9
LOUMARINOFF PRACTICA FILOSOFICA Edi$a a 2-a Rev[zutfl qi adflugit[ Traducere de: Florin Lobon!, Vasile Halegan Editura EIKON Bucureqti, zotg
W#'*:r
LOUMARINOFF
PRACTICA FILOSOFICA
Edi$a a 2-aRev[zutfl qi adflugit[
Traducere de: Florin Lobon!, Vasile Halegan
Editura EIKON
Bucureqti, zotg
Copl'right @ zot6 Lou Marinoff
Titlu original : PHILOSOPHICAL PRACTICEAutor: LOU MARINOFF
Traducerea: Florin Lobon!, Vasile Hafegan.
Editura EIKON, Bucuregti, str. Smochinului nr. B,
Sector r, Cod poqtal o3131o, RomAnia
Editura EIKON este acreditatl de Consiliul Na{ional al Cercetiriigtiinlifice din inv[ldmAntul Superior (CNCIS).
Descrierea CIP este disponibil[ la Biblioteca Na{ionald a Romdniei
ISBN: 978-606-7 tt-994-7
l)crscricrea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiMARINOFF, LOU
Practica filosoficl / Lou Marinoff; trad. de Florin Lobon!, VasileHalegan. - Ed. a 2-a, rev. qi addug.. - Bucureqti : Eikon, zorg
Con[ine bibliografieISBN qZS-6 06-717-99 4-7
I. Lobon!, Florin (trad.)II. Halegan, Vasile (trad.)1
Tip5rit in RomAnia
CuvAnt introductiv - Florin Lobon{Prefald - Vasile Hasegan
Partea I Fundamentele practicii filosoficer Filosofie sto:nd.-upNotez Este filosofia un mod de viali?z.t. Ce anume face din filosofie un mod de via{5 special?z.z. Ce anume face din filosofie o disciplind speciali?Note3 De ce este filosofia din nou populari?Note
Partea a II-a Forme de practici filosofici4 Doui infelesuri ale meditiriiNoteS Consiliereaclienlilor5.r. CAteva nume formative5.2. Cum am devenit consilier fiiosofic5.3. Geometria consilierii filosofice5.4. Modalitatea dialogului5.5. O tipologie a dialogului din cadrul consilierii filosofice5.6. Triunghiul de aurNote6 Filosofie cu grupuri qi fani6.r. Este termenul ,,filosofie de grup" un oximoron?6.2. Cafeneaua filosofului6.3. Dialogul de tip nelsonian socratic6.4. Filosofie cu alte grupuriNote7 Filosoful corporatist7.r. Originile consultanlei filosofice7.2. Servicii generale
7.3. Substanfd, formd qi mdiestrie7.4. Apogeul practiciiNote
CUPRINS
/,J
75BgBS
BS
B69t99
roBu6L27131131734148t6tl.6tt63763178184195797
L7
t933.>/
374251557r
Partea a III-a Profesion alizateapracticiifilosoficeI Pionierat versus PedagogieNote9 Naqterea unei Profesiii.r. frtgrame de pregdtire la universit[lile qi institutele de stat
qi acreditate de organele/organizafiile de acreditareprofesionald'g.
z. criteriile stabilite (inclusiv examinirile) pentru certifi carea
specialiqtilorS.g. Cunoqtinlele stabilite dup[ cum
- sunt reflectate in
pribti"ut"u "a4hot
de referinl5 qi a jurnalelor profesionale qi inint6inirile Etiintifice planificate (sic: a se citi ,,invi!ate") regulatg.4. Codul de etic[ stabilitStandardele de practic6 Ei eticd profesionaliNoteto Recunoaqtere versus reglementarero.t. Economia politici a reglementiriiro.z. Licenlierero.3. Certificarero.4. inregistrarero.s. Recunoaqtere ca PoliticXNote
Partea a fV-a Marketingul practicii filosoficen Aprobarea de cltre CRI aprogramelor de cercetare11.1. Produse qi servicii Publicett.z. Cercetare ce implic[ subiecli umanirr.3. CreAnd o conexiune intre necesitate qi suficienldrr.4. Speculalii post-hocNoterz Cum si demarezi o afacere in consiliere: intrebiriqi rispunsuriElementul cheie #r: PublicitateElementul cheie #z: PromovareElementul cheie #3: PrezentareNote13 Oportunitili pentru facilitatorir[.t. facilitarea informali: Cafeneaua filosofilor reexaminatlr3.2. Facilitarea formalX: dialogul socratic reexaminatr3.3. Filosofia Pentru coPii13.4. Filosofia pentru studen[ir3.5. Filosofia pentru seniori
201203224225
zz6
239
247247249254255255258266z68269tnt
tn.)
