
re4
Proced
aţiide
nticş
icua
doua
parte
atext
ului,a
poic
uatre
ia.
5Ela
boraţ
ische
malog
icăgen
erală
6Re
vizuiţ
ischem
alog
icăîn
urma
dezbat
eriic
olecti
ve:com
pletaţ
i,cor
ectaţi
,rest
ructur
aţi,e
limina
ţidet
aliile
nesem
nifica
tive
Utiliz
îndsch
emal
ogică
,dedu
ceţio
peraţi
ilepe
careu
nprof
esorl
erea
lizeaz
ăînf
iecare
dineta
pelep
roiect
ăriiş
idocu
mente
lecur
ricula
reînt
ocmite
saucon
sultat
e,du
pămo
delul:
7 Proiec
tarea
Durat
aeta
peiOp
eraţii
preciz
atede
către
profes
orDo
cument
elecur
ricula
recon
sultat
ePro
gnoza
Planif
icarea
Progra
marea
1 2 3
Fig
ura
120:
Tra
seul
stu
dier
ii u
nei p
robl
eme
155
TR
ASE
UL
ST
UD
IER
II U
NE
I P
RO
BL
EM
E
Parcu
rgeţi
mater
ialul-
suport
12
Identi
ficaţi
concep
tele-
cheie
genera
le
3Sta
biliţi
prima
parte
atext
ului:i
dentifi
caţi
cuvint
ele-ch
eiespe
cifice
,form
ulaţii
deile
sintet
izatoa
re4
Proced
aţiide
nticş
icua
doua
parte
atext
ului,a
poic
uatre
ia.
5Ela
boraţ
ische
malog
icăgen
erală
6Re
vizuiţ
ischem
alog
icăîn
urma
dezbat
eriic
olecti
ve:com
pletaţ
i,cor
ectaţi
,rest
ructur
aţi,e
limina
ţidet
aliile
nesem
nifica
tive
Utiliz
îndsch
emal
ogică
,dedu
ceţio
peraţi
ilepe
careu
nprof
esorl
erea
lizeaz
ăînf
iecare
dineta
pelep
roiect
ăriiş
idocu
mente
lecur
ricula
reînt
ocmite
saucon
sultat
e,du
pămo
delul:
7 Proiec
tarea
Durat
aeta
peiOp
eraţii
preciz
atede
către
profes
orDo
cument
elecur
ricula
recon
sultat
ePro
gnoza
Planif
icarea
Progra
marea
1 2 3
Fig
ura
120:
Tra
seul
stu
dier
ii u
nei p
robl
eme
155
156
MATRICEA DE AUTOEVALUARE SI RECONSTRUCTIE A UNUI PROIECT
Sarcina : Folosind reprezentările grafice privindtipurile şi variantele de lecţii, din textul-suport, tabelul comparativ
al activităţilor manageriale ale profesorului în clasă analizaţicritic, refaceţi şi completaţi un proiect de lecţie, susţinut la practica
pedagogică, din perspectiva acţiunilor profesorului –manager
Activităţimanageriale
Proiectare
Reflecţii ca practician şi ca profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
OrganizareDecizieCoordonareEvaluareReglare
Tipul şi varianta lecţiei susţinute- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Etapele lecţiei:1- - - - 2- - - - 3- - - - 4- - - - 5- - - - 6- - - -
Figura 121: Matricea de autoevaluare i reconstruc ie a unui proiect
156
MATRICEA DE AUTOEVALUARE SI RECONSTRUCTIE A UNUI PROIECT
Sarcina : Folosind reprezentările grafice privindtipurile şi variantele de lecţii, din textul-suport, tabelul comparativ
al activităţilor manageriale ale profesorului în clasă analizaţicritic, refaceţi şi completaţi un proiect de lecţie, susţinut la practica
pedagogică, din perspectiva acţiunilor profesorului –manager
Activităţimanageriale
Proiectare
Reflecţii ca practician şi ca profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
OrganizareDecizieCoordonareEvaluareReglare
Tipul şi varianta lecţiei susţinute- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Etapele lecţiei:1- - - - 2- - - - 3- - - - 4- - - - 5- - - - 6- - - -
Figura 121: Matricea de autoevaluare i reconstruc ie a unui proiect
157
SEMAFORUL-BILAN AL ACTIVIT II PROPRII
Sarcina: Analizaţi din perspectivă managerială unul dintreproiectele de lecţie susţinute si precizaţi:-aspectele reuşite;-aspectele nereuşite;-posibilităţile de optimizare.
Reflecţiipersonale
Aspectereuşite
Aspectenereuşite
Posibilităţi deoptimizare
Figura 122: Semaforul-bilan al activit ii proprii
157
SEMAFORUL-BILAN AL ACTIVIT II PROPRII
Sarcina: Analizaţi din perspectivă managerială unul dintreproiectele de lecţie susţinute si precizaţi:-aspectele reuşite;-aspectele nereuşite;-posibilităţile de optimizare.
Reflecţiipersonale
Aspectereuşite
Aspectenereuşite
Posibilităţi deoptimizare
Figura 122: Semaforul-bilan al activit ii proprii
158
FARFURIA ZBUR TOARE
Proiectarea Evaluarea,reglarea
CoordonareaDeciziaOrganizarea
Organizareaacţională -operaţii
Organizareastructurală -
responsabilităţiCondiţii deeficienţă
Analizaţi o lecţie susţinută la practica pedagogică, dinperspectiva teoriei manageriale a organizării resurselor.Reflectaţi asupra obstacolelor întâmpinate ca profesororganizator înainte, în timpul şi după finalizarea lecţieipentru realizarea obiectivelor.
Obiectivele lecţiei
Figura 123: Farfuria zbur toare
158
FARFURIA ZBUR TOARE
Proiectarea Evaluarea,reglarea
CoordonareaDeciziaOrganizarea
Organizareaacţională -operaţii
Organizareastructurală -
responsabilităţiCondiţii deeficienţă
Analizaţi o lecţie susţinută la practica pedagogică, dinperspectiva teoriei manageriale a organizării resurselor.Reflectaţi asupra obstacolelor întâmpinate ca profesororganizator înainte, în timpul şi după finalizarea lecţieipentru realizarea obiectivelor.
