Pomicultura, Pomicultura, Viticultura Viticultura Vinificatia Vinificatia si si , , Publicaţie ştiinţifică de profil categoria „C” nr.5-6 [59-60] 2015 Cu respect, Cu respect, Constantin DADU, Constantin DADU, director general al IŞPHTA director general al IŞPHTA Mâine anul se-noiește! Mâine anul se-noiește! Stimaţi colegi, în aceste zile ne luăm rămas Stimaţi colegi, în aceste zile ne luăm rămas bun de la zbuciumatul şi controversatul an bun de la zbuciumatul şi controversatul an 2015, care a lăsat sedimente amare în sufle- 2015, care a lăsat sedimente amare în sufle- tele oamenilor de bună-credinţă. Multe din tele oamenilor de bună-credinţă. Multe din speranţele noastre s-au spulberat, dar suntem speranţele noastre s-au spulberat, dar suntem siguri că nu pentru totdeauna. Încrederea că siguri că nu pentru totdeauna. Încrederea că binele, până la urmă, va triumfa ne face să binele, până la urmă, va triumfa ne face să perseverăm şi să muncim pentru a instaura în perseverăm şi să muncim pentru a instaura în ţara noastră pacea, liniştea şi bunăstarea. ţara noastră pacea, liniştea şi bunăstarea. La poarta timpului bate timid un nou an – La poarta timpului bate timid un nou an – 2016. Cetele de urători ne vor reaminti în sea- 2016. Cetele de urători ne vor reaminti în sea- ra de Revelion că ra de Revelion că mâine anul mâine anul se-noieşte, pluguşorul se porneşte se-noieşte, pluguşorul se porneşte, ne , ne vor ura de sănătate şi de belşug în toate. Şi vor ura de sănătate şi de belşug în toate. Şi noi la fiecare sfârşit de an ne adresăm unii noi la fiecare sfârşit de an ne adresăm unii altora urări de bine şi prosperitate. Profit şi altora urări de bine şi prosperitate. Profit şi eu de această ocazie şi vin către Dumneavoas- eu de această ocazie şi vin către Dumneavoas- tră cu cele mai sincere cuvinte de admiraţie tră cu cele mai sincere cuvinte de admiraţie pentru tot ceea ce faceţi în numele ştiinţei. V ă pentru tot ceea ce faceţi în numele ştiinţei. V ă doresc în anul care vine multă sănătate, bucu- doresc în anul care vine multă sănătate, bucu- rii de la cei dragi, pace şi lumină în casele şi rii de la cei dragi, pace şi lumină în casele şi sufletele Dumneavoastră! sufletele Dumneavoastră! La Mulţi Ani! La Mulţi Ani!
La Simpozionul Ştiinţifi c consacrat aniversării a 75-a de la crearea Facultăţii de Horticultură, organizat în zilele de 1–2 octombrie a.c., au fost prezentate lucrări semnate de autori din 8 ţări (România, Ucraina, Marea Britanie, Austria, Finlanda, Turcia, Rusia, Moldova), care reprezintă 48 de instituţii de învăţământ, inclusiv 16 din Republica Moldova. În total au fost prezentate 198 de lucrări, care au fost publicate în: „Lucrări ştiinţifi ce UASM”, volumul 42, partea I (Pomicultură – 46, Legu-micultură – 17, Silvicultură şi grădini publice – 40) şi partea a II-a (Viticultură şi vinifi caţie – 59; Protecţia plantelor – 36).
Simpozionul a fost susţinut fi nanciar de Academia de Știinţe a Moldovei în baza Hotărârii CSŞDT nr. 152 din 25 iunie 2015 și este înscris în Registrul de Stat al pro-iectelor din sfera ştiinţei şi inovării.
Şedinţa festivă a fost deschisă de către decanul facultă-ţii, conf. univ. dr. Gheorghe Nicolaescu, cu raportul „Fa-cultatea de Horticultură la 75 de ani”.
La şedinţă au participat viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova, Eduard Gra-ma, care a venit cu un mesaj de felicitare din partea Mi-nisterului Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru întregul corp didactic şi studenţii facultăţii şi a înmânat diplome de onoare pentru merite deosebite în pregătirea specialiştilor de înaltă califi care următorilor colaboratori: Gheorghe Nicolaescu, decan, conf. univ., dr., Catedra de viticultură şi vinifi caţie, Elizaveta Moroşan, conf. univ., dr., Catedra de viticultură şi vinifi caţie, Nichita Croitoru, conf. univ., dr., şeful Catedrei de protecţie a plantelor, Iachim Gumeniuc, conf. univ., dr., şeful Catedrei de silvi-cultură şi grădini publice, Maria Pometco, laborant supe-rior, Catedra de protecţie a plantelor.
În mesajul de felicitare, rectorul Universităţii Agrare de Stat din Moldova, academicianul Gheorghe Cimpo-ieş, a amintit şi de acele personalităţi (cadre didactice, savanţi, specialişti ai economiei naţionale etc.) care pe parcursul anilor au dus faima instituţiei peste hotarele republicii.
Pentru merite deosebite în domeniul ştiinţei, în baza deciziei Consiliului de administraţie al UASM dnei Lu-cia Draghia, prof. univ., dr., decan al Facultăţii de Horti-cultură, şi dlui prof. univ., dr. Teodor Robu, decan al Fa-
cultăţii de Agricultură (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, România) le-a fost decernată „Medalia UASM” .
De asemenea, pentru performanţe deosebite în pregătirea specialiştilor de înaltă califi care au fost înmânate Diplome de onoare ale UASM următorilor colaboratori: Victor Sfe-clă, prodecan, lector univ. superior, Catedra de silvicultură şi grădini publice, Vasile Gorgos, conf. univ., dr., Catedra de protecţie a plantelor, Vladimir Andrieş, conf. univ., dr., şeful Catedrei de legumicultură, Gheorghe Căldare, conf. univ., dr., Catedra de viticultură şi vinifi caţie, Sergiu Popa, lector univ. superior, dr., şeful Catedrei de pomicultură, Ta-tiana Zavtoni, laborant, Catedra de viticultură şi vinifi caţie, Cleopatra Talmaci, Natalia Manziuc, laborante superioare, Catedra de protecţie a plantelor.
Academicianul coordonator al secţiei Ştiinţe Agricole a AŞM, dl Boris Gaina, a menţionat că corpului profe-soral-didactic al Facultăţii de Horticultură, precum şi întregului colectiv al UASM le revine un rol deosebit în dezvoltarea complexului agroindustrial al Republicii Moldova, fi ind şi unica instituţie de profi l din ţară. Dom-nul academician a remarcat, de asemenea, rezultatele remarcabile obţinute de membrii colectivului pe parcur-sul anilor.
Cuvinte de felicitare au fost adresate de către dna Lucia Draghia, prof. univ., dr., decan al Facultăţii de Horti-cultură (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, România), Veaceslav Mazăre (Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, „Regele Mihai I al României” din Timişoara, Mircea Bărbuceanu Univer-sity of Piteşti, România), Rudolf Derczeni (Universitatea „Transilvania” din Braşov), Andrei Ştirbu (ICŞ pentru Viticultură şi Vinifi caţie „Tairov”, Ucraina), Aliona Mi-ron (Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice), Mihai Rapcea (Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare), Vasile Botnari (Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor).
***
La acest ceas aniversar, membrii colectivului Institu-tului Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Vă urează la mulţi ani şi mari realizări pe viitor.
75 75 de anide aniFACULTATEA FACULTATEA DE HORTICULTURĂ DE HORTICULTURĂ A UASM A UASM
<<... din sumar <<... из содержания <<... from the summarynr.5-6 [59-60] 2015
3
7
10
22
25
32
29
42
44
51
56
62
I. PARTICULARITĂŢILE FONDĂRII PLANTAŢIILOR MODERNE DE VIŢĂDEVIEM. CUHARSCHI, V. CEBANU, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentareI. PECULIARITIES OF THE FOUNDATION OF CONTEMPORARY GRAPEVINE PLANTATION M. CUHARSCHI, V. CEBANU, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
AMPLASAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE ÎN FUNCŢIE DE INFLUENŢA FACTORILOR ECOLOGICIM. CHISIL, S. CHISIL, A. GRIBCOVA, Iu. BONDARENCO, A. DUMITRAŞ, D. BRATCO,Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentarePLACEMENT OF THE VINEYARDS DEPENDING ON THE ECOLOGICAL FACTORS M. CHISIL, S. CHISIL, A. GRIBCOVA, Iu. BONDARENCO, A. DUMITRAŞ, D. BRATCO, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
PARTICULARITĂŢILE DE DEZVOLTARE A UNOR SOIURI DE STRUGURI DE MASĂ M. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentarePECULIARITIES OF DEVELOPMENT OF SOME TABLE GRAPE VARIETIESM. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
UNELE ASPECTE TEHNOLOGICE PRIVIND PRODUCEREA DIFERITOR TIPURI DE VINURI MOLDOVENEŞTIE. RUSU, doctor habilitat în tehnică, profesor universitar, L. OBADĂ, doctor în tehnică,conferenţiar cercetător, M. CIBUC, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentareSOME TECHNOLOGY ISSUES ON DIFFERENT TYPES OF MOLDOVAN WINE PRODUCTIONE. RUSU, PhD in technical, professor, L. OBADĂ, doctor of engineering, docent M. CIBUC, researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies FABRICAREA PRODUSELOR NONALCOOLICE DIN STRUGURI NEMATURAŢI R. GOLUBI, E. IORGA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi TehnologiiAlimentare, B. GAINA, Academia de Ştiinţe a MoldoveiTHE MANUFACTURING OF NONALCOHOLIC PRODUCTION FROM UNRIPENED GRAPESR. GOLUBI, E. IORGA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies, B. GAINA, Academy of Sciences of Moldova
INFLUENCE OF DEALCOHOLIZATION PROCESS ON STABILITY OF WHITE AND RED WINES AGAINST DIFFERENT HAZESS. STOLEICOVA, PhD student Scientific and Practical Institute of Horticulture and Food Technologies
ИЗУЧЕНИЕ ВЛИЯНИЯ РАЗЛИЧНЫХ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ ОБРАБОТОК НА КАЧЕСТВЕННЫЕ ПОКАЗАТЕЛИ, СТАБИЛЬНОСТЬ БЕЛЫХ СУХИХ ВИН К БЕЛКОВЫМ И КОЛЛОИДНЫМ ПОМУТНЕНИЯМ ХРИСТЕВА О., ТАРАН Н., СОЛДАТЕНКО Е., Научно-практический институт садоводства, виноградарства и пищевых технологийTHE SCRUNITY OF THE INFLUENCE OF DIFFERENT TECHNOLOGICAL TREATMENTS ON QUALITY PARAMETERS OF WHITE DRY WINES, AND ON THEIR STABILITY TO PROTEIN AND COLLOIDAL CLOUDINGO. KHRISTEVA, N. TARAN, E. SOLDATENKO, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Food Technologies
ДИАГНОСТИКА ВИРУСА ЯМЧАТОСТИ ДРЕВЕСИНЫ ЯБЛОНИ МЕТОДОМ ПОЛИМЕРАЗАЦЕПНОЙ РЕАКЦИИ ПРОДАНЮК Л.Н., научный сотрудник лаборатории вирусологии, Научно-практический институт cадоводства, виноградарства и пищевых технологий DIAGNOSIS OF VIRAL SCROBICULATE OF AN APPLE WOOD, BY THE METHOD OF POLYMERASECHAIN REACTIONL.N. PRODANYUK, Virology Laboratory Researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA PRODUCERII CARTOFULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVAP. ILIEV, director de proiect instituţional, vicedirector pe ştiinţă al IŞPHTATHE CLIMATE CHANGE AND ITS IMPACT ON POTATO PRODUCTION IN MOLDOVAP. ILIEV, director of institutional project, deputy director of science at Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
SEMINŢELE DE STRUGURI MATERIE PRIMĂ RENTABILĂ PENTRU PRODUCEREA CO2EXTRACTELOR L. ODOBESCU, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentareGRAPE SEEDS THE COST EFFECTIVE RAW MATERIAL FOR PRODUCING OF CO2EXTRACTSL. ODOBESCU, Junior Researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
FORTIFICAREA FĂINII DE GRÂU CU SUPLIMENTE DE VITAMINE ŞI MINERALE S. POPEL, doctor în tehnică, E. DRAGANOVA, L. PARŞACOVA, A. COLESNICENCO, E. PÎRGARI, J. CROPOTOVA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentareENRICHMENT OF A WHEAT FLOUR WITH VITAMIN AND MINERAL SUPPLEMENTSS. POPEL, doctor of engineering, E. DRAGANOVA, L. PARSHACOVA, A. COLESNICENCO, E. PIRGARI, J. CROPOTOVA, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
ELABORAREA UNUI NOU SORTIMENT DE PRODUSE ALIMENTARE DIN DOVLEAC L. IUŞAN, doctor în tehnică, cercetător ştiinţific superior, G. TERENTIEVA, cercetător ştiinţific, V. CARAGIA, doctor în tehnică, şef. lab. „Tehnologia produselor alimentare”, L. GORGAN, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii AlimentareTHE ELABORATION OF THE NEW ASSORTMENT OF PUMPKIN PRODUCTSL. IUSHAN, doctor of engineering, senior scientific researcher, G. TERENTIEVA, researcher, V. CARAGIA, doctor of engineering, chief. Lab. „Food Technology” , L. GORGAN, researcher, Scientific and Practical Institute of Horticulture and Alimentary Technologies
PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICOPRACTICĂ, ANALITICĂ ŞI DE INFORMAŢIEREVISTA PUBLICĂ MATERIALE ÎN LIMBILE ROMÂNĂ, RUSĂ ŞI ENGLEZĂ
FONDATOR:IP Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
COLEGIUL DE REDACŢIE:Constantin DADU, preşedinte al colegiului, doctor
habilitat în agricultură.Vlad ARHIP, vicepreşedinte al colegiului.Ilie DONICA, doctor habilitat în agricultură, profesor
cercetător, academician AŞ AS.Petru ILIEV, vicedirector pe ştiinţă, doctor
în agricultură.Petru AVASILOAIE, şef Direcţie politici de piaţă în
sectorul vitivinicol, MAIA RM. Mihai SUVAC, şef Direcţie politici de piaţă pentru
produse de origine vegetală, MAIA RM.Nicolae TARAN, doctor habilitat în tehnică, profesor
universitar.Mihail RAPCEA, doctor habilitat în agricultură, profe-
sor cercetător.Boris GAINA, academician.Tudor CAZAC, doctor în agricultură, conferenţiar
cercetătorEugenia SOLDATENCO, doctor habilitat în tehnică,
Publicaţia a fost înregistrată prin decizia Ministerului Jus-tiţiei al Republicii Moldova din 06.06.2011. Certifi cat de înregistrare MD 003114, ISSN 1857-3142Revista „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” a fost atestată prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Mol-dovei, nr. 151 din 21 iulie 2014.
LANSAREA OPERAŢIUNILOR LA CASA DE AMBALARE DE LA COSTEŞTI
TREI COMPANII VINICOLE AU ACCESAT CREDITE DE 1 MILION DE EURO
Dl Ion Sula, ministru în exerciţiu al Agriculturii şi Industriei Alimen-tare, a participat la evenimentul de lansare a Casei de ambalare a stru-gurilor de la Costeşti, unde au fost prezenţi ambasadorul României în Moldova, Marius Lazurca şi cel al SUA, James Pettit.
Casa de ambalare de la Costeşti a devenit funcţională datorită sprijinului oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţiona-lă (USAID) şi Programul Români-ei de Cooperare pentru Dezvoltare (RoAid), precum şi a contribuţiilor din partea producătorilor locali aso-ciaţi în cooperativa FructBioImpex.
Edifi ciul de ambalare a fost con-struit în cadrul proiectului de dezvol-tare regională „Grup de producători şi casă de ambalare pentru servicii moderne de marketing la export”, cu o investiţie de 27 milioane de lei, sumă ce include contribuţiile Fondu-lui Naţional pentru Dezvoltare Regi-onală, Proiectului Băncii Mondiale
MAC-P şi ale producătorilor locali asociaţi în cooperativă. ACED a jucat un rol crucial la etapa de pregătire a proiectului de la Costeşti prin efec-tuarea unui studiu de fezabilitate a acestuia, perfectarea pachetului de documente pentru grant, organiza-rea activităţilor de demonstrare şi
elaborarea cerinţelor tehnice.Casa de ambalare de la Costeşti
are două linii de ambalare a stru-gurilor, cu capacitatea de 6 tone pe oră şi un frigider cu capacitatea de 1 500 tone. Benefi ciarul acesteia este primăria s. Costeşti şi va fi ges-tionată de FructBioImpex.
Alte 13 întreprinderi vinicole au depus actele pentru a contracta credite preferenţiale, în cadrul pro-gramului „Filiera vinului”, disponi-bile pentru fi nanţarea mijloacelor circulante în scopul procurării stru-gurilor pentru vin de la producătorii autohtoni. Solicitările de fi nanţare a 17 vinării, declarate eligibile, se cifrează la peste 8 milioane de euro. În cadrul programului „Filiera vi-nului” sunt disponibile pentru a fi accesate 10 milioane de euro. Banii sunt un împrumut contractat de Guvernul RM de la Banca Europea-nă de Investiţii.
Creditele sunt acordate prin in-termediul Ministerului Finanţelor.
Dobânda este de 3,73 la sută.Toţi agenţii economici din sec-
torul vinicol, indiferent de faptul dacă au benefi ciat anterior sau nu de credite în cadrul programului „Filiera vinului”, sunt eligibili şi vor putea obţine fi nanţarea mijloacelor circulante în scopul procurării stru-gurilor pentru vin (cu excepţia celor
care deja au contractat credite pen-tru mijloace circulante în valoare de 600 mii de euro).
Suma maximă a creditului pen-tru achiziţia de struguri este de 600 000 de euro pentru un bene-fi ciar. BEI va fi nanţa până la 50 la sută din valoarea contractelor de cumpărare a strugurilor. Termenul maxim de creditare pentru fi nan-ţarea achiziţiei strugurilor este de 5 ani, cu o perioada de graţie nu mai mare de 2 ani.
Prin oferirea creditelor preferen-ţiale pentru achiziţionarea struguri-lor pentru vin, autorităţile Republi-cii Moldova îşi propun să catalizeze dezvoltarea sectorului vitivinicol.
4 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
considerabile pentru înfi inţarea plantaţiilor de vii (care se recuperează peste 8 ani de la fondare), o atenţie deosebi-tă trebuie acordată alegerii soiului (Registrul soiurilor de plante al RM, 2014), pregătirii din timp a terenului, plan-tării viţelor altoite în termen optim şi efectuării calitative a lucrărilor de îngrijire a plantaţiilor nou fondate.
Fondarea plantaţiilor viticole se efectuează în confor-mitate cu recomandările agrotehnice aprobate de Minis-terul Agriculturii şi Industriei Alimentare al RM şi în baza proiectelor elaborate de birourile de proiectare licenţiate, specializate în domeniul proiectării plantaţiilor multianu-ale. Atât înfi inţarea, cât şi exploatarea plantaţiilor viticole presupune planifi carea şi efectuarea tuturor lucrărilor pre-văzute de tehnologie, începând de la plantare (planifi care) şi până la recoltare.
Nerespectarea recomandărilor agrotehnice şi tehnolo-gice existente privind proiectarea şi fondarea plantaţiilor noi (frecvent întâlnită în practică) duce la urmări foarte grave. Astfel, plantaţiile fondate fără respectarea tehno-logiei de cultură pot fi afectate din start de diferiţi fac-tori biotici şi abiotici. De obicei, plantaţiile amplasate pe sectoare nepotrivite sunt frecvent expuse gerurilor, care presupun ulterior lucrări de restabilire şi refacere. În con-secinţă scade longevitatea şi productivitatea plantaţiilor, producătorii de struguri şi bugetul ţării înregistrând mari pierderi materiale şi fi nanciare.
Pentru evitarea acestor probleme, înainte de înfi inţa-rea noilor plantaţii, deţinătorul de teren şi specialiştii biro-ului de proiectare urmează să ia decizii corecte, argumen-tate din punct de vedere tehnologic, vis-a-vis de alegerea terenului şi a soiurilor (corespunzător condiţiilor ecologi-ce, pedologice şi geografi ce). În mod deosebit vor fi apli-cate metodele de cultivare, schema de plantare, formele de conducere, susţinere, metodele de plantare şi formare a butucilor. Benefi ciarul va încheia din timp contracte cu întreprinderile pepinieristice pentru producerea cantităţii şi sortimentului necesar de material săditor, prevăzut de proiect, va asigura cu materiale necesare pentru îndepli-nirea lucrărilor de fondare (stâlpi de spalier, sârmă, tutori, araci ş.a.) conform prevederilor proiectului.
Tematica sus-menţionată a fost abordată la şedin-ţa tehnico-ştiinţifi că, desfăşurată în cadrul MAIA la 14.12.2014, cu genericul „Situaţia fi tosanitară în planta-ţiile viticole, înfi inţarea de noi plantaţii de viţă-de-vie şi protecţia lor de boli, dăunători şi fl avescenţa aurie”.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Alegerea şi pregătirea terenului pentru planta-re. Fiind o cultură care posedă înalte proprietăţi adap-tive la condiţiile de mediu, viţa-de-vie poate fi cultiva-tă pe majoritatea tipurilor de soluri, cu excepţia celor mlăştinoase, sărate şi cu risc de erodare. În funcţie de condiţiile de sol şi relieful pe care au fost amplasate, plantaţiile viticole se deosebesc după cantitatea şi cali-tatea producţiei, gradul de rezistenţă la ger şi la diferiţi agenţi fi topatogeni.
La alegerea terenului se va evita amplasarea plan-taţiilor pe terenuri plane, în văi sau în depresiuni unde frecvenţa atacurilor şi riscul afectării de temperaturile critice minime de iarnă, de îngheţurile de primăvară şi bo-lile criptogamice este mai mare. Se va evita plantarea pe soluri cu fertilitatea înaltă (bogate în conţinut de humus),
CZU: 634.8:631.543
I. PARTICULARITĂŢILE FONDĂRII PLANTAŢIILOR MODERNE DE VIŢĂDEVIEM. CUHARSCHI, V. CEBANU, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
REZUMAT. Prezenta lucrare vizează principiile tehnologice de bază privind planifi carea şi fondarea de noi plantaţii de vii longevive cu recolte stabile şi de calitate superioară, având drept obiectiv sporirea efi cienţei şi dezvoltarea durabilă a ramurii. La înfi inţarea plantaţiilor noi de viţă-de-vie s-a acordat o atenţie deosebită alegerii terenului şi a soiurilor potrivite (corespunzător condiţiilor ecologice, pedologice şi geografi ce), schemelor de plantare, metodelor moderne de cultivare, plantare şi formare a butucilor, metodelor de conducere, susţinere şi îngrijire a plantaţiilor viticole. Recomandările ştiinţifi co-practice sunt destinate agenţilor economici, producătorilor de struguri din Republica Moldova.
CUVINTECHEIE: viţă-de-vie, soiuri, alegerea terenului, schema de plantare, amplasarea pe teren, metode de con-ducere, susţinere şi îngrijire a plantaţiilor viticole.
MATERIAL ŞI METODĂ
Cercetările ştiinţifi ce au fost efectuate în condiţii de producţie în plantaţiile secţiei experimentale şi fi lialele de producţie ale IŞPHTA, în scopul elaborării proiectelor de fondare a noilor plantaţii pentru diferite regiuni vitico-le (Sud şi Centru). Evidenţele privind creşterea organelor anuale, fertilitatea absolută şi relativă în diferiţi ani, cer-cetările şi evaluarea viabilităţii ochilor de iarnă, a gradului de afectare a ţesuturilor coardelor anuale şi a lemnului multianual de temperaturile critice minime, evidenţele privind termenele optime de recoltare şi comportarea so-iurilor în diferite condiţii (de mediu, îngrijire agrotehnică, metode de cultură protejată-neprotejată, sisteme de sus-ţinere, tăiere şi formare, protecţie contra bolilor şi dău-nătorilor) au fost efectuate în diferite faze şi perioade de dezvoltare a plantaţiilor nou fondate, odată cu executarea lucrărilor de supraveghere de către proiectanţi a viilor ti-nere, în conformitate cu metodele de cercetări şi evidenţe recunoscute în agrotehnica viţei-de-vie.
INTRODUCERE
Viţa-de-vie este o cultură care poate fi exploatată efi -cient pe un termen de cel puţin 25 de ani – Legea viei şi vinului nr. 57-XVI din 10 martie 2006 (Monitorul Ofi cial nr. 75–78 din 19.05.2006). Plantaţiile întreţinute conform tehnologiei îşi păstrează productivitatea şi după expira-rea termenului de exploatare. Luând în calcul investiţiile
viti
cult
ură
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 5
unde, de regulă, viţa creşte viguros, formează lăstari la-comi şi sensibili la ger.
Pentru înfi inţarea plantaţiilor noi nu se vor folosi te-renurile cu apa freatică la suprafaţă, cele ce conţin săruri nocive, precum şi pantele cu o înclinaţie mai mare de 25o.
Cele mai bune pante pentru amplasarea viţei-de-vie sunt cele calde, cu expoziţie sudică, sud-estică sau sud-vestică (partea superioară a pantei sau cea de mijloc), cu soluri uşoare nisipo-lutoase sau luto-nisipoase, deoarece calitatea strugurilor este mult mai înaltă în cazul am-plasării viţei-de-vie pe soluri mai sărace (medii sau slab productive). Pantele cu altă expoziţie pot fi folosite pentru cultivarea soiurilor timpurii şi rezistente la temperaturile critice minime.
Pentru a diminua riscurile legate de fondarea incorectă a viilor tinere, alegerea incorectă a terenului pentru plan-tare şi alegerea spectrului de soiuri corespunzător condiţi-ilor pedologice (condiţiilor de sol) şi ecologice (amplasarea lor pe pante), astfel de lucrări trebuie efectuate numai de birourile de proiectare licenţiate şi, în mod special, de in-stituţiile de cercetări din domeniul vitivinicol în colabora-re cu conducătorii şi agronomii întreprinderii viticole.
Conform prevederilor Legii viei şi vinului, înlocuirea plantaţiilor viticole defrişate cu plantaţii noi se permite după o pregătire corespunzătoare a terenului în decursul a cel puţin 6 ani de la defrişarea plantaţiei anterioare. Te-
renul selectat trebuie curăţat de orice specii de plante, ar-buşti spontani şi rămăşiţe de plante multianuale, diferite pietre, trunchiuri şi rădăcini ale plantelor.
O atenţie deosebită se va acorda combaterii buruieni-lor perene rămase după defrişarea culturii precedente – a viilor îmbătrânite (a sectoarelor puternic îmburuienite). În mod deosebit se vor combate dăunătorii din sol, buruie-nile perene cu rizomi (pirul târâtor – Agropyron repens), stoloni sau drajonii cu muguri adventivi (pălămida – Cir-sium arvense) ş.a. În aceste cazuri se efectuează o arătură adâncă, care scoate din adâncime rădăcinile cu rizomi sau drajoni. În caz de necesitate, buruienile pot fi combătute prin erbicidare, folosind erbicide cu acţiune totală, care distrug rădăcinile plantelor perene din adâncime, stopând astfel sărăcirea de mai departe a solului şi îmbunătăţind fertilitatea lui (regimul de apă, aer şi căldură).
viti
cult
ură
După eliberarea de buruieni şi rădăcini a sectorului destinat plantării, cu un an-doi înainte de plantare se vor semăna culturi cerealiere (secară, grâu, porumb etc.), care vor contribui la îmbunătăţirea fertilităţii solului.
Pregătirea terenului destinat plantării constă în stabili-rea reţelei de drumuri, măsuri de protecţie a solului contra eroziunii, parcelarea terenului, în caz de necesitate, dre-narea şi evacuarea excesului de apă, instalarea sistemului de alimentare cu apă prin picurare etc. Procedeele legate de pregătirea şi amenajarea terenului depind în mare mă-sură de gradul de înclinaţie a pantelor care determină atât dimensiunile şi confi guraţia tarlalelor, delimitarea zonelor de înierbare, cât şi direcţionarea şi orientarea rândurilor în parcele. Astfel, la o înclinaţie de 0–2o rândurile se orien-tează în direcţia nord-sud; la înclinaţia de 2– 12o, în scopul prevenirii eroziunii solului, orientarea rândurilor se face pe direcţia curbelor de nivel (în curmezişul pantelor), iar la 12–24o se face fragmentarea pantei prin terasare.
Delimitarea zonelor de înierbare depinde şi de gradul de înclinaţie a pantelor. Pe pante cu un grad mai mare de 6–8o, tarlalele vor fi delimitate obligatoriu de zonele de înierbare. Pe pantele cu un grad mai mic nu sunt necesare zone de înierbare. În funcţie de pantă se schimbă şi su-prafaţa unei tarlale, care variază de la 10 până la 25 ha. Pe pantele cu o înclinaţie de până la 8o lungimea optimă a unei tarlale este de 600–1 000 m, pe când pe pantele cu o înclinaţie mai mare de 12o (unde se prevede terasa-rea) lungimea unei tarlale se recomandă a fi în limite de 300–500 m.
După îndeplinirea complexului de procedee agroteh-nice pentru ameliorarea terenului destinat plantării în-cep lucrările propriu-zise de pregătire a solului înainte de plantare.
Pregătirea solului înainte de plantare. În urma exploatării intensive a solului, a efectuării arăturilor la una şi aceeaşi adâncime pe parcursul a mai multor ani are loc deteriorarea structurii acestuia şi se formează un strat compact de pământ denumit „talpa plugului”. În ca-zul în care stratul puternic tasat nu se afânează înainte de înfi inţarea noilor plantaţii viticole, se creează condi-ţii care împiedică circulaţia aerului şi a apei (pătrunderii în profunzime), ceea ce infl uenţează negativ creşterea şi dezvoltarea rădăcinilor viţei-de-vie. Pentru crearea unor condiţii favorabile dezvoltării sistemului radicular al viţei-de-vie, în faza de pregătire a solului, conform tehnologiei existente, se prevede desfundarea solului la o adâncime de 60–65 cm, iar în unele cazuri şi până la 80 cm.
Înainte de efectuarea acestei operaţii, în mod obliga-toriu se administrează îngrăşăminte organice (mraniţă, băligar, compost ş.a.) şi minerale (fosfor şi potasiu) con-form recomandărilor prevăzute de proiect. În funcţie de administrarea solului cu substanţe nutritive, normele de îngrăşăminte pot varia: la băligar – între 40 şi 60 t/ha şi mai mult, la fosfor – între 200 şi 500 kg/ha, la potasiu – între 400 şi 700 kg/ha substanţă activă. Îngrăşămintele se repartizează uniform pe suprafaţa solului, apoi se în-corporează în sol la adâncimi optime, pentru dezvoltarea rădăcinilor culturii. O astfel de administrare a îngrăşămin-telor este efi cientă pentru o perioadă de circa 6-8 ani şi mai mult (perioadă pe parcursul căreia plantele tinere se dezvoltă activ şi intră pe rod).
Desfundatul solului se efectuează prin câteva metode:
6 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
viti
cult
ură
- desfundatul cu întoarcerea brazdei se efectuează pe întreaga suprafaţă pe soluri argiloase grele, argilo-nisipoa-se, argiloase;
- desfundatul în fâşii se efectuează parţial pe direcţia rândurilor pe soluri cu fertilitatea medie, argiloase, nisi-poase, pe sectoare situate pe pante;
- desfundatul în gropi se efectuează pe sectoare mici (familiale).
În ultimii ani, tot mai mult se atrage atenţia aratului fără întoarcerea brazdei cu ajutorul maşinilor speciale – scarifi catoare de tip SPA ş.a. (www.moldagrotehnica.md.). Această metodă nu distruge structura solului în profi l, evi-tă tasarea lui şi formarea „tălpii plugului”, nu afectează fertilitatea solului, diminuează manifestarea clorozei fi e-rice în plantaţiile nou fondate (diminuează impactul con-ţinutului înalt de calcar din sol asupra plantelor).
În cazul plantării de primăvară, cel mai bun termen agrotehnic pentru desfundatul terenului îl constituie luni-le august–septembrie, însă nu mai târziu de 3-4 luni îna-inte de plantare, când solul este relativ umed.
În scopul evitării eroziunii solului pe pante desfunda-tul se efectuează de-a curmezişul acesteia. Pentru a reţine zăpada şi a acumula o cantitate cât mai mare de apă în sol arătura nu se nivelează. Primăvara, înainte de marcare şi plantare, solul se nivelează pe diagonală (încrucişat).
În cazul plantării de toamnă, aratul se va efectua în lu-nile mai–iunie. Este foarte important ca viţele să fi e plan-tate într-un sol bine afânat, fără buruieni şi cu o umidi-tate sufi cientă. Plantarea trebuie fi nisată până la apariţia îngheţurilor, viţele fi ind bine muşuroite. Nu se recomandă plantarea de toamnă pe terenurile slab protejate de vân-turile reci şi pe terenuri nisipoase, care pot să îngheţe în profunzime.
Plantarea în gropi se efectuează primăvara sau toam-na. Plantarea de toamnă are şi unele priorităţi, deoarece la această etapă asigurarea cu apă este mai bună, (plantarea se face în gropi săpate din timp). Pe solurile mai uşoare se sapă gropi cu dimensiuni de 40 x 40 cm la o adîncime de 60 cm, pe solurile mai grele – cu dimensiuni de 60 x 80 cm la o adâncime de 70 cm. În fi ecare groapă se administrea-ză un amestec de îngrăşăminte, care conţine 1,2–2 kg de mraniţă, 6–8 g de salpetru amoniacal (NH4NO3), 10–12 g de superfosfat şi 4–5 g sare de potasiu, care înainte de a fi introduse în gropi se amestecă bine cu sol afânat. Dozele de îngrăşăminte (mraniţă şi superfosfat) sunt aproximativ aceleaşi pentru mai multe tipuri de soluri.
Alegerea soiurilor şi amplasarea lor pe teren. Alegerea celor mai potrivite soiuri de viţă-de-vie pentru înfi inţarea plantaţiilor noi se efectuează în conformitate cu prevederile aprobate de Registrul soiurilor de plante al R. Moldova, 2014 şi Recomandări agrotehnice, 1989. La amplasarea soiurilor pe sector se va lua în considerare re-lieful, condiţiile climatice specifi ce locului, proprietăţile fi zico-chimice ale solului, gradul de rezistenţă a soiului la ger şi fl uctuaţiile de temperatură din timpul iernii, peri-oada de maturare şi particularităţile biologice ale soiului.
În funcţie de regiune, zona viticolă şi gradul de rezis-tenţă a soiurilor se determină specifi cul sistemului de con-ducere a culturii (protejat–neprotejat) şi agrotehnica fi ecă-rui soi. În regiunile viticole industriale (de Sud şi de Centru ale RM viţa-de-vie se cultivă preponderent după forme cu tulpină înaltă, dacă temperaturile critice de iarnă în zona
dată nu se repetă mai frecvent de o dată la 10 ani (în ulti-mii ani gerurile aspre se repetă o dată la 5 ani). Astfel de forme sunt recomandate pentru utilizare în cazul cultivă-rii soiurilor cu rezistenţă medie şi sporită la temperaturile critice, care posedă o bună regenerare după afectarea de ger; la cultivarea soiurilor amplasate pe platouri înalte, pe partea superioară sau pe cea de mijloc a pantei.
Trebuie să menţionăm că atât locurile joase ale reliefu-lui (partea de jos a pantei, sectoarele cu depresiuni, fundul vâlcelelor, locurile umede şi închise ş.a.), cât şi podişurile cu o înălţime mai mare de nivelul mării, cu 280–300 m, sunt mai puţin favorabile pentru cultivarea viţei-de-vie. În asemenea cazuri nu se recomandă cultivarea viţei-de-vie, inclusiv în sisteme de cultură protejată.
Distribuirea soiurilor pe grupe după gradul lor de rezis-tenţă la geruri nu este una absolută, deoarece caracterul manifestării acestor afectări diferă de la un an la altul. Ca urmare, unele soiuri pot fi atribuite unei alte grupe după rezistenţa lor la ger. O anumită infl uenţă în acest sens o poate avea şi rezistenţa plantelor la factorii de mediu în condiţiile de cultivare, gradul de afectare de diferiţi agenţi fi topatogeni ş.a.
Conform recomandărilor IŞPHTA aprobate de Minis-terul Agriculturii şi Industriei Alimentare („Protecţia vi-ilor Moldovei împotriva temperaturilor joase, 2000”), şi ale altor publicaţii (М. Кухарский, В. Чебану, Ф. Оларь, 2012–2013), gruparea soiurilor de viţă-de-vie, conform re-zistenţei lor la ger, a fost reevaluată ţinându-se cont de noile date obţinute şi includerea în Registrul de Plante de soiuri noi pentru vin şi struguri de masă (tab. 1).
În cazul plantării soiurilor slab rezistente la ger în regiunea de Sud (al III-lea raion agroclimateric al Mol-dovei) şi în cea de Centru (al II-lea raion agroclimateric) se recomandă utilizarea sistemului semiprotejat sau pro-tejat al culturii viţei-de-vie (Почва, климат, виноград. Кишинев, 2000). În afara acestui areal se recomandă cultivarea doar a soiurilor timpurii şi mediu-timpurii, cu amplasarea lor în cele mai favorabile locuri. Pentru a înregistra un nivel economic mai avansat, sistemul de cultivare şi sortimentul viticol la fondarea plantaţiilor noi trebuie selectate ţinându-se cont şi de experienţa acumulată în regiunea dată.
* Clonele europene: Sauvignon 297, Merlot R3; R12; R18, Chardonnay R4; R8; R10, Malbec 594 ş.a., unele soiuri de masă – Codreanca, Kişmiş lucistâi şi Kişmiş moldove-nesc, se caracterizează prin rezistenţă slabă la iernare. De aceea la cultivarea lor în sisteme neprotejate (pe tulpină) în condiţii nefavorabile de mediu (la amplasarea lor în partea de jos a pantei, în văi, depresiuni etc.) acestea pot fi afectate de temperaturile critice minime (sub pragul de rezistenţă biologică a soiului). În aceste cazuri se recoman-dă utilizarea culturii semiprotejate care prevede cepi de rezervă (siguranţă), amplasaţi la baza tulpinii, care trebuie protejaţi iarna de ger prin muşuroire.
Pentru prevenirea apariţiei clorozei fi erice în planta-ţiile nou fondate trebuie de ales din timp şi cu precauţie portaltoiul pentru soiurile selectate, astfel încât rezistenţa soiurilor de portaltoi să corespundă criteriului pericolului afectării de cloroză (nivelului conţinutului de carbonaţi în sol) (tab. 2).
Schema plantării. În baza rezultatelor obţinute pe parcursul a mai multor ani de cercetare şi a datelor experi-
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 7
viti
cult
ură
*Soiul, specia, hibridul
Gru
pa
de
re
zis
ten
ţă
Gra
du
l d
e r
e-
zis
ten
ţă
Re
zis
ten
ţa
la
ge
r (0
C)
Oc
hii
via
bil
i
(%)
Afe
cta
rea
ţesu
turi
lor
(pu
nc
te)
Portaltoaie, descendente din V. labrusca, V. amurensis, hibrizi americani ș.a. I înalt -28…–35 80-100 F=0
X=0
II sporit -23–25 50-79 F=1X=0
Augustovschi, Bianca, Solearis, Hibernal, Romulus, Saperavi severnâi, Burmunc, Ovidiopolski, Decabrski, Vostorg, Talis-man, Mărgăritar, Prezentabil, Pameati Negrulea, Podaroc Zaporojiu, Novâi podaroc Zaporojiu, Muscat de Ialoveni, Alb de Oniţcani, Ialovenschi ustoicivâi
II(a) -24–25
Viorica, Riton, Legenda, Floricica, Negru de Ialoveni, Perve-neţ Magaracea, Rusmol, Suholimanski belâi, Goluboc, Alb de Suruceni, Frumoasa albă, Startovâi, Guzun, Marta, Iubilei Juravelea, Muscat timpuriu, Osennii ciornâi, Tudor, Riesling de Rhin, Rkaţiteli, gr. Pinot, Sauvignon (soiuri de bază), Mus-cat Ottonel, Cabernet-Sauvignon, Saperavi, Apiren negru de Grozești, Apiren extratimpuriu, Apiren roz basarabean ș.a.
Cardinal, Regina viilor, Muscat de Hamburg, Caraburnu, Mal-bec, Muscat belâi, Miuller Turgau, Pervomaiski, Uni blanc, Italia, Victoria (rom), Alfons Lavalle, Mecita
IY slab -17–19 10-29 F=1-4X=1-2
Tabelul 1Schema orientativă de repartizare a soiurilor pe grupe privind rezistenţa lor
la ger în condiţiile Republicii Moldova
Legendă: F– fl oemul, X – xilemul.
Tabelul 2Gradul de rezistenţă a soiurilor de portaltoi la conţinutul de carbonaţi activi în sol
(Index Gale în %, criteriul pericolului afectării de cloroză)
Soiul portaltoi Rezistenţa la carbonaţii activi ( % )
Riparia Gluar 6
Riparia x Rupestris 101-14 9
Riparia x Rupestris 3309 11
Berlandieri x Riparia SO4 17
Berlandieri x Riparia Kober 5BB 20
Berlandieri x Riparia Crăciunel 2 20
Berlandieri x Rupestris Ruggeri 140 17–20
Chasselas x Berlandieri 41 B 40
8 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
viti
cult
ură
mentale generale în condiţii de producţie s-a constatat că distanţa de plantare a viilor cu susţinere pe tulpină înaltă (destinate obţinerii producţiei-marfă de calitate) depinde în mare măsură de fertilitatrea solului şi particularităţi-le biologice ale soiurilor. În general, distanţa dintre rân-duri variază între 2,5 şi 3,0 m, iar pe pantele mai abrupte de 12o, unde efectuarea lucrărilor de întreţinere a solului este difi cilă, intervalul stabilit este mai mare şi constituie 3,2–3,5 m. În unele cazuri, pentru soiurile cu vigoare slabă (forme mici de tipul Guyot ş.a.) distanţa dintre rânduri se recomandă a fi de 2,5 m, mai cu seamă în cazul amplasării lor pe soluri sărace şi uscate.
Asemenea distanţe între rânduri îmbunătăţesc con-diţiile de iluminare, conduc la o aerisire mai bună a bu-tucilor, asigură o productivitate mai înaltă (cantitativă şi calitativă) şi permit efectuarea calitativă a lucrărilor de întreţinere. Acumularea mai bună a lemnului multianual, înregistrată în plantaţiile amplasate la astfel de distanţe între rânduri, contribuie la sporirea rezistenţei la ger, la atacurile îngheţurilor de primăvară şi măresc considerabil longevitatea plantaţiilor viticole.
Distanţa dintre butuci pe rând depinde de vigoarea de creştere a soiului, portaltoiului, de sistemul de susţinere şi forma butucului, fertilitatea solului, variind între 1,0–1,25 şi 1,75–2,0 m.
Astfel, în cazul soiurilor cu vigoare mică (Muscat Otto-nel, Traminer, Pinot (grupa), Chardonnay, Rkaţiteli, Muscat de Hamburg, Chasselas roze, Irşai Oliver ş.a.) distanţele în-tre butuci sunt mai mici şi constituie 1,00–1,25 м (mai rar 1,50 м). Distanţe mai mici pot fi prevăzute şi pentru plan-taţiile înfi inţate pe pante, unde solurile sunt erodate, mai sărace în substanţe nutritive, mai ales dacă sunt conduse după forme de talie mică (de exemplu, forma Guyot ş.a.).
Soiurile cu vigoare medie (Aligote, Silvaner, Riesling, Saperavi, Jemciug Csaba, Muscat chihlimbariu, Chasselas alb, Regina viilor ş.a.) se recomandă a fi amplasate la dis-tanţe de 1,25–1,50 м între butuci.
