Prefati

Dacd este adevtrrat cd poelii slnt legiuitorii neconfir-

mati ai lunii, aiunci scriitorii de science fiction reprezintd

bufonii curlii. Noi sintem Nebunii inlelepli care lopdie,fac tumbe, bolborosesc profelii gi se scarpinl ln public.

Noi ne putem distra cu Marile ldei, deoarece costumul

lipdtor al originilor noastre derivate din literatura de sen-

zalie ne face sd ptrrem inofensivi.

Iar scriitoril de SF au toate ocaziile sd aqtePte mult 9ibine - noi avem influentd. ftrrtr responsabi[uli. Foarte

pulini simt obligalia de a ne lua ln serios, totusi ideile

nostre se infiltreazd in culturtr, batbotind, invizibile, pre-

cum radialia de fond.

Cu toate acestea, tristul adevlr al chestiunii este c{ inultima weme SF-ul n-a fost prea amuzant. Toate formele

de culturd pop traverseaztr perioade de deprimare; ele fac

gripd atunci cind societatea strtrnuti. Nu-i de mirare,

l0 BRUCE STERLING

aFdar, ctr la sffqitul anilor gaptezeci SF-ul era confuz,neimplicat si rinced.

William Gibson reprezintA lns[ unul dintre cei maiinsemnati vestitori ai wemurilor mai bune care vor se vie.

Scufla lui cariera l-a indicat deja drept un scriitoraparlinlnd definitiv anilor optzeci. [Jluitorul sdu romande debut, Neuromantul, care a iDhf,lat toate premiilegenului ln 1985, a dovedit talentul ne€galat al lui Gibsonde a pune degetul pe centrii nervosi ai societdlii. Efectul afost galvanic, ajufnd la desteptarea SF-ului din toropealalui dogmatica. Trezit din hibernare, science fictionul se

impletic€Ete din grota sa ln strdlucitoarea lumin{ solar5 aZeitgeistutuil modern. Iar noi slntem slabi, flIminzi ;icitusi de putin temperali. De acum lncolo, lucrurile vor ficu totul diferite.

Culegerea de povestiri pe care o lineli in mlnd conlinetoate teKele scurte ale lui Gibson, publicate pind tn acest

moment. Ea reprezinttr o ocazie rartr de a asista la uluitorde rapida dezvoltare a unui scriitor de !'fuf.

Directia pe care intentiona s-o abord ezE er^ deja izi-bil5 in prima lui povestfte, Fragmente din hologama unuitand.artt, din 1977. Tr{slrurile specifice lui cibson sinrprezente ln totalitate: o sinteztr complexf, de culture popmoderntr, tehnologia de vlrf qi o tehnic{ literard avansate.

A doua sa qovestire, Continuumul Gemsback il aratl.

lintind in mod constient asupra siluetei tirslitoare a tra-ditiei SF. Este o respingere i"u"r,",our" a ,,scientificliu-

PREFATA

nii" sub forma deghizati a unei tehnolatrii mdrginite. Ne

gesim ln prezenla unui scriitor care-qi cunoa{te originile

$i schimbe vitezele pentru o reformare radicaltr.

Gibson Ei-a g{sit pasul cu seria l-ebtrlurii: Johmy

Mnemonic, Hotetul Tlantafirul Nou;i inctedbila Chrome.

