Universitatea Tehnica a Moldovei Facultatea Ingenerie si Management in Transport Specialitatea : Tehnologiea de Operare in Transport MACROECONOMIE Lucrare de an Tema: Efectu multiplicatorului.Consumul si acumularile in Republica Moldova Conducator: Doctor Confirentiar Universitar Lîsîi Aliona Executor: studentul,anului de studii 1,Gr. Tot-131 Colesnic Vladislav Data sustinerii “ ______ ”_________________ 201__ Nota susținerii ______________
Transcript
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Ingenerie si Management in Transport
Specialitatea : Tehnologiea de Operare in Transport
MACROECONOMIE
Lucrare de an
Tema: Efectu multiplicatorului.Consumul si acumularile in Republica Moldova
Conducator: Doctor Confirentiar Universitar
Lîsîi Aliona
Executor:studentul,anului de studii 1,Gr. Tot-131
Colesnic Vladislav
Data sustinerii “ ______”_________________ 201__
Nota sus ineriiț ______________
Conducator:______________
Chisinau ,201__
CUPRINS:
Introducere
Capitolul I Descrierea teoretica a Efectului multoplificatorului. Acumularile si cheltuelile in Republica Moldova pag.
1.1 Teoria keynesiană pag.
1.2 Economiea interna si externa .Teorii si definitii pag.
1.3 Taxele si impozitile .Teorema Haavelmo pag.
1.4 Multiplificatorul exporturilor .Aprecierea generala pag.
Capitolul II Analiza succinta a evolutie economice fata de alte tari pag.
2.1 Analiza evolutiei economice mondiae pag.
2.2 Evolu ia Social-economica a Republicii Moldova ț pag.
2.3 Estimarea evolutiei indicatoarelor macroeconomice in 2014 pag.
2.4 Prognoza macroeconomica pentru 2012-2014 in RM pag.
Concluzii pag.
Bibliografie pag.
Anexe
Introducere
În discursul de mul i ani lumea s-a dezvoltat si a progresat intensiv .În urma țacestestor schminbari abundente a apratut si necesitatea in folosirea a multor factori in diferite domenii ! Unu din acestea e “Efectul multiplicatorului”
În lucrarea data de curs ! Osa descriu tot farmecul si ideiile principale ale temei mele care suna in felul urmator:”Efectul multiplificatorului .Consumul iș acumularile in Republica Moldova”.
În economie multiplicatorul desemnează un factor care indică în ce măsură un impuls economic originar (variabila independentă) influen ează o mărime țexplicativă (variabila dependentă). Dacă ratele de modificare ale varabilelor dependente corespund ratelor de modificare ale variabilelor independente, atunci multiplicatorul are valoarea 1. De cele mai multe ori sunt explicate prin acest concept legăturile cauzale la care variabila dependentă se modifică mai mult decât se modifică variabila independentă (multiplicatorul este mai mare decât 1).
Denumirea multiplicator este un termen technic al Keynesianismului. Alături de procesul acceleratorului, procesul multiplicatorului este un mecanism fundamental prin care se ajunge la o consolidare automată a impulsurilor economice. Utilizarea în politică economică a principiului multiplicatorului se face în contextul cerin ei de stimulare a cererii la nivel macroeconomic i ț șapoliticii monetare.
Obiectivele :
De a elabora un proect cu descrierea ampla a temei De a arata punctele Forte si Slabe a acestei temi De a efectua o comparare succinta cu o alta tara
Scopul a acestei lucrari reprezinta adaptarea si folosirea cunostintelor la analiza structural a temei .Formarea cunostintelor de criticare si propunerea ideilor de inbunatatire a neajunsurelor problemei abortate.
1.1
Multiplicator
In economie multiplicatorul desemneaza un factor care indica in ce masura un impuls economic originar (variabila independenta) influenteaza o marime
explicativa (variabila dependenta). Daca ratele de modificare ale varabilelor dependente corespund ratelor de modificare ale variabilelor independente, atunci multiplicatorul are valoarea 1. De cele mai multe ori sunt explicate prin acest concept legaturile cauzale la care variabila dependenta se modifica mai mult decat se modifica variabila independenta (multiplicatorul este mai mare decat 1).Denumirea multiplicator este un termen technic al Keynesianismului. Alaturi de procesul acceleratorului, procesul multiplicatorului este un mecanism fundamental prin care se ajunge la o consolidare automata a impulsurilor economice. Utilizarea inpolitica economica a principiului multiplicatorului se face in contextul cerintei de stimulare a cererii la nivel macroeconomic si a politicii monetare.
Teoria keynesiană utilizează conceptul multiplicatorului pentru a explica diferitele conexiuni în contextul cererii la nivel macroeconomic. Dacă, de exemplu, cererea guvernamentală cre te până la o anumită valoare, aceasta șnu determină cre terea în aceea i propor ie a cererii agregate (în acest caz ș ș țmultiplicatorul ar fi egal cu 1), ci într-o măsură mult mai mare. Acest fapt se explică prin faptul că cheltuielile guvernamentale sporite (impulsul primar) reprezintă câ tiguri pentru al i subiec i economici cărora li se măre te ș ț ț șcererea. Efectele secundare conduc la un multiplicator mai mare decât 1, ceea ce înseamnă că impulsul originar de cerere conduce la o cre tere a șcererii totale într-o măsură nu egală, ci mai mare. Criticii Keynesianusmului sunt de altă părere, aceea că astfel de multiplicatori sunt mai mari decât 1.
Ca multiplicator sunt considerate în cadrul stimulării cererii toate păr ile țcomponente ale cererii agregate.
Cererea de investitii si multiplicatorul keynesian
A doua componenta a cererii agregate este cererea de investitii. Deciziile de investitii le iau intreprinzatorii in functie de proiectele lor, de starea
tehnologiei si, cel mai important, in functie de asteptarile lor, adica de previziunile viitorului afacerilor si de situatia economica. Cererea de investitii poate fi de aceea considerata o cantitate fixa, independenta de marimea venitului realizat in tara.
Punctul in care cererea agregata taie bisectoarea este, logic, punctul in care venitul este egal cu cererea agregata si determina volumul productiei reale, Yr, realizat in tara. Nu exista nimic care sa indice daca aceaproducti reala coincide sau nu cu productia potentiala.Cresterea investitiilor va duce la cresterea productiei reale. Mai mult, o imbunatatire a deciziilor de investitii ale intreprinzatorilor va avea un efect multiplicator asupra economiei acum ca va permite o crestere a veniturilor factorilor industriei de bunuri de investitii; o parte din aceasta crestere este destinata consumului ceea ce va provoca cresteri in cascada ale veniturilor altor factori. Pentru a determina cantitatea acestui efect multiplicator sa vedem un exemplu simplu. Fiecare crestere a cererii genereaza o crestere egala a productiei si venitului. O parte din cresterea veniturilor va duce la o noua crestere a cererii intr-o proportie determinata de inclinatia marginala spre consum. Cresterile succesive vor forma o progresie geometrica in care primul termen este cresterea investitiei decisa de intreprinzatori si motivul este inclinatia marginala spre consum. Efectul total, suma membrilor acestei progresii, este egala cu produsul primului element, investitia initiala, cu inversul lui (1-rata progresiei). Acest numar, inversul inclinatiei marginale spre economie primeste numele de multiplicator.Intr-o economie simpla, ca cea pe care o analizam, fara guvern si sector exterior, pentru ca cererea si oferta agregate sa coincida este necesar ca investitia sa complementeze partea din venit nefolosita, adica investitia si economia sa fie egale. Dar nu exista nici un mecanism care sa garanteze ca asta s-ar putea intampla.
Deciziile de economisire le iau familiile si depind, dupa cum am vazut, de nivelul venitului si de inclinatia marginala spre consum. De aceea nu exista nici un motiv pentru care cantitatea de bani economisita si cea investita sa fie egale: ambele sunt determinate de decizii luate de diferite persoane pe diferite criteri. Daca familiile se decid sa creasca volumul fondurilor pe care il economisesc, isi vor reduce consumul, tinand cont de efectul multiplicator, veniturile vor fi mai mari. Acesta este fenomenul numit paradoxul frugalitatii: frugalitatea poate provoca diminuarea economiilor.
Acest tabel arata un exemplu al EFECTULUI MULTIPLICATORULUI
1ª Faza
Intreprinzatorii decid sa-si creasca cererea de masini-unelte cu 100 milioane de €
Veniturile producatorilor de masini-unelte cresc cu 100 milioane de €
2ª Faza
Producatorii de masini-unelte decid sa-si creasca consumul de aparateelectrocasnice cu 80 milioane de €
Veniturile producatorilor de aparate electrocasnice cresc cu 80 milioane de €
3ª Faza
Producatorii de aparate electrocasnice se decid sa-si creasca consumul demateriale textile cu 64 milioane de €
Veniturile producatorilor de materiale textile cresc cu 64 milioane de €
4ª Faza
Producatorii de materiale textile decid sa-si mareasca consumul dealimente cu 51,2 milioane de €
Veniturile producatorilor de alimente cresc cu 51,2 milioane de€
. . . . . . . . .
Fiecare noua crestere a consumului este egala cu cea anterioara inmultita cu 0,8 imc.
Cresterea totala a venitului real va fi suma seriei de sus:
100+80+64+51,2...
Rezultatul este 500 milioane de €
1.2
Multiplicatorul cheltuielilor statului (economie închisă)
Multiplicatorul cheltuielilor statului exprimă în ce măsură cre te produsul șintern brut, dacă consumul guvernamental cre te cu 1 €. Multiplicatorul este șcu atât mai mare, cu cât cota de economii este mai redusă i este cu atât mai șredus cu cât cota de importuri i impozitele sunt mai mari.ș
Formal: respectiv
Y: Cerere G: Cheltuieli guvernamentale Cota marginală de consum care redă cât de mult se consumă dintr-un
venit Y suplimentar. Cota marginală de economisiri (1-c), care redă cât de mult se
economise te dintr-un venit Y suplimentar.ș
Multiplicatorul este:
Rezumind principalele două curente de gândire în legătură cu efectele politicii fiscale de stimulare economică. Potrivit curentului keynesian, cheltuielile guvernamentale au un puternic efect de multiplicator, propulsând PIB la un nivel permanent mai înalt. Pentru cine nu a înţeles, asta înseamnă că prin simplul fapt că guvernul colectează bani prin impozite şi îi redistribuie el reuşeşte să sporească definitiv şi irevocabil nivelul de bunăstare al societăţii. Al doilea curent de gândire neagă importanţa politicii de stimulare, şi susţine că multiplicatorul este subunitar, scăzând în timp la zero. Motivul este că indivizii anticipează creşterea impozitelor în viitor pentru acoperirea deficitelor bugetare create de creşterea cheltuielilor publice. Practic, pe termen lung, guvernul nu face decât să înlocuiască cheltuielile private cu cheltuielile publice, astfel încât nu va exista o modificare a nivelului de trai (PIB).
În opinia mea, ambele teorii sunt incorecte, deşi cea de-a doua – susţinută printre alţii de Robert Barro – este mult mai aproape de realitate.Pe de o parte, nu putem spune că cheltuielile guvernamentale duc la creştere economică; creşterea economică rezultă din investiţii, nu din redistribuţie. Indiferent de la cine ar lua bani şi indiferent cui ar da subvenţii şi ajutoare guvernul nu poate creşte bunăstarea generală.Pe de altă parte, nu se poate afirma că politica fiscală este lipsită de efecte, aşa cum lasă să se înţeleagă partizanii şcolii anticipărilor raţionale. Orice politică şi orice acţiune umană are efecte, problema este doar despre ce fel de efecte e vorba. Şi aici e aici.Deoarece redistribuţia afectează matricea stimulentelor indivizilor – descurajând economisirea, producţia şi asumarea riscului datorită impozitării,
respective încurajând consumul, risipa şi vânarea comenzilor de stat – politica cheltuielilor publice are efecte nocive asupra nivelului de trai al societăţii. Astfel, ca urmare a redistribuţiei operate prin intermediul bugetului de stat, PIB realizat va fi sub nivelul potenţial, adică sub nivelul care ar fi fost atins în absenţa intervenţiei statului. În graficul de mai jos, am reprezentat acest lucru prin linia de culoare neagră.
