practicaaaaaa

8/6/2019 practicaaaaaa

1/18


2/18

2

11.07.2011

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU PEDOLOGIE,

AGROCHIMIE SI PROTECTIA MEDIULUI ICPA BUCURESTI

Activitatea de studii si cercetari indomeniile pedologiei si agrochimiei a inceput inmod organizat inca din prima decada a secoluluiXX.

A fost fondat in 1970 in cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" prin gruparea diferitelor compartimente de specialitate existente inainte in diferite structuri.

Mandatul ICPA este acela de a promova cercetarea strategica, fundamentala si aplicata, ndomeniul pedologiei si al agrochimiei, cu efectuarea monitoringului si a prognozei pe termen lung

pentru solurile si terenurile agricole ale Romniei. Acest mandat implica att contributii stiintificesemnificative n domeniile mentionate, ct si activitati de consultanta specifice. n acest fel, cercetatoriisi cadrele tehnice din ICPA contribuie direct la competitivitatea economica a Romniei si lambunatatirea calitatii vietii.

Mandatul este realizat avnd n vedere cteva obiective strategice importante:

y culegerea, interpretarea si asigurarea datelor privind solurile si terenurile Romniei, precum sistarea lor agrochimica

y inventarierea (clasificare, cartare) si monitoringul calitatii solului la scara nationalay aprofundarea cercetarilor pentru o mai buna ntelegere si prognoza a diferitelor procese din

sistemul sol - planta - mediu nconjuratory dezvoltarea cercetarilor privind procesele pedogenetice si functiile biologice ale solului, att n

sisteme naturale ct si antropizatey acordarea de consultanta specializata, obiectiva si independentay dezvoltarea si folosirea de noi tehnologii, concomitent cu asigurarea cadrului pentru

desfasurarea unei activitati stiintifice de nalta performantay asigurarea legaturilor cu beneficiarii, ca si a transferului eficient al rezultatelor cercetarii catre

acestiay instruirea si perfectionarea unui personal calificat (n domeniul pedologiei si al agrochimiei, casi n domenii conexe (mediul nconjurator, sisteme informatice geografice, teledetectie,

modelare, sisteme suport de decizii etc.)y contributii la sporirea gradului de educatie a opiniei publice, prin diseminarea de informatii

despre impactul antropic asupra solului si mediului nconjurator.


3/18

3

12.07.2011INSTITUTUL DE CERCETARE SI DEZVOLTARE PENTRU POMICULTUR

PITETI MRCINENIInstitutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultur Piteti - Mrcineni, Arge a fost

nfiinat n anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969).Sol i clim:

Tipul de sol predominat este cel al solurilor brune pornind de la luvisoluri la soluri bruneerodate, coluviale i aluviale, cu coninut mediu sau redus de humus.

Zona dispune de condiii climatice favorabile culturii pomilor; temperatura medie multianualeste de 9,7C; temperatura maxim absolut 38,8C, iar cea minim absolut 24,4C; sumaprecipitaiilor anuale 663,3 mm.

Sursa de apa: raul Arges, in amonte existand si barajul Budeasa.Tematica de cercetare in ultimii 10 ani:

y Studiul si conservarea colectiilor de germoplasma;y Genetica si ameliorare;y Combaterea integrala a bolilor si daunatorilor;y Metode noi de identificare si combatere a virusurilor;y Noi tehnologii de inmultire a plantelor si conservare a materialului prebaza si baza;y Tehnologii durabile in plantatii (taieri, sisteme de fertilizare si irigare etc);y Bazele economice ale productiei pomicole, noi modele de ferme pomicole;

S pecii: semintoase (mar, par, gutui), samburoase (prun, cais, cires), nucifere (nuc, alun,migdal), arbusti (capsuni, catina, agrise) etc.

Portaltoi:Se folosesc pt:y A se obtine uniformitate de crestere intr- cultura;y Cu vigoare mai mica;y Performante productive inalte.

Exemple de portaltoi: pt cires- IP-C2/IP-C7, pt piersic- Adaptabil, Miroper, pt mar- Romus 5,Nicol, Rebra.

Initial au existat 28 de statiuni pomicole, urmand ca mai apoi sa se reduca la doar 7 centre.