275275276285287zB8
2893073113133153173r7318319323326
13. 6. Filosofia pentru delincvenf ir3.7. Filosofia pentru cei cu nevoi specialeNote14 Oportunititri pentru consultanli
Modularitatea practiciiNatura generald a conflictului la locul de muncdEfecte speciale ale diversitllii asupra conflictului la locul demunciInabilitatea corectitudinii politice qi a altor mecanismeideologice opresive de a gestiona astfel de conflicte in modechitabilImportanfa crescAndl a conformXrii etice qi lipsa depregitire etici a consultanlilor in management general
Note
Partea aV-a Politica practicii filosofice15 Prieteni Ei duEmani ai practicii filosoficer5.r. Psihiatriar5.2. Psihologia15.3. Filosofia
Mentalitatea de cafenea
SofismulFraudaAmbivalen!aAscunderea problemelor personale in spatele unor faladefilosoficeVanitatea academici, teama de schimbare sau aparenla de
insuficienlX
Note16 Relafii nafionale, internafionale qi inter-profesionale16.r. Relalii nalionale qi internalionale16.2. Relalii interprofesionaleNote17 gtiri de ultiml ori17.r. Ultimele remarcit7. z Plato not Prozac se lanseazd la nivel globalr7.3. Crimi qi pedeaps[ la City College: Facem valuri qi ne
ap6rdm teritoriulr7.4. Filosofia qi Forumul Economic Mondialr7.5. incheiereNoteReferin[e
328330331JJJ
JJJ
334
339
343
345349
351
35335335696s36s368J/J
374
375
J//
378381
3813833BB389389390
392396397398399
Capitolul 1
Filosofie stsnd-up
ln ulti-u vreme am cunoscut numeroase persoane bine educate, eruditemicar dupd standardele postmoderne. Dar intrucAt ,,standard post-ffiodern" este un oximoron, erudilia a devenit in mare sinonim[ cualfabetizarea la nivel de teleprompter fhri context. Un procentajsemnificativ din aceqti nouveau erudili au reuqit s[ evite intru totulcursurile de filosofie in timpul studiilor lor superioare. Unii le-au evitatdeoarece au auzit cd filosofia e prea dificili - cu alte cuvinte, nu puteauobline nota maximi doar ficAndu-gi aparilia, mestecAnd conqtiincioqigumi qi subliniind asiduu cu culori fiecare propozilie din text. Allii auturmat un curs ciudat de filosofie, dar fie nu iqi amintesc nimic din el (cutrxcep[ia mega-amintirii cum ci nu avea nimic memorabil), fie spun cd i-atlczamdgit grozav, intrucdt nu a fost c6tuqi de pulin relevant pentru vielilelor. CAliva mai norocoqi au avut profesori de filosofie inspirafi, care autrezit in ei toatl mirarea din lume. Bineinfeles, profesorii de filosofie nu iqi1mt asuma singuri meritul de a-i adormi pe studenli in silile de amfiteatru;orice profesor care iqi merit[ renumele poate duce la indeplinire aceastisarcini, indiferent de materia in cauz5. De asemenea, profesorii de filosofieruu pot nici s[ iqi asume singuri meritul pentru linerea de cursuritrcmemorabile: tradilia vizual5 care a inlocuit-o pe cea scris[ in culturarumericand incepe prin a eroda nivelul de atenlie, in loc sd il dezvolte,sfhrqeqte prin a atenua memoria in loc s[ o extindd - sau, aqa cum spune'l'.S. Eliot, sd o amestece cu dorin!5.
Dar profesorii de filosofie trebuie s[ iqi asume responsabilitatealrcntru ci au reuqit si reduci materia de filosofie la a fi irelevantX in cadrulcomunitXlii extinse. Filosofia std la baza tuturor cercetirilor rafionale -deruaturd qtiinfific5, teologicl, etic5, axiologic5, estetic5 - qi este izvorulluosecat chiar qi al speculaliei inactive. Oamenii au credinle puternicetlespre ei inqiqi, despre ceilalli qi despre lume, iar clasificarea acestoratlrept corecte sau incorecte este o chestiune de rigoare filosofic[. Oameniilcspecti sau incalci legi qi urmeazd sau sfideazi obiceiuri in func{ie deinterpretlrile filosofice pe care le dau drepti]ii, libert5{ii qi dreptului.Oamenii cautd, glsesc sau neagd un sens qi o finalitate a vielii qi morlii lor,
201 Ghidul filosofului practician
in funclie de concep{iile lor filosofice despre chestiunile respective.Oamenii fac miriade de alegeri zilnic, indrumali de deliberdrile lorfilosofice sau orbitri de o lips[ vddite a acestora. Oamenii se intreabiconstant cine qi in ce punct din viala lor se afli intr-un anumit moment,cum de au ajuns cine sunt qi acolo unde sunt qi cine vor deveni qi undeanume vor fi qi cum anume qi de ce vor deveni aqa. Sunt intrebdri filosoficetipice. Deci, pentru numele lui Dumnezeu, cum de a reuqit filosofia s[devind irelevantd in cadrul comunitXlii extinse? Chiar qi studenlii care nupot citi, scrie, gdndi sau rafiona, care nu pot spune dac5 PimAntulorbiteazl in jurul Soarelui sau Soarele in jurul PimAntului, care nu au auzitniciodatl despre geometria plan[, tabelul periodic sau seleclia naturalX,care nu pot explica termeni precum ,,democralie sociali" sau ,,r[zboi rece",care nu qtiu s[ converteascd un rezultat de test primar intr-un procentaj -chiar qi aceqti studenli nouveau erudili qtiu cumva c[ filosofia detine sau artrebui s[ delinX un ro1 central in vielile lor.