Obiectivele lecţiei
Figura 123: Farfuria zbur toare
159
DIAGRAMA ELABOR RII UNEI INTERPRET RI
Sarcina : Folosind textele-suport tematice, hartacognitivă „Managementul clasei de elevi“, constatările
de la practica pedagogică, experienţa proprie, identificaţi câte 3 dintrecele mai frecvente situaţii de activităţi în clasă care necesită o rezolvare
managerială a profesorului. Elaboraţi propriu apoi un text unitarîn care să prezentaţi, argumentaţi, interpretaţi critic aplicarea
criteriilor manageriale de soluţionare.
Reflecţii ca viitor profesor -manager- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Elaborarea textului propriu- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1- - - - 2- - - - 3- - - -
Figura 124: Diagrama elabor rii unei interpret ri
159
DIAGRAMA ELABOR RII UNEI INTERPRET RI
Sarcina : Folosind textele-suport tematice, hartacognitivă „Managementul clasei de elevi“, constatările
de la practica pedagogică, experienţa proprie, identificaţi câte 3 dintrecele mai frecvente situaţii de activităţi în clasă care necesită o rezolvare
managerială a profesorului. Elaboraţi propriu apoi un text unitarîn care să prezentaţi, argumentaţi, interpretaţi critic aplicarea
criteriilor manageriale de soluţionare.
Reflecţii ca viitor profesor -manager- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Elaborarea textului propriu- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
1- - - - 2- - - - 3- - - -
Figura 124: Diagrama elabor rii unei interpret ri
160
FORAREA STRATURILOR
1. Descriere
2. Analiză/raportareala teorie
3. Analiza soluţiilorexistente
4. Propunerea unorsoluţii
Figura 125: Forarea straturilor
Sarcina:„Utilizând experien a curent de la practica pedagogic , identifica i o situa ie legat de managementul clasei de elevi, situa ie pe care s o analiza i în modul urm tor:
1) descrierea cazului/situa iei; 2) analiza din perspectiva teoriei; 3) prezentarea solu iilor cazului; 4) analiza acestor solu ii, propunerea altor modalit i de solu ionare i
exprimarea punctului de vedere propriu/reflec ii.“
160
FORAREA STRATURILOR
1. Descriere
2. Analiză/raportareala teorie
3. Analiza soluţiilorexistente
4. Propunerea unorsoluţii
Figura 125: Forarea straturilor
Sarcina:„Utilizând experien a curent de la practica pedagogic , identifica i o situa ie legat de managementul clasei de elevi, situa ie pe care s o analiza i în modul urm tor:
1) descrierea cazului/situa iei; 2) analiza din perspectiva teoriei; 3) prezentarea solu iilor cazului; 4) analiza acestor solu ii, propunerea altor modalit i de solu ionare i
exprimarea punctului de vedere propriu/reflec ii.“
161
DIAGRAMA-SANDWICH DE REZOLVARE A UNEI SITUA II
Întrebări de analiză critică- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipoteze de prevenire şi soluţionare- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Interpretarea acţiunilor profesorului clasei- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Sarcina : Folosind constatările de la practicapedagogică privind managementul clasei, textul-suport tematic, harta
cognitivă „Managementul clasei de elevi“, experienţa proprie,alegeţi şi construiţi rezolvarea unei situaţii reale de la clasă, care
necesită o soluţionare managerială
Soluţii, reflecţii proprii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 126: Diagrama-sandwich de rezolvare a unei situa ii
161
DIAGRAMA-SANDWICH DE REZOLVARE A UNEI SITUA II
Întrebări de analiză critică- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Ipoteze de prevenire şi soluţionare- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Interpretarea acţiunilor profesorului clasei- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Sarcina : Folosind constatările de la practicapedagogică privind managementul clasei, textul-suport tematic, harta
cognitivă „Managementul clasei de elevi“, experienţa proprie,alegeţi şi construiţi rezolvarea unei situaţii reale de la clasă, care
necesită o soluţionare managerială
Soluţii, reflecţii proprii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Figura 126: Diagrama-sandwich de rezolvare a unei situa ii
CO
RO
AN
A S
AR
CIN
ILO
R G
RA
DA
TE
1. Luând în cal
cul
structura dimen
sională
a managem
entului clas
ei
2. şi enumerând specificulactivităţilor manageriale
3.Alcătuiţ
iuninvent
ar
deconseci
nţealeunui
manageme
ntdefectuo
salclasei
Refle
cţiiper
sonale
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4. 2.5.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.
3.6.
F
igur
a 12
7: C
oroa
na s
arci
nilo
r gr
adat
e
162
CO
RO
AN
A S
AR
CIN
ILO
R G
RA
DA
TE
1. Luând în cal
cul
structura dimen
sională
a managem
entului clas
ei
2. şi enumerând specificulactivităţilor manageriale
3.Alcătuiţ
iuninvent
ar
deconseci
nţealeunui
manageme
ntdefectuo
salclasei
Refle
cţiiper
sonale
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
2.1.
2.2.
2.3.
2.4. 2.5.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.
3.5.
3.6.
F
igur
a 12
7: C
oroa
na s
arci
nilo
r gr
adat
e
162
163
DIAGRAMA DE ANALIZ A UNUI „CAZ“
Sarcina: Analizaţi situaţia prezentată,formulaţi variante de soluţionare, alegeţi soluţia considerată cea
mai eficientă şi argumentaţi. Formulaţi reflecţii personale în legăturăcu activitatea întreprinsă.
Informaţii esenţiale despre „caz“
Reflecţii personale:
Soluţia aleasă:Argumente:
Varia
ntăde
soluţi on
are 1
V ar ia
n tăde
so luţion
are 2
Vari a
ntăde
soluţ ion
ar e 3
V ar ia
n tăde
soluţion
are 4
Varia
ntăde
soluţion
ar e N
Figura 128: Diagrama de analiz a unui caz
163
DIAGRAMA DE ANALIZ A UNUI „CAZ“
Sarcina: Analizaţi situaţia prezentată,formulaţi variante de soluţionare, alegeţi soluţia considerată cea
mai eficientă şi argumentaţi. Formulaţi reflecţii personale în legăturăcu activitatea întreprinsă.
