RR\1089903RO.doc PE576.857v02-00
RO Unită în diversitate RO
Parlamentul European 2014-2019
Document de ședință
A8-0059/2016
17.3.2016
RAPORT
referitor la numirea lui Mihails Kozlovs ca membru al Curții de Conturi
(C8-0411/2015 – 2015/0814(NLE))
Comisia pentru control bugetar
Raportor: Igor Šoltes
PE576.857v02-00 2/21 RR\1089903RO.doc
RO
PR_NLE_MembersECA
CUPRINS
Pagina
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ........................................ 3
ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI MIHAILS KOZLOVS ...................................... 4
ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI MIHAILS KOZLOVS LA CHESTIONAR ..................... 7
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND .................... 21
RR\1089903RO.doc 3/21 PE576.857v02-00
RO
PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la numirea lui Mihails Kozlovs ca membru al Curții de Conturi
(C8-0411/2015 – 2015/0814(NLE))
(Procedura de consultare)
Parlamentul European,
– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0411/2015),
– având în vedere articolul 121 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A8-0059/2016),
A. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus,
ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene;
B. întrucât, în cursul reuniunii sale din 15 martie 2016, Comisia pentru control bugetar a
audiat candidatul desemnat de Consiliu pentru a fi membru al Curții de Conturi,
1. emite un aviz favorabil privind numirea de către Consiliu a lui Mihails Kozlovs ca
membru al Curții de Conturi;
2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre
informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și
instituțiilor de control din statele membre.
PE576.857v02-00 4/21 RR\1089903RO.doc
RO
ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI MIHAILS KOZLOVS
Profesionist independent, calificat și motivat, cu peste 15 ani de experiență aprofundată în
domeniul elaborării politicilor economice la nivel european și național, bugetului UE,
finanțelor publice, managementului public, relațiilor instituționale, serviciilor bancare pentru
dezvoltare, diplomației, reprezentării, comunicării și resurselor umane, gestionării
schimbărilor și gestionării proiectelor, cu o rețea amplă la toate nivelurile instituțiilor UE și
titular al unui Master prestigios în administrarea afacerilor (MBA).
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
Director-adjunct (economie, finanțe, buget UE - ECOFIN), consilier
Ministerul Finanțelor din Letonia și Reprezentanța Permanentă a Letoniei pe
lângă UE
Începând din
aprilie 2012
Bruxelles
Consilier al prim-ministrului, ministrului de finanțe, reprezentantului permanent
Coordonator al negocierilor complexe multilaterale la nivel înalt privind Fondul european
pentru investiții strategice (FEIS) și asistența financiară acordată Ucrainei
Stabilirea agendei strategice și pregătirea substanțială a reuniunilor lunare ale miniștrilor de
finanțe ai UE (ECOFIN)
Contribuție la elaborarea și punerea în aplicare a strategiei de aderare a Letoniei la zona euro
Consilier al președintelui Consiliului executiv (reprezentant pentru
Finlanda, Norvegia și Letonia)
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
octombrie 2010 -
aprilie 2012
Londra
Evaluarea propunerilor strategice și în materie de politici operaționale, în funcție de obiectivele
Consiliului executiv Activitate în cadrul comitetului pentru buget și chestiuni administrative și
a comitetului pentru politici financiare și operaționale
Punerea în aplicare și evaluarea valorii adăugate a proiectelor băncii, în funcție de mandatul său
Activitate în cadrul comitetului de audit
Analiza completă a proiectelor de investiții
Consilier (economie, finanțe, buget UE, fiscalitate)
Reprezentanța Permanentă a Letoniei pe lângă Uniunea Europeană
mai 2003 –
octombrie 2010
Bruxelles
Oferirea de consiliere directă ex-ante și la fața locului în materie de politici și proceduri
delegației naționale la Consiliul European, Consiliului ECOFIN, Comitetului economic și
financiar și Comitetului Reprezentanților Permanenți cu privire la dosarele ECOFIN
Director, Departamentul integrării europene, Ministerul Finanțelor, Riga
Șef de unitate, Unitatea pentru integrare europeană, Ministerul Finanțelor, Riga
ianuarie 2002 –
mai 2003
RR\1089903RO.doc 5/21 PE576.857v02-00
RO
februarie 2001 –
ianuarie 2002
Stagiar
Comisia Europeană, Direcția Afaceri Economice și Financiare
ianuarie 2000 –
aprilie 2000
Bruxelles
Diferite posturi la nivel de debutant în sectorul privat și public, precum și în
domeniul academic
iunie 1996 –
decembrie 1999
EDUCAȚIE
Master în administrarea afacerilor (MBA), City University London, Cass
Business School, Londra.
Absolvent cum laude
2011-2014
Master în științe sociale, Universitatea din Letonia
Economie, economie internațională, administrarea afacerilor,
contabilitate
1997-1999
Licență în științe sociale, Universitatea Tehnică din Riga
Economie, economie internațională, administrarea afacerilor,
contabilitate
1994-1997
Cursuri la Eirofakultāte, Universitatea din Letonia
Cursuri personalizate în economie, finanțe, drept
1996 - 1997
COMPETENȚE LINGVISTICE
Engleză – fluent
Franceză – nivel de lucru satisfăcător
Germană – în prezent, competențe pasive
Letonă și rusă– limbi materne
REALIZĂRI, RECUNOAȘTERI
Distincție din partea Cabinetului de Miniștri al Republicii Letonia, noiembrie 2015
Distincții din partea prim-ministrului pentru contribuția personală 1) la derularea cu succes a
Președinției letone a UE, 2015, și 2) pentru introducerea monedei euro în Letonia, 2014
Felicitări personale primite în cadrul sesiunii ECOFIN din partea vicepreședintelui Comisiei,
dl Katainen, și a președintelui Hoyer, pentru contribuția esențială a instituirea Fondului
european pentru investiții strategice, iunie 2015
Distincție din partea ministrului afacerilor externe pentru contribuția la introducerea monedei
euro în Letonia, 2014
PE576.857v02-00 6/21 RR\1089903RO.doc
RO
Însemn de onoare din partea ministrului de finanțe pentru reprezentarea și promovarea
remarcabile ale intereselor Letoniei în UE în domeniul economiei și finanțelor, 2008
Sport: Fost campion al Letoniei la schi pe apă
PUBLICAȚII
Kozlovs M, European Strategic Investment Fund (EFSI): the negotiation process (Fondul
european pentru investiții strategice (FEIS: procesul de negociere); Latvian Interests in the
EU (Interesele Letoniei în UE), noiembrie 2015 (în letonă)
RR\1089903RO.doc 7/21 PE576.857v02-00
RO
ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI MIHAILS KOZLOVS LA CHESTIONAR
Experiența profesională
1. Vă rugăm să indicați experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor
publice, și anume în planificarea bugetară, execuția sau gestiunea bugetară ori
controlul sau auditul bugetar.
