PP ESTUARE SI LAGUNE.pptx

7/17/2019 PP ESTUARE SI LAGUNE.pptx

http://slidepdf.com/reader/full/pp-estuare-si-lagunepptx 1/24

Estuare şi lagune

Lefticariu Laura-Ionela



CUPRINS:

I. Sisteme costiere siliciclastice nedeltaiceII. Aspecte asupra proceselor fluviale sibazinaleIII. Complexul cordon litoral-lagunăIV. Estuar

V. Bibliografie



SISTEME COSTIERE SILICICLASTICE NEDELTAICE

Sunt cele în care aportul de sedimentefuviale este subordonat celui desedimente marine materialele

dominante !ind nisipurile silturile "im#lurile lipsesc în $eneral pietri"urilede"i nu este o re$ul%& Sunt alimentate!e prin intermediul curen'ilor litoralilon$itudinali !e în urma ero(iunii "ideplas%rii spre uscat a sedimentelor depe shoreface în timpul trans$resiunilor&



Aceste sectoare costiere sunt în general

rectilinii, lipsite de protuberanţele deltaice, îschimb pot prezenta intrânduri în cazul în casunt prezente estuare.



Tipul de '%rm depinde de)

intensitatea activităţii valurilor

şi/sau mareelor;granulometria sedimentelor;aportul de sedimente dinspreshore ace;!uctuaţiile nivelului mării"



Importan a proceselor fluviale vs bazinale a fost accentuată prin diagrama ternară de clasificare a sistemelor deltaice !inedeltaice de către "allo#a$ %&'()* extinsă de Bo$d et al. %&''+* !i ,alr$mple et al %&''+* cu o suprafa ă trapezoidală include două benzi ce grupează sistemele n care procesele fluviale au influen ă din ce n ce mai mică iar cele bazina

ce n ce mai mare.



Tipuri de curenti; sursă: “Sisteme depoziţionale nedeltaice , !rina "iclău# $%&'()

Curen ii sunt determina i de ac iunea valurilor de v/nturile dominante deconfigura ia ărmului etc0curen ii litorali paraleli cu ărmul1curen i de rip %de retur* perpendiculari pe ărm sau u!or devia i



2luxul !i refluxul duc la apari ia unor curen iunidirec ionali zilnici cu sensuri contrare1 de regulă fiecurentul de flux fie cel de reflux este mai puternic3n func ie de amplitudinea medie a mareelor %de sigizau fost recunoscute trei categorii de manifestare a

undelor mareice0macrotidal %45m*1mezotidal %+-5 m*microtidal %6+ m*Sistemele costiere sunt influen ate de amplitudineamareică



COM*LE+,L CORDON LITORAL-LA.,N/ 0ACE *ARTE DINTR-,N SISTEMDE*O1I2IONAL DOMINAT DE 3AL,RI&

sursă: *ote de curs + “Sisteme depoziţionale nedeltaice ,!rina "iclău#, $%&'()



Cordonul este separat de uscatul propriu zisprintr-o lagună paralelă cu ărmul. El esteconstruit de valuri. 2ormarea acestui complex

este asociată n general cu aport mic desedimente n timpul cre!terii 789 !i potapărea !i la marginile deltelor n timpul

transgresiunilor după inundarea unor sectoareale c/mpiilor deltaice prote:ate de pla:eleasociate fronturilor deltaice.



Cele mai bune condi ii de apari ie a unei lagune se regăsescărmurile :oase si rectilinii acolo unde curentul venit din la

love!te coasta oblic. %ex0 9area 7eagră pe litoralul ,eltei,unării !i n aval de aceasta*.

;nele lagune ating sute de <ilometri lungime % ex0 =aguna9adre din >exas !i omonimul său din 9exic1 de cealaltă partea 9exicului se poate cita succesiunea lagunelor din California :oasă n Africa există lagune ca cele din Abid:an Cote-d?

Cotonou din Benin =agos din 7igeria n Europase pot c

lagunele care ncep de la gura fluviului Escaut prin @landa% Insulele 2risce* si se termină n "ermania urmate de celdin olonia Vene ia 9area 7eagră % complex lagunar 8azSinoe*



#$%UN$ $#&$S'R() C*R+U , %R-CI$.S -S : /*.01213/41A.5-6



#$%UN$ $0R-) '-1$SS -S : /*.01213/41A.5-6



=A";7A 8A I9 SI7@E % S;,;= ,E=>EI ,;7D8II*

+



SIS>E9E ,E @ I I@7A=E 9IF>E ,@9I7A>E,E 9A8EEG2=;VIA= %S;B@8,@7A>* VA=;8I

ES>;A8E

sursă: Note de curs 2Sisteme depo3iţionale nedeltaice4)Crina iclăuş 56789.