Bine, să nu înţelegeţi acum că este musai necesar ca PIB să crească! Dacă povara fiscală este suficient de mare, creşterea economică va fi… negativă.
Multiplicatorul investi iilor (economie închisă)ț
Conform multiplicatorului investi iilor, o cre tere exogenă a cererii de ț șinvesti ii conduce în aceea i măsură la o cre tere a cererii i a cheltuielilor ț ș ș șguvernamentale.
Formal: bzw.
Multiplicatorul exporturilor (economie deschisă)
Într-o economie deschisă trebuie luat în considerare faptul că o parte a cererii ascendente este satisfăcută prin importuri. Valoarea multiplicarotului scade în func ie de mărimea înclina iei pentru importuriț ț .
În cazul unei economii deschise, cu investi ii nete autonome (independente deț venitul Y), cu export autonom (independent de venitul Y) i consum șdependent de venit
în cazul neglijării activită ii economice a statului este esen ial ca:ț ț
Multiplicatorul este, deci:
Dacă activitatea economică este impulsionată prin exporturi suplimentare, venitul Y cre te cu atât mai mult cu cât se economise te mai pu in sau cu câtș ș ț cererea suplimentară este satisfăcută prin mai pu ine importuri IM, cu câtț cota marginală de economii i înclina ia spre importuriș ț sunt mai reduse. În modelele mai cuprinzătoare sunt luate în considerare i repercusiunileș asupra străinătă ii, exteriorului. Cererea venită în beneficiul altor ări este deț ț asemenea satisfăcută prin importuri, ceea ce poate duce la cre tereaș importurilor în propria ară.ț
1.3Luarea în considerare a taxelor i impozitelorș
Într-o economie închisă, fără comer exterior este esen ial ca:ț ț
(1)
Cererea totală Y este compusă din cererea pentru consum, cererea pentru investi ii, cheltuielile guvernamentale i cererea guvernamentală.ț ș
Taxele i impozitele T sunt percepute din venitul Y:ș
Pentru cererea de consum keynesiană C este esen ial ca:ț
În ecua ia (1) Y se află în partea stângă, iar in partea dreaptă apare din nou Y țca mărime. Cât de mare trebuie să fie venitul de echilibru, pentru ca semnul de egalitate din ecua ia (1) să fie corect?ț
Venitul de echilibru Y* este produsul dintre multiplicator i suma mărimilor șcererii autonome, dependente de venit:
Ecua ia exprimă procentul de cre tere al venitului în echilibru, atunci când ț șconsumul autonom privat (dat ca independent de venit), investi iile (date țca independente de venit) i în final cheltuielile guvernamentale cresc cu un șanumit procent.
Dacă se cere ca cheltuielile guvernamentale să fie finan ate exclusiv din taxe iț ș impozite, atunci trebuie ca:
astfel încât prin aceasta i cheltuielile guvernamentale să depindă de Y (ș), atunci rezultă pentru schimbările în consumul autonom
sau în investi ii următoarea rela ie a multiplicatorului:ț ț
Teorema Haavelmo
Dacă se ia în considerare ultima formulă și se reflectează ce se întâmplă atunci când rata impozitului , care poate lua valori între 0 și 1, crește (se derivează în funcție de ), se obține teorema Haavelmo. O valoare mare a lui conduce la un venit de echilibru mai mare.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale i multiplicatorul impozitelor i ș ștaxelor pot fi folosite în opozi ie: o cre tere a cheltuielilor ț șguvernamentale , asociate cu o finan are din taxe i impoziteț ș , conduc la cre terea venitului de echilibruș :
Multiplicatorul banilor
Multiplicatorul banilor este definit analog. Acesta exprimă cât de mult cre te șcantitatea de bani, atunci când banca centrală dă un impuls politico-monetar. Multiplicatorul banilor este cu atât mai scăzut cu cât ratele rezervei minime i șrezervei de lichidită i sunt mai mari.ț
Capitolul II
În corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.82 din 24.01.2006 „Cu privire la elaborarea Cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi a proiectului de buget”, Ministerul Economiei a elaborat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2011-2014.
La baza elaborării variantei actuale de prognoză a principalilor indicatori macroeconomici au stat perspectivele de dezvoltare a economiei mondiale, în special a economiei ţărilor care sunt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova, evoluţia economiei naţionale în anii precedenţi, rezultatele obţinute în anul 2010 în principalele sectoare economice ale ţării.
Prognoza principalilor indicatori macroeconomici a fost elaborată cu participarea activă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu ulterioara coordonare de către acesta, iar prognoza indicelui preţurilor de consum şi cursului de schimb al monedei naţionale - cu Banca Naţională a Moldovei (BNM).
2.1. UNELE ASPECTE PRIVIND EVOLUŢIA ECONOMIEI MONDIALE
Procesul global de recuperare economică continuă. După cea mai accentuată recesiune din istoria recentă cu care s-a confruntat economia mondială în ultimii doi ani, creşterea economică s-a consolidat şi s-a extins spre ţările dezvoltate în anul 2010. Astfel, Produsul global brut a înregistrat o creştere de 5,0% în anul 2010, pentru anul 2011 şi 2012 fiind prognozată o creştere de circa 4,5% (prognoza actualizată a FMI din ianuarie curent). Ca rezultat al promovării unor politici eficiente de stimulare a creşterii economice, precum şi ca rezultat al intensificării consumului (în special în SUA şi Japonia) cu o rată mai mare decît s-a anticipat, activitatea economică la nivel mondial a sporit cu circa 3,5% în ultimul trimestru al anului 2010.
În majoritatea ţărilor dezvoltate creşterea economică a fost modestă. Rata şomajului înaltă şi condiţiile incerte din ţările de la periferia zonei euro au contribuit la aprofundarea riscurilor. În acelaşi timp, în multe ţări emergente activitatea economică rămîne instabilă, presiunile inflaţioniste se accentuează şi sunt identificate unele semne de supraîncălzire datorită influxurilor masive de capital. Majoritatea ţărilor în curs de dezvoltare înregistrează creşteri esenţiale.
Produsul global, volumul tranzacţiilor comerciale şi preţurile medii
la petrol şi alte produse în anii 2009-2012 (creştere anuală procentuală)
Date
efective
Prognoza Diferenţa dintre prognoza din octombrie 2010 şi cea
actuală
2009
2010
2011
2012
2011
Produsul global-0,6 5,0 4,4 4,5 0,2
Statele Unite ale Americii -2,6 2,8 3,0 2,7 0,7
Germania -4,7 3,6 2,2 2,0 0,2
Franţa -2,5 1,6 1,6 1,8 0,0
Italia -5,0 1,0 1,0 1,3 0,0
Japonia -6,3 4,3 1,6 1,8 0,1
China 9,2 10,3 9,6 9,5 0,0
India 5,7 9,7 8,4 8,0 0,0
Rusia -7,9 3,7 4,5 4,4 0,2
Volumul tranzacţiilor comerciale (mărfuri şi servicii)
-10,7
12,0 7,1 6,8 0,1
Preţul mediu la petrol -36,3
27,8 13,4
0,3 10,1
Preţurile medii la alte produse
-18,7
23,0 11,0
-5,6
13,0
Sursă: FMI, World Economic Outlook, ianuarie 2011
La nivel global relansarea economică se va desfăşura cu ritmuri diferite. În ţările dezvoltate, spre exemplu, produsul intern brut se aşteaptă să crească cu 2,5% în fiecare din anii 2011 şi 2012, după o creştere de 3,0% în 2010. Oricum, această creştere este modestă, dacă luăm în consideraţie recesiunea din anul 2009 (-3,4%) şi este insuficientă pentru a contribui pozitiv la contractarea şomajului. În a doua jumătate a anului 2010 condiţiile financiare
s-au îmbunătăţit relativ, dar vulnerabilităţile mai persistă. Condiţiile de creditare ale băncilor au devenit mai puţin riguroase, chiar şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Cu toate acestea, piaţa imobiliară şi veniturile gospodăriilor casnice sunt încă slabe în majoritatea economiilor dezvoltate.
Ca factor de influenţă este de menţionat consolidarea neaşteptată a consumului privat din Statele Unite ale Americii. În consecinţă, pentru SUA se prognozează o creştere a produsului intern brut de 3,0% şi 2,7% în anii 2011-2012, respectiv. La baza redresării economiei date va sta ameliorarea condiţiilor financiare şi a cererii finale, dar şi un nou pachet fiscal atractiv aprobat la sfîrşitul anului 2010.Este de remarcat turbulenţa financiară din ţările aflate la periferia zonei euro (pierderile bancare şi sustenabilitatea fiscală fragilă din Irlanda). De aceea, după o uşoară relansare economică de 1,8% în anul 2010, ţările zonei Euro vor înregistra o creştere economică slabă în anul 2011 – de numai 1,5% şi 1,7% în 2012. Pentru anul curent creştere economică lentă se prevede în Germania – 2,2%, Franţa – 1,6% şi Italia – 1,0%. Mari progrese nu se vor înregistra nici în anul 2012: Germania – 2,0%, Franţa – 1,8% şi Italia – 1,3%.Datorită revenirii cererii mondiale şi datorită îmbunătăţirii situaţiei pe pieţele financiare internaţionale, economia Japoniei, avînd la bază o creştere economică sprijinită pe exporturi a înregistrat o creştere de 4,3% în anul 2010. Ulterior creşterii cererii mondiale şi, implicit, redresării exporturilor, în anii 2011 şi 2012 Japonia va marca o uşoară creştere economică - 1,6% şi 1,8%, respectiv. Aşadar, trebuie de menţionat că creşterea economică din ţările dezvoltate se aşteaptă să fie lentă, nivelurile înalte ale şomajului şi ale datoriei publice, precum şi sistemele financiare vulnerabile mai prezintă îngrijorări şi sunt supuse anumitor riscuri.Economia ţărilor emergente şi în curs de dezvoltare a depăşit mai rapid consecinţele crizei mondiale, înregistrînd o creştere economică de 7,1% în 2010. În următorii ani această creştere se va consolida şi mai mult şi va atinge 6,5% în fiecare din anii 2011 şi 2011. Creşterile date se datorează unor contexte economice mai puternice şi unor reacţii politice rapide în aceste ţări în momentul declanşării crizei.La moment, principalele ţări în dezvoltare din Asia sunt în top-ul relansării economice. În special, influenţa Chinei şi Indiei la nivel mondial se accentuează tot mai mult. Cu adevărat, China joacă rolul de forţă stabilizatoare în economia globală. Creşterea rapidă din anul 2010 (10,3%) a fost determinată de intensificarea cererii interne şi creşterii exporturilor. Pentru 2011 şi 2012 se aşteaptă o continuă creştere – de circa 10% în fiecare din aceşti ani. Situaţie aproape similară se remarcă şi în India, care a înregistrat creştere economică de 9,7% în anul 2010 şi se aşteaptă o creştere de 8,4% şi 8,0% în anii 2011 şi 2012, respectiv.
După o recesiune economică de 6,5% în anul 2010, Comunitatea Statelor Independente a înregistrat o creştere de 4,2% în anul 2011, fiind determinată, în general, de majorarea exportului de materii prime (petrol, gaz etc.), creşterea fluxului de investiţii externe etc. În anii 2012-2013 se estimează o creştere de 4,7% şi 4,6%, respectiv.Urmare crizei financiare mondiale şi defectelor structurii economiei ruse li s-a mai adăugat o vară foarte călduroasă din anul trecut. Incendiile au lovit agricultura Rusiei, distrugînd o mare parte a recoltei, iar drept urmare, s-au scumpit principalele produse alimentare şi a crescut inflaţia. Cu toate acestea, se poate remarca un progres – de 3,7%, aceasta datorită volumului de investiţii străine şi, implicit, creşterii porducţiei industriale. În anii 2012 şi 2013 este prognozată o creştere de circa 4,5%, care va fi stimulentul principal al creşterii economice din ţările CSI.