Informaţii esenţiale despre „caz“
Reflecţii personale:
Soluţia aleasă:Argumente:
Varia
ntăde
soluţion
are 1
Varia
ntăde
soluţion
are 2
Varia
ntăde
soluţion
are 3
Varia
ntăde
soluţion
are 4
Varia
ntăde
soluţion
are N
Figura 128: Diagrama de analiz a unui caz
164
JOBENUL SOLU IILOR I AL OBSTACOLELOR
Sarcina: Sunteţi profesor de limba română la un liceu. Elevii nusunt interesaţi de disciplina voastră. Propuneţi modalităţi concretepentru motivarea lor, identificând totodată obstacolele pe carecredeţi că le veţi întâmpina în aplicarea fiecăreia dintre modalităţilepropuse Menţionaţi, la sfârşit, reflecţiile personale.
Obstacole
Soluţia 1
Obstacole
Obstacole
Soluţia n
Situaţia -problemă
Soluţia 2
Obstacole
Reflecţ
iiper
sonale
Reflecţ
iiper
sonale
Figura 129: Jobenul solu iilor i al obstacolelor
164
JOBENUL SOLU IILOR I AL OBSTACOLELOR
Sarcina: Sunteţi profesor de limba română la un liceu. Elevii nusunt interesaţi de disciplina voastră. Propuneţi modalităţi concretepentru motivarea lor, identificând totodată obstacolele pe carecredeţi că le veţi întâmpina în aplicarea fiecăreia dintre modalităţilepropuse Menţionaţi, la sfârşit, reflecţiile personale.
Obstacole
Soluţia 1
Obstacole
Obstacole
Soluţia n
Situaţia -problemă
Soluţia 2
Obstacole
Refl ec ţ
iiper
so nale
Reflecţ
iiper
sonal e
Figura 129: Jobenul solu iilor i al obstacolelor
165
DIAGRAMA CAUZELOR I A EFECTELOR
Sarcina: Pornind de la situaţia unui profesor carenu realizează o comunicare eficientă în clasa de elevi,identificaţi posibilele cauze, precum şi efectele caredecurg din aceasta situaţie.Menţionati, la sfârşit, reflecţiile personale.
Reflecţii personale
Cauza 1 Cauza 2 Cauza 3 Cauza n
Efectn
Efect2
Efect1
Efectn
Efect2
Efect1
Efectn
Efect2
Efect1
Efectn
Efect2
Efect1
Figura 130, A: Diagrama cauzelor i a efectelor
165
DIAGRAMA CAUZELOR I A EFECTELOR
Sarcina: Pornind de la situaţia unui profesor carenu realizează o comunicare eficientă în clasa de elevi,identificaţi posibilele cauze, precum şi efectele caredecurg din aceasta situaţie.Menţionati, la sfârşit, reflecţiile personale.
Reflecţii personale
Cauza 1 Cauza 2 Cauza 3 Cauza n
Efectn
Efect2
Efect1
Efectn
Efect2
Efect1
Efectn
Efect2
Efect1
Efectn
Efect2
Efect1
Figura 130, A: Diagrama cauzelor i a efectelor
166
Reflecţii personale- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
efect3
efect„
N“
cauza
3 cauza
„N“
efect 2
cauza
2
efect 1
cauza
1Sarcina:
Pornind de la situaţia unuiprofesor care nu realizează ocomunicare eficientă în clasa
de elevi, identificaţi posibilelecauze, precum şi efectele
care decurg din această situaţie.
Situaţiaproblemă
Figura 130, B: Diagrama cauzelor i a efectelor
166
Reflecţii personale- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
efect3
efect „
N“
cauza
3 cauza
„N“
efect2
cauza
2
e fect 1
ca uza
1
Sarcina:Pornind de la situaţia unui
profesor care nu realizează ocomunicare eficientă în clasa
de elevi, identificaţi posibilelecauze, precum şi efectele
care decurg din această situaţie.
Situaţiaproblemă
Figura 130, B: Diagrama cauzelor i a efectelor
167
DIAGRAMA VENN A SIMILITUDINILOR I DIFEREN ELOR
B
Sarcina: Prin raportare la specificul reprezentării grafice şi ajutându -văde listarea explicativă, prezentaţi în cadrul Diagramei Venn relaţiiledintre elementele specifice temei "Libertate şi autoritate în clasa deelevi", notând aspectele comune şi diferenţele existente între conceptele:libertate, autoritate şi putere.
A
C-similitudini între A şi C
-similitudini între A şi B
-similitudini între A, B şi C:
unde:A = libertate;B = autoritate;C = putere.
-similitudini între B şi C
-diferenţe între C şi A, B
-diferenţe între B şi A, C-diferenţe între A şi B, C
Figura 131: Diagrama Venn a similitudinilor i diferen elor
167
DIAGRAMA VENN A SIMILITUDINILOR I DIFEREN ELOR
B
Sarcina: Prin raportare la specificul reprezentării grafice şi ajutându -văde listarea explicativă, prezentaţi în cadrul Diagramei Venn relaţiiledintre elementele specifice temei "Libertate şi autoritate în clasa deelevi", notând aspectele comune şi diferenţele existente între conceptele:libertate, autoritate şi putere.
A
C-similitudini între A şi C
-similitudini între A şi B
-similitudini între A, B şi C:
unde:A = libertate;B = autoritate;C = putere.
-similitudini între B şi C
-diferenţe între C şi A, B
-diferenţe între B şi A, C-diferenţe între A şi B, C
Figura 131: Diagrama Venn a similitudinilor i diferen elor
168
HARTA COGNITIV APLICAT
Sarcina: Realizaţi într-un mod câtmai creativ harta cognitivă la tema Managementul
situaţiilor tensionale, precizând:* întrebări şi ipoteze pentru înţelegerea textului;
* cuvinte-cheie; * reflecţii personale.
Întrebări -problemă şiipoteze pentru înţelegerea
textului:
Cuvinte -cheie:
Realizarea hărţii(marcarea relaţiilor grafice dintre
cuvintele -cheie):
Reflecţii personale
Figura 132: Harta cognitiv aplicat
168
HARTA COGNITIV APLICAT
Sarcina: Realizaţi într-un mod câtmai creativ harta cognitivă la tema Managementul
situaţiilor tensionale, precizând:* întrebări şi ipoteze pentru înţelegerea textului;
* cuvinte-cheie; * reflecţii personale.