La soiurile cu vigoare mare de creştere, amplasate pe soluri mediu fertile şi la o aprovizionare sufi cientă cu apă, distanţa între butuci (pasul plantării) poate fi majorată până la 1,50–1,75 м (Feteasca, Sauvignon, Merlot, Codrin-schi, Legenda, Floricica, Muscat de Ialoveni, Viorica, Ca-bernet, Alb de Suruceni, Rară neagră, Coarnă neagră, Co-dreanca, Moldova ş.a.).
În cazul plantaţiilor de viţă-de-vie pentru struguri de masă cultivate în regiunea de Sud în condiţii de irigare, pasul plantării poate fi de 1,75, mai rar de 2,0 m (Codrean-ca, Prezentabil, Guzun, Moldova ş.a.).
Mai bine reacţionează la majorarea distanţei între bu-tuci soiurile cu creştere viguroasă (inclusiv cele de masă cu rezistenţă complexă la boli).
În plantaţiile înfi inţate pe suprafeţe mici, familiale (până la 1 ha) suprafaţa de nutriţie poate fi redusă până la 2,0–2,5 x 1,00–1,5 m.
Aşadar, suprafaţa optimă de nutriţie se stabileşte în fi ecare caz concret, reieşind din condiţiile ecologico-geo-grafi ce şi pedoclimatice ale sectorului şi particularităţile agrobiologice ale soiului.
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Nicolae Perstniov, doctor ha-bilitat în agricultură, profesor universitar.
Materialul a fost prezentat la 05.03.2015.
CZU: 634.8 : 663.2 : 581.5
AMPLASAREA PLANTAŢIILOR VITICOLE ÎN FUNCŢIE DE INFLUENŢA FACTORILOR ECOLOGICIM. CHISIL, S. CHISIL, A. GRIBCOVA, Iu. BONDARENCO, A. DUMITRAŞ, D. BRATCO, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
INTRODUCERE
Viticultura este şi va rămâne şi pe viitor una dintre cele mai importante ramuri ale economiei naţionale a Re-publicii Moldova, o sursă primordială pentru asigurarea industriei prelucrătoare cu material necesar producerii vi-nurilor de calitate înaltă, precum şi cu soiuri de struguri de masă pentru satisfacerea necesităţilor crescânde ale ţării. Astfel, în anul 2015 recolta de struguri a constituit peste 450 mii de tone.
Obiectivul principal al dezvoltării viticulturii autohto-ne rezidă în ameliorarea semnifi cativă a calităţii produc-ţiei, creşterea duratei de exploatare a butucilor, evalua-rea ştiinţifi că a condiţiilor ecologice. În acest context este important a cunoaşte principalii factori ecologici care infl uenţează creşterea şi dezvoltarea plantaţiilor viticole, metodele de determinare a indiciilor calităţii, de stabilire a caracterelor ecologice şi biologice ale plantaţiilor viticole (M. Gnatâşin, 1990, M. Chisil, 1999, M. Rapcea, 2002).
În scopul stabilirii particularităţilor ecologice ale unei regiuni viticole se efectuează cercetări expediţionale com-plexe concomitent cu analiza ecologo-economică a stării ramurii din gospodăria respectivă: componenţa solului, re-colta, calitatea producţiei, nivelul agrochimic, indicii econo-mici de dezvoltare a viticulturii şi vinifi caţiei, determinarea principalelor cauze ce duc la scăderea rentabilităţii ş.a.
O atenţie deosebită se acordă evaluării aprofundate a resurselor ecologice ale regiunii viticole, îndeosebi a par-ticularităţilor reliefului (asigurarea cu căldură şi pericolul de îngheţ), care determină potenţialul biologic al teritoriu-lui. Obţinerea unor recolte înalte depinde în mare măsură de condiţiile pedoclimatice.
Pentru sporirea productivităţii soiurilor de viţă-de-vie este necesar ca de rând cu identifi carea parametrilor eco-logici să fi e instalată o bioindicaţie ecologică pentru fi eca-re soi viticol în parte. În baza cercetărilor efectuate pot fi elaborate paşapoartele agroecologice pentru principalele soiuri de viţă-de-vie.
MATERIALE ŞI METODE
Obiectul de cercetare – landşast ul viticol.Drept sursă de informaţie au servit materialele geo-
morfologice, topografi ce, organizarea teritoriului, condiţii-le agrobiologice şi climatice.
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 9
În urma cercetărilor expediţionale a fost determinată starea plantaţiilor viticole din gospodăriile amplasate în toate regiunile viticole ale Republicii Moldova: SA „Vis-mos”, sectorul Chetrosu, raionul Anenii Noi, şi sectorul Moscovei, raionul Cahul, SA „Basvin”, sectorul Basarabeas-ca, raionul Basarabeasca, Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinifi caţie. Pentru fi ecare sector experimental au fost determinate: soiul viţei-de-vie, anul şi schema de plantare, particularităţile reliefului şi ale învelişului de sol, recolta şi calitatea strugurilor în ultimii 2-3 ani.
La evaluarea factorilor ecologici ai fi ecărui soi de viţă-de-vie s-a ţinut cont de amplasarea regiunii viticole, ca o biogeosistemă complexă unică (ampelobiogeocenoza):
- relieful, microclimatul şi gradul de fertilitate;- studierea cantitativă a variabilităţii în spaţiu a fi -
ecăruia dintre factorii ecologici şi identifi carea relaţiilor dintre ei;
- efectuarea analizei ecologo-economice în vederea de-terminării relative a factorilor ecologici pentru efi cienti-zarea utilizării producţiei de struguri.
În afară de aceasta, au fost luate în calcul şi datele acumulate în secţia de Ecologie şi amplasarea plantaţiilor perene, precum şi ale Staţiei republicane „Hidrometeo”.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
а) Caracteristica ecologică a cercetărilor efectuate în gospodăriile de bază.
Pentru ca plantaţiile viticole să se dezvolte satisfăcător şi să aibă o perioadă de exploatare cât mai îndelungată, este necesar să fi e elaborată caracteristica microclimaterică a terenului investigat. Rezultatele investigaţiilor la forma-rea regimului termic (∑tact) au demonstrat că pe parcursul perioadei de cercetare regimul termic variază, în funcţie de amplasarea gospodăriilor de bază (tab. 1), de la 3709°C în regiunea de Centru până la 3890°C în regiunea de Sud.
La formarea substanţelor organice în struguri un rol important îl joacă lumina solară. Insufi cienţa de ilumina-re duce la diminuarea procesului de fotosinteză, iar lipsa acestuia din urmă – la consumarea substanţelor organice acumulate. De aceea cunoaşterea particularităţilor con-diţiilor de iluminare a plantaţiilor viticole ne permite să determinăm nivelul de dezvoltare a plantei.
În funcţie de amplasarea plantaţiilor se schimbă şi ilu-minarea solară, deşi la un nivel mai mic în raport cu ∑tact.
viti
cult
ură
Тabelul 1Schimbarea sumei temperaturilor active în funcţie de amplasarea gospodăriilor
de bază, a. 2015
Denumirea gospodăriilor de bază
Lunile de observare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
„Vismos”, Chetrosu, raionul Anenii Noi - - - 234 821 1516 2319 1061 3562 3808 - -
Colegiul Naţional de Viticultură și Vinifi caţie din Chișinău
Astfel, în sectorul Chetrosu iluminarea solară constituie 2403 ore/an, iar în sectorul Moscovei – 2534 ore/an.
Analizând dinamica precipitaţiilor în perioadele de dezvoltare a plantelor viticole, se poate constata că în pri-ma jumătate a anului distribuirea precipitaţiilor lunare a fost optimă. Raportul dintre temperaturile active şi preci-pitaţii a variat între 1,0 şi 1,1, ceea ce confi rmă dezvolta-rea satisfăcătoare a plantelor. Însă din luna august şi până în octombrie plantele au înregistrat o insufi cienţă majo-ră de umiditate, ceea ce a avut un impact asupra tuturor plantaţiilor din gospodăriile de bază. Cantitatea anuală de precipitaţii a variat de la 263–272 (regiunea de Sud) până la 287–315 mm (regiunea de Centru). În această perioa-dă procedeele de respiraţie a plantei le-au predominat pe cele de asimilare.
b) Caracteristica orografi că a teritoriilor din gospodă-riile de bază.
Ne vom referi la sectoarele experimentale amplasate pe teritoriul celui de-al doilea raion agroclimatic. Carac-teristica sectoarelor amplasate în gospodăriile de bază în funcţie de gradul de înclinare a pantei, expoziţia şi înălţi-mea deasupra nivelului mării este prezentată în tabelul 2.
c) Condiţiile de sol în gospodăriile de bază.Investigarea învelişului de sol şi analizele de laborator
au scos în evidenţă diferite caracteristici pedologice. E ne-cesar de menţionat că predomină cernoziomurile carbona-tate obişnuite şi levigate. Grosimea stratului de sol (A+B) variază între 70 şi 98 cm, componenţa granulometrică a solului – argiloasă, uşor argiloasă şi greu argiloasă. Apele subterane nu ies la suprafaţă.
În urma cercetării materialelor analitice disponibile putem constata că solurile sunt destul de favorabile pen-tru dezvoltarea plantaţiilor viticole. Rezerva de humus în stratul de 1 m variază între 97 şi 190 t/ha. În solurile car-bonatate carbonaţii se afl ă la o adâncime de 70–100 cm. Conţinutul maxim de carbonaţi constituie 10,7%, iar la formele active – 82%. Pe cernoziomurile levigate carbona-ţii nu sunt depistaţi. Reacţia pH a solului este neutră sau uşor alcalină. Conţinutul compuşilor de fosfor are un nivel mediu şi mai sus de mediu, iar al celui de potasiu este me-diu. Procese de eroziune nu sunt înresgitrate.
d) Dezvoltarea elementelor de fructifi care ale butucilor de viţă-de-vie.
Studierea dezvoltării elementelor productive ale butuci-lor de viţă-de-vie va permite de a determina impactul condi-
10 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
viti
cult
ură
Тabelul 2Caracteristica orografi că a sectoarelor viticole experimentale amplasate
în gospodăriile de bază
Soiul de viţă-de-vieLocul amplasării con-
form gradului de încli-nare
ExpoziţiaGradul de înclinare
Înălţimea deasupra nivelului
mării talvegului
I. „Vismos”, Chetrosu, raionul Anenii Noi
Pinot franc partea de mijloc a pantei E 3-5° 100 40Pinot gris partea de mijloc a pantei SE 3-5° 95 35Merlot partea de mijloc a pantei SV 4-6° 110 45Cabernet-Sauvignon partea de mijloc a pantei SV 4-6° 105 40
II. Colegiul Naţional de Viticultură și Vinifi caţie din Chișinău
Aligote partea de mijloc a pantei SE 3-5° 140 40Sauvignon partea de mijloc a pantei SV 4-6° 145 145
III. „Basvin”, raionul Basarabeasca
Cabernet-Sauvignon partea de mijloc a pantei SE 3-5° 180 56Merlot partea de mijloc a pantei SE 3-5° 160 50Aligote partea de mijloc a pantei SE 3-5° 150 40Chardonnay partea de mijloc a pantei SV 3-5° 155 48Pinot franc partea de mijloc a pantei SV 3-5° 146 40
IV. „Vismos”, Moscovei, raionul Cahul
Pinot franc partea de mijloc a pantei SV 3-6° 112 30Cabernet-Sauvignon partea de mijloc a pantei SE 3-5° 120 35Muscat Ottonel partea de mijloc a pantei E 3-6° 102 30Chardonnay partea de mijloc a pantei SE 3-5° 138 60
Тabelul 3Dezvoltarea elementelor de bază de fructifi care ale butucilor de viţă-de-vie, a. 2013
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 11
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ N. Perstniov, doctor habilitat în agricultură, profesor universitar.
Materialul a fost prezentat la 18.11.2015.
ţiilor ecologice asupra lor (E. Zaharova, Ia. Potapenco, 1975, A. Adjiev, 2006 – Rusia, Ia. Godelman, 1990, M. Chisil, 1999, M. Rapcea, 2002 – Moldova, M. Oşlobeanu, 1990 – România). Aşadar, e foarte important de a cunoaşte care este impac-tul factorilor ecologici asupra plantaţiilor viticole, ceea ce ar facilita şi determinarea proprietăţilor biologice ale organelor de creştere ale butucilor. Folosind o abordare conformă şi o analiză de sistem la determinarea condiţiilor ecologice adec-vate potenţialului biologic al plantelor viticole, a fost propus coefi cientul ecologic corespunzător.
Reglarea încărcăturii butucilor cu ochi şi lăstari este un procedeu agrotehnic important pentru dezvoltarea bu-tucului de viţă-de-vie şi obţinerea unui nivel maxim de productivitate. Rezultatele obţinute în urma studierii ele-mentelor de fructifi care la soiurile de viţă-de-vie cerceta-te sunt prezentate în tabelul 3, acestea variind în funcţie de condiţiile de dezvoltare. Procentul evoluării mugurilor variază în limitele 68,0–73,0% în regiunea de Centru şi 67,5–69,0% în regiunea de Sud. Evaluarea lăstarilor de fructifi care constituie 80,3–92,0% în regiunea de Centru şi 79,7–93,7% în regiunea de Sud.
CONCLUZII
1. Determinarea potenţialului biologic al unui soi viti-col specifi c asigură amplasarea acestuia în condiţii ecolo-gice optime. Cunoaşterea impactului fi ecărui factor ecolo-gic permite stabilirea unui nivel maxim de specializare şi raionare a viticulturii.
2. Toate culturile viticole sunt atribuite la categoria plantaţiilor cu plasticitate sporită. Pentru obţinerea unor recolte calitative şi stabile e necesar de a identifi ca me-todele de evaluare reprezentativă a resurselor ecologice, în special determinarea potenţialului termic al teritoriului (asigurarea cu căldură şi pericolul de îngheţ).
3. În funcţie de condiţiile de amplasare a plantaţiilor viti-cole, în regiunea de Centru (sectorul Chetrosu, raionul Anenii Noi, şi Colegiul Naţional de Viticultură şi Vinifi caţie) a fost înregistrat un nivel mai sporit la dezvoltarea mugurilor.
4. Au fost stabilite metodele de determinare şi progno-zare a temperaturilor minime ale aerului şi de acumulare a temperaturilor active în regiunile investigate. Totodată, graţie obţinerii unui spectru larg de materiale analitice este posibilă determinarea particularităţilor ecologice şi agrobi-ologice ale soiului de viţă-de-vie şi alegerea corectă a con-diţiilor de amplasare a plantaţiilor de exploatare, ceea ce în consecinţă asigură obţinerea unor recolte înalte şi calitati-ve, de asemenea, şi o perioadă mai îndelungată a butucilor.
viti
cult
ură
1. М.Ф. Кисиль. Основы ампелоэкологии. Кишинёв, 2006.2. M. Oșlobeanu. Viticultura generală. București, 1980.3. М.П. Рапча. Научные основы ампелоэкологической оценки и
освоения виноградо-винодельческих центров Республики Молдова. Кишинёв, 2002, 332 с.
4. С. Кисиль, В. Даду, В. Рапча. Создание виноградников, садов и ягодников в Республике Молдова. 2014, 243 с.
CZU: 634. 85:631.5
PARTICULARITĂŢILE DE DEZVOLTARE A UNOR SOIURI DE STRUGURI DE MASĂ M. CUHARSCHI, M. CONDUR, V. CUCU, T. OLARI, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
ABSTRACT. In the paper is presented the assessment of some new varieties for table grapes. Are indicated their agrobiological peculiarities (given by the authors), the action of agrotehnical element and rationing of the grape production. Are revealed the commercial quality of grapes that have a special signifi cance for actual markets.
În scopul obţinerii anuale a recoltelor stabile şi de calitate (struguri şi boabe de dimensiuni mari de culoa-re uniformă, aspect atractiv şi transportabilitate înaltă), cultivarea soiurilor de struguri de masă necesită o abor-dare diferenţiată pentru fi ecare soi. Toate acestea pot fi obţinute doar prin selectarea celor mai valoroase soiuri şi amplasarea lor în locuri favorabile, în funcţie de condiţiile pedoclimatice. Majoritatea soiurilor de masă sunt predis-puse la supraîncărcare, meire şi mărgeluire, diferenţiindu-se între ele după rezistenţa la boli şi dăunători. În funcţie de aceste particularităţi, se aplică diferite sisteme de cul-tivare: neprotejată (pentru soiurile rezistente la ger), semi-protejată (cu rezistenţă medie), protejată (slab rezistente). Atât formele de conducere a butucilor, cât şi schemele de plantare sunt alese în funcţie de vigoarea de creştere a soiului. O infl uenţă însemnată asupra calităţii şi cantităţii strugurilor o are tăierea în uscat a viţei-de-vie şi operaţiile în verde ale butucului, care stabileşte sarcina fi nală a bu-tucilor (normarea infl orescenţelor şi a lăstarilor).
MATERIAL ŞI METODĂ
Cercetările s-au efectuat în câmpurile experimentale ale IŞPHTA (Ialoveni, Plopi, Cantemir, şi SRL ,,Terra-vitis”, Cahul ş.a). Drept obiect de cercetare au servit soiurile de masă autohtone şi cele introduse [1]. Soiurile se cultivă în mare parte în sistem neprotejat pe forme cu tulpină, iar unele – semiprotejat, cu cepi la capul butucului, care se muşuroiesc peste iarnă (Arcadia, Codreanca şi analo-gice). Schemele de plantare – 2,5–2,8–3,0 x 1,25–1,5–1,75 m. Schema experienţei este consecutivă, într-un sin-gur rând, fi ecare variantă include câte 3 repetiţii, în re-
12 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
viti
cult
ură
petiţie – câte 5-10 butuci. Pentru aprecierea efi cacităţii elementelor tehnologice, asupra obiectelor studiate s-au efectuat observări după S. Macarov, 1964; V. Dospehov, 1979; D. Petraş, 1980; M. Lazarevschi, 1971; Cernomoreţ M., 1985, 1989 şi îndrumările agrotehnice. De exemplu, au fost efectuate analiza stării ochilor după perioada de toamnă-iarnă, evidenţa elementelor de fertilitate şi pro-ductivitate, estimarea gradului de maturare a coardelor, aprecierea fertilităţii embrionare ş.a.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Operaţiile în verde. Operaţiile în verde la viţa-de-vie reprezintă un complex de măsuri fi totehnice aplicate pe parcursul perioadei de vegetaţie, care urmăresc diverse scopuri: dirijarea corectă a organelor butucului în spaţiu şi a capacităţii de creştere şi de fructifi care a viţei-de-vie, fi nisarea normării sarcinii cu lăstari şi rod, maturarea mai bună a coardelor şi ameliorarea calităţii recoltei etc.
Plivitul lăstarilor de prisos constituie un procedeu de importanţă majoră care contribuie la crearea unor condi-ţii mai bune de iluminare, aerisire şi nutriţie a lăstarilor rămaşi, stabilindu-se un raport favorabil între fructifi care şi creştere. Prin aplicarea plivitului se defi nitivează încăr-cătura butucului cu lăstari şi rod. Sarcina optimă de lăstari verzi pe butuc este determinată de proprietăţile biologice ale soiului şi sistemul de conducere a butucilor, fi ind eva-luată pentru diferite categorii de soiuri reieşind din numă-rul optim de lăstari pe butuc la un metru liniar de spalier cu conducere verticală.
În funcţie de acest criteriu, s-a stabilit următoarea sar-cina optimă de lăstari verzi pe butuc:
pentru soiurile de masă cu strugurii mari – 15-20 de lăstari/metru liniar de spalier, pentru cele cu strugurii de mărime medie – 20-25 lăstari/metru liniar de spalier.
Legatul lăstarilor este o lucrare obligatorie, care con-tribuie, mai ales în viile tinere, la crearea formei butucu-lui. Legatul în verde este o operaţie foarte importantă în viile pe rod cu susţinerea verticală a lăstarilor, deoarece prin dirijarea corectă a lăstarilor în spaţiu şi dispunerea lor cât mai bună la soare se îmbunătăţesc situaţia fi tosa-nitară şi maturarea.
Ciupitul constă în suprimarea vârfurilor de creştere (2-3 internoduri) a lăstarilor şi se face în diferite scopuri:
- evitarea meierii, a avortării fl orilor şi ovarelor şi îm-bunătăţirea calităţii strugurilor soiurilor cu fl ori funcţi-onal femele (Lora, Talisman ş.a.); prevenirea mărgeluirii boabelor la soiurile cu fl ori hermafrodite normale: (Cardi-nal, Codreanca ş.a.), cu 2-3 zile înainte de înfl orit;
- accelerarea formării scheletului şi organelor de fruc-tifi care ale butucului după afectări grave de ger şi renova-rea scheletului în viile îmbătrânite (lăstarii lacomi apăruţi pe braţe se ciupesc la lungimea de 3-5 internoduri, provo-când astfel dezvoltarea pe ei a copililor);
- compensarea parţială a pierderilor recoltei de stru-guri (2–3 t/ha) se aplică doar la soiurile cu maturare extra-timpurie şi timpurie în cazul afectărilor în iernile geroase (la apariţia lăstarilor sterili din ochii dorminzi pe cordoa-ne aceştia se ciupesc, lăsându-le 3-5 internoduri pentru a provoca creşterea copililor, care la multe soiuri (Codrean-ca) sunt fertili.
Normarea infl orescenţelor şi strugurilor se impune la soiurile fertile (Muscat timpuriu, Codreanca, Augus-
tovschi), în scopul sporirii producţiei-marfă (80–90%). Numărul exagerat de infl orescenţe pe butuc poate să re-zulte fi e din atribuirea unor încărcături mari de ochi la tăiere, fi e din cauza fertilităţii ridicate a soiului. În astfel de situaţii strugurii se dezvoltă neuniform, boabele rămân mici, neuniforme ca mărime şi culoare, iar maturarea lor este întârziată. Pentru a avea o recoltă cât mai mare de struguri-marfă, de bună calitate, aspectuoşi, care să poată fi valorifi caţi mai bine, este necesar să se înlăture de pe butuc o parte din infl orescenţe, proporţional cu vigoarea de creştere a soiurilor, tehnologia practicată şi condiţiile pedoclimatice. Această operaţie se execută imediat după apariţia infl orescenţelor, când butucii încă nu sunt îndesiţi de lăstari, iar a doua reglare se face după legatul fl orilor, concomitent cu răritul boabelor sau scurtarea strugurilor.
Cârnitul lăstarilor se aplică mai frecvent la soiurile cu vigoare mare în perioada când puterea lor de creştere sca-de (vârfurile lăstarilor se îndreaptă în sus), suprimându-se vârfurile tinere ale lăstarilor cu şi fără rod. Se va urmări ca executarea cârnitului să se facă în termene optime, deoarece această operaţie efectuată prematur şi prea dur poate provoca creşterea unui număr mare de copili, ceea ce infl uenţează negativ maturarea lemnului, cu efecte ne-gative asupra stării fi tosanitare. Cârnitul se execută astfel, ca deasupra ultimului strugure de pe lăstar să rămână cel puţin 12 internoduri la soiurile pentru vin şi 15 la cele de masă. Fiind aplicat în termene optime, acesta stopează creşterea lăstarilor, conduce la maturarea lor mai bună, substanţele plastice fi ind direcţionate spre boabe. Frec-venţa şi necesitatea efectuării operaţiilor în verde la viţa-de-vie depind în mare măsură de proprietăţile biologice ale soiurilor şi condiţiile climatice ale anului.
Particularităţile tăierii viţei-de-vie. Formarea şi dirijarea creşterii butucului se realizează prin aplicarea lucrărilor de tăiere. Doar la o sarcină optimă de rod, asigu-rată prin efectuarea corectă a tăierii coardelor (după lun-gime şi numărul de ochi), ţinându-se cont şi de fertilitatea embrionară a ochilor de iarnă, în asociere cu alte elemente agrotehnice din ciclul tehnologic al culturii viţei-de-vie, pot fi obţinute recolte de struguri stabile şi de calitate.
Termenele executării tăierii în uscat a butucilor. Tă-ierea butucilor se execută anual, de regulă, în perioada de iarnă şi primăvara devreme. Efectuarea tăierii şi legatul în uscat cu întârziere, în perioadele umfl ării mugurilor şi pornirii lor în creştere, pot duce la pierderi considerabile de muguri, mai cu seamă a celor centrali şi la micşorarea recoltei, la întârzierea maturării boabelor.
Regulile de tăiere. În timpul executării tăierii în uscat se elimină 90% din creşterile anuale ale viţei-de-vie, în urmă căreia pe organele butucului rămân multe răni. De aceea la efectuarea tăierii în uscat trebuie respectate anu-mite reguli care permit excluderea formării rănilor mari. De regulă, scurtarea coardelor se face imediat deasupra nodului la distanţa de 1,0–1,5 cm. La înlăturarea completă a coardelor de un an, a braţelor tinere sau a punţilor de rod se vor lăsa cioturi de 0,3–0,5 cm, iar la înlăturarea braţelor sau tulpinilor afectate se vor lasă cioturi mai lungi, de la 2–3 până la 5 cm, care se vor suprima în timpul tăierii în uscat din anul următor. Tăierile executate prea adânc (fără a fi lăsate cioturi) provoacă răni mari, duc la pieirea ţesu-turilor în profunzime, iar ulterior şi la pieirea organului butucului.
Tăierea butucilor viţei-de-vie. Tăierea butucilor este
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 13
viti
cult
ură
un element important al agrotehnicii soiurilor, care in-fl uenţează semnifi cativ vigoarea de creştere a butucilor, cantitatea şi calitatea producţiei de struguri. Sunt foarte sensibile la supraîncărcare cu rod soiurile de masă cu stru-guri mari (Osennii ciornâi, Codreanca, Arcadia, Cardinal), iată de ce la stabilirea sarcinii şi lungimii de tăiere se va ţine cont de starea iernării, fertilitatea ochilor pe lungi-mea coardei ş.a.
Sarcina de rod. Sarcina de rod a butucilor este în strânsă corelaţie cu alte elemente agrotehnice, cum
Tabelul 1Elementele agrotehnice, calitatea şi productivitatea la unele soiuri de struguri de masă
14 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
viti
cult
ură
Tabe
lul 2
Ca
ract
eris
tica
agro
biol
ogică
a so
iuri
lor
de s
trug
uri d
e m
asă
în R
M
So
iul
Cu
loa
-re
a b
oa
-b
elo
r
Pe
rio
ad
a
de
ve
-g
eta
ţie
(z
ile
)
Vig
oa
rea
de
c
reșt
ere
% l
ăs-
tari
fe
r-ti
li
Co
ef.
de
fe
rtil
ita
te
(CF
R)
Gre
uta
tea
me
die
:R
ez
is-
ten
ţa l
a
iern
are
Re
zis
ten
ţa s
oiu
lui
la:
Ca
p.
de
re
-g
en
era
reb
oa
be
, g
stru
gu
re,
gg
er,
0C
bo
li,
no
tă
Augu
stov
schi
al
bă10
0-11
0m
edie
80-9
01,
22,
5-3
180-
200
spor
ită-2
52-
3rid
icat
ă
Carm
en
neag
ră10
0-11
5vi
guro
asă
70-8
51,
08-
1260
0-80
0sp
orită
-23
2,5-
4rid
icat
ă
Mus
cat i
anta
rnâi
al
bă11
0-12
0m
edie
66-7
21-
1,2
2,0-
2,5
180-
240
med
ie
-22
4-5
med
ie
Codr
eanc
a ne
agră
110-
120
mai
sus
de
med
ie70
-85
1,4
6-7
440
med
ie-2
23,
0-3,
5sl
abă
Arc
adia
al
bă11
0-12
0m
edie
-vig
uroa
să55
-75
0,9-
1,5
8-10
500-
700
med
ie-2
13,
0-3,
5m
edie
Prez
enta
bil
albă
110-
120
vigu
roas
ă74
1,2
5-6
300-
400
spor
ită-2
42-
3m
edie
Mus
cat t
impu
riu
albă
110-
120
mai
sus
de
med
ie75
-90
1,3
6-7
350-
400
spor
ită-2
32,
5-3,
25sl
abă
Cuba
ni
neag
ră12
0-12
5m
edie
-vig
uroa
să70
-85
1,0-
1,2
10-1
270
0-90
0m
edie
-22
3,0-
3,5
ridic
ată
Vict
oria
al
bă12
5-13
0m
edie
50-6
00,
8-1,
012
-14
600-
800
slab
ă-1
8-19
4-5
slab
ă
Măr
gărit
ar
albă
120-
130
med
ie
75-9
01,
76-
740
0sp
orită
-25
2,5-
3rid
icat
ă
Kișm
iș lu
cist
âi
roz
125
med
ie-v
igur
oasă
700,
93-
427
5sl
abă
-19-
214-
5sl
abă
Lean
a al
bă13
0-13
5m
edie
85-9
01,
44-
521
5m
edie
-22
2-3
ridic
ată
Frum
oasa
alb
ă al
bă13
0-14
0m
edie
75
-90
1,5
6-8
404
spor
ită-2
32,
75-4
ridic
ată
Star
tovâ
i al
bă13
5m
edie
70-8
01,
43-
556
0sp
orită
-24
2,5-
5rid
icat
ă
Tudo
r ne
agră
135-
140
med
ie70
-80
0,7
6-8
500-
700
spor
ită-2
32-
3rid
icat
ă
Alb
de
Suru
ceni
al
bă14
0-14
5m
edie
-vig
uroa
să75
-80
1,5
3-5
280
spor
ită-2
42,
5-3
ridic
ată
Ose
nnii
cior
nâi
neag
ră14
0-15
5vi
guro
asă
70-8
01,
1-1,
36-
838
0-42
0sp
orită
-23-
242,
0-2,
5m
edie
Ialo
vens
chi u
st.
albă
145-
150
vigu
roas
ă60
-70
1,3
6-8
400-
520
spor
ită-2
52,
0-3,
0rid
icat
ă
Mus
cat d
e Bu
geac
ne
agră
145-
150
med
ie75
0,8
4-5
310
med
ie
-22
2,0-
2,5
med
ie
Kișm
iș m
old.
roz
150-
155
vigu
roas
ă60
0,8
4-6
600-
1100
slab
ă-2
04-
5sl
abă
Coar
nă n
eagr
ă ne
agră
150-
160
vigu
roas
ă60
-70
0,8-
1,0
3-5
170-
200
med
ie-2
23-
4rid
icat
ă
Guz
un
albă
150-
160
med
ie79
1,2
4-5
300-
400
med
ie-2
1-23
2,5-
3,0
ridic
ată
Italia
al
bă15
5-16
0vi
guro
asă
35-5
00,
2-0,
57-
950
0-60
0sl
abă
-18-
194-
5sl
abă
Mol
dova
ne
agră
155-
165
vigu
roas
ă65
-80
1,0
5-6
240-
320
spor
ită-2
22,
5-3,
0m
edie
Pam
iati
Neg
rule
ane
agră
155-
165
vigu
roas
ă60
-70
0,8-
0,9
7-9
500-
700
spor
ită-2
32,
5-3,
0-4
ridic
ată
Iubi
lei J
urav
elea
ro
z16
0-16
5m
edie
și î
naltă
70-8
51,
45-
742
0sp
orită
-24
2,5-
3,0
med
ie
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 15
viti
cult
ură
ar fi : lungimea de tăiere a coardelor, forma butucului, schema de plantare etc. Fiind o mărime variabilă, aceas-ta se stabileşte ţinându-se cont de condiţiile climatice din anul precedent, starea ochilor după iernare, ferti-litatea lor embrionară şi depunerea infl orescenţelor pe lungimea coardei de rod [2]. Interacţiunea dintre sarci-na butucului, lungimea de tăiere a coardelor şi sistemul de conducere a butucului este în funcţie de particulari-tăţile biologice ale soiului.
Pentru stabilirea sarcinii de rod, în practica viticolă se foloseşte şi metoda biologică de reglare a sarcinii de rod, elaborată în cadrul INVV: Dacă recolta obţinută în anul precedent a fost satisfă-
cătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ, iar lăstarii au avut o creştere normală, atunci la tăierile din anul următor se va stabili aceeaşi încărcătură cu ochi şi formaţiuni de rod pe butuc ca şi în anul precedent (păstrându-se şi forma butucului).
În cazul în care cantitatea recoltei a fost inferioară celei caracteristice soiului, iar lăstarii au crescut prea vigu-ros, atunci pentru o dezvoltare normală a lăstarilor şi obţinerea recoltei planifi cate încărcătura butucului în anul viitor se va majora prin numărul de coarde de rod lăsate pe butuc. Sarcina butucului poate fi dirijată şi prin mărirea lungimii coardelor de rod sau a numărului de cepuri lăsate pe cordoane ori pe capul butucului.
Dacă butucii prezintă creşteri anuale slabe din cauza supraîncărcării cu rod, afectării de secetă, grindină sau maladii, atunci se vor lua măsurile necesare pentru re-stabilirea creşterii lăstarilor. Aceasta se realizează prin reducerea lungimii de tăiere a coardelor de rod şi mic-şorarea sarcinii cu ochi pe butuc.
Dacă încărcătura cu ochi pe butuc a fost determinată prin metoda biologică, atunci la tăierea în uscat a plan-taţiilor formate pe tulpină se va ţine cont de lungimea coardei de rod care trebuie scurtată până la 3-4 sau 5-6 ochi, în funcţie de vigoarea de creştere a soiului. La formele protejate şi semiprotejate sarcina de rod se va calcula reieşind din lungimea coardei de rod, care se recomandă a fi scurtată până la 6-8 ochi. La stabilirea lungimii optime de tăiere a coardelor tre-
buie să se ia în calcul grosimea coardei de rod la bază, gra-dul de maturare a lemnului, starea ochilor după iernare.
CONCLUZII
1. Soiurile de masă de selecţie nouă se caracterizează în general prin rezistenţă complexă la boli şi temperaturile critice minime şi au o sensibilitate mai mare la condiţiile favorabile versante. Trebuie să se ia în calcul şi faptul că majoritatea soiurilor din această grupă sunt predispuse supraîncărcării cu rod, ceea ce infl uenţează negativ asu-pra puterii de creştere a lăstarilor, calităţii producţiei de struguri, provocând în consecinţă afectări frecvente de geruri şi fl uctuaţiile de temperatură din timpul iernii. Im-plementarea unei tehnologii corespunzătoare de cultură, argumentată din punct de vedere biologic, ecologic şi eco-nomic, va îmbunătăţi potenţialul productiv al soiurilor noi de viţă-de-vie în condiţii de producţie.
2. La amplasarea soiurilor pe sector se va ţine cont de relief, condiţiile climatice specifi ce locului, însuşirile fi zi-co-chimice ale solului, perioada de maturare şi particula-
rităţile biologice ale soiului. În funcţie de regiune, zona viticolă şi gradul de rezistenţă a soiurilor, se determină specifi cul sistemului de conducere a culturii (protejat–ne-protejat) şi agrotehnica fi ecărui soi. De aceea soiurile Vic-toria (rom.), Cardinal, Italia, Muscat de Hamburg trebuie cultivate pe forme protejate, soiurile Kişmiş lucistâi, Arca-dia, Kişmiş moldovenesc cu rezistenţă medie la ger şi ier-nare se recomandă să fi e cultivate pe forme semiprotejate (formele pe cordon cu cep de rezervă la capul butucului), iar soiurile Augustovschi, Muscat timpuriu, Prezentabil, Leana, Guzun, Osennii ciornâi, Alb de Suruceni, Tudor şi analogice lor pot fi cultivate pe forme neprotejate în regi-unile de Centru şi de Sud, respectându-se toate recoman-dările de amplasare.
3. Tăierea butucilor în uscat este unul dintre cele mai importante procedee agrotehnice aplicate viţei-de-vie, care determină productivitatea şi longevitatea plantaţii-lor, mărimea şi calitatea recoltei, rezistenţa la ger, boli şi dăunători. Formarea şi reglarea creşterii butucului se rea-lizează prin aplicarea lucrărilor de tăiere, efectuarea ope-raţiilor în verde: legatul şi dirijarea corectă a lăstarilor în spaţiu, înlăturarea lăstarilor de prisos, ciupitul, plivitul şi cârnitul. Doar la o sarcină optimă de rod, ca urmare a efec-tuării corecte a tăierii coardelor (după lungime şi numărul de ochi), ţinându-se cont şi de fertilitatea embrionară a ochilor de iarnă, în asociere cu alte elemente agrotehnice din ciclul tehnologic al culturii viţei-de-vie, pot fi asigurate producţii de struguri stabile şi de calitate.
4. Sarcina optimă de lăstari verzi pe butuc este deter-minată de proprietăţile biologice ale soiului şi sistemul de conducere a butucilor, reieşind din numărul optim de lăstari pe butuc la un metru liniar de spalier cu condu-cere verticală. În funcţie de acest criteriu, s-a stabilit ur-mătoarea sarcina optimă de lăstari verzi pe butuc: pentru soiurile de masă cu strugurii mari – 15-20 lăstari/metru liniar de spalier, pentru cele cu strugurii de mărime medie – 20-25 lăstari/metru liniar de spalier. Însă în funcţie de sistemul de conducere numărul lăstarilor poate fi mărit cu aproximativ 20%. Operaţiile în verde de plivit şi nor-mare a strugurilor se recomandă să fi e efectuate până la înfl orit. La soiurile cu strugurii foarte mari (Codreanca şi analogice) e necesar ca la butuc să fi e lăsaţi 10-12 bucăţi, iar la soiurile cu struguri mari – 15-20 de bucăţi şi 25-30 la soiurile cu struguri mici şi medii (Augustovschi şi ana-logice). Normarea repetată a strugurilor se efectuează la necesitate în funcţie de soi şi condiţiile de mediu.
1. Catalogul soiurilor de plante al RM, 2015.2. Cuharschi M., Botnarenco A., Antoci A., Condur M., Cucu V.
Determinarea fertilităţii, viabilitatea ochilor și a stării ţesuturilor la coardele viţei-de-vie în urma afectării de îngheţuri și geruri. Revista „Pomicultura,Viticultura și Vinifi caţia”, 2014, nr. 1, p. 8–9. ISSN 1857-3142.
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Alexei Mîţu, doctor în agricul-tură, cercetător superior.
Materialul a fost prezentat la 07.10.2015.
16 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
СОСТОЯНИЕ НАУЧНОГО ОБЕСПЕЧЕНИЯ ОТРАСЛИ ВИНОГРАДАРСТВА И ПЕРСПЕКТИВЫ РАЗВИТИЯ ПРОИЗВОДСТВА ВИНОГРАДНОВИНОДЕЛЬЧЕСКОЙ ПРОДУКЦИИ В УКРАИНЕВЛАСОВ В.В., д. с/х н., член-корреспондент НААН Украины,МУЛЮКИНА Н.А., д.с/х н., ШТИРБУ А.В., к.б.н., ДЖАБУРИЯ Л.В., к.т.н., Национальный научный центр «Институт виноградарства и виноделия им. В.Е. Таирова»
Промышленная культура винограда распространена в пределах Земли от 30 до 50° северной и южной широт, между изотермами среднегодовых температур от +10 до + 20°С. Согласно данным Всемирной организации виногра-дарства и виноделия площадь виноградных плантаций в мире в 2013 г. составляла около 7 500 000 га. Из них 57% размещены на европейском континенте, 22% – в Азии, 13% – в северной и южной Америке, 5% – в Африке и 3% – в Австралии (рис. 1, 2).В Украине виноградарско-винодельческий под-
комплекс является составной частью общенациональ-ного продовольственного комплекса и бюджетона-полняющей, глубоко специализированной отраслью. За последние 20 лет площадь виноградников в Укра-ине сократилась в 2 раза, а их закладка характеризу-ется отрицательной тенденцией: в 2013 году в сель-скохозяйственных предприятиях заложено только 0,6 тыс. га.По состоянию на 2014 год в Украине площадь на-
саждений винограда в плодоносящем возрасте умень-шилась в связи с исключением из подотчетности вино-градников Крыма и составляет 44 тыс. га, из них более половины расположены в Одесской области. Три чет-верти площадей приходятся на сельскохозяйственные
Рис. 1. Зоны промышленной культуры винограда мира
ви
ног
ра
дар
ств
о
Рис. 2. Динамика мировых площадей виноградников
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 17
предприятия, одна четверть – на хозяйства населения (табл. 1, рис. 3, 4).Высокорентабельным является выращивание столо-
вого винограда. В виноградарских странах наблюдается тенденция увеличения объемов выращивания столо-вого винограда, от 150 до 250 млн. ц за последние 13 лет. В Украине предложение выращиваемого столово-го винограда не превышает спрос, поэтому больше по-ловины столового винограда имеет иностранное про-исхождение. Несмотря на высокий уровень импорта столового винограда, обеспеченность составляет 2,1 кг/душу населения при физиологической норме 8–10 кг.Производство виноградного вина в странах мира
превышает его потребление на 21 млн. гл, что составля-
Таблица 1 Основные показатели выращивания винограда в Украине в 2014 г.
Категория хозяйствПлощадь насаждений в
плодоносящем возрасте, тыс. га
Урожай-
ность, ц/га
Валовый сбор,
тыс. т
Все категории 44,0 98,7 435,5
в т.ч. сельскохозяйственные предприятия
31,5 76,5 240,8
хозяйства населения 12,5 154,0 194,7из них Одесская область 27,5 95,9 263,6
ет около 11% от общего объема. Около 80% виноград-ного вина производится в 10 странах мира. В Украине в связи с исключением Крыма из подотчетности пере-работка винограда и выработка виноматериалов в 2014 году уменьшились почти на 50% по сравнению с пока-зателями 2013 года. В структуре потребления спиртных напитков в Украине натуральное сухое вино составляет лишь 9% (во Франции – 56%), предпочтение среди на-селения отдается крепким спиртным напиткам (48%) и пиву (40%).В целом отечественный рынок винограда и вина
сегодня находится в состоянии застоя. Это связано с невысокой рентабельностью или даже убыточностью мелких производителей, которая вызвана повышением
стоимости лицензий, низ-ким уровнем урожайности насаждений, затратным продвижением продукции на рынок. Однако анализ рынка винопродукции в розничной торговой сети свидетельствует о наличии тенденции повышения спро-са на данную продукцию, указывает на значительные перспективы развития вино-градарства и виноделия.Проблемы развития ви-
ноградарства Украины при-вели к значительному уве-личению объемов импорта винопродукции по сравне-нию с объемом ее экспорта.Уровень самообеспечен-
ности населения Украины виноградом имеет суще-ственные региональные различия в силу традиций и обычаев местного насе-ления. Наполнение рынка виноградом происходит в основном благодаря отече-ственным товаропроизво-дителям, однако доля им-порта имеет значительную тенденцию к росту.Рис. 4. Динамика закладки виноградников в сельскохозяйственных предприятиях
Рис. 3. Динамика площадей виноградников в плодоносящем возрасте
ви
ног
ра
дар
ств
о
18 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Следует отметить, что недостаток технического ви-нограда в Украине пополняется за счет импорта вино-материалов. Потребление виноградного вина на одно-го человека в год в несколько раз ниже европейского. Невысокая насыщенность рынка столовым виноградом и отечественным виноградным вином вызвана недо-статочным уровнем производства соответствующей продукции в расчете на одного человека, низкой пла-тежеспособностью населения, отсутствием в отдельных регионах страны устоявшихся традиций потребления столового винограда и виноградного вина, отсутствием профессионального управления маркетинговым ком-плексом исследуемого подкомплекса.ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» является веду-
щим учреждением по исследованию проблемных вопросов виноградарства и виноделия. В 2015 году он празднует свой 110-летний юбилей. В те-чение всего периода институт осуществляет на-учное сопровождение отечественной отрасли ви-ноградарства и виноделия.