PAnX la sfArqitul secolului XX, filosofia incetase sd mai fie un mod deangrenare activi cu sinele qi lumea - aqa cum a fost in antichitate qi de-alungul timpului - qi devenise un joc al minlii monoton qi deficient, f[rdvreun scop aparent in afar[ de a se rdzboi cu concepte despre conceptedcsprc concepte, ad nauseam, dac[ nu ad infinitum. In loc sd ii atragd pe
studcnfi, ii indeplrta. Administratorii de universitdli au inceput sd reducitlclrartarmcntele de filosofie qi s[ le fuzioneze cu alte doud specii academicepc r:alc dc disparitie: studiile clasice qi studiile religioase.
Dcccsul studiilor clasice qi cel al studiilor religioase a fost progresiv,clal implacabil. CAnd o civilizalie dobAndeqte gi transmite o limbi primarl(clc cx. ,,prima"), iqi poate permite ulterior luxul de a studia limbile qi
implicit iulturile altor civilizalii. intrucAt civilizalia occidentall a fostclidit5 pe fundaliile civilizaliilor elenice qi romane, precum qi pe a religiiloriudeo-creqtine (amestecate in mod liberal cu plgAnismul), s-a cuvenit capurtitorii de fbclie si studieze greaca, latina qi Sfanta Scriptur[. in anii196o, beneficiam in cadrul Lower Canada College de o educalie secundardexcelentX - care, la wemea respectivd, ar fi echivalat cu o educaliecanadiani la superlativ in America qi una peste medie in Marea Britanie.intrucAt am studiat gramatica formali englez[ qi compunere (dou[ materiidistincte, in plus fa
2_21 Ghidul filosofului practician
La toate acestea, spun un ,,WHOA!" acronimic. Acronimul este oimbinare a numelor Whorf-Hobbes-Orwell-Ayer; componentele lui,impreunl, ajut[ la caracterizarea situaliei actuale neplXcute a Occidentuluiqi a roluiui practicii filosofice in ameliorarea situaliei._ in -secolul
XX,benjamin whorf (impreun5 cu sapir) a observat c[ limbajul natural nueste nici neutru valorlc, nici descriptiv in mod obiectiv qi ireproqabil, cimodul in care viz:ualizilm viala este deterrninat in parte (sau in mare) de
convenliile noastre idiomatice, de structurile noastre lingvistice, de
funcliile noastre semantice.2 Si lu5m, de exemplu, semnificalia termenului,,dependenl[". Spunem cI organismul unui dependent de heroin[ are
nevbie sd metabolizeze in mod regulat acest drog, pentru a putea
funcliona. Atunci cAnd drogul in cauzl este suficient de prezent,
dependentul experimenteaz[ o intoxica{ie narcotici plicut[ qi rlmanecvisi-funclional in alte moduri. Dar in cazul in care drogul respectiv este
suficient de absent, organismul dependentului prezintd simptome foartenepldcute de sewaj, iar mintea lui devine in consecin!5 disfunclionala.Dependentul este prin urmale literalmente sclavul substantei care i-a creat
dependenla, intr-itAt de mult, incAt munceqte in principal pentru a face
toJt d" substanla respectiv5, iar starea lui de ,,bun[stare dependentf"depinde in intregime de asimilarea acesteia. cand vorbim despre undependent de droguri, gtim la ce ne referim.'
ln ultima vieme, insi, cuvAntul ,,dependenl[" este uzat (sau abuzat)
t<r[ mai mult clc psihologi, ceea ce duce la o imprecizie tot mai mare asunsului accstuia, cu preci.dere atunci cAnd aceasti intrebuinlare (sau
i1tr.g[1in[are greqiti) este imitatl rapid de cltre public. De exemplu,
llcrsoanclc cu un apetit mai ridicat decAt media,pentru raporturi sexuale
sunt numite ,,dependente de sex", iar persoanele care petrec mai multclccAt media navi[And pe internet sunt numili a fi ,,dependenli de internet".Absurditatea unei astfel de intrebuinliri eronate devine evidentd atuncic6.nd este dusd la extrem. Majoritatea persoanelor dorm in fiecare noapte;
inseamnd cX sunt ,,dependenli de somn"? Majoritatea persoanelormlnanci in {iecare zi; inseamnd cX sunt ,,dependenfi de mAncare"?Jucdtorii de tenis profesioniqti, care se antreneazil cileva ore pe zi sult,,dependenli de tenis"? in mod asem[nltor, sunt muzicienii,,dependenli de
*rrii"e"? Sunt cei care practicd zazen in fiecare diminea!fl ,,dependenli de
zen"? ln cele din urm6, iunt cei care persistx in a rlmAne in via[5, refuzAnd
sd se sinucid[, ,,dependenti de via!d"?un exerciliu scurt intr-ale gdndirii critice (adica logica informal[),
pe care ,,educa{ia postmodernl" o neglijeazi oximoronic, va clarificaiceast[ confuzie. Chiar dac[ toate dependenlele presupun apetituri, nutoate apetiturile presupun dependenle. De exemplu_, chiar dac[ tolidependenlii de heroina au un apetit periodic pentru her-oin6, un apetitpeiiodic pentru sex nu inseamnl ci o persoan[ este dependentd de sex. Pe
l,ou Marinoff lzs
scurt, chiar dac[ toli dependen[ii de heroin5 tAnjesc dupd heroini in modlcgulat, nu toate persoanele care tAnjesc dupi un anumit lucru in modrcgulat sunt neapirat dependenli de lucrul respectiv. Chiar dacd pofta nucste in mod normal buni pentru o persoan5, nu este totuna cu dependenla.
