Pozitia Politica a Miscarii Legionare in Vederile Tribunalui International de La Nurnberg

8/14/2019 Pozitia Politica a Miscarii Legionare in Vederile Tribunalui International de La Nurnberg

1/33

PAZITIA POLITICAAMr$cAnrr Lpcrof{ARE,\NVEDERILETRIBUNALTJLUIrr{TERf{ATrOr{AL

DE LAXUNNBERG


2/33

POZITIA POLITICA AMt$cAnn LFcToNAREtN VnnERILE

TNTN UNALULUJ INTNNNATIONALDE LA NUnNnBnc- DOCUMENTE -


3/33

POZITIA POLITICA N)Mr$cAnrr LBGToNARE/\IN YEDERILETnTNUNALULUIINTERNATIONALDELANUNNBERG

FuNoLTI.q, Pnopason Gnoncn MtttaBucunngr6 2005


4/33

ATEDegi Migcarea Legionard rdmine ultima dintre organiza{iilenafionaliste ale Europei care prelungegte pdnd la consecinfele ex-ffeme 'atitudinea antisovieticd,'tofug| este singura exonerati dpTribunalul Internafional de la Niirnberg. fu fi sd ignorlm aria cer-

cetdrilor f[cute asupra inculpalilor ei, dacd ne-am inchipui cd ele s-au limitat la documente ap[rute numai in cursul celui de-al doileardzboi mondial. Sd nu credem cd sentinlele de condamnare asuprauneia sau alteia dintre organizaliile cu caracter nafionalist nu auavut in vedere istoria lor incd de la origine 9i pind la ultimelemanifestdri. Chiar dacd Partidul Nafional-socialist n-ar fi angajatGermania in rdzboi gi activitatea lui ar fi fost examinatd pAnd inseptembrie 1939, cdnd declangeazd a doua conflagrafie mo.ndial6,esie indoiehic ci nu ar fi intrat cu titlu prioritar in cercetlrile Tri-buhalului de la Niirnberg qi nu ar fi fosf aspru sancfionat. De ase-menea, cd hot[rdrile Tribunalului s-ar fi incheiat cu materialul defapte culese pin6la 5 mai 1945, $i'hotdi6rile nu ar fi fost luate celpulin in perspectiva evenimentelor viitorului apropiat.Judecdtorii au fost preocupali nu numai s5 sancfioneze faptedin cadrul strict al rdzboiului, ci sd pregdteasc[ F,uropa pentru operioad[ previzibild rafional. Sd nu ne inchipuim, de asemenea, cdguvemul de atunci din RO,mdnia n-a intrigat in cursul cercetlrilor,urmdrind sd obfinl o condamnare c,6! mai gravi a Mi$carji Legio-nare. Faptul cI Tribunalul a exonerat-o pur 9i simplu gi a luat o de-cizie fi[d s-o mai treacd prin fa{a Consiliului de Judecatd, reflectdobiectivitatea juriului qi, nu mai pu!in,. justelea actelor Migc5rii Le-gionare inainte gi dupl al doilea rdzboi mondial.

Privind lucrurile in realitaiea desfdqurdrii lor, nu pofi s[ nu teintrebi cum ar fi putut s[ se rosteascd o condarnnare impotriva uneiorganizafii care niciodatd n-a fost prezentd in arera rizboiului cutitlul'6i p.grsonal, gi n-a incgrcat niciodati s6-qi imprime titul4tqlaasupia coirflictului in toati anvergura lqi. , , . :ISBN973 -868-33-2-7Editura Necoz Plus - Bucuregti


5/33

Este drept cd Legiunea a pregdtit armata nalionald gi a injghe-bat ultimele rezistenle antisovietice, dar prezentp, ei in luptd urmd-rea mai degrabd pregdtirea perioadei urmbtoare dupd incheierearlzboiului, asdcl incdt Romdnia s[ nu fie solidarizatd cu schimba-rea de front de la finele lui 1944 gi sd se impund ca un factor activin edificarea unor stdri de lucruri scutite de preponderen{a armate-lor sovietice gi a politicii lor.Este de refinut cd atitudinea Migcdrii Legionare dupd 5 mai1945 a intdmpinat dificultdli pe cile numai infelepciunea gi simfulei politic le-au putut ocoli. Cdci a constituit un adevdrat tur deforli politica ei rcprezentatd de oameni care in Rominia erau ur-mdrifi de Securitate, iar in Centrul Europei contactaserd oficial re-prezentan{ii puterii americane. Este drept cd din decembrie 1944,reprezentanfii Guvernului de la Viena, convingi ci rostul rezisten-{ei lor era alimentat de pregdtirea unor contacte cu puterea inving6-toare gi mai pulin de convingerea cd rdzboiul va fi cAgtigat de for-tele nafionaliste, a prezentat o platformd "politico-diplomaticd"susceptibild sd facd fald noilor imprejurdri. Ca atare, era de imperi-oasd necesitate ca Guvernul German sd recunoascd o misiune re-prezentativh a Guvernului Nafional RomAn. Drept unnare, Guver-nul Nafional Romdn pertecteazd, un contact pentru intreaga Ger-manie prin inteqmediul unui Consulat general destinat sd reprezinteRomflnia in conjunctura de atunci.Stabilind ca punct de sprijin localitatea Bad Gastein, VasileIasinschi - ca pregedinte ad interim al Guvemului Nalional Romdn- impreund cu generalul Platon Chimoag[ - in calitate de Ministrude Rdzboi - qi comandorul Bdil6 - ca Director de cabinet al acelu-iagi Ministru - formeazd echipa pregdtitd sd reprezinte Rominia a-ntisovietici in negocieri directe cu factorii din Apus. Un rol deimportan{d decisivi l-a jucat memorandumul intocmit de MihaiFotin Enescu - ca Secretar General al Ministerului Afacerilor Stri-ine gi Consul General al Romdniei in Germania - ale clrui argu-mente situeazd Migcarea Legionard pe o pozilie pregdtitd sd res-pingd orice acuzafie de crime de rizboi, de genocid, de xenofobie,de fascism sau de nazism. N-a avut o mai micd importan{d prezen-

tarea Migcdrii Legionare pe care inginerul Virgil Velescu a fdcut-ounei persoane, care a ftansmis-o generalului Robert Murphy'.in decursul unor ample cercetdri, exponen{ii Migclrii Legio-nare, asumflndu-gi rolul de reprezentanli ai adevdratei Romdnii, nuau fost niciodati in postura de arestali, ci doar de factori centrali indisculii edificatoare cu organele de anchetd ale Tribunalului de laNiirnberg. Astfel, Comisia Instructorie a acestui Tribunal a exone-rat de orice culpd Miqcarea Legionar[. Faptul este cu atdt mai rele-vant, cu cdt restul organizafiilor na{ionaliste au fost condamnatepentru crime de rdzboi gi conffa umanit[1ii gi, in special, pentrufascism gi colaborafionism.Constituie o inimaginabild anomalie, mdsurile dictate impo-triva Migclrii Legionare nu numai de regimul comunist, dar 9i inperioada de dup6 1990, "ordonanfele" confec{ionate de succesiveleguverne ale {drii, care o identific[ cu spiritgl xenofob, agresivitateaprogramaticd, antisemitismul rasial gi excesele dreptei celei maiiuribunde, astfel incdt s-o !in[ permanent ln afara cadrului legal 9is-o acopere de un oprobriu definitiv. Aqadar, exonerati de oriceculpd de Puterile din Apus, ale cdror criterii politice nu pot fi con-testate in cazul de fa{[, dar condamnatd penfu totdeauna in spa{iulintern, situalia Legiunii aminteqte cazul profesorului GeorgeAlexianu, care este felicitat de Guvernul sovietic pentru omenia 9iin.telepciunea administrbrii Transnistriei; gi executat de Guvernulaga zis romdn pentru abominabile crime de rdzboi.

Redactate de Mihai Fotin Enescu, publicarea unor documenteale anchetei Tribunalului Inte.mafional de la Ntimberg privitoare laMigcarea Legionard este incd un gest de aqezare pe terenuladevdrului a unor calomnii gi aberafii pe care o parte din politicaautohtond le intre{ine iresponsabil.

Mircea NicolauI Relatarea episodului a f[cut-o Horia Sima ln lucrarea GuvernulNalional Romfrn de laViena, reluatd giin Anexa I tprezenteibroguri.

7


6/33

It1l

TnTnUNALUL INTBnwATIoNAtDE LA NUNNNNNC,

PRrN CoursrA DE ANcunrA,A SCOS DE SUB ACUZAREMrgcnnnl LncroNnnA

1. Platforma politico-diplomatic6, in vederea unei explicaliicu invingltorul, a inceput s[ fie pregdtitd din vreme, incd dinDecembrie 1944. Atunci nu mai incdpea nici o indoiald cum se vasfdrgi r5zboiul. Pregedintele Guvernului Nafional qi Ministerul deExterne mi-au ldsat mdnl liber6.2. in scopul menfionat era indispensabild recunoaqterea dec6tre guvernul german a unei Misiuni Reprezentative a GuvernuluiNalional Rornan, ceea ce arh oblinut in Martie 1945, sub titlul mi-siunii de Consulat General pentru lntregul Reich. : '' 3. La jumitatea lunii Aprilie 1945, in calitate de reprezentantal Guvernului Nalional RomAn, cu titlul de Consul General pentruintreaga Germanie gi'insolit de Misiunea Diplomaticb Cohsulardformatd din Maria Bucur ca secretard 9i Dinu Paul ca ata$at sta-giar, am urmat Secretariatul de Stat al Ministerului'de Extdme gicorpul diplomatic la Bad Gastein, '4. Cu o scrisoare l-am rugat pe Vasile Iasinschi; aflat in drum

:spre farl impreun[ cu Corneliu Georgescu, s[ vind la BadGastein.5. Din lntdmplare a venit la Bad GasteinChimoagS, insofit de comandorul'Eugen B[iH.planul de explicalie cu Inving[orii. '' '6. L-am anunlat la Ministerul de Externe gerfiah pe VasileIasinschi - cli Pregedinte ad-interim al Guvernului Na{ional Ro-mdn qi ministru de' Externe, in lipsa titularilor, iar pe gen. PlatonChirnoagi - ca ministru'de R5zboi gi pe comandorul Bdild - cadirector de cabinet al Ministerului de R6zboi.9

qi generalul PlatonAu ilderat gi ei la


7/33

7. La apropierea trupelor americane de Bad Gastein, Minis-trul de Externe german a comunicat prin radio autoritatilor politicegi militare americane compozifia corpului diplomatic, inctusiv tvti-siunea Guvernului NaJional, pe ldngd care erau atagati ca persona-litd1i: preqedintele ad-interim v. Iasinschi, gen. platln chirnoagd -ca Ministru gi comandorul Bdild - ca Director de cabinet.8. chiar in ziua de 5 Mai, cand s'a anunlat la radio prima datdpregdtirea capituldrii Germaniei, am inceput redactarea unei ex-puneri despre pozi[ia Gdrzii de Fier, din care nu lipseEte, cum se. vede, nici problema evreiascd.9. Dupd capitularea Germaniei, Misiunea Diplomaticd con-sulard a Guvemului Na{ional Romdn a fost internatd intr-un hoteldin Bad Gastein, o datd cu corpul Dipromatic: v. Iasinschi, gen.Platon chimoagd, comandorul Bdila, Ia care s-au addugat gi piof.Ion singeorgiu gi vladimir cristi. Ei nu au fosr deran]a1i gi nicicerceta{i de nimeni.10. Trec pesteamdnunte. La 25 septembrie 1945, o parte dinmembrii corpului Diplomatic al {drilor din est a fost internatr incdmpul de concentrare american pentru ,,criminali de rdzboi,,,,,Markus w. orr" (dupd numele primului soldat american cdzut radebarcarea in Europa) de la Glissenbach la salzburg. MisiuneaGuvernului Nalional a fost pusd in libertate.17. La 29 octombrie 1945 am fost arestat impreund cu MariaBucur, intr-o inscenTg..u. adevdrat spectaculoasd, de un grup for_mat din agenli speciali ai poli{iei de Stat austriece, ven-i1i ie laYtgl' de alfii in uniforme iugoslave gi ceho-slovace, comandat dec.T.c. din Bad Gastein. La intrebarea de ce sunt arestat, mi s-arispuns cd din ordinul reprezentantului de Stat din washington, alGuvernului Roman sprijinit de celelalte guverne are ldrilor Jin Brt.Am fost intemat impreund cu Maria Bucur in lagdrul de ,,Crimi_nali de rdzboi" de la -Glassenbach.12. La arestare mi-au fost confiscate toate actele, printre caregi Memorandumul despre Garda de Fier. Memorandumul a fostinaintat autoritalilor americane din Ausria, cu sediul atunci lasalzburg (in agteptarea fiansferdrii la viena) gi de acolo a fost