Întrebări -problemă şiipoteze pentru înţelegerea
textului:
Cuvinte -cheie:
Realizarea hărţii(marcarea relaţiilor grafice dintre
cuvintele -cheie):
Reflecţii personale
Figura 132: Harta cognitiv aplicat
DIA
GR
AM
A V
EN
N A
RE
ZO
LV
RII
UN
EI
SIT
UA
II
Dine
xperi
enţa
anteri
oară
caele
v,şi
dinipo
staza
viitor
ului
profes
or,ce
altes
trateg
iide
evitar
eaţi
menţi
ona?
STRA
TEGI
IDE
PREV
ENIR
EA CO
MPOR
TA-
MENT
ELOR
NEGA
TIVE
STRA
TEGI
IDE
TRAT
ARE
A COMP
ORTA
-ME
NTEL
ORNE
GATIV
E
STRA
TEGII
DENE
GOCIE
RE
Ignora
reapla
nifica
tăac
ompo
rtame
ntelor
nedori
tePE
DEAP
SĂ
RECO
MPEN
SĂ
Daţi
odefi
niţie
person
alăcon
ceptul
uide
discip
lină
şcolar
ă
a
Teori
iped
agogic
epri
vind
discip
lina
şcolar
ă:*p
ermisiv
ismul
(libera
lismul)
*autor
itaris
mul
b
Menţi
onaţi
câte
vacau
ze c
Cecat
egorii
decon
flicte
potf
imani
festat
eîn
clasa
de
d
Cerec
ompen
setre
buie
utiliz
ate,
celem
ateria
lesau
celes
imbo
lice?
Cerec
omand
ăriaţi
putea
face
înapl
icarea
pedeps
elor?
Cefor
meale
pedeps
elor
discip
linare
potf
iami
ntite?
Refle
ctaţi,
cavii
torpro
fesor
practi
cian,
asupra
tehnic
ilor
deneg
ociere
cepo
tfiu
tilizat
eîn
clasa
deele
vi--
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
---
Sarci
na2
Sarci
na1
Sarci
na3
Sarci
na4:
Sarci
na5:
Sarci
na6:
Sarci
na7
----
----
----
----
----
----
----
----
F
igur
a 13
3: D
iagr
ama
Ven
n a
rezo
lvri
i une
i sit
uaii
(m
anag
eria
le)
169
DIA
GR
AM
A V
EN
N A
RE
ZO
LV
RII
UN
EI
SIT
UA
II
Dine
xperi
enţa
anteri
oară
caele
v,şi
dinipo
staza
viitor
ului
profes
or,ce
altes
trateg
iide
evitar
eaţi
menţi
ona?
STRA
TEGI
IDE
PREV
ENIR
EA CO
MPOR
TA-
MENT
ELOR
NEGA
TIVE
STRA
TEGI
IDE
TRAT
ARE
A COMP
ORTA
-ME
NTEL
ORNE
GATIV
E
STRA
TEGII
DENE
GOCIE
RE
Ignora
reapla
nifica
tăac
ompo
rtame
ntelor
nedori
tePE
DEAP
SĂ
RECO
MPEN
SĂ
Daţi
odefi
niţie
person
alăcon
ceptul
uide
discip
lină
şcolar
ă
a
Teori
iped
agogic
epri
vind
discip
lina
şcolar
ă:*p
ermisiv
ismul
(libera
lismul)
*autor
itaris
mul
b
Menţi
onaţi
câte
vacau
ze c
Cecat
egorii
decon
flicte
potf
imani
festat
eîn
clasa
de
d
Cerec
ompen
setre
buie
utiliz
ate,
celem
ateria
lesau
celes
imbo
lice?
Cerec
omand
ăriaţi
putea
face
înapl
icarea
pedeps
elor?
Cefor
meale
pedeps
elor
discip
linare
potf
iami
ntite?
Refle
ctaţi,
cavii
torpro
fesor
practi
cian,
asupra
tehnic
ilor
deneg
ociere
cepo
tfiu
tilizat
eîn
clasa
deele
vi--
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
----
---
Sarci
na2
Sarci
na1
Sarci
na3
Sarci
na4:
Sarci
na5:
Sarci
na6:
Sarci
na7
----
----
----
----
----
----
----
----
F
igur
a 13
3: D
iagr
ama
Ven
n a
rezo
lvri
i une
i sit
uaii
(m
anag
eria
le)
169
170
DIAGRAMA DE PREJUDEC I, GRE ELI I CONFUZII
Sarcina : Apelând la experienţa câştigată la practica pedagogică şi latabelul de analiză referitor la stilurilemanageriale ori la hartaconceptuală a temei „Profesorul -manager al clasei“, identificaţi celpuţin patru prejudecăţi şi cel puţin patru confuzii legate de activitatea laclasă a profesorului, respectiv patru greşeli pe care le fac profesorii înexercitarea funcţiilor manageriale.
Profesorul -manageral clasei
Prejudecăţi
P1- - - - - - -P2- - - - - - -P3- - - - - - -P4- - - - - - -
Gre şeli
G1- - - - - - -G2 - - - - - - -G3 - - - - - - -G4 - - - - - - -
Confuzii
C1- - - - - - -C2 - - - - - - -C3 - - - - - - -C4 - - - - - - -
Figura 134: Diagrama de prejudec i, gre eli i confuzii
170
DIAGRAMA DE PREJUDEC I, GRE ELI I CONFUZII
Sarcina : Apelând la experienţa câştigată la practica pedagogică şi latabelul de analiză referitor la stilurilemanageriale ori la hartaconceptuală a temei „Profesorul -manager al clasei“, identificaţi celpuţin patru prejudecăţi şi cel puţin patru confuzii legate de activitatea laclasă a profesorului, respectiv patru greşeli pe care le fac profesorii înexercitarea funcţiilor manageriale.
Profesorul -manageral clasei
Prejudecăţi
P1- - - - - - -P2- - - - - - -P3- - - - - - -P4- - - - - - -
Gre şeli
G1- - - - - - -G2 - - - - - - -G3 - - - - - - -G4 - - - - - - -
Confuzii
C1- - - - - - -C2 - - - - - - -C3 - - - - - - -C4 - - - - - - -
Figura 134: Diagrama de prejudec i, gre eli i confuzii
171
MATRICEA AUTOEVALU RII COMPARATIVE A STILURILOR
Sarcina : Folosind textul -suport privind tipuriede stil educaţional şi de stil managerial, utilizate de către
profesor în activitatea la clasă, constatările de la practica pedagogică,experienţa anterioară, alegeţi, pentru fiecare dintre criterii,tipurile de stil pe care credeţi că le posedaţi în prezent
şi apoi pe cele pe care le-aţi dori ca profesori .