După ce România a mai rămas în recesiune şi în anul 2013, revenirea va fi fragilă în acest an, cînd economia ţării va creşte cu 1,5%, ca rezultat al creşterii exporturilor, turismului şi a aşteptărilor privind o performanţă agricolă bună. Toate acestea vor contribui la compensarea situaţiei precare care persistă în alte industrii cheie şi în ceea ce priveşte cererea în general. Ucraina a fost foarte afectată de criză (-15,1%) preponderent din cauza situaţiei dificile din industrie ca rezultat al scăderii cererii. Dar în anul trecut s-a înregistat creştere, dar modestă – de 3,7%. Pentru 2011 este prognozată o creştere economică de 4,5% ca rezultat al relansării economice a economiei mondiale şi, respectiv, restabilirii cererii la produsele ucraineşti.
În ce priveşte preţurile la produsele de bază, acestea au crescut esenţial la apariţia primelor semne ale relansării economice. În mare parte, aceasta se datorează relansării economice rapide din ţările în dezvoltare din Asia, dar şi îmbunătăţirii condiţiilor financiare globale. Preţurile vor creşte în continuare datorită intensificării continue a cererii globale.
Prin urmare, în anul 2013 preţul mediu anual la petrol (78,9 dolari SUA/baril) a marcat o creştere faţă de cel din anul 2009 (62 dolari/baril) cu circa 28%. Deoarece activitatea economică la nivel global va continua să se intensifice şi, respectiv, va creşte cererea la petrol, preţul pentru acesta se va majora, respectiv. Astfel, FMI prognozează un preţ de 89,5 dolari în anul 2011 şi 89,8 dolari în anul 2012 pentru 1 baril.
La nivel global, condiţiile financiare pare să se fi îmbunătăţit, dar prezintă deocamdată îngrijorări. Pieţele financiare şi-au revenit mai repede decît s-a aşteptat, datorită consolidării activităţilor economice. Pieţele monetare s-au
stabilizat şi înăsprirea standardelor creditare s-au moderat. Însă, persistă anumite riscuri legate de sustenabilitatea fiscală şi supraîncălzirii unor economii, ca rezultat al stimulării excesive a creşterii economice în aceste ţări.
2. EVOLUŢIA SOCIAL-ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA
Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat neesenţial. PIB în anul 2012 a însumat 87,8 mild. lei, micşorîndu-se faţă de anul trecut cu 0,8% (în preţuri comparabile). Această situaţie a fost condiţionată, în general, de scăderea drastică înregistrată în sectorul agricol, diminuarea cererii externe la bunurile fabricate în Moldova şi slăbirea celei interne din contul consumului final. Cea mai semnificativă influenţă asupra descreşterii PIB au avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură, gradul de influenţă asupra PIB fiind negativ (-2,9%). Totodată, influenţă pozitivă asupra PIB a avut VAB creată în comerţul interior (+0,6%), transportul şi comunicaţii (+0,3%), în alte activităţi de servicii (+0,8%) şi în industrie (+0,15%).
Preţurile de consum au crescut. În februarie 2013 preţurile de consum au crescut cu 1% faţă de decembrie 2012, comparativ cu 0,8% în perioada similară a anului 2012. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume; cartofi, lapte şi produse lactate), precum şi la combustibil.
Leul moldovenesc s-a depreciat. De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 1,5% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,25 lei la 28.02.2013), precum şi cu 0,3% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice în unele ţări ale zonei Euro. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 28.02.2013 a atins o valoare de 2488,1 mil. dolari, micşorîndu-se cu 1,1% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012 dar fiind mai mare cu 19% - faţă de nivelul înregistrat la 29.02.2012.
Creditarea economiei se înviorează. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit circa 49,8 mild. lei şi s-a majorat cu 21,6% comparativ cu sfîrşitul lunii februarie a anului 2012. Situaţia pe piaţa monetară se caracterizează printr-un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie, a depozitelor, precum şi a creditelor.
Finanţele publice dau semne de stabilizare. În ianuarie-februarie 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 4,5 mild. lei, în creştere cu 14,9% faţă de perioada similară a anului 2012. Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 4,8 mild. lei, fiind în creştere cu 4,0%, respectiv. Astfel, deficitul bugetar la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 258,6 mil. lei, fiind cu 20,2 mil. lei peste nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a anului 2012.
Datoria de stat a înregistrat creştere. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 21,2 mild. lei, în creştere cu 8,2% faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012. Datoria de stat internă s-a majorat cu 5,6% şi cea externă – cu 5,4%.
Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform datelor preliminare al Balanţei de Plăţi pentru anul 2012 deficitul contului curent a constituit 7% în raport cu PIB (în anul 2011 – 11,3%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) - 24,5% (în anul 2011 – 22,8%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 40,6% (în anul 2011 – 40,9%), datoria externă brută – 84,5% (în anul 2011 – 77,6%).
Exporturile şi importurile au înregistrat o creştere modestă. În ianuarie 2013 exporturile s-au majorat cu 9,9% şi importurile - cu 2,8%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 186,2 mil. dolari SUA, faţă de 191,4 mil. dolari în ianuarie 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 46,5%.
Volumul producţiei industriale continuă să fie în diminuare. Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice din anul trecut, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă, precum şi stagnarea în sectorul construcţiilor. Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în ianuarie 2013 a înregistrat o scădere cu 2,1% comparativ cu ianuarie 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 2,9% şi volumul producţiei industriei extractive - cu 43%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică a crescut nesemnificativ - cu 0,8%.
Sectorul agricol a înregistrat o scădere drastică. Condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile din anul 2012 au afectat sectorul agricol. Ca rezultat, producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în
ianuarie-decembrie 2012 a constituit circa 20,3 mild. lei şi a înregistrat o descreştere esenţială de 22,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea accentuată a producţiei vegetale - cu 32,6%, producţia animalieră a înregistrat o descreştere moderată - cu 1,1%, respectiv. Activitatea investiţională este pasivă. În anul 2012 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 16,5 mild. lei (în preţuri curente), cu o scădere de 4,1% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011.
Serviciile de transport se revigorează. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 1026,7 mii tone de mărfuri în ianuarie-februarie 2013 sau cu 17,1% mai mult faţă de volumul transportat în ianuarie-februarie 2012.
Volumul comerţului cu amănuntul s-a redus, iar al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut moderat. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2012 s-a diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei a crescut - cu 3,1%.
Situaţia din sfera socială se ameliorează. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în luna ianuarie 2013 a constituit 3413,8 lei şi s-a majorat cu 8,8% faţă de luna ianuarie 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 4,0%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul IV 2012 a înregistrat 5,9%, fiind mai mică cu 0,3 p.p. faţă de trimestrul IV 2011. La oficiile forţei de muncă în ianuarie-februarie 2013 au fost înregistraţi circa 9,2 mii şomeri, cu 19,2% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului trecut. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei şi s-a majorat cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 5,2%. Mărimea minimului de existenţă în trimestrul IV 2012 a constituit în medie pe o persoană 1511,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 6,9%. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în trimestrul IV 2012 au constituit în medie pe o persoană 1572,5 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 3,4% în termeni nominali şi în descreştere cu 0,4% în termeni reali.
Cadrul macroeconomicProdusul intern brut*
În anul 2012 PIB a însumat 87847 mil. lei, fiind în diminuare faţă de anul 2011 cu 0,8% (în preţuri comparabile).
industria 11518 12308 14,0 14,0 110,2 100,5 1,4 0,1
servicii48551 53172 58,9 60,6 105,4 103,0 3,2 1,8
serviciile intermediarilor
financiari indirect măsurate
-1774 -1747 -2,2 -2,0 101,2 99,6 0,0 0,0
Impozitele nete pe produs 13959 14528 17,0 16,5 109,6 101,3 1,6 0,2
PIB82349 87847
100,0
100,0 106,8 99,2 6,8 -0,8
UTILIZĂRIConsumul final 96091
102954
116,7
117,2 107,3 100,9 8,5 1,0
Formarea brută de capital 19904 20537 24,2 23,4 113,1 97,2 3,0 -0,6
din care:
formarea brută de capital fix 19179 20540 23,3 23,4 113,0 100,4 2,9 0,1
Exportul net -33646
-35644
-40,9
-40,6 112,1 102,7 -4,7 -1,2
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Dificultăţile economico-financiare cu care se confruntă unele ţări din zona Euro au influenţat şi economia Moldovei, ceea ce s-a reflectat în modificarea structurii PIB. Plus la aceasta, condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile au avut un impact negativ asupra economiei naţionale.În ceea ce priveşte structura PIB pe categorii de resurse, s-a diminuat ponderea valorii adăugate din agricultură, precum şi a impozitelor nete pe produse. Referitor la structura PIB pe categorii de utilizări, s-a diminuat ponderea exportului net. Un factor negativ care şi-a adus contribuţia respectivă la modificarea PIB-ului pe categorii de resurse au fost condiţiile climaterice nefavorabile. Ca rezultat, valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură a înregistrat o diminuare semnificativă de 23,3%. De menţionat, că numai în trimestrul IV 2012 VAB din agricultură a fost cu 29,2% sub nivelul din trimestrul IV al anului 2011. Diminuarea cererii externe la produsele moldoveneşti i condiţiile climatericeș nefavorabile au influenţat negativ sectorul industrial. Ca rezultat, în anul 2012 VAB a industriei s-a majorat cu numai 0,5% comparativ cu anul 2011. Un impediment important rămîne problema diversificării slabe a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne. Slăbirea cererii a contribuit la încetinirea creşterii sectorului de servicii, VAB a căruia s-a majorat doar cu 3%, comparativ cu 5,4% înregistrată în anul 2011, însă ponderea serviciilor în PIB, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu 1,7 p.p., atingînd 60,6%. VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 1,7%. VAB creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a înregistrat o creştere de 4,2% (în anul 2011 – 12,2%). În perioada vizată VAB creată în sectorul de transport şi comunicaţii s-a majorat faţă de anul 2011 cu 2,8% (în anul 2011 - cu 7,1%).
Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 1,3%. Ca rezultat, ponderea în PIB a acestora s-a micşorat cu 0,5 p.p. comparativ cu anul 2011, constituind 16,5%.
Structura PIB pe categorii de utilizări s-a caracterizat prin majorarea cu 0,5 p.p. a ponderii consumului final, condiţionată atît de consumul final al gospodăriilor, cît şi cel al administraţiei publice şi private, care s-a majorat cu 0,5% faţă de anul 2011. Ritmul de creştere a consumului final al gospodăriilor, de asemenea, a crescut nesemnificativ şi, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu doar 1%. Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei euro, populaţia îşi face economii, consumînd mai puţin.
Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere nesemnificativă - de 0,4% comparativ cu anul 2011. Ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat cu 0,1 p.p. faţă de anul 2011 şi a constituit 23,4%.
Slăbirea cererii interne (încetinirea creşterii consumului final şi formării brute de capital) şi externe a contribuit la încetinirea creşterii importurilor, cît şi a exporturilor. Astfel, importurile au înregistrat o majorare de doar 2,5% comparativ cu anul 2011, în timp ce exporturile au fost în creştere cu 2,3%
Inflaţia
Crearea condiţiilor indispensabile pentru menţinerea creşterii economice, precum şi necesitatea asigurării bunei funcţionări a economiei naţionale determină accelerarea procesului inflaţionist.
Astfel, rata inflaţiei în luna februarie 2013 a constituit 1% faţă de decembrie 2012, înregistrînd o majorare de 0,2 p.p. comparativ cu rata înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2012.