indrumat la Comisia Instructorie de pe ldngl Tribunalul Inter-nalional de la Niirnberg, cire avea sd decidd soarta celor cercetafica eventuali ,,criminali de rdzboi". Acest Memorandum a fdcut oa-recare impresie, dupl cum am aflat mai t6rziu.13. Dupd aproape 4 luni, pe la jum[tatea lunii Februarie1946, V.Iasinschi, gen. Platon Chimoagd gi comandorul Biil6 aufost anunlafi sd se prezinte in ziua urmdtoare cu bagajele la C.T.C.,fiindci vor fi intema{i la Glassenbach.14. in noaptea de 15 Iulie 1946 a sosit de la Niimberg laGlassenbach un ofiler american cu 400 de formulare ale ComisieiInstructorii de pe ldng[ Tribunalul Internafional. intre aceste 400de formulare se gdseau gi cele destinate noud, Misiunea Guver-nului Nafional, cu persoane ataqate: V. Iasinschi, gen. platonChimoag6 qi comandorul Bdil[. Rostul acestor formulare de laNiirnberg era sd stabileascd identitatea acelora in sarcina c[rora nuse gdsiserd vini pedepsibile gi nici nu aparfineau organizafiilor cul-pabile colectiv de ,,crime de rbzboi", "crime contra umanitdlii,, sau,,colaborajionism".15. In Aprilie 1947 am fost eliberafi: Misiunea DiplomaticdConsularl qi comandorul Biil6, iar o lund mai tdrziu, qi ceilalfi: V.Iasinschi gi gen. Platon Chimoagl.16. O dati cu exoneiarea noastrd de orice culp6, Comisialnstructorie de la Ntirnberg a scos din cauzd gi entitdfile pe care lereprezenta Migcarea Legionard: Guvemul Nafional gi Armata Na-fional6. Aceste entitdfi nu sunt culpabile nici de ,,crimd de rdzboi",nici de ,,genocid", nu sunt nici ,,fasciste", nici ,,naziste", nici ,,co-laborafioniste".Dupd cum bine se gtie, instrucfia e secretd gi nici nu se pu-blici actele gi deciziile ei. S-au publicat, insd, darea in judecatd gisentinla de condamnare de cdtre Tribunalul Internafional de laNiirnberg, a altor organizafii. Astfel, in afard de partidele Fascist giNa{ional-Socialist, de SA qi, mai ales, de SS, au fost condamnatepentru ,,crime de rdzboi" qi ,,contra umanitdlii", pentru ,,fascism,,,,,nazism" gi ,,colaborafionism", mai toate migcdrile nafionaliste din

1l10


8/33

i!I,'i ,,: :.i i ,." , : : il ,,1,,'.,, , .

:..: ,, i. ,,tt,,, , : .,lVlunaOnru , , :PREZENTAT.: ,--, , . ,,AUTORITATtrLOR.AMERICANE: ': '::, ,Dry oguPATrEIN,4U-STRIA

li ' i r il'', .," -.j ,DE,,, ,,:" , ,MiHArf, ForINCA DELEGAT AL

i

t.r,: -i-,!t.r i I t,"-l ::l-li ,,tj1;.; .,1 i.; ti: i ,

,; t ":l.,i ,,.:'ii ,lj ,r, -'r I f! --

GUVERNUTUTROMAN: DIN EXII__, ,____:, r DE,LA ll{IENA, i:; ' ,, 'BAD'GAprEi'lt, unr t94S,ti{ .; r.r'r.:1: |{i,'lr;':;,i 1' , ,. il, ",;1, . ,

I l , lli.rl,rlli.r.:ijii ,;r t;j.ri,,:.i.., l.d''tii'r.' ;, l;' -r;":.;i1.1. ,i;rf ,. 'r.r,;i.'i. .'i.. . l( Ji :1.;i_,,1jr,I'i, ll i 1,.;i,, r,."tr,:,,;;, i, t. ' .+ii ,., ,

:1,2


9/33

A. INrnonucEREI Sunt momente in acliunea unei miqcdri lupt[toare cAnd se im-pun unele clarificdri de pozilie. Azi,la rdspAntia unor drumuri ne-

cunoscute penffu Continentul european, cind un rdzboi mondial deproporfii incd neidentificate pare cd s-a incheiat printr-o capitularefdri condilii a unor state de echilibru in Europa, se cere 9i MiqclriiLegionare o prc,cizare a pozi{iei sale politice pe plan intern 9i ex-tern.. $i pentru a risipi orice bdnuiald eventuali c[ in circumstan-tele de aaim Miqcarea Legionard dnincercii o justificare fa[6 de in-vingdtori sauar cduta unele interpretiri sau elibiuri care ar echiva-la cu o desolidarizare dt! alialii ei de pind acum, afirmdm cu toataclaritatea, de la inceput, cd nu ihtenlia de separalie este obiectulacestui studiu. Dimpotrivd, Garda de Fier congtderd conduita sa casingura posibill gi corespunzdtoare realitdlilor'europene pe linii a-dAnci g! reinnoieqte convingerc'a c[ viitorul nu prea indepdrtat vaconfirma incd o datd justefea poziliei ei. . ,tn,acela$i timp, nu std in moravurile politice ale Miqcdrii Le-gionare qi nu este nici. potrivit cu inalta'ei linuti etic[ ca sd-gi re-nege in momente deosebit de grele rdspundelile. Cine colaboreazbcu Garda de Fier, gtie ca se poate bizui pdnd la urmd pe o ne-clintitl credin{d fa!6 de cuvdntul dat. Dar, dacl Garda de Fier i$ipdstreazl l cu fermitate esenla ei 9i igi revendicd fdrd govdirerdspunderea actelor saleo tocmai in virtutea acestui principiu derespect al realit[fii sffucturii qi acfiunii ei, respinge hotdrdt oricedefgrmare analiticd in prezentarea sa ca forfd politic[ 9i oriceihterprelare necorespunzdtoare realitdlii, a actelor sale. MigcareaLegionard recunoa$te deschis ce este qi ce face, dar nu poate luaasuprS-qi ce nu este in sffuctura ei qi ce nu a aparlinut niciodatdacfeior sale.rea.ce urmeazi., fiindc[ una din armele favorite ale adversaruluieste nutilarea realitdlii fald de Miqcarea Legionard.. Degigur, nu este momentul, nici locul s[ expunem aici prigoana f[fd precedent in uzanlele politice ale popoarelor inaintate,

dezlanluit[ mai ales in ultimii gapte anf impotriva Garzii de Fier.Este suficient s[ reamintim numai asasinarea fondatorului.MSliriiLegionare, Corneliu Zelea Codreanu' l celei mat mari narf iStaitui sf,u Major qi a miilor de tineri, dintre care unfi a* Ioste*puqi apoi pe ii"g" oraqelor romAne; umnf-ere1 temnilelor curtiiu iuptitotifot 9i cu mulli nevinova{i; calomnii publice 9i qoptite,cillcarea celor mai elementare legi de drept public qi privatsupliciul moral gi complicate schingiuiri ftzice, asasinat individua-lqi masacru in masd, u.ritali speciale pe front destinale decimdrii dinspate. -De asemenea, merita o menliune speciala perfecfionarea sis-temului de inldnfuire politicd {upd Ianuarie 1941, Pln uiuiitoareacointeresare in prigonire a unor puteri cate, in principiu; ar fi !e-buit s[ menajezl ro4ete Gtuz\ide Fier. Aceste puteri s-au.gysfgr-mat in agenli zelogi de adversitate qi confiscarejl libert6fii. Legio-narii Gaizii de Fier au depdgit astfel temnilele Rom1niei penffu aiig,r.u qi in lag[rele de concentrare ale acestor mari puteri $i mu4iOirt e "i,

p"nt o a-gi plstra libertatea, s-au risipit pin[ in cele maiindephrtate fdri ale EuroPei.A rezista acastei coalifii a forlelor interne cu cele exteme; atatadverse, cdt gi amice gi a nu fi distrusi de acest potop de lov$riperfect combinate din toate pdrfile, de pe urma cdr.ora. nici, q -altAirganizatje politicd din Europa nu ar fi supraviefuit, dovedeqte ofofta politica de o rarl vitalitate gi realitatea profunda pe carg o,"pr"i^taGarda de Fier in Rom6nia gi ln Sud-estul europeal.Penffu a restabili exact realitatea pe liniile ei invincibile, amintocmit aceastd expunere. Pind la urmd, realitatea intotdeauna seimpune, cu toate incercdrile de deformare 9i impotriv4 oricdrorficiiuni, oric1t de ingenios ar fi calculate, a$a cum a dovedittrecutul destul de apropiat, o ordine nou[ in Europa nu se poateconstrui pe fic{iuni, pe arbitrar 9i pe iluzii' Pe zi ce fiece, pentru afixa Europei o ordine stabila gi durabil[, se cer maj_ mr1lt-e sforlari,mai mult spirit realist, o dat[ ce se ivesc condilii {in t: in ce m.aigrele. Este nevoie de unirea tuturor elitelor 9i de folosirea tuturorrealitdfilor penffu a salva in acest ultim moment Europa de la o

t4 15


10/33

catasffofd gi, odatd cu ea, lumea intreigd. cine vrea sd indepdrtezeaceste elite gi sd faci abstraclie de aceste realit[1i in sforldrilecomune de reconstrucfie, aduce un prost serviciu civilizalieicontemporane. Puteri care au avut o .iipd ni.to.ia in mdnd, aupierdut-o fiindcd s-au indepdrtat de reatltali gi le-au combdrut,penffu a le inlocui cu fictiuni.' $i oricihe, oricAt de puternic, arrepeta o asemenea eroare majord, ar ajunge totdeauni la acelagitragic reniltat.Migcarea Legionard, ardtdnd cu claritate gi curaj ce este gi ceurmdregte in politica ei intemd gi extem6, ln realitate, iar nu agacum ar dori sd arate adversarii, crede cd aduce un real folostncercirii de reconstruclie a Europei din ruine.

' B; PozrllL MI$cARII IEGI0NARE pE rLAN INTBRN' ,n iw pruwctptu

'Cercetdforii, literatura internalionald de specialitate, ,cAt gitehnicienii politicii aplicate au recunoscut in Migcarea Legionard omare migcar0 politicd gi spirituald, profuhd originald. Adversarii,mai pulin scrupuloqi, insd, pentru a crea confuzii, atdt in RomAnia,cdt qi in strdindtate, au cdutat si prezinte Garda de Fier c6nd ca omigcare fascistb, cAnd cri nalional-socialistd, ba unii chiar ca o or-ganizafieioriginald de infiltralie comunistd. Allii, in sfArgit, discu-tdnd nota dominantd cregtind a Gdrzii de Fier, au ajuns la concluziacd ar fi o .'.. sectA refigioas[. tn realitate, GardJde Fier nu estenimic dih toate acestea.'Garda de Fier (sau Migcarea Legionard) este o miqcare speci-fic romdneascd, de ridicare a Poporului Rom6n la aceeaqi congtiin-fd politicd, la aceeagi stare economicd gi sociald qi la aceeagi dez-voltare culturalS 0a a,celorlalte popoare inaintate ale Europei. tnacelagi timp, luptd pentru reintdrirea valorilor cregtine eteme, infelul cumrPoporul Romflh concepe lumea gi se subordoneazdpreceptelor morale " qi legilor divine. Este, deci, o migcarecomplexd, cu laturi multiple: politice, spirituale, constructive,culfurale, economice, sociale, morale, care urmdregte, in fond,,teluri simple qi naturale, ca acelea ale sporirii de randament alPoporului Romdn la patrimoniul comun european.' Firegte, are unele afinitbfl cu ideea romani a fascismului gialtele, mai'puline qi,mai degrabd de tendinle sociale, cu na{ional-socialismul. Diferenfele, atdt de fond cdt qi de tehnicd, de actiune,sunt mult mai profunde decAt asemdndrile. $i iardqi reamintim cdaceste diferenle funciare au fost preciiate de cdtre CorneliuCodreanu, de doctriiarii Miscdrii Legionare, cdt Si:d,e alyi auto:ristrdihi in : 1935, 1936, 1937 St 1938, cilnd fascis;mul Si na{ional-sobialismul se gdseau tn culmed puterii.,Desigur, in aceastd expu-nere de politicd aplicatd, nu este locul unui studiu aprofiindat de