4/18

4

BARAJUL BUDEASA

BarajulBudeasa

Geografie

Ru Arge

Lacdeacumulare Budeasa

Bazin hidrografic Arge

Localizare Budeasa,

Datetechnice

Datadrii nfolosin 1978

Cotacoronamentului 306 m d. m.

nlime 33,00 m

Lungime(lacoronament) 53,00 m cu diguri de

5559.00 m

Realizatori

Inginergospodrirea

apelor Paul Solacolu

Lacdeacumulare

Volum 25.00 km3

Lungime 5,5 kn km

Nivelulretenieinormale 301 m d. m.

Folosine Energie hidroelectic,

alimentare


5/18

5

MUZEUL DE VITICULTURA SI POMICULTURA GOLESTI, ARGES

Muzeul Viticulturii i Pomiculturii, Goleti - Arge este al treilea muzeu ca reprezentare iimportan naional i ntiul dedicat ocupaiilor poporului romn. Raiunea organizrii acestui muzeula Goleti deriv din importana viticulturii i pomiculturii pe teritoriul judeului Arge.

Muzeul viticulturii i pomiculturii din Romnia. cuprinde dou mari sectoare, care reprezint

totodat i dou moduri de rezolvare expoziional:

1. Un sector n aer liber, care nfieaz civilizaia rneasc de la mijlocul veacului al XIX-leadin principalele zone viticole i pomicole ale rii.

2. Sectorul pavilionar, menit s prezinte, prin obiecte autentice i elemente auxiliare specifice,istoria viticulturii i pomiculturii de pe teritoriul rii noastre din cele mai ndeprtate veacuripn n zilele noastre, incluznd, evident, i perspectivele de dezvoltare ale celor dou ocupaii.

13.07.2011STATIA DE EPURARE MIOVENI

Staia de Epurare a oraului Mioveni este n subordinea SC Servicii Edilitare pentruComunitate Mioveni SRL i este amplasat pe raza cartierului Colibai, la 300 m de soseaua Piteti-Colibai n apropierea cii ferate Goleti Cmpulung, n bazinul hidrografic Rul Doamnei careconstituie emisarul.

A fost pus n funciune n anul 1985 i a fost proiectat pentru un debit maxim de epurat de166 l/s cu un randament de 89% pentru CBO5 i 78% pentru suspensii.

Datorit dezvoltrii populaiei oraului i extinderii sistemului de canalizare i n celelaltecartiere, a fost necesar modernizarea sa.

Fluxul tehnologic cuprinde: .Treapta de epurare mecanic; Treapta de epurare biologic; Treapta de tratare a nmolului;Rezultate specifice: mbunatirea calitii apelor evacuate n Raul Doamnei astfel nct indicatorii de calitate s se


6/18

6

ncadreze n limitele admise precizate n avize i normative; retehnologizarea i automatizarea instalatiilor existente; conformarea cu politicile de mediu ale U.E. n privina epurarii i deversrii apelor uzate; mbuntirea monitorizrii cantitative i calitative a apelor care intra n reteaua de canalizare i acelor care sunt evacuate n emisar; mbuntirea calitii mediului prin reducerea concentratiilor de poluani deversati n emisar;

cre

terea calit

ii vie

ii.Laboratorul de analize fizico-chimice al staiei de epurare este dotat cu aparatur noua deultim generatie.Personalul existent acoper toata gama de ncercari care se efectueaz conform,Autorizaiei de Mediu,Autorizaiei de gospodrire a apelor i prin legislaia aplicabil ndomeniu.Activitatea se desfasoar continuu pe flux, laborantele lucrnd 12 cu 24 h.


7/18

7

GROAPA DE GUNOI ALBOTA, ARGES

Reprezinta singura celula ecologica din judetul Arges, fiind prevazuta cu o statie de sortare adeseurilor, respectiv o statie de compost, ce vor permite reintroducerea in circuit a deseurilorreciclabile. In acest depozit, lichidele rezultate din amestecul deseurilor sunt tratate astfel incat apa safie deversata, iar deseurile sunt colectate selectiv.

Prin staia de sortare care a fost instalat vor fi reintroduse n circuit principalele deeuri: peturiclasice, din sticl i din metal. Depozitul ecologic are o capacitate a deeurilor de 70.000 m3, fiinddeschis pe o perioad de cinci ani. n perioada urmtoare, se va construi o noua celula ecologica.