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-februarie 2009–2013, %
Anii
Faţă de luna precedentă Februarie
faţă de decembrie a anului
precedent
Ianuarie-februarie
faţă de perioada similară a anului
precedent
Rata inflaţiei medie lunară
Ianuarie Februarie
2009 -0,1 -1,1 -1,2 4,4 -0,5
2010 2,4 2,3 4,8 4,7 2,4
2011 1,1 1,3 2,4 6,2 1,2
2012 0,3 0,50,8 6,5 0,5
2013 0,8 0,2 1,0 4,5 0,5
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Preţurile la produsele alimentare în luna februarie 2013 au înregistrat cea mai mare creştere – de 1,8% faţă de decembrie 2012. În perioada vizată s-au majorat preţurile la legume cu 11,8%; struguri – 9%; cartofi - cu 6,2%; peşte şi conserve din peşte şi lapte şi produse lactate – cu cîte 2,1%; zahăr - cu 2%; pîine – cu 1% etc. Totodată, au fost înregistrate micşorări ale preţurilor la ouă cu 16,1%, citrice şi alte fructe - cu 3,1%, ulei vegetal - cu 1,4%, orez - cu 1,1% şi fructe proaspete – cu 0,5%.
Preţurile la mărfurile nealimentare în februarie 2013 s-au majorat cu 0,9% faţă de decembrie 2012, în special, ca rezultat al creşterii preţurilor la tutun cu 2,1%, combustibil – cu 1,7%, tricotaje – cu 1,1%, confecţii – cu 0,5%; materiale de construcţie –cu 0,8%, medicamente – cu 0,6% etc. Majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea relativ mică a monedei naţionale, majorarea accizelor la produsele din tutun, precum şi dinamica preţurilor mondiale la petrol.
Preţurile la serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere de 0,4% faţă de decembrie 2012. Această creştere a fost determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la sevicii de sănătate cu 2%, apa potabilă şi canalizare - cu 1,9%, alimentaţie publică - cu 1,1%, educaţie şi învătămînt – cu 0,7%, transportul de pasageri - cu 0,2% etc.
Rata inflaţiei de bază (0,8%) a fost cu 0,2 p.p. sub nivelul ratei inflaţiei (1%). Preţurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 0,3% faţă de decembrie 2012, creşterea acestora fiind cu 0,7 p.p. mai mică comparativ cu IPC general.
Cursul de schimb
De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 1,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,25 lei la 28.02.2013). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 0,3%. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării, inclusiv din veniturile rezidenţilor din muncă şi transferurile angajaţilor, precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice în unele ţări din zona Euro.
În ianuarie-februarie 2013 faţă de perioada respectivă a anului 2012 structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă s-a caracterizat prin majorarea esenţială a ponderii tranzacţiilor în Euro cu 19,8 p.p. (pînă la 49,5%) şi, respectiv, diminuarea volumului tranzacţiilor în dolari SUA cu 19,1 p.p. De menţionat, că pentru primă dată ponderea tranzacţiilor în Euro a devinit mai mare faţă de cea în dolari SUA. Ponderea tranzacţiilor în rubla rusească, de asemenea, s-a diminuat cu 0,3 p.p. (pînă la 0,6%).
În primele 2 luni 2013 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în sumă de 13,8 mil. dolari SUA. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 28.02.2013 a atins o valoare de 2488,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 19% faţă de nivelul înregistrat la 29.02.2012 dar fiind mai mic cu 1,1% faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012.
Agregatele monetare
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii februarie 2013 a constituit 49808,9 mil. lei şi s-a majorat cu 21,6% comparativ cu data similară din anul 2012.
Masa monetară M3 pe componente
la sfîrşitul lunii februarie a anilor 2007-2013, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
La creşterea masei monetare M3 şi-au adus cel mai mult contribuţia depozitele (15,7%), soldul cărora s-a majorat cu 21,1%, însumînd 36906,0 mil. lei, fapt ce indică sporirea gradului de economisire a populaţiei faţă de perioada ianuarie-februarie a anului trecut.
Soldul depozitelor în monedă naţională, care deţin o pondere de 60,4% în volumul total (la sfîrşitul lunii februarie 2012 – 57,2%), a sporit cu 27,9% faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012, atingînd un volum de 22286,6 mil. lei. Această situaţie se datorează evoluţiei pozitive a depozitelor la termen (+30,7%), avînd o contribuţie de 8,6% la creşterea M3. Depozitele la vedere, de asemenea, au înregistrat creştere (+22,4%), contribuind cu numai 3,3% la sporirea M3. Astfel, cea mai mare pondere în volumul total al depozitelor în monedă naţională rămîne a depozitelor la termen – 67,3%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît la depozitele la vedere.
Soldul depozitelor în valută străină sunt, de asemenea, în creştere, dar cu un ritm mai lent. Faţă de sfîrşitul lunii februarie 2012 acestea au marcat o creştere de numai 11,9%, însumînd o valoare de 14619,4 mil. lei. Această
situaţie este în legatură cu incertitudinea cu privire la dinamica ratelor de schimb ale principalelor valute internaţionale: Euro şi dolarul SUA.
Volumul de bani în circulaţie a înregistrat o creştere remarcabilă. Faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii februarie 2012 acesta s-a majorat cu 23,2% (contribuind la creşterea M3 cu 5,9%).
Soldul creditelor în economie a marcat creştere faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul lunii februarie 2012 cu 12,7% (constituind 36077 mil. lei). Creditele în monedă naţională au marcat o creştere de 16,4%, iar cele în valută străină – 8,2%.
Soldul creditelor şi ratelor dobînzii (medii lunare)
la sfîrşitul lunii februarie a anilor 2007-2013
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Totodată, înrăutăţirea situaţiei economice externe şi interne, precum şi nivelul înalt de incertitudine determină pe de o parte băncile să fie mai precaute la acordarea creditelor şi, pe de altă parte, agenţii economici să-şi reducă cererea pentru credite. Finanţe publice
În primele două luni ale anului 2013 la Bugetul Public Naţional (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 4529,4 mil. lei, cu 14,9% mai mult faţă de perioada similară din anul 2012. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 4788 mil. lei, fiind în creştere cu 4,0%, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 258,6 mil. lei (la situaţia din 28.02.2012 deficitul a fost la nivel de 660,2 mil. lei).
Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-februarie 2012-2013, mil. lei
Deficit (-), excedent (+) -563,5 -660,2 -238,4 -258,6 x x
Bugetul de stat
Venituri pe toate componentele
1060,8 2181,6 1398,4 2604,4 131,8 119,4
Cheltuieli pe toate componentele
1447,6 2651,8 1488,7 2848,7 102,8 107,4
Deficit (-), excedent (+) -386,8 -470,2 -90,3 -244,3 x x
Bugetele unităţilor administrativ teritoriale
Venituri pe toate componentele
556,1 1109,3 566,8 1168,8 101,9 105,4
Cheltuieli pe toate componentele
697,5 1171,8 653,3 1111,4 93,7 94,8
Deficit (-), excedent (+) -141,4 -62,5 -86,5 57,4 x x
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Venituri 764,4 1471,7 782,9 1581,1 102,4 107,4
2012 2013 2013/2012, %
februarie
2 luni februarie
2 luni februarie
2 luni
Cheltuieli 781,1 1560,0 823,2 1640,3 105,4 105,1
Deficit (-), excedent (+) -16,7 -88,3 -40,3 -59,2 x x
Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală
Venituri 240,8 449,9 229,2 482,3 95,2 107,2
Cheltuieli 259,4 489,1 250,5 494,8 96,6 101,2
Deficit (-), excedent (+) -18,6 -39,2 -21,3 -12,5 x x
Sursă: Ministerul Finanţelor
Veniturile BPN fără granturi şi transferuri au însumat 4438,1 mil. lei. Din acestea, 91,5% revin veniturilor fiscale, care au crescut cu 19,8%. Au înregistrat o creştere de 19,0% impozitele pe venit. Din acestea, veniturile acumulate din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător au înregistrat o creştere de peste 2 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Însă, cea mai mare pondere (50,8%) în volumul total al veniturilor fiscale revine impozitelor interne pe mărfuri şi servicii, care în lunile ianuarie-februarie 2013 au fost peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2012 cu 30,0%. Veniturile din TVA (total) au crescut cu 30,2%. Este îmbucurător faptul că veniturile din TVA la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au înregistrat creştere – 12,6%. Concomitent, încasările din accize au crescut cu 24,9%, în timp ce au fost restituite cu peste 2 ori mai mult decît în ianuarie-februarie 2012.
Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii, aceasta datorîndu-se în parte majorării cotelor la unele tipuri de accize şi TVA, precum şi îmbunătăţirii administrării fiscale prin intensificarea controalelor şi înăsprirea măsurilor de constrîngere (amenzile şi sancţiunile administrative au crescut cu 59,1% faţă de ianuarie-februarie 2012).
Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale, din partea donatorilor externi şi autohtoni au fost
debursate granturi în sumă de 91,3 mil. lei, comparativ cu 54,7 mil. lei în ianuarie-februarie 2012.
Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru asigurarea şi asistenţa socială – 39,4% (1887,1 mil. lei), acestea înregistrînd o creştere de 4,8% faţă de perioada respectivă din anul 2012. S-au înregistrat majorări şi la alte tipuri de cheltuieli: industria şi construcţiile; agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor; jurisdicţia constituţională (1,5 ori); gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe; transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica; serviciile de stat cu destinaţie generală (1,3 ori) etc. Pentru realizarea programelor cu caracter social-cultural au fost direcţionate 75,4% din totalul cheltuielilor BPN, pentru domeniul economiei naţionale – 7,4%, apărare, justiţie, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale – 7,4%, servicii de stat cu destinaţie generală – 4,9%, alte domenii – 4,9%. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat creştere. Astfel, la sfîrşitul lunii februarie 2013 aceasta a atins nivelul de 21212,6 mil. lei, fiind în creştere cu 8,2% faţă de aceeaşi dată a anului 2012. Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit 6275,0 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 3932,2 mil. lei (+17,2%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (-6,8%) şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 279,4 mil. lei (-25,0%). Faţă de situaţia de la 28 februarie 2012 datoria de stat internă s-a majorat cu 5,6%. Situaţia cu privire la datoria de stat externă administrată de Guvern prezintă unele modificări. La 28 februarie 2013 stocul acesteia însuma 1219,9 mil. dolari SUA (sau 14937,5 mil. lei), dar la 28 februarie 2012 – 1157,3 mil. dolari (13661,3 mil. lei). Astfel, s-a înregistrat o creştere de 5,4%. Această creştere a fost determinată, în mare parte, de faptul că pe parcursul primelor două luni ale anului curent intrările de împrumuturi externe au depăşit rambursările. Însă, exprimată în lei, datoria de stat externă a marcat o creştere mai mare, de 9,3%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA.
I. Sectorul real
Industria**
Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice din anul trecut, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă, precum şi stagnarea în sectorul construcţiilor. Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în ianuarie 2013 a înregistrat o scădere cu 2,1% comparativ cu ianuarie 2012, inclusiv volumul producţiei industriei prelucrătoare - cu 2,9% şi volumul producţiei industriei extractive - cu 43%. Totodată, volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică a crescut nesemnificativ - cu 0,8%.
Industria extractivă în ianuarie 2013 a evoluat negativ. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a micşorat de circa 1,8 ori faţă de ianuarie 2012.
Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (84,1%),
volumul producţiei căreia a consemnat o descreştere de 2,9% comparativ cu ianuarie 2012.
