Curs 6.Psihologia socială aplicată în mass media

Conf. univ. dr. Corina IlinLect. univ. dr. Coralia Sulea

Universitatea de Vest din Timişoaracilin@socio.uvt.ro

www.psihologietm.ro

7 noiembrie 2012

TEMATICA PSA, ILIN, UVT, 2012 - 2013

Curs 1: Ce este psihologia socială aplicată?Curs 2. Psihologia, contează?Curs 3: Psihologia socială aplicată: carierele absolvenţilorCurs 4: Utilizarea teoriilor în PSACurs 5: Psihologie socială aplicată în educaţie

Curs 6: Psihologia socială aplicată în mass mediaCurs 7: Psihologie socială şi afacerile

internaţionaleCurs 8: Psihologie socială şi imigratiaCurs 9: Psihologia socială aplicată şi comportamentul

economicCurs 10: Psihologie socială aplicată şi problemele

environmentaleCurs 11: Psihologie socială aplicată în sănătate fizică şi sportCurs 12: Psihologia socială şi fericireaCurs 13: Psihologie socială în sănătate mentalăCurs 14: Psihologie socială aplicată în justiţie

Găsesc televiziunea foarte educativă. De fiecare dată când cineva porneşte televizorul, mă duc

în camera cealaltă şi citesc o carte.

Groncho Marx

Introducere

Ce rol are mass media în viaţa voastră?

Câte ore vă uitaţi zilnic la TV? La ce programe vă uitaţi?

Citiţi presă scrisă? Dacă da, de ce?

Structura cursului

1. Roluri ale mass-mediei

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media2.1. învăţarea socială

rolul telenovelelor2.2. priming2.3. framing

3. Efecte ale mass-mediei asupra comportamentului social, emoţiilor şi cogniţiilor3.1. impactul sexualităţii implicite3. 2. mediatizarea sinuciderilor3. 3. violenţa în mm

informare educare divertisment prezentarea unor situaţii sociale şi de afaceri reclamă propagandă relaţii publice şi comunicare politică etc.

1. Roluri ale mass-media

Tipuri de mass-media

TV Radio Ziare Video Jocuri video Internet ...

De unde a venit televizorul în România? 24 decembrie 1883, o cameră de hotel din

Berlin: Paul Nipkow, 23 de ani, inventează telescopul electric, primul dispozitiv care poate transmite imagini la distanţă.

2 octombrie 1925, un laborator din Londra: inginerul scoţian John Logie Baird reuşeşte să transmită primele imagini prin unde radio. Îl cheamă pe tânărul de 20 de ani William Edward Taynton, pentru a vedea cum arată o figură umană la televizor.

Taynton, primul om care a apărut vreodată într-o transmisiune TV, în cinci imagini pe secundă, îi lasă impresia unui ventriloc caraghios. Deşi e privit cu rezerve la început, Baird începe să facă demonstraţii publice şi atrage atenţia jurnaliştilor de presă tipărită.

Puţină istorie 20 august 1929: BBC face prima transmisiune publică, folosind studioul scoţianului Baird, dar renunţă

ulterior la sistemul mecanic în favoarea televiziunii electronice. Din 1936, televiziunea britanică porneşte difuzarea regulată a unor emisiuni TV. Primul contact al televiziunii cu România a fost în 1937, la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, în cadrul

unor demonstraţii publice. Televiziunea începe să ia amploare, însă instabilitatea creată de cel de-al Doilea Război Mondial îi domoleşte avântul. După război, ecranele TV încep să-şi facă loc în tot mai multe gospodării din lume.

31 decembrie 1956: În România este inaugurată televiziunea de stat. Un an mai târziu, primul car de reportaj intră în dotarea TVR. 15 ani mai târziu, numărul abonaţilor ajunge la 1,5 milioane. În 1973, românii au 100 de ore de programe TV pe săptămână.