14.07.2011UZINA DE TRATARE SI DE PRODUCTIE A APEI POTABILE CRIVINA

Filiera de tratare a uzinei de apa de la Crivina include urmatoarele trepte de tratare:

Tehnologii moderne de tratare a apeiy Pre-ozonare.y Coagulare-floculare. Preparare si dozarea reactivilor pentru controlul pH-ului si coagulare

floculare se face intr-o statie de reactivi moderna complet automatizatay Decantarea se realizeaza cu ajutorul unui procedeu de decantare lamelara care indeparteaza

materiile in suspensie, culoarea si algele in procesul de potabilizare.y Inter-ozonarey Filtrare rapida pe nisip,cu spalare cu baleiaj orizontaly Clorinarey Corectie pH


8/18

8

Functionarea statiei de tratare este complet automatizata, integrand ultimele tehnologii in domeniusi permitand astfel operarea in deplina siguranta a uzinei cu minimum de personal.

Flexibilitatea in exploatare a uzinei este asigurata prin realizarea a cel putin doua linii de tratare pentru fiecare obiect principal, astfel incat sa permita desfasurarea operatiunilor de operare simentenanta fara intreruperea productiei de apa sau diminuare calitatii acesteia:

y Ozonarea apei si dezinfectia finala cu clor cuprind cate doua linii paralele de injectie si contact.

y Decantarea cuprinde o baterie de 4 decantoare identice, iar filtrarea se face in 12 filtre functionandin paralel.


9/18

9

15.07.2011

UZINA DE TRATARE SI PRODUCTIE A APEI ROSU

Captata la Crivina din raul Arges, apa bruta este condusa printr-o caseta dubla catre Uzina de apaRosu care are o vechime de peste 40 de ani.

Apa captata, deznisipata intra in 2 casete, urmand sa ajung in bazin. Statia de pompare a apei bruteeste formata din 6 pompe verticale de tip Dunarea, cu o capacitate unitara cuprinsa intre 86400 m3/zi si216000 m3/zi, alimentate la 6000 volti.

Din rezervorul de apa bruta, apa va trece prin mocrosite, pentru ca mai apoi sa treaca prin etapa depro-ozonizare. De acolo va ajunge in decantorul suspensional cu lamele si cu satii. Este prevazut cuconducte cu orificii ce colecteaza apa limpezita si o distribuie catre filtre.

Surplusul de namol se decanteaza si se evacueaza printr-o conducta sifonata. In partea de sus segaseste componenta de apa limpezita.Urmeaza trapta de interozonizare, apa ajunge apoi la filtrele de nisip cu crepine, cu granulometrie 1-

3 mm. Un filtru produce 600 m3/h. Exista 30 de filtre cu o suprafata de 120 m3fiecare. De aici apa estepreluata prin conducte si distribuita intr-un rezervor subteran.

Dupa post-ozonizare, apa va ajunge la cele 2 filtre cu carbune activ, pentru reducerea substantelororganice.

Urmeaza instalatia de clorinare. Excesul de clor se neutralizeaza cu amoniac. Dezinfectarea princlorinare este un tratament ce vizeaza eliminarea micro-organismelor patogene, a bacteriilor, avisururilorsi parazitilor, precum si a majoritatii germenilor banali mai putin rezistenti.

Apa ajunge intr-un final in rezervorul de apa filtrata, de unde este distribuit catre toate directiile dinoras.


10/18

10

18.07.2011STATIA DE EPURARE RAMNICU VALCEA

Staia de epurare a apelor uzate a Municipiului Ramnicu Valcea este amplasata la cca 4 km in avalde oras, pe malul drept al rului Olt.Staia de epurare a fost construita in doua etape:- etapa 1 funcioneaz din 1 septembrie 1979 cu un debit de epurare de 510 l/s;- etapa a-2-a funcioneaz din 1989 ,debitul de epurare fiind de 1020 l/s.

Linia tehnologica este compusa din: grtar rar, grtar des, desnisipator, separator de grsimi,debitmetru, decantor primar de 3000mc, bazin de aerare de 3000 mc, distribuitor, 2 decantoaresecundare fiecare a 3000 mc, staie pompare nmol, 2 bazine de fermentare fiecare a 1500 mc,gazometru de 500 mc, centrala termica.