АМПЕЛОЭКОЛОГИЯ
На территории ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» с 1945 года проводятся регулярные метеонаблюдения (наблю-дение за термическим режимом, режимом увлажнения воздуха и термическим режимом поверхности почвы, а также направлением и скоростью ветра, атмосферными явлениями по сокращенной программе), которые явля-ются основой мониторинга условий, сказывающихся на
развитии и производительности виноградного растения.Научное обоснование методологических принципов
ампелоэкологического районирования и создания ал-горитма исследования пространственных особенностей влияния экологических условий на виноград позволило создать крупномасштабную картографическую модель ампелоэкологического районирования юга Украины. Практическое применение результатов этой разработки заключается в оптимизации размещения виноградных насаждений на сортовом уровне.На основе ампелоэкологических исследований Ин-
ститутом «Таиров» (2012 год) был составлен Кадастр виноградников Украины с учетом экологических усло-вий для территории 4 виноградарско-винодельческих районов Одесской области (общая площадь 11,7 тыс. га, 60% общей площади насаждений области). Прак-тическое воплощение полученных данных ведет к внедрению европейских принципов контроля количе-ства и качества виноградарско-винодельческой про-дукции (рис. 5).
ГЕНЕРАТИВНАЯ СЕЛЕКЦИЯ
Основной задачей селекционеров и ампелографов ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» было и остается пополне-ние и совершенствование сортимента винограда Украи-ны для обеспечения потребителя местной высококаче-ственной доступной продукцией.На сегодня в Институте «Таиров» выведено более
130 сортов и перспективных форм винограда, из них 34
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 19
внесены в Реестр сортов растений Украины (23 – столо-вых, 9 – технических, 2 – подвойных). Общая площадь насаждений этих сортов в Украине составляет более 10 000 гектаров. Ряд сортов успешно культивируется в России, Молдове, Италии, Чехии и других странах. Сейчас 100 форм проходят испытания в селекционном питомнике. Селекционный питомник ежегодно попол-няется перспективными сеянцами, выделяемыми из 10-ти тысячного гибридного питомника.Новые генотипы межвидового происхождения, соз-
дающиеся в результате выполнения селекционной про-граммы «Стойкость плюс качество», являются основой для современного сортимента винограда. Лучшие сорта и формы, полученные при выполнении данной про-граммы в результате сложных синтетических и межви-довых скрещиваний, имеют в своем генотипе расчетных 75–85% вида Vitis vinifera, что обеспечивает качествен-ные показатели продукции и от 25 до 15% устойчивых видов Vitis, в частности американского происхождения, значительно повышают адаптивные показатели новых гибридов 5-6 поколения (рис. 6).Из винограда технических сортов Мускат одесский,
Рубин Таировский, Загрей, Ароматный, Искорка полу-чают высококачественные ароматные вина.Выращивание генотипов нового поколения, с их
относительной устойчивостью к грибным болезням (на уровне 6-7 баллов по 9-балльной шкале), требует значительно меньшей пестицидной нагрузки на рас-тения. Практически, как показал многолетний опыт на селекционных участках и микроматочниках, в без-эпифитотийный год достаточно 3-5 профилактических опрыскиваний и 5-7 – при наличии эпифитотии. Таким образом, сложное межвидовое происхождение, геогра-фическое и генетическое разнообразие исходного ма-териала позволило получить столовые сорта и формы нового поколения с сочетанием высокого стабильного качества продукции и значительным адаптивным по-тенциалом.За последние годы выделен ряд технических форм
винограда (Селена, Ярило, Идиллия мускатная, Вол-шебный, Одесский жемчуг), полученные в результате сложных синтетических скрещиваний и представляю-щие новое селекционное поколение. Вина этих форм по качеству не уступают классическим европейским, при этом характеризуются эксклюзивным букетом и вку-
ви
ног
ра
дар
ств
о
Рис. 6. Сорта винограда, переданные для включения в государственный реестр сортов растений, пригодных для распространения в Украине
сом. Современные эколого-пластичные сорта являются генетической основой формирования профиля локаль-ных вин Украины.Сегодня Институт «Таиров» имеет также уникаль-
ный сортимент столовых сортов и форм, многообразие которого заключается не только во вкусовых особенно-стях, форме и окраске ягод, но и в сроках созревания – от сверхранних до очень поздних сортов. Это воплоти-лось в инновационной разработке «Конвейер столовых сортов винограда», что позволит обеспечить потребите-лей свежей продукцией с конца июля–начала августа и практически до октября месяца (рис. 7).При выращивании сверхранних и ранних сортов и
форм в тепличных условиях и использовании холодиль-ных установок для хранения поздних сортов период по-требления свежего винограда местного производства можно продлить с середины июля до декабря–января.
КЛОНОВАЯ СЕЛЕКЦИЯ
Несмотря на необходимость реконструкции ма-териально-технической базы селекции винограда, селекционерам института удалось завершить мас-штабную программу по клоновой селекции (с охватом Одесской, Николаевской, Херсонской, Закарпатской областей и АР Крым на общей площади виноградных насаждений более 2 000 га с рекомендацией произ-водству 56 безвирусных и контролируемых по бак-териальному раку клонов 25 технических сортов, 43 клонов 21 столового сорта и 12 клонов 6 подвойных сортов винограда). Полученным материалом в вино-градных питомниках Одесской, Херсонской и Закар-патской областей заложены маточники категории «базовые» клонов 32-х привойных и 4-х подвойных сортов площадью 34,21 га (рис. 8). Разработаны науч-ные, методические, нормативные и организационные основы сертифицированного виноградного питомни-ководства Украины.В ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таиров» создан банк (кол-
лекция) клонов в условиях теплиц на искусственном цеолитном субстрате общей площадью 0,2 га. На се-лекционных участках заложены исходные и базовые маточники клонов на общей площади 1,53 га (0,73 – тех-нических, 0,42 – столовых и 0,38 – подвойных сортов).Полученные результаты были внедрены в круп-
20 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Рис. 7. Инновационная разработка «Конвейер столовых сортов винограда»
Рис. 8. Программа клоновой селекции винограда ННЦ «ИВиВ им. В.Е.Таирова»
нейших виноградарских питомниках Украины, объемы производства посадочного материала в которых состав-ляют более 60% от общих объемов производства сажен-цев винограда в Украине. Платформой системы являет-ся Центр клоновой селекции винограда, на базе банка клонов и микроматочников сортов и клонов собствен-ной селекции производится ежегодно до 50 000 при-витых виноградных саженцев категории «исходный», а
в условиях реконструкции можно увеличить их количе-ство до 100 000 шт.В 2014 году завершено создание базы данных 112
клонов 54-х сортов различных направлений использо-вания.В рамках международной программы «Клоны Ев-
ропы» в шести виноградарских регионах Украины проводится изучение 68 клонов 25 сортов винограда,
ви
ног
ра
дар
ств
о
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 21
интродуцированных из Италии, Франции, Австрии, Гер-мании, Венгрии и выделен ряд клонов, перспективных для выращивания в виноградарских регионах Украины.
ТЕХНОЛОГИИ ВИНОГРАДАРСТВА, ВИНОДЕЛИЯ, ПИТОМНИКОВОДСТВА
И ЗАЩИТЫ РАСТЕНИЙ
В ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» проводится посто-янный мониторинг за состоянием виноградников, ба-зирующийся на концепции взаимосвязи винограда с факторами среды. Определение как метеорологических условий, так и условий роста, развития и формирования показателей урожайности винограда в течение всего года позволяют научно обосновать внесение соответ-ствующих корректив в технологию выращивания вино-града.В зависимости от особенностей формирования эм-
бриональных соцветий, степени подготовленности растений к зимовке, а также зимних повреждений со-трудниками института предоставляются научные ре-комендации по корректировке системы обрезки вино-градных насаждений в хозяйствах.ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» уделяет большое вни-
мание разработке инновационных технологий для ви-ноградарства. Эти технологии направлены на уход за почвой на виноградниках и в питомниках, использо-вание современных материалов и оборудования для их обустройства и тому подобное.Разработан и внедрен ряд технологических при-
емов для виноградного питомниководства, что дает возможность повысить выход привитых саженцев из питомника и их качество. Среди этих приемов – ис-пользование биологически активных веществ, стимули-рующих рост и корнеобразование, применение пленок в качестве мульчирующих материалов, применение ЭМ-препаратов и многое другое.Разработка и совершенствование современных тех-
нологий защиты виноградников в Институте «Таиров» базируется на постоянном мониторинге болезней и вре-дителей, а также минимизации применения пестици-дов с заменой их, по возможности, препаратами био-логического происхождения.
ви
ног
ра
дар
ств
о
БИО И ДНКТЕХНОЛОГИИ
Методология генеративной и клоновой селекции в ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» широко использует воз-можности ДНК-технологий. Селекционеры имеют воз-можность с помощью ДНК-технологий устанавливать родительские формы (при использовании для опыления смеси пыльцы), уточнять родословную сортов и клонов винограда, проводить идентификацию и создание ДНК-паспортов сортов и клонов винограда, а также прово-дить ранний скрининг гибридов по признакам, которые составляют определенный интерес для селекционера.Широко используются возможности культуры in
vitro, которые охватывают не только ускоренное раз-множение сортов и форм винограда, но и ускоренный скрининг новых генотипов. Так, разработана методи-ка клеточной селекции винограда на устойчивость к активному кальцию, создана методика определения устойчивости генотипов подвойных сортов винограда к различным видам засоления. Кроме того, разработаны методические основы применения незрелых зароды-шей в селекции безсемянных сортов винограда.
ИСПОЛЬЗОВАНИЕ ВТОРИЧНЫХ РЕСУРСОВ ВИНОГРАДАРСТВА
И ВИНОДЕЛИЯ
Большое внимание уделяется разработке энерго- и ресурсосберегающих технологий, в частности, вопросу утилизации виноградной лозы. Созданные макетные установки для тюкования виноградной лозы содержат технические решения, которые уже привлекли внима-ние Евросоюза в рамках участия в международном про-екте по использованию вторичных ресурсов винограда.Исследование комплекса оздоровительно-полезных
биохимических компонентов и метаболитов винограда показали, что они являются перспективным источни-ком для создания пищевых и кормовых добавок. Институтом проведена оценка технологических на-
правлений использования сортов и клонов нового поко-ления, разработаны технологии производства столовых сухих вин высокого качества, предложены подходы к оптимизации сырьевой базы виноделия с учетом ампе-
22 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
ви
ног
ра
дар
ств
о
1. Власов В. Виноградарська галузь потребує перетворень / В. Власов, Л. Джабурія, І. Белоус // Пропозиція. 2014, Спецвипуск, c. 6–9.
2. Джабурія Л.В. Аналіз основних показників розвитку виноградарської галузі України / Л.В. Джабурія, І.В. Белоус, Г.В. Бурлак //Виноградарство и виноделия, 2013, Вип. 50, с. 53–57.
3. Власов В.В. Сучасний стан інноваційного забезпечення галузі виноградарства та підвищення конкурентоспроможності її продукції/ Власов В.В., Мулюкіна Н.А., Гінгін Л.П.//Підвищення конкурентоспро-можності сільськогосподарської продукції на внутрішньому та зовніш-ньому ринках: матер. У Міжнар. Наук.- практ. конф. ( 13–14 червня 2013 р.) Одеса: ОДАУ, 2013, с. 30–37.
4. Власов В.В., Мулюкіна Н.А., Джабурія Л.В. Перспективи біотехнологічних досліджень винограду//Вісник аграрної науки, 2010, № 10, с. 38–41.
5. Власов В.В. Основы научного обоснования закладки виноград-ных насаждений столовых сортов в Украине / В.В. Власов, А.В. Штирбу // Сад, виноград і вино України, 2014, №4-6, с. 32–35.
6. Власов В.В. Моніторинг стану виноградних насаджень Одеської області в умовах 2014 року / В.В. Власов, А.В. Штирбу, Е.Б. Мєльнік, В.Є. Суздалова // Сад, виноград і вино України, 2014, №4-6, с. 32–35.
7. Власов В.В. Практичні поради щодо виконання календарного плану агротехнічних робіт на виноградниках/В.В. Власов, А.В. Штир-бу// Пропозиція. Прибуткове виноградарство України, 2014, № 5, спец-випуск журналу, с. 34–42.
8. Власов В.В. Стан і перспективи розвитку виноградарства України / В.В. Власов, Л.В. Джабурия, А.В. Штирбу // Виноград. Вино, 2013, № 3–4, с. 6–11.
лоэкологических принципов и сценариев глобального изменения климата.Контроль качества продукции отрасли осуществля-
ется двумя лабораториями, аккредитованными по ISO 17-025. Это химико-аналитическая лаборатория отдела виноделия и лаборатория вирусологии и микробиоло-гии, работа которых в первую очередь определяет кри-терии качества винопродукции и сертифицированного посадочного материала винограда.ННЦ «ИВиВ им. В.Е. Таирова» играет значительную
роль в разработке программ развития отрасли, вносит и поддерживает предложения в Законы Украины, при-званные повысить эффективность виноградарско-вино-дельческой отрасли.Ведется совместная работа с Министерством аграр-
ной политики и продовольствия Украины по созданию Закона Украины «О рассаде»; совместно с Министер-ством аграрной политики и продовольствия Украины продолжается работа по внесению изменений в законы Украины «О винограде и виноградном вине», «О госу-дарственном регулировании производства и оборота спирта этилового, коньячного и плодового, алкогольных напитков и табачных изделий».Учеными разработана Программа развития серти-
фицированного питомниководства Украины до 2025 г., которая одобрена научно-техническим советом Мини-стерства аграрной политики и продовольствия Украи-ны. Разработаны и утверждены на региональном уров-не программы развития виноградарства Одесской и Закарпатской областей.Как уже было упомянуто, Институтом «Таиров»
было выполнено составление Кадастра виноградников Украины. Продолжение этой работы запланировано в рамках региональной программы, которая будет вы-полняться при содействии Департамента агропромыш-ленного производства Одесской областной государ-ственной администрации.Регулярно проводятся мероприятия, направленные
на научное сопровождение отрасли: научно-практи-ческие семинары по агротехнике насаждений, при-менение разработанных институтом систем защиты. Ежегодно проводятся фестивали, популяризирующие продукцию виноградарства и виноделия: фестиваль «Живое вино Украины» и фестиваль столового виногра-да «Виноградный калейдоскоп».Исследования проводятся в целом на направлениях,
которые рекомендует Международная организация ви-нограда и вина, как мировые тренды в виноградарстве и виноделии.Однако результаты всех этих разработок понадобят-
ся отрасли только при условии ее выживания и восста-новления. Поэтому мы считаем, что только немедленное вмешательство власти поможет сохранить отрасль, сна-чала стабилизировать ее, а затем разработать комплекс мер по немедленному выводу из кризиса, а именно:
- Нужно создать единый государственный орган (Национальное бюро винограда и вина) при Министер-стве аграрной политики и продовольствия Украины, ко-торый будет отвечать за реализацию государственной политики в области виноградарства и виноделия. Среди основных задач структуры должно быть совершенство-вание законодательной базы в области виноградарства и виноделия, ведение единого реестра или кадастра
виноградников, ведение реестра винодельческой про-дукции, контроль услуг, связанных с исследованиями и разработками в данном направлении, проведение маркетинговых исследований с целью определения це-левых рынков сбыта и продвижения отечественной про-дукции на международные рынки;
- Следует решить вопрос членства Украины в Меж-дународной организации винограда и вина. На сегод-няшний день в эту организацию входит 46 стран, в том числе страны с гораздо меньшими объемами виногра-дарства и виноделия, чем Украина;
- Необходимо, опираясь на опыт европейских вино-градарских стран и ассоциированных стран СНГ, выйти с ходатайством в Министерство аграрной политики и продовольствия Украины по восстановлению практики финансирования закладки новых насаждений в Украи-не как инструмента повышения конкурентоспособности отрасли, а также с целью компенсации уменьшения площадей виноградников и объемов продукции вино-градарства и виноделия в связи с аннексией Крыма;
- При создании виноградных насаждений за счет го-сударственных средств следует учитывать особенности винограда как эколого-пластичной культуры и внести предпроектную стадию – «технико-экономическое обо-снование», основанное на ампелоэкологических иссле-дованиях, что позволит снизить вероятность негатив-ного влияния абиотических факторов на растения и повысить срок амортизации виноградников до 25 лет;
- Необходимо инициировать проведение в течение 2015 года широкого обсуждения проблем виногра-дарско-винодельческой отрасли, включая проблемы контроля качества винопродукции, с участием пред-ставителей Министерства аграрной политики и продо-вольствия Украины, органов государственного контро-ля, представителей агробизнеса и науки.
ЛИТЕРАТУРА
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 23
tă pe plan internaţional prin rezoluţia OIV OENO 6/2001 şi OENO 9/2001, adoptate la Congresul OIV din Adelaida (Australia). În Moldova folosirea talaşului de stejar a fost autorizată ofi cial odată cu adoptarea Reglementării Teh-nice „Organizarea pieţei vitivinicole” prin Hotărârea Gu-vernului nr. 356 din 11 iunie 2015 (publicată în Monitorul Ofi cial al RM nr. 150–159 din 19.06.2015).
La moment tot mai multă atenţie se acordă producerii vinurilor de calitate înaltă. Deşi tehnologia de fabricare este destul de difi cilă şi costisitoare, aceste vinuri repre-zintă un segment important în sortimentul stabilit, fi ind considerate, din punctul de vedere al calităţii, „cartea de vizită” a unităţii vinicole [4].
O altă categorie importantă din gama vinurilor o constituie cele de colecţie. Actualmente tot mai multe întreprinderi vinicole dispun de vinoteci, în care sunt păstrate cantităţi impunătoare de sticle. Drept exemplu poate servi enoteca Combinatului de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici”, care conţine circa un milion de sticle cu vin de diferite categorii. La acest capitol vom remarca că principiul folosit în prezent la selectarea vinurilor apte de a fi trecute în colecţie nu este cel mai reuşit. Astfel că vinurile cu particularităţi organoleptice bune, obţinute la maturare, incluse în colecţie, pot să piardă din calităţi-le sale. În contextul celor menţionate, important este nu doar aspectul organoleptic, dar şi compoziţia chimică a vinului, ce ţine îndeosebi de conţinutul compuşilor con-stituienţi ai extractului.
Alegerea justă a sortimentului şi a tehnologiilor în sezonul vitivinicol este determinată de doi factori impor-tanţi: vinurile trebuie să fi e solicitate pe piaţa de desface-re; întreprinderea trebuie să dispusă de un potenţial teh-nico-tehnologic de fabricare a lor. Însă practica oenologică demonstrează că nu întotdeauna sunt respectate aceste condiţii. Din cauză că nu există o strategie coerentă ce ţine de „produs → piaţa vinicolă”, unele unităţi vinicole produc vinuri care nu sunt solicitate de către cumpărători şi rămân acumulate în stocuri. Ulterior calitatea vinurilor afl ate în stocuri se diminuează.
În contextul celor menţionate, scopul acestui material este de a familiariza vinifi catorii cu unele aspecte ce ţin de procedeele de producere a vinurilor albe şi roşii cu respec-tarea corectă a tehnologiilor recomandate.
MATERIALE ŞI METODE
Drept obiect de cercetare au servit diferite tipuri de vi-nuri albe şi roşii: de soi, cu utilizarea talaşului, de colecţie. Calitatea vinurilor respective a fost determinată prin me-toda organoleptică.
REZULTATE ŞI DISCUŢII La moment există mai multe procedee tehnologice de
fabricare a vinurilor albe, schematic acestea fi ind prezen-tate în fi gura 1. Procedeul clasic, pe larg răspândit în vini-fi caţia moldovenească, prevede procesarea lejeră a strugu-rilor şi separarea rapidă a mustului de boştină, limpezirea acestuia cu utilizarea unor adjuvanţi pentru intensifi carea procesului şi fermentarea la temperaturi ce nu depăşesc 18°C. Practica demonstrează că fermentarea mustului la temperaturi scăzute infl uenţează benefi c calitatea vinului, îndeosebi substanţele aromatice. Vinul tânăr obţinut este
CZU: 663.21.251
UNELE ASPECTE TEHNOLOGICE PRIVIND PRODUCEREA DIFERITOR TIPURI DE VINURI MOLDOVENEŞTIE. RUSU, doctor habilitat în tehnică, profesor universitar, L. OBADĂ, doctor în tehnică, conferenţiar cercetător, M. CIBUC, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
SUMMARY. Red and white wine production is a priority of the Moldovan oenologists. At the moment there are multiple technological processes that ensure the manufacture of diff erent types of wine, diff erent by organoleptic properties. Besides the classical methods of making white as well as reds wines today is of tenused oak shavings. Red wines with special features are produced by carbonic maceration of the grapes, and termovinifi cation is considered an eff ective method to processing grapes aff ected by gray rot. Lately it pays special attention to the manufacture of red wines of out standing quality while maintaining on the sediment of yeast, wine maturation in new barrels and use of glucosidase enzymes.
În ultimul timp se acordă o atenţie sporită diversifi -cării sortimentului de vinuri moldoveneşti, acesta fi ind completat cu noi tipuri, multe dintre ele fi ind preluate din practica oenologică internaţională. Conform opiniei lui I. Prida [1], din actualul sortiment stabilit la unităţile vinicole din Republica Moldova se bucură de succes vi-nurile tinere albe şi roşii, vinurile roze, vinurile selecte cu nuanţe de stejar nobil, vinurile de înaltă calitate (de gardă), vinurile naturale dulci, iar de perspectivă sunt considerate cele organice şi „virgine”. Acest sortiment poate fi completat cu vinuri cu indicaţie geografi că şi cu denumire de origine protejată, fabricarea cărora la ziua de azi este deja ofi cializată.
De menţionat că în ultimii ani multe unităţi vinicole au implementat tehnologia fabricării vinurilor albe şi roşii cu folosirea talaşului/fragmentelor de stejar denumite şi cipsuri [2, 3]. Utilizarea talaşului de stejar a fost legifera-
vin
ifi c
aţi
e
24 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
vin
ifi c
aţi
e
menţinut o perioadă scur-tă pe sedimentul de droj-die, însă acest proces este de dorit să se realizeze la temperaturi ce nu depă-şesc 12°C. La temperaturi mai ridicate apare riscul de oxidare a vinului sau de îmbogăţire a acestuia cu substanţe ce redau un iz neplăcut de drojdie des-compusă.
În tehnologia vinuri-lor albe este bine cunos-cut faptul că calitatea acestora depinde mult de suşa (tulpina) de levuri utilizată la fermentarea mustului. Suşa de levuri trebuie să fi e aleasă în corespundere cu tipul de vin. S-a dovedit că unele levuri modifi că esenţial aroma soiului sau particularităţile specifi ce podgoriei de unde provin strugurii. Este vorba de anumite condiţii climato-pedologice destul de importante pentru calitatea strugurilor şi a vinului. Acele suşe de le-vuri destinate vinurilor de larg consum nu pot fi folosite la producerea vinurilor de soi. Cu alte cuvinte, pentru vi-nurile de valoare trebuie să fi e folosite levuri ce nu mo-difi că compoziţia aromei strugurilor din care este produs vinul. Astfel, procedeele tehnologiei clasice aplicate corect infl uenţează mai puţin compoziţia chimică a mustului şi vinului şi permit obţinerea unor vinuri native. La matura-re aceste vinuri îşi îmbogăţesc calităţile organoleptice, pot fi păstrate timp îndelungat, mai ales când sunt ţinute în ambalaj de sticlă.
Tehnologia clasică este recomandată pentru fabrica-rea vinurilor tinere de soi şi a vinurilor ce se evidenţiază în anumite podgorii (vin cu tipicitate de areal viticol). La producerea vinurilor cu personalitate remarcantă, cu nu-anţe pronunţate de soi, este folosită macerarea mustului pe boştină de scurtă durată, realizată la o temperatură nu mai mare de 20˚C, sau la valori sub 10˚C. Aici se au în vedere soiurile aromate Sauvignon, Chardonnay, Muscat, Traminer etc. Deşi criomaceraţia este costisitoare, din punctul de vedere al calităţii acest procedeu este justifi cat. Calitatea vinurilor personalizate mai este infl uenţată de gradul de maturare şi calitatea strugurilor, fermentarea mustului limpezit la temperaturi scăzute cu suşe de levuri speciale şi folosirea unor adjuvanţi la tratarea vinului tâ-năr pentru a elimina substanţele fenolice – catalizatori ai transformărilor oxidative. În unele cazuri vinul tânăr este menţinut pe sedimentul de drojdie cu folosirea enzimelor glucozidazice.
O abordare aparte ţine de utilizarea talaşului de stejar la producerea vinurilor albe. Tehnologia respectivă a apă-rut pentru prima dată în ţările vitivinicole din lumea nouă, fi ind preluată de oenologii din alte ţări, inclusiv din cele europene. Însă aplicarea tehnologiei respective în practica oenologică trebuie realizată cu mare atenţie din mai multe considerente.
Calitatea vinurilor albe fabricate cu talaşul de stejar depinde, în primul rând, de calitatea materialului utili-
Fig. 1. Procedee tehnologice de producere a diferitor tipuri de vinuri albe
zat. Pentru vinurile albe sunt benefi ce fragmentele de stejar, slab tratate termic, stejarul fi ind de provenienţă americană. Ca urmare a contactului cu fragmentele de stejar, vinul capătă nuanţe fi ne de lemn de stejar (boi-se), însă particularităţile de soi sau de podgorie nu mai prevalează în aromă. Pe lângă aceasta, trebuie să se ţină cont şi de faptul că astfel de vinuri pot fi consumate în decurs de câţiva ani. În urma degustării multor mostre s-a constatat că vinurile produse prin contact cu frag-mentele de stejar şi păstrate timp îndelungat îşi modi-fi că compoziţia chimică, iar compuşii rezultaţi în urma transformărilor înrăutăţesc însuşirile organoleptice. Culoarea devine brună, iar în aromă şi gust apare un iz de madeira (oxidativ). Evident că astfel de vinuri nu pot fi păstrate în colecţie, oricât de bune ar fi calităţile organoleptice iniţiale. În contextul celor menţionate, se poate concluziona că procedeul de fabricare cu utiliza-rea fragmentelor din lemn de stejar poate fi aplicat doar pentru producerea vinurilor albe, ce nu pretind la mari valori de soi sau podgorie şi sunt puse în comercializare fără a fi maturate.
Procedeul de producere, care prevede menţinerea pe sedimentul de drojdie fi nă în butoaie noi, asigură obţi-nerea unor vinuri albe ce se disting prin calităţi înalte. Datorită transformărilor ce au loc la contactul cu lemnul de stejar al butoiului, vinul capătă nuanţe fi ne de cocos sau frişcă. În afară de aceasta, în timpul menţinerii vi-nului pe sedimentul de drojdie, acesta se îmbogăţeşte suplimentar cu substanţe aromatice ce apar în urma scindării precursorilor afl aţi în sediment. Acest proces are loc sub acţiunea enzimelor glucozidazice ce se afl ă în vin sau care se adaugă în scopul intensifi cării trans-formărilor. Evident, tehnologia respectivă de producere a vinurilor albe este costisitoare din cauza folosirii bu-toaielor noi. Vinurile sunt cu mult mai scumpe, însă ca-litatea înaltă a produsului obţinut justifi că cheltuielile. Aceste vinuri cu personalitate remarcantă servesc drept carte de vizită a producătorului. Ele îşi ameliorează la
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 25
vin
ifi c
aţi
e
maxim proprietăţile organoleptice la o maturare de cel puţin un an în sticle.
Vinurile roşii, ca şi cele albe, se produc de mai multe tipuri, în funcţie de procedeul tehnologic aplicat (fi g. 2). Cel mai frecvent procedeu utilizat în producţia vinicolă la vinifi caţia în roşu este macerarea-fermentarea mustului pe boştină. În ultimul timp se consideră că seminţele, ce se depun la fundul vasului, infl uenţează calitatea vinului. Din acest motiv, ele sunt periodic înlăturate din vasul de fermentare prin purjare. Însă procedeul de separare parţi-ală este mai mult justifi cat în cazul când o parte din se-minţe este zdrobită, fapt ce conduce la îmbogăţirea vinu-lui cu compuşi care redau acestuia un iz amărui. Ca proce-deu obligatoriu la fabricarea vinurilor roşii este aplicarea fermentării malolactice. Metabolizarea acidului malic în vinurile roşii este mai uşor realizabilă şi cu şanse mai mari de succes în cazul efectuării acesteia la etapa de fi nalizare a fermentării alcoolice şi menţinerii vinului pe sedimen-tul de drojdie. Reţinerea procesului biologic de reducere a acidităţii titrabile poate înrăutăţi calitatea vinului, iar de-clanşarea ulterioară a acestuia este destul de anevoioasă şi necesită cheltuieli mai mari.
Tehnologia clasică este aplicată la producerea vinurilor roşii de soi, native, care pot fi puse în consum de timpuriu sau după o maturare în vase de stejar de cel puţin doi ani. După maturare şi tratare, în scopul stabilizării, şi îmbute-lierea în sticle, vinul îşi îmbunătăţeşte calitatea. Păstrarea de lungă durată a lor este benefi că pentru obţinerea unui produs de înaltă calitate.
Vinurile roşii obţinute prin maceraţia carbonică, care în ultimul timp este tot mai frecvent utilizată la unităţile vinicole, se disting prin gust rond, lejer, moderat taninos, cu arome pronunţate de fructe roşii, cu nuanţe amilice şi lactice. Datorită scindării acidului malic în timpul ma-ceraţiei carbonice vinurile sunt echilibrate şi moi. Ele se realizează ca vinuri tinere imediat după terminarea sezo-nului vitivinicol sau în prima jumătate a anului următor. Păstrarea îndelungată a acestor vinuri nu conduce la îm-bunătăţirea particularităţilor gustative. Aroma de soi este
Fig. 2 . Procedee tehnologice de producere a diferitor ti-puri de vinuri roşii
evident modifi cată din cauza transformărilor ce au loc în boabe în timpul fermentaţiei în dioxid de carbon. Cu alte cuvinte, aceste vinuri pre-zintă interes cât sunt încă tinere şi sunt protejate de oxidare.
Tratarea termică a boş-tinei asigură obţinerea unor vinuri taninoase, foarte ex-tractive, fermentarea malo-lactică se declanşează ime-diat după fi nalizarea celei alcoolice, iar degradarea acidului malic decurge foar-te lent. În aromă se disting nuanţe de fructe roşii, ami-lice şi lactice, însă particu-larităţile de soi se modifi că
totalmente. Acest procedeu este recomandat în cazul pre-lucrării soiurilor de struguri cu un potenţial biologic scă-zut de compuşi fenolici. Se obţin rezultate bune şi în ca-zul prelucrării strugurilor afectaţi de putregaiul cenuşiu. La temperaturi înalte sunt inactivate enzimele oxidative – tirozinaza şi lacaza, responsabile de oxidarea intensivă a vinurilor roşii.
Utilizarea talaşului şi fragmentelor de stejar la pro-ducerea vinurilor roşii prezintă o alternativă a matură-rii acestora în butoaie noi. La fabricarea vinurilor roşii se folosesc fragmente de stejar tratate termic la o tem-peratură medie sau înaltă. Rezultate mai bune prezintă stejarul de origine europeană. Talaşul de stejar se aplică în mustuială în timpul macerării-fermentării sau în vi-nul tânăr, imediat după separarea de boştină. El redă vinului nuanţe pronunţate de condimente şi frişcă. Spre deosebire de vinurile albe, cele roşii îşi păstrează parti-cularităţile organoleptice timp mai îndelungat datorită atenuării acţiunii oxigenului de către substanţele feno-lice ale strugurilor.
Un dezavantaj major al utilizării fragmentelor de ste-jar la producerea vinurilor roşii este instabilitatea taninu-rilor extrase din stejar, ceea ce conduce la depunerea lor în sediment sau pe pereţii sticlei. Evident că aceste vinuri păstrate în colecţie nu au premise de a-şi dezvolta calităţi-le organoleptice. Ca şi la vinurile albe, particularităţile de soi sunt practic modifi cate din cauza prevalării în aromă şi gust a nuanţelor provenite din extracţia substanţelor din fragmentele de stejar.
Procedeul tehnologic ce presupune macerarea îndelun-gată a vinului tânăr pe boştina fermentată cu efectuarea concomitentă a fermentaţiei malolactice asigură extrage-rea compuşilor fenolici, precum şi a altor compuşi în pro-porţii mari şi obţinerea vinurilor roşii extrem de extrac-tive. La fabricarea acestor vinuri sunt folosiţi struguri re-coltaţi la maturarea deplină sau uşor supramaturaţi, fapt ce permite acumularea în ele a unui grad înalt de alcool. Obligatoriu pentru aceste vinuri este maturarea în butoaie noi a vinului demalizat până la un an, apoi în butoaie folo-site. Durata de maturare este de cel puţin doi ani, iar pen-tru cele mai taninoase termenul de maturare constituie 3-4 ani. După maturare şi tratare în scopul redării stabili-tăţii faţă de tulburări, vinurile sunt îmbuteliate şi păstrate
26 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
vin
ifi c
aţi
e
în sticle timp de 3-5 ani. Conform tehnologiei respective, se produc vinuri de o calitate marcantă, deseori numite vinuri de gardă, ele reprezentând şi faima întreprinderii. Astfel de vinuri au o perioadă lungă de viaţă, iar păstrarea lor în colecţie contribuie la îmbunătăţirea substanţială a calităţii lor. Ca şi la vinurile albe, tehnologia respectivă este costisitoare, preţul de comercializare a vinurilor este mare, însă calitatea excepţională a lor justifi că cheltuie-lile. În afară de aceasta, fabricarea unor astfel de vinuri constituie un prestigiu pentru întreprindere şi un argu-ment esenţial că unitatea vinicolă dispune de un poten-ţial tehnico-tehnologic modern şi de specialişti de înaltă califi care.
CONCLUZII
1. Actualmente în practica oenologică sunt aplicate di-ferite tehnologii de fabricare a vinurilor albe şi roşii, care după însuşirile calitative se deosebesc între ele.
2. La alegerea tipului de vin şi a procedeului respectiv de producere trebuie să se ţină cont de solicitările pieţei de desfacere pentru a asigura comercializarea vinului ob-ţinut.
3. Vinurile albe, precum şi cele roşii, produse cu utili-zarea talaşului de stejar, la păstrarea lor un timp îndelun-gat îşi modifi că compoziţia chimică, iar compuşii rezultaţi înrăutăţesc substanţial însuşirile organoleptice.
4. Procedeul de fabricare a vinurilor cu utilizarea fragmentelor din lemn de stejar este recomandat în cazul producerii vinurilor ce nu pretind la valori de soi sau de podgorie şi sunt puse în comercializare fără a fi maturate.
5. O direcţie prioritară în oenologia moldavă se con-sideră fabricarea vinurilor ce se disting prin proprietăţi organoleptice remarcante, cu particularităţi evidenţiate de soi sau cu caracteristici specifi ce de podgorie (terroir), maturate în butoaie noi şi care constituie un prestigiu de imagine pentru unităţile vinicole.
1. Prida, Ion. Aspecte tehnologice la fabricarea noului asortiment de
vinuri din Moldova. Materialele Conferinţei știinţifi co-practice cu partici-
pare internaţională „Vinul în mileniul III – probleme actuale în vinifi caţie”.
Chișinău, 24–26 noiembrie 2011, p. 149–150. – ISBN 978-9975-45-182-6.
2. Rusu, Emil. Oenologia moldavă. Realitatea și perspectivele. Chiși-
nău. Tipografi a AȘM, 2006, 267 p. – ISBN 978-9975-62-162-5.
3. Prida, Andrei. Caracteristica chimică a lemnului de stejar în scopul
optimizării folosirii lui în vinifi caţie. Autoreferat al tezei de doctor în știinţe
tehnice. Chișinău, 2004.
4. Pomohaci N. și al. Oenologie. Prelucrarea strugurilor și producerea
vinurilor. Vol.1. București, Editura Ceres, 2000, 367 p. – ISBN 973-40-0471-9.
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Elena Scorbanov, doctor în tehnică.
Materialul a fost prezentat la 26.08.2015.
CZU: 664.85
FABRICAREA PRODUSELOR NONALCOOLICE DIN STRUGURI NEMATURAŢIRoman GOLUBI, Eugen Iorga, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Boris GAINA, Academia de Ştiinţe a Moldovei
REZUMAT. În raport sunt expuse procedeele de fabricare a unor produse nonalcoolice din struguri nematuraţi (preponderent de specia Vitis labrusca) recoltaţi la diferite etape de coacere – sucuri acide (acre) şi acidulanţi naturali. Pentru fi ecare grup de produse sunt stabiliţi indicii tehnici esenţiali: conţinutul de substanţe uscate solubile, aciditatea titrabilă şi coraportul glucide/aciditate. În baza acidulanţilor produşi conform unei tehnologii specifi ce şi a matricelor din fructe şi legume sunt propuse reţete de fabricare a unei game de produse, care prevede substituirea totală a acidulanţilor tradiţionali (acizii acetic şi citric) cu cei obţinuţi din struguri.
Investigaţiile respective au fost precedate de studiul metabolismului principalilor nutrienţi pe perioada de maturare a strugurilor.
CUVINTECHEIE: produse nonalcoolice, sucuri cu aciditate moderată, acidulanţi naturali.
INTRODUCERE
Există proiecte de cercetare pentru obţinerea acidulan-ţilor naturali.
Institutul Naţional de Cercetări în Agronomie în par-teneriat cu compania Foulon Sopagly (Franţa) au studiat modalităţile de diversifi care a valorifi cării strugurilor în scopul obţinerii unui produs ce posedă o aciditate înaltă, un conţinut mic de glucide şi aromă pronunţată de stru-guri verzi [1].
Institutul de Cercetare pentru Păstrarea şi Procesarea Producţiei Agricole din Krasnodar (Rusia) a propus folosi-rea în calitate de substituent al acidului acetic a fructelor sau a sucului de corcoduşe la fabricarea conservelor din legume [2].
Cercetările în vederea valorifi cării strugurilor de specia Vitis labrusca au fost efectuate de un grup de autori din cadrul IŞPHTA [3, 4]. Studiul recent prevede aplicarea unor procese şi procedee tehnologice la obţinerea unui randa-ment sporit al sucului din struguri nematuraţi, precum şi la producerea unui aliment de calitate (fără depuneri cris-taline de tartraţi).
Se propune fabricarea unor produse nonalcoolice din struguri de specia Vitis labrusca – Noah, Isabella, Lidia, în cazul unei recolte considerabile, nesolicitate la vinifi care. Cercetările efectuate s-au soldat cu pro-puneri de fabricare a sucurilor şi acidulanţilor, aceştia
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 27
vin
ifi c
aţi
e
din urmă fi ind utilizaţi în conserve din legume şi fructe.Acidifi erea băuturilor, pireurilor, preparatelor culina-
re şi a conservelor presupune folosirea acizilor organici: citric, malic, fumaric, acetic etc., mulţi dintre ei fi ind de origine chimică.
MATERIALE ŞI METODE
În perioada august–septembrie 2011–2014, de pe lo-turile experimentale ale Colegiului Naţional de Viticultură şi Vinifi caţie din Chişinău s-au colectat struguri de specia Vitis labrusca (Isabella şi Noah), la diferite etape de matu-rare a acestora.
În sucul fi ecărei partide de struguri proaspăt recoltaţi au fost determinate substanţele uscate solubile şi acidi-tatea titrabilă şi obţinute mostre de suc semifabricat con-form procesului tehnologic adaptat la con-diţii de laborator.
Conţinutul de acizi malic, tartric şi citric a fost determinat prin cromatografi e lichidă de înaltă performanţă, conform Metodei Generale OIV. În calitate de fază mobilă s-a folosit solu-ţia de acid sulfuric de 0,0035 M, viteza fl uxului fi ind de 0,5 ml/min., temperatura la coloana cromatografi că – 20°C. Iniţial s-au analizat soluţii-standard de acid malic, acid tartric şi acid citric, apoi mostre pregătite din sucuri de struguri. În coloana cromatografi că Zorbax Sax 250x4,6 mm a avut loc reţinerea acizilor pe perioade determinate, specifi ce pentru fi ecare substanţă. Analiza cantitativă s-a efectuat la detectorul matrice cu diode (DAD) la lungimi de undă de 192, 208 şi 210 nm.
Pentru diminuarea sedimentelor tartri-ce în suc, s-au folosit răşini schimbătoare de ioni: Amberlite IRA-410, Amberlite IRA-67, AV-17, AN-31, Purolite A-400.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A MOSTRELOR EXPERIMENTALE DE SUC DIN STRUGURI
Strugurii recepţionaţi au fost verifi caţi şi selectaţi, spălaţi cu apă potabilă (presiu-nea apei – 1,2-1,3 atm), după care a urmat blanşarea timp de 2-3 min. cu apă fi erbinte (temperatura – 80°C). Strugurii blanşaţi au fost desciorchinaţi şi zdrobiţi, mustuiala ob-ţinută a fost tratată cu enzime pectolitice la o temperatură de 40–42°C timp de 10 min. şi apoi presată. Sucul obţinut la presare a fost deburbat şi fi ltrat. Tratarea termică s-a efectuat la temperatura de 85°C, durata fi -ind stabilită în funcţie de tipul materiei pri-me: 20 min. pentru sucul obţinut din stru-guri cu o aciditate titrabilă de 2,0–2,5% şi 25 min. pentru cel obţinut din struguri cu o aciditate de 1,2–2,0%. Condiţiile tratării ter-mice sunt mai lejere, fi indcă pH-ul sucului a avut valori de 2,5–3,0, condiţionat de conţi-nutul de acizi cu efect conservant.
În prima variantă, după tratarea termică a urmat tur-narea sucului fi erbinte în borcane şi ermetizarea lor cu capace Twist-off .
În varianta a doua, după tratarea termică a urmat ră-cirea sucului până la temperatura de 4°C şi menţinerea lui în aceste condiţii timp de 48 de ore pentru sedimentarea tartraţilor. Pentru separarea cristalelor formate, sucul a fost decantat, apoi direcţionat la concentrare la tempera-tura de 50°C şi presiunea de 720±20 mm coloana Hg, până la obţinerea a 30–32% de substanţe uscate solubile. Sucul concentrat a fost turnat în borcane de sticlă Twist-off cu un volum de 380 şi 560 ml.
Au fost determinate conţinutul total de glucide şi aci-ditatea titrabilă, apoi calculat indicele zahăr/aciditate în mostrele de sucuri din strugurii de soiurile Noah şi Isa-bella (fi g. 1, 2).
Fig.1. Raportul glucide/acizi organici în strugurii de soiul Noah pe durata maturării
Fig.2.Raportul glucide/acizi organici în strugurii de soiul Isabella pe durata maturării
28 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
vin
ifi c
aţi
e
Conform datelor prezentate în fi gurile 1 şi 2, se obser-vă o creştere a conţinutului de glucide şi o diminuare a acizilor organici, rezultatele fi ind similare cu cele obţinute de Sabir şi colegii la soiurile cultivate în Turcia [5], feno-men ce corespunde în fond studiilor privind metabolismul principalilor nutrienţi în plantele viţei-de-vie, efectuate de Ribereau-Gayon şi Peynod [6].
În baza acestor doi parametri, a fost calculat indicele zahăr/aciditate, aplicat pe grafi ce, fi ind convenţional deli-mitate fazele pentru recoltarea strugurilor destinaţi fabri-cării diferitor produse. Astfel, prima recoltă este optimă pentru obţinerea acidulanţilor, a doua – pentru suc cu o aciditate moderată, iar celelalte 3 se afl ă în faza maturării depline şi pot fi direcţionate la procesare pentru obţinerea sucului conform tehnologiei clasice.
APLICAREA EXPERIMENTALĂ A PROCESELOR MODERNE ÎN PRODUCERE
Pretratarea termică a fost efectuată în 2 variante: a) încălzirea într-un vas de inox timp de 10 min. până la 80°C pe reşou electric; b) încălzirea cu microunde timp de 4 min. în cuptor (ν =2450 MHz, P=800W).
De asemenea, după pretratarea termică doar pentru câteva mostre s-a aplicat şi tratarea cu enzime pectolitice Enovin (Spania), în comparaţie cu alte mostre netratate cu enzime.