Publicarea, ln revista Orzri a povestirilor mentionate a

dovedit un nivel de concentrare imaginative ce plusa efec-

tiv deschiderea pentru lntregul gen. Aceste te)fte baroce Ei

dense meritl s{ fie lecturate de mai nulte ori, pentru pa-

siunea lor sumbrS, durtr ;i detaliile extrem de realizate,

Tdumful acestor lucrtrri l-a reprezentat evocarea scli-

pitoare, autocompatibiltr, a unui viitor credibil. Este gleu

de subestimat difrcultatea efortului, unul pe care mulliscriitori SF l-au evitat ani de zile. Acestei nereu.qite inte-

lectuale i se datoreazl proliferarea r{u prcvestitoare a

povqtilor postapocaliptice, a fanteziilor sword-and+orcery

Ei a €Lcolot space opera pennanent prezente, ln care impe-

riile galactic€ decad ln mod convenabi.l in barbarie. Toale

subgenurile amintite slnt produse ale nevoii acute a scrii-

torilor de a evita lntortochelile unui viitor realist.

in povestirile lJbdlterii gesim lnsd un viitor recognos-

cibil, extrapolat ln mod dureros din condilia contempo-

rane. Este multifaletag sofiiticat Ei cu o PersPectivA

globald. Derivtr dintr-o noue serie de puncte de plecare,

nu din formula uzau a robolilor, rachetelor fi miracolului

modern al energiei atomice, ci din ciberneticd, biotehno-

logie $i relelele de comunicalie - pentru a nu aminti

decit clteva.1 Spiritul epocii (8erm).

t3BRUCE STERLTNG

Tehnicile de extrapolare ale lui Gibson apa4in clasi-

cului hatd SF, dar el le demonstreazl in cel mai pur stilNou Val. ln locul obiqnuililor Bdrbali Competenli, teh-

nofili lipsili de sentimente, cu-pieptul4e-arame, din SF-ul

hat4 ercii s{i par un echipaj de pirali alcdtuit din ratali,

escroci, smecheri, proscriqi qi lunatici. Viitorul lui Gibson

€ intrezirit treptat, nu ca o simpl{ speculalie aridtr, ci pe

mdsurd ce este trtrit de eroii lui.

Gibson pune capet fertilului arhetip gernsbackian,

Ralph 124 C41+, tehnocratul izolat in turnul sdu de

fildel, care-qi revarsd binecuvlnttrrile superstiintifice asu-

pra hoi polloil . in opera lui Gibson, ne trezim in fundetu-

rile gi strezile oraqelor, intr-un tdrim al suprayieluirii

asudate, cu lncheieturile degetelor lndlbite, unde super-

tehnologia este un permanent zumzet subliminal, ,,aidomaunui experiment dement in darwinismul social, conceput

de un cercetrtor plictisit care apasa lntruna cu degetul

mare pe butonul de dctlllare repede-inainte" .

in aceastd lume, Marea S,tiinl{ nu constituie o sursa

de minuni stranii ale Domnului vrtrjitor, ci o fo4{ omni-pr€zentA, atotinfiltratoare, ajunsd la forma definitivd.

Este o perdea de radialii mutante, reversindu-se asupra

mullimii, un Autbbuz Global ticsit, !,uind sdlbatic in susul

unei pante exponenliale.

Povestirile alcdtuiesc un portret imediat recognoscibil

al situatiei moderne. Extrapoldrile lui Gibson aratd, cu o

limpezime €xageratd, partea ascunstr a unui aisb€rg de

modiflciri sociale. Acesu lunectr acum cu o mdrelie

sinistrd peste suprafala sfiqitului de veac doudzeci' dar

dimensiunile lui sint uriase si lntunecate'

Puqi in fala acestui monstru tlinuit, mu4i autori de SF

au ridicat bralele, prevestind nauftagiul' DeEi nimeni nul

;;;;; ;"t," p" dilron de pollvannaisml, el a evitat

aceasta solulie facild. Amlnuntul rePrezinttr o altd

trdsdturtr caracteristicS a noii gcoli SF c€ aPare in anii oPt-

zeci: plictiseala faF de APocalips' Gibson nu pierde lre-

mea ameninlind cu clegetul ori fringindu-gi mlinile El

rdmine cu ochii deschqi f5re str tresar{ qi, duPtr cum a

subliniat Algis Budrys, nu se teme de munca durd' Acestea

slnt virtuti meritorii.