Un dependent de heroinl care are nevoie de bani pentru heroind va
.jclui sau fura sau se va vinde pe sine insuqi pentru a-qi satisface pofta. Daro persoan5 care pofteqte sex nu va viola in mod neaplrat sau chiar obiqnuitlxintru a-qi satisface pofta respectivd. in mod asem[nitor, o persoanl care
lxrtteqte la internet, dar a c[rei ,,cale de acces" este inchisd, nu va intra inrrrod neapdrat sau chiar obiqnuit prin efraclie in casa altcuiva pentru a aveairt:ccs la Internet. O persoan[ obiqnuit[ sd se uite la televizor, cAndcillirtoreqte intr-o lari striinl in care nu existb servicii de televiziune princrrblu sau atunci cAnd are loc o pani de curent in zona lui, nu va treceprintr-un sewaj fizic debilitant de la obiceiul lui: fie va gisi pur qi simplrtirltceva de f5.cut, fie se va plictisi. Nu exist5 ,,dependenti de telcvizor";rrxisti doar o utilizare eronat[ a limbii.
De fapt, chestiunea se reduce la contopirea limbajului figurativ cut'cl literar. Vorbim la modul literal de un dependent de heroin6; la modulligrrrativ de un ,,dependent de televizor". Dat atunci cAnd psihologiirrnun{d la ghilimele, din ignoranli sau neglijenli, qi iqi imagineazi ci intr-rrrlcvdr diagnosticheazd.,,boala" dependenlei de televizor, experimentdmlirr'[a sociologicd completd a ipotezei Whorf-Sapir: ceea ce incepe ca orrtilizare eronatd a limbii pentru materializarea unor entitdli putative carerrrr cxistd in realitatea extra-mintal[ continu[ cu elaborarea structurilorsociale qi profesionale care pretind si diagnosticheze, si cerceteze qi sdInrtcze boala inexistent[ in carz6.. Cea mai siguri qi mai rapidi metod[ derr climina ,,boli" imaginare ar fi eliminarea celor care le materializeaz[. Sd iiirrvirlim pe materializatori gdndirea critic[ ar fi un demers mai plin decornpasiune, dar qi muit mai laborios.
Nu psihologii au invd[at acest truc; ei l-au copiat pur qi simplu de lapsihiatri. Thomas Szasz a dus o munci colosald pentru a expune mitulpsihiatric al ,,bolii mintale", dar mitul respectiv este atdt de adAnc incastratirr r'[miqifele conqtiinlei colective americane, incAt munca de-o viali arritriunui om - fie el chiar un om extraordinar precum Szasz * nu il va
lrrrtca extirpa prin simpla publicare de cdrli perspicace.a Reeducarea esteclrcia, ca intotdeauna. Dar intrucAt ne afl5m in curs de distrugere aciviliza[iei noastre prin dez-educare, nu suntem inci pregltili pentru re-ctlucare. Aceasta va veni, ca de obicei, prea tArziu.
Contribulia lui Hobbes la conglomeratul WHOA este scurtd, incisivdqi proeminentd. in divizarea logosului in vorbire qi rafiune, nominalismulItri Hobbes il oblig[ s[ atribuie o intAietate cauzald (iar empiricismul lui, oirrtiietate epistemologic[) celui dintAi. Prin urmare, acesta afirmi nu cI;rrrtem vorbi pentru ci ralionlm, ci mai degrab[ cd putem raliona deoarece
241 Ghidul filosofului practician
putem vorbi. Prin urmare, cuvintele vorbite sunt insuqi dovezile rafiunii,nu produsele secundare ale acesteia. Ipoteza lui Hobbes este sprijinitX de
cele cAteva, dar ingrozitoale, cazuri documentate despre copii s[lbatici+ qi
indeosebi de bine iprijiniti de o parte din bolboroseala ce trece, in modoximoronic, drept ,,erudilie postmoderne".s chiar dacd criticile lui Hobbes
erau indreptate impotriva scolagtilor care utilizau fraze lipsite de sens
precum ,,s;bstanF incorporali" in divag3lia lor post-peripatetici - care
ir"""u drept ,,filosofie" in timpul Evului intunecat (qi tocmai din aceastd
ca:ULze. era,intunecat", iar Bacon qi Hobbes au precipitat iluminismul) - arputea foarte bine s[ fie redireclionate cdtre boala materializat[, sau c5tregalimalia deconstruitd, sau spre bolboroseala psihologicd de tip New Age
iare trece drept vorbirea ralionald a Intunecismului curent.6Teza lui Hobbes este simpli qi demonstrabill: precizia vorbirii
favorizeazd. precizia raliunii; imprecizia vorbirii favorizeazil imprecizjaraliunii. Implicaliile acestei teze sunt evidente qi inspdimAntdtoare inAmerica contemporan[: ralionamente imprecise referitoare la subiecteprecum boli, imoralitate sau injustilie, favorizate inilial de vorbireaimprecisf, favodzeazl. la rindul lor structuri sociale neadecvate, politicieconomice neadecvate, misuri legislative neadecvate, remedii judiciareinarlccvatc Ei, in cele din urmi, sancliuni politice inadecvate.