O pondere înaltă în volumul total de producţie industrială o deţine industria alimentară şi a băuturilor (29,5%), care în ianuarie 2013 a obţinut o creştere a volumului de producţie cu 8,6% faţă de ianuarie 2012. La sporirea volumului producţiei industriei alimentare şi a băuturilor a contribuit creşterea volumelor de producţie la activităţile: fabricarea vinului cu 57,1%, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne - cu 46%, fabricarea de cacao, ciocolată şi produse zaharoase de cofetărie – cu 41,3%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor - cu 19,9%. Totodată, s-a micşorat drastic volumul de fabricare a uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – de circa 4,7 ori, fabricarea apei minerale şi a băuturilor răcoritoare – cu 18,4%. Contribuţie negativă impunătoare asupra indicelui general de producţie industrială a avut reducerea de 5,8 ori a producţiei de aparatură şi instrumente medicale, de precizie, optice, cu 18,5% - a volumului de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte. De asemenea a influenţat negativ şi reducerile volumelor de producţie înregistrate la alte activităţi ale industriei prelucrătoare, precum: fabricarea de maşini şi echipamente – cu 38,2%, producţia de piei, de articole din piele şi fabricarea încălţămintei – cu 38,6%, fabricarea produselor din tutun - cu 36,8%, fabricarea produselor textile – cu 13,1%, producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 14,9% etc. Înrăutăţirea situaţiei în aceste sectoare o punem în legătură directă cu
stagnarea sectorului de construcţii, precum şi reducerea cererii de pe pieţele externe.
Printre puţinele ramuri industriale care bucură prin creşterea producţiei sunt producţia industriei chimice (de 1,9 ori), producţia altor produse din minerale nemetalifere (+46%), producţia de mobilier şi alte activităţi industriale (+11,8%), producţia de maşini şi aparate electrice (+4,7%). Volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică în ianuarie 2013 a crescut cu 0,8% faţă de ianuarie 2012. Producţia şi distribuţia energiei electrice s-a micşorat cu 0,3%, iar aprovizionarea cu aburi şi apă caldă a crescut cu 1,9%, respectiv.
Transportul
După o recesiune cumulată, serviciile de transport se revigurează. Serviciul de transport este un sector care prestează serviciile sale pentru economie şi populaţie şi din aceste considerente el depinde de dezvoltarea altor activităţi economice (industria, agricultura, construcţia, comerţul), plus la aceasta, mai este influenţat şi de condiţiile climaterice. Este de menţionat că asupra volumului de mărfuri transportate în ianuarie-februarie 2013 au influenţat pozitiv schimburile comerciale externe (export-import), ca rezultat al majorării veniturilor populaţiei, cît şi cererea din partea altor activităţi economice a materiilor prime, echipamente. Astfel, volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian a constituit 1026,7 mii tone sau cu 17,1% mai mult faţă de ianuarie-februarie 2012.
Totodată, este de menţionat, că această creştere se datorează nu numai factorilor menţionaţi mai sus, dar şi bazei joase a volumului de mărfuri transportate din ianuarie-februarie 2012, care a scăzut esenţial (-27,7%) datorită condiţiilor climaterice nefavorabile din luna februarie 2012.
Cu mijloace de transport feroviar în ianuarie-februarie 2013 au fost transportate 493,1 mii tone de mărfuri sau cu 12,9% mai mult faţă de ianuarie-februarie 2012 şi cu circa 3,7 ori mai puţin faţă de anul 2008.
Volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport auto în ianuarie-februarie 2013 a constituit 533,4 mii tone şi s-a majorat faţă de ianuarie-februarie 2012 cu 22,6%.
Parcursul mărfurilor în ianuarie-februarie 2013 a constituit 480 mil. tone-km şi a înregistrat o creştere de 12%, inclusiv la transportul auto cu 16,4%, feroviar - cu 0,1% şi o diminuare la transportul aerian - cu 39,5%, respectiv.
În ce priveşte transportul de pasageri, putem menţiona că numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 19,6 mil. pasageri, cu 7,6% mai mult comparativ cu ianuarie-februarie 2012, înregistrînd o majorare a parcursului pasagerilor cu 9,6%.
Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în ianuarie-februarie 2013 a constituit 58,9 mii pasageri, fiind cu 18,4% mai puţin comparativ cu ianuarie-februarie 2012.
III. Relaţii externe
Balanţa de plăţi*
Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi, care, conform datelor BNM, în anul 2012 accentuează gradul înalt al deschiderii economiei naţionale şi sporirii vulnerabilităţii ei faţă de
mediul extern. Situaţia economică precară din unele ţări ale zonei Euro a influenţat şi tranzacţiile Republicii Moldova cu alte ţări. Încetinirea dezvoltării sectorului real a fost provocată de calamităţile naturale, creşterea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi petroliere,
precum şi de cererea externă redusă. Ca rezultat, principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creşterea semnificativă a transferurilor persoanelor fizice şi împrumuturilor externe, de
creşterea neînsemnată a balanţei comerciale, precum şi de reducerea substanţială a fluxului investiţiilor străine directe în economia
naţională.
Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în anii 2010-2012, mil. dolari SUA
2010 20112012
preliminar
Contul curent-449,0 -790,4 -510,9
Balanţa bunurilor şi serviciilor-2283,0
-2872,0 -2945,3
Balanţa comercială-2219,5
-2869,4 -2924,2
export (FOB) 1590,4 2277,1 2228,0
import (FOB) -3810,0 -5146,5 -5152,2
Balanţa serviciilor -63,5 -2,6 -21,1
Venituri (nete) 507,1 565,9 829,3
inclusiv: veniturile rezidenţilor din munca peste hotare (intrări) 743,0 899,0 1006,0
Transferuri curente (nete) 1326,9 1515,8 1605,1
inclusiv: transferuri de peste hotare ale angajaţilor (intrări) 608,5 701,4 769,3
Contul de capital şi financiar 420,8 704,1 427,0
Transferuri de capital (nete) -28,4 -37,7 -34,8
Investiţii directe (nete) 193,9 260,5 139,4
inclusiv: în economia naţională 197,4 281,0 159,2
Investiţii de portofoliu (nete) 5,6 4,7 16,5
Alte investiţii (nete) 544,6 746,5 803,7
Active de rezervă ale statului, (-) majorare, (+) micşorare -294,4 -278,1 -497,6
Erori şi omisiuni28.21 86.32 83,0
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 510,9 mil. dolari, diminuîndu-se cu 35,4% comparativ cu anul 2011. Această situaţie a fost determinată pe de o parte, de creşterea veniturilor şi transferurilor, şi pe de
altă parte de creşterea mică a soldului negativ al balanţei comerciale. În raport cu PIB deficitul contului curent în anul 2012 a constituit 7%, comparativ cu 11,3% în anul 2011.
În anul 2012 deficitul balanţei comerciale a constituit 2924,2 mil. dolari şi s-a majorat cu numai 1,9% faţă de anul 2011. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la venituri şi transferuri curente în proporţie de 83,3% (în anul 2011 – 72,5%). În raport cu PIB deficitul a constituit 40,3%, reflectînd o diminuare cu 0,6 p.p. faţă de anul 2011.
Exporturile în anul 2012, conform datelor balanţei de plăţi, au totalizat 2228 mil. dolari şi s-au micşorat cu 2,2% comparativ cu anul 2011, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o micşorare cu 1,8 p.p., constituind 30,7%.
Volumul total al importurilor a însumat 5152,2 mil. dolari, fiind cu 0,1% mai mare faţă de anul 2011. Astfel, importul a constituit 71% în raport cu PIB, fiind cu 2,4 p.p. sub nivelul înregistrat în anul 2011. Încetinirea creşterii volumului importului a fost determinată, în mare parte, de slăbirea cererii interne. Importul de resurse energetice (fără energia electrică) s-a diminuat cu 0,7% faţă de anul 2011. Principalii furnizori de resurse energetice au fost Rusia (43,5% din totalul importurilor de produse energetice), România (29,9%), Ucraina (8,9%) şi Belarus (5,9%).
Balanţa serviciilor a înregistrat un sold negativ de 21,1 mil. dolari (faţă de soldul negativ de 2,6 mil. dolari în anul 2011), fiind condiţionat de comerţul cu servicii cu ţările CSI, care a înregistrat un sold negativ în sumă de 47,5 mil. dolari. Exportul serviciilor a crescut cu 6,2%, iar importul – cu 8,3%. Această situaţie a fost determinată, în general, de accelerarea creşterii importului serviciilor de transport (+4,5%) şi călătorii (+10,6%).
Soldul pozitiv al balanţei veniturilor s-a majorat cu 46,5% comparativ cu anul 2011, datorită sporirii cu 11,9% a intrărilor veniturilor din munca peste hotare.Majorarea transferurilor curente nete cu 5,9% a fost determinată preponderent de sporirea transferurilor personale cu 10,2% comparativ cu anul 2011, care au atins valoarea de 755,9 mil. dolari SUA (în valoare netă). Intrările transferurilor persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) în anul 2012 au atins 1775,3 mil. dolari (24,5% în raport cu PIB), majorîndu-se cu 10,9% faţă de anul 2011. Însă, această valoare nu atins nivelul maxim, înregistrat în anului 2008 (1888 mil. dolari).
Contul de capital şi financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în anul 2012 cu un excedent în valoare de 427 mil. dolari, faţă de 704 mil. dolari în anul 2011. Excedentul acestui cont a fost determinat de fluxul de investiţii străine directe în economia naţională în proporţie de doar 37,3%, comparativ cu 39,9% în anul 2011.
Astfel, în anul 2012 investiţiile străine directe atrase în economia naţională (în valoare netă) au înregistrat doar 159,2 mil. dolari (2,2% în raport cu PIB), micşorîndu-se comparativ cu anul 2011 cu 43,3%. Această micşorare a fost cauzată, în mare parte, de aşteptările investitorilor străini a unui nou val al declinului economic.
Cu toate ca intrările în capitalul social s-au majorat, diminuarea a fost determinata de scăderea venitului reinvestit în urma faptului ca mai multe întreprinderi cu capital străin au plătit acţionarilor dividende ce au depăşit profiturile realizate în perioada curenta. Ieşirile de capital au fost evaluate la 177,4 mil. dolari, reprezentînd, preponderent, retragerile din capitalul social (parţial transformate în investiţii de portofoliu) rambursări de împrumuturi contractate anterior de la creditorii afiliaţi de peste hotare.
Investiţiile de portofoliu pe parcursul anului 2012 au înregistrat un sold pozitiv de 16,5 mil. dolari. Soldul la alte investiţii a constituit 803,7 mil. dolari, faţă de 746,5 mil. dolari în anul 2011.
Comerţul exterior**
În ianuarie 2013 exporturile Republicii Moldova au crescut cu 9,9%, dar importurile - cu 2,8%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie 2013 s-au cifrat la 162,1 mil. dolari, mai mult cu 14,6 mil. dolari comparativ cu ianuarie 2012, iar importurile au însumat 348,3 mil. dolari, mai mult cu 9,5 mil. dolari, respectiv.
În ianuarie 2013 a fost înregistrat un deficit al balanţei comerciale de 186,2 mil. dolari, cu 5,2 mil. dolari mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie 2012. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: gaz şi produse industriale obţinute din gaz (40,7% din total), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (18,2%), articole textile (6,3%), vehicule rutiere (5,0%), alte articole diverse (3,9%), maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (3,5%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice
(2,7%), fire, ţesături, fier şi oţel (2,1%), produse medicinale şi farmaceutice (2,0%), aceste mărfuri fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la: legume şi fructe (cu o pondere de 6,8% din soldul total), îmbrăcăminte şi accesorii (6,4%), băuturi (6,0%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (4,9%), seminţe şi fructe oleaginoase (4,5%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (1,5%).
Moldova îşi menţine soldul negativ al balanţei comerciale practic cu toate ţările partenere, cu excepţia ţărilor, precum: Marea Britanie, unde s-au efectuat exporturi de mărfuri cu 6,8 mil. dolari mai mult decît importuri, Noua Zeelandă – cu 3,8 mil. dolari, Georgia – cu 1,5 mil. dolari, Belize - cu 1,2 mil. dolari, Panama – cu 1,0 mil. dolari, Cipru – cu 0,9 mil. dolari, Irak – cu 0,8 mil. dolari şi Kazahstan - cu 0,3 mil. dolari.