t6 l7


11/33

-principii qi nici al unei analize comparate de structurd a,MiqcdriiLegionare fafd de celelalte mari migcdri colective contemporane:fascismul cu mistica Statului, nafional-socialismul cu mistica rasei,comunismul cu mistica vidd a colectivului. Este suficient sdrelevdm accentul pe atingerea obiectivelor materiale Si pe aplica-rea excesivd a principiului autoritd{ii, pusd in pryacligd de rniscd-rile totalitare, cu ignorarea structurald a religiei cq valoare spiri-tuald dominantd, pentru a tnlelege diferen{a esenliald de MiscareaLegionard care condilioneazd opera sa constrr4ctivd de precdde-.rea valorilor spirituale Si a principiilor moral cre;tine.Evident, Migcarea Legionard nu admite nici excesul pe careunii caut[ s6-l identifice cu principiul democrafiei, anume misticainteresatd a libertilii individuale, individul ca pretext pe deasupraoricdrei alte realitdli. Excesele interesate de acest gen au smuls sis-temul de guvemare democratd astfel in{eles, de pe linia realitdlilorgi l-au compromis in majoritatea ldrilor europene, indeosebi in celesudice, centrale gi sud-esticeIn practicd, nici principiul absolut al libertdlii individuale,nici acela al autoritdfii intre care omenirea oscileaz!, cu nelinigteaei in cursul dramaticei sale istorii, nu pot constitui un sistem realistde guvernare. Un sistem durabil de guvemare nu poate proclamanici primatul naturii abuzive a individului asupra comunita{ii, nicinu poate. consaora cdlcarea respectului fiinlei umane, sub pretextulrafiunii de stat. $i ,,Habeas Corplts" , qi autoritatea fermd a gu:ver-nu'lui trebuiesc'tmpdcate tntr-un sistem organic de guvernare, po-trivit moravurilor, caracterului Si temperamentului fiecdrui poporin perte, iar nu dupd o formuld generald Si abstractd care, intere-sat sau chiar cu bund credinld, poate degenera repede tnil-o uto-pie sau tntr-o inscenare hibrida Si insuportabild.Aqadar, Miqcarea Legionard nu admite, deopotrivd, nici exce-sele principiului autoritdlii, generatoare de tiranie, nici pe aceLea a-le libertSlii individuale generatoare de anarhie. Nu este, astfel, oorganizalie nici de gen strict autoritar, nici un partid de tip liberal.Garda de Fier este o sintezd de esenle de realitdli Si permanenle,rezultate din specificul etnic al Poporului Romdn, din condiyiile lui

de viald internd Si de convieluire cu alte, nalionalitdli, din asigu-rarea existenlei Si securitdlii luiin raport cu popoarele vecine, dinintegrarea lui in spiritul cantinentului european Si al relaliunilorcu celelalte popoare ale lumii. Datoritd unui spirit unic de crealie,Corneliu Codreanu a izbutit sd inchege intr-un puternic sistem po-litic Ai spiritual, armonic Ai organic, nu numai cele mai variatecondifii, dar cele mai indreptilite qi in aparenld de sens contrar.Sistemul acesta, prin multiplicarea laturilor sale, a devenitastfel valabil pe toate planurile viefii Poporului Romdn. Aga se ex-plicd puterea de affaclie gi.de fixare a elitelor din toate straturilesociale, de la aristocratul de origine princiard pAnd la plugarul de lamarginea f[rii, de la savantul universitar pAnd la muncitorul ne-calificat, de la funclionarul public pdnd la meseriaqul liber, de lamarele industriag pAnd la proprietarul agricol, de la bitrAnul cdrtu-rar pdnd la colegianul adolescent. Studenlimea gi proletariatul, cla-sele de mijloc qi ldrinimea sunt deopotrivd incadrate in Garda deFier. Dar ceea ce-i dd Migcirii Legionare o forl6 invincibild estecredinla neclintiti a luptdtorilor ei de toate vdrstele qi de toate me-seriile. Prin reprezentarea fidela qi echilibratd a elitelor tuturorstraturilor sociale gi prin credinla fanaticd a tineretului de toate nu-anlele, dar indeosebi universitar gi proletar, se gi explic[ rezistenlaGdrzri de Fier de-a lungul atdtor ani de suferinld gi pdstrarea ei in- .tact5, dupd atdtea inimaginabile persecufii.Ce rezultate ar fi dat acest interesant gi original sistem al Gdr-zii de Fier inff-o guvernare unitard gi durabildn nu am putea antici-pa; cele patru luni de diarhie nu oferd obiectiv nici un punct con-cludent Avem ins5 putemice motive sd credem cI un regim legio-nar omogen care sd grupeze toate forlele sdn[toase ale PoporuluiRomdn, indiferent de nuan!6 de partid, ar fi avut efecte salutare gipentru Romdnia, qi pentru spafiul inconjurdtor.

l8 t9


12/33

II. iN CONCRET7. Migcarea Legionard gi ordinea legalii

O miScare de,un astfuI de volum Si de o astfuI de complexitatetn addncime nu poate fi invinuitd, fdrd io patimd nedreaptd, deimitalie de pe modele strdine, care.vieluie{te'prin acliuni ilegale SiurmdreSte o ,,dictaturd", smulgdnd puterea prin ,;Loviturd deStat" Si ilesfiinlarea partidelar adverse cu violenld. De ,ce,ar fifolosit Garda de,Fier o astfel de metodd ca,tilinard, c6nd Si elitele,Si massele,se tncadrau cu.,?nfrigurare, Si momentul.victoriei ei fi-nale pdrea,'cd se apropie, incepdnd din anwl 1937, cu o siguran[dgeometricd!?Dar nu numai din motive de inoportunitate, ci din inslqi e-senla principiilor sistemului legionar qi a gAnd,irii.sale p,olitice,Corneliu Codreanu respin'gea aprioric, cu toatd fermitatea, oriceintenlie agresivd de cucerire a puterii tn stat. Corneliu Codreanuqi, in r0nd cu el, to.ti doctrinarii gi; gefii responsabili ai Gdrzii deFier, au repetat in atdtea fAndqri cum inleleg victoria legionarb pipe ce'cale se va ajunge la aeest Jel. i , : , .Dictatura in sine - voinla unui singur orn impusd cu for{apopulaliei unui stat - cum o definegte el insuqi,,(deci doud voinle:una a dictatorului sau a unui grup de o parte gi alta contrarie, a porporului), constituie in gAndirea .lui Corneliu,Codrsinu un sistemodios de guverndmdnt, mai ales cAnd,aceastd.vointd,se impune cusilnicie qi cruzime gi degenereazi astfel intr-o tiranie sdngeroasd.' In doud rAnduri;r o datd intr-o circulard c[tre legionari dupdinmormAhtarea lui Ion Mo!4 Frim-Locotenent;al $efului Gdrzii deFier, cdzut pe'front in Spania irnpotriva marxismului gi a doua oarbin declarafiile cdtre ziafiqti; tn Februarie 193,8, Corneliu Codreanutnfiereazd public, tn termeni dispreluitori, ca mijloace de biruinld,,ideea de complot" Si de ,,loviturd de stat". El le considerd ca o,,prostie" ;i taxeazd astful de victorii, ndscute din complot Si lovi-turi de stat, ca ieftine Si trecdtoare. ,,Esen!a insdgi a concep{iei le-gionare, precizeazd, mai departe Comeliu Codreanu, respinge acest

sistem al loviturii de stat, atitudine necugetatd de bruscare, de na-turb exterioar6". congtient de misiunea istoricd a tineretului rorndngi de rdspunderea sa de.conducdtor al unei generafii, qtia cd uncomplot este o insanitate ce poate conduce, cel mult, Ia o hibridddictaturd poli{ist[, iar nu la un regim stabil, laborios qi durabil.$i in concret, Corneliu Codreanu a fost strict consecvent cuprincipiile sale, dupi rezultatul triumfal al alegerilor din 1937.Intre 22 gi 29 Decembrie, pdnd c0nd s-a constituit Guvernul Goga- Cuza, Comeliu Codreanu nu avea decdt sd facd un semn legiuni-lor sale, pentru ca aparat de stat gi corpuri constituite sd se topeas-cd in fala valurilor legionare. corneliu codreanu s-a ablinut de laun astfel de gest, gtiind bine totugi cd, dupd primele momente deuluire, provocate de rezultatul alegerilor, va urma din partea ad-versarilor o reacfiune violentd ce-l va costa viala qi va aduce multesuferinfe Gdrzti de Fier. Respectul principiilor i-a pdrut insa fonda-torului Gdrzii de Fier un stdlp mai solid de for{6 politicd decat es-caladarea puterii direct din stradS..Fundamentul cel mai sigur al unei puteri politice nu poate.ficonstruit, dupd gdndirea lui Corneliu Codreanu, dec6t printr-ostrictd legalitate,, o scrupuloasd respectare a legii. El nu pierdeaniciodatd prilejul.sd-Si manifeste regretul pentru cele doud, trei?mprejurdri tn care Miscarea Legionard, exasperatd de abuzul ile-gal al guvernelor ,Si autoritdlilor, a fdcut uz de violenfd, deEi toc-mai tn acele circumstan{e se aplica tn plin consacrata maximd dedrept public: ,,sortir de la legalitd pour rentrer dans le droit",principiu amintit deopotrivd de istorici ,;i de legiSti, ca legitim inatAtua mnnifustdri ale colectivitdlii umane asuprite Si, printrealtele, amintit Si Ia originile revolu{iei americane., $i ca oconsacrare a regretelor sale qi a smereniei fald de principii, tocmaiin culmea puterii sale, cdnd violenfa impusI de clasa politicddominantd s-ar fi intors in favoarea GFmii de Fier, CorneliuCodreanu a refuzat iegirea din raportul de'Drept pentru a intra pecalea raportului de For!6, not in folos.ul cauzei sale. Manifestdndu-gi credin,tele pe ciile pe care le oferd legile, Comeliu Codreanuconsidera primirea raportului de for![ ca o eoborire de la finuta

2A 2t


13/33

eticd a tineretului romAn. Corneliu Codreanu agepta biruinlaMi,;ciirii Legionare pe o cale mult mai adhncii ^yi reald: dindesdvdrSirea unui proces interior de con:;tiinld a Naliunii Romdne:yi de perfeclionare a condiliei umane, prin educalia in eticalegionard. ,,Cdnd acest proces va cuprinde majoritatea romdnilor- spunea Corneliu Codreanu - ,Si se va desdvdrSi, biruinla va veniatu.nci automat, mare Si luminoasd";'Reforma institutiilor politice, partide, parlament, corpuri con-stituite, nu se a$tepta, astfel, prin decrete.legi gi mdsuri coercitive,ci prin voinla suverand a Poporului Romdn. Atunci, de teamaacestui implacabil verdict popular care conducea fatal MigcareaLegionard la o biruinld totald, partidele politice, condamnate lasterilizare prin indepdrtarea marelui rezervor de improspdtare afortelor, tineretul intelectual qi luptdtor, incadrat in Garda de Fier,au capitulat in fata puterii executive, cointeresAnd-o intr-o acfiunerepresivS, cu preful sacrificarii propriei raliuni de existen{d:regimul parlamentar. $i iatd, tn 1938,, dupd ce timp de I5 ani elitaactivd a Romdniei a fost acuzatd de acliuni ,,ilegale" Si de intenliide ,,lovilurd de stat" :pentru a desfiinla ,,ordinee prestabilitit" ,iatd opt fo:;ti prim-miniStri, exponenl.i ai tuturor partidelor,coalizdndu-se tntr'un guvern de dictaturd, pentru a ieSi ei dinlegalitate, pentru a da ei o loviturd de stat Si a dizolva eiparlamentul Si propriile lor partide. (Dupd cum, Si in zilelenoastre, o altd calomnie faimoasd pe atunci, ,,omltl Si pogonul",lozincd demagogicd atribuitd Gdrzii de Fier de fratele prim-ministrului de atunci, dl. George Tdtdrescu, o ved.em aplicatitastazi de un regim ,,detnocratic" , cu participarea a tnsuSi d-luiTdtarescu).

$i revenind la evenimentele din 1938, pentru a fi drepfi, la a-cest regim impotriva tineretului rlmas in cadrul legalitdfii, nu auparticipat personal qefii partidelor istorice, d-nii Iuliu Maniu,Constantin Ei George Brdtianu, precum nici unii chiar dintre oame-nii,politici seriogi caret pentru diferite motive, fdcAnd parte din a-cele guverne de dictaturd, nu au aprobat nici sufletegte, nici politic,metodele sAngeroase ale regimului.

Agadar, Garda de Fier trebuie sd fi corespuns unei mari reali-ta{i, dacd partidele s-au desfiinfat singure impreund cu instituliilepe care le reprezentau, in favoarea unei dictaturi personale gi poli-liste, cu prelul discreditdrii definitive a propriului lor sistem gi a u-nei institu{ii fundamentale cum este Coroana, numai pentru a aba-te de pe linia justd o altd institulie fundamentald: Voinla Naliunii.Garda de Fier nu este , a$adar, o organiTalie totalitard Si nus'a ndscut din antagonism funciar tmpotriva instituliilor statului ,yiale colectivitirlii, fie structurale, cum este monarhia, fie .funcfto-nale, cum sunt puterea legislativd Si executivd, fie tranzilionale capartidele politice. Miscarea Legionard nu intrd tn conflict cu aces-te institulii ,yi, fire,Ste, nici cu guvernele care le reprezintd, decilt fumfisura tn care ele se tndepdrteazd de la legalitate Si de la voinlanalionald.Politica Gdrzii de Fier de spirit testamentar ilustrat de liniaIui Corneliu Codreanu, urmatd tn esenld cu scrupulozitate de suc-cesorul sdu la comanda Gdrzii de Fier, Horia Sima, este deci cla-rd tn toate direcliile.