23 august 1983: TVR face prima transmisiune color oficială a paradei militare prilejuite de Ziua Naţională. În SUA, prima transmisiune color fusese în 1951. Din 1985, programul TV este redus la două-trei ore de emisie zilnic

22 decembrie 1989: Televiziunea Română transmite, în direct, căderea comunismului. Decembrie 1997: Pioneer pune în vânzare prima plasmă TV. 11 septembrie 2001: Posturile de televiziune americane transmit în direct atacurile teroriste de la

Turnurile Gemene, în ceea ce avea să rămână în istorie, în cuvintele sociologului Jean Baudrilard, ca „momentul în care televiziunea a anticipat realitatea".

mm poate juca un rol important în: declanşarea anumitor tipuri de comportament social

transmiterea unor modele de comportament

efecte inhibitorii şi dezinhibitorii asupra comportamentelor indivizilor

1. Roluri ale mass-media

1. Roluri ale mass-media

prezentarea şi interpretarea evenimentelor din sfera socială

promovarea justiţiei sociale monitorizarea elementelor puterii sociale medierea relaţiei public – actori politici

Mass media este(cf. Lui Vraneski şi Richter, 2002) Instrument al schimbării sociale şi Monitorizării scenei politice Agent de întărire a normelor acceptate

Mm stabileşte ceea ce (nu) este acceptat! Influenţată de ierarhia puterii şi normele

acceptate Efect circular: MM ajută la întărirea normelor şi

este influenţată de acestea şi de distribuirea puterii în societate

Efectele mass mediei

Pozitive Informare Educare divertisment

Negative Creearea unor probleme sociale! Expunerea la violenţă Materialele sexuale explicite Distorsionarea realităţii ...

Cercetare IRES, 2011

83% dintre români se uită zilnic la televizor. 3% se uită la televizor o dată pe săptămână 0,4% refuză complet această activitate rezultatele din 2011 se situează foarte aproape de cele înregistrate în cadrul

unei cercetări similare, realizată în 2007 persoanele cu studii superioare tind să se uite zilnic la televizor într-un

procent mai mare (88,1%), faţă de cele cu studii elementare (77,8%). topul celor mai urmărite programe, în ordinea descrescătoare:

programele de ştiri (81%), seriale (23%), filme artistice (21%), talk show-uri (16%) şi filme documentare (13%).

De ce este televizorul atât de important pentru români?

Explicaţii cultură scăzută a timpului liber. efectul de contagiune rolului social comoditatea lipsa alternativelor îndepărtarea de problemele personale

„Televizorul este ca vatra satului“, Aurora Liiceanu

1. importanţa televizorului pentru români poate fi pusă pe seama unei culturi scăzute a loisir-ului (n.r. - timp liber).

„Câtă lume se duce să joace tenis, iese la o terasă sau are o activitate extraprofesională? Este de ajuns televizorul, pentru că este o formă foarte ieftină de loisir", susţine Aurora Liiceanu, 2012.

2. Efectul de contagiune„Acum, şi cei din mediul rural lasă totul baltă şi se uită la televizor, deci putem vorbi şi despre o contagiune. Televizorul e lumea şi nu poţi să stai departe de lume. Chiar dacă-ţi place la ce te uiţi sau te nemulţumeşte ceva, ai, totuşi, o satisfacţie neconştientă că eşti racordat la lumea adevărată, că nu eşti în lumea ta.”

3. Datorită rolului social al televiziunii:„Funcţionează ca vatra satului! Dacă ajungi acolo, te ştie lumea, te faci cunoscut, este o ocazie de vizibilitate socială într-o epocă în care nimeni nu mai vrea să fie anonim. Oamenii vor să-şi încerce norocul pe această trambulină socială, vor să-şi găsească talentul.”

4. Datorită comodităţii utilizării lui:„Oamenii vor prefera mereu comoditatea televizorului. Apare peste tot că 1.000 de cuvinte nu fac cât o imagine. Or, cărţile nu-ţi arată imagini.”

“Nu pentru toţi cărţile sunt o distracţie“, Mircea Kivu

televiziunea, în ciuda calităţii contestabile a multora dintre programe, are un rol formativ pentru cei mai mulţi consumatori. „Oamenii preiau tot felul de modele de viaţă de la televizor, aspiră să ajungă ca personajele

pe care le întâlnesc acolo, iar rezultatul nu poate să fie decât o uniformizare a valorilor, a modelelor, a comportamentelor.