În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, cel mai semnificativ (cu 19,1%) s-a majorat soldul negativ comercial cu alte ţări, iar cu ţările Uniunii Europene - cu 5,4%. Totodată, cu ţările CSI s-a micşorat cu 23,2%. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (40,2 mil. dolari), Federaţia Rusă (39,8 mil. dolari), Belarus (31,7 mil. dolari), Turcia (21,2 mil. dolari), România (20,9 mil. dolari), Ucraina (20,4 mil. dolari) şi Germania (10,5 mil. dolari).
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie 2013 a constituit 46,5%, faţă de 43,5% înregistrat în ianuarie 2012.
Dinamica schimburilor comercialeianuarie 2012 ianuarie 2013
mil. dolari
SUA
structura, %
în % faţă de anul
2011
mil. dolari
SUA
structura, %
în % faţă de anul
2012
Export – total 147,5 100,0 109,7 162,1 100,0 109,9
inclusiv în:
ţările Uniunii Europene (UE-27)
74,8 50,7 107,1 82,8 51,1 110,7
ţările CSI 54,3 36,9 127,7 63,7 39,3 117,3
alte ţări 18,4 12,4 83,5 15,6 9,6 84,9
ianuarie 2012 ianuarie 2013
mil. dolari
SUA
structura, %
în % faţă de anul
2011
mil. dolari
SUA
structura, %
în % faţă de anul
2012
Import – total 338,9 100,0 119,0 348,3 100,0 102,8
inclusiv din:
ţările Uniunii Europene (UE-27)
116,2 34,3 112,4 126,4 36,3 108,8
ţările CSI 139,6 41,2 116,0 129,2 37,1 92,6
alte ţări 83,1 24,5 136,2 92,7 26,6 111,6
Balanţa comercială -191,4
x 127,3 -186,2 x 97,3
Gradul de acoperire a importului prin export
43,5%
x -3,7 p. p. 46,5% x 3,0 p. p.
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Exporturile după destinaţie
În luna ianuarie curent au crescut exporturile către ţările CSI - cu 9,4 mil. dolari (+17,3%), ţările Uniunii Europene - cu 8,0 mil. dolari (+10,7%). Dar exportul spre alte ţări a înregistrat o diminuare - cu 2,8 mil. dolari (-15,1%).
Exporturile pe grupe de mărfuri
Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre. Astfel, volumul exportului în ianuarie curent s-a majorat cu 14,6 mil. dolari comparativ cu ianuarie 2012, inclusiv exportul de cereale şi preparate pe bază de cereale – cu 7,5 mil. dolari, băuturi – cu 5,3 mil. dolari, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate – cu 4,4 mil. dolari, produse medicinale şi farmaceutice – cu 2,6 mil. dolari, vehicule rutiere – cu 2,6 mil dolari, legume şi fructe – cu 2,3 mil. dolari, carne şi preparate din carne – cu 1,3 mil. dolari, mobilă şi părţile ei - cu 1,3 mil. dolari etc. Totodată, s-a micşorat volumul exportului de minereuri metalifere şi
deşeuri de metale – cu 2,2 mil. dolari, încălţăminte – cu 1,9 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 1,8 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 1,5 mil. dolari, instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control – cu 1,5 mil. dolari, tutun brut şi prelucrat – cu 1,4 mil. dolari, seminţe şi fructe oleaginoase – cu 1,2 mil. dolari, fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe – cu 1,2 mil. dolari, hrană destinată animalelor – cu 1,1 mil. dolari etc.
Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie 2012-2013
volumul cărora a depăşit 11 mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Importurile după ţările de origine
Importurile au fost dominate de produsele necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu materii prime şi energie, precum şi cele destinate consumului populaţiei. Volumul importurilor în ianuarie 2013 din alte ţări a crescut cu 9,6 mil. dolari (+11,6%), din ţările Uniunii Europene – cu 10,2 mil. dolari (+8,8%), iar din ţările CSI s-a diminuat cu 10,4 mil. dolari (-7,4%).
Importurile pe grupe de mărfuri
Volumul importurilor, în ianuarie 2013, s-a majorat cu 9,5 mil. dolari faţă de ianuarie 2012. Au sporit importurile de aparate şi echipamente de telecomunicaţii (+7,3 mil. dolari); gaz şi produse industriale obţinute din gaz (+4,4 mil. dolari); maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+4,0 mil. dolari); legume şi fructe (+2,5 mil. dolari); alte articole diverse (+2,4 mil. dolari); produse chimice organice (+1,4 mil. dolari); articole din minerale nemetalice (+1,4 mil. dolari); produse medicinale şi farmaceutice (+1,3 mil. dolari); cereale şi preparate pe bază de ceriale (+1,1 mil. dolari); hrană destinată animalelor (+1,0 mil. dolari) etc. Totodată, s-a micşorat volumul importurilor de petrol, produse petroliere şi produse înrudite cu 7,3 mil. dolari, fier şi oţel – cu 3,8 mil. dolari, vehicule rutiere – 2,5 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din ele – cu 1,6 mil. dolari, încălţăminte – cu 1,3 mil. dolari, alte materiale şi produse chimice – cu 1,2 mil. dolari fire, precum şi ţesături, articole textile – cu 1,1 mil. dolari etc.
Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie 2012-2013
volumul cărora a depăşit 28 mil. dolari SUA
Sursă: Biroul Naţional de Statistică
IV. Sfera socială
Cîştigul salarial mediu nominal brut** al unui salariat din economia naţională în luna ianuarie 2013 a constituit 3413,8 lei şi s-a majorat cu 8,8% faţă de luna ianuarie 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 4,0%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu a constituit 2997,8 lei şi s-a mărit cu 5,6% faţă de ianuarie 2012. În sectorul real al economiei cîştigul salarial mediu a înregistrat 3590,9 lei şi s-a majorat cu 9,2%.
Numărul şomerilor*, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii în trimestrul IV 2012 a fost de 71,4 mii, fiind cu 4,0 mii persoane mai mic faţă de trimestrul IV 2011. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 60,2% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 61,6%.
Rata şomajului* (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul IV 2012 a înregistrat 5,9%, fiind mai mică cu 0,3 p.p. faţă de trimestrul IV 2011. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 7,0%, faţă de mediul rural – 4,8%. Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat următoarele valori: 7,0% şi 4,9%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 11,8%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a atins 9,9%.
În trimestrul IV 2012 mărimea minimului de existenţă* a constituit în medie pe o persoană 1511,9 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 6,9%. Minimul de existenţă în medie pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a fost de 1591,3 lei, pentru pensionari – 1303,2 lei, iar pentru copii – 1413,7 lei.
Veniturile disponibile* lunare ale populaţiei în trimestrul IV 2012 au constituit în medie pe o persoană 1572,5 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul IV 2011 cu 3,4% în termeni nominali şi în descreştere cu 0,4% în termeni reali.
Co-raportul dintre veniturile disponibile şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost de 104,0%, faţă de 107,4% în aceeaşi perioadă a anului 2011. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei, ce asigură acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de numai 73,5%, faţă de 71,6% în trimestrul IV 2011. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 3631,3 lei în această perioadă, fiind astfel, posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă în mărime de 228,2%, faţă de 226,9% în trimestrul IV 2011. Acest co-raport diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru
populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul financiar – de 4,5 ori, iar cel minim - de cei din piscicultură, ale căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 131,4%.
2.3. ESTIMAREA EVOLUŢIEI INDICATORILOR MACROECONOMICI PENTRU ANUL 2012-2014
Dat fiind faptul că Republica Moldova este o ţară dependentă în mare măsură de exterior, la estimarea indicatorilor macroeconomici pentru anul 2013 s-a luat în consideraţie redresarea economiei mondiale şi ascensiunea dezvoltării economice în ţările care sunt parteneri comerciali ai ţării noastre (în primul rînd Rusia şi Ucraina), ceea ce va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de dezvoltare economică a Republicii Moldova.
Restabilirea cererii interne, în general, datorită creşterii fluxului remitenţelor de peste hotarele ţării va condiţiona dezvoltarea sectorului real şi creşterea importurilor, însă, va contribui negativ asupra accentuării presiunii inflaţioniste.
Se estimează că rata inflaţiei va constitui la sfîrşitul anului 2013 circa 7,5%, fiind condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele şi serviciile cu preţuri reglementate, creşterea preţurilor la combustibil pe plan internaţional şi la produsele alimentare, majorările de impozite indirecte.
În anul curent cursul de schimb mediu anual al monedei naţionale se estimează la nivel de 12,4 lei pentru un dolar american. Principalii factori care influenţează asupra modificării cursului de schimb sunt intrările valutare de peste hotare, dezvoltarea comerţului exterior şi fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale.
Restabilirea cererii externe şi interne va contribui la ameliorarea activităţii în sectorul real. Astfel, se estimează o rată anuală de creştere a producţiei industriale, în termeni reali, pînă la nivel de 7,5% pentru anul 2013 comparativ cu 2012.
Măsurile de susţinere a producătorilor agricoli, precum şi atragerea investiţiilor în acest sector în vederea renovării tehnicii existente, pentru irigare, protecţia antigrindină, pentru crearea unor mini-ferme de animale, precum şi extinderea accesului la credite cu dobîndă mică va duce la creşterea
în termeni reali a volumului producţiei agricole, acesta majorîndu-se cu 2% faţă de nivelul anului 2012.
Reieşind din tendinţele de dezvoltare a agriculturii şi industriei estimate pentru anul 2013 şi avînd în vedere majorarea cererii externe de mărfuri ca rezultat al relansării economice pe plan mondial, inclusiv a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, exportul va creşte cu 14% comparativ cu anul trecut, însumînd 1800 mil. dolari.
Date fiind aşteptările de relansare economică în ţările unde sunt încadraţi în muncă o bună parte a populaţiei noastre, se aşteaptă, respectiv, sporirea volumului de remitenţe. Prin urmare, aceasta va conduce la majorarearea cererii interne, în special faţă de produsele de import, determinînd astfel un volum al importului de 4375 mil. dolari şi o creştere cu 13,5% faţă de anul 2012.
Luînd în considerare estimările privind dezvoltarea industriei, agriculturii şi comerţului exterior, precum şi a altor activităţi economice, se estimează o creştere anuală a investiţiilor în capital fix de 11%.
Avînd la bază aceste evoluţii, produsul intern brut pentru anul 2013 se estimează în sumă de 82,1 mild. lei, cu o creştere reală comparativ cu anul 2012 de 4,5%.Datorită intenţiilor Guvernului de a păstra obligaţiunile sale sociale, salariul nominal mediu lunar se va majora pe parcursul anului 2013 cu 11% comparativ cu anul precedent şi va constitui 3300 lei. Însă, necesitatea de a onora obligaţiunile legate de deservirea datoriei externe şi interne, şi reducere a deficitului bugetar va limita posibilităţile de majorare a salariilor bugetare. Drept urmare, rata de creştere reală a saraiului nominal mediu anual va constitui doar 3%.
3. PROGNOZA MACROECONOMICĂ PENTRU ANII 2014-2016În luna martie curent Ministerul Economiei a elaborat prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2016, care în luna iunie a fost actualizată. Luînd în consideraţie datele statistice recente privind evoluţia economiei naţionale, precum şi în urma consultărilor cu experţii Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Naţionale a Moldovei în luna septembrie curent, Ministerul Economiei a revizuit prognoza indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2016. La elaborarea prognozei s-a ţinut cont de sarcina prioritară a Guvernului - dezvoltarea economiei naţionale, avînd la bază o nouă paradigmă – de la o economie bazată pe consumul alimentat de remitenţe la una orientată spre export. Astfel, creşterea economică se bazează pe politicile economice
stimulatoare a activităţii de întreprinzător, de îmbunătăţire a climatului de afaceri şi de sporire a atractivităţii investiţionale a ţării. Elementele-cheie sînt menţinerea stabilităţii macroeconomice şi promovarea politicilor monetare şi bugetar-fiscale echilibrate.