2. Miscarea Legionard Si MonarhiaIn ceea ce privegte monarhia, Corneliu Codreanu afirml pre-cis primatul acestui principiu qi subliniazd distinclia funciari dintreInstitutie qi reprezentantul sdu. Un reprezentant poate fi slab,institufia monarhicd insd este totdeauna bund. Aceastd distinctie aobservat-o qi Horia Sima in manifestul Garzii de Fier de la I Sep-

tembrie 1940 in care cere abdicarea regelui Carol II, dar impunerespectul continuitAtii monarhice prin urcarea pe tron a moEtenito-rului Coroanei, actualul Rege Mihai L Aceeagi linie observi HoriaSima ;i patru ani maitdrziu in politica guvernului nafional din,exilfafd de monarhie. Separ8nd persoana Regelui de conduita Guver-nului de la Bucuregti, considerate ca impuse factorului constitu{io-nal, fie de circumstan{5 de forld major6, fie de forfa simpll a Pute-rii ocupante, s-a pdstrat intotdeauna o tdcere respectuoasb in jurul')') 23


14/33

-

coroanei. Aqadar, coroana nu intrd in disculiile situaliei intemedin Romdnia.3. Miscarea Legionard Si principiul separdrii puterilor

Printre instituliile politice recunoscute tn sistemul legionarca permanenle in strucrura societdlilor moderne, un loc importanttl ocupa Parlamentul.Necunoscdtorii problemelor regionare pot fi surprinsi. ceicare au stat tnsd tn preajma lui corneliu codreanu sau care cu-nosc studiile doctrinarilor legionari asupra corelaliunii ,,Gardade Fier si Parlamentul" - in special, studiur cu acelasi titlu, alilustrului profesor de sociologie Traian Britileanu, fost ministru alEducaliei Nalionale - sunt familiarizali cu problema funcliunii cetrebuie sd tndeplineascd Parlamentul tn sistemul legiinar.Desigur, in rdnd cu alli oameni politici, chiar de extracfie cre-mocraticd ca, de pildd, Andr6 Tardieu - in Fran{a gi Alexandr,uVaida-Voevod - in Romania, sistemul legionar nu admile mitul rltoricei gi al aritmeticei electorale. Experienla a dovedit, in majori-tatea {drilor europene, cd degenerarea sistemului parlamentar inobsesia rezultatului voturilor gi a succeselor retoriCe consumd in-.treaga energie qi capacitate de randament a clasei politice careconsiderd astfel toate problemele de stat carezolvate printr-o vic-torie electorald sau un discurs aplaudat. Trebuie sd seinleleapd crrealitdlile exacte de la fala locului din sud-estul european ruu dinPeninsula Ibericr se deosebesc mult de situafiile figurate in gerrerede la distanld, prin optica de la Londra, Berlin, Washing-ton qiParis. uzan{ele camerei comunelor sunt unele, ale corteslurilor,scupcinei, sobraniei gi Adundrii Nafionale din Ankara, altele. Deasemenea, moravurile electorale ale unui district din valea Dunariivariaz6, intr-o mdsurd de nerecunoscut fald de acelea ale unui co-mitat din scolia. Formula democraliei a D-lui churchill: "omulde pe stradd care voteazd liber", este .desigur exactd tn MareaBritanie si, poate, tn ldrile scandinave. pe mdsurd ce soarele se

tncdlze$te, cobordnd spre Centrul, Sudul Si Sud-estul Europei,formula aceasta conduce mai degrabd decdt Ia democralia D-luiChurchill, Ia o democralie a MareSalului Tito.S-au vdzut, in RomAnia epocii parlamentare, cele mai impor-tante partide ln opozilie cu trei pAnd la gase deputali - mai pulinchiar decAt unele grupdri eftrice minoritare, ca maghiarii, de pild6 -ajunse peste noapte la guvem, obfinAnd importante majorit6fi, cuconcursul plin de zel al jandarmilor, al alcoolului, al promisiunilor,al corupliei gi al volatilizirii urnelor. Aceast[ demoralizantd sleirea nervului nafional, prin continua forlare a voinlei colective con-duce la sf[rAmarea partidelor in neinsemnate fracfiuni, incapabile- cum s-a dovedit inc[ din decembrie lg37 - sd mai oblind majo-ri6ti, chiar cu preful violenfei corporale qi morale. Consecinla fa-tal[ de pe urma deselor schimbdri de decor ale coali{iilor de gru-puri parlamentare ce ar urma pentru a constitui o majoritate, ar fi oneintrerupti alunecare spre stdnga gi, in ultimd analiz6,, partidul u-nic de extemd stdngd, impus cu forla de la Rdsdrit.Deci, ca o puternicd prevenire a acestor alarmante eventuali-tdfi, printre alte considerafiuni de ordin structural, Miqcarea Legio-.nard a urmdrit si readucd funcliunea parlamentului pe linia realit[-filor romdneqti.In primul rAnd, urma sd se lntlreascd cu strictele principiulseparaliunii puterilor in staf nici Parlamentul nu trebuie sd coboa-.re la starea de simpli emanalie a puterii executive, ca in sistemulromdnesc de pind in 1938; nici puterea executivd nu poate degene-ra, fdrl, cea mai mare primejdie penffu existenla unui stat, la regi-mul de simpl[ unealt[, la discre{ia o'democratiei integrale,,, adicddespotismul majoritl1ii parlamentare iresponsabile: majoritate rea-lizatd. prn demagogie qi presiune a cluburilor gi comitetelor, alune-cate cu cea mai mare certitudine spre o ultimd etapd: Jacobinismulmodern, bolgevismul. De altfel, experienfa recentd demonstreazdmai in toate fdrile unde, incepind cu 1943, s-a incercat sd se revindla regimul parlamentar, cd: sau guvernul rczultat din coali,tia gru-purilor abia mai poate supraviefui sub hdrEuiala comitetelor de'leliberare" sau, pentru a se asigura un minimum de ordine, ,,liber-24 25


15/33

tatea" a fost pusd sub protec{ia trnui general sair a baionetelor tru-pelor. ge ocupalie.In sistemul legionar, deci, pentru a elimina,de la inceput oriceposibilitdli de arbitrar al rinei puteri in dauna celeilalte, separaliaeste categorica; Puterea executiva, pentni a avea autoritab q1 pres-tigiu, trebuie sd se ridice dintr-o elitd politicd, dupd criterii sigure.Aceste criterii nici nu pot fi principiul elecfiunii,:niei acela al ere-ditatii, ci principiut selecliuiii sociale, prin libertatea ab'solut[ deridicare a valorilor personale din addncimile straturilor sociatre lasuprafala societ6{ii. Puterea executivd - administrafia,, diplomaliaetc. - recrutatd dih aceast6'elit6, igi Va putea astfel indeplini funcfi-unea politicb gi tehnica in condiliuni normale.Parlamentul, expresia puterii legislative, ar fi, deci,,restauratin sistemul'legionar, intr-o stare de totald emancipare fala de pute-rea Executivi. Misiunea Parlanrentului, ales absolut liber, partedupi criterii ,de competen!5, este legiftrarea, adicd discufia, ca givota.rea legilor. ln,al doilea rdnd, qi ii un drept de cenzttrimorald,iar nu;de in'rediate conseeinle politice, se recunoa$te parlamentuluiprerogativa de semnalare, intr-un spirit de inaltd r[spundere, a a-buzu.rilori nepotrivirilor sau incompetenlei constatate in actere pu-terii executive.Iar pe deasupra acestor institulii, in rnomehte:de particulardimporlanld, in care se decide soarta comunitdtii, CorneliuCodreanu aseazd ceea ce el numeSte ',Consilltarea poporului,,,adicd, in fala ntarilor h:otdrdri care tI angajeazd, dupd ce se aratddrumul, poporul trebuie tntreba,t, trebuie consultat, pentru a-Sispune cuvdntul dacd poa,te sau nu, dacd este pregdtit spiritwa-IiceSte sd meargd pe cales ardtatd. :

Urmdnd; deci, spiritul lwi Corneliu Codreanu de respect alvoin! ei pop ular e, S i I{ oria Sitna ; ca,iice.pr e$ edinte, aI Cons iliuluide MiniStri, tn'toamna anului 194a, a voit alegeri generale absolutlibere, Ia care sd condideze exponenlii,tuturor partidelor poriticedizolvate de regimul precedent,. opozilia categoricd a MaresaruruiAntonescti, care de s.tunci nutrea intenyia wnei lovituri de stat, azdddrnicit tnsd consultarea pop,orului proiectatd de Miscarea Le-

gionard; astfel, tn 1940,s.a demonstrat incd.o datd, ca Si tn 1937,cd nu MiScarea { egionard, se,teme de verdictul. alegerilor libere.Din principii constructive politice, prin urmare, dar gi dinmotive educative, constatdnd efectele reale de ordin civic ai moralale pervertirii metodelor de exprirnare a sufragiilor gi de falsifiparea voinlei populare, marele pedagog Corneliu Codreanu a cdutat sdindrepte moravurile electorale, prin garantarea expfimdrii libere avoturilor dupd cum dicteazd congtiinla aleg[torilor, nesiluitd nicide amdgiri, nici de violenfe. $i pentru ca s[ asigure alegeri absolutlibere, gi pe aceastd. cale sd rezulte, pe cdt omeneqte posibil, voinfaNaliunii, Corneliu Codreanu a incheiat la ultimele alegeri generaledin Romdnia, in Decembrie 1937, pactul cu Partidul Nalional Ja-rdnesc al lui Iuliu Maniu gi cu Partidul Nafional I.iberal al luiGeorge Brilianu. De altfel, o invalidare a versiunii de tendinfedictatoriale atribuite Migcdrii Legionare gi o confirmare deplind astructurii sale populare, este tocmai profunda considerafie gi inle-legere pentru Corneliu Codreanu gi Garda de Fier, a lui IuliuManiu, personalitate de o sinceritate democraticd indiscutabild, a-ceastd atitudine de stimd reciprocd supravieluiegte pAn6 ast6zi, du-pd atdlia ani de suferinle gi de mari evenimente in lume.Garda de Fier, agadar, cum sperdm cd, ar reztflta din aceastiimperfectd expunere, nu este, prizoniera nici unei idei preconce.pute, a nici unui program schematic, a nici unui sistem rigid carenu poate fi rectificat dupi realitdfi. Ea este, in adevdr, tributara u-nei idei majore, linia poporului Romdn; pe aceasta nu o poate pier-de niciodatd din vedere fdrd sancliunea imediatd a auto-desfiinld-rii. Indeplinind insd cu fermitate aceastl condi{ie,,inalta linie spi-rituald consacratd de jertfa fondatorului gi a elitei sale, permiteMigclrii l.egionare o mare flexiune in mdnuirea realiti!,ilor de sta-bilire a condi{iilor de direclie ale Romdniei.Aceste realit[fi prezente par sd indice, in ordinea internd, ne-cesitatea absolutd a unui regim stabil, in care monarhia sd se situe=ze cafactor al ierarhiei politice,, sprijinitd pe principiul separaliuniiputerilor pe linia fungtionald gi pe principiul unitilii elitelor gi afor{elor nafionale pe, linia structural[. inmdnuncherea functiunii o-

26 27


16/33

-

rizontale a puterilor statale cu structura verticald a unitdlii nafiona-le, ca reTultantd a vorntei populare, in deplin acord organic cu Co-roana, este conditia de stabilitate in Romania gi in spaliul inconju-rdtor. Orice alte solulii s-ar cduta, ar fi improviza!1icl urmlri im-posibile de prevdzut gi de calculat, Dar trecutul mai indepdrtat gimai recent a dovedit cd de situafia RomAniei, cu pozilia ei cheie lardspAntia marilor drumuri, depinde in bund parte gi echilibrulEuropei.4. Problema evreiascd