Tabelul 1 Variaţia randamentului de suc în funcţie de perioada de recoltare
În cazul pretratării termice clasice până la 80°C a bo-biţelor zdrobite, durata ei este de 10 min., aportul caloric fi ind considerabil (în acest timp au loc reacţii de oxidare enzimatică a substanţelor polifenolice). Tratarea cu micro-unde timp de 4 min., la frecvenţa de 2450 MHz, favori-zează o încălzire rapidă a părţii lichide, modifi că o bună parte a enzimelor responsabile de oxidarea substanţelor polifenolice, aroma caracteristică se păstrează mai bine.
La presare se obţin aproximativ aceleaşi cantităţi de suc, doar că după tratarea cu microunde, în raport cu cea clasică, durata este mai scurtă cu 25–30% (5-7 min.).
Pentru studierea depunerii sărurilor acidului tartric în sucuri, pireuri, compoturi de struguri, s-a elaborat un plan ce ţine de aplicarea răşinilor schimbătoare de ioni.
Din mostrele iniţiale de suc netratat au fost pregătite mostre pentru diferite tipuri de anioniţi (Amberlite IRA-410, Amberlite IRA-67, AV-17, AN-31, Purolite A-400). Mai efi cient s-a dovedit a fi Purolite A-400, care diminu-ează conţinutul de acizi organici (tartric, malic şi citric) în sucul de struguri cu 18–20% (tab. 2).
În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele experimentu-lui cu variaţia masei de răşină Purolite A-400 şi a duratei la tratarea sucului din struguri de soiul Isabella.
În baza datelor prezentate în tabelul 3 a fost elaborat un model matematic, a cărui valori calculate conform ecu-aţiilor determinate prin aproximaţie să fi e similare celor experimentale.
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 29
Am constatat că procesul de diminuare a sedimente-lor tartrice are tendinţă exponenţială atunci când masa de răşină aplicată la 1 dm3 de suc din struguri are valori de până la 8–10 g şi tendinţă liniară în cazul în care se aplică 8–15 g de răşină, cu trend spre axa „0” (lipsa cristalelor tartraţi).
Prin utilizarea sost ului Advanced Grapher au fost determinate ecuaţiile mate-matice ce au valori apropiate de datele experimentale de pe 3 sectoare ale combinaţi-ilor de parametri – timpul şi cantitatea de răşină aplicată la tratarea 1 dm3 de suc.
Diminuarea formării cristalelor de tartraţi a fost prezentată drept model ma-tematic ce include 3 sectoa-re de valori, prin programul Excel din pachetul Microsost Offi ce. S-au calculat valorile funcţiilor pentru toate cele 3 sectoare ale suprafeţei ce ilustrează modelul mate-matic al procesului de dimi-nuare a sedimentelor tartri-ce cristaline în suc.
Sectorul 1 descrie modelul pe segmentul 0–7 g de răşi-nă, pe durata 0-5 min.:
MC=(T·0,0056-0,003)·MR2-(T·0,08+0,1)·MR+4,65
Sectorul 2 descrie modelul pe segmentul 0–7 g răşină, pe durata 6-16 min.:
Sectorul 3 descrie modelul pe segmentul 8–15 g răşină, pe durata 0-16 min.:
MC=(0,007·T-0,146)·MR+0,013·T2-0,5·T+5,23,
unde MC – masa de cristale tartrice, g; T – durata, min.; MR – masa de răşină, g.
Conform valorilor ecuaţiilor modelului matematic aplicat şi reprezentării grafi ce obţinute în baza lui, am de-terminat care sunt parametrii optimi la detartrarea sucu-lui din struguri – cantitatea de răşină Purolite A-400 are
vin
ifi c
aţi
e
Tabelul 3 Efectul masei de răşină şi a duratei contactului cu sucul din struguri
Masa derăşină, g
Durata procesului de contact răşină-suc, t=30°C Control(suc netratat)10 min. 12 min. 15 min. 18 min. 20 min.
Cantitatea de cristale formate la tratarea ulterioară cu frig, g 20 0 0 0 0 0 4,65015 0,265 0,160 0,055 0,035 0,012 4,65510 0,650 0,425 0,175 0,155 0,105 4,6555 1,450 1,150 0,725 0,520 0,300 4,660
2,5 2,550 2,115 1,815 1,545 1,255 0,655
efect de diminuare a formării sedimentelor cristaline tar-trice atunci când valoarea sa începe de la 16 g/dm3 de suc şi are o durată de 15 min., iar un efect sigur se manifestă în intervalul cantităţii de răşină 18–20g/dm3 şi intervalul de durată de 15-16 min.
Fig. 3. Reprezentarea grafi că a modelului matematic privind procesul diminuării cu răşină schimbătoare de ioni a crista-lelor de tartraţi în sucul din struguri
În comparaţie cu acizii organici utilizaţi la producerea băuturilor, pireurilor şi a conservelor, acidulanţii din stru-guri sunt naturali şi posedă o valoare nutritivă mai mare.
Contează ca perioada de recoltare a strugurilor desti-naţi fabricării acidulanţilor să fi e stabilită în funcţie de compoziţia fi zico-chimică şi indicii organoleptici optimi.
Au fost obţinute mostre experimentale de conserve din fructe şi legume, în reţeta cărora acizii citric şi acetic au fost substituiţi cu un acidulant din struguri de soiurile Noah şi Isabella ce conţine 20 şi 30% de substanţe uscate solubile (varianta concentrată), acestea fi ind apreciate or-ganoleptic ( tab. 4).
Mai reuşite s-au dovedit a fi mostrele de pireu de pier-sici şi tomate conservate, cu acidulant din struguri de soiul Isabella, acestea urmând a fi perfecţionate prin stabilirea unui echilibru armonizat de componente şi optimizarea ulterioară a proceselor tehnologice.
30 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
vin
ifi c
aţi
e
CONCLUZII
1. În baza coraportului zahăr/aciditate al mostrelor cercetate de suc din struguri recoltaţi în diferite etape de maturare au fost delimitaţi parametrii fi zico-chimici ai materiei prime necesari pentru producerea sucurilor şi acidulanţilor naturali.
2. În scopul majorării randamentului de suc obţinut din strugurii nematuraţi de specia Vitis labrusca au fost aplicate pretratarea termică, tratarea cu microunde şi preparatul enzimatic. Procedeele propuse au contribuit la sporirea randamentului cu 15–16%.
3. Utilizarea răşinilor schimbătoare de ioni, în special Purolite A-400, contribuie la demineralizarea parţială a sucului, ceea ce asigură calitatea produsului prin evitarea depunerilor cristaline de tartraţi.
Tabelul 4 Exemple de conserve cu acidulant din
struguri de specia Vitis labrusca
Mostre experi-mentale de con-
serve cu acidulant natural din stru-
guri
Apreciere organoleptică, puncte
aspect exterior
cu-loare
gust aromă
Dulceaţă din nuci verzi (ac. Noah) 4,3 4,2 4,1 4,0
Compot de cireșe (ac. Isabella) 4,6 4,5 4,2 4,2
Pireu de piersici (ac. Isabella) 4,6 4,6 4,3 4,2
Ardei conservaţi (ac. Noah) 4,5 4,4 3,9 4,0
Tomate conservate (ac. Isabella) 4,6 4,5 4,3 4,4
1. Ojeda H., Rigal P., Mikolajczak M., Samson A., Pages B., Schneider R., Archambault G., Caille S. , Escudier JL. Raisins verts: de la récolte à la trans-formation. Application à l’élaboration de verjus. Le Progrès Agricole et vi-ticole, No 8, 2007.
2. Троян З.А., Боненко Ж.Н., Юрченко Н.В., Корастилева Н.Н., Лычкинка Л.В. (Краснодарский НИИ хранения и переработки сельскохозяйственной продукции). Алыча – ценное универсальное сырье для производства разнообразных консервов. Достиж. науки и техн. АПК. 2002, № 3, с. 28–30. Рус.
3. Iorga I., Achimova T., Golubi R., Fiodorov S., Nojac E., Vlădicescu M. Alternative de valorifi care a strugurilor de specia Vitis labrusca. „Pomicultu-ra, Viticultura și Vinifi caţia”. 2012, nr. 2[38], 23–24. – ISSN 1857-3142.
4. Iorga E., Achimova T., Golubi R. Natural acidulants from grape. In: Technical University of Moldova. Proceedings of the International Confe-rence Modern Technologies in the Food Industry-2014 (2014, Chișinau, 16–18 october). Ch.: S. n., „Bons Offi ces”, 2012 p. 210-215. – ISBN 978-9975-80-840-8.
5. Sabir A., Kafkas E., Tangolar S. Distribution of major sugars, acids and total phenols in juice of fi ve grapevine (Vitis spp.) cultivars at diff erent stages of berry development. Spanish Journal of Agricultural Research, 2010, 8(2), 425–433.
6. Ribereau Gayon J., Peynod E. Science et technique de la vigne, Bio-logie de la vigne, tome 1, Dunod, Paris, 1971.
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Vavil Caragia, doctor în teh-nică.
Materialul a fost prezentat la 18.11.2015
UDC: 663.252: 663.253
INFLUENCE OF DEALCOHOLIZATION PROCESS ON STABILITY OF WHITE AND RED WINES AGAINST DIFFERENT HAZESSvetlana STOLEICOVA, PhD student Scientific and Practical Institute of Horticulture and Food Technologies
ABSTRACT. In the article the infl uence of ethanol re-moval process on stability of white and red wines against diff erent hazes was studied. According to obtained re-sults it was found that stability of wines obtained by de-alcoholization depends on quality of initial wine material and extent of alcohol removed.
Stability of wine is one of the main indicators of the quality of the fi nished product. Even a slight haze of wine, despite the complete harmlessness and natural compo-sition, causing the consumer’s negative attitude, reduces appearance of the produce but usually also aff ect the fl a-vor [1]. The stability can never be guaranteed under all circumstances, the winemaker must predict the conditi-ons that the wine will endure prior to being consumed, and then use stability tests to see if the wine will remain stable under these conditions. Any wine failing a stability test must be treated appropriately prior to bottling. If the-se precautions are not taken, the wine may alter or throw a deposit in the bottle, which would lead to all the wine being recalled and either destroyed or treated and re-bot-tled, which is a very expensive operation.
Moreover, evaluation of the sustainability of wines to microbial clouding is one of the most important stages in the production of wines. Microbiological control can de-tect a variety of infections and to prevent their develop-ment. Ongoing microbiological control of qualitative and quantitative composition of the microfl ora, its physiolo-gical state, provides obtaining of wines microbiologically stable without chemical and organoleptic changes. Thus, a special attention should be given at the problem of micro-biological stability of wine [2,3] .
Dealcoholization process is followed by ethanol removal from wine and concomitant process of wine concentration occurs which leads to increasing of the concentrations of its non-volatile components. Certain change of wine balance
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 31
vin
ifi c
aţi
e
can lead to instability against diff erent hazes. Thus, infl u-ence of dealcoholization process on wine stability is very complex question and requires the follow-up study.
MATERIALS AND METHODS
Research regarding the infl uence of dealcoholization process using vacuum distillation on stability of white and red wines was carried out in the laboratories of „Biotech-nology and Microbiology of Wine”, „Quality testing of al-coholic beverages”at the Scientifi c and Practical Institute of Horticulture and Food Technologies. In the capacity of subject of research experimental batches of white and red wines as well as partial dealcoholized white and red wines from Chardonnay, Aligote and Merlot grape varieties with diff erent alcohol content was used. Kalium concentration was determined using fl ame emission spectroscopy. Physi-cal and microbiological stability of wines was determined by methods developed by Institute of Vine and Wine „Ma-garach” (Yalta, Crimea). Concentration of organic acids was determined by the method of gas cromatography.
RESULTS AND DISCUSSIONS
In order to study the infl uence of ethanol removal pro-cess on stability of wine, the samples of white and red
Table 1Infl uence of dealcoholization process on stability of white wine Chardonnay
wines with diff erent alcohol content were obtained using vacuum distillation method at the following technologi-cal regimes: temperature of 30°C, at the pressure of 0,04 bar, volume of wine 0,5 dm³. Scientifi c results regarding the infl uence of dealcoholization process in dependence of quantity of removed ethanol on wine stability was studied and presented in the tables 1 and 2.
Wine is a complex system and its stability is infl uen-ced by interaction of substances and diff erent external factors [1, 2]. It was established that in the process of deal-coholization besides the ethanol removal, a concentration of wine occurs which leads to increasing of organic acids, proteins, metals and other compounds concentration. The-se increasing can be responsible for apparition of hazes of diff erent nature.
According to obtained results, dealcoholization process has the infl uence on the stability of white wines in de-pendence of stability of initial wine and rate of ethanol removal. Obtained white wines are stable to crystal haze instead of increasing of tartaric acid concentration in the range from 2,0 g/dm³ to 3,3 g/dm³ and potassium 1,7 fold in obtained wines with diff erent alcohol content. Reducing the alcoholic content to 5% vol. leads to decrease of wine stability to crystal hazes.
Obtained results demonstrate that colloidal stability of wine depends on the stability of initial wine and quantity
Table 2 Infl uence of dealcoholization process on stability of red wine Merlot
of alcohol removed from wine. According to the obtained results, initial wine is stable to colloidal hazes and con-sequently ast er the process of ethanol removal, obtained wines remains stable to colloidal hazes upon reaching the reduction of alcoholic content to 5% vol. Protein instabi-lity of wines occurs due to signifi cant concentration resul-ting in increasing of proteins, polysaccharides and tannin quantities. These substances are capable of forming com-plex compounds provoking instability to colloidal haze.
All obtained wines except of wine with alcoholic con-tent 5% vol. are stable to protein haze which indicates on the fact that stability to protein haze depends on quantity of removed alcohol from wines.
Special attention should be given to the infl uence of ethanol removal from wine on microbiological stability. Correction of alcohol content in wines (20% alcohol reduc-tion) do not eff ects the microbiological stability of wines, but further ethanol removal signifi cant reduces the mi-crobiological stability of wines because of decreasing of wine’s preservative units as well as apparition of nutritive substances such as sugars, acids etc. which contribute and facilitate undesirable microorganisms growth.
During the investigations, it was found that process of ethanol removal leads to substantial changes in the composition of red wines. Correction of alcohol content in limits accepted by OIV practically has no infl uence on physical-chemical composition of red wines. Further deal-coholization aff ects not only wine intrinsic composition as well as contribute to decreasing of red wine stability. Special attention should be given to polyphenolic haze stability of red wines. Phenolic compounds in wine are responsible for color, bitterness, astringency and some of the odors and fl avors. Some types of phenolic material polymerize just like protein molecules [3]. These phenolic molecules slowly grow in size, and they can cause haze problems and excessive bottle deposits in red wines. Re-sults have shown that wines with alcohol content reduc-tion from 1% vol. to 5% vol. are stable to phenolic haze in comparison with 9% vol. alcohol content reduction which
is unstable due to presence of polyphenols excess in wine ast er dealcoholization process.
Red wines obtained in the process of ethanol removal have decreased microbiological stability contrary to white wines. According to obtained results red wines with alcohol content reduction of 5% vol. and 9% vol. are microbiological unstable as a result of absence of alcohol inhibitory action.
Obtained red wines are stable to crystal haze except for wine with alcoholic content of 5,1% vol., as a result of signifi cant increasing of tartaric acid and potassium concentration. Concentration of potassium increased from 517 mg/dm³ to 667 mg/dm³ and tartaric acid varies in li-mits from 1,8 g/dm³ to 2,9 g/dm³.
CONCLUSIONS
Thus, analyzing the data obtained it can be concluded that process of ethanol removal infl uences the stability of the obtained white and red wines in dependence of initial wine stability and ethanol removal extent. It was found that initial white and red wines was stable before the treatment and the process of ethanol removal did not aff ect its stability except for wine with alcoholic content of 5% vol. (white wine) and 5,1% vol. (red wine).
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 33
ви
но
дел
ие
УДК: 663.252: 663.253
ИЗУЧЕНИЕ ВЛИЯНИЯ РАЗЛИЧНЫХ ТЕХНОЛОГИЧЕСКИХ ОБРАБОТОК НА КАЧЕСТВЕННЫЕ ПОКАЗАТЕЛИ, СТАБИЛЬНОСТЬ БЕЛЫХ СУХИХ ВИН К БЕЛКОВЫМ И КОЛЛОИДНЫМ ПОМУТНЕНИЯМ ХРИСТЕВА О., ТАРАН Н., СОЛДАТЕНКО Е., Научно-практический институт садоводства, виноградарства и пищевых технологий
ABSTRACT. This work includes study results of the infl uence of various technological treatment schemes on physical and chemical characteristics, as well as stabil-ity to protein and colloidal casses in Traminer white dry wine materials.
KEYWORDS: bentonite, gelatine, oak powder, phenolic substances, protein content, silicon dioxide, tannin, wine material, total dry extract, glycerine, 2,3-butylene glycol, physical and chemical characteristics, potassium, calcium, sodium.
Одной из актуальных задач в улучшении качества белых сухих вин является изучение влияния различных технологических схем обработки на физико-химичес-кий состав.Принимая во внимание выше изложенное, целью
исследования является изучение влияния различных технологических обработок на качественные показате-ли и стабильность белых сухих вин к белковым и колло-идным помутнениям.
МЕТОДИКА И МАТЕРИАЛЫ ИССЛЕДОВАНИЙ
В качестве опытного образца вина был выбран белый сухой необработанный виноматериал Трами-нер, урожая 2014 года, выработанный на комбинате «CRICOVA» SA. Оценка различных технологических схем обработ-
ки виноматериала Траминер осуществлялась в зави-симости от: степени фильтруемости вина; характеристики образовавшегося осадка; стабильности к белковым помутнениям; стабильности к коллоидным помутнениям; основных физико-химических показателей вина;нелетучего состава вина; содержания металлов в вине; электрической проводимости.
При проведении исследований были использованы методы анализа виноматериалов применяемые в соот-ветствии с рекомендациями OIV. При определении со-держания фенольных веществ в винах использовалась методика, разработанная в НИВиВ «Магарач». Концен-трация содержания белка в виноматериалах опреде-лялась по методу Лоури [5]. Массовые концентрации органических кислот, глицерина и 2,3-бутиленгликоля были определены на хроматографе методом газовой хроматографии. Содержание металлов (кальция, калия, магния и
натрия) было определено методом атомно-адсорбцион-ной спектрофотометрии на приборе AAS-6 Vario.Величина электрической проводимости виномате-
риалов была определена кондуктометром Hanna.
РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЯ
На первом этапе исследований было определено влияние различных схем технологических обработок на стабильность вин к белковым и коллоидным помутне-ниям. В таблице 1 представлены результаты техноло-гических схем обработки белого сухого виноматериала Траминер против белковых и коллоидных помутнений. При оклейке виноматериала были использованы следу-ющие новые препараты фирмы „Enartis” (Италия): ду-бовая пудра – French oak untoasted powder в дозе 2,0 г/дм3; жидкий диоксид кремния 30% – Сил флок; жела-тин с прочностью студня по Блюму 200 в дозе 0,005 г/дм3; Протомикс (казеинат калия, бентонит, целлюлоза) в максимально допустимой дозе 1,5 г/дм3; Кларил СП (ПВПП, бентонит, казеин) в максимально допустимой дозе 1,5 г/дм3.
ВВЕДЕНИЕ
Стабильность вина – это состояние или условие, при котором в вине в течении гарантийного срока не будут проявляться нежелательные изменения физических, химических или органолептических свойств [1].За последние десятилетия в виноделии Молдовы
произошло техническое переоснащение винодельчес-ких предприятий, изменения в технологии производ-ства белых сухих виноматериалов, а также модифи-цировались и диверсифицировались вспомогательные материалы, используемые для стабилизации вин [3]. Критерием для выбора рациональной технологической схемы и оптимальных режимов обработки виноматери-алов является обеспечение их стойкости к испытуемо-му виду помутнения при минимальном расходовании этого вещества, а также сохранение органолептических свойств вина [1].
34 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
ви
но
дел
ие
Исходя из данных представленных в табл.1, следует, что можно выделить как перспективные схемы обра-ботки виноматериалов 1, 3 и 5. Во всех этих трех схемах был использован бентонит I – Еnobent Standart, кото-рый по сравнению с бентонитом II – Bentolit Super обла-дает в 2 раза большей степенью набухания. Лучшими схемами обработки виноматериалов оказались класси-ческая схема с использованием танина + рыбьего клея + бентонита (схема №3), а также схема №5 с использо-ванием диоксида кремния (Сил флок). Отрицательный результат схем №6 и №7 доказывает тот факт, что не-обходим индивидуальный подход к выбору препаратов для оклейки виноматериалов.На втором этапе исследования была поставлена за-
дача определения количественных изменений в физи-ко-химическом составе исследуемого образца вина, в том числе содержания фенольных веществ и концен-трации белка в зависимости от используемой техно-логической схемы обработки. Полученные результаты анализов представлены в таблице 2.Результаты анализов физико-химических показа-
телей подтвердили, что в стабильных к белковому и
Таблица 1 Влияние технологических схем обработки виноматериалов на степень фильтруемости и склонность к белковым и коллоидным помутнениям
Бентонит II + Сил флок + желатин; 2,5г/дм3+0,1 мл/дм3+0,005 г/дм3
хорошая осадок компактный, плотный, вино не освет-
лилось- -
5
Бентонит I + Сил флок + желатин; 1,5 г/дм3+0,1 мл/дм3+0,005 г/дм3
отличная
осадок компактный, плотный, вино освет-лилось, прозрачное с
блеском
+ +
6Протомикс (казеинат калия, бентонит, цел-
люлоза); 1,5 г/дм3
удовлетвори-тельная
отличное хлопьеобра-зование, осадок ком-
пактный, рыхлый, вино прозрачное с блеском
- -
7Кларил СП (ПВПП, бентонит, казеин);
1,5 г/дм3плохая осадок рыхлый, вино не
осветлилось - -
Обозначение: Бентонит I – Еnobent Standart; Бентонит II – Bentolit Super (фирмы «Enartis», Италия); + стабильное; - не-стабильное.
коллоидному кассах образцах, содержание фенольных веществ снизилось на 30–47 мг/дм3, белка на 21,4–25,5 мг/дм3. Полученные данные подтвердили, что в данном случае лучшей технологической схемой об-работки является оклейка с использованием диоксида кремния в сочетании с желатином и бентонитом. Ис-пользование наименьших дозировок оклеивающих ве-ществ позволят сократить производственные затраты. Результаты анализов опытных образцов показали
на существенное уменьшение приведенного экстракта (на 0,8–1,0 г/дм3). Также в процессе исследований было изучено из-
менение нелетучего комплекса виноматериалов, обра-ботанных по различным технологическим схемам. Ре-зультаты исследований представлены в таблице 3.Результаты анализов подтвердили тот факт, что
лучшей технологической схемой для обработки вино-материала Траминер является: бентонит + Сил флок + желатин. В этом образце после обработки были уста-новлены наиболее высокие показатели нелетучих ве-ществ: глицерина (на 0,9 г/дм3) и -2,3-бутиленгликоля (на 27 мг/дм3). Следует отметить, что на изменение со-
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 35
Таблица 2 Влияние различных технологических схем обработки на физико-химические
показатели обработанных виноматериалов
Наименование показателя
Ед
ин
иц
а и
зм
ер
ен
ия
Ис
хо
дн
ый
ку
па
ж
Схемы технологических обработок
Ду
бо
ва
я п
уд
ра
+
ры
бн
ый
кл
ей
+
бе
нто
ни
т;
2,0
+0
,00
2+
2,0
г/д
м3
Та
ни
н +
ры
бн
ый
к
ле
й +
бе
нто
ни
т;
0,0
5+
0,0
02
+2
,0 г
/дм
3
Бе
нто
ни
т +
Си
л
фл
ок
+ ж
ел
ат
ин
; 1
,5 г
/дм
3+
0,1
мл
/д
м3+
0,0
05
г/д
м3
Объемная доля этилового спирта % 12,2 11,5 11.6 11.6
става органических кислот технологическая схема об-работки виноматериала практически не влияет, за ис-ключением изменения содержания винной кислоты (на 0,25–0,35 г/дм3).Исследования по изучению влияния технологи-
ческих схем обработки виноматериала на содержа-ние в них некоторых металлов и на значение элек-трической проводимости представляют практичес-кий интерес. В таблице 4 представлены результаты исследований.
ви
но
дел
ие
36 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Как следует из таблицы 4, обработка виноматериа-лов бентонитом сопровождается изменением содержа-ния катионов металлов. Поскольку, виноматериал был обработан натриевым бентонитом, в результате обра-ботки увеличилось содержание натрия по сравнению с исходным образцом на 4,4–6,4 мг/дм3. Содержание ка-лия в обработанных винах уменьшилось незначитель-но: от 18 до 24 мг/дм3. Также, в обработанных образцах виноматериалов наблюдается снижение содержания кальция на 1,8–5,6 мг/дм3, а концентрация магния сни-зилась на 3,0–5,2 мг/дм3.
ВЫВОДЫ
Изучение различных современных препаратов для обработки белых вин против белковых и коллоид-ных помутнений на примере белого сухого виномате-риала Траминер урожая 2014 года, выработанного на предприятии «Cricova» SA, дало возможность оценить технологические возможности этих веществ. Резуль-таты пробных оклеек показали, что бентонит Enobent Standart, который обладает степенью набухания в 2 раза большей по сравнению с другими бентонитами
Таблица 4 Влияние различных технологических схем обработки на содержание металлов
и электрическую проводимость обработанных виноматериалов
градных вин. Симферополь: «Таврида», 1999, 206 с. ISBN 966-584-099-1.
2. Diaur G., Golenco L., Godoroja E., Ivanova V., Chirova A. Efi cacitatea
bentonitelor folosite în Moldova şi infl uenţa lor asupra componenţei
fi zico-chimice şi a stabilităţii vinurilor. În: Culegere de lucrări ştiinţifi ce
(către jubileul de 85 de ani ai INVV), Chişinau, 1995, p. 127–133.
3. Taran N., Soldatenco E. Tehnologia vinurilor spumante. Chişinau,
2011, 302 p. ISBN 978-9975-62-292-9.
4. Таран Н.Г., Зинченко В.И. Современные технологии стабилиза-
ции вин. Кишинэу, 2006, 240 c. ISBN 978-9975-62-056-7.
5. Ţîrdea C. Chimia şi analiza vinului. Iaşi: Ed. „Ion Ionescu de la Brad”,
2007, 1398 p. ISBN 9789731470047.
имеет более высокую адсорбционную способность в отношении белков. Использование комплексных пре-паратов Протомикс (казеинат калия, бентонит, цел-люлоза) и Кларил СП (ПВПП, бентонит, казеин) даже при максимальных рекомендованных дозах (1,5 г/дм3) не дают положительных результатов. Использо-вание силикагеля позволило снизить долю бентонита на 0,5 г/дм3 по сравнению с классической схемой об-работки виноматериала. Кроме того, в виноматери-але, обработанном бентонитом, диоксидом кремния и желатином наблюдаются более низкие показатели фенольных веществ и белка, что позволило стабили-зировать вина против белковых и коллоидных помут-нений. Результаты анализов показали, что лучшей техно-
логической схемой обработки виноматериала Трами-нер является: бентонит + Сил флок + желатин, что под-тверждается наиболее высокими показателями неле-тучих веществ и достижением надежной стабильности обработанных виноматериалов.
ви
но
дел
ие
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 37
ви
ног
ра
дар
ств
о
1,5-2 раза выше, чем в целом по растениеводству [6].Однако современное состояние виноградарства и
виноделия области характеризуется сокращением об-щих площадей виноградников, значительной пестро-той по годам их урожайности и уменьшением валового сбора винограда. Наблюдается также падение эконо-мической эффективности производства винограда и винодельческой продукции.Несмотря на то, что за 2001–2014 годы в сельско-
хозяйственных предприятиях было посажено около 20,0 тыс. га новых виноградников, общая их площадь сократилась с 34,3 тыс. га в 2001 году до 27,5 тыс. га в 2014 году, в том числе плодоносящие площади соот-ветственно с 30,6 тыс. га до 20,3 тыс. га, или почти на треть [1].Остается низкой и нестабильной по годам урожай-
ность насаждений. Потенциал производительности основных сортов винограда используется только на 25–40%. В 2001–2011 годы средняя урожайность была значительно ниже потенциальной и существенно коле-балась по отдельным районам. И только в последние годы наблюдается значительное повышения урожай-ности несмотря на уменьшение объёмов виноградных насаждений (таб. 1.).На низкий уровень производительности влияет вы-
сокая изреженность насаждений. В целом по области она составляет 22% от общей площади. Особенно вы-сокой изреженностью характеризуются виноградники возрастной группы 26-40 лет (36%).Сокращение ежегодных посадок новых виноград-
ников в девяностые годы прошлого века существенно нарушило процесс воспроизводства насаждений и об-условило старение общей площади насаждений (сей-час около 50% виноградников имеют возраст от 20 лет и старше), а также снижение их продуктивности и ухудшение качества продукции. Следует отметить, что начиная с 2000 года, благодаря государственной поддержке отрасли в соответствии с Законом Украи-ны «О сборе на развитие виноградарства, садоводства и хмелеводства», объемы закладки новых виноградни-ков значительно выросли. Так, если в 1996–2000 годах ежегодно закладывали только 400 га новых виноград-ников, то в 2006, 2007 годах заложены соответственно 2,1 и 2,8 тыс. га. К сожалению, начиная с 2009 года, на-блюдается значительное сокращение объемов заклад-ки новых насаждений винограда (в 2009, 2010, 2011 годах посажено соответственно 743, 636 и 521 га) [1]. Низкая урожайность насаждений, большие затраты
ручного труда и высокий ценовой диспаритет виногра-да и материально-технических ресурсов обусловили рост себестоимости винограда и, как следствие, сниже-ние экономической эффективности отрасли, а в отдель-ные годы – ее убыточность.Положение в области (как и во всей Украине) ос-
ложняется также вследствие закладки виноградников на значительных площадях посадочным материалом низких санитарно-селекционных категорий, что не дает возможности создавать полноценные насажде-ния. Закладка виноградников импортными саженцами не решает эту проблему, поскольку данный посадоч-ный материал в большинстве случаев не соответствует нашим экологическим условиям и приводит к распро-странению системных заболеваний насаждений.
ПЕРСПЕКТИВЫ РАЗВИТИЯ И ОПТИМИЗАЦИЯ ПРОИЗВОДСТВА ПРОДУКЦИИ ВИНОГРАДАРСТВА И ВИНОДЕЛИЯ ОДЕССКОЙ ОБЛАСТИ УКРАИНЫБЕЛОУС И.В., Национальный научный центр «Институт виноградарства и виноделия им. В.Е. Таирова», Одесса, Украина; ДЯЧЕНКО А.П., Одесский национальный аграрный университет, Одесса, Украина
Статья посвящена разработке механизма стабилизации и дальнейшего развития вино-градарско-винодельческой отрасли Одесского региона на основе использования современных инновационных приемов с целью насыщения внутреннего продовольственного рынка кон-курентоспособной продукцией и повышения ее экспортного потенциала.
Виноградарско-винодельческое производство – традиционная и эффективная отрасль агропромыш-ленного комплекса Одесской области, которая всегда играла важную роль в наполнении средствами госу-дарственного и местных бюджетов, решении важных социально-экономических проблем региона. Благо-приятные почвенно-климатические условия южной и центральной части области позволяют выращивать ценные столовые и технические сорта винограда для потребления в свежем виде и производства высокока-чественных вин [4].В области производится около 40% общегосудар-
ственных объемов винограда и вина.Промышленным выращиванием винограда в об-
ласти занимаются 229 сельскохозяйственных пред-приятий различных форм собственности, а перера-боткой винограда, производством виноматериалов, выдержкой и разливом – 57 специализированных предприятий, из них 16 предприятий – вторичного виноделия [6].Наиболее значительное развитие виноградарство
области достигло в начале восьмидесятых годов про-шлого века. В этот период общая площадь виноград-ников составляла более 71 тыс. га, а валовой сбор винограда – 250–300 тыс. т. Занимая 2% площади сельскохозяйственных угодий, виноградарство обеспе-чивало более 15% денежных поступлений и 20–25% прибыли от реализации продукции растениеводства. Уровень окупаемости производственных затрат был в
38 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
ви
ног
ра
дар
ств
о
Из-за необоснованно низких закупочных цен на ви-ноград и роста стоимости материально-технических ресурсов значительное количество виноградарских предприятий, особенно те, которые не имеют своей пе-реработки, отказываются от выращивания винограда.Наряду с вышеуказанными факторами, к основным
проблемам развития отрасли следует отнести также значительное снижение уровня механизации произ-водства, отсутствие системы подготовки и переподго-товки кадров специалистов и рабочих массовых про-фессий и прочее.Продолжает оставаться сложной ситуация в вино-
дельческой отрасли. Негативно влияет на ее развитие на-личие противоречий между потребностью винодельчес-кого производства в сырье и возможностями сырьевой базы. Значительная часть винодельческих предприятий, особенно заводов первичного производства, требуют об-новления оборудования из-за его старения и износа.К негативным факторам следует отнести также от-
сутствие контроля за качеством винодельческой про-дукции, что обусловило появление на внутреннем рынке низкокачественной, фальсифицированной про-дукции, которая не соответствует требованиям нор-мативной документации и ставит производителей в неравные экономические условия. Требует решения также проблема уменьшения импорта виноматериа-лов и вина [4].Всесторонний анализ сложившейся ситуации по-
зволил ученым Национального научного центра «Ин-ститут виноградарства и виноделия им. В.Е. Таирова» сделать следующие выводы.Сложная ситуация в виноградарско-винодельчес-
кой отрасли обусловлена:- нерациональным размещением виноградников,
без учета агроэкологических условий, подбора сортов и схем посадки виноградников;
- нарушением технологии закладки и выращивания винограда;
Таблица 1Динамика площадей, урожайности и валового сбора винограда в
сельскохозяйственных предприятиях Одесской области за 2001–2014 годы
- неблагоприятной ценовой ситуацией на рынке ви-нограда и материально-технических ресурсов;
- неэффективной структурой управления отраслью и организационным разъединением субъектов вино-градарско-винодельческого подкомплекса;
- несовершенством действующего законодательства по вопросам виноградарско-винодельческой отрасли;
- отсутствием паритетных экономических отноше-ний между субъектами интеграционной структуры «производитель винограда – производитель вина»;
- отсутствием материальных стимулов и низкими доходами работающих в виноградарстве;
- отсутствием необходимых инвестиций для созда-ния современной материально-технической базы пи-томниководческих хозяйств;
- отсутствием системы подготовки и переподготов-ки специалистов и рабочих массовых профессий [5].Преодоление негативных тенденций и обеспечение
устойчивого развития отрасли необходимо осущест-влять по следующим направлениям:
1. Сортовая структурная перестройка отрасли с це-лью восстановления площади насаждений и повыше-ния их урожайности, которая предусматривает заклад-ки виноградников:
- сортами столового направления до 18–20% от об-щей площади насаждений, в рамках конвейера про-изводства в соответствии с эколого-климатическими условиями микрорайона: очень ранних сроков созрева-ния – 22%, ранних – 22%, средних – 17%, средне-позд-них – 17% и поздних – 22%;
- техническими сортами шампанского направления (Шардоне, группа Пино, Сухолиманский белый, Тель-ти-курук) до 10% от общей площади;
- техническими белыми сортами (в т.ч. мускат-ными и коньячного направления) – 25–30% от общей площади;
- техническими красными сортами (в т. ч. мускат-ными) – 35–40%;
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 39
ви
ног
ра
дар
ств
о
- сортами новой селекции с групповой устойчиво-стью к абиотическим и биотическим факторам среды – 15–20% (Мускат одесский, Рубин Таировский, Загрей, Ароматный и др.).
3. Оптимизация размещения виноградников на основе детального учета агроэкологических условий территорий (плодородия и эродированности почв, ре-льефа, агроклиматических ресурсов), актуальность которого связана, помимо прочего, с тем, что в бли-жайшие 10 лет необходимо будет перезаложить ста-рые малопродуктивные насаждения на площади около 20 тыс. га, что составляет более половины всех суще-ствующих виноградников области.
4. Создание и ведение кадастра виноградников, основанном на методах ампелоэкологической оценки территории виноградников, который является Государ-ственным документом и содержит следующую инфор-мацию:
- географические и геодезические координаты каж-дого виноградника;
- данные о владельце;- год насаждения;- сорт (в т.ч. подвой и привой);- подробную характеристику экологических усло-
вий территории;- состояние виноградника;- урожайность и качество продукции;- пораженность вредителями и болезнями;- агротехнические мероприятия, проводимые на
винограднике.Технология составления кадастра связана с ис-
пользованием географических информационных си-стем (ГИС), которые позволяют проводить широкий анализ геопространственной базы данных по землям под виноградники, предоставляют возможность нака-пливать огромный объем статистических данных по каждому участку, упрощают сбор, систематизацию и представление информации о виноградных насажде-ниях. Применение таких приемов, как дистанционное зондирование и мониторинг урожайности, оценка то-пографических, почвенных и климатических условий выращивания виноградников с использованием ГИС позволяют определить связь между урожаем и эколо-гическими характеристиками различных площадей на территории массивов, занятых виноградниками.
5. Проведение постоянного мониторинга состояния виноградников специалистами научных учреждений с целью оказания консультативной помощи по приме-нению комплекса необходимых агротехнических меро-приятий.
6. Реконструкция виноградников и закладка новых насаждений только сертифицированным посадочным материалом.
7. Укрепление материально-технической базы ви-ноградных питомников с целью увеличения производ-ства сертифицированного посадочного материала.Для этого необходимо ускорить закладку базовых
и сертифицированных привойных и подвойных маточ-ников в условиях орошения (капельное и комбиниро-ванное), внедрять прогрессивные способы хранения
черенков и саженцев, режимов стратификации при-вивок, широко применять физиологически активные вещества и полимерные материалы при выращивания саженцев в школке.
8. Внедрение прогрессивных технологий закладки и ухода за насаждениями.В сфере технологий выращивания насаждений вне-
дрить в практику зональные адаптивные технологии закладки и ухода за виноградниками, базирующиеся на системном мониторинге агроэкологической среды.Выполнение технологических операций в агротех-
нические сроки должно обеспечиваться за счет повы-шения уровня механизации, закупки новой техники и эффективного ее использования.
9. Проведение мониторинга фитосанитарного со-стояния насаждений и внедрение интегрированной системы защитных мероприятий против вредителей и болезней.
10. Организация производства машин и орудий для виноградарства и питомниководства на промыш-ленных предприятиях области и стимулирование при-обретения товаропроизводителями виноградарской техники.
11. Совершенствование механизма регулирования рынка столового винограда, создание сети оптовых рынков сельскохозяйственной продукции и развитие их инфраструктуры.
12. Гармонизация экономических интересов произ-водителей сырья и перерабатывающих предприятий.
13. Осуществление научно-методического обеспе-чения отрасли виноградарства научными учреждени-ями [4]. Исследования показывают, что приоритетным
компонентом современного развития виноградарства является прикладное использование научных дости-жений. Ведь переход виноградарской отрасли и со-ответствующих хозяйствующих субъектов на иннова-ционную модель развития позволяет своевременно реагировать на динамические изменения рыночной экономики и окружающей природной среды.С целью оптимизации планирования производства
продукции на перспективу использована экономико-математическая модель обеспечения получения мак-симальной прибыли виноградарско-винодельческого подкомплекса Одесской области, которая базируется на обеспеченности подкомплекса необходимым ре-сурсным потенциалом, научно обоснованных нор-мах производственных затрат и внедрении еще ряда инновационных преобразований организационного, экономического и технологического характера. Для оптимизации процесса производства продукции вино-градарства и виноделия в Одесской области исполь-зована линейная экономико-математическая модель, которая включает 31 переменную, на которые накла-дываются 38 ограничений.
Z = X f j max (j J, f F), где Z – максимальная прибыль виноградарства Одес-
ской области, млн. грн., J – совокупность соответствующих видов деятель-
ности; F – совокупность результативных показателей.
40 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
В качестве критерия оптимальности нами был выбран показатель максимума валовой прибыли от реализации продукции виноградарства и виноделия при экономичес-ки обоснованном уровне производственных затрат.При условии оптимизации площадей виноградных
насаждений (использование земельных ресурсов со-гласно требованиям научно-обоснованной системы размещения виноградных насаждений с учетом эко-логических условий, закладки сертифицированным посадочным материалом) и производственной струк-туры, повышении урожайности, плановые уровни про-изводства продукции превышают средние уровни за период 2007–2011 годов в 3,5 раза.Реализация программы развития виноградарской
отрасли и внедрение комплекса организационных, эко-номических и технологических инновационных преоб-разований позволяет значительно повысить экономи-ческую эффективность виноградарства и виноделия. Согласно проекту, предусмотрено увеличение объемов производства продукции виноградарства в натураль-ном выражении: технических сортов винограда в 2,3 раза, а столовых – в 13,6 раз. По прогнозу размер ва-ловой прибыли составит 3005,5 млн. грн., а рентабель-ность – 48,6%.
ВЫВОДЫ
Предлагаемая программа преобразования отрас-ли позволит создать благоприятные условия для ее стабилизации и дальнейшего эффективного функцио-нирования с целью насыщения внутреннего рынка ка-чественной конкурентоспособной продукцией, а также повышения ее экспортного потенциала.
ЛИТЕРАТУРА
1. Белоус І.В. Інноваційний розвиток галузі виноградарства України як складова ефективної інтеграції її у світовий економічний простір/ І.В. Белоус // Сб. «Науковий вісник» Одеського державного економічного університету. Одеса, 2009, № 13, с. 7–15.
2. Белоус І. В. Передумови створення виноградно-виноробного кла-стеру в Одеській області / І.В. Белоус // Науковий вісник Одеського дер-жавного економічного університету, 2013, № 19, с. 38–40.
3. Белоус І.В. // Проблеми економіки та управління національним го-сподарством: матер. Міжнар. наук.-практ. конф. / И.В. Белоус. Одеса, Ялта, 2013.
4. Белоус И.В. Современное состояние и перспективы развития ви-ноградарства и виноделия Одесской области Украины / И.В. Белоус // Интеграционная система образования, науки и производства в совре-менном информационном пространстве: материалы Международной научно-практической конференции (Тернополь, 29–30 апреля, 2014 г.). Тернополь, 2014.
5. Власов В.В. Ампелоекологічні дослідження як один із кроків поліпшення виноградарської галузі в Україні/ В.В. Власов, Ю.Ю. Булаєва // Виноградарство і виноробство: міжв. Тем. Наук. зб. Одеса: ННЦ «ІВіВ ім. В.Є. Таїрова», 2010, Вип. 47, с. 24–27.
6. Власов В.В. Проблеми виноградарства України і аналіз напрямів їх вирішення/ В.В. Власов, Л.П. Гінгін //Аграрний вісник Причорноморя: зб. наук. праць. Одеса: ОДАУ, 2012.
садо
во
дст
во
УДК: 634.22 (478)
НОВЫЕ РАЙОНИРОВАННЫЕ СОРТА СЛИВЫ МЕСТНОЙ И МИРОВОЙ СЕЛЕКЦИИ В РЕСПУБЛИКЕ МОЛДОВАЖУРАВЕЛЬ А., кандидат сельскохозяйственных наук, КОЗМИК Р., кандидат сельскохозяйственных наук, ТЕРЕНТИЙ П., научный сотрудник, Научно-практический институт садоводства, виноградарства и пищевых технологий
РЕЗЮМЕ. Приведены некоторые результаты сор-
тоизучения сливы по совершенствованию райониро-ванного сортимента в Республике Молдова. Тринад-цать новых сортов, 10 из семейства Prus domestica L. – Piteştean, Centenar, Valor, Blue Free, Crasa oseni, Pamiati Vavilova, Ajur-1, Super Prezident, Čačanska Rana, Čačanska Lepotica и 3 из семейства Prunus salicina L. – Angelino, Dlack Amber, Friar, изученых в Научно-практическом институте садоводства, вино-градарства и пищевых технологий Республики Мол-дова, районированы и включены в каталог сортов растений Республики Молдова в 2010–2015 г. Дана краткая характеристика этих сортов.
КЛЮЧЕВЫЕ СЛОВА: характеристика, новые сорта, слива, селекция, сортоизучение, Республика Молдова.