De la obținerea diplomei de master în 1999, am dobândit experiență profesională în finanțe
publice, economie, politică fiscală și gestiune financiară în administrația publică din Letonia
(Ministerul Finanțelor), precum și în mediul internațional de la Bruxelles (Reprezentanța
permanentă a Letoniei pe lângă UE) și la Londra (Banca Europeană pentru Reconstrucție și
Dezvoltare). Ca parte din planul meu de dezvoltare pe tot parcursul vieții, am absolvit în 2014
programul de Master în administrația afacerilor (MBA) al Cass Business School (City
University London) cum laude.
De-a lungul anilor, am acumulat experiență profesională în domeniul finanțelor publice ale
Uniunii Europene (UE), în sens larg. Primul meu angajament serios a fost legat de negocierile
pentru aderare în 10 (din 31 de) capitole de negociere legate de uniunea economică și
monetară, piețele financiare și dispozițiile financiare și bugetare. Comparând standardele de
guvernanță, gestiune financiară și control, audit intern și extern în Letonia de acum și din acea
perioadă, sunt încântat că am putut facilita procesul de transfer al cunoștințelor și de
consolidare a capacităților.
Având în vedere că am ajuns în Bruxelles în 2003, imediat după semnarea tratatului de
aderare, și că am fost unul dintre primii consilieri care au reprezentat interesele naționale în
UE, m-am axat pe două seturi de sarcini. În primul rând, am avut în vedere principalele
aspecte legate de politica economică, financiară, bugetară și fiscală, precum și bugetul UE și,
în al doilea rând, consolidarea capacităților pentru a reprezenta mai bine interesele noastre
naționale în aceste domnii. Realizând rapid importanța bugetului UE destinat finanțării
dezvoltării economice din Letonia, am consiliat conducerea să consolideze capacitatea noastră
administrativă în domeniul gestionării bugetului UE, atât la nivelul Ministerului Finanțelor,
cât și în Bruxelles.
În cursul anilor care au urmat, am dobândit cunoștințe tehnice aprofundate și o experiență
practică directă în ceea ce privește funcționarea instituțiilor UE și diferitele tipuri de procese
decizionale și aspectele conexe. Ținând seama de această experiență de primă mână în
afacerile europene, am convingerea că sunt foarte bine pregătit pentru a-mi desfășura în mod
eficient activitatea în mediul european dinamic și complex din punct de vedere politic,
deoarece am lucrat în sau cu numeroase instituții europene, îndeplinind diferite funcții și la
diferite niveluri. Înțelegerea modului de funcționare al UE este esențială, deoarece ea oferă o
imagine clară a situației actuale, a eventualelor probleme și a posibilelor soluții. Aceste
cunoștințe sunt foarte utile pentru Curtea de Conturi și pentru îndeplinirea rolului care i-a fost
atribuit.
Urmărind activitatea Comitetului economic și financiar (CEF) și participând la lucrările sale
în calitate de membru al delegației letone, începând cu 2003, am învățat modul în care sunt
puse în aplicare articolele din tratat referitoare la supravegherea economică și fiscală
multilaterală. Au urmat apoi prima reformă a Pactului de stabilitate și de creștere (2005), criza
PE576.857v02-00 8/21 RR\1089903RO.doc
RO
financiară și economică, noile mecanisme financiare și de coordonare a politicilor în zona
euro (cum ar fi pactul bugetar, Mecanismul european de stabilitate și așa-numitul „pachet de
două acte legislative” și așa-numitul „pachet de șase acte legislative”) și uniunea bancară. În
cursul acestor ani, am fost membru al delegației letone la Consiliul Afaceri Economice și
Financiare (ECOFIN), în cadrul căruia aceste chestiuni au fost discutate și cu privire la care
au fost luate decizii, în multe cazuri împreună cu Parlamentul European. Acum, următoarea
provocare este depunerea de eforturi în vederea realizării unei uniuni economice și monetare
care ar trebui, printre altele, să garanteze legitimitatea democratică și responsabilitatea.
Aș dori să subliniez experiența pe care o am în domeniul supravegherii economice și fiscale
multilaterale și în sectorul financiar unde, în contextele de după criză, am asistat la evoluții
majore cu implicații profunde care, în unele cazuri, au generat dificultăți în îndeplinirea
sarcinilor Curții de Conturi Europene (CCE) care decurg din tratat. Acest lucru se reflectă în
lucrările recente ale Curții, cum ar fi analizele panoramice1. Sper că experiențele și
cunoștințele mele în acest domeniu vor fi utile Curții pentru a aborda unele dintre aceste
provocări.
Am avut oportunitatea excelentă de a aprofunda ulterior chestiunile legate de audit și studiile
de impact, atunci când am lucrat pentru Consiliul de administrație al Băncii Europene pentru
Reconstrucție și Dezvoltare, o instituție financiară internațională. Am participat în mod
regulat la activitatea Comitetului de audit al BERD. Acest comitet controlează integritatea
situațiilor financiare și a contabilității băncii, raportarea financiară și politicile și practicile de
divulgare a informațiilor, soliditatea sistemelor de control intern ale băncii și punerea lor în
aplicare efectivă, respectarea de către bancă a angajamentelor, auditul intern, evaluarea și
gestionarea riscurilor, precum și independența, calificările și prestațiile auditorului extern al
băncii.
În cadrul acestei activități, am fost întotdeauna preocupat să verific dacă investițiile și
măsurile propuse și puse în aplicare de personalul BERD în țările în care banca își desfășoară
activitatea au utilizat capitalul acționarilor în mod economic, eficient și eficace, în
conformitate cu mandatul BERD, și dacă aceasta din urmă a reușit să obțină impactul și
valoarea adăugată dorite și necesare în aceste țări.
Experiența mea în cadrul comitetului executiv al BERD m-a făcut să apreciez nu doar
necesitatea de a realiza evaluări de înaltă calitate ale guvernanței corporative, ale gestiunii
financiare și ale sistemelor de control și de audit intern, ci și de a elabora rapoartele la timp,
de a stabili priorități clare, de a formula recomandări ambițioase și de a facilita
implementarea. Am considerat întotdeauna că independența funcțiilor de audit și de evaluare
nu este sinonimă cu izolarea. Auditorii trebuie să fie independenți, dar, în același timp,
angajați și trebuie să contribuie prin concluziile și recomandările lor independente la obținerea
unor rezultate mai bune.
Astfel, în cariera mea profesională, am dezvoltat competențe importante, cum ar fi o privire
de ansamblu largă și o înțelegere aprofundată a afacerilor europene, care merg dincolo de
chestiunile pur economice și financiare, capacitatea de a identifica legăturile dintre evoluțiile
din diferite domenii de politică, o înțelegere aprofundată a activității instituțiilor UE și a
rolurilor lor în procesul decizional, precum și o înțelegere clară a guvernanței bugetului UE.