$i acum, cdteva cuvinte despre o problemd in jurul cdreia s-afdcut mult caz: atitudinea Migcdrii Legionare fa!6 de problema e-vreiascd. Nu este desigur aici locul de a analiza principiile Gdrziide Fier in materie, ci numai de a spulbera o serie de inexactitdliprivitoare la trecut,MiScarea Legionard era prea conStientd de indQimea linuteisale etice, de rdspunderile sale fald de poporul romdn Si de impor-tanla sa politicd, pentru a trata problernn evreiascd cu mijloaceieftine, cu violenla corporald sau a legilor speciale. CorneliuCodreanu insuSi, provocdt de anumili politicieni tngrijorali depactul Miscdrii Legionare cu luliu Maniu Si George Brdtianu, ardspuns public cd problema evreiascd inlelege sd fie tratatd intr-un spinit de inaltd seriozitate. Miscarea Legionard nu privea a-ceastd problernd prin optica resentimentelor de rasd. $efi legio-nari, poate cei mai buni cunoscdtori din Europa ai problemei, cu-no$teau prea bine calitdlile intelectuale qi profunda educalie spiri-tual5, pe linia permanenfelor, ale acestui popor milenar, pentru a lesubestima qi a le combate cu forla material5.Pentru Miscarea Legionard, esenla problemei nu se reduceaIa un aspect evreiesc, ci se preTenta, tn general, ca o restabil.ire aechilibrillui politic Si economic, deplasat, pdnd atunci, tn defavoa-rea poporului romdn. Metoda urmatd, spre deosebire de acelea alemigcdrilor rasiste, era intbrirea, ln primul rdnd, pe eale organicd gi

de liber[ concurenfd a poziliei elementelor romdnegti, iar nu desldbire silitd a elementelor alogene. Pe aceastd cale de liber[ intre-cere se vizau Evreii numai in mdsura in care pozifiile lor se gdseaupe traiectoria noilor pozilii romAneqti. Tot a$a de bine, aceastd me-todd privea pe SaSi, pe Unguri sau pe $vabi, fdrd ca prin aceastasd se poatd vorbi de antirasismul; de anti.ungurismul, sau de anti-Svdbismul Gdrzii de Fier, sau de o perseculie a acestur minoritdlidin partea Miscdrii Legionare. Acestor nalionalitdli, fdrd excep{ie,li se ldsa deplina folosinld a poziliiloir cASfigate Si numai posibili-tatea de a abuza de cdlcarea legilor, tn dauna Poporului Rom6n,cu ajutorul unei administralii corupte, li se retrdgea, prin operade dreptate sociald a MiScdrii Legionare, pentru toli deopotrivd.Ridicarea Foporului Romdn, dupd sistemul legionar, urma sdaparl treptat, prin constituirea de noi pozi|,ii, folosind noi valorinefructificate inft-un spafiu incd virgin, iar nu prin confisc area al-tor pozifii deja existente. Dinamizarea Poporului Romdn pe terenulgeneral al construcliei ffebuia, deci, sd creascd printr-un procesde concurs Si, deci, de stimulare a tuturor forlelor creatoare, iarnu de eliminare a unor elemente existente a cdror tndepdrtare dinacest concurs ar fi atras dupd sine sldbirea economiei generale.Conducerea Migcdrii Legionare era prea realisti ca sd creadici Rom6nia, cu puternicul ei potenlial economic qi cu funcliuneaei de ffanzit, poate fi izolatd de Europa printr-un monopol al pro-ducliei gi transformatd, astfel, intr-o Mecca economicd. Se cdutanumai preemliunea legitimd, cain toate ldrile democratice sau nu,a populaliei autohtone, tn distibulia naturald a mijloacelor deproduclie, spre a se evita menlinerea poporului romdn tntr-o starede paupertate de pe urma tendinlelor acaparatoare ale unor nali-onalitd;i minoritare mai bine organizate economiceSte datoritd u-nui lung trecut de privilegii sau unui puternic sprijin de ordin in-ternalional. Corneliu Codreanu insusi Si-a exprimat, tn mai multerdnduri, fald de intimii sdi, intenlia de colaborare a unei Romdniitntdritd economiceSte, cu un capital strdin serios, care ar aveamai mult de c64tigat, tn acelasi timp cu Poporul Romdn, de pe ur-

28 29


17/33

ma colabor.drii cu un stat puternic Si onest,' decdt cu un stat ane:miat de o'adn.rinistralie. coruptibild Si indifurentd. i,sistemul legionar.urmdr.ea, deci; prin sporirea activitdlii intoate direcliile, fdrl excluderea ninrdnui, sd int[reascd pozilia Po-porului Rom6n ca factor pozitiv de progres in spatiul inconjurdtor.Acest:dr.ept gi aceastd datorie a Poporului Romin.de a-qi asiguralibqrtatea de ridicare a indicelui sdu de randament pe propriul,sdupbrndnt gi, deci, de rndrire a contribuliei sale la ordinea mu.ltipl[ aEuropei, credem cd nu pot fi negate de nimeni 9i mai pu{in ir.Ic6,desigu,r, de exponenlii principiilor democr4tice.

ASadar, Miqcarea Legionqrd'n-a urmdrit, in tatarea prople'mei evreiestri,regimul legilor speciale, aI cdmpurilor de concentra-re Si al stelelor hexagonale. Ceva mai mult.,incd; Iegisla{ia in vi-goare, cu cele t'rei categorii de evrei $i instituliile de,romdnizareoficiale, nu,a aparlinut MiScdrii Legiolmre,,e,i guvernalui prece''dent, cdt Si celui ulterior. Aceastd precizare nu urmdregte,o repu-diere,, ci o revelare a nepofrivirii acestei legislalii cu spiritul 9i cutactica Migc6rii I egionare care, dqpi cum se vede din expunereade mai sus, a fost urmatd in practici gi trebuia s[ fie continuatd 9ila guvern in aceastd rnaterie. S.ingura,lege d.e esenld legionard', in-spiratd din tactica amintitd, day neaplicatd incd, a fost aceea in-tocmitd de Ministrul Muncii'de atunci, Vasile lasinschi, care pre-.vedea .folosirea minimald a elementelor romdnesti in,tnteprinde'rile comerciale, indtfqrent de ariginea etnicd a proprietarilor.Agadar, gi in problgma evreiascl, mai bine spus rorndneascd,Miqcarea Legionarl se conduce dupd acelaqi sim! al echilibrului, alrealitdlilor gi al principiilor morale, ca 9i in celelalte probleme im-portante lomAneqti sau europene. I

5. Violenple politiceCat despre intenlii d9 yiolenle fizice irnpotriva vechii clasepolitice sau. a evreilor. omucideri sau pogrom-uri, numai".cei.care

urmdresc menlinerea diviziunihor Si a tensiunii interne, le pot pune30 3l

tn sarcina MiScdrii Legionare. Cd tn timpul loviturii de stat a Ma-reqalului Antonescu, de la 2l lanuarie 1941, elemente iresponsa'bite de pe stradd, fdrd nici o legdturd cu Miscarea Legionard Si cuevenimentele, au abuzat, ca tntotdeauna in astful de imprejurdri siau jefuit Si ucis Ia intdmplare evrei, ca Si romdni, de altful, estefoarte posibil. Cd Si unele elemente izolate, chiar legionare, au a'vut porniri personale individuale impotriva unor evrei, ca 9i impo-trivi unor romani, iar[gi este posibil. Dar a considera responsabildMigcarea Legionard qi conducerea ei de aceste violenfe la intdm-plare, corespunde tot atdt de.pulin reantatii cdt a face intreaga e-vreime din lume responsabild de asasinarea Lordului Moyne'Astfel, in toate problemele, cum s-a vdzut in acest lung, totuqiincomplet capitol, Migcarea Legionarl se menline la aceeaqi a-titudine politic[ gi morala ca gi in ftecut, ludndu-gi intotdeauna r[s-punderea poziliei sale, dar respingdnd net ce i se pune in seaml cudesconsiderarea nedreaptd a reaftAfi.


18/33

I

rllil[

C. PolrrrcA ExTERNA n nalgcAnlr lnctoNARE7. Geneza atitudinii M$cdrii Legionare tn politica externd

ASa cumtn politica internd nu corespunde adevdrul cd MiSca-rea Legionard ar fi fost o organizalie exclusivd de dominalie dic-tatoriald, tot aga, in politica sa externd, Miqcarea Legionard res-pinge cu cea mai legitimd mdndrie Si dernnitate, tndreptdlite de tre-cutul sdu glorios Si plin de jertfe, insinuarea cd ar fi putut alienavreodatd autonomia sa de acliune tnfavoarea unei puteri strdine.Politica externd, ca gi politica generali a Migcdrii Legionare,se inspird din principiile eterne de existen![ gi de conservare a e-senlelor Poporului Romdn, cAt gi din ndzuinlele de afirmare a no-bleJei acestui popor, pe un plan superior qi mai larg. Penffu a pds-tra intactS aceasti politicb major[, Garda de Fier a primit at6tealovituri din toate direcfiile, chiar cele mai neaqteptate!O c6t de neinsemnatd tendinld de compromis cu morala ei arfi scutit Garda de Fier de multe suferinfe gi de multe pierderi dure-roase. Conducerea Migcdrii Legionare a rezistat insd neclintitd pepoziliile sale, uneori in condifii exffem de grele. Horia Sima depildd Si in 1940 Si mai tdrziu a fost prizonierul unor voinle hotdrd-toare la discrelia oricdror ordine fdrd ca voin{ei sale sd se fi pututimpune, cu toate presiunile, cea mai netnsemnatd flexiune.Incd o datd, s-a dovedit atunci cd puterea materiald singur6,cu toate aparenlele impundtoare, este mai slabd decdt forlele com-plexe ale realitl1ii, ascunse uneori sub cele mai modeste forme.Dar, ca gi in politica intern6, qi in politica sa externS, Migcarea Le-gionard nu se conduce dupd nici o idee preconceputd qi nu se fi-xeazdin nici o formd rigid[. Corneliu Codreanu spunea odatd unorintimi cd ar colabora qi cu Rusia Sovieticl, daci ar fi in interesulPoporului Romdn. Din nefericire, ins6, Rusia Sovietici, incd dinacele timpuri, igi fixase conduita sa definitivd, ascunsd cu indem6-nare, pe atunci, sub cele mai elegante declaralii geneveze. Aceastbconduitd, cum puteau distinge cunoscdtorii, nu era, in fond, decdtaceea a Rusiei imperialiste, intdritd ca valoare operativd de forla

iIItfl

{II

33

G


19/33

unei idei contagioase, de penetrllie universald. Migcarea Legiona-rd nu avea nimic aprioric impotriva Rusiei, dacb se menlinea inlimitele sale Sud-vestice, gi nici chiar impotriva comunismului peplan de politicd extern6, dacd rdmAnea in cadrul regimului intern alRusiei, gi nu ameninfa; prin amestecul in politica intemi a {[rilorvecine, structura acestor popoare.'Aqadar, Miqcarea Legionard dovedea un spiiit realist, neld-sAnd, dupd cum se gi cuvine, in general, ca o politic.d extem[ si seresimtd de pe urma unor infiltralii ideologice, dacd aceste infiltra{iinu sunt prin ele insele condifii esenfiale de realism.Mai pufin, deci, Migcarea Legionard ar fi avut opinii precon-cepute impotriva puterilor occidentale, ca Franla gi Anglia. Evi-dent, nutrea simpatii, ca $i in toate pfulile lumii, chiar gi de ele-mente democratice, pentru Italia fascistl gi Germania nalional-so-cialistd, in m[sura in care aceste regimuri lucrau pentru ridicareapopoarelor respective. De la aceastd simpatie, pdnd la ideea unei a-lianfe, era lnsd o distanlb neluatd inc[ in considerare pe atunci. De

altfel, p0nd in Mai 1936, deci noud ani de la infiin{area MigcdriiLegionare qi 17 ani de la inceputul acliunii nalionaliste, CorneliuCodreanu nu luase nici o atitudine,in politica extern6, prin nici unfel de declaralii publice sau private, l[sdndu-se astfel diferitelorguveme deplind libertate in aceastd materie.Intre timp, ins6, Rusia Sovieticd dup[ o lungl,perioadd de ab-senld, a reapSrut activd, pe scena mondiall. Concomitent cu verbulpacific al exponenfilor sovietici la Societatea Nafiunilor, dezlbnfu-ia o formidabild campanie de propagand[ ce demonsffa, in fond, pcoplegitoare energie multiplS, politicd militard econormicd Si ideo-logicd. Aceast5 for![, Migcarea Legionard nu a depreciat-oniciodatd. Aparilia Rusiei ca factor imperialist pe linia uneitradilii mai vechi, Panslavismul sau pe a acelei mai noi,Kominternul, punea Romdnia Si Poporul Romdn tn primd etapd.amarSului moscovit spre Occident. Masinaliunile ReprezentanleiSovietice de la BucureSti, conjugate cu instigaliunile raseSti tnldrile vecine pentru a af6la revendicdri impotiva Romdniei, cdt Sialte manevre incadrate tn tehnica generald a ofensivei sovietice