De ce preferă românii televizorul altor metode de petrecere a timpului liber? Din cauza comodităţii:

„În general, porneşti televizorul, spui că te uiţi 10 minute, doar atât cât te interesează, şi nu-ţi dai seama cum rămâi în faţa lui cele patru ore pe care le înregistrează măsurătorile.“

De altfel, preferinţa pentru divertismentul facil şi lipsa alternativelor în anumite medii sociale plasează televiziunea în topul hobby-urilor românilor. „În oraşele mici, la sate, oamenii nu au acces la prea multe distracţii. Putem vorbi,

aşadar, şi de o lipsă de alternative pentru mulţi oameni. Vedeţi, nu pentru toţi cărţile reprezintă o distracţie formidabilă. Sunt oameni care preferă distracţii mai uşoare. Asta este.“

„Se hrănesc cu tragediile altora”Loredana Ipate, psiholog în Staţionarul de zi adulţi, Spitalului de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos

“...în rândul pacienţilor am întâlnit un număr considerabil de oameni care au dezvoltat o adevărată dependenţă pentru televizor. Pentru cei mai mulţi, această adicţie este un efect îndepărtat al problemelor personale”.

„Mulţi dintre pacienţi îmi spun că nu mai reuşesc să se concentreze. A citi o carte, în loc de privitul la televizor, presupune atenţie concentrată, dar ei nu mai au disponibilitatea asta. Cei mai mulţi sunt depresivi pentru că au rămas fără serviciu sau pentru că trec prin momente dificile. Pentru ei, e foarte greu să facă o activitate de rutină, precum curăţenia, aşa că le e mai uşor să se izbească într-un fotoliu şi să stea în faţa televizorului.“

Cei mai mulţi pacienţi găsesc mai uşor să înlocuiască propria tragedie cu tragediile altora . Atunci, accesează acele programe care promovează scandalurile. Ca şi cum şi-ar alimenta emoţiile, se hrănesc cu tragediile altora.

„Am paciente care spun că uită mâncarea pe foc, că nu au ajuns la nu-ştiu-ce întâlnire pentru că s-au uitat la o emisiune. Deja vorbim aici de patologie. În plus, sunt supărate dacă li se atrage atenţia şi-mi răspund: «Dumneavoastră ce-mi puteţi oferi? Eu deja m-am obişnuit să funcţionez aşa. Am emisiunile mele, am tabieturile mele, e deja rutina mea»."

Giovanni Sartori „Homo videns - Imbecilizarea prin televiziune”

“Homo sapiens e un animal simbolic, iar cultura televizuală amputează tocmai această caracteristică esenţială care a dus la progresul umanităţii. Capacitatea de abstractizare, adică unul dintre elementele-cheie care ne deosebesc de restul fiinţelor şi ne fac capabili de a evolua, este inhibată de micul ecran”.

Imbecilizarea prin televiziune

Pentru că televizorul furnizează, odată cu imaginea, şi mesajul, oamenii care petrec regulat o mare parte din timp la TV îşi diminuează treptat capacitatea de a discerne realitatea de ficţiune, de a trece faptele prin filtrul propriei judecăţi şi îşi reduc dramatic potenţialul imaginativ. Mai mult, obiceiul de a obţine informaţiile de la TV îi transformă pe cetăţeni în oameni uşor manipulabili şi controlabili, în final însăşi democraţia fiind grav afectată. Pentru că are ca scop nu informarea clienţilor (precum presa tradiţională), ci obţinerea de rating prin furnizarea de spectacol, televiziunea răstoarnă scara valorilor, afectând profund societatea şi civilizaţia.

Imbecilizarea prin televiziune

Deoarece atenţia oamenilor poate fi obţinută cel mai facil excitându-le simţurile, micul ecran promovează zgomotul şi nu mesajul. La TV sunt favorizaţi agresorul în dauna victimei, urletele în dauna logicii, ciudăţeniile în dauna normalităţii, violenţa în dauna responsabilităţii. În baza acestei mutaţii, oamenii competenţi şi care pot aduce plusvaloare devin neinteresanţi, marginalizaţi, evitaţi şi, deci, anonimi pentru consumatorul de TV. Acestuia i se va livra din belşug, în schimb, părerea nemulţumiţilor şi revoltaţilor de tot felul (indiferent că au sau nu dreptate), a incompetenţilor, extremiştilor, criminalilor, psihopaţilor şi tuturor celorlalte categorii care, până la apariţia televiziunii, rămâneau la periferia societăţii. Mesajele dezaxate beneficiază de o popularizare maximă.