11/18

11

In decantorul secundar longitudinal au loc 2 etape: una aeroba, in care amoniacul reactioneaza cuoxigenul, rezultand oxidul de azot si etapa anaeroba, cand oxidul de azot se descompune in azot care sedegaja. Namolul rezultat este reintrodus in sistem, fiind tras de pe fundul decantorului, pentru a sepastra constanta cantitatea de namol.

U

ZINA DE APA VALEA LU

IS

TAN BRADIS

OR, VALCEASursa de apa este de suprafata, provenind din lacul Bradisor. Exista o conducta cu o lungime de

1200 m ce transporta apa intr-o microhidrocentrala, unde presiunea apei ce intra este de 8-9 barri.Statia are in componenta 2 decantoare radiale, cu diametrul de 45 m si inaltimea de 18,5 m. Apa

intra prin conul decantor, iar namolul rezultat se aduna cu podul raclor. Pentru ca decantoarele sa nudezvolte flora, este aplicata preclorarea.

De aici apa ajunge la filtrele rapide clasice cu nisip de cuart. Are loc clorinare si in filtre, urmand cain conductele spre rezervor sa se faca si clorinarea finala.


12/18

12

HIDROCENTRALA CIUNGET-LOTRU

Hidrocentrala Lotru-Ciunget este o hidrocentral subteran situat n judeul Vlcea, situatpe rul Lotru. Se afl la o adncime de 130 m. Este proiectat pentru a intra n funciune n situaiile decriz ale rii, cnd nevoia de electricitate este mare. Se aprozioneaz din lacul de acumulare Vidra dinlocalitatea omonim.

Centrala a fost pentru prima dat pus n funciune n 1972 i are o putere instalat de 510 MW

(un reactor de la Cernavod are o putere de circa 600 MW), fiind echipat cu trei hidroagregate cuturbine de tip Pelton a cte 170 MW fiecare.

n anul 2009, hidrocentrala Lotru-Ciunget a fost oprit complet n vederea retehnologizrii.Pn la acel moment, a produs peste 26 milioane MW, cumulnd peste jumtate de milion de ore defuncionare. Centrala a fost repus n funciune n februarie 2011, dup un proces de retehnologizarecare a presupus investiii de 88 de milioane de euro. Lucrrile de retehnologizare, prin care centrala a


13/18

13

intrat ntr-un nou ciclu de via de 30 ani, s-au concretizat prin modernizarea echipamentelorhidroagregatelor.

Intre turbina si captare este o diferenta de nivel de 860 metri. In cadrul amenajarilor, exista si uncastel de echilibru contra loviturii de berbec, precum si statii de pompare.

BARAJUL VIDRA

Barajul Vidra este amplasat pe rul Lotru, n cheile Vidra, la 30 km amonte de staiuneaVoineasa. Reprezint principala amenajare din cadrul schemei de amenajare a rului Lotru.

n lacul principal Vidra sunt captate i alte ruri prin sistemul de aduciuni i captri secundare,ce cuprinde 81 de captri grupate n trei ramuri distincte: Ramura Nord (gravitaional i cu pompaj),Ramura Sud (gravitaional i cu pompaj), Ramura Vest (gravitaional).

Lacul de acumulare are urmtoarele caracteristici:y lungime: cca 8 kmy lime maxim: cca 1,4 kmy volum total brut (la NNR): 340,0 mil. my volum total (la nivel maxim de exploatare): 370,0 mil. my volum mort (la nivel minim de exploatare): 40,0 mil. my nivel normal de retenie (NNR): 1289,00 mdMy nivel maxim de exploatare (Nmax E): 1293,00 mdMy nivel minim de exploatare (Nmin E): 1237,00 mdMy suprafaa la NNR: 1240 ha

Barajul Vidra este de tip baraj de anrocamente cu nucleu de argil.Caracteristicile geometrice:

y nlimea maxim de la cota minim de fundaie: 121,00 my nlimea maxim deasupra talvegului: 113,00 my lungimea la coronament: 350,00 my lime maxim la coronament: 10.00 my lime maxim la baz: 450,00 my panta paramentului amonte: 1:1,75 i 1:2,50y panta paramentului aval: 1:1,50 i 1:2,00y cot coronament: 1293 mdMy cot fundaie: 1175 mdMy cot talveg: 1180 mdM

Descarcatorul de ape mari este amplasat n versantul stng, fiind alctuit dintr-un deversor cunivel liber, continuat cu o galerie subteran cu scurgere cu nivel liberi arunctoare n aval, toateexecutate din beton armat.