tmpotriva Europei, dernanstrau din' pl'in, dacd mai era nevoie'inienliite reale. Conduita Rusiei Sovietice era in concordanfd cudubla ei viziune misionara, naliona16 9i ideologica revolulion ard,lacare conducdtorii sovietici nu aveau, desigur, s[ renunle de dragulconfirmdrii unei atitudini aparente de bune intenlii pacifice 9i aunei frazeologii sentirnentale $i umanita,re f6r6 rdspundere. situa{iaRomdniei apirea.astfel, cu atdt mai ameninlata, cu cat aceastdconduit[ sovietic[ invalida optimismul v6dit de comanda alconduc[torilor politicii externe a Romaniei in relaliile cu Rusia,fondat numai p" outittlliu agresorului, pe bonomia D-lui Litwinowiipr fiUuti"nile trimisului Ostrowski cu unii minigtri basarabeni a!guvernului din Bucuregti' Nici o garanlie substanliald - nici deZrdin structural, ca, de pildd, indrumarea obiectivelor Rusiei sprealte direclii de lungd duratd, nici de ordin defensiv' c.a o alianldcu o mare patere militard dispusd. sd adopte ca principal obiectivapdrarea ion'tund impotriva unei agresiuni de la R.dsdrit - nuintd-r'ea de nicdieri ,"ruritotro Romdniei. Dimpotriva, curente intere'sate mdreau confuzia in'interior cu exagerarea revizionisrnului ma-lni*, uoira ameninlarea din partea unui popor de g milioane deiocuitori, trecdnd complet sub ticere prirnejdia unui imperiu colo-sal de 180 de milioane de agitatori!. in fala acestei duble primejdii, interna gi extern6, MigcareaLegionara'nu mai putea continua atitudinea de tezew[ in politica"*6*4, fdrd a lipsi de la cele mai elementare datorii fald de Popo-rul Rom6n. Conducerea Migcarii a examinat atunai cu toatd rigoa-reargi cu tot sdngele rece datele problemei, inainte de a pronunfaun:cuvAnt in materie. Din acest scrupulos examen' lezultau maimulte si serioase ingrijordri pentru soarta Popor'ului Romdn'

in primul rand, sistemul de alianle al Romdniei dovedea ofuncliuni tofal defectuoasi., ,,Mica Inlelegere'o se demo.nstrase oficliune, menlinuta la suprafa![ numai de, talerttul lui ,NicolaeTifirlescu, de dexteritatea D-lui Eduard Beneg gi de proptelele Pu-terilor Occidentale. in practic6, ins6, nu valpra nimio,:fiecare din-tre componenli av6nd interese de aparat in alle dirgc,lii qi nedorindfiecare s6'se strice,cu marea putere ce-i pdrea mai interesant[; pen-

34 35


20/33

tru ceho-slovacia, Rusia sovieticd, pentru lugoslavia, Germania gipentru Romdnia, Itaria. Aducere^a aproape cu fo4a a principelui-Regent Paul la conferinla Micii infeiegeii oe la Bucuregti, din Mai1936, dovedea deja descompunerea practice a sistemurui. Dar maigrav tncd, principalul stdtp al alianlelor Romfrniei, Franla, inche_iase acum un pact de amicilie cu sovietele, ce reducea'murt tnfond din valoarea convenliilor cu Rom6,nia si polonia. Faptur cdsemnatarul pactului, DI. Laval, erd un repubrican de dreapia si cdPrimul Ministru britanic care proclamase public interesil Anglieip-e-ntru Franla, cu faim.oasa formuld a frontierelor britanice peRhin, era tnsu$i $efut partid.ului Conservator, dovedea c6t se poa_te de concludent cd cele doud mari puteri occidentale, tn diplinacordintre ele si cu aprobarea integrald a claselor poritice, se an-gajau pe calea unei colabordri intime cu Rusia soiieticd. Aceastdcolaborare n, era posibild decdt cu acceptarea puncturui de ve-dere minimal sovietic care viza, fdrd tndiiard, si Romdnia. rar oconsolidare a acestei colabordri printr-o alianfd avutd in vedere, inevolufia situafiei europene, ar fi cerut cel pufin aceleagi condifiidin partea Rusiei cain 1914-1916, adic6,, in uliima anafiLd,printrealtele, subordonarea intereselor Rom6niei intereselor acestei aiianle.Pactul de amicilie franco-sovietic, cu consimldmdntur tdcit arMarii Britanii, sldbea, deci, considerabil, securitatea Romilniei IaEst Si, prin urmare, Si pozilia ei tn generalfald de vecini Si de ce_lelalte puteri. se mai adduga la toate acestei gi evolufia iniernd dinFranfa, care aluneca toJ mai mult spre st0nga, astfel ca, dup6 victo-ria Frontului Popular la paris, sd nu se mai poat6 pune mari spe-ranfe in rezistenta, Franlei fa!6 de pretenliile iusiei^ca pre{ al uneicooperdri.

concluzia la care a ajuns conducerea Migcdrii Legionare eracel pufin indoiala fa{d de voinla puterilor occidentie de a seopune Rusiei cu eficacitate. Totugi, cea dintdi declarafie de politicdextemd, o circular6 cdtre legionari, din 30 Mai 1936, nu a avut ca-racter public, iar corneliu codreanu s-a mdrgi|it la o atitudinemoderatd' comeliu c9{reanu nu a impins concruzia p6nd la pro-punerea unei mutaliuni de alianfi in pofitica externd a Romdniei.

Aceastd concluzie, Corneliu Codreanu nJa propus-o nici 6luni mai tdrziu, infr-un document mult mai important, destinat, dedata aceasta, publicit[fii: Memoriul din 5 Noiembrie 1936 adresatRegelui, oamenilor politici qi ldrii. in acest document redactat intermeni virili, se inregistreazi numai o gi mai mare indoiald fa{6 deorientarea extern[ a Romdniei, indoiald crescutd de pe urma izbuc-nirii r[zboiului civil din Spania, fa{d de care Puterile Occidentaleadoptaserd o atitudine de pdrtinire a frontului popular din Madrid,ln dauna migcdrii cregtine a lui Franco, suslinutd astfel numai deputerile Axei. Om profund religios, Corneliu Codreiinu respingeadin toate puterile sufletului sdu violen{ele marxismului mondial a-cum confirmate de realitate, reprezentat de Brigdzile Internalionaleale lui Lister gi Compesino impotriva Crucii gi a ordinii creqtine aEuropei. Puterile care se pronun{au in favoarea acestei ordine in-lesneau astfel, de la sine, o apropiere de pozitja Migcdrii Legiona-re. Totugi, Corneliu Codreanu nu se pronun!6, nici de data aceasta,explicit in favoarea unei rdsturndri de alianle, ci se mirginegte nu-mai sd recomande sustragerea politicii exteme de sub influenleleoculte gi ablinerea de la provocdri la adresa Italiei.Abia un an mai tdrziu, dupd 16 luni de la inceputul rdzboiuluidin Spania, la 30 Noiembrie 1937, Corneliu Codreanu ia o atitu-dine definitivd in politica externd, in favoarea Axei. La aceastdhotErdre Corneliu Codreanu nu a ajuns nici prin negocieri, niciprin promisiuni, nici mdcar prin vreun contact cu reprezentanli aiAxel Oricdt ar pdrea de curios Si de inadmisibil tn tehnica maicurentd a politicii externe, Corneliu Codreanu nu a avut niciodatdlegdturi cu Axa. Rareori, cdte un ziarist sau vreun curios din ltaliasau Germania, mult mai rar decAt din alte ;dri ca, de pildd, dinFranla, veheau sd-I vadd Ia Casa Verde. Ceva mai mult, tn urmaunui reportaj nu tocmai exact asupra miscdrii, deSi foarte elogios,dintr-un Tiar german, Corneliu Codreanu a interzis pe termen de 6Iuni accesul oricdrui vizitator din acea lard tn preajmn MiScdriiLegionare. Un contact insd, de ordin politic autorizat gi constant,nu a Oxistat niciodatd intre Axd gi Corneliu Codreanu. Acest prece-dent a fost poate o deficienfd, de pe urma cdreia s-au resimfit mai

36 37


21/33

tdrziu in practicd raporturile cu Axa qi, in general, tehnica relafi-unilor exterioare a Migcarii Legionare, intotdeauna foarte suscep-tibild qi rezervatd. in materie. Dar gi pe acest teren CorneliuCodreanu a proclamat primatul {inutei morale, chiar daca uzanlelounei tactici mai rafinate ar aduce mai multe foloase. :2, Oportunitatea alian(ei cu Axa

in concret, convingerea Migcarii Legionare in oportunitateaunei alianle cu Axa, a fost rezultatul unei evolulii foarte lente, depe urma observ[rii minulioase a realitdlilor europene, iar nu al pre-cipitdrii unei atitudini premeditate.De altfel, climatul general al Europei inregistra o jend in spe-cial fa\6 de conduita uneia din Puterile Occidentale, in spe{dFranfa. Pactul Iugoslaviei cu Italia, desele schimbdri de vizite intreconduc[torii Germaniei gi ai Poloniei, conversaliile Marii Britaniicu Axa, evolulia politicd in jurul rdzboiului din Spania, cat $i iri-tarea intemi de pe urma grevelor aproape fdrd intrerupere dinFranfa, izolau intr-o bund mdsurd politica regimului de front popu-lar din Franfa de realitdlile europene. Rezultatele vizitei de la sfdr-gitul anului 1937 in Europa Central-orientala a D-lui Delbos, Mi-nistru de Externe francez, s-au resimlit mult de pe urma aces,teijene, ca un contrast foarte concludent cu atmosfera vizitei luiBarthou, in acelagi spaliu, in 1934. Cu toate strddaniile D-luiVictor Ionescu de a suplini fermecdtoarea personalitate a luiNicolae Titulescu gi cu toate sentimentele calde ale Romdnilorpentru Fran{a, primirea Dlui Delbos la Bucuregti a avut mai multo notd de melancolie, decAt incredere. Aceeaqi notd melancolici seinregistra gi la Varqovia gi la Praga, incAt Dl. Delbos, poate gi dinproasta dispozilie a Guvernului Principelui Paul, a renunlat laexperienla de la Belgrad.Europa, Si cu ea, tn primul rdnd, Romdnia, nu se mai simleadeci apdratd de sistemul politic in centrul cdruia se gdsea pe a-tunci, tn aparenld, Franla. in schimb, sistemul Axei pdrea cd oferd

efectiv mai multe garanlii de securitate Si de apdrare a ordinii eu-ropene.

ASadar, princtpiul alianlelor, in conceplia Miscarii Legiona'r:e, s-a'ndscut din stdri reale de pe teren, iar nu din afinitali saurepulsii ideologice. Acest principiu impune mai intai o clasare apiimejdiilor pentru RomAnia, in ordinea importanlei sau urgenleigi, ru o strictd consecin!6, alianla cu acea putere care efectiv ajutaimediat RomAnia impotriva celei mai importante primejdii in ordi-ne de precddere.- f; ,onrrrr, pentru Romdnia tendinlele imperialiste dinsprevest sunt mai pulin primejdioase dec6t acelea dinspre Est. Imperi-alismul vestic, pentru a ajunge la mdrile libere :5i la poziliile do-minante ale Cdntinenfului,'nu ftebuie sd treacd peste Romdnia.chiar dac6 in ultima analiz' ar tinde sd se adanceascd in stepele in-tinse ale Estului, imperialismul vestic se poate mulfumi cu o Ro-manie neostild care s[ nu-i ameninle flancul sud-estic. Imperialis-mul din direc{ie esticd, dimpotriva, este o primejdie nimicitoarepentru Romdnia gi Poporui RomAn. Primul pas spre o mare calddgi spre pozi{ii dominante, ca StrAmtorile, de pildd, trece peste cor-pul nom6ni ei. intre doud imperialisme , deci V estic Si Estic , Romd-nia va trebui sd se supund dramaticelor ei condilii geo-politice Siintr-un spirit strict realist, peste oricare alte considerente, sd alea-ga primejdia cea mai micd, cea mai pulin ameninldtoare: aceea aVestului.Agadar, atAt timp cAt Rusia, Sovieticb sau Jarist6, va nutritendinle imperialiste in Europa, RomAnia este pe pragul unei pri-mejdii de moarte. Desigur, nici consideraliuni sentimentale, nicidemonstraliile de cuminlenie amicald ale RomAniei, nici ridicolulpretextului de amenin{are din partea Romaniei a securitdlii colosu-iui rusesc, n-ar putea opri Rusia de la executarea unui program deatat de vaste propo(ii. cine concepe dominalia oceanelor qi a lu-mii gi porne$te la ac{iune, nu se mai impiedicd de scdncelile po-poarelor din cale. Experienla istoricd a dovedit cd nu este posibiliti trl"trgure cu o Rusie pornitd tn marS spre Occident. FostulMinistru de Externe romdn, DI' Gafencu, relevd cu bund dreptate