Reflecţii proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Ca educatoriCriteriul Stilul
prezentStiluldorit
ConcepereaactivităţiiRelaţiacu eleviiImplicareaîn educaţieFolosireaexperienţeiCapacitateade comunicareComportamentafectivRealizareaevaluăriiOrganizareainstruiriiAngajareapersonalăDeontologiaprofesională
Ca manageri ai claseiCriteriul Stilul
prezentStiluldorit
ÎnsuşiripersonaleRezolvareasarcinilorModul dedirijareUrmărirearandamentuluiAtingerearezultatelorAutoritate şiparticipareOrientareaca liderAdaptarela situaţiiApelul lagrupModul deangajare
Figura 135: Matricea autoevalu rii comparative a stilurilor
171
MATRICEA AUTOEVALU RII COMPARATIVE A STILURILOR
Sarcina : Folosind textul -suport privind tipuriede stil educaţional şi de stil managerial, utilizate de către
profesor în activitatea la clasă, constatările de la practica pedagogică,experienţa anterioară, alegeţi, pentru fiecare dintre criterii,tipurile de stil pe care credeţi că le posedaţi în prezent
şi apoi pe cele pe care le-aţi dori ca profesori .
Reflecţii proprii- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -- - - - - - - -
Ca educatoriCriteriul Stilul
prezentStiluldorit
ConcepereaactivităţiiRelaţiacu eleviiImplicareaîn educaţieFolosireaexperienţeiCapacitateade comunicareComportamentafectivRealizareaevaluăriiOrganizareainstruiriiAngajareapersonalăDeontologiaprofesională
Ca manageri ai claseiCriteriul Stilul
prezentStiluldorit
ÎnsuşiripersonaleRezolvareasarcinilorModul dedirijareUrmărirearandamentuluiAtingerearezultatelorAutoritate şiparticipareOrientareaca liderAdaptarela situaţiiApelul lagrupModul deangajare
Figura 135: Matricea autoevalu rii comparative a stilurilor
172
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST I
precizarea
formularea
adresarea
efectuarea
utilizarea
aplicareaasigurarea
conturarea
crearea
asigurarea
organizarea
aplicareaFACILITEAZĂ
contextului de învăţare
de idei, ipotezeproprii
de întrebăride înţelegere
de experienţe,investigaţii directe
feedbackuluicontinuu
ideilor, soluţiilor şiîn alte situaţii
criteriilor constructivisteîn învăţare şi evaluare
de acţiuni diferenţiate,strategii, sarcini
instrumentelor pentruînvăţarea independentă
directă
climatului de învăţareactivă individuală şi
prin colaborare
oportunităţilor deînvăţare exploratorie
legături directe cualte surse de informare
şi investigare
punerea
formularea
utilizarea
sugerarea
căutarea
motivareavalorificarea
stimularea
formularea
prezentarea
valorificarea
dezbatereaPROMOVEA ZĂ,
INCITĂde întrebări, probleme
de sarcini, conflictecognitive, cazuri
erorilor, dificultăţilorca noi provocări
construirii de soluţii,proceduri, modele
datelor în mai multesurse, compararea,
interpretarea lor proprieelevilor prin propunerea
de scopuri, avantaje ,stimulenţi
ideilor, soluţiilor,procedeelor găsite
experienţei anterioarepentru noi înregistrări,
corelaţii
sarcinilor de lucru casituaţii problematice pentru
explorare şi rezolvarevariată, directă
de idei, ipoteze,soluţii proprii
elevilor în a verbalizamodul de gândire,
argumentarecuriozităţii epistemice,
a aşteptărilor, intereselorcognitive
Figura 136, A: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului
constructivist
172
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST I
precizarea
formularea
adresarea
efectuarea
utilizarea
aplicareaasigurarea
conturarea
crearea
asigurarea
organizarea
aplicareaFACILITEAZĂ
contextului de învăţare
de idei, ipotezeproprii
de întrebăride înţelegere
de experienţe,investigaţii directe
feedbackuluicontinuu
ideilor, soluţiilor şiîn alte situaţii
criteriilor constructivisteîn învăţare şi evaluare
de acţiuni diferenţiate,strategii, sarcini
instrumentelor pentruînvăţarea independentă
directă
climatului de învăţareactivă individuală şi
prin colaborare
oportunităţilor deînvăţare exploratorie
legături directe cualte surse de informare
şi investigare
punerea
formularea
utilizarea
sugerarea
căutarea
motivareavalorificarea
stimularea
formularea
prezentarea
valorificarea
dezbatereaPROMOVEA ZĂ,
INCITĂde întrebări, probleme
de sarcini, conflictecognitive, cazuri
erorilor, dificultăţilorca noi provocări
construirii de soluţii,proceduri, modele
datelor în mai multesurse, compararea,
interpretarea lor proprieelevilor prin propunerea
de scopuri, avantaje ,stimulenţi
ideilor, soluţiilor,procedeelor găsite
experienţei anterioarepentru noi înregistrări,
corelaţii
sarcinilor de lucru casituaţii problematice pentru
explorare şi rezolvarevariată, directă
de idei, ipoteze,soluţii proprii
elevilor în a verbalizamodul de gândire,
argumentarecuriozităţii epistemice,
a aşteptărilor, intereselorcognitive
Figura 136, A: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului
constructivist
173
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST II
antrenarea
emiterea
găsirea
afirmarea
sesizarea
manifestareaparticiparea
trecerea
formularea
combaterea
optimizarea
utilizareaSTIMULEAZĂ,ANGAJEAZĂ elevilor în cunoaşterea
directă, independentăşi în grup
de întrebări, idei,soluţii, ipoteze, argumente,
interpretări
limitelor, avantajelormodului de învăţare prinexplorare, comunicare
autonomiei,iniţiativei,opiniilor proprii
modului de rezolvare averbalizării lui, corectării
liberă a elevilor, castare disciplinară
succesului în nouaînvăţare,
abilitare cognitivă
reflecţiei personale,reformulării
unor idei, soluţii
procedurilor inadecvate,formulărilor eronate
de perspective, soluţiimultiple, relaţii
sinteze
de la experienţa directăla analize critice,
ipoteze
la dezbatere, negociere,confruntare, generalizare
angajarea
exersarea
varierea
înţelegerea
exersarea