Concluziile lui Sartori:

“Prin scăderea potenţialului intelectual al noilor generaţii (care înlocuiesc lectura cu vizionarea programelor TV), răsturnarea valorilor tradiţionale şi anularea capacităţii colectivităţilor de a-şi alege liderii potriviţi, omenirea se îndreaptă rapid către regres ca specie şi, în final, către pierderea democraţiei”.

Legătura psihologie socială - mm

psihologii sociali sunt interesaţi în dezvoltarea şi înţelegerea problemelor sociale şi efectelor lor negative şi găsirea de soluţii pentru acestea În ce fel mm poate contribuii la

rezolvarea problemelor sociale?

Mass media poate contribui la diferite probleme sociale prin (cf. Williams, 1997):

efecte de înlocuire: mm consumă timpul disponibil altor activităţi mai importante

efecte de conţinut: ce anume învaţă persoanele ca urmare a expunerii la media

efecte neintenţionate: anumite prezentări pot încuraja agresiunea, stereotipurile

Exemple: ştirile despre minorităţi etnice, religioase implicate în acte antisociale - generalizări

1. Roluri ale mass-media

2.1. Învăţarea socială

se realizează indirect prin observarea comportamentului oamenilor şi a consecinţelor pentru aceştia (Bandura, 1986).

permite dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor în baza unor informaţii din partea unor influenţe care au rol de modelare.

observaţiile unei persoane asupra modului în care alţii se comportă furnizează acestuia informaţie despre posibilităţile comportamentale care nu sunt încă incluse în propriul repertoriu comportamental Bandura (1997)

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Mecanismele implicate (Bandura, 1986, 1994):

Procese de atenţie – ce anume e selectiv observat

Procese cognitive: reţinerea informaţiilor şi restructurarea lor sub formă de reguli şi concepte

Procesul producţiei comportamentale: concepţiile simbolice sunt transformate în acţiuni

Procese motivatoare: consecinţe valorizate vs. consecinţe punitive

Învăţarea socială şi mass-media

un singur model poate transmite noi modalităţi de gândire şi comportament în mod simultan mai multor oameni din locaţii diferite – alt aspect al modelării simbolice care magnifică impactul social (Bryant şi Zillman, 1994).

mm creează pentru indivizi imagini despre realitate, aceste imagini constituind în parte bază pentru acţiunile acestora.

cu cât imaginile oamenilor despre realitate depind de mediul simbolic al mass-mediei, cu atât mai mare e impactul său social

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Factori care influenţează învăţarea socială

beneficiile sau daunele observate la alte persoane standardele personale

Teoria învăţării sociale este folosită pentru a explica modul în care oamenii (în special copiii) modelează agresivitatea şi violenţa pe care o văd portretizată în media.

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Rolul telenovelelor

• Poate contribui psihologia efectiv la rezolvarea problemelor sociale-economice-politice, de sănătate cu care se confruntă populaţia globului?• Creşterea populaţiei• Lipsa de educaţie a femeilor• Prevenirea AIDS Studii ce s-au concentrat pe relaţia educaţie-divertisment prin intermediul massmedia Exemple:

2000, Brazilia; 1999, Africa de Sud 1975-1982, Mexic

Sabino, M. (1981). Towards the social use of soap operas. Mexico City: Institute of Communication Research

Alte exemple: India, Keny, China

2.2. AMORSAJUL (engl. priming)

un stimul poate activa structuri cognitive anterior învăţate, influenţând astfel procesul de judecare Fiske şi Taylor (apud Brewer, Graf şi Willnat, 2003)

accesibilitatea - este mediatorul cheie al acestui efect;- este determinată de frecvenţa cu care acesta a

fost folosit în trecut.