38 39


22/33

1d, de cdte ori puterile occidentare au cdutat un acord cu o Rusietn ascensiune asupra delimitdrilor zonelor de influenld, de atdteaori a urm,at o arneninlare a echilibrul4i european"Dacd nu este deci posibild o inlelegere a unei Rom6nii paci-fice cu o Rusie imperialistd, nu-i mai rdriane Romaniei decii sd seresemneze la apdrare, pentru a supraviefui.Pentru aceste ra{iuni deci, Migcarea Legionard se afld cu ace-lg f94e cwe apdrd' Romdnia de primejdia pr-imordiali dinspre Est.G5sind deci numai Axa pe linia apdririi impotriva primgjdibi mor-tale de la Rdsdrit, s-a aflat cu Axa.Dacd in aceste imprejurrri sarcina apdrdrii impotriva unei a-gresiuni din Est gi-ar fi luat-o puterire oicidentale, vriqrur"u Le-gionard * cum a rdspuns insugi comeliu codreanu inrebdrii unuicunoscut ziarist francez, Bertrand de Jouvenel, intr-un interviu in"Gringoire", imediat dupi declarafia de politicd exteml in favoa-rea Axei - ar fi colabor4t cu ele.3, Raporturile Axei cu Miqcarea Legionard

alt principiu-Jundamental in poritica externd a MigcdriiL-egionare,gste impiedicarea Rom6niei de a deveni un instrumental imperialismului vreunei puteri continentale. Garda de Fier s-aaldturat, desigur, cu fermitate, Axei. Nu a infeles lnsd nici o clipdsi transforme Romdnia intr-un ageri{ al unei noi ordini intemeiatepe impelialism. cum am spus mai sus, intre dou6 ameninfdri,Romania poate la rigoare suporta mai bine imperialismul din vest,dar nul poate incuraja de bund voie.De altfel, eroarea majord a Axei, care acondus-o la desfiinfa-re, a fost tocmai lndepdrtarea de politica sa originari de stabilizarea Europei lntr-o ordine noud oe ectritibru continental. Aga se expri-cr ac,tiunea de slibire a- migcdrilor populare, blocarea cIilor spreputere gi inlocuirea lor in mai toate 1eril. .u fornaliuni ffiroui?1?: Astfel, ia semnarea pactului anti-Komintern, in Decernbrie1941' ordinea nou[ era reprezentatd de o serie de ficfiuni guur*u-

mentale, in timp ce realitilile erau combdtute qi inldnfuite. Intre a-ceste migcdri populare, Garda de Fier era de departe cea mai origi-nald, cea mai puternici, mai autonoml gi mai rezistentd. Pentrutoate aceste motive, dupb ce partida p[rea cdgtigatd,, Axa nu a doritSi na a sprijinit niciodatd victoria Gdrzii de Fier in Romhnia. Ac-liunea de Ia 3-6 Septembrie 1940 care a urmdrit tndepdrtarea Re-gelui Carol aI ll-lea pentru a opri descompunerea moralului in.tern, iar nu cucerirea puteriiin stat, s-afdcut pe cont propriu,fdrdStirea, fdrd concursul Si, mai ales, fdrd voia Axei.Mai tdrziu, dupd constituirea regimului de diarhie numit na-lional-legionar, reprezentanlii Axei Ia BucureSti au cdutat printoate mijloacele sd consolideze pozilia MareSalului Antonescu Sisd mineze pe aceea a Miscdrii Legionare. In executarea acesteipolitici Comandantul Gdrzii de Fier gi Vicepreqedinte al Consiliu.lui de Minigtri, Horia Sima, a fost invitat la Berlin in luna Ianuarieimpreund cu Maregalul Antonescu. Pentru a evita o neinlelegerechiar la inaugurarea unei alianle, de pe urma unui refuzla o even-tuald cerere de subordonare a unor interese majore ce era poate deprevdzut, Horia Sima, cu toatd dorinla de,a vedea pe CancelarulHitler, a renunlat lavizita de la Berlin. Astful, Horiq Sima este sin-gurul conducdtor politic european care a declinat vreodat'd o invi-talie la Cancelarul Hitler in cubnea puterii, pentru motive de dem-nitate Si de pdstrare a autonomiei intereselor Poporului Romdn.Dar conduita Axei a fost clard cu ocazia Loviturii de Stat aMareSalwlui Antonescu de Ia 2I lanuarie 1941. Armata germand aprimit ordin sd suslind pe MareSal, tn timp ce alli timisi cdutau sdsldbeascd apdrarea oricdror riscuri in aaz de cedare benevold apoziliilor,. de rezistenld. Bizuit pe acest cuvhnt, Horia Sima aordonat.tncetarea reTistenlei izbucnitd de la sine, ca o reacliunespontand a unei Migcdri viguroase, lovitd prin surprindere. Cu-vdntul MareSalului Antonescu Si al girantului nu a fost respectat ,Siarestdrile au porqit, cu o furie incd mai mare ca tn 1938. ind"o-sebi Horia Sima Si Sefii legionari erau urmdrili cu disperare, ca sdli se pregdteascd soarta lui Corneliu Codreanu Si a Statului sduMajor.q 4l


23/33

RepreTentanlii Regimului au invitat' atunci tn Germania peIIoria Sinn $i alte personalitdyi, sub moilvul cd, dupd ce pa.siunilbSe vor potoli, sd.se poatd intoarce ?n siguran(d, b datd ce neinlele-gerile s-au risipit. AjunS'i pe teritoriul german, dupd cdteva sdptd-mdni de primire amicald, Horia Sima Si unele persanalitdl:i, cutoatd calitatea lor de oaspeli, au primit domiciliu obligatoriu, tntimp ce alli legionari, mai muh sau mai pulin importanli, refugialiIa intdmplare din lard, au, fost internali, fdrd deosebire, laRostock, tntr-un lagdr de muncd.Din momentul detinerii lui Horia Sima rie dezldnfuie in Taragi in strdindtate o formidabild campanie de calomnii prin care sepune in sarcina Miqcbrii Legionare gi a lui Horia Simi toate infa-miile imaginabrle. Punctul culminant este aiins tn ziua de 22 lunie1941, inceputul campaniei conta Rusiii, cand crincelarul Hitrertn persband, in lunga sa expunere a cauzelor rdzboiului, enumerd,,printre manoperele sovietice, Si evenimentele de la 2l lanuariepuse tn sarcina Gdrzii de Fier, presupusd astful de conivenld cuRusia sovieticd!Nici lui Horia sima, plasat de zvonuri oficiare carefugiat la Moscova, nici Miqcdrii Legiohare inldnfuite de un sis-tem de represiune neegalat incd, nu Ii be dddea posibilitatea sd seapere. Nu Ie mai rdmanea in aphrare decat forta realithtii 5i doi-treilegionari risipi{i prin'alte orage ale Europei, care s-o expund.Politica Axei se indepdrta astfel, din 8e in ce mai mult, de re-alit6{i. Pe mdsurh ce victoriile militare apdreau mai strdlucite, ac{i-unile politice deveneau mai palide. In cursul anilor l94l qi 1942exponenlii Migcdrii Legionare s-au strdduit din toate puterile sd a-rate diferililor reprezentanfi ai Axei primejdia unei poritici negli-jente gi fictive pentru cursul general al rdzboiului. un rdzboi esteun motor cu dublu piston, unul politic qi altul militar gi nu s-ar pu-tea spune care'este mai important. Nu se poate ignora ac[iunda po-liticd sub pretextul precdderii militare. victorii militare fdrd efectepolitice s-au mai vdzut gi chiar in cazul Germaniei, Victorii politi-ce in cursul unui rdzboi au aproape intotdeauna consecinte mirita-re. Rdzboiul modern so poartd, in primul rind, pe plan politic in-terna{ional qi seducdtoarea ideologie universald a adversarului tre-

buie sd,opund dqci, pe plan tot internafionril, ideea-for!6 pe care staAxa Ia originea rdzboiului: adic[ stapAnirea de cdtr.e fiecare popora propriului sdu destin. Deraceast[ idee-forfd Axa nu se'putea inde-plrta f[rd primejdia pierderii rdzboiului.. Concluzia,finald era deci:indepdrtarea fic{iunilor din toate !6rile, restabilirea libertn{ii politi-ce a popoarelor acolo unde migcdrile populare sunt capabile sI o a-sigure qi reconstituirea unei ordini de echilibru european. La toateaces,te argumentalii nu se refuza un efect de stimb gi asigurdri deviitor, dar fdr6, alte consecin{e efective. : i$i cum tera de provdzut, soarta armelor s-a intors din toamnaanului 1942, fdrd ca gi, oonduita politicd a Axei s[ se schimbe.Dimpotriva, cu mqtlvarea situaliei rmilitare, guvernul gerrnan eradispuss6inrduId!easc6.9.imaimultregimulpolitic,

r In fala acestei parahzi;t a reflexelor politice, Horia Sima s-ahotirit sd intreprindd un alt gest de mare curaj qi demnitate gi anu-me pdrbsirea cu orice risc a,Germanioi, pentru a,affage aten{ia gialtor factori asupra. situa{iei disperate la care va ajunge Europa da-cd nu $e revine la.o politic6 realistd. ,,Am sosit:e8 un strigdt dealarrnd", previne Horia Sima in scris pe Mussolini, dupd .ce laplecarea din Germania l6sase, pentru a fi cornunipat[, CancelaruluiHitler o scrisoare prin care expunea pe larg, cu cea mai rnareclaritate, erorile politicei '$ermane, calea pe care trebuie sd serevind gi scadenla falald, la care se 1va ajunge dacd se persevereazbin aceleagi erori.Rer-lqita lui Horia Sima a produs o mare impresie asupra con-ducerii germane. Cum s-a aflat mai' tdrziu, in tot acel interval,Himmler avea pdnd la 10 conversalii 'telefonice zilnic, cu Arnba-

sada Germand din Roma, pentru a se interesa de mersul cercetdri-lor in cdutarea lui Horia Sima gi a raporta apoi Cancelarului Hitler.Din nefericire insd in Germania, nu s-a in{eles sensul politic al ple-cdrii lui Horia Sima. S-a luat in considerafie numai pierderea dinla! a unoi importante for{e politicel fdr,6 sa se lina searnl de ce arputea folosi Cornunitatea de pe urma libertd{ii ei, Dimpotrivd, grijaur,maritd cu disperare era prinderea din nou a acestui captiv preaautonom. $i in adevar, printr.un,corrcu$ de imprejurdri Horia

42 43


24/33

sima a fost sechestrat din nou in Germania, de data aceasta in chipabsolut, la oranienb_urg. tn rand cu el, au fost internafi tofi regio-narii in frunte cu Locotenent-comandantur Migcdrii Legionare,vasile 'Iavnschi, in lagdrele de concentrare de ra Dalhau giBuchenwald. o cortind grea de fier a cdzut astfel peste existenfalor, despre care nu s-a mai gtiut nimic timp de 20 de iuni.Dar dacd in Germania gestul lui Horia sima a avut un efectcontrar, in Italia direct sau indirect a avut urmiri pozitive.Mussollini gi noul subsecretar de stat la Afacerile striine, Dl.Bastianini, au ardtat mai mult interes pentru curentele popurare giinteresele nafiunilor europene ca mai inainte. De aceasti inlelegerea necesit[1ii de revenire a unui echilibru european s-au resim{it ra-porturile cu partenerul din Axd, atdt in cursul vizitei Dlui vonRibbentrop la Roma, in Martie 1943, cdtgi Ia intdrnirea cu Hitrer rasalzburg, din luna Aprilie. in aceste ultime convorbiri ca parteneregal in Axd, Mussolini a intervenit energic in sensul unei estimdrirealiste -a F,uropei gi in favoareu r.rtubilirii in depline ioo.-

penden{d, printre altele, a Bergiei, orandei, cehiei gi poroniei. Deasemenea, Dl. Bastianini a gtiut s[ impuhd un nou bh-ut politiciiexterne a Italiei, care ar fi atras dupd sine, poate, o rectiiicare aconduitei intregii Axe. Disparitia Idliei din componen{a Axei cafactor important a lbsat insd Germania liberd sd continue metodade pdnd atunci in direcfia Europei.Am menfionat toate aceste episoade in rera{iile Axei cu Mig-carea Legionard, nu ca o plangere sau recriminare impotriva ei saupentr'u a folosi aceste violenfe ca un alibi. Dar u".rt" intampldrisunt de un mare interes in fixarea intereseror politice la care nu sepolte 1enunfa; spulberdnd o serie de interpretdri interesate gi stabi-lind adevdrul luminos: :M11care7 Legionard Si-a pdstrat autonomia, cu to,ate presiu_nile, Si demnitatea, cu toate suferinyele.Ludndu-S i toate rdsp underile mo rale, M S car ea Le g ionard,tnldnguitd de o represiune fdrdprecedent, atdt potnir, tegis_lativ si poliyienesc, c6t si cirporal, tn toaie tnchisirileRomfrniei Ei tn lagdrele de concentrare ale Germaniei:b.