Dateefective
PrognozaDiferenţa dintre prognoza din iulie 2013 şi cea actuală
2011 2012 2013 2014 2013Produsul global 3,9 3,2 2,9 3,6 -0,3 Statele Unite ale Americii 1,8 2,8 1,6 2,6 -0,1 Germania 3,4 0,9 0,5 1,4 0,2 Franţa 2,0 0,0 0,2 1,0 0,3 Italia 0,4 -2,4 -1,8 0,7 0,0 Japonia -0,6 2,0 2,0 1,2 -0,1 China 9,3 7,7 7,6 7,3 -0,2 India 6,3 3,2 3,8 5,1 -1,8 Rusia 4,3 3,4 1,5 3,0 -1,0Volumul tranzacţiilor comerciale (mărfuri şi servicii)
6,1 2,7 2,9 4,9 -0,2
Preţul mediu la petrol 31,6 1,0 -0,5 -3,0 4,2Preţurile medii la alte produse
17,9 -9,9 -1,5 -4,2 0,3
De asemenea, s-a luat în considerare unele aspecte ale evoluţiei economiei mondiale, în special, a economiei ţărilor care sunt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova, dar şi a contextului economic din ţările Uniunii Europene, tendinţele de dezvoltare a economiei naţionale în anii precedenţi, rezultatele obţinute în anul trecut în principalele sectoare economice ale ţării, precum şi prognoza privind rata inflaţiei şi cursul de schimb al leului moldovenesc, coordonată cu Banca Naţională a Moldovei.
1. Unele aspecte privind evoluţia economiei mondiale
Perspectivele economice mondiale relativ s-au îmbunătățit. Economiile avansate sunt în proces lent de redresare, însă ritmurile de creştere în ţările emergente s-au încetinit. Conform raportului World Economic Outlook din octombrie 2013 al Fondului Monetar Internaţional, creșterea produsului global se estimează să ajungă la 2,9% în 2013 și 3,6% în 2014. Este pentru a cincea oară consecutiv cînd FMI reduce estimarea referitor la evoluţia economiei globale. În economiile dezvoltate, activitatea se aşteaptă să se accelereze treptat. Cererea din partea sectorului privat pare să fie tot mai robustă în Statele Unite. În ţările de bază ale Uniunii Europene se atestă unele semne de redresare a economiilor. În ţările emergente şi în curs de dezvoltare ritmurile de creştere economică s-au încetinit. Principalul pericol imediat pentru economia mondială este recesiunea zonei
Euro şi incapacitatea SUA şi Japoniei de a adopta planuri de reducere a datoriilor, ceea ce pe termen mediu va avea consecinţe.Produsul global, volumul tranzacţiilor comerciale şi preţurile mediila petrol şi alte produse în anii 2011-2014 (creştere anuală procentuală) Sursă: FMI, World Economic Outlook, octombrie 2013 Inflaţia va rămîne sub control la nivel mondial, iar preţurile mărfurilor ar putea scădea, odată cu creşterea ofertei de materii prime, precum petrol şi cereale. Prognoza de creștere anuală pentru ţările dezvoltate în 2013 este de 1,2%. Această creştere va fi cauzată de o economie mai puternică a Statelor Unite ale Americii şi o reducere substanţială a înăspririi fiscale (cu excepţia Japoniei). Pentru anul 2014 se prevede o creştere economică cu 2,0%, stimulată de creșterea din SUA. Competiţia pe piața financiară a contribuit la redresarea economică prin îmbunătățirea condițiilor de finanțare și susţinerea încrederii, dar perspectivele de creștere par în linii mari neschimbate. În timp ce cererea din partea sectorului privat din Statele Unite ale Americii s-a consolidat, dat fiind că creditarea pentru locuinţe îşi revine, o ajustare fiscală mai mare decît cea preconizată va conduce la o creștere a PIB-ului real de circa 1,6% în 2013 şi 2,6% în 2014. Japonia va avea o creștere reală a PIB de 2,0% în anul 2013 dacă va face faţă la două provocări majore: necesitatea unei consolidări fiscale şi implementarea unui set de reforme structurale în economie. Pentru 2014 este prognozată o creştere de 1,2%. FMI a modificat şi prognoza privind economia Zonei Euro, anticipînd o contracţie de 0,4%. În trimestrul II 2013 a fost marcată totuşi o creştere economică, după 6 trimestre de recesiune. În ţările de la periferie activitatea economică începe să se stabilizeze, iar în ţările de bază ale Zonei Euro – să se revigoreze. Inflaţia rămîne sub nivelul stabilit ca obiectiv pe termen mediu de către Banca Centrală Europeană, provocînd îngrijorare în legătură cu tendințele dezinflaționiste şi deflaţioniste. În Germania, creşterea se estimează să se tempereze de la 0,9% anul trecut, la 0,5% în acest an, însă se va consolida în 2014 - 1,4%. În Franţa se va înregistra o creştere de 0,2% în acest an, iar în 2014 – 1,0%. FMI anticipează agravarea contracţiei economice în Italia în acest an cu 1,8%, dar revenirea pe o traiectorie pozitivă în 2014 – cu 0,7%. Pentru Spania se prognozează un declin de 1,3% şi o creştere de 0,2% în anul viitor. Din celelalte ţări ale Uniunii Europene se evidenţiază şi România, pentru care perspectivele de dezvoltare sunt optimiste. Fondul Monetar Internaţional estimează că economia României va înregistra o creştere de 2,0% în 2013 şi de 2,2% în 2014.
Pe parcursul anului 2012 a avut loc o încetinire vizibilă a creşterii economice în ţările în curs de dezvoltare, cauzată de doi factori: ciclul economic şi problemele structurale în economiile acestor ţări. După creşterea economică de 7,7% obţinută în anul 2012, China va înregistra în anii 2013-2014 un ritm de circa 7,6% şi 7,3%, mai mici comparativ cu creşterea de 9,3% în 2011. Aceste aşteptări sînt legate de faptul că factorii de decizie s-au abţinut să stimuleze în continuare ritmurile de creştere şi au preferat o cale mai echilibrată şi durabilă de creştere economică. În India se aşteaptă o creştere moderată de 3,8% în 2013 şi 5,1% în 2014, determinată de majorarea exporturilor. Creșterea economică în Comunitatea Statelor Independente (CSI) va continua să încetinească faţă de ritmul din 2012 (3,4%) din cauza diminuării cererii externe şi investiţiilor interne reduse. Astfel, creșterea economică în CSI este prognozată la 2,1% în 2013 și se va ridica din nou la 3,4% în 2014. Totuşi, situaţia se deosebeşte pentru diferite grupuri de ţări: în ţările din partea europeană a CSI (importatoare de energie) se aşteaptă o creştere mai slabă, iar în ţările din Caucaz si Asia Centrală (exportatoare de energie) se prevede o creştere mai puternică. PIB real, rata inflaţiei, contul curent al Balanţei de plăţi (creştere anuală procentuală),exporturile şi importurile în ţările - principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova
Ţările - principaliipartenericomerciali
Rata de creştere reală a PIB
Rata inflaţieiBalanţa contului curent (în raport cu PIB)
Sursă: FMI, World Economic Outlook, octombrie 2013, Biroul Naţional de Statistică
Creșterea economiei Federaţiei Ruse se estimează la nivel de doar 1,5% în acest an, din cauza unui mediu extern slab şi intensificării ieşirilor de capital. Pentru 2014 se prognozează o creştere economică de 3,0%. În Ucraina, care a fost în recesiune încă din jumătatea anului 2012, creşterea economică în acest an va fi de 0,4%, din cauza exporturilor reduse,
incertitudinii politice şi condiţiilor monetare dure. În 2014 creşterea economică va atinge 1,5%.
2. Situaţia social-economică a republicii Moldova în SEmestruL I 2013
În semestrul I al anului 2013 aproape toate tipurile de activităţi economice au înregistrat progres. De asemenea, se înregistrează ameliorarea situaţiei în domeniile monetar şi bugetar. Inflaţia şi deprecierea monedei naţionale sunt moderate. Se remarcă creşterea salariului real şi a pensiei, concomitent cu diminuarea numărului şomerilor înregistraţi. După recesiunea din anul trecut economia Moldovei a trecut în perioada de stabilizare. Produsul Intern Brut (PIB) în semestrul I 2013 a însumat 43,4 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2012 cu 4,9% (în preţuri comparabile). Cererea internă rămîne a fi slabă, totodată există semne de înviorare a economiei. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în servicii – cu 2,3 puncte procentuale (p.p.), inclusiv: comerţul interior – 0,8 p.p., transporturi şi comunicaţii - 0,4 p.p., construcţii – 0,1 p.p., fiind urmate de industrie (cu 1,1 p.p.) şi agricultură (cu 0,2 p.p.).
În iunie 2013 preţurile de consum au crescut cu 2,3% faţă de decembrie 2012, comparativ cu 1% în perioada similară a anului 2012. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de majorarea preţurilor la produsele alimentare (în special, legume, fructe, produse de morărit şi panificaţie, lapte şi produse lactate, peşte şi conserve din peşte), precum şi la combustibil. De la începutul anului 2013 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 3,8% în termeni nominali faţă de dolarul SUA (de la 12,06 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2013 pînă la 12,53 lei la 30.06.2013), precum şi cu 2% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării, intensificarea exporturilor şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 28.06.2013 a atins o valoare de 2466,6 mil. dolari, micşorîndu-se cu 1,9% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2012, dar fiind mai mare cu 19,8% faţă de nivelul înregistrat la 29.06.2012. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii iunie 2013 a constituit circa 52,4 mild. lei şi s-a majorat cu 21,4% comparativ cu sfîrşitul lunii iunie a anului 2012. Situaţia pe piaţa monetară se caracterizează printr-un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie (+24,5%), a depozitelor (+20,2%), precum şi a creditelor (+16,7%). În semestrul I 2013 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 16,7 mild. lei, în creştere cu 9,1% faţă de perioada similară a
anului 2012. Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii. S-au efectuat cheltuieli în sumă de circa 17,2 mild. lei, fiind în creştere cu 5,6%, respectiv. Astfel, deficitul bugetar la sfîrşitul lunii iunie 2013 a constituit 450,3 mil. lei, fiind cu 489,4 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a anului 2012. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la sfîrşitul lunii iunie 2013 a constituit 21,7 mild. lei, în creştere cu 9,2% faţă de sfîrşitul lunii iunie 2012. Datoria de stat internă s-a majorat cu 7,8% şi cea externă - cu 7,5%. În ianuarie-iunie 2013 exporturile s-au majorat cu 7,7% şi importurile - cu 5,4%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1472,5 mil. dolari SUA, faţă de 1419,0 mil. dolari în ianuarie-iunie 2012. Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi a constituit 43,2%. Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice din anul trecut, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă. Astfel, volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale în ianuarie - iunie 2013 a însumat o valoare nominală de 16,8 mild. lei şi o creştere de 6,4% comparativ cu ianuarie - iunie 2012 Creşterea a fost asigurată de sporirea cu 8,1% a volumului producţiei industriei prelucrătoare şi cu 13,3% a producţiei industriei extractive. Totodată, volumul producţiei de energie electrică şi termică, gaze şi apă s-a micşorat cu 3,5%. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în primul semestru 2013 a constituit în preţuri curente 3711 mil. lei, fiind în creştere cu 2,8% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2012. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei vegetale cu 29%. În semestrul I 2013 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 5,4 mild. lei (în preţuri curente), cu o creştere de 1,5% (în preţuri comparabile) faţă de semestrul I 2012. Serviciile de transport se revigorează. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 5009,6 mii tone de mărfuri în ianuarie- iunie 2013 sau cu 14,7% mai mult faţă de volumul transportat în ianuarie-iunie 2012. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-iunie 2013 s-a majorat cu 1,3% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iunie 2012, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 9,8%, respectiv. Situaţia din sfera socială se ameliorează. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-iunie 2013 a constituit 3638,4 lei şi s-a majorat cu 7,3% faţă de perioada similară a anului 2012 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 2,4%. Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în trimestrul II 2013 a înregistrat 4,7%, fiind mai mare cu 0,2 p.p. faţă de trimestrul II 2012
La oficiile forţei de muncă în ianuarie-iunie 2013 au fost înregistraţi circa 21,5 mii şomeri, cu 18,4% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului trecut. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în trimestrul II 2013 au constituit în medie pe o persoană 1667,2 lei, fiind în creştere faţă de trimestrul II 2012 cu 9,8% în termeni nominali şi cu 4,4% în termeni reali. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 iulie 2013 a fost de 1020,8 lei şi s-a majorat cu 6,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,1%.