ВВЕДЕНИЕ
Молдова издавна славится культурой сливы, так как почвенно-климатические условия этого региона наи-более полно соответствуют ее биологическим особенно-стям и позволяют получать наиболее высококачествен-ную продукцию ценных ее сортов.Слива в Молдове является основной косточковой
культурой и по занимаемой площади уступает только яблоне. Широкое распространение сливы объясняется, прежде всего, ее скороплодностью, высокой и стабиль-ной продуктивностью, высокими вкусовыми качества-ми плодов и хорошей приспособленностью к различ-ным почвенно-климатическим условиям.Широкое распространение сливы во многих стра-
нах мира и исключительная ее изменчивость опреде-лили большое многообразие сортов, которых известно более двух тысяч.Исходя из требований интенсификации плодовод-
ства, основными задачами при селекции сливы в Ре-спублике Молдова являются выведение и выделение новых высококачественных консервных, десертных и
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 41
универсальных сортов различных сроков созревания, обладающих важнейшими производственно-биоло-гическими признаками не ниже уровня лучших рай-онированных сортов соответствующих сроков созрева-ния по урожайности, качеству плодов, устойчивости к болезням, вредителям и неблагоприятным факторам внешней среды (А.М. Журавель, 2007).
МАТЕРИАЛЫ И МЕТОДЫ
Работа по селекции сливы проводилась в селекци-онных и коллекционных садах Научно-практического института садоводства, виноградарства и пищевых технологий. Объектами исследований являлись 128 сортов и гибридных форм: из которых 78 сортов и форм относятся к сливе домашней (Prus domestica L., 2n=48); 42 сорта алычи (Prunus cerasifera L., 2n=16); 8 сортов сливы японской (Prunus salicina L., 2n=16). Сады по сортоизучению посадки 1995–2008 гг., схема посадки – 6х3 м.Исследования выполнены с использованием по-
левых и лабораторных методов согласно: «Программа и методика интродукции и сортоизучения плодовых культур» (1972), «Программа и методика сортоизучения плодовых, ягодных и орехоплодных культур» (1999).
РЕЗУЛЬТАТЫ И ОБСУЖДЕНИЯ
В результате изучения, по комплексу положи-тельных признаков, в сравнении с районированными сортами, был выделен ряд сортов которые в период 2002–2010 гг. были переданы на Государственные сор-тоиспытания.По результатам производственного и Государствен-
ного сортоиспытания этих сортов, в каталог сортов растений Республики Молдова на 2010–2015 включе-ны сорта Crasa Oseni, Pamiati Vavilova, Ajur-1, Super Prezident, выведенные в Научно-практическом инсти-туте садоводства, виноградарства и пищевых техноло-гий; Čačanska Rana, Čačanska Lepotica, Centenar, Valor, Piteştean, Blue Free, из мировой селекции, относящиеся к сливе домашней (Prus domestica L.). Angelino, Black Amber, Friar, относящиеся к сливе японской (Prunus salicina L.).Краткая характеристика сортов Čačanska Rana,
Čačanska Lepotica и Valor приведена в журнале «Agricultura Moldovei», nr. 7–8, 2006 г., сортов Crasa Oseni и Pamiati Vavilova – в журнале «Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia», nr. 2[38], 2012 г. Ниже приводятся краткие характеристики сортов
раннее не опубликованные в Молдове.
Ajur-1. Получен от скрещивания сортов Ренклод Храмовых х Stanley. Автор – А. Журавель. Утвержден как сорт в 2013 г.Деревья среднерослые с шаровидной, раскидистой
кроной средней густоты. Плодоносит в основном на бу-кетных веточках и плодовых прутиках.Цветет в средние сроки, сорт самоплодный.Плоды крупные – 50–60 г, одномерные, округло-
овальные. Вершина округлая, основание с мелким узким углублением. Плодоножка короткая, толстая. Брюшной шов средней глубины, выделяющийся. Кожи-
ставляет 4,3% от массы плода. Деревья вступают в плодоношение на четвертый
год после посадки. Плодоносят обильно и регулярно, урожайность – 15–20 т/га. Сорт устойчив к основным болезням и вредителям сливы, толерантен к шарке.Плоды созревают в третьей декаде августа, транс-
портабельны, универсального использования.
Super Prezident. Получен от скрещивания сортов President X Soperniţa. Автор – Журавель А.М. Утвержден как сорт в 2014 году.Дерево среднерослое с шаровидной кроной средней
густоты. Скелетные ветви отходят под большим углом. Плодоносит в основном на букетных веточках и пло-довых прутиках.Цветет в средние сроки, сорт самоплодный.Плоды очень крупные – 60–70 г. Одномерные,
овальные, асимметричные. Кожица плотная, краснова-то-фиолетовая, со средним восковым налетом. Мякоть светло-зеленая, сочная, волокнистая, кисло-сладкая, содержит 17–19% сухих веществ, 10% сахаров, 1,1% кислот, 8,2 мг/% витамина С. Косточка средняя, хорошо отделяется от мякоти.Деревья вступают в плодоношение на четвертый
год после посадки. Плодоносит обильно и регулярно, урожайность – 15–20 т/га. Сорт не требователен к ус-ловиям произрастания. Обладает комплексной устой-чивостью к основным болезням сливы, в том числе и к шарке. Плоды созревают в конце сентября, транспортабель-
ны, универсального использования, способны хранить-ся в условиях холодильника при температуре -1оС в течение трех месяцев, сохраняя нормальный внешний вид и высокие вкусовые достоинства.
Piteştean. Выведен в Румынии. Tuleu Timpuriu х
садо
во
дст
во
42 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Rivers Timpuriu. Авторы – Cociu V., Roman R. Утвержден как сорт в 1981 г.Дерево среднерослое, конической формы, с гу-
стой кроной. Скелетные ветви относительно тол-стые. Плодоношение сосредоточено в основном на букетных веточках. Цветки сравнительно мелкие, типа Tuleu gras, пылники без пыльцы, пестик чуть выше тычинок.Цветет в средние сроки. Сорт с мужской стерильно-
стью. Лучшие опылители: Stanley, Ana Spath, Blue Free, Renclod Althana. Плоды крупные – 45–50 г, овальные, слегка асим-
метричные. Брюшной шов широкий, мелкий. Окраска плода темно-фиолетовая, почти черная, с интенсивным восковым налетом. Мякоть желтовато-зеленая, хряще-ватая, достаточна сочная, очень приятного вкуса, со-держит 15% сухих веществ, 10% сахаров, 0,98% кислот, 14,08 мг/% витамина С. Косточка средняя, хорошо от-деляется от мякоти. Вступает в плодоношение рано, на 4-й год после по-
садки. Урожайность – 20–25т/га. Устойчив к основным болезням сливы.Плоды созревают в конце июня, транспортабельны,
предназначены для потребления в свежем виде.Зона возделывания: местоположения с повышенной
влажностью почвы и воздуха.В отдельные годы при высокой температуре и низ-
кой влажности воздуха во время цветения, цветы могут быстро подсыхать и не образовывать завязь.
Centenar. Выведен в Румынии (Tuleu Gras x Rivers Timpuriu). Авторы – V. Cociu, E. Butbac. Утвержден как сорт в 1978 г.Дерево среднерослое, крона округлой формы сред-
ней густоты. Плодоносит в основном на плодовых пру-тиках и букетных веточках. Цветет в средние сроки, цветки с мужской стериль-
ностью, лучшие опылители: Kabardinskaia Ranniaia, Silvia, Čačanska Lepotica.Плоды средние и крупные, с массой 30–45 г, одно-
мерные, удлиненно-овальные, асимметричные. Вер-шина округлая, основание с мелкой, узкой воронкой. Брюшной шов мелкий, малозаметный. Плодоножка короткая. Кожица плотная, темно-синяя, покрыта ин-тенсивным восковым налетом. Мякоть светло-зеленая, плотная, сочная, кисло-сладкая, очень хорошего вкуса, содержит 14–17% сухих веществ, 9,4% сахаров, 0,9% кислот, 8,8 мг/% витамина С. Косточка средняя, оваль-ная свободнолежащая, составляет 3,5% от массы плода.Деревья вступают в плодоношение на 4-й год после
посадки. Урожайность высокая – 20–25 т/га. Устойчив к основным болезням, толерантен к шарке.Плоды созревают 1–10 августа, транспортабельны,
универсального использования.
Blue Free. Выведен в США (Stanley x Prezident). Ут-вержден как сорт в 1947.Дерево среднерослое, обратноконической формы, с
редкой кроной. Скелетные ветви отходят под большим углом. Листья темно-зеленые, блестящие. Пробужда-емость почек и побегообразовательная способность средняя.Цветет в средние сроки. Сорт самоплодный, хоро-
ший опылитель для других сортов. Лучшие опылители: Stanley, President, Ruth Gerschtetter. Плоды крупные – 55–65г, эллипсовидные, асим-
метричные. Брюшной шов широкий и глубокий, делит плоды на две неравные части. Кожица темно-синяя с интенсивным восковым налетом. Мякоть желтая, соч-ная, плотная, кисло-сладкая, приятного вкуса, содержит 18–19% сухих веществ. Косточка средняя, хорошо отде-ляется от мякоти.Вступает в плодоношения рано, на 4-й год после по-
садки и плодоносит обильно и регулярно. Урожайность – 20–25т/га. Отличяется комплексной устойчивостью к основным болезням сливы.Плоды созревают в начале сентября, транспорта-
бельны, универсального назначения, хороши для упо-требления в свежем виде и получения высококачес-твенного чернослива.
Angelino. Выведен в США, Калифорния (Queen Ann, свободное опыление). Утвержден как сорт в 1967г.Дерево среднерослое, с округлой, густой облиствен-
ной кроной.Цветет в средние сроки, самоплодный. Лучшие опы-
лители: Black Amber, Friar, Black Star и сорта алычи (Prunus Cerasifera), совпадающие по сроку цветения.Плоды крупные – 50 г и более округлой формы, слег-
ка приплюснутые. Кожица тонкая, бордово-гранатовая, с многочисленным количеством подкожных точек.Мякоть желто-оранжевая, средней плотности, уме-
ренно сочная, ароматная. Косточка мелкая, плотно при-легающая к мякоти.Деревья рано вступают в плодоношение, на 3-й год,
в значительной степени подвержены заболеванию кля-стероспориозом.Плоды созревают в конце августа, транспорта-
бельны.
Black Amber. Выведен в США, Калифорния (Frar x Queen Rosa). Является одним из самых популярных сор-тов в США и странах Средиземноморья.Дерево среднерослое, с густой хорошо облиственной
кроной, типичный для японской сливы удлиненными листьями.Цветет в средние сроки, самобесплодный, хорошие
опылители Friar, Santa Rosa и сорта алычи (Prunus Cerasifera) совпадающие по сроку цветения.Плоды крупные – 65 г и более, округлые. Кожица
тонкая, бордово-гранатовая. Мякоть желтая, приятного вкуса, ароматная. Косточка мелкая, плохо отделяется от мякоти.Деревья рано вступают в плодоношение, на 3-й год,
в значительной степени подвержены заболеванию кля-стероспориозом.Плоды созревают в начале августа, транспорта-
бельны.
Friar. Выведен в США, Калифорния. Дерево средне-рослое, обратнопирамидальной формы. Цветет в ран-ние сроки.Плоды крупные – 75–80 г и более, форма плода
округлая, слегка сплюснутая. Кожица темно-фиолето-вая, с многочисленным количеством подкожных точек, покрыта восковым налетом.
садо
во
дст
во
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 43
Мякоть желтая, сочная, приятного вкуса, ароматная. Косточка хорошо отделяется от мякоти.Лучшие опылители: Black Amber, Santa Rosa, Ozark
Premier, Morettini-355, Laroda.Плоды созревают во второй декаде августа.
ВЫВОДЫ
1. Вновь районированные сорта сливы домашней различных сроков созревания, позволяют получать све-жую продукцию со второй половины июля (Čačanska Rana, Piteştean), до конца сентября (Super Prezident, Crasa Oseni, Blue Free).
3. Плоды остальных сортов универсального исполь-зования.
4. Все сорта обладают высокой и стабильной уро-жайностью (15–25т/га), ранним сроком вступления в плодоношение (4-5-й год), высоким качеством и привлекательным внешним видом плодов (масса – 50–70 г).
5. Плоды практически всех сортов транспортабель-ны, а у сортов Crasa Oseni, Super Prezident и Blue Free, они способны храниться, в условиях холодильника, до 3-4 месяцев, сохраняя нормальный внешний вид и вку-совые качества.
6. Впервые внесены в Каталог Сортов Растении для Республики Молдова 3 сорта сливы японской – Angelino, Black Amber и Friar.
7. Новые районированные сорта сливы японской различных сроков созревания позволяют получать све-жую продукцию в течение августа месяца.
8. Новые районированные сорта сливы японской по-зволяют диверсифицировать свежее потребление фрук-тов населением.
ЛИТЕРАТУРА
НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – И. Доника, доктор хабили-тат с/х наук.
Материал представлен 3.08.2015,
1. Еремин Г.В., Витковский В.Л. Слива. Москва, Изд-во «Колос»,
1980, 255 с.
2. Журавель А., Рапча М., Короид А., Грицкан С., Магер М. Слива.
Кишинев, 2007, 234 с.
3. Программа и методика интродукции и сортоизучения плодо-
вых культур. Кишинев, Изд-во «Штиинца», 1972, 59 с.
4. Программа и методика сортоизучения плодовых, ягодных и
орехоплодных культур. Орел. Изд-во ВНИИСПК, 1999, с. 608.
5. Bellini E., Nencetti V. Miglioramento genetico e varitale del susino.
Revista di Fructicoltura, 1993, 5, p. 23–49.
6. Cociu V., Botu I., Minoiu N., Pasc I., Modoran I. Prunul. Editura
Conphus, 1997, p. 434.
7. Weienberger I.H., Plums (in Abvances in Fruit Briding Ed. By
I. Janiek and I. Moore. Purdue Universing Press), 1975, p. 336–347.
УДК: 634.11; 632.3.
ДИАГНОСТИКА ВИРУСА ЯМЧАТОСТИ ДРЕВЕСИНЫ ЯБЛОНИ МЕТОДОМ ПОЛИМЕРАЗАЦЕПНОЙ РЕАКЦИИ
ПРОДАНЮК Леонид Николаевич, научный сотрудник лаборатории вирусологии ([email protected]), Научно-практический институт cадоводства, виноградарства и пищевых технологий
РЕЗЮМЕ. В статье описываются результаты ис-следований по диагностике вируса ямчатости дре-весины яблони методом полимераза-цепной реакции (ОТ-ПЦР). Метод отработан на примере молдавских изолятов вируса ямчатости древесины яблони. Полу-ченные результаты позволяют рекомендовать приме-нение метода ОТ-ПЦР в системе сертификации плодо-вого посадочного материала.
Вирус ямчатости древесины яблони (ВЯДЯ) впервые опи-сан в США в 1954 году. Долгое время возбудитель оставался не идентифицированным. Лишь в 1986 году после успешного переноса возбудителя на индикатор Nicotiana occidentalis 37B была изучена его этиология. Возбудитель болезни ямчатости древесины яблони является вирусом, частицы которого имеют нитевидную форму размером около 800х12-13 нм. Он являет-ся вторым после хлоротической пятнистости листьев яблони по распространенности и вредоносности вирусом поражаю-щим семечковые культуры [1]. Вирус ямчатости древесины яблони является латентным вирусом. Он не вызывает види-мых симптомов на сортах. Симптомы ямчатости проявляются на древесном индикаторном растении Virginia crab. (фото 1). Определённые штаммы ВЯДЯ являются возбудителями следу-ющих заболеваний яблони, груши и айвы: пожелтение жилок груши и красной пятнистости, сажистой кольцевой пятнисто-сти айвы, каменистость плодов груши, зелёной морщинисто-сти плодов яблони. Обнаружение вируса возможно только с применением специальных методов диагностики, одним из которых является метод полимераза-цепной реакции. Полимераза-цепная реакция (ПЦР) – экспериментальный
метод молекулярной биологии. В основе метода лежит много-кратное удвоение определённого участка ДНК при помощи ферментов в исскуственных условиях (in vitro). В результате нарабатывается ДНК достаточное для визуальной детекции.
садо
во
дст
во
44 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
ЛИТЕРАТУРА
НАУЧНАЯ РЕЦЕНЗИЯ – А.М. Чернец, доктор биоло-гических наук.
Материал представлен 10.08.2015,
При этом происходит копирование только того участка ко-торый удовлетворяет заданным условиям и только в случае если он присутствует в исследуемом образце. Этим методом проводят диагностику вирусных инфекций. Чувствительность метода значительно превосходит таковую у иммунологичес-ких и микробиологических методов. Специфичность ПЦР для всех вирусных, микоплазменых и большинства бактериальных инфекций достигает 100%.Согласно Европейской системе сертификации посадочно-
го материала, вирус ямчатости входит в основную группу ви-русов яблони, на которые необходимо проводить тестирова-ние плодового посадочного материала семечковых культур.
Целью нашей работы была отработка метода ОТ-ПЦР к вирусу ямчатости древесины яблони, используя праймеры предложенные фирмой производителем набора для проведе-ния ОТ-ПЦР примере молдавских изолятов ВЯДЯ. Предвари-тельно, нами были протестированы сорта яблони, представ-ляющие селекционный и хозяйственный интерес методом иммуноэлектронной микроскопии ИЭМ. Отобранные нами вирусные образцы сортов яблони были
перенесены на травянистый индикатор Nicotiana occidentalis 37В (фото 2). Растения, на которых были получены симптомы, и плоды заражённой Virginia crab использовались нами для проведения ОТ-ПЦР.
1 – Nicotiana occidentalis 37В2 – Virginia crabПосле проведения выделения тотальной РНК мы провели
ОТ-ПЦР с применением праймеров [4,3], рекомендованных фирмой производителем диагностического набора.Визуализацию результатов ОТ-ПЦР проводили методом
горизонтального электрофореза в агарозном геле. После получения результаты электрофореза помещаем в транс-илюминатор, просматриваем в ультрафиолетовом спектре и фотографируем. Результаты ОТ-ПЦР отражены на фото 4.
Фото 1. Симптомы ямча-тости древесины яблони на Virginia crab
Фото 2. Симптомы виру-са ямчатости древесины яблони на индикаторе Nicotiana occidentalis 37В (просветление жилок 2-3 порядка)
Используя набор для выделения тотальной РНК (Фирмы QUIAGEN) [5], мы провели выделение РНК из растительного материала, а именно из заражённых ВЯДЯ листьев Nicotiana occidentalis 37В, с симптомами и плодов Virginia crab. Выде-ление тотальной РНК проводили согласно протоколу фирмы производителя набора [5]. Результаты выделения представ-лены на фото 3.
1 2
Фото 4. Электрофореграмма результатов ОТ-ПЦР молдавских изолятов
М 1 2 3 4
Как видно из электрофореграммы №4 образцы, 2 – 3 по-казали положительные результаты.Образец №2 – Nicotiana occidentalis 37B, образец №3 –
Virginia сrab. Полученные нами результаты позволяют рекомендовать
ОТ-ПЦР для использования в работах по получению исход-ных безвирусных клонов плодовых культур [2], а также для диагностики вирусов в системе сертификации плодового по-садочного материала. Протестированные нами сорта яблони будут использованы в дальнейших работах по пополнению и сохранению безвирусного генофонда Республики Молдова. Диагностику вируса ямчатости древесины яблони (ВЯДЯ) мы проводили в рамках билатерального проекта финанси-руемого Центром Интернациональных проектов Академии наук Республики Молдова под шифром 10.820.04.04/UA по теме «Молекулярно-биологический анализ вируса ямчатости древесины яблони в коммерческих насаждениях Молдовы и Украины и поиск устойчивых сортов».
Фото 3. Электрофореграмма выделения РНК из об-разцов
1. Калашян Ю., Чернец А., Лукица В., Проданюк Л., Калашян Н., Полищук В., Будзанивская И. Вирус ямчатости древесины яблони в Молдове. Вестник Киев-ского национального университета имени Тараса Шевченко, 2012, № 62, с. 61–64.
2. Barba M. Virus Certifi cation of Fruit Tree Propagative Material in Western Europe. In: Plant Virus Disease Control (edited by A. Hadidi, R.K. Khetarpal, H. Koganezawa) APS Press, St.Paul, Minnesota, 1998, 288–293.
3. Kundu J.K/ The aplplication of RT-PCR assay for the detection of Apple stem pitting virus and Apple stem grooving virus in four apple cultivars /J.K. Kundu//Plant Protect. Sci, 2002, Nо 38, р.13–17.
4. Menzel W. Multiplex RT-PCR-ELISA compared with bioassay for the detection of four apple viruses / W. Menzel, V. Zahn, E. Maiss // J.Virol. Meth, 2003, Vol.110, р.153–157.
5. QIAGEN. One Step RT-PCR Kit Handbook. Quiagen, 2002, 39 p.
садо
во
дст
во
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 45
pom
icu
ltu
ră
în râuri şi lacuri, cu un risc sporit de secare a lor. Tot-odată, se va înregistra un nivel mai mare al insolaţiei şi al concentraţiei de CO2 în atmosferă. Perioada de ve-getaţie va creşte în nordul Europei şi se va diminua în sudul Europei.
Clima şi solurile reprezintă cea mai importantă re-sursă naturală a Moldovei, care determină productivi-tatea în agricultură şi serviciile în baza ecosistemelor. La rândul lor, acestea asigură cu produse alimentare circa jumătate din populaţia Moldovei, îndeosebi în condiţiile economiei de tranziţie şi în cazul unor crize politice, economice şi fi nanciare globale sau locale.
Condiţiile climatice actuale în Republica Moldova nu sunt sufi cient de favorabile pentru cultivarea car-tofului, mai ales pentru cel de sămânţă. Temperaturi-le ridicate, insufi cienţa de umiditate, bolile virotice şi vectorii de răspândire a lor reduc din potenţialul de producţie, accelerează degenerarea ecologică şi virotică a cartofului. Totodată, sunt şi condiţii care favorizează producerea cartofului timpuriu de consum în perioada primăvară–vară, de consum şi pentru sămânţă în pe-rioada vară–toamnă (soluri bogate, aplicarea irigaţiei, surplus de lumină), iar perioada lungă, fără îngheţuri, permite a manevra cu perioadele de plantare şi chiar de a obţine două recolte pe an. În acelaşi timp, constatăm că pe parcursul ultimelor două decenii condiţiile clima-tice au devenit tot mai instabile.
Creşterea temperaturilor anuale ale aerului în R. Moldova, înregistrată înainte de anii 1990 (0,035oC raportat la un deceniu), a fost urmată de o creştere bruscă în ultimele două decenii (circa 0,58oC raportat la deceniu).
O dovadă suplimentară a accelerării încălzirii regi-onale o constituie şi faptul că cincisprezece ani dintre cei mai torizi din istoria observărilor instrumentale din Moldova revin ultimelor două decenii. În această peri-oadă sectorul agricol al Republicii Moldova a fost grav afectat din cauza secetelor, eroziunii solurilor, vântu-rilor, furtunilor, ploilor abundente, grindinei, îngheţu-rilor târzii de primăvară şi inundaţiilor. Conform cer-cetărilor recente din domeniul schimbărilor climatice, aceste fenomene sunt în mare măsură asociate cu în-călzirea globală. În ţara noastră, temperaturile extreme au un impact negativ, în primul rând, asupra mediului rural, unde este concentrată o jumătate din populaţia ţării şi circa o treime din forţa de muncă angajată în agricultură. În general, Republica Moldova este situată într-o zonă climaterică moderat continentală, cu unele modifi cări datorate afl ării ei în apropierea Mării Negre şi infl uenţei aerului cald umed din zona mediteraneea-nă. Uneori pătrund curente de aer rece de la Nord. Ano-timpurile climatice sunt clar defi nite – o iarnă scurtă cu puţină zăpadă şi o vară lungă, uneori foarte fi erbinte şi secetoasă. Temperaturile medii anuale ale aerului pe ţară constituie 9,3oС ca medii integrale, dar diferă în funcţie de zone, variind între 7,8 şi 9,9oС. Deşi în Mol-dova se înregistrează temperaturi destul de înalte, pre-cipitaţiile au un nivel scăzut, fi ind în descreştere de la nord-vest spre sud-est (de la 615 până la 485 mm).
Pronosticurile naţionale şi internaţionale climatice pentru sec. XXI în Moldova (7,10,13,15), inclusiv para-metrii agroclimatici, sunt destul de pesimiste din per-spectiva impactului asupra agriculturii (tab. 1).
SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI IMPACTUL LOR ASUPRA PRODUCERII CARTOFULUI ÎN REPUBLICA MOLDOVAPetru ILIEV, director de proiect instituţional, vicedirector pe ştiinţă al IŞPHTA
Schimbările climatice cauzate, în primul rând, de încălzirea globală reprezintă o provocare a mileniului, prezentând o ameninţare pentru dezvoltarea durabilă. Până în 2007 temperatura medie globală (terestră şi în ocean) era cu 0,8oC mai mare decât în perioada prein-dustrială (media pentru anii 1850–1899). Temperaturile medii terestre au crescut cu 1oC. Rata încălzirii globale a sporit de la 0,1oC, raportat la un deceniu din ultimii 100 de ani, până la 0,2oC, raportat la un deceniu, în ultima perioadă de timp. Cele mai clare estimări ale încălzirii globale, prognozate pe parcursul sec. XXI în cazul sce-nariilor care nu presupun acţiuni suplimentare pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, indică o creştere în continuare a temperaturilor medii cu valori cuprinse între 1,8 şi 4oC (4,14,15).
Temperaturile înregistrate pe continentul euro-pean au fost mai mari decât media globală. Ultimul deceniu (2002–2011) a fost cel mai cald din istoria Europei, temperatura la nivelul solului fi ind cu 1,3°C mai mare decât media de până la industrializare şi cu 1oC mai mare în spaţiul combinat al mării şi us-catului. Diverse pronosticuri arată că la sfârşitul sec. XXI temperaturile în Europa ar putea fi cu 2,5–4oC mai mari (cea mai rezervată estimare) comparativ cu me-dia anilor 1961–1990 (5).
Cincisprezece dintre cei 19 ani din perioada 1996–2015 au fost cei mai calzi ani de după 1850. Fenome-nul de încălzire pe continentul european s-a manifestat în felul următor: atât iernile, cât şi verile au devenit mai calde, însă cu incertitudini de amplifi care a schim-bărilor în profi l geografi c. De exemplu, iernile devin mai blânde şi mai secetoase în Europa de Est şi cea de Nord, iar verile mai calde şi mai uscate în Europa de Sud şi de Sud–Vest. Precipitaţiile atmosferice anuale în sec. XX au înregistrat o creştere cu 10–40% în Europa de Nord şi o diminuare (de până la 20%) în unele zone ale Euro-pei de Sud. Mai multe zile cu ploi au fost înregistrate în nordul Europei, iar mai puţine – în sudul continentului. Precipitaţiile medii au crescut în cea mai mare parte a Europei de Vest şi de Nord cu 20–40%, iar în Europa de Sud şi, parţial, în Europa Centrală, iernile au fost mai secetoase. Conform pronosticurilor, creşterea precipi-taţiilor se va resimţi iarna în Europa de Nord, pe când în multe alte zone pot fi înregistrate veri mai secetoase. De asemenea, pe parcursul perioadei de vegetaţie vor fi mai puţine ploi blânde şi mai multe abundente, în-soţite de grindină. Va creşte nivelul râurilor în nordul Europei, iar în sudul Europei va scădea nivelul apelor
46 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
pom
icu
ltu
ră
SRES sunt scenariile de emisii cumulative ale GES (gaze cu efect de seră), A – înalt, B – jos.
Se presupune că o încălzire maximă a climei în Mol-dova va fi înregistrată pe timpul iernii şi în anotimpu-rile de tranziţie. Către anii 2080, temperaturile medii negative de referinţă (-2,1oC) ar putea creşte până la +2-4oC; temperaturile medii de primăvară şi toamnă s-ar putea majora cu circa 40–50%. O încălzire mini-mă relativă ar putea fi înregistrată în lunile de vară: cu 9–12% la începutul secolului şi cu circa o treime spre
sfârşitul acestuia. Este prognozată o creştere a precipi-taţiilor în timpul iernii şi primăverii şi o diminuare a acestora vara şi toamna (cu 20–30% către anii 2080). În general, Republica Moldova se va confrunta cu ierni mai calde şi mai umede, însă cu veri şi toamne mai fi erbinţi şi mai secetoase. Prin analogie, Moldova ar putea avea ierni ca în Anglia şi veri ca în Grecia sau Spania (6,13,15). Astfel, în conformitate cu tendinţele care au loc, schimbările prognozate în clima Moldo-vei (aridizarea în continuare) sunt nefavorabile pentru
Fig. 1. Schimbarea temperaturii medii anuale a aerului în or. Chişinău (1891–2010)
Tabelul 1 Pronosticurile schimbării relative a temperaturii sezoniere a aerului şi precipitaţiilor
(%), comparativ cu clima din perioada de referinţă (sursa 5)
AnotimpulScenariul de emisie
Temperatura, oC Precipitaţiile, mm
Orizonturi temporare
1961–1990*
2010–2039
2040–2069
2079–2099
1961–1990
2010–2039
2040–2069
2070–2099
Iarna**SRES A2
-2,11,9 4,0 5,7
1077,5 11,4 10,4
SRES B2 2,2 3,5 4,4 8,5 13,6 15,5
PrimăvaraSRES A2
9,513,2 26,8 43,2
1304,4 6,0 5,5
SRES B2 18,6 25,3 32,7 6,4 12,3 11,6
VaraSRES A2
19,89,3 19,7 32,9
207-7,8 -19,3 -30,2
SRES B2 11,8 18,3 23,8 -13,2 -16,7 -22,6
ToamnaSRES A2
9,817,8 34,3 55,4
110-6,07 -16,0 -17,6
SRES B2 19,3 34,0 42,3 -6,2 -6,1 -6,8
Media anualăSRES A2
9,21,7 3,4 5,4
555-9,0 -38,0 -64,0
SRES B2 2,0 3,2 4,1 -17,0 -11,0 -23,0
*Perioada de referinţă.**Schimbările temperaturilor de iarnă sunt date în termeni absoluţi, oC.
Sursa: Raport de activitate 2010 al Serviciului Hidrometeorologic de Stat.
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 47
ţară. Diminuarea anuală a precipitaţiilor, asociată cu creşterea temperaturilor, conduce la un defi cit grav de umiditate şi o frecvenţă mare a secetelor, care afectea-ză puternic sectorul agricol şi producerea cartofului, dar şi economia ţării în ansamblu. Seceta în Moldova este unul dintre cele mai periculoase fenomene ale na-turii, reprezentând o trăsătură specifi că a climei regio-nale, condiţionate de distribuţia neuniformă în timp şi spaţiu a precipitaţiilor atmosferice pe fondul valorilor ridicate ale temperaturii aerului (7, 8, 10, 11).
La declanşarea secetelor contribuie mai mulţi fac-tori: precipitaţiile atmosferice, rezerva de apă din sol accesibilă plantei, umiditatea şi temperatura aerului, evaporarea şi transpiraţia, viteza vântului etc., aceştia fi ind principalii parametri climatici care defi nesc starea timpului umed moderat sau secetos.
La aceştia se mai adaugă şi alţi factori, ce de-fi nesc caracteristicile suprafeţei active (trăsăturile relie-fului, solului, adâncimea pânzei freatice, gradul de aco-perire cu vegetaţie etc.), care, la rândul lor, determină particularităţile fi ziologice ale plantei (cum ar fi soiul şi faza de vegetaţie, gradul de rezistenţă la uscăciune), precum şi factorii ce evidenţiază infl uenţa antropică asupra mediului (starea terenului şi agrotehnica folosi-tă care pot duce la epuizarea apei din sol).
După intensitate, se deosebesc mai multe tipuri de secete (7, 8, 10, 11): foarte puternice, puternice, mode-rate, slabe.
Secete foarte puternice se semnalează în anii când în perioada de vegetaţie cad mai puţin de 50% din normă, iar temperatura medie a aerului depăşeşte media climatică cu 3–4oC. Secete puternice se înregis-trează atunci când cantitatea de precipitaţii constituie 60–70% din normă, iar temperatura medie a aerului în această perioadă depăşeşte norma cu 2oC. Secete mode-rate se semnalează în anii când cad 70–80% din norma de precipitaţii, iar temperaturile sunt cu 1,0–1,5oC mai ridicate.
Intensitatea secetelor este infl uenţată şi determi-nată de factorii naturali şi umani, care participă cu o pondere diferenţiată, în funcţie de anotimp, la faza de vegetaţie şi lucrările agrotehnice etc.
Monitorizările climei arată că defi citul de precipi-
pom
icu
ltu
ră
taţii atmosferice este caracteristic pentru întreg te-ritoriul republicii. Probabilitatea apariţiei secetelor foarte puternice (≤ 50% din norma climatică a preci-pitaţiilor pe republică), cu consecinţe catastrofale în unele luni ale perioadei de vegetaţie constituie 11–41%. În contextul schimbărilor climatice, în ultimele două decenii secetele puternice s-au semnalat mai frecvent, ele devenind tot mai pronunţate. Aşadar, în perioada anilor 1990–2015 pe teritoriul republi-cii s-au înregistrat 11 ani (1990, 1992, 1994, 1996, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2011 2015) cu secete de diferită intensitate, care au dus la scăderea recol-tei şi a calităţii culturii de cartof. Ultimele patru se-cete (una la fi ecare 4 ani) au fost cele mai puternice. Caracteristic pentru fenomenul secetelor este valoa-rea coefi cientului hidrotermic (CHT). Valoarea CHT ≥ 1,0 corespunde unei umidităţi sufi ciente, valoarea CHT ≤ 0,7 corespunde unei clime secetoase, când va-loarea CHT = 0,6 se înregistrează o secetă uşoară, iar în cazul când CHT ≤ 0,5 – o secetă puternică şi foarte puternică. Durata secetelor în Moldova variază de la câteva zile până la câteva luni, poate chiar până la câţiva ani (de ex., seceta continuă din 1945, 1946 şi 1947). Consecinţele secetei depind atât de gradul de intensitate, perioada şi durata de acţiune, cât şi de suprafaţa afectată. Reieşind din cele expuse, în con-diţiile Republicii Moldova, pe parcursul perioadei de vegetaţie a cartofului, în fi ecare an apar fenomene de secetă de diferită durată şi intensitate. Din punct de vedere agronomic, stresul hidric se instalează atunci când necesităţile plantelor în asigurarea cu apă de-păşesc rezervele existente în mediu (Petcu, 2008). Din aceste considerente, nu se recomandă cultivarea cartofului fără asigurarea irigării.
Spre deosebire de alte calamităţi naturale, secetele reprezintă un proces treptat cu consecinţe negative de lungă durată. În consecinţă, pot suferi de foame zeci şi sute de mii de oameni. De aceea, după estimările pierderilor materiale (22%), secetele în lume cedea-ză doar cicloanelor tropicale (30%), iar după efectul social acest fenomen nu are asemănare. În Republica Moldova secetelor le revine 12,5% din numărul total de calamităţi (7-8).
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Impactul schimbărilor cli-matice şi oportunităţi în pro-ducerea cartofului:creşte efectul > CO2 care sti-mulează creşterea > tempera-turii;perioada de vegetaţie mai lungă, posibilităţi de obţinere a două recolte pe an;producerea seminţei mai ca-litative în cultura a doua;creşterea costurilor de păs-trare a cartofului din cultura de primăvară;reducerea costurilor de păstra-re a cartofului din cultura a doua;
48 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
utilizarea mai inefi cientă a apei din cauza evapo-rării mai intensive;
tuberculii cresc mai mari, ceea ce se asociază cu sporirea recoltei;
creşte procentul de vitamina C, amidon şi substan-ţă uscată;
scade nivelul de proteine, nitraţi, Mg, Zn; creşte nivelul de CO2 care contirbuie la majorarea
conţinutului de substanţă solidă şi amidon >SU > T: < SU;
se obţin mai mulţi tuberculi cu goluri în interior; dereglări fi ziologice ale plantelor, apariţia petelor
ruginii în tuberculi;mai mulţi tuberculi încolţesc în sol şi se deformea-
ză; pierderea mai timpurie a capacităţii de încolţire a
tuberculilor (degenerarea ecologică);verile şi iernile calde scurtează perioada de păs-
trare; mai mulţi tuberculi atacaţi de putregaiul uscat.
Boli şi dăunători: mai mulţi dăunători în sol, din cauza cărora se
reduce efectul rotaţiei culturii; apariţia mai timpurie a manei şi a altor boli. Mai
multe afi de, tripşi, sârmari, nematoze, viroze etc.; creşterea impactului putregaiului brun, inelar,
umed şi uscat (Erwinia, Pentobacterium, Dickeya increae şi Fusarium spp.);
apariţia mai timpurie a gândacului de Colorado, migrarea şi prezenţa lui mai mare în zonele de Nord.
Stresurile temporare sau de lungă durată provoacă
un şir de schimbări morfologice, fi ziologice şi biochimice în plante, care afectează creşterea şi dezvoltarea lor şi pot reduce esenţial productivitatea şi calitatea carto-fului (17).
În ansamblu, temperaturile ridicate şi lipsa apei din sol şi aer afectează puternic culturile de cartof în cele mai importante fenofaze pentru acumularea producţiei. Din punct de vedere agronomic, stresul hi-dric se instalează atunci când necesităţile plantelor în asigurarea cu apă depăşesc rezervele existente. Irigarea plantaţiilor este una din condiţiile de bază pentru di-minuarea impactului negativ al secetelor. De fapt, cul-tivarea cu succes a cartofului nici nu poate fi concepută
fără asigurarea irigării. Impactul irigării este foarte mare şi se manifestă prin creşterea mai rapidă şi uniformă a plantelor, formarea mai viguroasă a foliajului, reducerea temperaturii în aer şi în sol. Productivitatea medie a car-tofului, în funcţie de soi şi zona de cultivare, în condiţii de irigare şi fără irigare, variază între 50 şi 150%.
În cazul respectării tehnologiei de cultivare în con-diţii de irigare, recoltele de cartof variază, în funcţie de soi, între 35 şi 60 t/ha. În anii mai bogaţi în precipita-ţii, soiurile performante înregistrează o recoltă de peste 30 t/ha fără irigare (tab. 2).
Reieşind din datele expuse în tabelul 2, constatăm că zona de Nord a Republicii Moldova este cea mai fa-vorabilă pentru cultivarea cartofului, iar aplicarea irigă-rii contribuie la sporirea recoltei în toate zonele. Ţinând cont de unele calcule prealabile ale producţiei obţinute, raportată la costurile de cultivare, putem remarca că re-coltele de cartof mai mici de 20 t/ha nu sunt profi tabi-le, astfel că producerea cartofului în Republica Moldova trebuie să fi e organizată numai în condiţii de irigare. Mai mult decât atât, recoltele mai mici au şi o calitate mai joasă a tuberculilor (mai mici în diametru, mai defor-maţi etc.). Efectul irigării este şi mai evident atunci când se resimte un defi cit de apă în sol şi în atmosferă. Apli-carea irigării joacă un rol important nu numai în aprovi-zionarea plantelor cu apă, dar şi în optimizarea tempe-raturii aerului, îndeosebi a solului. Cultivarea cartofului în condiţii fără irigare sau irigare insufi cientă duce nu numai la reducerea recoltei, dar şi la diminuarea sem-nifi cativă a calităţii. În plus, recoltele mai mici au şi o calitate mai joasă a tuberculilor (mai mici în diametru, creşte numărul tuberculilor mărunţi şi deformaţi etc.). În cazul temperaturilor ridicate, în planta de cartof au loc procese şi modifi cări biochimice şi fi ziologi-ce majore, uneori ireversibile, care pun în pericol viaţa plantelor şi producţia (17). În urma experienţelor (18) efectuate s-a constatat că reacţia cartofului la tempera-turile ridicate depinde atât de faza de dezvoltare, cât şi de particularităţile biologice ale soiului. Temperaturile ridicate din prima parte a perioadei de vegetaţie au o infl uenţă negativă asupra culturii.
La temperaturi ridicate, în condiţii de secetă, temperatura frunzelor creşte cu mult comparativ cu cea a aerului, moment în care stomatele se închid, procesul de transpiraţie se întrerupe, frunzele se ofi lesc şi nu se mai produce fotosinteza. Respiraţia părţii aeriene creşte în aşa măsură, încât duce
Productivitatea medie, t/ha
Grupa de maturitate a soiuluizona de Nord zona de Centru zona de Sud
irigare fără irigare irigare fără irigare irigare fără irigare
Tabelul 2Productivitatea cartofului în funcţie de zonele de cultivare în condiţii
de irigare şi fără irigare
pom
icu
ltu
ră
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 49
la consumarea aproape în totalitate a hidraţilor de carbon formaţi. Ca urmare, stagnează formarea sau creşterea tuberculilor, scade rata acumulării producţiei, greutatea medie a tuberculilor, iar la tem-peraturi ale solului de 24–25oC se reduce şi numă-rul tuberculilor formaţi în cuib, tulpinile se alungesc, suprafaţa foliară se diminuează. Tuberculii sunt mai mici, deformaţi, iar uneori chiar deshidrataţi. Deshi-dratarea are loc atunci când insufi cienţa de apă din sol coincide cu perioada de creştere intensă a tuber-culilor. Totodată, s-a constatat că o importanţă mai mare pentru creşterea şi dezvoltarea cartofului o au temperaturile din timpul nopţii (5,14). Cartoful poate înregistra recolte înalte şi la temperaturi de 30–35oC pe timp de zi, dacă temperatura pe timp de noapte nu este mai mare de 18oC. Dacă temperatura se ridică noaptea până la 22oC, atunci rata formării tuberculi-lor scade brusc, chiar dacă temperaturile nu depăşesc ziua 25–27oC. Aşadar, toleranţa-reacţia cartofului la încălzire este determinată mai mult de temperaturile din timpul nopţii. În lipsa umidităţii, pentru necesi-tăţile de transpiraţie planta foloseşte apa din tuber-culi. Aceşti tuberculi nu se mai recuperează nici la apariţia condiţiilor favorabile. Deshidratarea tubercu-lilor şi pierderea lor în greutate se produce şi după terminarea perioadei de vegetaţie, atunci când este distrusă tufa, temperatura aerului este ridicată atât ziua, cât şi noaptea, iar recoltarea întârzie. În procesul de respiraţie în solul uscat tuberculii se pot veştezi usor. Pentru evitarea pierderilor la recoltare este re-comandată o irigare cu circa 150–200 m3 cu 1-2 zile înainte de recoltare. Seceta, chiar şi de scurtă durată, are repercusiuni negative asupra culturii de cartof şi a calităţii producţiei. Plantele care au fost afectate de secetă şi au trecut printr-o fază de ofi lire vor resimţi efectul acesteia pe parcursul întregii perioade de exis-tenţă a lor. Seceta din prima perioadă de vegetaţie a cartofului duce la dezvoltarea slabă a aparatu-lui vegetativ aerian, plantele rămân mai mici, cu suprafaţa foliară redusă, ceea ce infl uenţează negativ creşterea ulterioară a tuberculilor. La mo-mentul răsăririi, temperaturile ridicate şi defi citul de apă reduc ritmul de creştere a rădăcinilor. Seceta instalată după răsărirea plantelor inhibă stolonizarea şi poate cauza resorbirea stolonilor, reducând astfel numărul de tuberculi. Aceste procese sunt ireversibile, chiar dacă ulterior umiditatea şi temperatura solului revin la normă. Seceta şi temperaturile dintre faza răsăririi şi îmbobocit inhibează dezvoltarea plante-
pom
icu
ltu
ră
lor şi prelungesc perioada de formare a tuberculilor. Temperaturile ridicate şi defi citul de apă măresc rezis-tenţa la difuziune a frunzei, reducând rata randamen-tului fotosintezei.