Remarc faptul că, în ciuda eforturilor continue ale instituțiilor, care au dus la o îmbunătățire
1 O analiză panoramică a mecanismelor UE în materie de asigurare a răspunderii de gestiune și de audit al
finanțelor publice: lacune, suprapuneri și provocări, partea a III-a, 2014.
RR\1089903RO.doc 9/21 PE576.857v02-00
RO
graduală a guvernanței bugetului UE, inclusiv a performanței și a valorii adăugate, subzistă în
continuare deficiențe. Acest lucru se datorează complexității legislației, planificării
stratificate, implementării și sistemelor de control, precum și definirii insuficiente a
responsabilităților și, uneori, din păcate, factorilor politici.
Mai mult decât atât, resursele financiare reduse ale bugetului UE și noile provocări cu care ne
confruntăm în acest moment fac necesară identificarea unor noi modalități de a face mai mult
și mai bine cu mai puțin. În cursul recentei Președinții letone a Consiliului UE, am avut
plăcerea să prezidez grupul de lucru ad-hoc pentru Fondul european pentru investiții
strategice (FEIS) și să coprezidez numeroase triloguri politice cu Parlamentul European. În
cursul acestor negocieri, am reușit să ajungem într-un timp record la soluții de compromis
care, printre altele, au consolidat mecanismele de audit ale FEIS. În prezent, provocarea este
să definim abordarea în materie de audit pentru activitățile desfășurate în conformitate cu
Regulamentul FEIS și pentru garanția oferită de bugetul Uniunii BEI și FEI. Aș dori să
contribui la această dezbatere în calitate de viitor membru al Curții de Conturi.
În general, experiența din cursul Președinției Consiliului UE a fost un adevărat test pentru
mine și pentru echipa mea ECOFIN de la Bruxelles. Am organizat, coordonat și finalizat cu
succes procesul complex de pregătire, după cum au dovedit-o rezultatele foarte bune ale
președinției noastre în domeniul ECOFIN. Am făcut dovada cunoștințelor mele în acest
domeniu de politică, înțelegând detaliile a numeroase dosare, soluționând chestiunile
procedurale și creând rețele. Doresc, în prezent, să pun aceste competențe în serviciul Curții.
Sunt sigur că, după ce va citi această parte a chestionarului, comisia va realiza că mi-am
dezvoltat cariera profesională cu obiectivul de a deveni un profesionist cu o vastă formare
teoretică și o bogată experiență practică. Consider că punctul forte al Curții, în calitate de
organism colegial, constă nu doar în diversitatea naționalităților care o compun, ci în special
în diversitatea experienței profesionale a membrilor săi.
2. Care au fost cele mai importante realizări din cariera dumneavoastră profesională?
Cred că, în prezent, mă aflu într-un punct de cotitură al carierei mele, deoarece Președinția
Consiliului UE reprezintă o etapă logică care încheie ciclul experienței care poate fi dobândite
în afacerile europene din punctul de vedere al unui stat membru: negocierile de aderare,
aderarea la UE, consolidarea capacităților, introducerea monedei euro și, în fine, Președinția
UE.
Am contribuit în mare măsură la aceste proiecte importante pentru țara mea. Cabinetul de
Miniștri leton, doi prim-miniștri și miniștrii de finanțe au recunoscut rolul meu prin
distincțiile acordate. Consider că această contribuție semnificativă și recunoscută reprezintă
cea mai importantă realizare din cariera mea profesională.
Ultimul punct important a fost lansarea și finalizarea, în mai puțin de șase luni, a lucrărilor
privind Fondul european pentru investiții strategice, proiectul de referință al Parlamentului
European și al Consiliului. O altă realizare și, în același timp, un exemplu de bună cooperare
cu Parlamentul European, a fost ajungerea la un acord privind cel mai mare pachet de
asistență macrofinanciară pentru Ucraina, care a devenit unul dintre principalele rezultate
tangibile ale reuniunii la nivel înalt ale Parteneriatului estic de la Riga, unde acordul a fost
semnat.
PE576.857v02-00 10/21 RR\1089903RO.doc
RO
Pregătirea pentru Președinția Consiliului UE în unul dintre domeniile de politică cele mai
complexe (ECOFIN) a fost una dintre provocările recente pentru Letonia și pentru mine,
personal. Performanțele deosebite ale Președinției letone în domeniul ECOFIN sunt, în mare
măsură, rezultatul muncii de calitate depuse de echipa mea din Bruxelles, în strânsă cooperare
cu colegii din Riga.
Ultimul, dar cu siguranță nu cel din urmă exemplu pe care aș vrea să îl dau, este contribuția
mea la negocierile pentru aderare, în calitatea mea de director al Departamentului integrării
europene din cadrul Ministerului Finanțelor, în ceea ce privește capitolul de negocieri privind
bugetul UE și protejarea intereselor financiare ale UE, unde am facilitat difuzarea
cunoștințelor privind bugetul UE, guvernanța corporativă, gestionarea riscurilor, controlul
intern, auditul intern și extern, care au reprezentat noutăți în Letonia la începutul noului
mileniu.
În prezent, obiectivul meu este să depun în continuare eforturi pentru a consolida proiectul
Uniunii Europene, pe care îl sprijin fără rezerve. A deveni membru al Curții de Conturi
Europene, al cărei rol în elaborarea bugetelor anuale și multianuale ale UE ar trebui să devină
mai important – ținând seama de axarea în mai mare măsură pe obținerea de rezultate cu mai
puține resurse, reprezintă pentru mine o oportunitate excelentă de a-mi pune experiența în
serviciul Uniunii Europene.
3. Ce experiență profesională aveți în cadrul organizațiilor sau instituțiilor
internaționale, multiculturale și multilingve situate în afara țării dumneavoastră de
origine?
De fapt, am dobândit cea mai importantă parte a experienței mele profesionale în afara
Letoniei. La începutul carierei mele, am lucrat trei luni ca stagiar în cadrul Comisiei Europene
(DG-ECFIN).
În timpul „perioadei bruxelleze” a carierei mele profesionale de consilier ECOFIN și, ulterior,
de director adjunct și șef al Unității ECOFIN în cadrul Reprezentanței Permanente pe lângă
UE, mi-am desfășurat activitatea într-un mediu de lucru foarte divers, interacționând regulat și
cu plăcere cu colegii din alte state membre, din Parlamentul European, Comisia Europeană,
BEI și cu reprezentanții din sector.
Experiența din cadrul Consiliului de administrație al BERD a introdus o dimensiune globală
datorită cooperării regulate cu acționarii BERD din afara Europei. Mai ales, interacțiunea cu
așa-numiții „acționari de peste mări” ai băncii m-a ajutat să înțeleg mult mai bine modul în
care aceștia ne percep pe noi, europenii, și modul nostru de a gândi, de a lua decizii etc.
Mediul multinațional și multicultural este contextul în care mă simt cu adevărat capabil să
acționez și în care, datorită modului în care înțeleg diferitele contexte, sunt în măsură să
asigur îndeplinirea obiectivelor. Istoria europeană este un mozaic complex, însă cred că
diversitatea va deveni o sursă de sinergii puternice în sprijinul proiectului european.