Un alt detaliu demonstreazd ctr Gibson apa4rne unul

nou consens ce se dezvolg ln SF: uEurinla de a colabora

cu alli autori. Culegerea de fatd e onorag de trei astfel de

texte. Specie integratd rcpre:1Lnld o rarl desfAtare' o fante-

zie intunecatl, clocotind de suprarealism nebunesc' Stea

ro;iz pe orbitd de iamd, conslil:uie o altd povestire situat{

in viitorul aPropiat, cu un fundal autentic, superb denliat'

avind punctul de vedere global, multiclrltural, tipic SF-ului

anilor optzeci. Luptd aeiand este o lucrare strlbatic de

ftapanta Ei cu o brutale intorsatura finald, construirtr pe

on-doi-ol clasic al lui Gibson, combina.tia de viald

mizerabild qi suPertehnologie

in opera lui Gibson auzim sunetul unui deceniu Care

;i-a gisit in sfirEit propriul glas. El nu este un revolutio-

; ODa'"t"t.*g.."1 "l unei PeNoane {derival din numele eroinei cre

.," l! .crlitoarea-americane FGanor Poner, 1868-1920) (r'tt )

PREFATi

1 Cei mulli, mase, plebe (82.).

14 BRUCE STERLING

nar ce bate cu purnnul in masd, ci un remontor practic. Eldeschide coridoarele mucegdite ale genului spre aerulproaspdt al datelor noi: cultura anilor optzeci, cu straniasi crescatoarea ei integrare a tehnologiei ;i a modei. Eldovedeqte afectiune pentru clrlrile secundare, maiciudate qi mai inventive, ale literaturii mainstream: l*Cane, Robert Stone, Pynchon, William Burroughs, JayneAnne Phillips. $i este un pasionat dupf, ceea ce J.c. Ballarda denumit cu atita perceptivitate ,,literatura invizibild":acel flux ce se rdspindegte peste tot, format din rapoarte

Etiinlifice, documente guvernamentale qi reclame speciali-zate, care ne modeleaz{ societatea dincolo de nivelulrecunoalterii.

SF-ul a supravieluit o lunga iam6, trdind pe baza

acumultrrilor anterioare. Al5turi de un val important descriitori noi, inventivi Ei ambi$oqi, Gibson a lmbolditgenul, de{teptindul, qi l-a trimis sd caute hrandproaspeu. Iar asta ne va aduce tuturor mult bine.

Bruce Sterling

Johnny Mnemonic

Am bdgat arma ln geanta Adidas qi am fixat-o cu Patruperechi de gosete de tenis, cituqi de pulin stilul meu, dar

asta qi intenlionam, deoarece daci ei te cred rudimentar,

fii tehnic, iar dacd te cred tehnic, fii rudimentar. Eu slnt

un tip extrem de tehnic. De aceea, hot{risem str fiu ctt mai

rudimentar cu putinld. Totuli, ln ziua de azi, trebui€ sA fiidestul de tehnic lnainte ca sd poli mdcar asPfua la rudimentaritate. Ain fost nevoit sd strunjesc ambele cartuqe

de doisprezece dintr-o bard de alam{, apoi sd le.lncarc

singur! Fdcusem rost de o microfiq{ veche, cu instrucliuni

pentru inctrrcatul manual al gloanlelor; construisem gi o

prestr cu levier ca str montez amorsele - totul foarte

complicat qtiam insd cd va funcliona.

lntilnirea fusese stabilite la Drom, la ora dou{zeci qi

trei fix, dar am mers cu metroul trei stalii dincolo de

peronul cel mai apropiat si m-am intors pe jos. Procedure

impecabild.

l7t6 JOHNNY MNEMONICWILLIAM GIBSON

M-am privit, in peretele cromat al unui chiosc decafea: chipul de bazd, cu trestrturi dute, caucaziene, cu unsmoc de ptrr negru qi aspru. Fetele de la ,,Sub Culit" se

dddeau in vlnt dupl Sony Mao si era lot mai greu sd leopreqti de-a adeuga sugestia Eic a unei cute epicantice.