S-a stabilit că pentru fi ecare zi de secetă, producţia scade în medie cu 500–600 kg/ha în luna iulie şi cu 700–800 kg/ha în luna august. Plantele afectate de secetă prezintă următoarele semne distinctive:
- în primele faze ale dezvoltării plantele rămân scunde şi capătă o culoare de verde–închis–albăstrui, cu nuanţe de cenuşiu;
- dacă seceta durează mai mult timp, apariţia următoarei fenofaze întârzie semnifi cativ;
- plantele înfl oresc mai repede, fl orile sunt avortate în faza de boboc şi cad; nu se formează baceele;
- la orele amiezii frunzele prezintă semne de ofi lire;- începe îngălbenirea prematură a frunzelor de la
baza plantei;- apar o serie de boli de veştejire ca: Verticillium
şi Fusarium sp.;- la tuberculi apar fenomene de puire, încolţire
falsă, fi lozitate etc.Totodată, în anii secetoşi, cu temperaturi foarte ri-
dicate şi de durată, cum au fost secetele din anii 2003, 2007, 2011 şi 2015, recolta de cartof a fost compromisă în toată ţara, excepţie făcând, chiar şi în condiţii de iri-gare, soiurile extratimpurii şi timpurii. De exemplu, în anul 2007 doar în 4 raioane din nordul ţării, unde tem-peraturile în perioada de vegetaţie au fost mai blânde, s-au obţinut recolte de cartof, însă producţia de tuber-culi a fost sub nivelul mediu. Defi citul de apă din sol şi aer, asociat cu temperaturi ridicate, produc o serie de modifi cări fi ziologice şi de calitate la tuberculi: ieşirea din repaus şi încolţirea prematură, îmbătrânirea fi ziologică şi încolţirea fi loasă, crăparea cojii, apariţia cavităţii interioare, pătarea ruginie, înnegrirea pulpei, scăderea rezistenţei la păstrare.
Pe fondul unei dezvoltări reduse a foliajului în con-diţii fără irigare, încă de la începutul lunii iunie s-a înregistrat senescenţa puternică a canopiei. Seceta severă survenită încă de la începutul formării şi dez-voltării tuberculilor, asociată cu temperaturile ridicate, a dus la formarea creşterilor secundare ale tuberculi-lor (puirea), depreciind calitatea cartofi lor. Din cauza condiţiilor climatice excesive s-au înregistrat pierderi masive de producţie.
În procesul de multiplicare cartoful îşi pierde din capacităţile reproductive şi degenerează. Acest proces se amplifi că în lipsa irigării, iar în anii secetoşi capătă
Fig. 2. Efectul temperaturilor ridicate asupra încolţirii carto-fului în sol
Sursa: Anca Baciu, 2013
50 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
proporţii mari. Soiurile timpurii, având o perioadă de vegetaţie mai scurtă şi un ritm mai rapid de creştere, sunt mai puţin expuse acestui proces, în comparaţie cu soiurile tardive. După un an cu temperaturi ridicate păstrarea cartofului devine mai difi cilă din cauza ieşirii tuberculilor din repaus şi încolţirii lor toamna în depo-zite, în scurt timp după recoltare.
În astfel de ani compromiterea recoltei a fost pro-vocată de veştezirea puternică cauzată de atacul Fu-sarium sp., aplicărea incorectă a irigaţiei (sporadic şi în zile cu temperaturi ridicate), utilizarea soiurilor medii şi semitardive, mai ales în zonele de Sud şi de Centru ale republicii, şi a categoriilor inferioare ale materialului de plantat. Nerescpectarea asolamen-tului conduce la amplifi carea atacurilor, care se ma-nifestă iniţial prin veştezirea tufei, în mijlocul sezo-nului, în perioada iniţierii şi formării tuberculilor, iar mai târziu prin apariţia putregaiului uscat la baza tuberculului (punctul unirii tuberculului cu stolonul).
În urma monitorizării cu atenţie a creşterii şi dez-voltării plantelor în perioada de vegetaţie pe parcursul ultimelor patru secete mari (2003, 2007, 2011, 2015) s-a constatat că plantele sunt afectate nu doar din cauza defi citului de apă. Plantele de cartof şi legumele se cultivă pe terenuri irigate, iar defi citul de apă din sol poate fi resimţit pe durata temperaturilor ridicate. În realitate, absenţa precipitaţiilor poate fi înregistra-tă pe parcursul întregului an, la fel ca şi fenomenele de uscăciune şi secetă, ceea ce are un impact nega-tiv asupra agriculturii. Pornind de la aceste dezidera-te, am ajuns la concluzia că secetele în cauză au fost
însoţite, pe parcursul perioadei de vegetaţie, de tem-peraturi ridicate şi insolaţii puternice. Acestea depă-şeau cu mult mediile optime de creştere şi dezvoltare a plantelor de cartof şi a unor specii de legume. De exemplu, morcovul şi varza cresc şi se dezvoltă bine la temperaturi de 18–22oC, cartoful – la 18–24oC. Tempe-raturile înregistrate în perioada de vegetaţie în aceşti ani au depăşit valori de 35oC. Intensitatea mare a radiaţiei solare a produs arsuri ale frunzelor şi a provocat fenomenul de degenerare fi ziologică (clima-tică) a tuberculilor. În acelaşi timp, insolaţia puter-nică a cauzat arsuri fructelor expuse direct acţiunii razelor solare, precum şi altor culturi (tomate, ardei, vinete, pepene verde, pepene galben, măr, struguri) etc. Ca urmare, aceste fructe, uneori până la ¼ din numă-rul total, au fost grav afectate, deshidratate şi, în fi -nal, aruncate. Ulterior fructele fără arsuri vizibile, doar înfi erbântate, sunt predispuse proceselor de putrezire a ţesuturilor sau maceraţiei. Seceta care durează mai mult de 10 zile, însoţită de temperaturi ridicate, duce la dezvoltarea putregaiului la cartof, cauzată de Fusarium sp., iar la tomate şi ardei se dezvoltă putregaiul din vâr-ful fructelor. Pentru producţia de cartof, temperaturile ridicate din sol sunt mult mai periculoase decât cele din aer. După răsărirea plantelor, temperaturile ridi-cate ale solului duc la întârzierea procesului de tu-berizare. Dacă temperatura solului depăşeşte 27–30°C şi umiditatea din sol este redusă, în timpul creşte-rii tuberculilor se măreşte semnifi cativ şi procentul de tuberculi puiţi, deformaţi şi cu încolţire falsă (Hooker, 1981, Lught, 1960, Bodlaender et al. 1964).
Tabelul 3 Impactul temperaturilor ridicate şi al defi citului de apă din perioada de vegetaţie
asupra pierderii capacităţilor reproductive ale tuberculilor, %
Soiul
Elita, an obișnuit Elita, an secetos
Teren irigat Teren neirigatTerenirigat
Teren neirigat
Riviera 2 12 8 19
Romano 4 16 11 24
Desiree 6 21 15 48
Tabelul 4 Gradul de atac al tuberculilor de cartof de Fusarium oxysporum şi F. solani.
în anii secetoşi, în comparaţie cu anii precedenţi
Ani secetoși în raport cu anii precedenţi
Numărul de soiuri testate
Numărul și % de soiuri atacate Diapazonul gra-dului de atac, %
Numărul %
2003/2002 43/43 11/2 25/4,6 5-32/2-4
2007/2006 39/39 9/1 23/2,5 8-25/3
2011/2010 37/35 7/2 20/5,7 4-52/2-6
2015/2014 35/36 6/2 17/5,5 3-30/3-4
pom
icu
ltu
ră
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 51
În plantaţiile de culturi legumicole şi cartofi, cu goluri, sau în plantaţiile tardive slab dezvoltate, temperatura solului la suprafaţă s-a ridicat până la 55–60oC (tab. 4). La astfel de temperaturi ale solului nu cresc nici buruienile, nemaivorbind de plantele de cultură. Acest pericol persistă, mai ales, la plan-tarea târzie a cartofului, practicată de unii produ-cători din considerente că va fi recoltat mai târziu şi cartoful se va păstra o perioadă mai îndelungată. Ţinând cont de profilarea terenului în timpul plan-tării şi formarea biloanelor până la răsărirea plante-lor, razele solare puternice din luna mai şi, parţial, din luna iunie vor ataca suprafaţa profilată a plan-taţiei sub un unghi mai mare, temperaturile la su-prafaţa solului şi în bilon ajungând la cote majore. Aceasta duce în mod iminent la reţinerea creşterii şi dezvoltării plantelor, dereglarea proceselor fizio-logice, apariţia petelor ruginii şi a golurilor în pulpă, iar uneori are loc deshidratarea tuberculilor aflaţi în creştere.
Evidenţa temperaturii solului a fost efectuată în câmpul de cartof plantat cu tuberculi încolţiţi ale so-iului timpuriu Impala, tipul de sol – ciornoziom obiş-nuit cu un conţinut de humus de 3,2%. Rezultatele obţinute demonstrează că atunci când canopia este bine dezvoltată şi acoperă rapid suprafaţa terenului, temperatura la suprafaţa solului este cu aproximativ 8–9o mai mică comparativ cu temperatura aerului. Şi invers, temperatura solului creşte odată cu reducerea suprafeţei frunzelor şi apariţia golurilor supuse ata-cului direct al razelor solare. Reglarea temperaturii solului are loc şi sub infl uenţa irigării, or un teren cu cartof acoperit şi umed se încălzeşte mai lent în com-paraţie cu un teren uscat şi cu goluri. Plantaţiile de cartof cu o canopie dezvoltată rapid şi viguros sunt mai bine protejate de buruieni, deo arece acestea sunt umbrite şi înăbuşite totalmente de tufele cartofului. De exemplu, conform rezultatelor obţinute, masa şi numărul buruienilor într-un câmp cu foliaj de circa 30 mii m2 sunt de 2-3 ori mai mare decât într-un câmp totalmente acoperit de foliaj.
MĂSURILE DE ATENUARE, COMBATERE ŞI ADAPTARE LA TEMPERATURI
RIDICATE ŞI SECETĂ Problemele complexe, generate de schimbările
climatice ce se manifestă nu doar prin valori medii anormale ale parametrilor, dar şi prin distribuţii care
pom
icu
ltu
ră
variază atât în funcţie de perioadele de timp, cât şi de fenofazele de creştere şi dezvoltare a plantei de cartof, impun noi abordări la nivelul producătorilor de cartof, dar şi al cercetătorilor. Apar permanent noi provocări legate de adaptabilitatea la noile condiţii climatice şi la efi cienţa utilizării imputurilor de că-tre diferite tipuri de genotipuri. Conform multiplelor cercetări ştiinţifi ce efectuate şi proiecţiilor interna-ţionale, s-a constatat că odată cu creşterea tempe-raturilor potenţialul global al producţiei de cartof va scădea cu 18–32%. Însă dacă se vor lua măsuri de adaptabilitate, această diminuare va fi de două ori mai mică (18,19). Tot mai acute devin problemele de schimbare a accentelor la efectuarea măsurilor tehnologice, examinarea şi modifi carea termenelor tradiţionale de executare a unor lucrări de bază (asolament, pregătirea terenului, plantat, recoltat) prin transfer din primăvară în toamna anului pre-cedent al lucrărilor de profi lare a terenului, pentru a diminua efectul de stres termohidric. Predicţiile pri-vind limitarea consumului de apă în agricultură şi creşterea temperaturilor impun nu numai schim-bări esenţiale în managementul de fermă, dar şi în obiectivele de ameliorare genetică, deoarece resursele genetice sunt considerate drept unii din pilonii de bază în soluţionarea multiplelor aspecte legate de rezistenţă/toleranţă.
Pentru diminuarea impactului negativ, a defi citului mare de umiditate în sol şi aer, creşterea rezistenţei culturilor de cartof în condiţiile unui regim termic înalt şi iradiere, se impun lucrări de ameliorare a car-tofului, cum ar fi utilizarea surcelor sălbatice, a mar-cherilor genetici cantitativi şi calitativi, care să con-tribuie la obţinerea unor soiuri şi hibrizi cu un sistem radicular mai bine dezvoltat, cu un grad mai efi cient de utilizare a apei şi a substanţelor nutritive, cerinţe mai reduse pentru nutriţie şi apă.
De asemenea, e necesar să se efectueze: * utilizarea soiurilor timpurii cu un ritm rapid de
creştere, iniţiere şi formare a tuberculilor;* pregătirea terenului din toamnă, tăierea biloane-
de categorii superioare, nu mai jos de categoria biolo-gică clasa A;
* încolţirea şi înrădăcinarea tuberculilor;* plantarea timpurie, cu tuberculi încolţiţi, în biloane
realizate din toamnă, permite începutul acesteia cu 10-12 zile mai devreme şi plasarea perioadei de vegetaţie
Tabelul 5 Temperatura solului în câmpul de cartof, în funcţie de nivelul de dezvoltare a foliajului,
în condiţii de irigare la temperatura aerului de 28–30oC
Varianta Temperatura colului, oC
la suprafaţă la adâncimea de 5 cm la adâncimea de 10 cm
Sol neacoperit 47– 5 35–37 28–30Foliaj cu suprafaţa de 30 mii m2 25–27 24–26 23–25 Foliaj cu suprafaţa de 35 mii m2 23–25 21–22 20–21Foliaj cu suprafaţa de 40 mii m2 21–22 19–21 18–20Foliaj cu suprafaţa de 45 mii m2 19–21 18–20 17–19
52 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
spre condiţii mai favorabile (temperaturi mai mici, zile mai lungi);
* respectarea rotaţiei culturilor, cu revenirea carto-fului pe acelaşi teren nu mai frecvent de o dată la 3-4 ani;
* utilizarea celei de-a doua culturi pentru reprodu-cerea cartofului sănatos şi îmbunătăţirea calităţilor şi condiţiilor de păstrare;
* respectarea acestor şi a altor măsuri vor reduce considerabil impactul negativ al schimbărilor climati-ce, va îmbunătăţi adaptarea culturii, va spori producti-vitatea şi calitatea tuberculilor.
1. Baciu A. Comportarea unor soiuri românești de cartof la stresul hi-dric. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
2. Bărăscu N., Donescu V., Ianoși M. Efectele condiţiilor climatice extre-me asupra producţiei și calităţii unor soiuri de cartof în anul 2012. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
3. Bodlaender K., Lught C., Marinus J. The introduction of second-grow in potato tubers. Potato Jurnal, Vol. 7, 1964.
4. Bodlaender K. B.A. (1963) Infl uence of temperature, radiation and photoperiod in development and yield. In: The Growth of the Potato (Ed. by J.D. Ivins and F.L. Milthorpe), p.199–210. Butterworth, London.
5. Burton W.G. (1996) Yield and content of dry matter: 1-The un-derlying physiological processes. In: The Potato (ed. by W.G. Burton), p. 84–155. Longman Scientifi c & Technical, Essex, England.
6. Chiru S., Olteanu G. Direcţii de cercetare abordate în România și pe plan mondial la cultura cartofului. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
7. Climate change, impacts and vulnertability in Europe 2012.8. Corobov R., Nicolenco A. New projection of Moldova’s climate chan-
ge in XXI century. In: Corobov R. (Ed.) Moldova’s climate change in XXI century: the projection of changes, impacts, and responses, Chișinau, Elan Poligraf, 2004.
9. Daradur M., Cazac V., Mihailescu C., Boian I. Monitoringul climatic și secetele. Chișinău, S. n., 2007 ( Tipogr. „Tanavius” SRL), 184 p.
10. Дарадур М.И. Изменчивость и оценки риска экстрeмальных условий увлажнения. А.Н. Респ. Молдова. Ин-т географии. Кишинэу, 2005, 198 с.
11. Duca Gh. și al. Seceta și metode de minimalizare a consecinţelor nefaste. Chișinău, 2007.
13. Лассе Г.Ф. Климат Молдавской ССР. Гидрометеоиздат, Ленинград, 1978, 375 c.
14. Leah T., Cerbari V. Eroziunea solurilor – factor de intensifi care a consecinţelor secetelor. In: Proceeding of the National Conference Secete-le: pronosticarea și atenuarea consecinţelor. Chișinău, 2000.
15. Mihailescu C. Clima și hazardurile Moldovei – evoluţia, starea, pre-dicţia. Chișinău, Editura Licorn, 2004, 192 p.
16. Minhas J.S. and Devendra Kumar (2005). Tuberization in heat to-lerant hybrid HT/92-621 under controlled temperature conditions. Potato Journal, 32:195-196.
17. Olteanu G., Chiru S., Ianoși M. Anomalii climatice în anul 2012 în zona Brașov. Cartoful în România, vol. 22, nr. 1, 2, 2013.
18. Schimbările climatice în Republica Moldova. Impactul socioecono-mic și opţiunile de politici pentru adaptare. Raportul naţional de dezvolta-re umană în Moldova, 2009 – 2010, PNUD, 2009.
19. Therivel R., Ross B. Cumulative eff ects assessment: Does scale mat-ter? Environmental Impact Assessment Review 27:365–385, 2007.
20. A. Wahid, S. Gelani M. Ashraf, and M.R. Foolad. Heat Tolerance in Plants: An Overview, Environmental and Experimental Botany, Vol. 61, No 3, 2007, p. 199–223.
21. Rykaczewska K. The impact of high temperature during growing season on potato cultivars with diff erent response to environmental stresses. American journal of plant sciences, 2013, 4, 2386-2393.
22. Hijmans R.J. The eff ect of climate change on global potato produc-tion. America Journal of Potato Researche (2003) 80:271-280.
23. Petcu, Elena. Impactul schimbărilor climatice asupra plantelor: se-ceta. Editura Domino, 2008.
BIBLIOGRAFIE
CZU: 664.3:635.621
SEMINŢELE DE STRUGURI MATERIE PRIMĂ RENTABILĂ PENTRU PRODUCEREA CO2EXTRACTELOR Ludmila ODOBESCU, cercetător ştiinţific stagiar, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
REZUMAT. Seminţele de struguri sunt o sursă im-portantă de substanţe liposolubile care ar putea fi extra-se atât prin metodele tradiţionale, cât şi prin metoda de CO2-extracţie.
Avantajele utilizării fl uidului supercritic CO2 în calita-te de solvent: nu este toxic, se separă uşor, are potenţial de reciclare, este neinfl amabil, se solvatează slab, pose-dă viteze de difuzie mari, simplitatea verifi cării proprie-tăţilor, transfer bun de masă, este iest in.
În acest articol sunt prezentate informaţii cu referire la benefi ciile seminţelor de struguri şi extracţia cu dioxid de carbon în stare supercritică.
CUVINTECHEIE: seminţe de struguri, CO2-extracţia super-critică, ulei, indice de aciditate, indice de peroxid, acizi graşi.
INTRODUCERE
Metoda extracţiei cu CO2 supercritic permite obţinerea de extracte sub forma lor cea mai naturală. CO2-extractele sunt uleiuri obţinute printr-un procedeu tehnologic de ul-timă generaţie, absolut ecologic, fară pierderea, degrada-rea sau alterarea compuşilor.
Avantajele utilizării fl uidului supercritic CO2 în calitate de solvent: nu este toxic, se separă uşor, are potenţial de reciclare, este neinfl amabil, se solvatează slab, posedă vi-teze de difuzie mari, simplitatea verifi cării proprietăţilor, transfer bun de masă, este iest in.
Seminţele de struguri
Seminţele se formează prin dezvoltarea ovulelor în urma fecundării. Ocupă centrul bobului. În fi ecare se pot afl a câte 1-4 seminţe, în funcţie de numărul ovulelor fe-cundate. De regulă, atestăm câte 2-3 seminţe. La soiurile apirene seminţele lipsesc, deoarece la acestea ovarul se dezvoltă fără fecundare.
Seminţele conţin două tegumente, unul intern şi altul extern (acoperite cu cuticulă), endosperm şi embrion. En-dospermul este format din celule bogate în ulei şi aleuronă.
Seminţele de struguri constituie 2–6% din masa fruc-tului şi 1–4% din masa ciorchinilor, în funcţie de soiul vi-ţei-de-vie. Masa conţinutului mediu de seminţe din tesco-vină constituie 20–25%.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 53
În tescovina de struguri uscaţi se afl ă 40–65% de se-minţe cu un conţinut de 12–22% de ulei. Aceste seminţe sunt considerate drept materie primă valoroasă pentru prelucrare [1].
Seminţele de struguri prezintă o sursă valoroasă de materie primă secundară obţinută la prelucrarea struguri-lor şi sunt destinate preponderent pentru obţinerea uleiu-lui tehnic şi alimentar, a enocoloranţilor şi antioxidanţilor naturali.
În Republica Moldova se produc anual 2,0–2,5 mii tone de seminţe de struguri [2].
Ulei din seminţe de struguri
În funcţie de soi şi regiunea de cultivare a strugurilor, conţinutul de ulei în seminţe (calculat la subst. uscată) va-riază de la 9,5 până la 20,0%. Deci, se pot produce de la 190 până la 512 tone de ulei din seminţe de struguri, care e solicitat pe piaţa occidentală la un preţ de cca $70 per kg.
Conform datelor din literatura ştiinţifi că, din soiurile roşii se obţine mai puţin ulei decât din cele albe.
Uleiul din seminţe de struguri constituie o materie pri-mă preţioasă pentru industria alimentară, farmaceutică şi cosmetică [3]. Acesta conţine cantităţi însemnate de acizi graşi nesaturaţi esenţiali, vitaminele E şi C, minerale pre-cum zinc, cupru şi seleniu.
Dar cel mai important este că uleiul din seminţe de struguri conţine cantităţi mari de antioxidanţi puternici – procyanidine, resveratrol. Aceşti antioxidanţi sunt unii dintre cei mai puternici, cunoscuţi în prezent, şi au efecte majore în procesul antiaeging (de antiîmbătrânire).
Tot complexul biochimic şi energetic contribuie masiv la menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate, fi ind un catalizator şi cofactor excelent în universul metabolic şi energetic al celulei vii [4].
Uleiul alimentar din struguri are o compoziţie bio-logic activă, conţine vitamine şi poate servi ca sursă de biofl avonoizi, fi ind utilizat în calitate de aditiv alimentar. El poate fi folosit la fabricarea salatelor, conservelor, obţi-nerea margarinelor, poate înlocui uleiul de măsline. Uleiul de calitate superioară se utilizează în scopuri curative şi dietetice [5].
Benefi ciile pentru sănătate ale uleiului din seminţe de struguri
Acest ulei este extras din seminţele a diverse tipuri de struguri, în special soiuri pentru vin. El are o aromă plăcu-tă, uşoară, gust de nucă, fi ind unul dintre cele mai prefera-te uleiuri utilizate de oameni.
De asemenea, uleiul dat este folosit în scopuri culinare, pentru prepararea sosurilor, în salate, la marinare, la pră-
Tabelul 1Compoziţia chimică a seminţelor
Substanţe componente % Substanţe componente %
Apă Pentozani
Tanin Polipeptide
30–40 4–5 3–7
0,5–2,0
ProteineSubstanţe minerale
UleiuriCeluloză
0,2–0,51–2
8–10 44–57
jit şi copt. El mai este întrebuinţat în industria cosmetică la fabricarea loţiunilor utilizate în tratamentul arsurilor solare, a produselor pentru îngrijirea părului, a cremelor pentru igiena corporală, a balsamurilor de buze şi a cre-melor pentru mâini.
Totodată, uleiul din seminţe de struguri este benefi c şi pentru sănătate. El conţine nutrienţi benefi ci care prote-jează pielea împotriva radiaţiilor UV (ultraviolete) dăună-toare. Ajută la corecţia şi diminuarea efectelor punctelor de îmbătrânire şi ale pielii pigmentate, cauzate de razele ultraviolete. Consumul regulat de ulei din seminţe de stru-guri protejează pielea împotriva arsurilor solare.
Uleiul din seminţe de struguri este bogat în acid li-noleic, care contribuie la reducerea diferitor complicaţii asociate cu diabetul.
În farmaceutică acest ulei se utilizează datorită efectu-lui său citoprotector şi de regenerare a plăgilor, ceea ce se datorează prezenţei în componenţa sa a compuşilor activi, predecesori ai prostoglandinelor, tocoferolilor şi acizilor graşi nesaturaţi. Studiile comparative efectuate au evi-denţiat regenerarea şi epitelizarea mai precoce a plăgilor tratate cu ulei din seminţe de struguri comparativ cu por-ţiunile netratate [6, 7].
MATERIALE ŞI METODE
Calitatea uleiurilor vegetale poate fi determinată în baza efectuării unor analize de laborator, fi ind utilizate metodele fi zico-chimice, şi anume: indicele de aciditate, indicele de peroxid şi conţinutul de acizi graşi în ulei.
Metode de obţinere a uleiurilor
În funcţie de conţinutul de substanţe lipidice prezen-te în seminţele de oleaginoase, extracţia uleiului se poate face prin presare la rece sau la cald ori prin extracţie cu solvenţi organici.
Uleiurile presate la rece sunt obţinute prin expune-rea materialului vegetal la presiune înaltă, doar cu aju-torul proceselor mecanice – decorticarea şi presarea, fără utilizarea tratamentului termic sau a solvenţilor. Aceste uleiuri pot fi purifi cate prin decantare, fi ltrare sau centri-fugare.
În cazul presării la cald, încălzirea materiei prime va infl uenţa modifi carea vâscozităţii uleiului care va contri-bui la fl uidifi carea acestuia şi la obţinerea unui randament mai mare. În schimb, sub acţiunea căldurii degradează aroma şi culoarea uleiului, diminuându-se totodată şi va-loarea nutritivă a acestuia [8].
Extracţia cu solvenţi volatili se face prin separarea compuşilor liposolubili dintr-un amestec datorită diferen-ţei dintre solubilitatea acestora într-un solvent selectiv.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
54 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Unul dintre cei mai utilizaţi solvenţi, hexanul, posedă o mare putere de dizolvare şi poate fi uşor eliminat datorită volatilităţii sale sporite. Pe de o parte, se obţine uleiul, ce-rurile şi pigmenţii, iar pe de alta – solventul care urmează să fi e reutilizat [9].
Substanţele liposolubile trec în soluţie, dar în şrot ră-mâne o proporţie nesemnifi cativă de solvent, astfel încât recuperarea acestuia atinge deseori 94–96% din cantita-tea iniţială. Materia primă degresată este menţinută la vapori de apă, fi ind ulterior utilizată în alte domenii (com-postare) [8].
Metoda CO2-extracţie supercritică
Atât extracţia cu solvenţi, cât şi metodele de presare duc la apariţia unor cantităţi semnifi cative de deşeuri. O alter-nativă a acestor metode de obţinere a uleiului este CO2-ex-tracţia, fi ind o tehnică efi cientă de extracţie pentru diverse tipuri de biomateriale vegetale naturale, cum ar fi : plantele, legumele, nucile, seminţele şi altele. În stare supercritică, CO2 are proprietatea să dizolve mulţi compuşi ai ţesuturilor vii, fără a lăsa urme de produse nedorite, cum ar fi solvenţii organici. Astfel, datorită absenţei reziduurilor de solvent, produsul acestei extracţii are o puritate mai mare.
Starea supercritică, fi ind una dintre stările materiei inexistente în natură, poate fi obţinută prin mărirea presi-unii şi temperaturii fl uidului CO2 mai sus de punctul său critic (75 atm şi 31°C) [10]. Datorită temperaturii scăzute şi presiunii critice, CO2 este un solvent uşor de obţinut şi totodată un solvent ideal pentru produsele naturale, deoa-rece este evitată denaturarea acestora.
În stare supercritică, CO2 nu este nici lichid, nici gaz, iar acest lucru oferă o excelentă putere de extracţie, reglabilă, la necesitate, prin varierea parametrilor de temperatură şi presiune. Schimbările mici de presiune sau temperatură infl uenţează modifi carea densităţii fl uidului care contri-buie la creşterea sau scăderea solubilităţii diferitor com-puşi. În acest fel, utilizarea fl uidelor supercritice permite controlul procesului de separare a compuşilor [11, 12].
Proprietăţile caracteristice gazelor, cum ar fi tensiunea superfi cială şi vâscozitatea foarte mică, permit solventului să pătrundă în substrat, în timp ce proprietăţile caracte-ristice lichidelor, cum ar fi solubilitatea şi miscibilitatea mare, îi asigură eliminarea compuşilor din substrat.
Randamentul extracţiei depinde nu numai de regimul de extracţie, temperatură şi presiune, debitul (hidrodinami-
ca) şi dimensiunea particulelor, dar şi de concentraţia iniţi-ală de ulei în materia primă vegetală, metoda de pretratare (de exemplu, uscare), caracteristicile fi zice (porozitatea, den-sitatea, dimensiunea particulelor de distribuţie) [13],
Extracţia are loc într-un echipament de înaltă presiu-ne, unde solventul supercritic, fi ind pus în circulaţie de o pompă, intră în contact cu materia primă mărunţită care este plasată în extractor. Compuşii extraşi sunt dizolvaţi în CO2 sub formă de lichid. Solventul supercritic saturat cu produsul extras este adus la condiţiile atmosferice unde revine la starea gazoasă, astfel fi ind separat de extractul care rămâne în separator. Apoi el este reciclat pentru a putea fi ulterior utilizat, fi ind condensat (lichefi at) şi după aceasta comprimat pentru a reveni la starea supercritică. Extractorul funcţionează în buclă închisă şi dioxidul de carbon este reutilizabil aproape la infi nit. Raportul de CO2 obţinut pe kilogram de produs extras este de 1 la 1,2 faţă de 1 la 50 în cazul unui solvent obişnuit [14].
Această metodă este una rapidă şi sigură, fi ind mai avantajoasă datorită faptului că economiseşte timp, ener-gie şi este nonpoluantă [15].
CO2-extracţia, cu o serie de avantaje evidente, nu este întotdeauna cea mai bună alegere pentru un anumit scop. Uleiurile continuă să aibă preţuri mari în pofi da randa-mentelor ridicate. Produsul diferă puţin faţă de un altul obţinut printr-o metodă diferită [11].
În tabelul 2 sunt prezentate avantajele şi dezavantaje-le cât priveşte calitatea şi randamentul metodelor de obţi-nere a uleiurilor [13].
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor
În tabelul 3 sunt prezentate caracteristicile organo-leptice ale uleiului din seminţe de struguri, obţinut prin câteva metode.
Uleiul din seminţe de struguri are un conţinut ridicat de acid linoleic, polifenoli şi fi tosteroli. Se recomandă pentru îngrijirea pielii mature ori deteriorate, previne îmbătrânirea prematură a pielii, este un bun regenerator şi restructurant al pielii. Este un ulei nongras, pătrunde uşor în piele, poa-te fi utilizat cu succes în curăţarea pielii sau în compoziţii pentru masaj. Nu lasă urme grase şi este un bun purtător de elemente active în straturile mai adânci ale pielii.
Tabelul 2Analiza comparativă a diferitor metode de obţinere a uleiurilor
Metoda de extracţie
Avantaje privind Dezavantaje privind
calitatea randamentul calitatea randamentul
Extracţia cu CO2 supercritic
lipsa solvenţilor periculoşi;
temperaturi joase;metodă ecologică
solvent reutilizabil aproape la infi nit,
CO2 se adaptează la orice materie primă
-instalaţie scumpă
pentru a atinge faza supercritică a CO2
Extracţia prin presare la rece
temperaturi joase;metodă ecologică -
oxidare rapidă la contactul cu aerul
utilaj şi braţe de muncă costisitoare
Extracţia cu solvenţi
temperaturi joase mai rentabilă decât alte metode
utilizarea solvenţilor
periculoşi (toxici)
durata procesului îndelungată;
solventul trebuie deseori reînnoit
teh
nol
ogii
ali
men
tare
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 55
În fi gurile 1, 2 şi 3 sunt prezentate mostrele de ulei obţinut prin metoda de CO2-extracţie supercritică, cu aju-torul azeotropilor şi prin presare la rece.
Tabelul 3Caracteristicile organoleptice ale uleiurilor analizate
Nr.
d/oDenumirea uleiului
Caracteristici
aspect și consistenţă culoare gust și miros
1Ulei din seminţe de struguri – CO2-ex-tracţie
opac, cu prezenţa sedimen-tului; posedă consistenţă omogenă, fără impurităţi străine
verde- chihlim-bariu- deschis
caracteristic tipului de ulei din seminţe de struguri, fără miros, gust străin și amăreală
2Ulei din seminţe de struguri – CO2-extrac-ţie cu etanol
transparent, fără sediment; posedă consistenţă omoge-nă, fără impurităţi străine
verde- chihlim-bariu- deschis
caracteristic tipului de ulei din seminţe de struguri, fără gust străin și amăreală. Miros caracte-ristic de fermentaţie alcoolică
3Ulei din seminţe de struguri presat la rece „Rovazena” SRL
transparent; se admite o tul-burare ușoară pentru uleiul nerafi nat
verde- chihlim-bariu- deschis
caracteristic tipului de ulei din seminţe de struguri, fără miros, gust străin și amăreală
Fig. 1. CO2-ex-tract din seminţe de struguri
Fig. 2. CO2-ex-tract cu etanol din seminţe de struguri
Fig. 3. Ulei din se-minţe de struguri, alimentar, nerafi nat, presat la rece, „Ro-vazena” SRL
Determinarea indicelui de aciditate şi a indicelui de peroxid în uleiul
din seminţe de struguri
Indicele de aciditate a fost determinat conform GOST 5476-80 în CO2-extractele din seminţe de struguri şi semin-ţe cu azeotropi, în uleiul alimentar nerafi nat din seminţe de struguri obţinut prin presare la rece, fabricat şi îmbuteliat la 23.04.2013 de către producătorul „Rovazena” SRL.
Indicele de peroxid în uleiul din seminţe de struguri a fost determinat conform GOST 26593-85. Datele obţinute sunt prezentate în fi gurile 4 şi 5.
A fost stabilit că indicele de aciditate în uleiul din se-minţe de struguri obţinut prin CO2-extracţie cu azeotropi este cel mai mic – 1,35 mg NaOH/g. Acest CO2-extract a fost păstrat la temperatura camerei (18–20ºC), iar indice-le de aciditate a scăzut timp de o lună până la 1,27 mg NaOH/g, atingând peste două luni valoarea de 1,18 mg NaOH/g. Se poate afi rma că, conform indicelui de aciditate, degradarea uleiului are loc foarte lent.
În uleiul din seminţe de struguri extras cu dioxid de carbon supercritic, indicele de aciditate este egal cu 1,65 mg NaOH/g, însă fi ind păstrat o lună la temperatu-ra de 18–20ºC valoarea indicelui de aciditate a constituit 1,61 mg NaOH/g, iar încă peste o lună acest indice a scăzut până la 1,56 mg NaOH/g.
Cel mai mare indice de aciditate îl are uleiul din semin-ţe de struguri nerafi nat presat la rece (1,58 mg NaOH/g), ca urmare a faptului că uleiul a fost produs cu 6 luni în urmă, iar indicele de aciditate a crescut concomitent, ajungând peste 8 luni la 1,86 mg NaOH/g.
Cu toate acestea, uleiurile analizate au un indice de aciditate foarte bun, deoarece valorile acestora sunt mai mici decât norma pentru uleiurile alimentare stabili-tă în Reglementarea tehnică „Uleiuri vegetale comes-tibile”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 434 din 27 mai 2010 şi publicată la 04.06.2010 în Monitorul Ofi cial nr. 87–90 art. 510. Această Reglementare tehnică, care stabileşte cerinţe minime de calitate la comercializa-rea uleiurilor vegetale alimentare, stipulează că norma indicelui de aciditate pentru uleiurile nerafi nate este de 4,0 mg NaOH/g.
Din datele obţinute se observă că, iniţial, cel mai mic indice de peroxid îl are uleiul din seminţe de struguri ob-ţinut prin CO2-extracţie – 3,35 mmol ½ oxigen activ/kg, mărindu-se până la 3,75 mmol ½ oxigen activ/kg după pri-ma lună de păstrare la temperatura camerei şi ajungând la 4,0 mmol ½ oxigen activ/kg la sfârşitul celei de-a doua luni de păstrare.
Contrar CO2-extractului, cel mai mare indice îl înregis-trează uleiul din seminţe de struguri obţinut prin presare la rece – 6,43 mmol ½ oxigen activ/kg. Indicele de peroxid pentru acest ulei a crescut considerabil, atingând valoarea de 6,58 după 7 luni şi 6,73 mmol ½ oxigen activ/kg după 8 luni de păstrare.
Limita indicelui de peroxid pentru uleiurile alimentare stabilită în Reglementarea tehnică „Uleiuri vegetale co-mestibile” pentru uleiurile nerafi nate este de 10,0 mmol ½ oxigen activ/kg.
Analizând datele obţinute, putem constata că ule-iul din seminţe de struguri extras prin CO2-extracţie şi prin CO2-extracţie cu etanol au un indice de peroxid ce se încadrează în limitele stabilite, la fel şi cel ex-tras prin presare la rece. Acest lucru demonstrează că
teh
nol
ogii
ali
men
tare
56 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Fig. 4. Evoluţia indicelui de aciditate în timpul păstrării uleiului
CO2-extractele sunt mai stabile, uleiul obţinut prin pre-sare la rece este mai aproape de limita stipulată în ac-tele normative.
Fig. 5. Evoluţia indicelui de peroxid în timpul păstrării uleiului
Determinarea conţinutului
de acizi graşi în ulei
Determinarea conţinutului de acizi s-a efectuat în conformita-te cu GOST 30418-96, la 2 probe, şi anume la uleiul din seminţe de struguri extras prin metoda CO2-extracţiei şi cu ajutorul azeo-tropilor. În calitate de substanţă azeotropă a fost utilizat etanolul. Având cromatograma profi lului acizilor graşi, cu ajutorul calculelor a fost determinat conţinutul canti-tativ de acizi graşi în uleiul din se-minţe de struguri. Rezultatele obţi-nute sunt prezentate în tabelul 4.
Conform datelor prezentate în tabelul 4, componentul princi-pal în uleiul de struguri obţinut prin CO2-extracţie a fost acidul linoleic (70,32%), urmat de aci-dul oleic (14,43%) şi de acidul palmitic (11,54%). În uleiul de struguri obţinut prin metoda CO2-extracţie cu azeotropi com-ponentul principal a fost acidul linoleic (69,70%), urmat de aci-dul oleic (16,26%) şi de acidul palmitic (10,92%). Deşi acizii oleic, linoleic şi stearic se afl ă în limitele stabilite de HG 434, în CO2-extract se găseşte o canti-tate mai mare de acid palmitic, iar acidul α-linolenic se afl ă sub formă de urme.
Conform HG nr. 434, uleiul din seminţe de struguri face par-te din categoria uleiurilor cu cea
mai mare parte de masă a acidului linoleic – 58–78%. Aşa-dar, CO2-extractele din seminţe de struguri analizate fac parte din această categorie de uleiuri.
Tabelul 4Compoziţia acizilor graşi în uleiul din seminţe de struguri
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 57
CONCLUZII1. Seminţele de struguri reprezintă o sursă valoroasă de
materie primă secundară, obţinută la prelucrarea strugurilor, fi ind destinate preponderent pentru fabricarea uleiului teh-nic şi alimentar, a enocoloranţilor şi antioxidanţilor naturali.
2. Metoda CO2-extracţie permite obţinerea uleiurilor de înaltă calitate cu păstrarea proprietăţilor fi zico-chimice.
3. Indicele de aciditate şi de peroxid al CO2-extractelor din seminţe de struguri se încadrează în limitele admi-sibile – 4,0 mg NaOH/g, şi respectiv 10,0 mmol ½ oxigen activ/kg, stabilite în Reglementarea tehnică „Uleiuri vege-tale comestibile” pentru uleiurile nerafi nate.
4. Uleiul din seminţe de struguri reprezintă o sursă bogată de acizi graşi esenţiali, absolut necesari organismului uman.
La această temă a fost realizată teza de masterat „De-terminarea compoziţiei fi zico-chimice a CO2-extractului supercritic din seminţe de struguri”.
1. Разубаев Н.И. Комплексная переработка вторичных продуктов виноделия. Москва, Пищевая промышленность, 1975.
2. Urîtu D., Parasca P. Tehnologia de obţinere a seminţelor de struguri. Buletin informativ, nr.18, 2000.
3. Urîtu D. Tehnologia de fabricare a uleiului din seminţe de struguri. Agricultura, nr. 2, 2001.
5. Dubăsaru N., Urîtu D., Rapcea M. Procedeu de obţinere a uleului din seminţe de struguri. Brevet de invenţie nr.1107, 1998.
6. Dorobanţu P., Beceanu D. Uleiuri vegetale mai puţin utilizate în ali-mentaţie. Lucr. știinţifi ce U.Ș.A.M.V., Seria Agricultură, vol. 50, Iași, 2007.
7. Dorobanţu P., Beceanu D. Importanţa alimentară și dietetică a ule-iurilor vegetale. Lucr. știinţifi ce U.Ș.A.M.V., Seria Agricultură, vol. 50, Iași, 2007.
8. Щербаков В.Г. Технология получения растительных масел. Москва, Изд-во «Колос», 1992, 206 с.
9. Акаева Т.К., Петрова С.Н. Основы химии и технологии получения и переработки жиров. Ч.1. Технология получения растительных масел: учеб. пособие/ гоувпо иван. Гос. хим.-технол. ун-т; Иваново, 2007, 124 с. ISBN 5-9616-0179-х.
10. Penchev P. Thèse en vue de l’obtention du doctorat de l’université de Toulouse: étude des procédés d’extraction et de purifi cation de produ-its bioactifs à partir de plantes par couplage de techniques séparatives à basses et hautes pressions, 2011.
11. Milan N., Sovil J. Critical review of supercritical carbon dioxide extraction of selected oil seeds apteff , 41, 1-203 (2010) UDC: 665.3:66.061 DOI: 10.2298/apt1041105s biblid: 1450-7188 (2010) 41, 105-120.
12. Stift G., Zraidi A., Lelley T. Development and characterization of microsatellite markers (ssr) in Cucurbita species. Cucurbit genetics coope-rative report 27:61-65 (2004).
13. Supercritical carbon dioxide (SC-CO2) as a clean technology for
14. Kubátová A., Jansen B., Vaudoisot J.F., Hawthorne S.B. Journal of chromatography, thermodynamic and kinetic model for the extraction of essential oil from savory and polycyclic aromatic hydrocarbons from soil with hot (subcritical) water and supercritical CO
2, a. 975: 175-188. (2002).
15. Vanhanen P.L., Savage G.P., Dutta P.C., Vile G. Fatty acid, tocophe-rol and phytosterol composition of cucurbit seeds grown in Marlborough, new Zealand, Lincoln University.
16. Technology watch, wellness west, supercritical fl uid extraction an upcoming green technology, Vol. 2, issue 1, July 2005.
17. Кишковский З.Н., Скурихин И.М. Химия вина. 2-е изд., перераб. и доп. Москва, Агропромиздат, 1988, 254 с.
18. Нилов В.И., Скурихин И.М. Химия виноделия. Москва, Пищевая промышленность, 1967, 441 с.
19. Родопуло А.К. Биохимия виноделия. Москва, Пищевая промышленность, 1971, 371 с.
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Vavil Caragia, doctor în teh-nică.
Materialul a fost prezentat la 15.09.2015.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
CZU: 664.641.12:006.354
FORTIFICAREA FĂINII DE GRÂU CU SUPLIMENTE DE VITAMINE ŞI MINERALE S. POPEL, doctor în tehnică, E. DRAGANOVA, L. PARŞACOVA, A. COLESNICENCO, E. PÎRGARI, J. CROPOTOVA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
ABSTRACT. Au fost efectuate cercetări privind for-tifi carea făinii de grâu proaspete cu fi er şi vitamine în condiţii industriale; stabilită infl uenţa complecşilor de vitamine şi minerale cu diferite forme chimice ale fi erului asupra indicilor de calitate a făinii fortifi cate pe durata păstrării garantate; fabricate mostrelele experimentale de pâine din făină fortifi cată şi determinaţi indicii fi zico-chimici, microbiologici şi organoleptici ai acestora, pre-cum şi integritatea componentelor introduse.
CUVINTECHEIE: fortifi care, suplimente de vitamine şi mi-nerale, fi er, făină de grâu, integritate.