4. Ați primit descărcarea de gestiune pentru sarcinile de gestionare pe care le-ați
îndeplinit anterior, în cazul în care s-a aplicat o astfel de procedură?
Descărcarea de gestiune nu se aplică în cazul sarcinilor de gestionare pe care le-am îndeplinit
anterior.
5. Care dintre pozițiile profesionale ocupate de dumneavoastră anterior reprezintă
RR\1089903RO.doc 11/21 PE576.857v02-00
RO
numiri politice?
Niciuna. Toate pozițiile profesionale pe care le-am ocupat au fost rezultatul meritelor mele
sau al unor decizii administrative bazate o evaluare obiectivă.
6. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei
dumneavoastră profesionale?
Sunt bucuros că mi-am dezvoltat cariera profesională într-o perioadă în care cetățenii letoni,
în mod colectiv, și fiecare dintre aceștia, în mod individual, a trebuit să reflecteze în mod
serios și să ia decizii cruciale care au determinat viitorul țării noastre. Fără îndoială, am luat
deciziile corecte care au făcut ca țara noastră să se întoarcă în mod ireversibil în familia
europeană și sunt mândru că am trăit perioada controversată de tranziție și că am contribuit la
unele dintre aceste decizii-cheie.
În primul rând, aș dori să menționez aici deciziile care au dus la închiderea capitolului
negocierilor de aderare privind bugetul UE și protecția intereselor financiare ale UE. La
începutul carierei mele în cadrul Ministerului Finanțelor, am fost responsabil de pregătirile
pentru aderarea la sistemul de resurse proprii ale UE și de monitorizarea evoluției
guvernanței, a gestiunii financiare și controlului, a sistemelor de audit interne și externe și de
raportarea cu privire la acestea. De asemenea, am coordonat și facilitat o monitorizare
cuprinzătoare a recomandărilor Comisiei pentru a garanta că, în momentul aderării la UE,
sistemele noastre sunt pregătite să implementeze fundurile UE. Consider că aceasta este o
perioadă foarte importantă din cariera mea.
În al doilea rând, consider că am jucat un rol important în procesul al cărui obiectiv final a
fost depunerea candidaturii pentru a adera la zona euro și introducerea monedei unice
europene, începând cu 1 ianuarie 2014. Calea pentru îndeplinirea acestui obiectiv a fost
îndelungată, Letonia a întâmpinat mai multe dificultăți și am aderat la zona euro atunci când
aceasta din urmă se afla într-un punct de răspântie. Acum, la câțiva mulți ani de la aderarea la
zona euro, nu mulți observatori pun la îndoială această alegere.
În al treilea rând, economiștii, mediul academic și cetățenii par să fie de acord că stimularea
investițiilor în Europa reprezintă o sarcină prioritară urgentă pentru responsabilii politici
europeni și naționali. Sunt sigur că decizia de compromis privind principalele caracteristici
ale Fondului european pentru investiții strategice la care eu și echipa mea am ajuns împreună
cu echipa de negociere a Parlamentului European și cu vicepreședinții Comisiei, dna
Georgieva și dl Katainen, la primele ore ale zilei de 28 mai 2015, după un trilog politic care a
durat 13 ore, reprezintă o decizie foarte importantă în cariera mea profesională. După cum am
menționat anterior, una dintre chestiunile pe care am reușit să le îmbunătățim în raport cu
propunerea Comisiei a fost dispoziția referitoare la auditul extern.
Sunt bucuros că Comisia și Banca Europeană de Investiții au obținut deja rezultate bune în
punerea în aplicare a Planului de investiții pentru Europa, garantat de bugetul UE. Sper că
punerea în aplicare cu succes a planului va aduce o contribuție importantă la dezbaterea
privind viitorul bugetului UE. Am constatat că Curtea de Conturi a fost invitată și este dispusă
să contribuie la aceste reflecții. Sper că experiența mea poate fi utilă Curții.
Independența
7. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile în „deplină
PE576.857v02-00 12/21 RR\1089903RO.doc
RO
independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor
dumneavoastră atribuții?
Deși profesia de auditor, în general, este relativ recentă, cel puțin cu siguranță mai recentă față
de funcția de guvernare, nu este o coincidență faptul că conceptul de „independență” a celor
care realizează auditul sau sunt responsabili pentru acesta a fost consacrată de mult timp și cu
fermitate în standardul internațional al instituțiilor supreme de audit numărul 1 (ISSAI 1).
Orientările etice sunt dezvoltate în ISSAI 30. Sunt de acord că principiile de independență și
de etică reprezintă o condiție prealabilă pentru funcționarea instituțiilor supreme de audit.
Independența membrilor Curții de Conturi Europene este prevăzută în mod neechivoc în
tratat, care stipulează că „membrii săi își exercită funcțiile în deplină independență, în
interesul general al Uniunii” (articolul 285) și că „aceștia trebuie să prezinte toate garanțiile
de independență” [articolul 286 alineatul (1)].
Aceste principii esențiale sunt clarificate mai departe în orientările în materie de etică ale
Curții și în Codul de conduită al membrilor CCE, precum și în Regulamentul de procedură și
în Normele de punere în aplicare a Regulamentului de procedură.
Aș dori să îmi exprim angajamentul deplin față de principiul independenței, care reprezintă o
condiție prealabilă pentru ca Curtea de Conturi și membrii săi să se achite de sarcinile care le
revin în conformitate cu tratatul. Mai mult decât atât, încrederea cetățenilor în Curte depinde
de respectarea cu strictețe, în practică, a principiului independenței.
Pe lângă informarea completă cu privire la activitățile financiare și externe, precum și
obligația de raportare, pentru mine este esențial ca membrul să nu solicite și nu accepte nicio
instrucțiune din partea guvernului național sau a oricărei alte părți. Principiul independenței
este esențial în activitatea de audit, prin urmare el ar trebui să se reflecte atât în îndeplinirea
sarcinilor de zi cu zi, cât și în luarea deciziilor strategice. Acest lucru este important nu doar
pentru imaginea și reputația Curții față de principalii săi clienți, cetățenii europeni, și restul
lumii, cât și în rândul membrilor înșiși ai Curții. Acestea sunt principalele concepte pe care se
bazează, în opinia mea, independența și pe care le voi respecta în îndeplinirea viitoarelor mele
sarcini.
Consider că activitatea mea a fost întotdeauna ghidată de principiile menționate mai sus. De
exemplu, în ultimii 12 ani, am oferit consiliere mai multor prim-miniștri, miniștri de finanțe și
secretari de stat din diferite zone ale spectrului politic. Sfaturile mele au fost recunoscute și
apreciate datorită calității lor dar, mai ales, datorită imparțialității și obiectivității lor. În
exercitarea sarcinilor mele profesionale, conformismul nu a fost niciodată o opțiune. În
schimb, am preferat întotdeauna să prezint lucrurile așa cum erau și trăgând concluzii
obiective, chiar și atunci când acestea erau incomode, nepopulare sau contrare opiniei
generale.