O altl consecin![ persuasivi a componentei Whorf-Hobbes a
<lisr'onfirltrtltti nostru lingvistic qi semantic este ,,vorbirea neclard", undet,lriiu' qii cck: rneti literare sensuri ale cuvintelor qi acronimelor sunt ascunse
tlt, o ncgrrrir clc activitate mintal5 inceloqatX. Suntem supugi unui potopr:onstuni clc malapropisme care derivi nu din fenome incurcate, ci dinscnsnri incurcate. De la folosirea eronati ubicud a prepoziliilor inutile -clrn ar fi in expresia ,,focus in on" (n.tr. ,,a focaliza in pe"), ,,circle around"(n.tr. ,,a inceicui in jurul") qi ,,continue on" (n.tr. ,,a continua tncontinuare') - este evident c5. vorbitorii nu au o conceptie despre
denotirile verbelor respectiv utilizate. in mod asem[nXtor, din frazeologiaubicud dar lamentabil de redundanti ,,ATM Machine" adic[ ,,Maqind depldli Automate", este mai mult decat evident ci vorbitorii nu au nici cea
mai vagd idee de la ce anume provine acronimul ,,ATM". ln loc s[ :Uitilizeze
limba ca o unealt[ precisd, americanii qi nu numai, o folosesc acum ca pe
un instrument tocit.confuzii sinonimice qi omonimice sunt qi ele abundente, tot datoritd
limbii neclare: cdte un exemplu gr[itor pentru fiecare caz va fi suficientpentru a ilustra ceea ce vrem sd Spunem. Termenul ,,afro-american" a
hevenit, in anumite contexte, sinonim pentru ,,negru". Daci aplicxmdistinclia clasic[ pe care o face Frege intre sens qi referinlj, am putea
afirma c[, chiar daci frazele,,cel mai mare jucitor de tenis afro-americandin anii tg7o" qi,,cel mai mare jucdtor de tenis negru din anii tg7o" facreferire identicd la rlposatul Arthur Ashe, cu toate acestea, nu sunt
l,orr Marinoff lzs
irh,rrtice ca sens.zPrimul calificativ este mai formal; al doilea mai informal.Irr vorbirea contemporan[, sensul de ,,afro-american" ii conferi celui lalrrrr fhce referire descrierea un fe1 de demnitate fundamental5 - la fel ca
,,illrrndez-american", ,,german-american", ,,italian-american", etc., currr,rrsurile lor respective. Sunt denotalii geopolitice, lipsite de weo conotaliepciolativd. Prin contrast, denotalia generic6 ,,negru" este mult maivrrrirrbili in ceea ce priveqte conotalia: piala neagri, ciuma neagri qi magiarrr.rrgr'[ sunt doar trei dintre numeroasele exemple peiorative care nu aurrirrric a face cu rasa, dar care utilizeazi cuvAntul ,,negru" in contexterrr,srrlrrtare. Bineinleles, exist[ qi contexte salutare (de ex., Black Beauty-lilrrrrrusetea Neagr[) qi unele cu valoare neutri (de ex., gauri neagrd). Cul':rlo ercestea, atunci cAnd vorbirea neclari imbind referinla cu sensul, se
lrrotlrrce un nonsens. O,,marionetd vorbitoare" de la televiziune a cititrrrnriil-<lrul text de pe un prompter in timpul unei emisiuni de Etir:i clifirzntiil;r rrivcrl na{ional: ,,Nelson Mandela, primul preqedinte afro-amcrican lsicl;rl All'icii de Sud. inlelegem cd producitorii au vrut si spunii ,,pritttttllrlt';rcclinte negru". in timpul orelor de curs, scriu uneori pc taltla ttcagt'i't.
N r r scriu niciodat[ pe,,tabla afro-american5".Confuziile omonimice sunt abundente din pricina omonimelor. Nu
voi rrrcnliona cele mai obiqnuite erori pe care le fac studenlii fde ex., faptulr';r irrcurcd ,,their" (n.tr.,,aIlor") cu,,there" (n.tr. ,,acolo?], nici pe cele maiolri;rruite in rAndul scriitorilor fde ex., faptul cd incurcd,,principle" (n.fr..,1tritr<:ipiu") cu ,,principal" (n.tr. ,,principal")]. Cel mai tare md exaspereazd:;,rrrncl-bite (n.tr. - secuenfd audio sau uideo), care denotd inc5 o dati olrrltrrrl care a devenit nesdbuit[ din pricina vorbirii neclare. Credeli cd qtililr, irrseamnd. termenul, nu-i aqa? in caz afirmativ, probabil c[ ii inlelegelilr,li:r'in[a, dar nu qi sensul. Deoarece ,,sound-bite" nu are niciun sens.