Corpul barajului a fost etanat cu nucleu de argil.

Priza de ap, n form de plnie, amplasat pe versantul drept, servete la conducerea apelor dinlacul Vidra n aduciunea principal.

BARAJUL BRADISOR

Valorificarea energetica a potentialului acumularii Bradisor constituie ultima treapta de cadere aamenajarii hidroelectrice a raului Lotru.


14/18

14

Debitul mediu multianual n regim amenajat este de 25 m/s. Acumularea realizeza o regularizaresezoniera-anuala a debitelor si permite functionarea centralei pe o durata de cca 2.000 ore/an. Suprafatalacului este de 229 ha.

Barajul Bradisor este un baraj in dublu arc din beton, amplasat n albia rului Lotru, la cca 6 km avalde axul amenajarii Malaia, retinand debitele defluente si derivate. La debite mari, 2 deversoare desuprafata evacueaza cca 140 m/s, iar4 descarcatori de fund echipati cu vane segment de 3,30 x 3,30 mevacueaza un debit de 1.240 m/s. Tot aici se gaseste si priza de apa pentru alimentarea municipiuluiRmnicu Vlcea, o conducta cu =1.200 mm.

Debitele acumulate n lacul Bradisor sunt dirijate la centrala subterana prin 2 galerii de aductiunesub presiune.

Lucrarile au nceput n anul 1973, iar punerea n functiune n 1982, perioada mare de timp deexecutie datorndu-se necesitatii de schimbare a amplasamentului cavernei centralei, amplasamentulinitial dovedindu-se ca avnd o roca slab rezistenta.

19.07.2011

STATIA DE EPURARE A FABRICII DE MEZELURI DIN LOC. FILIPESTII DETARG, PRAHOVA

Exista 2 trepte de epurare:- mecano-chimica;- biologica

Resturile se ard, rezultand un gaz ce va fi folosit pe timp de iarna pentru incalzirea serelor.Apa epurata se amesteca cu cea subterana, urmand sa fie folosita ka irigarea serelor.

STATIA DE TRATARE A APEI VOILA, PRAHOVA

Sursa de apa eo constituie raul Doftana, priza de captare aflandu-se la barajul Voila. Apa ajungegravitational.

Uzina cuprinde doua linii tehnologice, una pentru apa potabila si una pentru apa industriala, aceastadin urma nefiind sterilizata. Debitul total este de 3m3/s, cate 1,5m3/s pentru fiecare linie. Debitul poatesa creasca, uzina nefiind utilizata la capacitate maxima.

Procesele la care este supusa apa sunt: decantare, filtrare, sterilizare la plecarea din statie.Pentru linia de apa potabila, decantarea se face in 2 decantoare radiale, iar pentru cea de apa

industriala in 2 decantoare suspensionale modificate, numinte decantoare verticale.


15/18

15

Turbiditatea apei reprezinta continutul de substante aflate in suspensie. La intrare, turbiditatea estede 8.3, iar la iesire de 4.3-5. pH-ul la intrare are valoarea 8.4, iar la iesire 7.9.

Se introduc substante coagulante (policlorura de aluminiu sau sulfat de aluminiu) pentru a se formaflocoane, ce se vor depune sub greutate proprie pe radierul decantorului.

Se mai poate introduce si un adjuvant (poliectrolit anionic sau policlorura de aluminiu), pentruadunarea flocoanelor si depunearea acestora.

Statia este prevazuta cu un bazin de amestec, unde apa este amestecata cu policlorura de aluminiu.Doza sed stabileste in functie de turbiditatea apei,pH sau temperatura.

De la bazin, apa ajunge in conul central al deversorului, catre jgheaburile radiare si pana la radier,de unde va trece in jgheabul circular zimtat, apa limpezita urmand sa fie colectata de acolo si dusa catrefiltre.