Nu am beneficiat niciodată de fonduri UE și nici nu am acționat în numele unui beneficiar.
În fine, în Letonia, selecția viitorilor membri ai Curții se realizează printr-un concurs general,
care implică mai multe etape.
8. Participați, dumneavoastră sau rudele dumneavoastră apropiate (părinți, frați și
surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo
societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile
RR\1089903RO.doc 13/21 PE576.857v02-00
RO
dumneavoastră viitoare?
Nu, nu am cunoștință de niciun caz de acest gen, susceptibil să intre în conflict cu viitoarele
mele atribuții.
9. Sunteți dispus să comunicați președintelui Curții de Conturi toate interesele
dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?
Da, sunt pregătit să respect toate obligațiile de informare care îi revin unui membru al Curții.
10. Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă da, vă rugăm să explicați
detaliat.
Așa cum am menționat în răspunsul la întrebarea 7, în Letonia, selecția viitorilor membri ai
Curții de Conturi se face prin intermediul unui concurs general, care implică mai multe etape
și care garantează o procedură transparentă și imparțială.
De această dată, procedura a fost lansată prin decizia Cabinetului de Miniștri (guvernul) de a
iniția procesul de selecție și de a institui un comitet de selecție. Apoi, procesul în sine a
constat în publicarea unui anunț de concurs în Jurnalul Oficial din Letonia, întocmirea listei
restrânse de candidați în vederea participării la interviul organizat de comitetul de selecție,
intervievarea candidaților de pe lista restrânsă de către comitetul de selecție, luarea unei
decizii de către acesta din urmă cu privire la candidatul cel mai potrivit și, în fine, aprobarea
candidatului de către guvern și darea instrucțiunii de a comunica decizia Secretariatului
General al Consiliului. Astfel, procesul a fost lansat de guvern în august 2015 și finalizat la 19
noiembrie 2015, atunci când Cabinetul de Miniștri a luat decizia finală. Ulterior, decizia a fost
comunicată Secretariatului General al Consiliului.
Pentru a garanta transparența deplină, aș dori să comunic Parlamentului European că unul
dintre candidații care nu au fost selecționați pentru aprobarea de către guvern a introdus o cale
de atac la 5 ianuarie 2016. Această persoană, reclamantul, a solicitat Tribunalului
administrativ să suspende punerea în aplicare a deciziei guvernului de a reține candidatura
mea pentru numirea ca membru al Curții de Conturi Europene, contestând legalitatea sa.
Republica Letonia, reprezentată de Cabinetul de Miniștri al Republicii Letonia și de
Ministerul Finanțelor, care fusese însărcinat de Cabinetul de Miniștri să organizeze procedura
de selecție generală, este pârâtul în cazul de față.
Tribunalul administrativ a decis să îmi acorde statutul de parte terță în această cauză, deoarece
a considerat că drepturile mele ar putea fi afectate de rezultatul procedurii. Astfel, în urma
deciziei Tribunalului administrativ și independent de preferințele mele, am fost implicat în
această acțiune administrativă inițiată de un alt candidat a cărui candidatură nu a fost reținută.
Pârâtul a probat memoriul său explicativ adresat Tribunalului administrativ în cadrul reuniunii
Cabinetului de Miniștri din 12 ianuarie 2016, în cursul căreia a confirmat efectiv decizia sa
inițială privind candidatul selectat.
La 27 ianuarie 2016, Tribunalul administrativ a decis să respingă integral solicitarea de a
suspenda punerea în aplicare a deciziei guvernului de a propune candidatura mea pentru
numirea de către Consiliul de Miniștri ai UE, sub rezerva consultării Parlamentului European.
Tribunalul a conchis, de asemenea, că decizia guvernului era legală la prima vedere și că
legislația aplicabilă a fost pe deplin respectată.
PE576.857v02-00 14/21 RR\1089903RO.doc
RO
11. Dețineți în prezent funcții politice active sau executive? Dacă da, la cel nivel? Ați
deținut funcții politice în ultimele 18 luni? Dacă da, vă rugăm să explicați detaliat.
Nu, nu dețin nicio funcție politică activă sau executivă. De asemenea, nu am deținut nicio
funcție politică până în prezent. Nu sunt și nu am fost niciodată membru al unui partid politic.
12. Sunteți dispus să renunțați la orice post electiv sau funcție activă care comportă
responsabilități în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al
Curții de Conturi?
Nu se aplică. Nu dețin niciun post electiv și nu îndeplinesc nicio funcție activă în cadrul unui
partid politic.
13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care
sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?
Majoritatea neregulilor, frauda și corupția reprezintă o amenințare gravă pentru funcționarea
corespunzătoare a unei societăți democratice. Ele antrenează o alocare necorespunzătoare a
resurselor, hazard moral, pierderea oportunităților și dau un semnal greșit. Rezultatul cel mai
periculos este neîncrederea crescândă din partea cetățenilor, care ar putea genera un sentiment
de neputință, o acceptare progresivă și, în fine, considerarea acestor metode drept normale și
adoptarea unora similare. Aceste acte compromit dezvoltarea armonioasă a tuturor națiunilor,
însă proiectul european este deosebit de vulnerabil deoarece cetățenii așteaptă, pe bună
dreptate, ca în organismele internaționale și supranaționale să nu existe aceste tipuri de
comportamente ilicite.
Cred că, în îndeplinirea sarcinilor sale, orice membru al Curții se poate confrunta cu un caz
grav de neregulă, fraudă sau corupție care implică persoane din statul său membru de origine.
În cazul în care m-aș confrunta cu un astfel de caz, aș evalua mai întâi rapid toate informațiile
disponibile pentru a stabili care este modul optim de a acționa, care să garanteze că această
informație ajunge, cât de curând posibil, la autoritățile competente din statul membru. În cazul
în care interesele financiare ale UE ar fi în joc, aș discuta cazul cu serviciile și membrul Curții
responsabil de relațiile cu OLAF și m-aș asigura că frauda suspectată este raportată fără
întârziere OLAF. De asemenea, aș discuta cazul și cu președintele Curții.
Consider că aceste cazuri merită să fie analizate cu seriozitate pentru a înțelege motivele și
pentru a încerca să evităm cazurile similare. În general, acțiunile preventive sistemice se
dovedesc a fi mai eficace deoarece ele scad numărul cazurilor de neregulă, fraudă și corupție,
întărind, astfel, încrederea cetățenilor.
Îndeplinirea sarcinilor
14. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi a bunei gestiuni
financiare în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la
consolidarea acestei culturi?