l)t.rrurnirea corecti, a cirei referin!5 poarti sensul intenfionat, este,rrrronimul ,,sound-byte". in limbajul tehnic al calculului digital, un ,,byte"r,:rltr o bucatd (sau un cuvAnt) de date, de obicei lung de opt bi1i, procesatd,';r o singuri unitate de informalii. ,,Bitul" in sine este forma contrari a
,,lrirrirry digit" (n.tr. cifrd binard), de exemplu, 1 sau o. Prin urmare, o
lrrr<'rrt[ de date audibil5, cAnd sunt ob]inute ca o unitate de informalii,rrr<litive, cu precddere sub formi de comentariu incapsulat, se numeqte,,sorrnd-b1te". Sensul termenului ,,sound-byte" nu are nimic a face currit:irrnul din zecile de inlelesuri standarde qi colocviale ale termenului,,lritc" (n.fr. imbucdturd, muScdturd, in{epdturd, ardere, corodare, etc.),;rtr cum sunt enumerate ele in oricare dintre zecile de diclionare - cur,xccp[ia cazurilor in care dic]ionarele de acum sunt editate de analfabeliicrrltuiali care au diseminat malapropismul acesta in primul rAnd. ln plus,r;rrnt de neclintit c6nd vine vorba de aceastd chestiune, intrucAt cartea mea('(,ir mai populard, Plato Not Prozac, intruchipeazi din nefericirerrt'ologismul acesta hidos. Dup[ ce redactorul editurii mi-a schimbat in
261 Ghidul filosofului practician
mod automat termenul ,,sound-byte" in ,,sound-bite", conformAndul astfelerorii universale, am reuqit sd imi conving editorul, prin argumentul folositmai sus, probabil c[ eu aveam dreptate qi ci probabil toli ceilal]i greqeau.
Chiar daci mi-a admis cu abilitate punctul de vedere in ceea ce priveqte
sensul, s-a supus in mod pragmatic qi nonsensului primit in scopulpubiicdrii. Dacd citili aceste cuvinte, atunci editorul acestei cfirli se supuneiensului qi ajutd implicit la tunderea oii numite vorbire neclari.
Totuqi, tocirea raliunii prin vorbire neclar5, este doar un preludiu laatenuarea qi suprimarea raliunii prin vorbirea eufemisticfl. Aici, trecem de
contribulia Whorf-Hobbes la ,,WHOA", in care experienla ne este
dezinformati, iar raliunea prost indrumatd, prin intermediul vorbirii de
inducere in eroare qi imprecise, in t5rAmul Orwellian, in care insuqiprocesul politic este condus de vorbirea imprecisi qi ra[iunea prostindrumat[. Aceastd panti alunecoasd, aqa cum Orwell qtia prea bine,incepe cu inlocuirea descrierilor valoric neutre ale unor fenomene cudescrieri peiorative, distorsionate sau inflamatoare * cu alte cuvinte,incircate de valoare - ale acestora.s Substitulia este efectuati de agitatori,pentru a induce sau mobiliza opinia public[ impotriva unui anumitietromen, intenlia agitatorilor fiind de a avea parte de foloase politice de pe
urma acestor demersuri. Mai este efectuatd qi de despo{i qi slugarniciiacestora, pentru a armoniza opinia public5 din motive aseminltoare.
S[ presupunem cI Smith o angajeazd pe Jones. Acest lucru nuclcranieaz[ pe nimeni (iar majoritatea, inclusiv Smith qi Jones, il considerdtun lrrcrn bun), pAni cAnd Baker incepe sd agite apele, afirmAnd cb Smith o
cxploateazi pe Jones. Din moment ce exploatarea este consideratS. unlucm ,,riu", t-oath lumea se gdndeqte c[ este vorba de un lucru r5u. ln cele
clin urmX, la fel gAndesc qi Smith qi Jones, chiar dacl in relalia lorreciprocd nu s-a schimbat nimic material. Angajarea se imbind cuexpl,oatarea - qi angajatorii cu exploatatori - prin stArnirea opiniei publiceprin vorbire imprecisi. $i acum ci s-a concretizat un rdu economic, unremediu politic pare justificat.
ln mod aiemdn5tor, ,,Smith a jignit-o pe Jones" se transpune politicin ,,Smith a rinit-o pe Jones"; ,,Smith i-a fhcut avansuri sexuale lui Jones,iar aceasta le-a respins" se transpune politic in ,,Smith a hdrluit-o sexual pe
Jones"; ,,Smith i-a ficut avansuri sexuale lui Jones, iar aceasta le-aacceptat, dar regretat ulterior" se transpune politic in ,,Smith a agresat-osexuil pe Jones"; ,,Smith s-a clsltorit cu Jones, iar cei doi au hotarAtimpreunl c6 el iqi va plstra slujba, iar ea va rxmane acasd s5 creasca copiii"se transpune politic in ,,Smith a inrobit-o pe Jones"; ,,Smith o dominX pe
Jones in contextul ierarhiei lor primatologice" se transpune politic in,,Smith menline o hegemonie opresiv5. fald de Jones"; ,,Smith ii cedeaz[ luiJones o pozilie pe care Smith o meritf, dar Jones nu, o autoritate pe care
Smith o poate impune, dar Jones nu qi privilegii pe care Smith le-a
l,ou Marinoff lzz
tlollAndit, iar Jones nu" se transpune politic in ,,Smith a imputernicit-o pe,loues"; ,,Smith prefer[ pentru copii lui sd nu li se predea practicilrornosexuale explicite la gr6dinili" se transpune politic in ,,Smith esteIromofob"; ,,Smith observl diverse tipuri de diferen{e intre rase" selllnspune politic in ,,Smith este rasist"; ,,Smith observi ci multe femei arpnrfbra s[ stea acas5 qi si iqi creascd copiii" se transpune politic in ,,Smithr,stc sexist"; iar ,,Smith crede c[ oamenii ar trebui si iqi asume o m[surdn,zonabild de responsabilitate personal[ pentru consecinfele alegerilor per';rrc le fac in viald" se transpune politic in ,,Smith e de dreapta". in cele dinrrlrrrii, atunci cAnd agitatorii politico-lingviqti devin decidenli politici, statulnr('cpe si manifeste caracteristici pronun{at totalitariste - aqa cum sepolte vedea la democraliile sociale precum Suedia qi Canada,o qi tot mair rr rrlt in Republica America.