diversificareasolicitarea
monitorizarea
exersarea
realizarea
implicarea
afirmareaANTRENEAZĂ,
ANIMĂ în căutarea, utilizareade date prin multiple
acţiuni cognitive
explorării, prelucrăriianalizei datelor, aplicării
în diferite situaţii
modurilor deprezentare, organizare,
relatare, explicare
modului de cunoaştereştiinţifică
formulării de întrebări,ipoteze, variante, experienţe,
interpretări, sinteze
situaţiilor, sarcinilordiferenţiate
metacogniţiei,autocontrolului
elevilor în organizareaacţiunilor, timpului,
resurselor
de reflecţii,interpretări ale problemelor
de cunoaştere
combinării modurilorde cunoaştere, stilurilor
de învăţare
evoluţiei elevuluica mentor/tutore
fiecărui elev întoate etapele înţelegerii,
cunoaşterii
Figura 136, B: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului constructivist
173
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST II
antrenarea
emiterea
găsirea
afirmarea
sesizarea
manifestareaparticiparea
trecerea
formularea
combaterea
optimizarea
utilizareaSTIMULEAZĂ,ANGAJEAZĂ elevilor în cunoaşterea
directă, independentăşi în grup
de întrebări, idei,soluţii, ipoteze, argumente,
interpretări
limitelor, avantajelormodului de învăţare prinexplorare, comunicare
autonomiei,iniţiativei,opiniilor proprii
modului de rezolvare averbalizării lui, corectării
liberă a elevilor, castare disciplinară
succesului în nouaînvăţare,
abilitare cognitivă
reflecţiei personale,reformulării
unor idei, soluţii
procedurilor inadecvate,formulărilor eronate
de perspective, soluţiimultiple, relaţii
sinteze
de la experienţa directăla analize critice,
ipoteze
la dezbatere, negociere,confruntare, generalizare
angajarea
exersarea
varierea
înţelegerea
exersarea
diversificareasolicitarea
monitorizarea
exersarea
realizarea
implicarea
afirmareaANTRENEAZĂ,
ANIMĂ în căutarea, utilizareade date prin multiple
acţiuni cognitive
explorării, prelucrăriianalizei datelor, aplicării
în diferite situaţii
modurilor deprezentare, organizare,
relatare, explicare
modului de cunoaştereştiinţifică
formulării de întrebări,ipoteze, variante, experienţe,
interpretări, sinteze
situaţiilor, sarcinilordiferenţiate
metacogniţiei,autocontrolului
elevilor în organizareaacţiunilor, timpului,
resurselor
de reflecţii,interpretări ale problemelor
de cunoaştere
combinării modurilorde cunoaştere, stilurilor
de învăţare
evoluţiei elevuluica mentor/tutore
fiecărui elev întoate etapele înţelegerii,
cunoaşterii
Figura 136, B: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului constructivist
174
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST III
găsirea
alegerea
prevederea
sesizarea
formularea
includereaoferirea
desfăşurarea
efectuarea
sesizarea
sugerează
desfăşurareaGHIDEAZĂ,ÎNDRUMĂ căilor de parcurgere
a etapelor cunoaşteriiindependente
mijloacelor, soluţiilor,informaţiilor, acţiunilor
de efecte negative,abateri, obstacole,
erori, greşeliproblemelor reale,
a informaţiilor relevante,a procedurilor
adecvatede întrebări, ipoteze,
reflecţii personale, soluţii,exemple
sarcinilor în context,în experienţa anterioară,
în corelaţii variate
relaţiilor de colaborare,cooperare în grup,
dezbatere, negociere
operaţii, instrumente,modele, scheme, procedeefără a demonstra, explica
obstacolelor, greşelilor,limitelor şi intervenţia
metacogniţieiprocesărilor
mentale în mod conştient,a autocontrolului,
autocorecţieiexplorării directe,
rezolvării sarcinilor,utilizării modelelor
de puncte de sprijin,oportunităţi de înţelegere,materiale -suport, situaţii
provocarea
utilizarea
prezentarea
acceptarea
alăturarea
participareaformularea
afirmarea
influenţarea
integrarea
coordonarea
focalizareaCOMUNICĂ,MODEREAZĂ dialogului în procesul
cunoaşterii, rezolvăriisituaţiilor
diferitelor tipuride limbaje pentru
alternare, completare
propriilor opinii,ipoteze, întrebări,soluţii, proceduri
diversităţiirăspunsurilor, ipotezelor,
exemplelor
proprie în căutare,analiză, procesare,
rezolvare fără impunerela dezbaterile în
grup cu propria interpretare,argumentare fără
manipulare
pe moduri de cunoaştere,participare în căutare şi
dezbatere în clasă
afirmării tuturor ideilor,opiniilor, întrebărilor,soluţiilor formulate
noilor tehnologii deinformare în cunoaştere
prin modul deformulare, adresare, audiere,
provocare
rolului de asistent,consilier, stimulator,
îndrumător, ghid
de aşteptări, rezultate,moduri de acţiune
Figura 136, C: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului
constructivist
174
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST III
găsirea
alegerea
prevederea
sesizarea
formularea
includereaoferirea
desfăşurarea
efectuarea
sesizarea
sugerează
desfăşurareaGHIDEAZĂ,ÎNDRUMĂ căilor de parcurgere
a etapelor cunoaşteriiindependente
mijloacelor, soluţiilor,informaţiilor, acţiunilor
de efecte negative,abateri, obstacole,
erori, greşeliproblemelor reale,
a informaţiilor relevante,a procedurilor
adecvatede întrebări, ipoteze,
reflecţii personale, soluţii,exemple
sarcinilor în context,în experienţa anterioară,
în corelaţii variate
relaţiilor de colaborare,cooperare în grup,
dezbatere, negociere
operaţii, instrumente,modele, scheme, procedeefără a demonstra, explica
obstacolelor, greşelilor,limitelor şi intervenţia
metacogniţieiprocesărilor
mentale în mod conştient,a autocontrolului,
autocorecţieiexplorării directe,
rezolvării sarcinilor,utilizării modelelor
de puncte de sprijin,oportunităţi de înţelegere,materiale -suport, situaţii
provocarea
utilizarea
prezentarea
acceptarea
alăturarea
participareaformularea
afirmarea
influenţarea
integrarea
coordonarea
focalizareaCOMUNICĂ,MODEREAZĂ dialogului în procesul