Funcția de redistribuire este o caracteristică principală a oricărui guvern. Cetățenii își dau
consimțământul pentru punerea în comun a unei părți din resurse în cadrul economiei, de
exemplu, prin intermediul fiscalității, pe baza așteptării legitime ca fondurile să fie utilizate în
mod optim, în beneficiul întregii societăți, de exemplu pentru furnizarea de bunuri comune și
pentru a remedia deficiențele de pe piață. Noțiunea de „mod optim” este importantă și, din
păcate, ea este interpretată în diferite feluri.
RR\1089903RO.doc 15/21 PE576.857v02-00
RO
Dreptul UE, și anume Regulamentul financiar care respectă standardele internaționale,
prevede ca bugetul UE să fie utilizat în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.
Obiectivul este de a-i asigura pe cetățenii contribuabili ai Uniunii că modul în care resursele
lor sunt utilizate valorifică la maximum impactul pozitiv asupra proiectului european.
Deoarece, cu siguranță, nu mai trăim într-o perioadă de abundență, principiile bunei gestiuni
financiare sunt mai importante ca niciodată. Necesitatea de a cheltui banii publici în mod
inteligent, obținând rezultatele scontate, este deosebit de importantă dacă UE dorește să
recapete și să întărească încrederea cetățenilor.
Prin urmare, principiul bunei gestiuni financiare înseamnă, concret, că creditele sunt utilizate
în mod economic, eficient și eficace. Cei trei „e” sunt principalele elemente ale bunei gestiuni
financiare, care ar trebui să prevaleze în orice serviciu public.
Pentru a promova cultura bunei gestiuni financiare în UE sau în orice alt serviciu public,
factorul-cheie este responsabilitatea gestionarilor pentru fondurile publice care le sunt
încredințate. Într-o perioadă în care resursele publice sunt limitate, banii publici trebuie
cheltuiți nu doar respectând normele, ceea ce reprezintă o condiție sine qua non , dar și în așa
fel încât să se obțină rezultatele, realizările și, mai ales, afectele scontate.
Pe lângă responsabilitate, consider că principalele caracteristici ale unei culturi a bunei
gestiuni financiare sunt următoarele: obiective clare, un sistem de guvernanță eficace și o
cultură a performanței, un sistem eficace de control intern, indicatori de performanță
sistematici, o monitorizare fiabilă și o raportare transparentă. În fine, dar cu siguranță nu în
ultimul rând, punerea accentului pe obținerea de rezultate și nu pe „cheltuirea banilor”.
Experiența propriei mele țări poate fi utilizată ca exemplu. După criza financiară și
economică, finanțarea acordată sectorului public a fost redusă, garantând în același timp că
performanța sectorului public nu este afectată și chiar că aceasta este îmbunătățită.
În acest context, apreciez apelul ferm al CCE în cadrul procedurilor de descărcare de gestiune
pentru 2013 și 2014 de a canaliza eforturile nu pentru a cheltui pur și simplu banii, ci pentru
a-i investi în mod inteligent. Consider că el merită o atenție deosebită din partea factorilor de
decizie, urmată de un plan de acțiune global. În mod clar, o astfel de evoluție nu va putea avea
loc peste noapte, în special dacă singurul rezultat general obținut atunci când resursele alocate
nu sunt cheltuite în cursul perioadei financiare în curs, indiferent de motiv, este o reducere a
resurselor în cursul perioadei financiare următoare. Prin urmare, instituțiile UE și statele
membre ar trebui să colaboreze pentru a facilita schimbarea culturii.
CCE joacă un rol foarte important în procesul de promovare a unei culturi a bunei gestiuni
financiare. Ea furnizează rapoarte de audit independente factorilor de decizie, cum ar fi
Parlamentul European, care sunt utilizate în cadrul procedurilor de acordare a descărcării de
gestiune gestionarilor (Comisiei). În ultimii câțiva ani, cred că CCE a pus un mai mare accent
pe activitatea sa de raportare cu privire la buna gestiune financiară (audituri ale performanței).
Actuala Comisie Europeană, sub conducerea vicepreședintei Georgieva, își intensifică
eforturile pentru a dezvolta întocmirea bugetului în funcție de performanțe. Impulsul puternic
dat în acest sens de Parlamentul European, Curtea de Conturi și Comisie este o evoluție
pozitivă care ar trebui să continue.
15. Conform tratatului, Curtea de Conturi sprijină Parlamentul în exercitarea
atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți cooperarea
dintre Curte și Parlamentul European (în special Comisia pentru control bugetar)
PE576.857v02-00 16/21 RR\1089903RO.doc
RO
pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficacitatea
financiară a acestora?
Dispoziția din tratat care prevede acordarea de asistență Parlamentului European în
exercitarea funcției sale de control al execuției bugetare este un element foarte important al
misiunilor Curții de Conturi Europene. Având în vedere că provocările în exercitarea
competențelor de control evoluează în timp, la fel ar trebui să se întâmple și cu relațiile de
muncă dintre Parlamentul European și CCE. Este vorba, prin urmare, de un proces repetitiv și
continuu care trebuie monitorizat și chiar anticipat și devansat.
Consider că punctul de plecare pentru a îmbunătăți respectarea acestei cerințe este înțelegerea
precisă a nevoilor Parlamentului. Acest lucru presupune un dialog regulat și aprofundat, în
care ambele părți să își prezinte punctul de vedere. Am observat că, în ultimii câțiva ani, au
fost adoptate deja măsuri pozitive (de exemplu, reuniuni regulate între CCE și Comisia
CONT, crearea unui post de membru al CCE însărcinat cu relațiile instituționale, instituirea
unui dialog între CCE și Conferința președinților de comisie înaintea programului anual de
lucru al CCE).
Prezența membrului raportor al CCE, de fiecare dată când raportul său este discutat în cadrul
Comisiei pentru control bugetar (CONT), este un element evident în asistența acordată
Parlamentului. Ar trebui să fie, de asemenea, de la sine înțeles, că CCE monitorizează
concluziile Comisiei CONT sau ale PE la care s-a ajuns în acest context.
Am observat, de asemenea, că unele dintre rapoartele speciale ale CCE au fost prezentate
comisiilor responsabile de politicile sectoriale ale Parlamentului European. Consider că
această practică poate extinde utilizarea și valoarea adăugată a lucrărilor CCE, îmbunătățind,
astfel, asistența acordată Parlamentului. În ultimul rând, această cooperare ar trebui să se
manifeste prin luarea în considerare, în activitatea legislativă, a concluziilor și recomandărilor
Curții de Conturi.
Cred că este deosebit de important să se combine cele două cerințe din tratat, și anume de a fi
un auditor independent și de a asista Parlamentul (și Consiliul). În cazul în care CCE nu
reușește să își îndeplinească acest ultim rol, ea riscă, în timp, să întocmească rapoarte de audit
de cea mai bună calitate care – din cauza subiectului sau a calendarului – să nu fie utile decât
într-o mică măsură partenerilor săi. Independența trebuie să fie compatibilă cu pertinența. În
calitate de gardian al finanțelor UE, CCE este o parte importantă a ecosistemului de gestiune
financiară a UE, ceea ce ar trebui să evidențieze rolul său de partener imparțial și respectat.