Probabil cI Ralfi Fllosul n-avea se se lase pf,c{Iit, totuliputeam ajunge ptna la masa lui.

Dromul este un local lngust, cu barul lntr-o pane limesele vizavi, plin de pelti gi intermediari, precum si omullime ezoterice.de biqnilari. ln seara aceea, SurorileClini Magnetici plzeau u.ga qi nu m{ lnclnta defel tncerca-

rea de a trece de ele, dactr lucrurile mergeau prost ineun-tru. Erau inalte de doi metri qi slabe ca niste ogari; unaneagr6, cealalte albe, inse ln rest atit de identice pe clt leputea face chirurgia estetic5. Erau amante de ani de zile Eiale dracu' de periculoase ln cafteli. Niciodatd n-am stiutexact care dintre ele fusese berbat.

Ralfi stitea la masa lui obiEnuig. imi datora ogrtrmadtr de bani. in mintea mea erau stocate sute de

megabili codificate pe sistem idiot/savant, informatii laciue nu aveam ac4es h mod conltient. Ralfi le pitise acolo,

lnsd nu se mai intorsese duptr ele. Doar el le putea scoate,

cu o parold cunoscuta numai lui. Serviciile mele nu sintieftine, gi timpul suplimentar de stocare se taxeaztr astro-nomic. Iar Ralfi se fdcuse nevdzut.

in plus, auzisem ctr voia s{ pund un contract pe capulmeu. A":a lncit aranjasem sa mtr intllnesc cu el in Drom,dar o fAcuscm ca fiind Edward Bax, importator clandestin,

aclionind in ultimul timp la Rio li Beijing.

Dromul duhnea a bi$nild, o senz2lie metalici de ten-siune nervoasd. Bdieli musculoqi, risipili prin multime, se

incordau unul la celahlt, riniind sublire qi tdios, unii din-

tre ei atit de ingropali sub suprastructurile de grefe

musculare, incil trdstrturile nu le mai erau omeneqti'

Pardon, par<lon, prieteni! E doar Eddie Bax' Eddie cel

Iute, Importatorul, cu geanta lui profesional[ de sport, Ei'

vd rog, ignorali deschizltura aceasta, doar atit de large cit

sf,-Ei poate strecura mina dreaptd lnf,untru ''Ralfi nu era singur. Din scaunul de lingd el se holbau

atente optzeci de kilograme de bivol californian blond, cu

anele marliale citindu-i-se in fiecare miscare'

Eddie Bax cel Iute se instald in scaunul din fala lor'

lnainte ca miinile gorilei se se ridice de pe masl'

- Ai c€nturtr neagrd? l-am lntrebat curios'

El incuviinld, scanlnd in mod reflex cu ochii albagtri

relaliile dintre privirea si palmele mele'

- $i eu, am rostit. A mea este aici, in geanta'

Am strecurat mtna prin deschizdtura qi am ridicat

siguranla. Clic!

- Doud levi calibrul doisprezece, cu trdgaciurile

legate intre ele.

- Asta-i o carabin{, fdcu Ralfi, Punind o minl

grasult Ei autoriartr pe pieptul bombat, acoperit cu nai-

ion ,iUutttu, al omului sdu. Johnny are in geanta lui o

arme de foc de Pe vremuri.

Se terminase deci cu Edward Bax'

Cred ctr fusese dintotdeauna Ralfi Cumva' sau

Altcumva, dar isi datora porecta unui capriciu aparte'

Avind trupul de forma unei pere rlscoapte, purta de

douezeci de ani chipul cindva faimos al Creqtinului Alb -Crestinul Alb din banda Reggae Ariand, Sony Mao pen-

tru cei din generatia lui qi uldm celebru cintlre! de rock