Dar, aqa cum foarte bine a qtiut Orwell, acesta este doar inceputul.lirrbstitulia limbajului valoric neutru cu cel inc[rcat valoric, pentru tr stiirni1i indruma greqit opinia publici in vederea oblinerii de citre agitatori dc:
lx,rrclicii politice pe spinarea publicului depinde in continuarc clcst.rnantica universal5.,,Angajarea" economici are conota[ii probatoareill)r'oilpe ubicue;,,exploatarea" economici, peiorative aproape ubicue.Srrlrstitulia funcfioneazl in mod politic deoarece, chiar daci publicul a fostprit'irlit prin dexteritate mintal6, cunoaqte in continuare semnificaliilelrrvintelor. Dar Orwell gi-a imaginat in mod profetic ci aceastd pantd;rlunccdtoare a substitufiei lingvistice duce inspre abisul inversiuniirr.'rrurntice, etapl in care inseqi inlelesurile cuvinteloi se pierd, astfel incAtoricc cuvAnt poate semnifica orice concept - iar in mod particular (qi mairrtil tlin punct de vedere politic), opusul sdu. O vorbire imprecisi duce la unr';rIionament neclar, dar alterarea suplimentard a unei vorbiri care,r1x,r'cazi pe un ralion-ament deja alterat duce la o vorbire arbitrar[ qi lairl(.nllarea raliunii. In aceastd etapd, zgomotul stimuleazi emolii,:rloganurile animl mullimi de oameni qi se deslvArqeqte transformareapolitici din statut de stat de persoane libere qi gAnditoare intr-unul derrr;rsc seryile qi nechibzuite. in aceast[ etapi li se poate spune ci,,l,illcrtatea inseamn[ Sclavie",,,Rizboiul inseamni Pace",,,Geniulrrr:;trumnd ldiolenie", ,,Generozitate inseamn5 Sdricie", ,,Via{d inseamn5.Mollte" sau orice altceva li se potriveqte agitatorilor care in acest momentvol li ajuns deja dictatori.
Credeli oare ci America nu se apropie de aceasti etapi? Mai gAndili-vir o datd. Nu ali primit recent niciun apel de ,,curtoazie"? Un ,,apel det'rrlloazie" este o invadare nesolicitati a intimitdfii voastre, prin telefon, deolricci seara sau in weekend, din partea unui furnizor de bunuri sau serviciir';rnr doreqte si faci afaceri cu dumneavoastrd. Ceva ,,geniu" (sau posibil.,irliot") in ale marketingului a amt inspirafia orwel]iani ca, numind unrlt.lliment beneficiu, sau un deserviciu ca un scliciu, clienlii potenfiali sd
28l Ghidul filosofului practician
fie de fapt recunoscbtori pentru aceasti intruziune doar din pricinadenumirii ei improprii. De obicei incerc si le explic apelanlilor de acest gen
cd ceea ce ei eticheteazi drept ,,curtoazie" este de fapt o nepolitele cras[ -dar majoritatea dintre ei, a c[ror raliune este deja atrofiati de vorbireaarbitrar[, chiar cred c[ ie fac oamenilor un serviciu politicos pentrusimplul fapt cI iI eticheteazd ca atare. inleiesul curtoaziei este obliterat. Lafel de bine am putea deschide un restaurant, servi gunoi qi s[ il numim,,bucdt5rie gourmet"; dacX palatul celui care cineaz[ acolo este indeajunsde atrofiat, experienla lui gustativi cu gunoiul va fi anulatl de o sugestielingvistici de alimente rafinate. $i chiar dacd simte gustul gunoiului, ar fireticent sX se pldng[, atAta timp cAt toli ceilalli par a se delecta.Corectitudinea gustativi ne cere sI nu numim gunoiul ,,gunoi", ci maidegrabi ,,buc5.tdrie provocat[ din punct de vedere gurmand" sau ,,buc[tlriealternativS" tn stadiul eufemistic qi ,,bucltirie gourmet" dac[ ni se permitedin punct de vedere politic.'o
Prin urmare, sfArqitul unei pante alunecoase devine inceputul alteia'Obrdznicia la scari masivd, etichetatd drept curtoazie, devine acceptatidrept curtoazie. Pe m[suri ce alunecim pe aceastd panti in America,suprimarea libert[1ilor individua]e la scard mare, etichetate drept progressocial, devine acceptatd ca progres social. Aduceli-vd aminte de GermaniaNazist[, unde genocidul ]a scar[ masivS, etichetat drept propice pentruallari[ia Rasei Supreme, devine propice pentru aparilia Rasei Supreme.Arnintili-v[ de Uniunea Sovietici a ]ui Stalin, unde crima in masi(,,lichidare") a vreunui cutare sau cutare grup, etichetatd istoric dreptnecesitate pentru succesul revoluliei utopice, devine acceptati drept istoricnecesard pentru succesul revolufiei utopice. Oricine obiecteazi la ideea denecesitate istoricS., sau impotriva grupului ales, devine urmitorul pe listade lichidare. Iar in cadrul lumii academice americane, oricine obiecteazd lasuprimdrile neo-totalitare ale canoanelot de invilare qi inlocuirea lor cuindoctrinare politicl sau sfideazd suprimdrile prin intermediul vorbiriilibere qi a faptelor libertare, este lichidat economic sau profesional, adicd,concediat sumar sau ostracizat institulional. Statele totalitare qi
universit5lile nord-americane au ajuns s[ difere doar in ceea ce priveqtem5sura, nu qi felul.