cunoaşterii, rezolvăriisituaţiilor
diferitelor tipuride limbaje pentru
alternare, completare
propriilor opinii,ipoteze, întrebări,soluţii, proceduri
diversităţiirăspunsurilor, ipotezelor,
exemplelor
proprie în căutare,analiză, procesare,
rezolvare fără impunerela dezbaterile în
grup cu propria interpretare,argumentare fără
manipulare
pe moduri de cunoaştere,participare în căutare şi
dezbatere în clasă
afirmării tuturor ideilor,opiniilor, întrebărilor,soluţiilor formulate
noilor tehnologii deinformare în cunoaştere
prin modul deformulare, adresare, audiere,
provocare
rolului de asistent,consilier, stimulator,
îndrumător, ghid
de aşteptări, rezultate,moduri de acţiune
Figura 136, C: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului
constructivist
175
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST IV
proiectarea
organizarea
gestionarea
coordonarea
echilibrarea
afirmareacrearea
adaptarea
formularea
rezolvarea
apelarea
afirmareaMANAGER AL
CLASEI condiţiilor, acţiunilorcognitive, procedurilor,
rolurilor
resurselor, proceselor,etapelor, strategiilor
în cunoaştere
obiectivelor,conţinuturilor, mijloacelor,
stilurilor, situaţiilor
rolurilor, modurilorde implicare şi afirmare,
comunicare
relaţiei autoritate -libertate în explorare,
rezolvareconduitei de tip
leadership ca stil flexibilde coordonare, stimulare,
îndrumare
competenţelor înconceperea şi realizarea
conducerii învăţăriiactive în clasăla conducerea
participativă la cea prinmotivare a elevilor
în cunoaştereproblemelor conflictuale
apărute, a abaterilor,obstacolelor, dificultăţilor
de decizii pentruatingerea obiectivelor în stil
constructivist în clasăla situaţiile concrete
în antrenarea elevilor, încoordonare, echilibrarea
afirmăriiclimatului de colaborare,respect reciproc, sprijin
în cunoaştere
observarea
analizarea
interpretarea
aprecierea
analizarea
apreciereautilizarea
verificarea
aprecierea
interpretarea
formularea
reglareaEVALUEAZĂ,REGLEAZĂ conduitei elevilor
în cunoaşterea activă,în stabilirea relaţiilor
critică, cauzală,comparativă, criterială
a constatărilor
rezultatelor,argumentelor, întrebărilor,
soluţiilor formulate
construirii de soluţii,proceduri, modele
continuă a climatului,conduitei constructiviste,
afirmării fiecărui elevrezultatelor în context,a progresului propriu în
construcţie, iar nu competiţiaîntre elevi
la momentul oportuna abaterilor, obstacolelor
sau deciderea pentrudezvoltare
de întrebări asupraconstatărilor, de ipoteze
pentru ameliorarea procesuluide instruire
calităţii participării,întrebărilor, a ipotezelor,
soluţiilor, organizării, utilizăriiresurselor, informaţiilor,
reflecţiilor propriiprogresului în învăţare,
nu a performanţelor imediate,pe acţiuni delimitate
continuă, monitorizarea,observarea construirii
individuale a cunoaşteriiîn clasă
criteriilor nestandardizateîn apreciere: nivel de interiorizare,colaborare, motivare, participare
Figura 136, D: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului
constructivist
175
REPREZENTARE GRAFIC – ROLURILE PROFESORULUI CONSTRUCTIVIST IV
proiectarea
organizarea
gestionarea
coordonarea
echilibrarea
afirmareacrearea
adaptarea
formularea
rezolvarea
apelarea
afirmareaMANAGER AL
CLASEI condiţiilor, acţiunilorcognitive, procedurilor,
rolurilor
resurselor, proceselor,etapelor, strategiilor
în cunoaştere
obiectivelor,conţinuturilor, mijloacelor,
stilurilor, situaţiilor
rolurilor, modurilorde implicare şi afirmare,
comunicare
relaţiei autoritate -libertate în explorare,
rezolvareconduitei de tip
leadership ca stil flexibilde coordonare, stimulare,
îndrumare
competenţelor înconceperea şi realizarea
conducerii învăţăriiactive în clasăla conducerea
participativă la cea prinmotivare a elevilor
în cunoaştereproblemelor conflictuale
apărute, a abaterilor,obstacolelor, dificultăţilor
de decizii pentruatingerea obiectivelor în stil
constructivist în clasăla situaţiile concrete
în antrenarea elevilor, încoordonare, echilibrarea
afirmăriiclimatului de colaborare,respect reciproc, sprijin
în cunoaştere
observarea
analizarea
interpretarea
aprecierea
analizarea
apreciereautilizarea
verificarea
aprecierea
interpretarea
formularea
reglareaEVALUEAZĂ,REGLEAZĂ conduitei elevilor
în cunoaşterea activă,în stabilirea relaţiilor
critică, cauzală,comparativă, criterială
a constatărilor
rezultatelor,argumentelor, întrebărilor,
soluţiilor formulate
construirii de soluţii,proceduri, modele
continuă a climatului,conduitei constructiviste,
afirmării fiecărui elevrezultatelor în context,a progresului propriu în
construcţie, iar nu competiţiaîntre elevi
la momentul oportuna abaterilor, obstacolelor
sau deciderea pentrudezvoltare
de întrebări asupraconstatărilor, de ipoteze
pentru ameliorarea procesuluide instruire
calităţii participării,întrebărilor, a ipotezelor,
soluţiilor, organizării, utilizăriiresurselor, informaţiilor,
reflecţiilor propriiprogresului în învăţare,
nu a performanţelor imediate,pe acţiuni delimitate
continuă, monitorizarea,observarea construirii
individuale a cunoaşteriiîn clasă
criteriilor nestandardizateîn apreciere: nivel de interiorizare,colaborare, motivare, participare
Figura 136, D: Reprezentare grafic – Rolurile profesorului
constructivist
176
MATRICEA DE VALORIZARE A ROLURILOR
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,cele 8 reprezentări grafice privind rolurile principaleale profesorului constructivist, experienţa proprie
(ca elev sau practicant), valorizaţi gradul lor de afirmare în clasă(f. mult, mult, suficient, deloc), indicând câte două dintre
notele caracteristice ale acestor roluri pentrufiecare calificativ.