oamenii învaţă să asocieze stimuli cu comiterea unor acte violente

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Priming şi mass-media

în mod tipic oamenii se bazează pe mass media pentru procesarea informaţiilor despre evenimentele politice - accesibilitatea unei astfel de informaţii este parţial determinată de tipul de poveşti pe care media alege să le trateze.

vizionarea unui eveniment violent la ştiri poate pregăti oamenii să gândească şi să acţioneze într-un mod agresiv

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Priming şi mass-mediaideile agresive din filmele violente pot activa alte gânduri cu conotaţie violentă la nivelul telespectatorilor datorită căilor asociative ale memoriei (Berkowitz, 1984)

oamenii apelează la scurtături cognitive şi realizează evaluări bazate pe informaţiile care sunt mai uşor de găsit în memorie.

expunerea unui aspect în mass media tinde să îl facă mai accesibil în mintea oamenilor, iar această accesibilitate, la rândul ei, creşte probabilitatea ca oamenii să îşi bazeze evaluările ulterioare pe gândurile lor în legătură cu acest aspect.

impactul unor atitudini accesibile poate fi crescut sau neglijabil, depinzând de relevanţa percepută a acestuia.

2.3. CADRAREA (engl. framing)

proces de control selectiv în ceea ce priveşte conţinutul media sau comunicarea public

defineşte modul în care un anumit aspect al media este prelucrat astfel încât să permită sau să favorizeze anumite interpretări dorite şi să elimine altele

constă în selectarea unor aspecte ale realităţii percepute şi în a le face mai evidente într-un text de comunicare într-un mod care să promoveze:

o definire particulară a unei probleme, interpretări cauzale, evaluare morală şi recomandări pentru abordare (Entman, 1993).

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

2.3. CADRAREA (engl. framing)

expunerea la diferite cadre nu numai că poate spune oamenilor ce asociaţii ar trebui să primească o mai mare pondere însă poate crea asociaţii care nu au existat înainte.

astfel de cadre pot ghida modalitatea în care oamenii înţeleg lumea şi formează astfel judecăţi.

Mecanismele framing-ului

Prin furnizarea unor indici contextuali care ghidează procesul de luare a deciziilor şi inferenţele realizate de cei care percep mesajul

Aspecte care pot fi discutate în contextul procesului de cadrare: Tonul Folosirea expresiilor Mediul relatat Actorii din conflict Scopuri, valori, atitudini

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Framing şi mass-media

Aspecte care pot fi subiectul procesului de framing Situaţii Atribute Alegeri Acţiuni Diverse aspecte Responsabilitatea Ştirile

2. Aplicaţii ale unor teorii din PS în mass-media

Prin învăţare socială, modelare simbolică se pot întări sau slăbi constrângerile asupra comportamentelor anterior învăţate.

Efectele modelării asupra constrângerii se bazează puternic pe infomaţii despre cum se realizază acel comportament şi consecinţele probabile ale acţiunilor modelate

Impactul unor asemenea informaţii asupra constrângerilor personale depinde de (Bryant şi Zillman, 1994): judecăţile observaţionale asupra abilităţilor de a realiza comportamentul modelat, percepţia acţiunilor modelate ca producând consecinţe favorabile sau adverse, informaţii că consecinţe similare sau puţin probabile vor rezulta dacă indivizii se implică în activităţi similare

3. Efecte ale mass media asupra comportamentului social

Declanşarea socială a comportamentului Prin modelare: învăţare şi declanşare Acţiunile altora pot servi ca şi declanşatori sociali pentru

comportamentul anterior învăţat

Trairea şi modificarea unor dispoziţii afective

Construirea socială a realităţii

Încurajarea anumitor comportamente

3. Efecte ale mass media asupra comportamentului social

Efectele comportamentale: mecanisme (Gunter apud Zillman şi Bryant, 1994).