După ce am urmărit în mod regulat discuțiile privind produsele Curții în cele două ramuri ale
autorității bugetare, cred că ar putea fi avută în vedere, în primul rând, o cooperare mai strânsă
între Parlament și Consiliu în exercitarea controlului asupra execuției bugetului UE și, în al
doilea rând, o mai bună coordonare a activității de examinare a rapoartelor speciale și a
analizelor panoramice ale CCE. În mod similar, activitatea Curții ar trebui să figureze mai
frecvent și într-un mod mai vizibil pe ordinea de zi a Consiliului.
De asemenea, aș dori să menționez două puncte specifice pentru care, sper, s-ar putea lua
măsuri care să ducă la o utilizare mai eficace a rapoartelor CCE: promptitudinea și
comunicarea.
În timpul Președinției letone a Consiliului, Regulamentul financiar a fost modificat pentru ca
rapoartele speciale să trebuiască să fie adoptate în termen de 13 luni. Curtea ar trebui să
RR\1089903RO.doc 17/21 PE576.857v02-00
RO
încerce să respecte această dispoziție și să îmbunătățească promptitudinea cu care aceste
rapoarte sunt întocmite. Acestea fiind spuse, sunt conștient în egală măsură de sarcina
responsabilității atunci când CCE, în calitate de auditor extern al UE, formulează concluzii și
recomandări, la fel cum sunt conștient și de dificultatea de a ajunge la un echilibru între timp
și calitate.
În ceea ce privește comunicarea, sunt încântat că îmbunătățirea strategiei în materie de afaceri
publice este unul dintre pilonii programului de reforme al CCE. Informarea detaliată cu
privire la rolul și activitățile Curții, precum și cu privire la concluzii și recomandări ar spori
transparența și controlul public.
Consider că aceste două elemente sunt importante deoarece, în cele din urmă, valoarea
adăugată și impactul lucrărilor CCE depind de modul în care concluziile sale sunt utilizate de
părțile implicate.
În fine, respectând în același timp pe deplin rolul independent al Curții, trebuie să avem în
vedere implicarea sa mai îndeaproape, și anume prin intermediul avizelor juridice, în procesul
legislativ referitor la orice act cu implicații financiare substanțiale. Lucrările privind Fondul
european pentru investiții strategice și Regulamentul financiar desfășurate în cursul
Președinției letone au pus în evidență valoarea adăugată a contribuțiilor Curții. Bine înțeles,
abordarea în sine nu este nouă, dar utilizarea sa ar putea fi generalizată.
16. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și
cum ar trebui încorporate concluziile acestuia în procedurile de gestiune?
Manualul de audit al performanței Curții dă următoarea definiție: „Un audit al performanței
este o examinare independentă, obiectivă și fiabilă care urmărește să determine dacă
întreprinderile, sistemele, operațiile, programele, activitățile sau organizațiile analizate
funcționează în conformitate cu principiile economicității, eficienței și eficacității și dacă se
pot realiza progrese din acest punct de vedere.”
Din această definiție, eu înțeleg că valoarea adăugată a auditului performanței este cea mai
ridicată atunci când se trag concluzii și se formulează recomandări clare și, mai ales, atunci
când auditul duce la îmbunătățirea modului de funcționare al entităților și sistemelor auditate.
De exemplu, chiar dacă rata de eroare în punerea în aplicare a rubricii 5 - Administrația - din
bugetul UE este minimă, problema care îi preocupă pe cetățeni ar putea fi dacă ei beneficiază
de cea mai bună administrație europeană pentru suma de aproximativ nouă miliarde de euro
pe care o alocă pe an. Sunt încântat să constat că, în acest an, Parlamentul European și
Consiliul acordă sprijin pentru extinderea auditului performanței și la alte rubrici din cadrul
financiar multianual.
Dacă principalul rezultat al auditului performanței este un raport de audit care evaluează dacă
cei cărora li s-a încredințat sarcina de a pune în aplicare fondurile publice au atins obiectivele
enunțate, auditorii obțin, în plus, multe informații valoroase privind funcționarea guvernanței
și a procedurilor de gestiune. Astfel, pentru a conferi valoare adăugată auditurilor
performanței, auditorii ar trebui încurajați să evidențieze deficiențele în procedurile de
gestionare și să sugereze îmbunătățiri în rapoartele de audit, precum și în comunicarea cu
entitatea auditată.
CCE a menționat în raportul său de activitate că, atunci când alege temele auditurilor de
performanță, unul dintre aspectele luate în considerare este potențialul ca CCE să aducă
PE576.857v02-00 18/21 RR\1089903RO.doc
RO
valoare adăugată prin auditul său. Valoarea adăugată este, prin urmare, luată în considerare în
cadrul procedurii încă de la început.
Este deosebit de important să știm cum să procedăm pentru ca concluziile să fie integrate în
procedurile de gestiune. Prin urmare, monitorizarea este esențială. Trebuie să depunem
eforturi pentru ca, atunci când raportul și concluziile sunt publicate,
- în primul rând, factorii de decizie de la cel mai înalt nivel să ia în considerare
concluziile și, dacă este cazul, să adapteze mai bine bugetul în funcție de prioritățile
strategice (pe termen lung),
- în al doilea rând, legiuitorii să se asigure că programele de cheltuieli sunt clare în ceea
ce privește rezultatele care trebuie obținute,
- în al treilea rând, în ceea ce privește procedurile de gestiune, responsabilii să garanteze
nu doar că banii sunt cheltuiți conform normelor, ci și că îndeplinesc rezultatele
scontate.
În fine, aș dori să adaug că valoarea adăugată a auditului performanței poate fi îmbunătățită,
după cum CCE a evidențiat în raportul său anual pe 2014. Acest nou exercițiu-pilot în care
chestiunile legate de performanță sunt evaluate în cadrul auditului de conformitate este o
inițiativă foarte binevenită. El ar trebui, cu siguranță, continuat și extins și la alte domenii ale
bugetului UE, planificând în același timp cu grijă volumul resurselor alocate auditurilor de
conformitate, financiare și ale performanței, precum și altor produse ale CCE.
17. Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile
naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea
ce privește auditarea bugetului Uniunii Europene?
Având în vedere modul în care este executat bugetul UE, o cooperare mai strânsă și
schimburile de experiență și de informații ar trebui să determine interacțiunea dintre Curtea de
Conturi, instituțiile naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control
bugetar).
În ceea ce privește CCE și instituțiile supreme de audit de la nivel național, articolul 287
alineatul (3) din tratat menționează două principii importante.
În primul rând, se prevede că „…în statele membre, controlul se efectuează în colaborare cu
instituțiile naționale de control...”. Această dispoziție definește posibilități aproape nelimitate
pentru dezvoltarea în continuare a cooperării, care ar putea fi explorate atât la nivel bilateral,
cât și multilateral.