PENTRU ANUL 2013 Dat fiind faptul că Republica Moldova este o ţară dependentă în mare măsură de exterior, la estimarea indicatorilor macroeconomici pentru anul 2013 s-a luat în consideraţie evoluţia economiei mondiale şi a ţărilor care sunt parteneri comerciali ai ţării noastre (în primul rînd Rusia şi ţările UE). Situaţia creată pe plan mondial va determina activitatea pasivă din partea mediului de afaceri şi a consumului populaţiei, ceea ce va avea impact asupra sectorului real şi importurilor. Totodată, recuperarea sectorului agricol după anul 2012, extrem de nefavorabil pentru producția agricolă, va aduce contribuţia pozitivă asupra sectorului real și exporturilor. Plus la aceasta, măsurile de susţinere a producătorilor agricoli, atragerea investiţiilor în acest sector şi extinderea accesului la credite cu dobîndă mică vor aduce contribuţia scontată la evoluţia agriculturii. Astfel, pentru anul 2013 se prevede majorarea în termeni reali a volumului producţiei agricole cu 27,5% faţă de nivelul anului 2012. Creşterea accesului agenţilor economici la resurse de creditare avantajoase, precum şi acţiunile de susţinere a sectorului privat din partea Guvernului, vor avea un efect pozitiv asupra activităţii în sectorul real. Astfel, se estimează că în acest an producţia industrialăva înregistra o creştere de 6% comparativ cu anul 2012. Reieşind din tendinţele de dezvoltare a agriculturii şi industriei, estimate pentru anul 2013, precum şi a cererii externe, exportul se va majora cu 9% faţă de nivelul anului trecut şi va însuma 2350 mil. dolari. Date fiind aşteptările privind evoluţia economiilor în ţările unde sunt încadraţi în muncă o bună parte a populaţiei noastre, se estimează, respectiv, un ritm relativ redus de creştere a cererii interne, în special, faţă de produsele de import, determinînd astfel un volum alimportului de 5550 mil. dolari, depășind cu 6,5% nivelul anului 2012. La aceasta va contribui, de asemenea, şi posibilităţile reduse de a investi din partea investitorilor străini, dar şi cererea joasă pentru materia primă de import din partea producătorilor autohtoni. Luînd în considerare estimările privind dezvoltarea industriei, agriculturii şi comerţului exterior, precum şi a altor activităţi economice, se estimează
că investiţiile în active materiale pe termen lung se vor majora cu 10,5% faţă de nivelul anului 2012. Se estimează că rata inflaţiei va constitui 3,5% la sfîrşitul anului 2013. Aceasta va fi condiţionată, în general, de cererea internă relativ slabă, oferta excesivă la produse agricole şi scăderea nesemnificativă a preţurilor la combustibil pe plan internaţional. În anul curent cursul de schimb mediu anual al monedei naţionale se estimează la nivel de circa 12,6 lei pentru un dolar american. Principalii factori care vor influenţa asupra modificării cursului de schimb sunt intrările valutare de peste hotare, dezvoltarea comerţului exterior şi fluctuaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale, precum şi intervenţia Băncii Naţionale a Moldovei pe piaţa valutară în scopul menţinerii inflaţiei la nivelul planificat. Avînd la bază aceste evoluţii, produsul intern brut pentru anul 2013 se estimează în sumă de 97,6 mild. lei, cu o creştere reală comparativ cu anul 2012 de 5,5%. O influenţă pozitivă mai mare asupra creşterii PIB va exercita agricultura – numai din contul acestui factor se aşteaptă majorarea PIB cu circa 2,7%. Datorită intenţiilor Guvernului de a păstra obligaţiile sale sociale, precum şi datorită modificărilor efectuate în sistemul de salarizare a funcţionarilor publici, salariul nominal mediu lunar se va majora pe parcursul anului 2013 cu 10% comparativ cu anul trecut şi va constitui 3825 lei. În termeni reali acesta se va majora cu 5,7%.
4. Prognoza macroeconomică pentru anii 2014-2016 Pentru anii 2014-2016 se prognozează o creştere a PIB de 4%-5% anual. La baza acestei creşteri vor sta următoarele premise:
îmbunătăţirea contextului economico-financiar la nivel mondial; promovarea mai intensă a exporturilor; dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat din partea
statului (prin simplificarea iniţierii afacerilor, facilitarea fluxului de credite, înlăturarea barierelor neargumentate pentru comerţ etc.);
continuarea reformelor structurale; dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea
investiţiilor străine directe în economia naţională; promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor
menite să reducă cheltuielile publice ineficiente; asigurarea stabilităţii financiare prin menţinerea ratei inflaţiei la nivel
redus şi stabilităţii cursului de schimb etc.
Pentru anii 2014-2016 se prognozează fluctuaţii neesenţiale ale cursului de schimb al leului la sfîrşitul anului între 12,9 lei şi 13,0 lei pentru un dolar american. Menţinerea relativă a cursului de schimb la acelaşi nivel va contribui la stabilitatea preţurilor: indicele preţurilor de consum la sfîrşitul anului se prognozează la nivel de 103,5%, 106,4% şi 105,5% pentru anii 2014-2016, respectiv. Factorul important care va contribui la creşterea economiei naţionale va fi majorarea investiţiilor în active materiale pe termen lung cu o rată medie anuală de circa 8% în anii 2014-2016. Investiţiile de capital, ca sursă principală de creştere economică, vor contribui la: (i) crearea noilor locuri de muncă; (ii) creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; (iii) majorarea ofertei interne, satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor; (iv) extinderea bazei productive şi, respectiv, a celei de impozitare şi crearea surselor suplimentare pentru bugetul public naţional. Exporturile se vor majora în anii 2014-2016 cu circa 8,2% anual. Factorii care vor contribui la majorarea treptată a exporturilor în perioada de prognoză sunt: restabilirea cererii externe, ofertei interne la produsele agricole, creşterea calitativă a exporturilor, în special, datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale. Importurile vor creşte în perioada de prognoză cu circa 7,7% anual. Creşterea volumului importurilor va fi condiţionată de restabilirea cererii interne, în special, pentru materia primă de import din partea mediului de afaceri; majorarea fluxului de investiţii, în special a maşinilor, aparatelor electrice, produselor minerale. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorită creşterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a preţurilor la gaze naturale şi petrol. De asemenea, la sporirea importurilor va contribui cererea crescîndă a populaţiei pentru bunurile importate, condiţionată de creşterea veniturilor şi transferurilor de peste hotare. Prin urmare, soldul negativ al balanţei comerciale se va majora de la 3450 mil. dolari în anul 2014 pînă la 3975 mil. dolari în anul 2016. Conform estimărilor de prognoză, creşterea PIB în anii 2014-2016 va fi generată de: creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 7% şi a producţiei agricole cu 2,3%; depăşirea ritmului de creştere a investiţiilor în active materiale pe termen lung pe cel al PIB în rezultatul reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business. Avînd la bază aceste tendinţe, se estimează că produsul intern brut în anii 2014-2016 va evolua cu o rată medie de circa 4,5% creştere reală anuală. Vor avea loc şi unele schimbări în structura PIB. Şi anume, referitor la structura
PIB pe resurse, va creşte ponderea industriei – de la 13,9% (în anul 2013) pînă la 14,6% (în anul 2016), construcțiilor – de la 3,5% la 3,8% şi a comerţului interior – de la 13,6% la 13,7%. De asemenea, în ce priveşte PIB pe categorii de utilizări, din cauza cererii interne şi externe relativ slabe, se va diminua ponderea consumului final – de la 111,6% pînă la 109,4%. În perioada anilor 2014-2016 salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se va majora cu circa 33,3% şi va atinge 5100 lei în anul 2016, iar fondul de remunerare a muncii se va majora cu circa 31,8%, atingînd suma de 36,5 mild. lei sau 28,3% în raport cu PIB. Creşterea salariului nominal mediu lunar şi a fondului de remunerare a muncii va fi condiţionată de relansarea sectorului real, în special, din contul dezvoltării sectorului privat şi trecerii unui număr considerabil de personal în sfera business-ului mic şi mijlociu şi perfecţionarea sistemului de salarizare şi motivare a angajaţilor. Varianta actuală de prognoză nu prevede modificări esenţiale ale pieţei muncii în următorii ani. Astfel, creşterea numărului populaţiei ocupate în anii 2014-2016 va constitui 0,2% anual şi numărul salariaţilor va fi la nivel de 589-597 mii persoane. Pentru anii 2014-2016 se prognozează o creştere anuală a productivităţii muncii cu circa 3,9%. Prognoza indicatorilor macroeconomici este relativ pesimistă, iar a salariului mediu lunar şi fondului de remunerare a muncii – relativ optimistă. Atingerea acestor parametri va fi posibilă prin ridicarea productivităţii muncii şi asimilarea intensă a tehnologiilor performante. Important este că asigurarea acumulărilor reale de venituri la bugetul public naţional, inclusiv la bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, ţine de gradul atingerii indicatorilor prognozaţi, aceştia urmînd a fi luaţi ca bază la elaborarea Cadrului Bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anii 2014-2016 şi bugetelor de toate nivelurile pentru anul 2014.
Direcţia analiză şi prognozare macroeconomică
Prognoza revizuită a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2014-2016
IndicatoriiUnitatea de măsură
2011 2012 2013 2014 2015 2016
efectiv estimări pronostic
Produsul intern brut nominal
mild. lei 82,3 87,8 97,6 105,7 116,8 128,9
faţă de anul precedent în preţuri comparabile
% 106,8 99,2 105,5 104 105 104,5
Indicele preţurilor de consum mediu anual % 107,6 104,6 104,1 103,5 105,3 105,8 la sfîrşitul anului % 107,8 104,1 103,5 103,5 106,4 105,5 Cursul de schimb al leului mediu anual lei/USD 11,74 12,11 12,57 13,06 12,95 12,93 la sfîrşitul anului lei/USD 11,72 12,06 13,10 13,03 12,90 12,95 Exporturi
mil.USD 2216,8 2161,9 2350 2550 2775 2975
faţă de anul precedent % 143,8 97,5 109 108,5 109 107 Importuri
mil.USD 5191,3 5212,9 5550 6000 6500 6950
faţă de anul precedent % 134,7 100,4 106,5 108 108 107 Soldul balanţei comerciale
mil.USD -2974,5 -3051,3 -3200 -3450 -3725 -3975
Producţia industrială în preţuri curente
mild. lei 34,2 36,4 39,7 42,9 48,4 54,2
faţă de anul precedent în preţuri comparabile
% 109,5 98,1 106 107 107,5 106,5
Producţia agricolă în preţuri curente
mild. lei 22,6 19,7 25,2 25,7 28,2 30,0
faţă de anul precedent în preţuri comparabile
% 105,0 77,6 127,5 101 103 103
Investiţiile în active materiale pe termen lung
mild. lei 16,4 16,6 19,4 21,3 25,0 27,3
faţă de anul precedent în preţuri comparabile
% 112,5 95,8 110,5 109 108 107
Salariul nominal mediu lunar 1 lei 3194 3477,7 3825 4225 4650 5100
faţă de anul precedent: nominal % 111,6 108,9 110,0 110,5 110,1 109,7real % 103,7 104,1 105,7 106,7 104,5 103,7 Fondul de remunerare a muncii2
mild. lei 23,5 24.9* 27,7 29,9 33,0 36,5
faţă de anul precedent: nominal % 107,6 106* 111,1 107,9 110,5 110,5real % 100,0 101* 106,7 104,3 105,0 104,5