Namolul rezultat este adunat cu podul raclor, dus in buzunarul de namol, apoi in sistemul desifonare, de unde va fi preluat si evacuat in batalul de namol aflat in aval de statie.

Clorinarea se face in 2 etape: clorinarea apei decantate (in bazinul tampon) si apoi in rezervor.Apa decantata ajunge prin 2 canale laterale la filtre. Un filtru este prevazut cu 2 cuve.Grosimea

filtrului de nisip este de 1-1.1 metri, cu o granulatie de 0.5-2.5 mm. Sub acesta se afla placile cucrepine, iar sub placi se acumuleaza apa filtrata.

Dupa ciclul de filtrare de 30-40 de ore, filtrul se spala in contracurent cu apa si aer (de jos in sus),aproximativ 30 de minute. Apoi se reia ciclul de filtrare. Exista 5 rezervoare de cate 5000 mc fiecare.

BARAJUL PALTINU

Barajul Paltinu este situat n Judeul Prahova, pe valea rului Doftana, n aval de confluentaacesteia cu valea Pltinoasa, n cheile numite "La Tocile".

Barajul are o nltime deasupra fundatiei de 108 m., cota coronamentului barajului fiind la cota 654m.d.M., lungimea total a coronamentului barajului este de 455 m, iar volumul lacului de 310 mii metricubi.

Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrri de consolidare a ambilor versanti prin ancorare cu

cabluri pretensionate.Cu toate aceste lucrri, n timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltratii mari pe sub soclu,depsind 150 l/s si deplasri ale structurii la contactul dintre arcul central si aripa parabolic. Caurmare, s-au executat diferite lucrri suplimentare printre care suplimentarea voalului de etansare,amplificarea sistemului de drenaj si acoperirea prtii aval a versantului stng cu blocuri de beton ntrepte de 6 8 m, ancorate n adncime cu cabluri pretensionate.

Cu aceste msuri, infiltratiile au ncetat iar comportarea barajului si a versantilor au rmas n limiteadmisibile.

Lucrrile de executie a barajului Paltinu au nceput n 1966, barajul fiind dat n functiune n 1971. Oa doua etap de consolidri a fost executat n intervalul 1976 - 1982.

Pentru evacuarea debitelor mari, a fost executat un descrctor de suprafat de tip plnie. Tot n

turnul deversorului plnie s-a mai executat o golire de semiadncime. n plus, mai exist si o golire defund, executat ntr-o galerie de deviere de pe versantul drept, care a fost folosit si pentru deviereadebitelor n timpul costructiei barajului. Golirea de fund este controlat prin vane situate la iesireagaleriei de deviere si are o capacitate de descrcare de 50 m/s.

La piciorul barajului s-a executat o central hidroelectric cu o putere instalat de 10 MW. Centralaeste echipat cu dou turbine de tip Francis.

Barajul Paltinu serveste n principal pentru alimentarea cu ap potabil si industrial a municipiilorCmpina si Ploiesti. n subsidiar, barajul asigur si ap pentru irigarea a 9.000 ha n lunca ruluiPrahova n zona Bicoi-Ploiesti si pentru salubrizarea rului Dmbul din Ploiesti.


16/18

16

20.07.2011

CURGEREA DE NOROI DE LA PATARLAGELE, BUZAU

Aceasta s-a produs in urma imbinarii cu apa a depozitelor de alterare de pe versantii despaduriti,afectati de precipitatii abundente. Datorita faptului ca materialul noroios depaseste de 1,5-2 oridensitatea apei, curgerile de noroi au o mare putere de transport si de distrugere.

Conul de dejectie are un aspect de evantai, alctuit din bolovnisuri, pietrisuri, nisip si argil

depozitate de toreni si ruri acolo unde se produce o schimbare de pant.O serie de factori au favorizat aparitia fenomenelor de eroziune: seceta prelungita, poluareaatmosferica, care au stanjenit dezvoltarea covorului vegetal, uscarea productiilor etc.