INTRODUCERECea mai efectivă şi accesibilă cale de asigurare a populaţiei
cu vitamine şi micronutrienţi este fortifi carea suplimentară a produselor alimentare de larg consum şi de consum zilnic, în special a făinii şi a produselor de panifi caţie cu aceste substanţe.
Fortifi carea alimentelor nu trebuie să diminueze valoarea nutritivă şi calitatea lor, dar mai ales să nu schimbe esenţi-al gustul sau asimilarea altor substanţe nutritive ce se conţin în ele, să nu reducă termenul de valabilitate, să nu modifi -ce caracteristicile de inofensivitate a produselor. Fortifi carea produselor alimentare cu fi er reprezintă o problemă complica-tă, întrucât acest metal cu valenţă variabilă catalizează uşor procesele oxidative, în special procesele de oxidare-peroxidare a lipidelor, accelerând astfel râncezirea lipidelor, degradarea făinii la păstrare şi distrugerea unui şir de vitamine [1].
Există o gamă largă de suplimente de vitamine şi minerale pentru fortifi carea făinii şi produselor de panifi caţie. Cel mai frecvent în calitate de sursă de fi er se utilizează: fi erul electro-litic Fe0, sulfatul de Fe2+ monohidrat FeSO4·H2O, sulfatul de Fe2+ heptahidrat FeSO4·7H2O.
Este cunoscut faptul că heptahidratul de fi er la o umiditate minimă (la valori ale activităţii apei а w = 0,52) poate infl uenţa lipaza şi lipoxihenaza şi iniţia oxidarea lipidelor făinii [2].
Utilizarea fierului sub această formă este nedorită, de-oarece poate provoca accelerarea oxidării lipidelor făinii.
Scopul acestei lucrări este stabilirea infl uenţei complecşi-lor de vitamine şi minerale cu diferite forme chimice ale fi e-rului asupra indicilor de calitate a făinii fortifi cate pe durata perioadei de păstrare garantată.
MATERIALE ŞI METODEFortificarea făinii a fost efectuată în corespundere
cu recomandările [3-6], dozele propuse de producători re-
58 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
teh
nol
ogii
ali
men
tare
ieşind din conţinutul iniţial de fier în făină.
Fortificarea făinii a fost realiza-tă ţinându-se cont de satisfacerea ne-cesităţii zilnice în fier şi vitamine a omului matur (30–50% într-o canti-tate de 200–250 g de pâine). Doza zil-nică recomandată pentru adulţi: fier – 14 mg, acid folic – 200 μg, vitamina В1 – 1,4 mg, vitamina РР – 18 mg.
Pentru cercetările efectuate s-a utili-zat făină de grâu de calitate superioară, proaspăt măcinată la întreprinderea de morărit din raionul Ceadâr-Lunga.
Făina a fost fortifi cată cu următo-rii complecşi de vitamine şi minerale: „Колосок-1” – Federaţia Rusă (mostra nr. 1), „Фортамин” – Federaţia Rusă (mos-tra nr. 2), „KAP-KOMPLEX-1” – SUA (mos-tra nr. 3). În calitate de control (mostra nr. 4) s-a utilizat făină iniţială fără adaos de suplimente ale complecşilor de vitamine şi minerale.
Complecşii prezentaţi sunt destinaţi pentru vitaminizarea făinii la etapa obţine-rii ei, precum şi pentru fortifi carea făinii la etapa frământării aluatului.
Procesul tehnologic de fortifi care a făinii include următoarele etape: cernerea, ames-tecarea făinii pentru formarea lotului uni-form, cântărirea, fortifi carea cu suplimente de vitamine şi minerale în cantitatea stabi-lită, amestecarea făinii pentru distribuirea uniformă a suplimentelor de vitamine şi minerale, împachetarea în ambalaje de des-facere, depunerea mostrelor de făină pentru păstrarea de control.
Făina a fost păstrată în depozite indus-triale în condiţiile mediului înconjurător pe durata a 12 luni de păstrare garantată. Pe-riodicitatea controlului indicilor de calitate a făinii (organoleptici, fi zico-chimici şi mi-crobiologici) – o dată la 2 luni.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Conţinutul de fi er în mostra de control (fi erul nativ) a con-stituit 12,0 mg/kg, în mostrele experimentale – 40,8–58,5 mg/kg de făină.
Pe durata perioadei de păstrare caracteristicile organolep-tice ale făinii (gust, miros, culoare) au rămas neschimbate, atât pentru mostrele de control, cât şi pentru mostrele experimen-tale. Pe parcursul efectuării cercetărilor indicii microbiologici pentru toate mostrele de făină au fost practic identici şi n-au depăşit normele în vigoare stabilite pentru făina rapid solubilă
Fig. 1. Umiditatea făinii cercetate pe durata perioadei de păstrare
Fig. 2. Activitatea apei în făina cercetată pe durata perioadei de păstrare
– instantă pentru alimentaţia copiilor, fortifi cată cu vitamine şi săruri minerale [7].
S-a stabilit că introducerea suplimentelor nu infl uenţează stabilitatea microbiologică a produsului.
Umiditatea făinii pentru toate mostrele experimentale pe du-rata păstrării corespundea cerinţelor documentelor normative în vigoare şi se afl a la nivelul de 12,0–13,1% (fi g. 1).
Activitatea apei în mostrele de făină cercetate pe durata păstrării a constituit: pentru mostra de control – 0,54…0,57; pentru mostra nr. 1 – 0,52…0,55; pentru mostra nr. 2 – 0,55…0,57; pentru mostra nr. 3 – 0,55…0,57 şi conform ca-racterului de modifi care, a corelat cu variaţiile umidităţii aerului (fi g. 2).
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 59
teh
nol
ogii
ali
men
tare
Fig. 3. Infl uenţa suplimentelor de vitamine şi minerale asupra acidităţii făinii pe durata perioadei de păstrare
În procesul de păstrare s-a observat creşterea acidităţii fă-inii de la 2,7 până la 3,2-3,3o pentru toate mostrele, inclusiv mostra de control (fi g. 3). Semne de degradare a produselor nu s-au depistat.
Valoarea indicelui de aciditate a grăsimii pentru făina de grâu, conform CODEX STAN 152, nu trebuie să depăşească ni-velul de 50 mg КОН/100 g substanţă uscată.
În mostrele cercetate se observă o creştere a indicelui de
Fig. 4. Infl uenţa suplimentelor de vitamine şi minerale asupra indicelui de aciditate a grăsimii pe durata perioadei de păstrare
aciditate a grăsimii atât pentru mostra de control, cât şi pentru mostrele experimentale, în timp ce valoarea lui este cu mult mai mică decât valoa-rea limită reglementată (fi g. 4). Pe parcursul a 12 luni de păstrare indicele de aciditate a grăsimii a crescut pentru mostra de control de 2,2 ori, pen-tru făina fortifi cată – de 2,0-2,3 ori, dar aceşti in-dici nu depăşesc nivelul stabilit de CODEX STAN 152 „Făină de grâu”. Pentru mostra de control indicele de aciditate a grăsimii nu depăşeşte 65% din norma reglementată, pentru făina fortifi cată: „Колосок-1” – 66%, „Фортамин” – 65%, „КАP-KOMPLEX” – 68% din norma reglementată.
Partea de masă a acidului nicotinic pe durata păstrării nu s-a modifi cat, menţinându-şi valori-le iniţiale atât în mostra de control, cât şi în cele experimentale.
CONCLUZII
A fost cercetată infl uenţa complecşilor de vi-tamine şi minerale asupra calităţii făinii fortifi -cate pe durata perioadei de păstrare garantată a acesteia.
De asemenea, s-a stabilit că pe durata unui an de păstrare indicii organoleptici şi fi zico-chimici ai făinii nu se înrăutăţesc.
S-a depistat creşterea, la acelaşi nivel, a acidi-tăţii făinii fortifi cate cu complecşi de vitamine şi minerale şi a acidităţii în mostra de control.
Indicele de aciditate a grăsimii pe durata păs-trării a crescut atât pentru mostra de control, cât şi pentru mostrele experimentale, dar aceşti indici nu depăşesc norma stabilită de CODEX STAN 152 „Făină de grâu”. Pe durata perioadei de păstrare a făinii fortifi cate conţinutul de niacină (vitamina PP) practic nu s-a schimbat.
BIBLIOGRAFIE
1. CAC/GL 09-1987 general principles for the addition of essential nutrients to foods.
2. CODEX STAN FOR WHEAT FLOUR 152-1985. 3. Regulament Sanitar privind suplimentele alimen-
tare. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 538 din 2 septembrie 2009.
4. San PiN 2.3.2.560-96. Cerinţe igienice privind cali-tatea și inofensivitatea materiei prime alimentare și a pro-duselor alimentare.
5. Спиричев В.Б., Шатнюк Л.Н. Обогащение пище-вых продуктов микронутриентами: научные принци-пы и практические решения. Пищевая промышлен-ность, № 4, 2010.
6. Шатнюк Л.Н., Суворов И.В. Функциональные ингредиенты компании «Валетек» для пищевой
промышленности. Пищевые ингредиенты. Сырье и добавки, № 1, 2010.7. Vitamin and mineral requirements in human nutrition: report of a
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Ghenadie Coev, doctor în bi-ologie.
Materialul a fost prezentat la 25.11.2015.
60 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
teh
nol
ogii
ali
men
tare
Acest subiect are o importanţă deosebită şi pentru produsele destinate copiilor, ceea ce impune un control riguros asupra materiei prime lactate.
MATERIALE ŞI METODE
A fost efectuat monitoringul calităţii laptelui pentru consum curent proaspăt selectat din gospodării ţărăneşti, pasteurizat la temperatura de +63oC timp de 30 de min. şi a celui din reţeaua de comerţ fabricat la unele întreprin-deri industriale din România, Federaţia Rusă, Ucraina şi Republica Belarus. În scopul respectării confi denţialităţii informaţiei, care ar putea cauza unele prejudicii produ-cătorilor/importatorilor, mostrele de lapte sunt codifi cate fără a indica numele furnizorului.
Investigaţiile de laborator s-au efectuat în baza a nouă indici fi zico-chimici, aceştia fi ind: conţinutul de grăsime, reziduul lactic uscat degresat, densitatea, conţinutul de proteine, conţinutul de lactoză, temperatura de congelare, conductibilitatea, pH-ul şi aciditatea titrabilă conform [5].
În grăsimea lactică extrasă din mostrele de lapte s-a determinat componenţa acizilor graşi prin metoda croma-tografi că gaz-lichid şi utilizarea procedurii de obţinere a esterilor metilici ai acizilor graşi cu ajutorul metilatului de sodiu [6-9].
Determinarea acizilor graşi în mostrele cercetate de lapte s-a efectuat la cromatograful ,,Crom-5” cu detector de ionizare în fl acără. În calitate de umplutură de coloa-nă s-a folosit Cromaton N-AW-DMCS (0,16-0,20)x10-6m cu depunerea fazei Reoplex-400 în cantitate de 15%.
Condiţiile de cromatografi ere:- temperatura în termostatul coloanei cromatografi ce – 150oC- temperatura evaporatorului – 200oC- temperatura detectorului – 210oC- consumul de gaz purtător (heliu) – 30 cm3/min.- consumul de aer – 350 cm3/min.- consumul de hidrogen – 30 cm3/min.- viteza de mişcare a benzii aparatului de înregistrare – 19 cm/oră
Componenţa cantitativă a acizilor graşi a fost determi-nată prin metoda normării piscurilor, iar conţinutul fi ecă-rui acid gras calculat din cromatogramă a fost estimat în procente, cu referinţă la suma tuturor acizilor trigliceride-lor grăsimii extrase din lapte.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
În urma monitoringului s-a stabilit că, de obicei, între-prinderile din Moldova pun în vânzare lapte pasteurizat re-constituit din lapte praf, ambalat în pachete din polietilenă şi recipiente din material polimer cu termenul de păstrare de la 3 până la 4 zile. Importatorii pun în vânzare lapte ul-trapasteurizat în ambalaje din carton laminat cu termenul de păstrare de la 48 de zile până la 12 luni (tab. 1).
Conform rezultatelor preventive, au fost selectate patru mărci comerciale de producţie în vederea efectu-ării investigaţiilor de laborator. Pentru a cincea mostră de studiu a fost utilizat lapte proaspăt de vacă din gos-podăriile ţărăneşti.
Evaluarea indicilor fi zico-chimici s-a efectuat conform
CZU: 637.1
VIZIUNI ASUPRA CALITĂŢII PRODUSELOR LACTATE E. IORGA, doctor în chimie, E. VOITCO, T. ACHIMOVA, R. GOLUBI, S. ARNAUT, L. RABOTNICOVA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Direcţia Tehnologii Alimentare
ABSTRACT. In connection with the appearance on the market of unqualifi ed milk products within the Scientifi c and Practical Institute of Horticulture and Food Techno-logy (Food Technology Directorate) were initiated Resear-ch and Development works to establish milk products and methods of detection of counterfeit them.
Physico-chemical quality indices of milk were de-termined with the use of modern instrumental methods: Milco-Scan device (9 indices), gas liquid chromatography Chrom-5 (7 fatty acids) and analytical ones. In result of the investigation was established the existence of the Republic Moldova market – nonconforming drinking milk and counterfeit, both dilution method as water and sub-stitution of butterfat with edible vegetable fat (falsifi cati-on of content). The absence of respective information on the product label is assigned to the falsifi cation of infor-mation category.
În ultimii ani volumul de produse lactate falsifi cate din multe ţări a constituit 30–50% şi se presupune că şi în Republica Moldova s-a creat o situaţie similară atât în legătură cu lipsa unui sistem de stat privind controlul ca-lităţii produselor lactate, cât şi în ce priveşte defi citul de specialişti califi caţi, chemaţi să valorifi ce materialele şi standardele de calitate ale ţărilor comunitare [1].
Elaborarea standardelor de calitate şi a metodelor de identifi care a produselor alimentare falsifi cate, spre regret, nu a avut o abordare în cadrul unor Programe de Stat din ţară cu implicarea instituţiilor ştiinţifi ce. Astfel, elaborarea criteriilor de autenticitate/decelare a alimentelor falsifi cate şi stabilirea indicilor reprezentativi specifi ci, de rând cu acei stabiliţi în standardele pentru produsele lactate, reprezintă la moment o problemă vitală şi are un impact economic şi social semnifi cativ, inclusiv asupra sănătăţii populaţiei.
Actualmente la producerea laptelui pentru comerţ întreprinderile utilizează atât lapte integral, produs la fermele particulare ori cumpărat nemijlocit de la produ-cători, cât şi lapte praf uscat cu reconstituirea acestuia, iar produsul plasat pe piaţă trebuie să corespundă docu-mentaţiei normative respective [2-4]. În multe cazuri are loc înlocuirea grăsimii lactate cu diferite tipuri de grăsimi vegetale. Pentru consumator este important să cunoască ce fel de lapte foloseşte în alimentaţie.
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 61
Tabelul 1Mostre de lapte selectate din reţeaua de comerţ
Nr. mostr.
ŢaraFracţia masică de
grăsime, %Ambalajul
Termenul de păstrare
Metoda tratării termice
1. Moldova 1,5; 2,5;3,5
pachete de polietilen recipiente din plastic
72 ore96 ore
pasteurizat
2. Moldova 1,5; 2,5; 3,5
3,6-6,0
pachete de polietilen
recipiente din plastic
72 ore
96 ore
pasteurizat
3. Moldova 1,5; 3,2 pachete de polietilen 72 ore pasteurizat
4. Moldova 2,5 pachete de polietilen 72 ore pasteurizat5. Moldova 2,5 pachete de polietilen 168 ore pasteurizat 6. Moldova 1,5
3,5pachete de polietilen 72 ore pasteurizat
7. Rusia 0,5; 1,8;3,5
cutie din carton (tetrapac – 1litru)
6 luni ultrapasteurizat
8. Ucraina 0,5; 1,5;2,6; 3,2
cutie din carton (tetrapac – 1litru)
6 luni4 luni
ultrapasteurizat
9. România 1,5; 3,5 cutie din carton (tetrafi no – 1litru)
6 luni ultrapasteurizat
10. Ucraina 1,5; 2,53,2; 6,0
cutie din carton (tetrapac – 1litru)
12 luni ultrapasteurizat
11. Belarus 1,5; 3,1;6,0
cutie din carton (tetrapac – 1litru)
6 luni ultrapasteurizat
Tabelul 2Indicii fi zico-chimici ai mostrelor de lapte
standardelor pentru produs, al metodelor de testare, pre-cum şi al datelor obţinute cu ajutorul aparatului ,,Milco-san”. Din mostrele de lapte studiate, în întregime cores-punde cerinţelor SM 104 doar laptele de vacă selectat din gospodăriile ţărăneşti. Devieri mai mari la conţinutul de grăsimi şi aciditatea titrabilă s-au depistat în mostra nr.1. În baza devierilor de la normele stabilite în documentaţia tehnică se poate constata că produsul respectiv este ne-conform în cazul în care informaţia respectivă lipseşte de pe eticheta produsului.
Următoarele cercetări au fost direcţionate spre stu-
diul structurii grăsimii lactice cu ajutorul cromatografi ei gaz-lichid. La moment, în grăsimea lactică sunt identifi -caţi 45 de acizi graşi, care diferă după masa moleculară, izomeria spaţială, nivelul de nesaturare a catenei hidro-carburilor şi situarea legăturilor duble. Pentru stabilirea autenticităţii grăsimii lactate este sufi cient de a controla raportul a 5-10 acizi graşi de bază în mostrele testate conform metodicii [8]. Drept mostre de referinţă a servit laptele proaspăt natural, pasteurizat timp de 30 de mi-nute la temperatura de +63oC. Rezultatele investigaţiilor sunt prezentate în tabelul 3.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
62 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Tabelul 3 Componenţa acizilor graşi în grăsimea lactată, extrasă din mostrele de lapte
(două măsurări paralele)
Denumirea mostrelor(grăsimea lactată)
Fracţia masică individuală a acizilor grași(în % la suma trigliceridelor)
Lauric (C
12:0)
Miristic(C
14:0)
Palmitic(C
16:0)
Stearic(C
18:0)
Oleic(C
18:1)
Linolic(C
18:2)
Linoleic(C
18:3)
Norma în corespundere cu GOST R 52253-2004
2,0-4,0
8,0-13,0
22,0-33,0 9,0-13,0 22,0-32,0 3,0-5,5
până la 1,5
Lapte natural pasteurizat
2,30 12,86 31,63 12,65 28,90 2,15 urme
2,22 12,55 31,83 12,22 28,57 1,95 urme
Mostra nr. 2 3,06 9,75 32,37 13,12 24,69 2,76 <0,2
Mostra nr. 8 2,87 9,95 33,23 13,50 27,70 2,43 <0,2
2,90 10,20 32,94 13,10 28,20 2,55 <0,2
Mostra nr. 7 3,63 11,94 33,42 9,80 28,43 2,77 <0,2
3,40 11,74 32,95 10,43 28,39 2,80 <0,2
Mostra nr. 1 2,21 9,72 33,44 14,27 26,71 2,31 0,34
2,00 9,85 33,89 13,24 27,63 2,80 0,38
Mostra nr. 1 „a” 1,28 4,09 36,40 6,28 36,55 6,46 0,45
1,34 5,00 36,80 6,44 36,85 6,74 0,48
Fracţia masică a acizilor lauric, mi-ristic, palmitic, stearic, oleic, a grăsimii lactice se încadrează în diapazonul de variaţie stabilit pentru aceşti componenţi. Conţinutul de acid linoleic, de regulă, se afl ă sub limita stabilită pentru acest com-ponent, însă cantitatea acestuia este mai joasă de 0,2%, ori se observă sub formă de ,,urme”. Excepţie fac mostrele 1 şi 1 „a”, a căror componenţă de acizi graşi nu se în-cadrează în limitele stabilite în documen-tele normative.
Din rezultatele investigaţiilor pri-vind compoziţia acizilor graşi, mostrele 2, 2 „a”, 7 şi 8 corespund indicilor regle-mentaţi de standard. Totodată, mostrele 6 şi 7 prezintă devieri esenţiale la con-ţinutul de acizi graşi – palmitic, stearic, oleic şi linoleic, ceea ce confirmă înlo-
teh
nol
ogii
ali
men
tare
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 63
cuirea totală ori parţială a grăsimii lactate cu grăsimi vegetale.
Înlocuirea grăsimii lactice cu grăsimi vegetale nu schimbă doar valoarea calorică a produsului lactat, ci poa-te contribui şi la micşorarea preţului, ceea ce de multe ori nu are loc. Asemenea tip de concurenţă nu poate fi soco-tită onestă, deoarece este încălcat indicele ,,preţ-calitate” şi duce în eroare consumatorul. Produsul lactat respectiv trebuie propus consumatorului la un preţ mai redus şi cu indicarea informaţiei pe ambalaj cu referire la componen-ţa chimică a produsului, astfel ca consumatorul să poată decide în ce scopuri poate fi folosit acest produs – în culi-nărie, în calitate de lapte de băut ori de component pentru alimentarea copiilor etc.
Studiul efectuat demonstrează că pe piaţa Republicii Moldova, de rând cu produsele conforme documentelor normative, se plasează lapte de consum curent care poate fi considerat neconform ori vădit falsifi cat. În cazul în care informaţia despre conţinutul chimic nu este indicată pe eticheta produsului, neconformitatea respectivă este atri-buită la categoria falsifi care de conţinut (înlocuirea grăsi-mii lactice cu cea vegetală, adaosul în exces al apei etc.) şi informaţională.
CONCLUZII
1. S-a efectuat monitoringul calităţii laptelui de con-sum curent produs în Republica Moldova şi a celui de im-port.
2. S-a determinat un spectru larg al indicilor de calita-te a laptelui selectat din reţeaua de comerţ.
3. S-au stabilit posibilele metode de falsifi care a lapte-lui (diluarea cu apă şi înlocuirea parţială a grăsimii lactice cu diverse grăsimi vegetale alimentare).
методологические и нормативно-правовые основы противодействия.
Пищевая промышленность, 2013, №8, с. 56–57.
2. Reglementare Tehnică ,,Lapte și produse lactate”, aprobată prin
Hotărârea Guvernului RM nr. 611 din 05.07.2010.
3. GOST 13277 ,,Lapte de vacă pasteurizat”.
4. SM 104:1995 ,,Lapte de vacă. Condiţii de achiziţionare”.
5. GOST R 51471-99 ,,Grăsime lactată. Metoda depistării grăsimilor
vegetale prin cromatografi erea gaz-lichid a sterinelor”.
6. В.С. Яковлев, Т.С. Куликовская, Б.А. Крапивкин. Хроматографи-
ческий анализ жирнокислотного состава сливочного масла. Молочная
промышленность №1, 2000.
7. ГОСТ 30418. Масла растительные. Метод определения
жирнокислотного состава.
8. ГОСТ 30623-98. Масла растительные и маргариновая продукция.
Метод обнаружения фальсификации.
9. Culegere de standarde (GOST) «Молоко, молочные продукты и
консервы молочные». Mосква, 1986.
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Ghenadie Coev, doctor în bi-ologie.
Materialul a fost prezentat la 09.09.2015.
CZU: 664.3:635.621
ELABORAREA UNUI NOU SORTIMENT DE PRODUSE ALIMENTARE DIN DOVLEACL. IUŞAN, doctor în tehnică, cercetător ştiinţific superior, G. TERENTIEVA, cercetător ştiinţific, V. CARAGIA, doctor în tehnică, şef. lab. „Tehnologia produselor alimentare”, L. GORGAN, cercetător ştiinţific, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare
REZUMAT. În acest articol sunt prezentate informaţii cu privire la elaborarea tehnologiilor de fabricare a pro-duselor alimentare în baza dovleacului.
Promovarea produselor alimentare pe piaţa externă şi consolidarea poziţiei în ţările în care acestea sunt co-mercializate reprezintă o sarcină importantă a complexu-lui agroindustrial din Republica Moldova.
CUVINTECHEIE: dovleac, conserve, produse profi lactic-cu-rative.
Actualmente una din direcţiile de perspectivă ale ali-mentaţiei sănătoase este elaborarea produselor cu destina-ţie funcţională. Materia primă vegetală este una din sursele prioritare pentru obţinerea produselor cu o valoare nutritivă sporită. Printre culturile legumicole, în Republica Moldova o importanţă deosebită o are dovleacul, din care sunt fabricate produse alimentare cu proprietăţi funcţionale.
În prezent alimentaţia sănătoasă şi echilibrată reprezintă factorul fundamental în lupta contra maladiilor cronice, în special pentru bolnavii de diabet, atât pentru cei dependenţi de insulină, cât şi pentru acei nondependenţi. În ultima peri-oadă persistă tendinţa de a include în regimul alimentar pro-duse naturale, fără adaosuri de aditivi alimentari.
Cererea pe piaţă pentru produsele şi ingredientele alimen-tare naturale este condiţionată atât de factorii sociali, cât şi de cei ştiinţifi ci.
Factorii sociali includ: individualizarea relaţiilor sociale, în cadrul cărora ca-
pacităţile intelectuale şi fi zice ale omului au devenit obiecte de comercializare. Astfel a apărut interesul omului pentru menţinerea sănătăţii;
nivelul sporit de informare în societate a favorizat ac-ceptarea rapidă a conceptelor ştiinţifi ce;
modifi carea situaţiei demografi ce, în urma căreia o mare parte a populaţiei tinde spre un regim alimentar sănătos.
În ce priveşte factorii ştiinţifi ci, aceştia sunt: confi rmarea ipotezelor conform cărora cauza multiple-
lor maladii (diabetul, obezitatea, bolile cardiovascula-re, hipertensiunea arterială, alergiile) rezidă în regimul alimentar incorect;
apariţia noilor teorii în ştiinţa despre nutriţie. Aceste idei vizează nu doar infl uenţa directă a nutrienţilor
asupra sănătăţii, dar şi posibilitatea interacţiunii acestora cu alte substanţe ingerate.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
64 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Atât dovleacul, cât şi produsele obţinute în urma prelu-crării lui au o istorie lungă de utilizare în calitate de produ-se alimentare, componente cosmetice şi produse medicinale. Întreprinderile industriei alimentare autohtone practic nu utilizează dovleacul pentru fabricarea conservelor, de aceea sortimentul conservelor din dovleac este destul de limitat. [3]
În prezent Republica Moldova produce în cantităţi însem-nate fructe şi legume, ceea ce condiţionează fabricarea unei diversităţi mari de produse alimentare.
În baza analizei bibliografi ce şi a cercetărilor ştiinţifi ce au fost selectate tipurile de produse pe bază de dovleac, iar pentru fi ecare tip a fost stabilit sortimentul de conserve. În perioada anilor 2011–2015, la Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, în cadrul programului instituţional de stat, au fost iniţiate cercetări ştiinţifi ce cu pri-vire la fabricarea conservelor respective.
Pentru diversifi carea sortimentului de produse din do-vleac au fost elaborate reţete pentru următoarele tipuri de produse: băuturi cu miez de dovleac şi fructoză, sosuri, ter-ciuri, paste, marinate, ghiveciuri. Mostrele produselor din do-vleac sunt prezentate în fi gura 1.
De o popularitate deosebită se bucură băuturile din fructe şi legume. Prin urmare, băuturile cu miez şi fructoză permit extinderea sortimentului de produse pentru diabetici. Spre deosebire de glucoza din alimente, care are un efect negativ asupra organismului bolnavilor de diabet zaharat, fructoza se asimilează mult mai bine, astfel evitând utilizarea insuli-nei. Doza zilnică recomandată de fructoză este de maximum 45 g [1, 7].
La elaborarea noilor produse pentru diabetici s-a luat în calcul doza zilnică necesară de fructoză şi indicele glicemic (IG) al produselor alimentare.
Indicele glicemic indică impactul unui ali-ment, în următoarele două ore după ingestie, asu-pra glicemiei, adică asupra nivelului de glucoză din sânge.
Fructoza este un carbohidrat cu indicele gli-cemic redus. Prin urmare, utilizarea acesteia în alimentaţie practic nu modifi că nivelul zahărului, iar secreţia insulinei este mai lentă. La elaborarea reţetelor de băuturi şi nectare cu miez de dovleac s-a acordat prioritate materiei prime cu un indice glicemic redus. Conservele „Băuturi cu miez din dovleac şi fructoză” sunt produse cu valoare bio-logică sporită.
Un stimulent al fabricării băuturilor este di-versifi carea sortimentului de produse pentru dia-betici şi faptul că acestea pot fi fabricate în peri-oada intersezonieră. În acest tip de conserve ca in-gredient de bază se utilizează dovleacul, care, prin urmare, diminuează costul produsului (fi nit) [4].
Un loc important în industria alimentară îl ocupă conservele din legume marinate. Aceste produse sunt solicitate pe piaţă datorită calităţilor organoleptice deosebite.
Lărgirea sortimentului de legume marinate, în particular marinate din dovleac, este posibilă odată cu elaborarea produselor policomponente. Adaosul de legume şi fructe (precum ar fi ardeiul, gutuiele, corcoduşele) îmbunătăţeşte aspectul ex-terior şi valoarea nutritivă a produsului fi nit. De asemenea, noi considerăm că condimentele au o importanţă majoră în procesul de fabricare a produselor din dovleac, deoarece acestea conferă preparatelor fi nite o aromă specifi că şi un gust plă-cut. Condimentele şi mirodeniile utilizate conţin o cantitate sporită de terpeni – substanţe ce pose-dă aromă plăcută şi accentuată şi au proprietatea de a activa secreţia sucului gastric, prin urmare asigurând astfel asimilarea deplină a substanţelor nutritive din alimente [6].
În reţetele marinatelor din dovleac a fost in-clus un spectru larg de condimente. Compoziţia condimentelor a fost selectată în funcţie de peri-oada de fabricare a produsului. Astfel, în perioada de vară se utilizează verdeaţa proaspătă, iar în pe-rioada intersezonieră – cea uscată.
Actualmente, condimentele de import sunt foarte costisitoare, de aceea acestea au fost sub-
Sosuri din dovleac Sucuri din dovleac şi fructoză
Marinate din dovleac Terciuri din dovleac
Ghiveciuri din dovleac Paste din dovleac
Sortimentul produselor din dovleac
teh
nol
ogii
ali
men
tare
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 65
stituite cu plante aromatice (frunze de vişin, de coacăz negru, mentă, melisă).
Scopul elaborării acestui grup de produse este conserva-rea dovleacului ca ingredient de bază. Pentru lărgirea sorti-mentului de produse curative, s-a optat pentru următoarele tipuri de conserve: terciuri din porumb, ovăz, griş şi hrişcă cu adaos de dovleac.
În perioada ultimilor ani medicii dieteticieni recomandă utilizarea cerealelor în raţia zilnică. Terciul este unul dintre cele mai vechi feluri de bucate – simplu în preparare, gustos şi nutritiv, posedând multe proprietăţi ale culturilor cerealie-re, dejun ideal pentru toată familia. Cu regret, multe familii dau prioritate pastelor făinoase, semifabricatelor sau tartine-lor. Terciurile sunt bogate în fi bre alimentare necesare pentru prevenirea diferitor boli cum ar fi , bunăoară, profi laxia apen-dicitei, aterosclerozei ş.a.
La fabricarea terciurilor pe bază de dovleac au fost utili-zate crupe de porumb, ovăz, griş şi hrişcă. Menţionăm că pa-rametrii tehnologici ai tratării termice a crupelor din boabe integre se deosebesc de cei ai crupelor mărunţite. Utilizarea crupelor la fabricarea conservelor nu doar îmbunătăţeşte gus-tul, ci, de asemenea, măreşte conţinutul proteinelor şi acizilor graşi esenţiali, sporind totodată şi valoarea nutritivă a aces-tora.
Pentru bucătăria autohtonă este specifi c fabricarea con-servelor naturale: ghiveciuri, tocane etc. Ghiveciurile sunt gustări uşor asimilabile, gustoase şi nutritive, preferate atât de vegetarieni, cât şi de persoanele care respectă o alimenta-ţie echilibrată. Acestea sunt preparate din dovleac şi o gamă variată de legume (morcovi, ceapă, ardei etc.). Pentru fabri-carea acestor conserve se utilizează materia primă autohto-nă, evitând astfel păstrarea îndelungată şi transportarea lor. Ghiveciul este un produs cu o valoare energetică scăzută, uşor asimilabil de către organism. De exemplu, în dovleac se conţi-ne o cantitate însemnată de microelemente (cupru, fi er, fosfor şi natriu), acizi organici şi vitaminele B şi C. Ghiveciul din do-vleac permite diversifi carea sortimentului de conserve, dar şi obţinerea unui produs util datorită conţinutului sporit de fi er. Produsul dat poate fi caracterizat ca fi ind unul dietetic, cu o valoare energetică scăzută.
Conform studiului realizat, s-a stabilit că pastele au o lar-gă întrebuinţare în industria de cofetărie. Utilizarea diferitor paste la fabricarea preparatelor de cofetărie permite obţine-rea unor produse cu valoare biologică sporită, gust specifi c şi variat [2]. Pastele obţinute din dovleac pot fi folosite în pro-ducţie, ele servind drept sursă de glucide, vitamine şi micro-elemente. Utilizarea variatelor paste din dovleac contribuie la lărgirea sortimentului de caramele. La momentul actual, cererea consumatorului de produse de cofetărie cu conţinut caloric redus este în continuă creştere.
Un loc aparte în alimentaţia tradiţională autohtonă îl ocupă sosurile, utilizarea cărora permite intensifi carea sau „mascarea” gustului bucatelor. Sosurile conferă produselor alimentare gust variat, astfel diversifi când calităţile organo-leptice ale alimentelor [5].
La elaborarea reţetelor de sosuri din dovleac s-a luat în calcul gustul dulceag al dovleacului şi posibilitatea combină-rii acestuia cu mirodenii. În scopul ameliorării tehnologiilor în ce priveşte elaborarea noilor compoziţii de sosuri s-a ţi-nut cont de consistenţa stabilă a amestecului, indicii micro-biologici, mirosul şi gustul în perioada de păstrare. Reieşind din cele expuse, se propune fabricarea sosurilor din dovleac cu adaosul unui component, şi anume seminţe de muştar.
Componentele active ale seminţelor de muştar contribuie la disocierea lipidelor, astfel îmbunătăţind digestia proteinelor din alimente, activează metabolismul. Sosurile sunt steriliza-te, fără conservanţi, astfel aceste conserve pot fi considerate produse naturale.
Republica Moldova este bogată în fructe şi legume, prin urmare, posibilitatea de a fabrica astfel de produse este una reală [7,8].
CONCLUZII
Reieşind din cele menţionate mai sus, rezultă că dovleacul şi produsele obţinute în urma prelucrării acestuia posedă o valoare nutritivă şi biologică sporită.
Dovleacul nu este capricios la cultivare, are un randament mare şi o perioadă îndelungată de păstrare, astfel permiţând prelungirea sezonului de prelucrare. Cu toate acestea, consta-tăm că sortimentul de produse din dovleac fabricat de între-prinderile din industria alimentară este extrem de limitat.
În Republica Moldova există condiţii favorabile pentru sporirea volumelor de producere a dovleacului, prin urmare, şi pentru lărgirea sortimentului de produse din dovleac cu destinaţie profi lactică, curativă sau pentru copii. Acest sorti-ment presupune băuturi, ghiveciuri, marinate, sosuri, terciuri şi paste din dovleac.
Problema abordată este foarte importantă în primul rând pentru ţara noastră, realizarea acesteia fi ind o sursă sigură de produse pentru export şi pentru micşorarea diferenţei dintre exportul şi importul de produse. Întreprinderile din industria alimentară înregistrează o productivitate modestă în fabrica-rea produselor alimentare din dovleac. Toate acestea necesită diversifi carea sortimentului respectiv de produse alimentare, având ca scop majorarea cantităţii de producere a lor.
Pentru fabricarea acestor produse au fost elaborate do-cumentele normative: Standardul Moldovean şi Instrucţiunea Tehnologică „Produse din dovleac”.
1. Болтик Д.Н., Кавелич Р.Н., Кондратова И.И. Создание диабетичес-ких кондитерских изделий с использованием фруктозы. РУП БелНИИ пищевых продуктов, Минск, 2002.
2. Стасилевич Н.М., Лавриненко Н.И., Сафронова Д.А. О произ-водстве плодоовощных начинок для кондитерских изделий и напол-нителей для молочных продуктов. РУП БелНИИ пищевых продуктов, Минск, 2002.
4. Каишаури Н. Тыква – лучшее сырье для производства напит-ков. Пробл. аграр. Науки, № 11, 2000, с. 119–121. Груз.; рез. рус., англ.
5. Василенко З. В., Слабко О.И., Тимофеева, В.Н. Новые виды со-усов. 13 Науч.-техн. конф. Могилев. технол. ин-та (МТИ), Могилев, 15–16 апр. 1993: Тез. докл. Могилев, 1993, с. 70–71. Рус. BY.
6. Тимофеева В.Н., Слабко О.И., Бубен С.В. Продукты переработки тыквы. 3 Междунар. симп. «Экол. человека: пробл. и состояние лечеб.-профилакт. питания», 26–30 сент. 1994: Тез. докл. Ч. 1. Москва, 1994, с. 75. Рус. RU.
7. Тимофеева В.Н. Консервы из тыквы. Изв. вузов. Пищ. технол., 1996, № 5–6, с. 85–86. Рус.
8. SF 187:1998. Sucuri şi băuturi din legume.
BIBLIOGRAFIE
RECENZIE ŞTIINŢIFICĂ Artur Macari, doctor în teh-nică.
Materialul a fost prezentat la 02.11.2015.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
66 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Activitatea economică intensă, specifi cul vieţii agrare, comerţul prosper, concurenţa dintre oraşele-state (po-lisuri) solicitau noi cunoştinţe şi metode inovative în cultivarea viţei-de-vie. Astfel, fi lozoful Democrit (460–370 î.Hr.), sau „Abderitul”, cetăţean al coloniei ionice Abdera – un înfl oritor centru comercial plasat pe coasta tracică, a descris soiurile de viţă-de-vie cunoscute în Grecia în acea perioadă. Istoricul Xenophont (cca 430–354 î.Hr.) a expus în lucrările sale informaţii valoroase despre istoria şi cultura viţei-de-vie. Unul dintre cei mai valoroşi fi lozofi ai Antichităţii, Aristotel (384–322 î.Hr.), a introdus şi a aplicat metoda de investigare în dome-niul ştiinţelor agricole, menţionând pentru prima dată existenţa soiurilor apirene de viţă-de-vie. Naturalistul şi fi lozoful grec Teofrast (370–285 î.Hr) a fost discipolul lui Aristotel, moştenindu-i biblioteca, cărţile şi manus-crisele. În tratatul „De historia plantarum”, Teofrast uti-lizează în fi ecare capitol exemplifi cări, din care se poate reconstitui întreaga morfologie a viţei-de-vie. Autorul descrie metodele de plantare a viţei-de-vie, procedeul de altoire, lucrările agrotehnice de cultivare şi măsuri-le de protecţie contra bolilor şi dăunătorilor, infl uenţa temperaturii etc. [1].
Autorii romani au extins cercetările în domeniul viticulturii şi vinifi caţiei. Demnitarul, scriitorul
şi istoricul Marcus Porcius Cato Maior (234–149 î.Hr.), în lucrările sale, propune lista celor mai de perspectivă soiuri de viţă-de-vie, descrie tehnicile de curăţare a ei, utilaje fo-losite în viticultură şi metode de preparare şi păstrare a vi-nului. Enciclopedistul roman Varro Marcus Terenius (116–27 î.Hr.), în lucrarea sa „Gospodăria sătească”, expune une-le metode de plantare şi cultivare a viţei-de-vie, în mod special a celei cu expoziţii sudice. Scriitorul şi agronomul Columella Lucius Junius Moderatus (4–70 d.Hr.) a întocmit o enciclopedie agricolă şi de viticultură „Despre gospodăria sătească”, în 12 volume, unde descrie 50 de soiuri de vi-ţă-de-vie. Eruditul scriitor Plinius Maior (23–79 d.Hr.) este autorul lucrării „De naturalis historia”, în 37 de volume, în care descrie circa 100 de soiuri de viţă-de-vie. Autorul propune termenul „ampeloterapie” şi concluzionează că lucrările agrotehnice şi tipul vinului sunt în congruenţă directă cu calitatea.
DE LA POPULARIZARE LA TRANSFERAREA TEHNOLOGIILOR INOVAŢIONALE ÎN SECTORUL VITIVINICOL. REPERE ISTORIOGRAFICEAcad. Boris GAINA, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare; dr. Eugeniu ALEXANDROV, Grădina Botanică (Institut) a AŞM; dr. Ion XENOFONTOV, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) a AŞM
ABSTRACT. This article presents the main historiogra-phical stages – from antiquity to the present - of scien-tifi c research in viticulture and winemaking sectors. In the work are mentioned the main dimensions in the fi eld of research, the names of personalities, the scientifi c re-search directions and historiographical data. The achie-vements of national science are presented in contrast with global science.
Inovaţiile din domeniul viticulturii şi vinifi caţiei au evoluat, s-au perfecţionat şi consolidat în ritmul
unor cercetări multidimensionale ale autorilor consacraţi, începând din Antichitate şi până în prezent. Generate de interese ştiinţifi ce, economice, personale sau din pasiune, cercetările în domeniul de referinţă s-au materializat de la dimensiunea popularizării la cea a transferului de teh-nologii inovaţionale. Un excurs is-toric, prin prisma cercetătorilor în domeniu, relevă atât principalele realizări din sfera de cercetare şi dimensiunile universului cognos-cibil, cât şi accentele istoriografi ei viticulturii şi vinifi caţiei.
Încă în Antichitate au fost puse bazele cunoştinţelor aplica-tive şi fundamentale în domeniul viticulturii şi vinifi caţiei.
Cei mai abili observatori şi cercetători ai viţei-de-vie au fost grecii antici. Omniprezenţa au-torilor eleni în actul cultural şi ştiinţifi c al Antichităţii nu este deloc întâmplătoare. Civilizaţia Greciei antice a dat lumii cei mai mari fi lozofi , fondatori ai ştiin-ţelor sociale, naturale şi reale.
teh
nol
ogii
ali
men
tare
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 67
În Evul Mediu şi Epoca Modernă, autorii au diver-sifi cat cercetările şi au utilizat noi termeni speci-
fi ci viticulturii, conturând dimensiunile unei revoluţii terminologice. Petrus Crescentius (1230–1310), părintele agriculturii italiene, a scris monumentala lucrare „Opus ruralium commodorum”, în 12 părţi, aceasta fi ind prima carte de agricultură din Europa. Un loc aparte este rezer-vat viticulturii şi ampelografi ei, unde descrie 40 de soiuri de viţă-de-vie, metode de protecţie a culturii, propune tehnica de muşuroire pentru perioada de iarnă. Pentru prima dată termenul „ampelografi e” (din limba greacă ampelos – viţă şi graphos – descriere) – ştiinţă care se ocupă cu descrierea speciilor şi varietăţilor soiurilor de viţă-de-vie – a fost propus pentru utilizare de cercetăto-rul polonez F. Sax (1661). Cărturarul Dimitrie Cantemir (1673–1723) a publicat lucrarea „Descriptio Moldaviae” (1714–1716), în care expune arealele de cultivare a vi-ţei-de-vie în Moldova. În 1770, în Franţa, la iniţiativa lui Olivie de Serra a fost creată prima colecţie ampelogra-fi că, iar în 1806, spaniolul Simon de Rochas Clemente în tratatul „Experienţa studierii soiurilor de viţă-de-vie, care cresc în Andalucia” s-a referit la bazele ştiinţifi ce ale ampelografi ei. În 1873, la Viena (Austria), Comisia In-ternaţională de Ampelografi e a adoptat sistemul unic de descriere a soiurilor de viţă-de-vie.
Secolul al XIX-lea este unul de cotitură pentru acti-vitatea ştiinţifi că de cercetare în domeniul viticulturii şi vinifi caţiei. Planchon Jules-Emile (1823–1888), în comun cu Bazille G. şi Sahut, a descoperit şi a descris pentru pri-ma dată fi loxera, autorii fi ind consideraţi drept pionieri ai luptei contra acestui dăunător al viţei-de-vie.