Roluri
Facilitează
F. mult Mult
Reflecţii proprii ca viitor profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Promovează,incităStimulează,angajeazăAntrenează,animăGhidează,îndrumăComunică,modereazăManager alclaseiEvaluează,reglează
Suficient Deloc
Figura 137: Matricea de valorizare a rolurilor
176
MATRICEA DE VALORIZARE A ROLURILOR
Sarcina : Folosind textul-suport tematic,cele 8 reprezentări grafice privind rolurile principaleale profesorului constructivist, experienţa proprie
(ca elev sau practicant), valorizaţi gradul lor de afirmare în clasă(f. mult, mult, suficient, deloc), indicând câte două dintre
notele caracteristice ale acestor roluri pentrufiecare calificativ.
Roluri
Facilitează
F. mult Mult
Reflecţii proprii ca viitor profesor_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Promovează,incităStimulează,angajeazăAntrenează,animăGhidează,îndrumăComunică,modereazăManager alclaseiEvaluează,reglează
Suficient Deloc
Figura 137: Matricea de valorizare a rolurilor
177
7. BIBLIOGRAFIE MINIMAL
a) PEDAGOGIE
Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative i complementare, Ed. Aramis, Bucure ti
Cerghit, I., (2006), Metode înv mânt, Ed. Polirom, Ia i Cîrstea, S., (2006), Curriculum pedagogic, EDP, Bucure ti Cuco , C., (2002), Pedagogie, Ed. Polirom, Ia i Ionescu, M., Radu, I:, (2001-2002), Didactica modern , Ed. Dacia, Cluj-Napoca Joi a, E., (1999), Pedagogia – tiin a integrativ a educa iei, Ed. Polirom, Ia i Joi a, E., (2002), Educa ia cognitiv , Ed. Polirom, Ia i Joi a, E., (2003), Pedagogie – educa ie i curriculum, Ed. Universitaria, Craiova Joi a, E., (2006), Instruirea constructivist – o alternativ , Ed. Aramis, Bucure ti Macavei, E., (1999), Teoria educa iei,vol I-II, Ed. Aramis, Bucure ti Neac u, I., (1999), Instruire i înv are, EDP, Bucure ti Oprea, Cr., (2006), Strategii didactice interactive, EDP, Bucure ti P un, E., Potolea, D., (coord), (2006), Pedagogie. Fundament ri teoretice i demersuri aplicative, Ed. Polirom, Ia i
Radu, I.T., (2005), Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucure ti tefan, M., (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucure ti
b) MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
Cristea S., 1996, Pedagogie general . Managementul educa iei, EDP, Bucure ti Cristea, G.C., 2003, Managementul lec iei, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti
Cuco , C., 2002, Timp i temporalitate în educa ie. Elemente pentru un management al timpului colar, Editura Polirom, Ia i
Iucu R.B., 2000, Managementul i gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice i metodologice, Editura Polirom, Ia i
Joi a, E., 2000, Management educa ional. Profesorul-manager. Roluri. Metodologie, Editura Polirom, Ia i
P un, E., 1999, coala-abordare sociopedagogic , Editura Polirom, Ia i Toma, St., 1994, Profesorul-factor de decizie, Editura Tehnic , Bucure ti Zlate, M., 2004, Leadership i management, Editura Polirom, Ia i
177
7. BIBLIOGRAFIE MINIMAL
a) PEDAGOGIE
Cerghit, I., (2002), Sisteme de instruire alternative i complementare, Ed. Aramis, Bucure ti
Cerghit, I., (2006), Metode înv mânt, Ed. Polirom, Ia i Cîrstea, S., (2006), Curriculum pedagogic, EDP, Bucure ti Cuco , C., (2002), Pedagogie, Ed. Polirom, Ia i Ionescu, M., Radu, I:, (2001-2002), Didactica modern , Ed. Dacia, Cluj-Napoca Joi a, E., (1999), Pedagogia – tiin a integrativ a educa iei, Ed. Polirom, Ia i Joi a, E., (2002), Educa ia cognitiv , Ed. Polirom, Ia i Joi a, E., (2003), Pedagogie – educa ie i curriculum, Ed. Universitaria, Craiova Joi a, E., (2006), Instruirea constructivist – o alternativ , Ed. Aramis, Bucure ti Macavei, E., (1999), Teoria educa iei,vol I-II, Ed. Aramis, Bucure ti Neac u, I., (1999), Instruire i înv are, EDP, Bucure ti Oprea, Cr., (2006), Strategii didactice interactive, EDP, Bucure ti P un, E., Potolea, D., (coord), (2006), Pedagogie. Fundament ri teoretice i demersuri aplicative, Ed. Polirom, Ia i
Radu, I.T., (2005), Evaluarea în procesul didactic, EDP, Bucure ti tefan, M., (2006), Lexicon pedagogic, Ed. Aramis, Bucure ti
b) MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
Cristea S., 1996, Pedagogie general . Managementul educa iei, EDP, Bucure ti Cristea, G.C., 2003, Managementul lec iei, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti
Cuco , C., 2002, Timp i temporalitate în educa ie. Elemente pentru un management al timpului colar, Editura Polirom, Ia i
Iucu R.B., 2000, Managementul i gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretice i metodologice, Editura Polirom, Ia i
Joi a, E., 2000, Management educa ional. Profesorul-manager. Roluri. Metodologie, Editura Polirom, Ia i
P un, E., 1999, coala-abordare sociopedagogic , Editura Polirom, Ia i Toma, St., 1994, Profesorul-factor de decizie, Editura Tehnic , Bucure ti Zlate, M., 2004, Leadership i management, Editura Polirom, Ia i