Oranienburg, Dachau, Buchenwald, nu poate fi fdcutd, dincauzd de absen{d, nici material, nici "politic, nici juridic,,pdrtasd la responsabilitatea regimului de dictaturd militardSi polilistd a MareSalului Antonescu care a prigonit.o;,niciin guvernarea internd, nicitn politica de rdzboi Si externd.c. Mi.Scarea Legionard a depus toate sforlarile penlru a contri-bui la readucerea Axei pe linia echilibrului continental,$i putem releva aceste precizdri, cu atdt mai mult cu cdt fap-tele de neinleles care le-au dat prilejul n-au abdtut cu nimic linia depoliticd gxtgrnd a Gdrzi de Fier. Migcarea legionar6, consecventdcu pozilia ei, a pdstrat aceeaqi atitudine, cu toate amdriciupile gi cutoate vexaliunile.De altfel, nici nu era posibili o altb conduitd. Reaistqnla laRds.drit: bine-rdu, mult-pulin, era,teprezentatd, numei de Axd.Toate celelalte puteri europene gi extra-europene, mari gi mici, a-lgnecaserd inspre un sistem de cedare continud fati de pretentiu-nile sovietige, combindnd, fdrd nici o compensafie vizibild, {oate

forfele politice gi militare, pentru a ddrdma qi aceastd ultimd fort6-reala anti-invazionistb spre Est. Mipcarea Legionard, agadar, inain-te de a gdsi un sistem de apdrare mai.bun spre rdsdrit, nu putea, cumotive oric6t de justificate, chiar d.in punet de vedqre moral, sd a-dauge resentimentele ei la greut[file gistemului exiqtent. Oricdt demult sldbise acest sislem, tot era mai bun dec0t un vid, ,'l

4. Migcarea Legionardfgtrd de schimbarea dp la 23 august 1944Pentru aceste rne.tive, MiScarea.Legionard nu a gdsit justifi-

catd, cu towe condiliile milinre contradictorii, schimbqrea cu 180de grade a Romdniei la 23 August 1944, Si nici s.forlarea Alialilortn acest sens.De pe urma tntoarcerii de pozipii. a Rqmdniei, .ca,Si,,qBulgariei Si a Finlandei, nu profitau Alialii decdt tn cine Stie cecondiyii necunoscute, neclare Si aleatorii. in schimb, Sovietele be-neficiau direct Si imediat de prdbuSirea unui front de importanla44 45


25/33

carpa{ilor ce tn riod fatal aducea dupd sine, tn stdpilnirea sovie-telor, centrul ii sud-estul Europei cu Balcanii, adicd tntreagaEuropd central-orientald. pozilia sovietelor se intdrea astfel con-siderabil prin aceste gajuri de mare potenfial politic, militar gi eco-nomic qi cu o a$ezare geografici de o importanld decisivd stiategi-cd qi politicd.Dar a.dmildnd chiar cd din calcul, Sovietele ar aldmite sd_Siretragd mai tdrziu armatele din aceste regiani, retragerea n_arexecuta-o decdt dupd ce forlele militare ar fi tnlocuite de garailiisigure de pe urma descompunerii structurale Ei istorice a"popoa_relor respective decapitate, ldsate tn rdtdcire, fdrd nici o direclieproprie, ca apoi sd fie supuse sub conducerea unor elementealogene Si a unor metode coercitive, impuse de Ia Moscova.Aceste rezultate, stdpanirea Sovietelor peste Romania gi sud-estul european, ca o avangardd a ocupdrii iuropei cre,stin'e ,ri Is-torice, erau tocmai ceea ce Miqcarea Legionard se ternuse maimult. impiedicarea acestor rezultate era insdgi cauzapentru care a

luptat Garda de Fier peste 20 de ani. Era insdgi ratriunLa ei de exis-ten{d pe plan extern.Agadar, cand Horia sima a fost eliberatra24 August - rdsu-nrtoare, dar tristd victorie politicd ce confirmd intocmii previziu-nile din anii din urmd - Miqcareb Legionard nu putea up.obu "on-uita Guvernului de la Bucuregti. Migcarea Legionard a intrat decidin nou in luptd pentru a combate pe cat era posibil, efectele ocu-pa{iei sovietice.De$i atitudinea Gdrzii de Fier era fdrl echivoc ca intotdeau-na, totugi Horia sima a amanat instituirea efectivd a unui Guvern,a$teptand desfdqurarea evenimentelor. cdnd insd presiunea sovie-telor s-a accentuat pdnd la intervenfia diiectd a comisaruluiwischinski pentru desfiinfarea oricdror urme de independenfd,Horia Sima a constituit Guvernul Na{ional, pentru a preciza f6r[govdire pozllia reald. apoporului RomAn.

5. Politica de echilibru continental si principiile de poriticd aleMiscdrii Legionare: , Politipa. extemd a Guvernului Nalional se fixa astfel in ace-ea$i atitudine linear[ ca gi a Migcdrii Legionare,in trecut. ,Din principiul neintervenliei benevole a Romdniei in tendin-lele imperialiste ale unor mari Puteri, derivr, cum ar putea rezultadin aqeasta expunere, un alt principiu fundamental, oel mai impor-tant gi mai obiectiv: echilibrul continental.Echilibrul european este starea potiticd generald care convi-ne, fireSte, mai bine, intereselor Romdniei, care garanteazd exi:s-tenla statelor mijlocii Si mici, tn care se integreazd mai just spi-ritualitatea MiScdrii Legionare. RpmAnia, cu pozi{ia ei cheie, cupotenlialul ei politic ai economic, cu armatele ei Ei cu cdile de co-municajie, cu puterea ei de influen![ in Europa Centrald qi Sud-esticd, este:factor de primd importan{5 pentru stabilirea unui echili-bru continental. Importanla decisivd a acestui factor s-a dovedit ?ncursul acestui rdzboi mondial, atdt albturi de Ax6, cat $i in eveni-mentele de la 23 August 1944, cdnd deplasarea de pozitii a Rom0-niei a atras dupd sine prdbugirea intregului sistem politic qi militarde apdrare a Germaniei qi a determinat un pas major spre deznod6-mdntulfinal.

Cine igi aldturd, agadar, acest factor, controleaza efectiv cdilede pltrundere in adAncul Europei qi cheile de dominalie a ei. Dupdcum se mdnuieste pozilia Romdniei, se contribuie Ig stabilirea sau,ddrdmarea echilibrului european. Qine tinde spre ruptura acestuiechilibru, fatal urmdreSte desfiintarea sau cel pulin sldbireaRomdniei. $i invers, politica dg echilibru uropeafl are nevoie, tnprimul rdnd, de o Romdnie tntreagd, puternicd Si independentd.In urmdrirea acestei politici de echilibru, Migcarea Legionardgi-a dat foarte bine seama cd sistemul Axei, repre zenlat in urmd deGermania, nu mai este suficient pentru arezista singur pregdtirilorcolosale,de jnvazie a F,uropei dinspre Rdsdrit. Acest sistem trebuiadeci ldrgit astfel ca, o datd cu Germania, s6 se arinieze intr-un singur front toate forlele de ordine milenare, incepdnd de dincolo de

476


26/33

Ocean qi termindnd pe Nistru. Realizarea unui astfel de front a tu-turor popoarelor europene depbgegte desigur mijloacele unor ele-mente izolate. Acest lel nu se poate atinge decdt prin revelareaiminentei primejdii pentru civilizatia occidentali, intr-un momentde iluminare colectiv5., Evident, cea mai mare dorinld a Europei ar fi ca aceast[ pri-mejdie sd fie conjuratd de la sine, ca pregitirile de invazie dinspreEst's5 fie demontate prin persuasiune, ca existenla liberd a popoa-relor dupd propriile lor condilii, cutume, norme gi legi sd fie garan-tate prin mijloace pacifice gi ca ordinea milenard gi creqtind aEuropei, respectAnd desigurregimul local, sd se intind[ consimfitdbenevol pAnd la Urali.In agteptarea acestei minurri cu sorli minimali de realizare gide altfel, numai constituirea unui astfel de front colosal ca o con-trapunere a colosului din fa!d, consfrdns astfel sd mediteze gi sbcAntdreasc[ avhntajele unei inlele$eri qi riscurile unei provocdri.Migcarea Legionard a cdutat, in sectorul ei, sd contribuie Ia asigu-rarea unei atmosfere mai senine, prin stabilirea unor raporturi debund vecinltate cu Ungaria qi Bulgaria. Aceeagi dorinld o animdfald de to{i vecinii gi aceleagi intenlii fa![ de toate purerile mari gimici, mai apropiate sau mai indepdrtate.Migcarea Legionard igi conservd astfel, in ultimd analizd, tn-tacte cele trei principii de politicd extemd, demonstrate in aceasidexpunere: :I. Contractarea alianlelor dupb ordinea de precddere fafd deimportanla qi urgenfa primejdiilor,II. Impiedicarea RomAniei de a deveni un instrument al imperi-alismului vreunei puteri continentale.III. Alinierea intotdeauna aldturi de sistemul politic de garanfiereald a echilibrului european.Respectul acestor trei principii de politicd externd a Miscdriilegionare credem cd este una din condiyiile esenliale pentru caRomdnia sd poatd tndeplini functiunea ce Dumnezeu i-a destinat-otn Sud-estul european.

D. CoNcT, UZII PE MARGINEA SUBIECTULUIAm incercat sd ar[tlm in aceastb expunere ce este Garda deFier gi ce nu este, ce a fdcut gi ce nu a fdcut, ce rlspunderi igi ia cuhotdrire gi ce r[spunderi declind ca neaparlinAndu-i. Daci am re-

uqit sau nu, o va ardta viitorul. in orice caz, realitillile suverane vorizbuti si completeze lipsurile. Dar in aceastd incercare de tur deorizont, mai mult din ce n-am spus, ca neintrdnd in subiect, decdtdin ce am spus, rezultl o realitate sumbri 9i dezolantd.Un aforism deopotrivd gtiinlific Ai filozofic pretinde cd naturaare oroare de vid. Acest aforism se aplica gi in politicd. $ipoliticaare oroare de vid. Prin capitularea fdrd condifii a Germaniei s-acdscat in miezul Europei un astfel de vid inspdimdntdtor.incd dupd rlzboiul mondial trecut, prdbuqirea sistemuluicelor 7 Mari Puteri scdzuse la frontiere foarte pufin numdrul facto-rilor de echilibru. Aceastd situalie a obligat Marea Britanie sd iasddin "splendida" ei izolare gi sd proclame principiul frontierelorsale pe Rhin. Echilibrul european, deci, nu mai putea fi restabilitcu ugurin16, fiindcd, in fond, mari puteri efective, cum s-a doveditmai in urmd, nu mai rimdseseri decdt dou6: Germania gi RusiaSovieticd. Acum, vidul ldsat de Germania este amenin{at sd fiecoplegit de prdvdlirea conglomeratului de la Rhsdrit, cu toatd greu-tatda volumului sdu gigant. Pdrghia de rezistenli a Axei fiind rup-td, nici un alt grup de forle europene singure nu se mai poate opu-ne fluviului uman in revdrsare de la Est. Occidentul, deci, dac[ nuvrea sd abandoneze Europa definitiv, ffebuie sd acopere el acestvid, printr-un nou sistem, in centrul cdruia s6 se situeze efectiv gisd-gi mute astfel iardgi frontierele, mdcar temporar,gi simbolic, depe Rhin - pe o linie ce duce de la Marea Neagrd h Marea BalticS.Sistemul acesta, pentru a avea o valoare gi a oferi o garanfie,nu poate fi elaborat numai in cabinetele indepbrtate, de studii alesociologilor, economigtilor, geografilof gi experfilor. Calea aceas-ta, urmatila Versailles qi in alte imprejurimi ale Parisului gi, maitdrziu, pe Rivierd sau pe marginile lacului Leman, nu oferd un pre-cedent de urmat. Pe atunci chiar, Neuilly, Sevre, Geneva sau San

48 49


27/33

Remo pargau tot atat de departe de Strdmtori, de Fiume, deDanzing, de Nistru gi de Salonic, ca Dumbarton Oaks acum deVarqovia, Viena gi Trieste. De acolo, de peste Ocean gi mai depar-te inc5, de ia San Francisco, Europa pare, desigur, ca un spafiu in-sesizabil, cuprins in linii subliate de distanld, decAt ca un continentreal, fumegAnd in ruine, cu fluvii disputate, cu frontiere litigioase,cu porturi rdvnite, cu zone de influen{d mdsurate, cu popoare sufe-rinde, cu partide turbulente, cu o istorie milenard ameninfat[ qi cumulte credin{e nimicite.Soarta Europei deci, nici mdca.r nemaidiscutindu-se pe pA-mAntul ei, are sorJii de a fi indreptatd pe o cale gi mai diqcutabildincd decdt acum un sfert de veac. Este nevoie deci ca plangrile cepreg[tesc destinul Europei sd fie cedate cel pulin in parte din mdi-nile acelor birbali de mare valoare gtiinlificd gi desigur

Date post:	30-May-2018
Category:	Documents
Upload:	foaie-nationala
View:	228 times
Download:	0 times

Pozitia Politica a Miscarii Legionare in Vederile Tribunalui International de La Nurnberg

Documents