Treptat, popularizarea şi transferarea tehnologiilor inovaţionale în domeniul viticulturii şi vinifi caţiei se efec-tuează prin intermediul diferitor ediţii şi periodice ştiinţi-fi ce de specialitate. În anii 1874–1879, cu o periodicitate de un număr pe lună, Societatea de Pomicultură şi Vinifi -caţie din Ialta edita revista ştiinţifi că «Крымский вестник садоводства и виноделия».
În Sankt-Petersburg, la sfârşitul sec. al XIX-lea–înce-putul sec. al XX-lea s-a concentrat baza editorial-ştiin-ţifi că a publicaţiilor de specialitate din imperiul ţarist. În capitala imperiului, în anii 1887–1889, cu o frecvenţă de două numere pe lună, se publica «Русский винодел». Din 1899 până în anul 1917, iniţial la Sankt-Petersburg, apoi la Odesa, se edita lunar revista ştiinţifi că «Вестник виноделия» [2, 3].
În perioada anterioară Primului Război Mondial, Ba-sarabia, considerată „Coasta de Azur a Rusiei”, fur-
niza imperiului ţarist 70% din producţia viticolă. Treptat, în regiune prind contur primele apariţii editoriale din do-meniu. Comitetul Imperial de Viticultură şi Vinifi caţie al Rusiei a organizat în anii 1904–1906 editarea la Chişinău a publicaţiei «Виноделие и виноградарство», cu o apariţie de un număr pe lună.
Publicaţiile basarabene din intervalul dintre cele două războaie mondiale, considerate drept surse istorice, au avut un rol semnifi cativ în transmiterea rezultatelor, reco-mandărilor şi informaţiilor de mare interes pentru practi-ca agricolă. Printre ediţiile periodice de profi l menţionăm: „Revista de Viticultură”, editată în 1919 de Uniunea Gene-rală a Sindicatelor Viticole condusă de Gh. Nicoleanu; „Via noastră”, „revistă lunară populară cuprinzând chestiile de
viticultură, vinifi caţie şi pomicultură”, editată din 1919 de Serviciul de Viticultură şi Vinifi caţie de pe lângă direc-toriul de agricultură de la Chişinău, publică în 1920, sub îndrumarea lui A. Billeau, şeful Staţiunii şi al Secţiunii de Viticultură, articole semnate de D. Ştefăneascu, E. Russ, S. Mavroti şi I. Bahtalovshi ş.a. [4].
În perioada interbelică, în Uniunea Sovietică au fost editate mai multe publicaţii de specialitate. Întru pro-movarea în continuare a rezultatelor din domeniu, din 1926 începe să die editată revista ştiinţifi că «Вестник виноделия Украины», apoi din 1929 – «Вестник виноградарства, виноделия и виноторговли СССР». Începând din 1933 se editează publicaţia «Сборник статей по виноградарству и техничесkой переработке винограда». În 1939, la Moscova, s-a fondat revis-ta tehnico-ştiinţifi că şi de producţie «Виноделие и виноградарство СССР», cu o periodicitate de şase nume-re pe an. Sub impactul factorului sociopolitic s-au con-stituit noi metode de stimulare în sectorul vitivinicol. Se aplica aşa-numita mişcare stahanovistă, marcată de o pregnantă imagine fabuloasă alimentată de ideologie, creând o coeziune socială dirijată de autorităţi.
În spaţiul românesc, de asemenea se extind cercetă-rile ştiinţifi ce în domeniul viticulturii şi vinifi caţi-
ei. Biologul şi botanistul român Traian Săvulescu (1889–1963), publică în 1941 lucrarea „Mana viţei-de-vie” şi fon-dează în România primele staţiuni pentru avertizare. În anii 1937–1947 se editează „România viticolă”, în perioada anilor 1952–1967 – „Via şi livada”, iar în anii 1967–1977, la Bucureşti, se editează „Revista de horticultură şi viti-cultură”.
În perioada postbelică, Franţa devine centrul mondial al cercetărilor oenologice. Dovadă sunt publicaţiile ştiin-ţifi ce de prestigiu: „Bulletin de l’OIV”, „Connaissance de la Vigne et du Vin”, „Revûe française d’oenologie”, „Vignes et Vins” etc.
După cel de-al Doilea Război Mondial, în Moldova sovietică s-a constituit o şcoală puternică în domeniu. Din 1946, la Chişinău, se editează revista «Садоводство, виноградарство и виноделие Молдавии», denumită ul-terior «Виноделие и виноградарство Молдавии». Această publicaţie apărea lunar în limbile română şi rusă.
În domeniul oenologiei practice, savantul moldovean
teh
nol
ogii
ali
men
tare
68 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Petru Ungureanu editează, în 1966, lucrarea „Teoria şi mecanismele oxidării vinurilor în practica producerii bă-uturilor de struguri”; graţie originalităţii sale, această teh-nologie a fost extinsă la sfârşitul anilor ’60 în tot spaţiul vitivinicol din Uniunea Sovietică [5, 6].
Pentru a promova tehnica de cultivare a viţei-de-vie pe rădăcini proprii, acad. Y.I. Prinţ (1891–1966) a fundamen-tat caracterul raţional de cultivare a acesteia pe rădăcini proprii, ţinând cont de tipul solului, rezistenţa soiurilor la dăunători şi tratarea periodică a butucilor cu hexaclorbu-tadien. Tot el propune teoria fenolică a imunităţii viţei-de-vie la fi loxeră [7].
În a doua jumătate a anilor ’80, deşi reprezenta doar 0,15% din teritoriul URSS şi 1,5% din populaţia ei, RSS Moldovenească producea 19% din volumul unional de struguri [8]. Un impact negativ asupra sectorului vitivini-col din Moldova sovietică îl constituie campania antialco-olică gorbaciovistă (denumită în popor suhoi zakon – legea seacă, legea abstinenţei de la alcool), legiferată la 16 mai 1985 şi generată de iniţiativa liderilor sovietici de a defri-şa plantaţiile viticole din URSS, inclusiv din RSS Moldove-nească. Acest fenomen a creat un dezechilibru pronunţat între societate, tradiţie şi natură. Au apărut disensiuni serioase pe întreg spaţiul comunităţii, provocate de prac-ticarea unei îndeletniciri trecute în ilegalitate, pe fundalul unor cutume şi al ingerinţei clasei politice într-o realitate continuă din viaţa autohtonilor. Pierderile fi nanciare ale campaniei antialcoolice, considerate un eşec total, au fost estimate pe ansamblu în Uniunea Sovietică la cifra de 50 miliarde de ruble, dintre care RSS Moldoveneşti i-au revenit 4 miliarde [9].
În pofi da contextului socioeconomic nefavorabil, în această perioadă s-au efectuat totuşi cercetări ştiinţifi ce fundamentale. În anii 1986–1987, la Chişinău a fost pu-blicată în limba rusă ediţia enciclopedică «Энциклопедия виноградарства», în trei volume. Lucrarea cu statut de unicat în lume, care, deşi a avut de suferit sub aspect conceptual, fi ind cenzurată şi exclusă din ea tematica pri-vind vinifi caţia şi tehnologiile în domeniu sub pretextul luptei cu alcoolismul, a fost distinsă cu Diploma Orga-nizaţiei Internaţionale de Viticultură, cu sediul la Paris. Ceva mai târziu, în 1994, C. Alexandrescu, M. Oşlobeanu, L. Jianu, P. Piţuc editează lucrarea „Mică enciclopedie de viticultură” etc.
După proclamarea independenţei de stat a Repu-blicii Moldova începe o nouă etapă de cercetare
în sectorul vitivinicol. Savanţii autohtoni efectuează noi studii în domeniu, cu implicaţii practice. Prin originalitate deosebită se caracterizează tehnologia complexă a culesu-lui mecanizat al strugurilor, studiată de acad. Boris Gaina în Franţa şi implementată în ţinutul Krasnodar (Federaţia Rusă), în regiunea de Centru şi de Sud ale Republicii Mol-dova, cu ajutorul combinelor universale SVK-3M, produse la uzina „Plodselhozmaş” din Chişinău. Utilajul tehnologic utilizat, începând de la cules şi transportare până la pre-lucrare-vinifi care, este complex şi constituie o elaborare originală a unui mare colectiv de cercetători.
În urma unei fructuoase colaborări cu colegii oenologi francezi Suzanne Lafon-Lafourcade (Bordeaux) şi Jean-Luis Puech (Montpellier), savantul Boris Gaina a reuşit să argumenteze, în premieră, că: preparatul biologic botriti-cid Trichoderma viride B 14 poate substitui substanţele
chimice toxice Mical, Rovral, Ronilan, Sumilex şi altele pe larg utilizate în combaterea mucegaiului cenuşiu (Botrytis cinerea Pers.) la viţa-de-vie (1981–1983); atacul mucega-iului cenuşiu (Botrytis cinerea Pers.) cu caracter „nobil” nu duce la apariţia metabolitului toxic – patulina, iar cel de tip „vulgar” emană toxine ce depăşesc limitele admise de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (1982–1985); stejarul moldovenesc de vârstă seculară nu cedează după calită-ţile sale celui din Franţa, România şi Ucraina şi asigură obţinerea prin contact cu vinurile şi distilatele arome şi gusturi nobile (2001–2004) [10, 11].
Rezultatele studiilor polifactoriale şi multianuale con-fi rmă posibilitatea modernizării în continuare a sortimen-tului viţei-de-vie în baza soiurilor noi de calitate şi cu re-zistenţă complexă sporită, factor important în dezvoltarea durabilă a complexului vitivinicol din Republica Moldova şi ţările de la frontiera de nord a viticulturii din Europa.
În una din lucrările recente, doctorul habilitat Gh. Savin a argumentat necesitatea creării, evidenţierii, se-lectării şi omologării soiurilor şi elitelor cu grad diferit de apirenie, rezistenţă sporită la iernare şi calitate înaltă: Apiren alb, Apiren roz, Apiren negru de Grozeşti, Apiren roz extratimpuriu, Apiren roz basarabean [12].
Parte componentă a cercetărilor universale, ştiinţa au-tohtonă din domeniul viticulturii şi vinifi caţiei se înscrie cu contribuţii originale în domeniul de referinţă, majori-tatea dintre care au implicaţii practice în context interna-ţional. Dacă la începuturile civilizaţiei ştiinţa vitivinicolă avea un caracter de „vulgarizare”, popularizare, treptat ea se diversifi că şi capătă un caracter inovaţional generat de un fl ux complex de informaţii de specialitate, dirijat şi emis de autori consacraţi.
1. Bernal J.D. Știinţa în istoria societăţii, București: Editura Politică,
1964.
2. Gaina B. Via, vinul și civilizaţia = Виноград, вино и цивилизация.
Chișinău: Editura Litera, 2000, 143 p.
3. Пелях М. О винограде и вине, Кишинев: Изд-во «Тимпул», 1984.
4. Xenofontov I. Viticultura și vinifi caţia Basarabiei între schimbare
și tradiţie (1918–1940). În: „Transilvania”. Revista Asociaţiei Transilvăne-
ne pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, nr. 11, 2008,
p. 76-85.
5. Gaina B. Academicianul Petru Ungureanu (120 ani de la naștere).
Bibliografi e/Monografi e bilingvă româno-rusă. Chișinău: Tipografi a AȘM,
2014, 176 p.
6. Gaina B., Rusu E., Obadă E. Elaborări remarcabile ale savantului Pe-
tru Ungureanu. În: „Pomicultura, Viticultura și Vinifi caţia”, nr. 1 (49), 2014,
p. 36–38.
7. Membrii Academiei de Știinţe a Moldovei. Chișinău: Editura
Știinţa, 2006, p. 122–123.
8. Arhiva Organizaţiilor Social-Politice din Republica Moldova, Fond
51, inv. 73, dos. 132, f. 7.
9. Xenofontov I. Consumul de alcool în RSS Moldovenească. Tradiţie
și imixtiune politică în anii 1980. În: Stat și viaţă privată în regimurile comu-
niste, Iași: Polirom, 2008, p. 422–429.
10. Duca Gh. Cuvânt-înainte. În: Academicianul Boris Gaina. Secven-
ţe biobibliografi ce. Chișinău: Tipografi a AȘM, 2007, 176 p.
11. Gaina B. Un potenţial genetic insufi cient explorat, pus în valoare
în ampelografi e. În: „Akademos”, 2014, nr. 1 (32), p. 171.
12. Gh. Savin. Ameliorarea sortimentului viticol al Republicii Moldo-
va. Chișinău, 2012, 259 p.
BIBLIOGRAFIE
teh
nol
ogii
ali
men
tare
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 69
even
imen
t
Obţinerea varietăţilor noi de viţă-de-vie în multe ca-zuri duce la schimbarea spectrului de compuşi chimici şi biochimici, responsabili de aroma, culoarea şi gustul bace-lor, al sucului şi al vinului obţinut.
Conform cerinţelor Uniunii Europene la producerea produselor vitivinicole, compoziţia chimică a materiei pri-me trebuie să întrunească unele cerinţe stricte, de exem-plu diglucozid-3,5-malvidol nu trebuie să depăşească limi-ta de 15 mg/dm3. Recent, Organizaţia Mondială a Viei şi Vinului a pus în discuţie problema reducerii acestui indice în vinuri la limita de 5 mg/dm3.
Un alt component important din sucul bacelor hibrizi-lor de viţă-de-vie de orice ordin, inclusiv cei distanţi, este antranilatul de metil (3,4-benzoxazol), căruia i se atribuie rolul principal în crearea gustului şi mirosului (aromelor) de foxat (de nast alină sau/şi de fenol).
Antranilatul de metil reprezintă un compus azotic din grupa benzoxazolilor, care se formează în struguri (înde-osebi la hibrizii producători direcţi) în cantităţi de 0,2–3,5 mg/dm3 de must (suc). Acesta se regăseşte în vin în aceleaşi concentraţii, de rând cu un alt component chi-mic aromat volatil – acetatul de izoamil. De aceea şi acest constituent chimic important din sucul bacelor hibrizilor noi din selecţia intraspecifi că se cere determinat, studiat şi luat drept criteriu de preselecţie.
CELEBRAREA A 110 ANI DE LA FONDAREA INSTITUTULUI VIEI ŞI VINULUI „V.E. TAIROV”, or. Odesa, Ucraina Acad. Boris GAINA, academician-coordonator al secţiei de Ştiinţe Agricole a Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Dr. Eugeniu ALEXANDROV, Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei
În perioada 10–11 septembrie 2015, acad. Boris Gaina a participat la Conferinţa Internaţională dedicată sărbăto-ririi a 110 ani de la fondarea prestigioasei instituţii de cer-cetări vitivinicole – Institutul Viei şi Vinului „V.E.Tairov” din or. Odesa, Ucraina.
În cadrul Conferinţei Internaţionale savanţii Academi-ei de Ştiinţe a Moldovei, ai Institutului Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare au prezentat am-ple rapoarte vizând rezultatele cercetărilor în domeniile selecţiei intraspecifi ce a viţei-de-vie, rezistentă la fi loxeră, boli şi vătămători, oenologiei – legate de indicii biochimici limitaţi pe piaţa UE, ecologiei şi amplasării viţei-de-vie în arealele hotarului Republica Moldova – Ucraina etc.
Dezvoltarea viticulturii pe parcursul evoluţiei sale a cunoscut multiple metode de ameliorare a viţei-de-vie, cum ar fi selecţia naturală sau dirijată (intraspecifi că, in-terspecifi că, clonală, ingineria genetică etc.).
Un imperativ al ştiinţei vitivinicole mondiale rămâne a fi obţinerea varietăţilor de viţă-de-vie de calitate, total-mente rezistente la atacul fi loxerei (radiculară şi foliară).
70 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului a stabilit în anul 2004 concentraţia limită de metanol de 250 ml/l pentru vinurile albe şi 400 ml/l pentru vinurile roşii.
Metanolul reprezintă un alcool care se sintetizează prin substituirea în molecula de metan a unui atom de hidrogen cu o grupare -OH (hidroxilică). În procesele de fermentare a fructelor se poate forma metanol prin des-compunerea pectinelor. Consumul de metanol poate pro-voca intoxicaţii grave, acesta poate apărea prin distilarea fracţionată în mod particular a alcoolului.
De aceea este actuală problema obţinerii de noi va-rietăţi de viţă-de-vie cu caractere agrobiologice, care să satisfacă la maximum cerinţele faţă de strugurii de masă pentru consum în stare proaspătă şi faţă de cei destinaţi procesării industriale (sucuri, concentrate, vi-nuri, distilate).
În Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi în alte centre ştiinţifi ce internaţi-onale din acest domeniu au fost realizate investigaţii în domeniul hibridării distante la viţa-de-vie, antrenând vi-ţa-de-vie americană (Muscadinia rotundifolia Michx.), cu rezistenţă absolută la fi loxeră, dar cu caractere agrobiolo-gice de calitate inferioară, în încrucişări cu soiurile speciei europene (Vitis vinifera L.), nerezistente la atacul fi loxerei, dar cu caractere agrobiologice (productivitate şi calitate) înalte.
Au fost creaţi hibrizi distanţi de viţă-de-vie pe rădăcini proprii care întrunesc aceste criterii, iar în baza principii-lor clasice uvologice şi tehnologice s-a constatat că hibrizii distanţi de viţă-de-vie (Vitis vinifera L. x Muscadinia ro-tundifolia Michx.) DRX-M4-502, DRX-M4-512, DRX-M4-560, DRX-M4-580 ş.a. posedă calităţi ale soiurilor de masă, hi-brizii DRX-M3-3-1, DRX-M4-580, DRX-M4-640 ş.a. posedă proprietăţi mixte (pentru consum curent şi procesare in-dustrială).
Astfel, a fost iniţiată procedura de creare a sectoarelor experimentale de cultivare a hibrizilor distanţi de viţă-de-
vie în condiţiile zonei de nord a Republicii Moldova (Bălţi şi Soroca).
Delegaţia AŞM, MAIA, UASM şi IŞPHTA a participat la aprecierile organoleptice ale noilor varietăţi de struguri de masă din selecţia IVV „V.E. Tairov”, precum şi ale varie-tăţilor obţinute în Moldova, Bulgaria, Rusia, România şi Armenia.
Specialiştii de la fabricile de vin din şapte ţări şi sa-vanţii care au participat la Conferinţa Internaţională au apreciat vinurile de diferite tipuri produse la IVV „V.E. Tai-rov” din soiurile de struguri pentru vin, care au completat sortimentul viticol în Ucraina, Moldova, Rusia şi Bulgaria.
În cadrul festivităţilor prilejuite de aniversarea 110-a de la fondarea IVV „V.E. Tairov” au fost organizate vizite de lucru în laboratoarele de virusologie, cultura „in vitro” a viţei-de-vie, enologie, precum şi la colecţia de varietăţi cu peste 2 000 de soiuri.
Reprezentanţii AŞM şi MAIA au avut întrevederi cu conducerea Academiei Naţionale de Ştiinţe Agricole a Ucrainei în frunte cu preşedintele ANŞAU, acad. Iaroslav M. Gadzalo, în cadrul cărora a fost menţionată importanţa colaborării institutelor de profi l agricol din ambele ţări în cadrul proiectelor de colaborare bilaterală, transfrontalie-ră Ucraina–Moldova–România şi Orizont 2020.
De asemenea, au fost organizate discuţii cu cadrele di-dactice de la Academia de Ştiinţe Alimentare, Universita-tea de Ştiinţe Agricole şi Institutul de Selecţie şi Genetică din cadrul ANŞAU cu sediul în or. Odesa, ce ţin de pregăti-rea cadrelor şi colaborarea ştiinţifi că agroalimentară.
Bibliotecii AŞM i-au fost oferite cu titlu de donaţie: 1. Culegerea de articole nr. 52 a revistei «Виноградар-
ство и Виноробство», editată de IVV „V.E. Tairov” (2015, 234 pag.).
2. Revista «Садоводство и Виноградарство», № 8 (49), 2015, 66 с.
3. Revista «Сад, виноград и вино Украины», № 10–12, 2014.
even
imen
t
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 71
Comerţul de vinuri în AntichitateCONSIDERAŢII GENERALE
De când a fost cunoscut vinul a şi început comercializarea lui. Dacă cultura viţei-de-vie şi vinifi carea strugurilor puteau fi deprinse în practi-că prin imitare, de la om la om, desfacerea vinului comporta cunoştinţe, riscuri şi greutăţi pe care nu oricine putea să le înfrunte. De aceea sarci-na colectării, păstrării şi desfacerii acestei băuturi a trecut de la început pe seama negustorilor, deoarece numai ei aveau curajul să pună în joc iniţiativa, mijloacele şi riscurile acestor operaţiuni.
Cu cât vinul se depărta de locul de producţie, cu atât la costul lui se adăugau noi cheltuieli. Cultivatorii mici nu erau în măsură să-şi păstreze vinul nici măcar până la recolta viitoare, când i se desluşesc mai bine în-suşirile, cu atât mai greu ar fi putut să-l păstreze pentru a-l învechi timp de mai mulţi ani, când valoarea lui este mai ridicată. De aceea întreaga problemă a păstrării şi învechirii vinului a trecut, de regulă, în sarcina negustorului, care avea alte posibilităţi materiale.
În desfăşurarea comerţului de vin, pe lângă negustorul propriu-zis, apar o serie de auxiliari şi de meşteşugari care înlesnesc transportarea băuturii până la cel mai depărtat punct geografi c unde era cerut. În pri-mul rând, apar misiţii (samsari de meserie), care mijlocesc vânzarea, apoi urmează experţii degustători care apreciază calitatea vinului (să-nătatea şi buna lui constituţie); după ei vin dogarii şi olarii care constru-iesc vasele de depozitare, de păstrare şi de transport; urmează pielarii specializaţi în confecţionarea burdufurilor pentru transportul cu căruţele sau pe samar al vinului adus pe corăbii, în amfore sau butoaie. Veneau apoi cărăuşii, pentru tras bărcile la edec, eventual pentru descărcarea şi transportul pe samar sau pe umeri etc. În plus, vinurile destinate a trece frontiera trebuiau să suporte taxe vamale – uneori prohibitive – în afara sarcinilor fi scale şi cele de cotit (măsurat) al vaselor care se achita la ridicarea mărfi i de la producător.
Tot negustorii sunt cei care au iniţiat deschiderea multor drumuri şi au permanentizat reţeaua de comunicaţii păstrată aproape fără modifi -cări până în zilele noastre. Cărăuşii cunoşteau bine aceste drumuri şi le-au denumit după felul mărfurilor transportate: „drumul sării, drumul mătăsii, drumul vinului, vadul buţiilor etc.”
Despre comerţul vinului în Antichitate, G. Hegi observă că exportul acestora a fost practicat în Antichitate pe întreg cuprinsul spaţiilor acce-sibile, până în India la Răsărit şi până în Germania spre Apus, precizând că veniturile realizate de acest comerţ au depăşit totdeauna investiţiile făcute la procurarea şi transportul vinului.
Luptele care s-au dus în trecut pentru cucerirea pieţelor de vinuri şi pentru menţinerea lor au fost numeroase, făcând victime nu numai printre producători, dar şi printre negustori.
COMERŢUL DE VINURI ÎN DIFERITE ŢĂRI ANTICE
Asia anterioară (Orientul Apropiat) prezintă un interes de primul ordin pentru subiectul tratat în acest capitol. Acolo a fost prima dată pusă în cultură viţa-de-vie, acolo a fost descoperit secretul vinifi cării şi tot din această regiune avem cele mai vechi mărturii asupra comerţului de vinuri.
Astfel, textele cuneiforme, de curând descifrate de pe plăcile de lut sumeriene, relatează existenţa celor mai vechi schimburi în legătură cu comerţul de vin. Din conţinutul scrisorilor descoperite sub ruinele ve-
chiului oraş Ninive – traduse recent în limba română – rezultă că vasele cu vin expediate cu peste 4 000 de ani în urmă purtau etichete pe care erau însemnate date privitoare la localitatea producţiei, calitatea vinului, conţinutul şi costul acestuia.
În faimosul Cod al lui Hamurabi (2803 î.Hr.), scris pe un monument de piatră bine păstrat, articolele 108–111 se referă anume la comerţul cu băuturi din Asiria.
Herodot (484–425 î.Hr.) semnalează, de asemenea, exporturile de vin care se făceau regulat, de două ori pe an, în Egipt din toate ţările producătoare ale sud-vestului asiatic; printre acestea fi gura şi Fenicia. Această ţară a dat primii negustori corăbieri care au deschis drumurile vinului în toate direcţiile pe cele trei continente vecine: Asia, Africa şi Europa.
Din Egiptul antic, deşi ne-au fost transmise cele mai numeroase şi clare imagini privitoare la cultura viţei-de-vie şi vinifi carea strugurilor, totuşi referitor la comerţul de vinuri – în afară de menţiunea lui Herodot (citată mai sus), din care rezultă importurile de vin din ţările Asiei anteri-oare – nu ne-au parvenit date.
Ştim că în Egipt transportul vinului se făcea numai în burdu-furi. Este de bănuit, faţă de amploarea inscripţiilor privitoare la vi-ticultură, că în interior comerţul cu vinuri era destul de intens şi că importurile egiptenilor din ţările vecine din sud-vestul Asiei, toate producătoare de vinuri, erau destul de importante faţă de populaţia şi bogăţia Egiptului antic.
În Antichitate era apreciat vinul din regiunile înalte ale Armeniei. Herodot notează că aceste vinuri se exportau chiar în Mesopotamia, deşi aceasta era socotită la rândul ei „ţară viticolă”.
Gruzia (Georgia), situată pe axa celui mai important drum comercial care leagă Occidentul cu Orientul pe uscat – de la gurile Dunării şi sudul Rusiei vechi până în India, China, Asia Centrală şi Sudică –, era de mult iniţiată în comerţul de vinuri şi de struguri. Ea însăşi producea vinuri originale inimitabile (de masă, dulci şi chiar spumoase), utilizând metode proprii de vinifi care.
Dintre toate popoarele lumii vechi care s-au ocupat cu viticultura şi vinifi caţia, fi ind în acelaşi timp şi cele mai active în dezvoltarea co-merţului de vinuri, grecii se situează pe primul loc. Ei s-au distins nu numai prin crearea de podgorii vestite în metropolă şi pretutindeni unde colonizarea le-a permis să se aşeze, dar au fost şi mari deschizători de drumuri în dezvoltarea comerţului cu acest produs. De aceea Roger Dion îi socoteşte că „au fost, în lumea antică, înaintea romanilor şi mai mult decât ei, oamenii viţei-de-vie”.
(După I. Teodorescu și al., „Viţa-de-vie și vinul de-a lungul anilor”)
div
erti
smen
t
72 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
CA SĂŢI MEARGĂ BINE TOT ANUL
10 superstiţii şi tradiţii de Revelion, 10 superstiţii şi tradiţii de Revelion,
Anul Nou este privit ca un început, un nou drum, o nouă etapă în viaţa noastră şi a întregii lumi. De aceea, majoritatea tradiţiilor şi superstiţiilor care sunt legate de noaptea de Revelion şi prima zi din ianuarie se referă la a începe cu dreptul.
Ca să ai noroc, sănătate, fericire şi bani în noul an, trebuie să pui în practică mici trucuri şi superstiţii care te vor ajuta să crezi cu adevărat că vei avea toate acestea. Se poate spune de fapt că este un efect placebo – crezi că le vei avea şi chiar se va întâmpla! Iată ce trebuie să faci:
ALUNGĂ SPIRITELE RELETradiţia populară spune că spiritele rele se sperie de
lumină şi de zgomotele puternice. De aceea, pe vremuri şi chiar în prezent, în unele locuri, se trosneşte din bici pentru a alunga spiritele malefi ce din anul care vine. E mult mai simplu în prezent, pentru că poţi folosi petardele, pocnitorile şi artifi ciile.
BANI ÎN BUZUNARNumărătoarea inversă pentru noul an trebuie să te
prindă obligatoriu cu bani în buzunar. Astfel te vei bucura de câştiguri şi bunăstare tot anul viitor.
MĂNÂNCĂ PEŞTEO altă superstiţie spune că trebuie să mănânci peşte în
noaptea de Revelion ca să te poţi strecura printre probleme şi obstacole în noul an, cu agilitatea unui peşte în apă.
FĂRĂ DATORIINu intra în noul an cu datorii! Încearcă să scapi de
ele cât mai repede cu putinţă, altfel vei avea probleme cu banii tot anul.
De asemenea, nu este bine să împrumuţi bani în prima zi din an.
NOROC ŞI PROTECŢIEPe 1 ianuarie, tradiţia spune că prima persoană care
îţi intră în casă trebuie să fi e un bărbat, ca să te bucuri de protecţie şi noroc în anul care tocmai a început.
POARTĂ CEVA NOU ŞI CEVA ROŞUTot de Revelion trebuie să porţi o haină nouă, care
simbolizează schimbarea şi prospeţimea. De asemenea, ţine ceva roşu asupra ta. Te apără de spiritele rele şi privirile malefi ce, exact aşa cum se spune că îi apără pe bebeluşi de deochi.
MĂNÂNCĂ STRUGURI SAU STAFIDESe spune că trebuie să mănânci struguri sau stafi de în
noaptea de Anul Nou ca să ai mulţi bani în anul care vine.
O DORINŢĂNu uita să-ţi pui o dorinţă chiar la cumpăna dintre
ani. Se spune că dorinţa pusă în noaptea dintre ani se împlineşte, cu condiţia să nu spui nimănui ce-ţi doreşti.
APRINDE O LUMÂNAREPentru ca anul care vine să fi e luminos, aprinde o
lumânare sau o candelă în seara de Revelion şi las-o aprinsă până dimineaţa.
DESCHIDE FERESTRELEImediat ce ai intrat în noul an, deschide larg pentru
câteva minute toate uşile şi ferestrele. Astfel spiritele rele şi tot ceea ce este negativ va fi alungat din casa ta, care va fi purifi cată.
div
erti
smen
t
nr. 5-6 [59-60] 2015 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” 73
LECŢIA DE OMENIE A LUI VICTOR BUNDUC
Victor Bunduc nu ne-a fost rudă. El a în-semnat mai mult pentru noi – ne-a fost prieten. Îndrăznim să spunem aceste cuvinte şi credem că Victor nu ne-ar contra-zice, dacă ne-ar auzi. De altfel, nu era în fi rea lui să se supere pe alţii. Ba mai mult ca atât, de fi e-care dată le-a venit tutu-ror în ajutor, i-a susţinut în clipele grele cu vorba şi cu fapta. El se bucura nespus de mult când ne vedea pe toţi împreună, era pentru noi, prietenii şi colegii săi, un catalizator, un centru de gravitaţie.
Bunul nostru coleg şi prieten a iubit mult fl orile. În biroul său îngrijea nenumărate ghiveciuri cu fl ori, pe care le împărţea mai apoi cu drag colegilor. Acasă, la fel, avea multe fl ori, pe care le dădăcea ca pe nişte copii. Şi la mormântul soţiei Elena, decedată acum câ-teva luni, a răsădit fl ori frumoase, pe care ea le prefera.
Victor a plecat dintre noi subit, într-un tragic şi ba-nal accident rutier, aidoma unui stejar viguros, lăsând în urma sa părinţii, rudele, prietenii plini de durere.
Pentru Victor părinţii erau fi inţe sfi nte, despre care vorbea, de fi ecare dată, cu ochii înrouraţi şi vo-cea-i mângâietoare. Le trimitea adeseori colete cu cele trebuincioase, le telefona des, îi încuraja cu un sfat, cu un cuvânt cald sau cu o vorbă de duh. Re-greta că sunt departe de el, bătrâni şi neputincioşi.
Nepoţilor, mângâierea lui cea mai mare, le ducea coşuri cu fructe, struguri, dulciuri. Vroia să-i vadă cât mai curând mari, frumoşi şi sănătoşi.
… De aproape două luni nu se mai aud paşii lui Victor pe culoarele institutului nostru. Nici vorba lui discretă şi resemnată nu ne mai mângâie auzul. Prin dispariţia sa, Victor parcă ne-a văduvit pe toţi, dar, totodată, ne-a făcut să fi m mai buni unii cu alţii, mai îngăduitori, mai uniţi.
În acea zi de sfârşit de octombrie Victor Bunduc a plecat la Domnul. În ultimul său drum a fost petrecut de multă lume, care a venit să-şi ia rămas bun de la cel care prin exemplul vieţii sale ne-a dat tuturor o lecţie de omenie.
Zeci de coroane şi mii de fl ori i-au acoperit mor-mântul. În vale, la biserica „Sfântei Treimi”, băteau nostalgice clopotele, vestind că toate-n astă lume sunt trecătoare. Ca şi viaţa…
Colegii şi prietenii
RECVIEMAPARIŢII EDITORIALE
„ISTORIA CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL VITICULTURII ŞI VINIFICAŢIEI ÎN MOLDOVA”,astfel se intitulează cartea apărută la Tipografi a Academi-ei de Ştiinţe a Moldovei şi dedicată jubileului de 105 ani de la fondarea Institutului Ştiinţifi co-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare al Republicii Moldova.
În această perioadă, institutul a evoluat de la o simplă staţie experimentală, cu doar doi colaboratori, până la o mare instituţie de cercetări ştiinţifi ce, care este dotată cu o bază tehnică performantă şi unde activează cadre califi -cate, capabile să efectueze cercetări profunde.
În paginile acestei ediţii sunt inserate rezultatele cer-cetărilor efectuate în ultimul secol şi jumă-tate, în baza cărora a fost elaborată teh-nologia de producere a strugurilor, vinului, coniacului, sucurilor şi a producţiei auxiliare; a fost stabilit sortimentul de struguri, construit şi perfecţionat utilajul şi aparatajul necesar pen-tru mecanizarea şi au-tomatizarea viticulturii şi vinifi caţiei.
Materialele sunt prezentate în succesiu-ne istorică, ceea ce va permite cititorului să se familiarizeze uşor cu rezultatele cercetărilor
din fi ecare perioadă de activitate.În carte au fost incluse, în mare parte, materiale origi-
nale extrase din arhive şi din surse istorice, care nu sunt accesibile pentru cercul larg de cititori. Ele vor fi de un real folos pentru colaboratorii ştiinţifi ci, agronomi, aspiranţi şi studenţi, care sunt preocupaţi de istoria ramurii prioritare a agriculturii din Moldova.
Semnată de un grup de autori cu nume de referinţă în domeniu, cum ar fi C. Dadu, S. Bondarenco, E. Soldatenco, T. Cazacu, E. Rusu, V. Cornea, această apariţie editorială cu tentă enciclopedică va familiariza un spectru larg de citi-tori, cunoscători de limba rusă, cu realizările ştiinţifi ce ale conaţionalilor noştri, care ne plasează în rândul ţărilor eli-tare, creatoare de autentice valori ştiinţifi ce şi spirituale.
Cor. „PVV”
74 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 5-6 [59-60] 2015
Un om ajuns la vârsta împlinirilor poate fi asemuit cu un pom împovărat de rod. Această metaforă se potriveşte de minu-ne pentru acei dintre semenii noştri care şi-au dedicat întreaga viaţă grijii pentru glia strămoşească. Ba mai mult, ei trans-mit această pasiune celor tineri, caută soluţii pentru rezolvarea multiplelor probleme ce ţin de buna gospodărire a pă-mântului, de elaborarea şi implementarea inovaţiilor ştiinţifi ce.
Unul dintre aceşti oameni ai gliei este şi domnul Petru Iliev, doctor în agricultură, vicedirector pe ştiinţă al IŞPHTA. Recent, mai bine zis într-o frumoasă şi însorită zi de sfârşit de octombrie 2015, a împlinit vârsta de 60 de ani.
Mai bine de 30 de ani de activitate dum-nealui i-a dedicat cercetărilor din dome-niul cultivării cartofului şi a legumelor. Datorită implicării sale în soluţionarea problemei ce ţine de producerea cartofu-lui, Republica Moldova, pe timpuri im-portatoare de cartofi , în prezent a devenit o ţară exportatoare a acestui produs de neînlocuit pe masa consumatorilor.
Dl Petru Iliev a creat 9 soiuri de cartof şi legume, deţine 2 brevete de invenţie, este un participant activ al conferinţelor ştiinţifi ce naţionale şi internaţionale, precum şi organizatorul festivalurilor cartofului din ţara noastră, promotor ac-
tiv al inovaţiilor ştiinţifi ce în mass-media naţională şi internaţională.
Performanţele înregistrate de acest neo-goit cercetător ştiinţifi c, talentat condu-cător şi organizator al producţiei, perso-nalitate notorie în lumea ştiinţei legumi-cole, sunt înalt apreciate de colegii săi din România, Olanda, Germania, Belarus şi Rusia.
Pentru activitatea prodigioasă, dl Petru Iliev a fost decorat cu medalia „Meritul civic”, precum şi cu medalia „Dimitrie Cantemir”.
Dar cea mai înaltă apreciere pentru munca sa cu dăruire şi alesele calităţi omeneşti o constituie respectul celor care îl cunosc. Agreabil, binevoitor, prieten devotat în clipele grele, cu alte cuvinte – Om de Omenie, astfel îl caracterizează cei apropiaţi, prietenii, colegii de serviciu, care îi urează multă sănătate, noroc în toate, noi şi frumoase realizări în palma-resul vieţii.
La mulţi ani, mult stimate Petru Iliev!
Colegii de la Institutul Ştiinţifi co-Practic de Horticultură
şi Tehnologii Alimentare
ANIVERSĂRI
Petru Iliev – Petru Iliev – omul devotat omul devotat gliei strămoșeștigliei strămoșești
ABON
AREA
201
6
PUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ DE PROFILPUBLICAŢIE ŞTIINŢIFICĂ DE PROFIL
Vă mulţumim Vă mulţumim că aţi ales re vista că aţi ales re vista „Pomicultura, „Pomicultura, Viticultura Viticultura și Vinifi caţia” și Vinifi caţia” și în anul și în anul 2016
PUBLICAŢIA ÎŞI VEDE MENIREA ÎN INFORMAREA CORECTĂ ŞI OBIECTIVĂ A CITITORULUI ASUPRA SITUAŢIEI ŞI TENDINŢELOR ÎN EVOLUŢIA POMICULTURII, VITICULTURII ŞI VINIFICAŢIEI, ÎN REFLECTAREA VERIDICĂ A PROCESELOR ŞTIINŢIFICE ŞI ECONOMICE, A CONSOLIDĂRII ŞI RENOVĂRII BAZEI TEHNICOMATERIALE A SECTORULUI VITIVINICOL ŞI POMICOL, PRECUM ŞI A INFRASTRUCTURII ACESTUIA.
REVISTA ESTE DISTRIBUITĂ PE ÎNTREG TERITORIUL RM, DE ASEMENEA, ÎN UCRAINA ŞI ROMÂNIA.
TIRAJ 2 000 EXEMPLARE.
Indicele de abonare – Indicele de abonare – 3185631856PREŢUL UNUI ABONAMENT:PREŢUL UNUI ABONAMENT:PE 12 LUNI 222 LEIPE 12 LUNI 222 LEIPE 6 LUNI 111 LEIPE 6 LUNI 111 LEI
Poveste de CrăciunAfară visele se-adună-n vârf de creste,Pe geam se naşte noaptea o poveste,Cu fl ori de gheaţă şi sclipiri de stele,Ah, leru-i ler, cristale din mărgele.
În zări se plimbă şoapte de colinde,Pomul bătrân din faţa casei râde,Cândva, în astă-noapte, o minuneA luminat cu sine-ntreaga lume.
Ah, leru-i ler, Crăciunul vine-n zare,Cu clopoţei şi binecuvântare,Cu fl ori de oameni, înfl orite-n case,În care-a busuioc şi vin miroase.
Şi moara cerului tot macină făină,Iar inimi coc în ele pâine de lumină,Şi sufl ete se-mbracă în zăpadă,Lăsând în ele dragoste să cadă.
Şi norii împletesc mărgăritare.Dispar în zări albastrele hotare,Şi urcă-n cer fantome albicioase,Şi ning din stele basme de mătase.
Şi şuieră dansând tangouri vântul,Se-mbracă-n blănuri albe iar pământul,Şi zâmbete răsar la geamuri triste,Şi se-mplinesc uitate, albe vise.
![Page 1: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/16.jpg)
![Page 17: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/17.jpg)
![Page 18: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/18.jpg)
![Page 19: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/19.jpg)
![Page 20: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/20.jpg)
![Page 21: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/21.jpg)
![Page 22: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/22.jpg)
![Page 23: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/23.jpg)
![Page 24: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/24.jpg)
![Page 25: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/25.jpg)
![Page 26: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/26.jpg)
![Page 27: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/27.jpg)
![Page 28: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/28.jpg)
![Page 29: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/29.jpg)
![Page 30: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/30.jpg)
![Page 31: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/31.jpg)
![Page 32: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/32.jpg)
![Page 33: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/33.jpg)
![Page 34: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/34.jpg)
![Page 35: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/35.jpg)
![Page 36: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/36.jpg)
![Page 37: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/37.jpg)
![Page 38: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/38.jpg)
![Page 39: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/39.jpg)
![Page 40: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/40.jpg)
![Page 41: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/41.jpg)
![Page 42: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/42.jpg)
![Page 43: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/43.jpg)
![Page 44: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/44.jpg)
![Page 45: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/45.jpg)
![Page 46: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/46.jpg)
![Page 47: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/47.jpg)
![Page 48: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/48.jpg)
![Page 49: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/49.jpg)
![Page 50: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/50.jpg)
![Page 51: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/51.jpg)
![Page 52: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/52.jpg)
![Page 53: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/53.jpg)
![Page 54: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/54.jpg)
![Page 55: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/55.jpg)
![Page 56: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/56.jpg)
![Page 57: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/57.jpg)
![Page 58: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/58.jpg)
![Page 59: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/59.jpg)
![Page 60: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/60.jpg)
![Page 61: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/61.jpg)
![Page 62: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/62.jpg)
![Page 63: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/63.jpg)
![Page 64: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/64.jpg)
![Page 65: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/65.jpg)
![Page 66: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/66.jpg)
![Page 67: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/67.jpg)
![Page 68: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/68.jpg)
![Page 69: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/69.jpg)
![Page 70: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/70.jpg)
![Page 71: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/71.jpg)
![Page 72: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/72.jpg)
![Page 73: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/73.jpg)
![Page 74: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/74.jpg)
![Page 75: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/75.jpg)
![Page 76: PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PDF filePPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.5-6 [59-60] 2015 Publicaţie ştiinţifică](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050720/5a8241827f8b9a682c8ddb91/html5/thumbnails/76.jpg)
![PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain, ssiiificatia, nr.1 [61] 2016 Publicaţie ştiinţifică de profil](https://static.documente.net/doc/80x56/5e140ec98c39b875bc0cf0a4/ppomiculturaomicultura-vviticulturaiticultura-ppomiculturaomicultura-vviticulturaiticultura.jpg)
![PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ...isphta.md/wp-content/uploads/2017/05/Pomicultura... · nr.1[43]2013 Садоводство , Виноградарство и Виноделие](https://static.documente.net/doc/80x56/5f3142e364f9dc66615478c3/ppomiculturaomicultura-vviticulturaiticultura-nr1432013-.jpg)
![PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ...isphta.md/wp-content/uploads/2017/05/Pomicultura... · nr.2[50]2014 PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura VVinificatiain,](https://static.documente.net/doc/80x56/5fc01dfddb61740beb4fdf26/ppomiculturaomicultura-vviticulturaiticultura-nr2502014-ppomiculturaomicultura.jpg)
![PPomicultura,omicultura, VViticulturaiticultura ... · 4 „Pomicultura, Viticultura şi Vinifi caţia” nr. 1 [55] 2015. din prima sursă tuţii de profi l care cuprind, practic,](https://static.documente.net/doc/80x56/5e1559a6cd4bf97f502e8b95/ppomiculturaomicultura-vviticulturaiticultura-4-apomicultura-viticultura.jpg)