Sunt văi fluviale distale inundate alimentatecu sedimente at/t dinspre mare c/t !i dinspreuscat unde interac ionează procese fluviale bazinale %maree !i subordonat valuri*. Codepozite sedimentare care poartă fie amprentăfluvială fie bazinală %de valuri !i maree*. Sudiferen iate de delte prin transportul net alsedimentelor dispre mare spre uscat !i nu

invers cum este n cazul deltelor dominate dprocese mareice.



4n toate sistemele estuarice se pot recunoa"tetrei (one în 5unc'ie de tipul "i ener$iaproceselor sedimentare 6Dalr7mple et al&899:;)8; (ona e<tern% cu ener$ie mare în caredomin% procesele ba(inale 6maree "i valuri;

sursa sedimentelor este de tip marin iartransportul net este spre uscat=:; (ona central% cu ener$ie relativ mic% undeener$ia proceselor ba(inale 6mai ales a

curen'ilor mareici; > ener$ia proceselorfuviale= aportul de sedimente este bipolar6ba(inal? continental; iar sedimentelepreponderent pelitice=@; (ona intern% dominat% de procese fuvialedar înc% infuen'at% de procesele ba(inale în


http://slidepdf.com/reader/full/pp-estuare-si-lagunepptx 18/24sursă: Note de curs 2Sisteme depo3iţionale nedeltaice4) Crina iclăuş



Estuare dominate de maree cu formă de p/lnie unde curen ii mareici depă!escenergia valurilor. 3n cazul acestora cele trei zone sunt caracterizate de0zona externă largă este caracterizată de bare nisipoase mareice dispuseperpendicular pe linia ărmului separate de canale mareice1 barele mareice suntacoperite de dune de diferite tipuri !i dimensiuni cu structuri interne de tipulstratifica iei oblice1 migrarea laterală a barelor determinată de migrarea canalelomareice duce la dezvoltarea unor secven e tip C;1 n extremitatea continentală zonei externe unde energia curen ilor mareici cre!te %din cauza ngustăriiestuarului* se dezvoltă !esuri nisipoase %cu stratifica ie plan paralelă*1

zona centrală este zona de interferen ă a proceselor fluviale !i mareice1 n acestsegment albiile fluviale sunt influen ate de procesele mareice ele modific/ndu-!iforma n plan de la rectilinie la meandrată !i din nou rectilinie1 albiile pot fi flancde mla!tini !i !esuri mareice m/loase1 canalele mareice sunt divizate n canale dedimensiuni din ce n ce mai mici1 sectoarele intercanale pot fi acoperite cu vegetcare tolerează apele salmastre1

zona internă este dominată de procese fluviale.@ succesiune caracteristică de estuar dominat de maree prezintă o bază erozivăasociată cu claste ruditice cocHilii !i ntraclaste m/loase %baza unui canal mareurmată de o succesiune 2; de nisipuri cu stratifica ie oblică concoidă cu peliculem/loase !i stratifica ie Heterolitică1 urmează n coloană faciesurile specifice!esurilor mareice indic/nd abandonarea canalului !i eventual faciesurile fluviaale zonei interne.


http://slidepdf.com/reader/full/pp-estuare-si-lagunepptx 20/24Estuare dominate de mareesursă: *ote de curs “Sisteme depoziţionale nedeltaice , !rina "iclău# $%&'()



@ altă clasificare a estuarelor urmează in func ie de climat.lec/nd din Arctica !i cobor/nd spre ecuator se etalează

regiunile polare subpolare temperate mediteraneene tropic

uscate tropical umede !i ecuatoriale. 2icare zonă de ine un tipspecial de estuar.Fiordul reprezintă o tăietură ad/ncă n continent modelată deun gHe ar !i par ial inundat ca urmare a ridicării nivelului

oceanelor in perioada interglaciară. Con ine o succesiune depăr i largi si ad/nci %depresiuni* separte de sec iuni ngusteFiordul evoluat este un fiord creat ntr-un uscat care a suferit oridicare evidentă ca urmare a dispari iei calotei glaciare.

Ria reprezintă o vecHe vale fluvială din care o bună parte a eufist invadată de apele mării. Valea !erpuies!te pe o dinstan ălungă de in/nd sectoare mai largi de bifurca ie si bra esecundare unde debu!ează numero!i afluen i. Aceste suntnumeroase in Sco ia ara "alilor Bretagne Spania

ortugalia etc.





1 156-A91/:

Bibliografie 0"HeorgHe 8omanescu %&''(*-Oceanografie !ote de cursCrina 9icău! %+M&)* - "iste#e depo$i%ionale nedeltaice !otede cursen.#i<ipedia.orgHttp0NN###.info-delta.ro



Date post:	09-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	lara-lefticariu
View:	217 times
Download:	0 times

PP ESTUARE SI LAGUNE.pptx

Documents