Catharsis impulsurile agresive acumulate pot fi descărcate de către indivizi dacă aceşia devin captivaţi de vizionarea unor evenimente violente.

indivizii care au capacităţi bine dezvoltate imaginative au o capacitate mai ridicată de a reduce furia indusă experimental (Bilbow apud Zillman şi Bryant, 1994)

Arousal vizionarea unui conţinut violent la TV poate crea arousal la cei care vizionează ce poate fi interpretat ca furie şi poate genera raspunsuri comportamentale agresive

simplă întârziere între excitarea iniţială şi oportunitatea de a răspunde agresiv poate reduce semnificativ agresivitatea

3.1. Violenţa TV: efecte

Dezinhibarea vizionarea violenţei la TV poate legitimiza folosirea violenţei de către telespectatori în viaţa reală prin subminarea sancţiunilor sociale împotriva comportamentelor agresive.

Imitarea Copiii pot învăţa că violenţa este folositoare şi reprezintă un mod adecvat de depăşire a unor probleme

Prin identificare, tinerii telespectatori pot copia comportamentele eroilor din dorinţa de a deveni ca aceştia

3.1. Violenţa TV: efecte

Desensibilizarea vizionarea repetată a violenţei TV conduce la o reducere în responsivitatea emoţională la violenţa de pe ecran şi la o acceptare crescută a violenţei în viaţa reală.

3.1. Violenţa TV: efecte

- mm poate oferi audienţei idei care pot fi transpuse în comportamente vizibile.

- reacţiile celor care vizionează TV depind de modul în care intrepretează ceea ce văd, cadrele de referinţă cum ar fi credinţe sociale, sistem de valori precum şi gândurile activate de experienţa TV.

3.1. Violenţa TV: efecte

TV: sursa de informaţie despre lume pe care oamenii o iau în considerare când îşi dezvoltă opiniile şi impresiile despre realitatea socială.

Variabile : •specificitatea programului• stilul de percepţie şi interpretare al celor care vizionează

Efecte cognitive

3.1. Violenţa TV: efecte

Efecte emoţionalela descrieri violente conţinute în prezentările media apar răspunsuri emoţionale, atât la adulţi cât şi la copii (Cantor şi Hoffner, 1987; Wilson, 1985).

Strategii pentru coping la frică:

•desensibilizare - expunerea la un stimul considerat periculos într-un context securizant •tehnica explicării că personajul mass media nu este unul real.

Mediatizarea sinuciderilor: efectul Werther

Reprezentările din massmedia pot creşte probabilitatea suicidului la cei care sunt expuşi la acesta

Die Leiden des jungen Werthers, 1774Johann Wolfgang von Goethe,

(1828 desenat de Joseph Karl Stieler)

Mediatizarea sinuciderilor: efectul Werther

2003, Gould, Wallenstein, Kleinman, Carroll şi alţii (apud Gould, Jamieson, Romer): riscul relativ al suicidului după expunerea la informaţia despre sinuciderea unui individ a fost de 2 până la 4 ori mai mare la persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 – 19 ani

Explicaţii?

Mediatizarea sinuciderilor: efectul Werther

Comentaţi următoarea ştire, din perspectiva teoriilor de psihologie socială, care a apărut în variate surse media la începutul lunii ianuarie, 2007:

“Un băiat de zece ani din Texas, SUA, s-a spânzurat în dormitorul său. Mama sa a declarat că băiatul a urmărit buletinele de ştiri referitoare la execuţia lui Saddam Hussein. O fată din India s-a spânzurat după ce a devenit extrem de deprimată în urma vizionării execuţiei lui Saddam”.

Bibliografie

Obligatorie Boncu, Şt., Ilin, C., Sulea, C. (2007). Manual de

Psihologie socială aplicată, Timişoara: Editura Universităţii de Vest, Capitolul 9

Complementară Cognitive Psychology: Applications and careers By Kathy

Pezdek, Kenneth A. Deffenbacher, Shirley Lam, Robert R. Hoffman, Capitol 11, Reprinted with permission in Applied Psychology, New Frontiers and Rewarding Careers, Edited by Steward I. Donaldson, Dale E. Berger, Kathy Pezdek, Lawrence Erlbaum Associates, Publishers, Mahwah, New Jersey, London

Exerciţiu curs 6 PSA in mm

Care sunt recomandările dvs. ca psiholog social pentru cei ce lucrează în domeniul mass-mediei pentru evitarea efectului Werther?