17/18

17

ALUNECAREA SI PRABUSIREA DE TEREN GROAPA VANTULUI, INREZERVORUL LAUCULUI SIRIU

Aceasta a aparul in aprilie 2006, afectand o suprafata de 252.675 km2. Volumul de materialdislocat a fost de aproximativ 25 mil mc, reducand volumul rezervorului cu 10.6 mil mc.

Acest eveniment s-a produs datorita litologiei versantilor (flisuri), a precipitatiilor abundente ceau determinat oscilatii ale nivelului apei si datorita defrisarilor masive.

21.07.2011

RAMPA ECOLOGICA PENTRU DESEURI GLINA, ILFOV

Are in componenta un sistem de absorbtie si de ardere a gazului. Exista 126 de puturi de gaz, legatein substatii, inca 80 de puturi aflandu-se in curs de forare. Temperatura de ardere a gazelor este de 1200de grade Celsius, prin ardere rezultand gaze mai putin toxice. Arderea se face fara recuperare decaldura, dar in viitor va fi construit un sistem de captare a caldurii si de producere de electricitate.

In cazul in care se depasesc concentratiile diferitelor gaze, instalatia se opreste automat.Rampa ecologica are prevazuta si o statie de colectare selectiva si reciclare a deseurilor, in functie

de natura lor: mase plastice, cartoane, materiale feroase. Deseurile sunt descarcate pe o rampa, apoifiind preluate de suruburi melc, care desfac sacii, urmand ca acestea sa intre intr-un tambur rotativ cugauri pentru eliminarea pamantului, apoi separate in functie de material de catre operatori. Exista si un

deferizator, care separa deseurile feroase.Sortarea se face in prima faza automat, apoi manual. Resturile organice ies din statia de sortare si

pot fi duse la rampa de depozitare sau pot fi balotate si depuse (mai eficient din punct de vedere alspatiului folosit).

Deseurile neselectate ies pe 2 benzi transportoare sunt duse la tocator,puse in baloti si depozitate.In cadrul statiei de epurare, se curata apa utilizata in cadrul diferitelor procese de pe teritoriul

rampei, apa ajungand prin cadere libera in decantoare.


18/18

18

INCINERATOARELE PENTRU DESEURI CHIAJNA

Inaugurat la 13 aprilie 2006, incineratorul functioneaza in conformitate cu normele de protectie amediului si a sanatatii populatiei si este dotat cu un sistem performant de monitorizare.

Incineratorul este fabricat in Statele Unite ale Americii de catre Pennram Manufacturing

Corporation. Datorita performantelor de ardere si monitorizare, incineratorul poate elimina deseuripericuloase atat solide cat si lichide, cu exceptia deseurilor radioactive. Este dotat cu un sistemperformant de ultima generatie care realizeaza monitorizarea continua a parametrilor emisiilor, pentrucontrolul acestora si incadrarea in limitele stabilite de legislatie.

Este alcatuit din 2 camere de ardere si poate realiza temperatura de 1.100 C (min 2 secunde) pentrueliminarea celor mai periculoase substante din deseuri. Capacitatea operationala a Modulului I este de16 to/zi (6.000 to/an). Incineratorul va fi extins pana la capacitatea totala de 12.000 to/an.

Incinerarea se realizeaza in doua trepte, sub presiune (debit de aer fortat), asigurandu-se reducereamasei deseurilor cu minim 95%.Sistem de colectare a particulelor in suspensie si a metalelor grele sisistem de filtrare a efluentului gazos. Datorita unei serpentine cu beton refractar, temperatura gazelorscade la aproximativ 250 de grade Celsius.

Incineratorul este prevazut cu constructii anexe pentru depozitarea deseurilor care includ: camerefrigorifice cu panouri termoizolante si cu agregat de racire capabil sa mentina temperatura de -10 gradeC.

Constructii anexe pentru depozitarea deseurilor sunt:y constructie pentru deseuri periculoase ce trebuie pastrate la o temperatura joasa, camera

frigorifica cu volum 25-30mc, izolata cu panouri termoizolante si cu agregatul de racire aferentcare este capabil sa mentina temperatura maxima de -10 grade C.

y a doua constructie pentru depozitarea deseurilor periculoase ambalate in containere, camerafiind bine ventilata.

Receptia deseurilor se monitorizeaza computerizat.

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alina-chirnoaga
View:	218 times
Download:	0 times

practicaaaaaa

Documents