Iar universitilile sunt principalele responsabile (in teorie) pentruexercitarea raliunii - qi, prin urmare, trebuie sd accepte responsabilitatea qipentru atrofia qi atenuarea rdspAndit[ a acesteia. Filosofia, care exercit5 qimenline raliunea mai mult ca oricare alti disciplinS., este radicalizati saumarginalizatl de administratori cu viziuni privind ,,progresul social"pentru care raliunea este anatema qi este evitat[ din rlsputeri de studen[iai ciror ,,studii superioare" constau in mare din indoctrinare politic[ qi
pref[c[torii inepte de stim5 de sine. Sau departamentelor de filosofie li se
permite pur qi simplu sd se iroseasci prin atriliune, pAnX devin suficient de
l.ou Marinoff lzs
rnici qi de slabe ca sX fuzioneze co departamentele de studii clasice qi studiilcligioase - qi, implicit, considerate ca fiind ultimul vestigiu in declin al,,hegemoniei patriarhale albe heterosexuale impotriva maselor exploatate,tbuzate, oprimate qi inrobite, victimizate global de ra{iune." in prea multetrniversiti[i, acest vestigiu este singurul care a r[mas in picioare intrecultura inalti a civiliza{iei noastre qi distrugerea ei de citre feministelirnatice, militanli etnocentrici sau neo-marxigti, postmoderniqti, de-tnnstruc{ioniqti, constructiviqti sociali qi adep{ii acestor multrimi dernisologi grosolani qi mizantropi veninogi.ll Totuqi, acest vestigiu devineilclevant prin inldturarea filosofiei din orizontul cetileanului obiqnuit qirlcopotrivl al studentului oarecare, c[zdnd fhri sX iqi dea seama in mAinilecitlIilor raliunii.
Tocmai aici intervine practica filosofici. Oferind filosofia directrrruselor, prin consilierea clienlilor, facilitarea grupurilor, consultanf[organiza[ionall qi programe educalionale, noi, practicienii, transcendcmrrcademia radicalizati qi fanaticizatd, unde vorbirea arbitrarl gi atrofiarnliunii sunt stdpAnele absolute. in schimb, returnim filosofia piefii, derrncle a venit, cetilenilor obiqnuili care sunt sincer preocupafi descrnnificaliile cuvintelor qi de exercitarea rafiunii.
Aici intrd in sceni a patra componentl a acronimului ,,WHOA", caret'onsti in repudierea versiunii lui Ayer de sofism naturalist.l2 Ayer arrl'irmat in mod faimos qi discutabil c[, spre deosebire de un istoric de artdpc care il putem intreba despre autenticitatea unei picturi qi ne putemrr;tcpta si primim un rdspuns adevdrat obiectiv sau exact din punct devcrlere instrumental, nu putem (qi, implicit, nu ar trebui) sd intrebim unI'ilosof moral despre corectitudinea unei actiuni qi si ne aqteptim s[lrlirnim vreun rispuns cAtuqi de pulin exact. Enunlul nefericit fhcut deAycr a reprezentat sunetul de goarn[ qi retragerea desivArqit5 a filosofieirlin cadrul traditiei ei socratice de dirijare a vielii examinate, spre
l)l'cocuparea ei analitic5 de a pune note de subsol la examinarea examinat5.Sccrrlarizarea societal[ qi priceperea tehnologici nu previn, nici nu rczolvl,prubleme morale, care sunt experimentate drept excrescenle naturale aler,orrqtiin{ei omu}ui moral. Omul tehnologic secularizat este cel pulin la felrkr nevoiaq cAnd vine vorba de indrumare moral[ ca oricare dintrelrrcclecesorii lui, ba chiar s-ar putea argumenta c[ este mai nevoiaq ca toliccilalfi; progresul tehnologic accentuat potenteazl pAn[ in momentul delirlr\ posibilit5fi sociale inimaginabile, dar rdmdne mut cu privire lapcrrnisibilitd{ile lor morale. AbandonAnd domeniul etic normativ de en-gros, filosofia analitici a creat un vacuum moral, care a fost umplut in modopurtunist de relativiqti, nihiliqti qi anarhigti de tot soiul. Astfel, oameniiolriqnuili - care nu sunt de acord cu Ayer in mod intuitiv - rlmAn atAt
lrrultnd dezamdgili, cAt qi priva{i de indrumare morall. Daci filosofii nu seirrrlrun qi nu apdrd lucrurile pe care le considerd corecte qi nu le ataci pe
![Moritz Schlick - Forma Si Continut [Introducere in Gandire Filosofica]](https://static.documente.net/doc/80x56/55cf8cb35503462b138f0158/moritz-schlick-forma-si-continut-introducere-in-gandire-filosofica.jpg)