În al doilea rând, în tratat se stipulează că „Curtea de Conturi și instituțiile naționale de
control ale statelor membre practică o cooperare bazată pe încredere și pe respectarea
independenței acestora.” Cred că EUROSAI și comitetul său de contact constituie o platformă
bună pentru consolidarea interacțiunii reciproce și dezvoltarea de proiecte comune.
Consider că furnizarea regulată de informații Parlamentului European cu privire la
modalitățile, progresele realizate și obstacolele din calea unei cooperări mai strânse între
Curtea de Conturi și instituțiile de audit de la nivel național, precum și un feedback
constructiv din partea Parlamentului European ar putea, în cele din urmă, să ducă la o mai
bună analiză a execuției bugetului UE.
RR\1089903RO.doc 19/21 PE576.857v02-00
RO
18. Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția
Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la exactitatea datelor
furnizate Comisiei Europene de statele membre?
Principalul produs furnizat de Curtea de Conturi celor două ramuri ale autorității bugetare,
consacrat în tratat, este raportul anual privind execuția bugetului UE, care duce la adresarea
de către Consiliu a unei recomandări Parlamentului European cu privire la descărcarea de
gestiune acordată Comisiei Europene privind execuția bugetului UE, precum și la decizia
Parlamentului cu privirea la descărcarea de gestiune. Raportul anual constituie baza pentru
dezbaterile din cadrul Parlamentului European și al Consiliului; prin urmare, profunzimea și
amploarea informațiilor furnizate de Curtea de Conturi sunt esențiale.
Având în vedere că 80% din bugetul UE este executat prin gestiune partajată, exhaustivitatea
și calitatea datelor furnizate de statele membre, respectând termenele, determină în mare
măsură calitatea analizei ulterioare și, în final, calitatea garanțiilor oferite de Comisie.
Așa cum a fost cazul în ultimii câțiva ani și așa cum a indicat Curtea în rapoartele sale anuale,
direcțiile generale ale Comisiei – atunci când elaborează rapoartele anuale de activitate –
folosesc informațiile, cum ar fi rapoartele de control, furnizate de autoritățile din statele
membre (de exemplu în domeniul politicii de coeziune, autoritățile de audit din statele
membre). Rapoartele anuale recurente ale Curții de Conturi evidențiază faptul că există unele
deficiențe (în special în ceea ce privește precizia) în activitatea autorităților de audit, pe care
verificarea efectuată de Comisie nu este în măsură, în prezent, să le împiedice.
Rapoartele Curții de Conturi ar trebui să evidențieze în continuare deficiențele, fie în ceea ce
privește precizia datelor furnizate de statele membre, fie în ceea ce privește verificările
efectuate de Comisie. Curtea ar trebui să explice cât de clar și de detaliat cu putință care sunt
deficiențele și în ce mod ar trebui acestea remediate.
În opinia mea, statele membre ar trebui să fie în măsură în furnizeze, în timp util, informații
exhaustive și relevante privind guvernanța lor, gestiunea financiară și sistemele lor de audit
intern și de control intern. Atunci când există deficiențe, Comisia ar trebui să coopereze
îndeaproape cu statele membre pentru a obține toate informațiile necesare și a putea evalua în
cunoștință de cauză sistemele aplicate de statele membre pentru execuția bugetului UE.
Apreciez meritele dezbaterii privind costurile și beneficiile comunicării de informații, însă,
dacă scopul nostru comun este să ne asigurăm că autoritatea bugetară dispune de un audit de
cea mai bună calitate, în conformitate cu normele internaționale, nu trebuie să precupețim
niciun efort. Cu atât mai mult cu cât, adesea, problema nu constă în lipsa de informații, ci în
incapacitatea autorităților de audit naționale sau a auditorilor contractați de a utiliza aceste
informații în mod corespunzător.
Una dintre principalele concluzii ale raportului anual, dezbătută amplu de Parlament și
Consiliu, este rata de eroare estimată indicată de Curte. Având în vedere că am urmărit
dezbaterile recente privind descărcarea de gestiune, salut faptul că Curtea furnizează în fiecare
an mai multe informații de fond legate de cauzele care stau la baza erorilor. În opinia mea,
motivele pentru ratele de erori materiale (și nu doar nivelul lor) ar trebui să se afle în centrul
atenției autorității bugetare.
Alte întrebări
PE576.857v02-00 20/21 RR\1089903RO.doc
RO
19. V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire
la numirea dumneavoastră ca membru al Curții?
Am fost selecționat de guvernul leton în urma unei proceduri de selecție generale, care a
constat în mai multe etape. Guvernul leton și-a pus încrederea în candidatura mea și sunt
convins că mă pot ridica la înălțimea așteptărilor.
În cazul în care Parlamentul European ar avea îndoieli serioase în ceea ce privește
angajamentul și capacitatea mea de a contribui la proiectul european în calitate de membru al
Curții de Conturi Europene și ar considera că acestea nu ar fi la înălțimea așteptărilor, mi-aș
retrage candidatura.
Consider că, pentru a garanta cea mai bună utilizarea a bugetului UE, în primul rând, cele
două ramuri ale autorității bugetare ar trebui să depună eforturi pentru a consolida încrederea
reciprocă și, în al doilea rând, ar trebui să coopereze îndeaproape și deschis cu Curtea de
Conturi Europeană, Comisia Europeană și statele membre. Dacă una dintre părți consideră că
există lacune în actualul tratat în ceea ce privește echilibrul instituțional, acestea ar trebui
analizate și, dacă este cazul, soluționate imediat ce va avea loc o revizuire a tratatului.
În experiența mea recentă în cadrul instituțiilor UE, am adoptat întotdeauna această abordare
sinceră de cooperare deschisă și de încredere reciprocă pentru a atinge obiectivul nostru
comun european. Cu siguranță, în cazul în care voi fi numit, voi cultiva acest spirit și în cadrul
Curții de Conturi.
RR\1089903RO.doc 21/21 PE576.857v02-00
RO
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării 15.3.2016
Rezultatul votului final +:
–:
0:
14
4
8
Membri titulari prezenţi la votul final Louis Aliot, Inés Ayala Sender, Zigmantas Balčytis, Ryszard
Czarnecki, Tamás Deutsch, Martina Dlabajová, Jens Geier, Ingeborg
Gräßle, Bogusław Liberadzki, Monica Macovei, Georgi Pirinski, Petri
Sarvamaa, Claudia Schmidt, Igor Šoltes, Bart Staes, Marco Valli, Derek
Vaughan, Anders Primdahl Vistisen, Tomáš Zdechovský, Joachim
Zeller
Membri supleanți prezenți la votul final Richard Ashworth, Karin Kadenbach, Andrey Novakov, Julia Pitera,
Miroslav Poche
Membri supleanți (articolul 200 alineatul
(2)) prezenți la votul final
Xabier Benito Ziluaga
