HANS CHRISTIAN ANDERSEN

POVE$TrLELUt

ANDERSEN

CUPRINS

CRAIAS A ZAPEZII ,,,.,,,,.............. .............. ,...,,,,,..7Prima poveste: Care descrie o oglindi gi cioburile ei..,..,.........,,7A doua poveste: Un biiefel gi o fetiln.............. ............8A treia poveste: Gridina cu flori a vrijitoarei..........................16A patra poveste: Prinlul qi prinfesa .....,...25A cincea poveste: Mica hoa[I.............................................,.,,...,32A qasea poveste: Femeia laponi Ei femeia fin1ande2n..............38A qaptea poveste: Despre palatul Criiesei Zilpezii qi ce

s-a mai intimplat acolo ,..,..,....41

CUFARUL ZBUR^[TOR.....................................................48DEGETICA................................................................ rrrr..rrr 57FETITA CU CHIBRITURILE .................................... .,,.,,,, 7 2FLORILE MICUTEI IDA .......................................... ..rrr,.., 77FLUTURELE................................................................r.rrrr.87GHIOCELUL......................................................................90HAINEL E CELE NOI ALE INNPANETULUI ..............,,,,,, 9 5LE8EDELE...................................................................rr.r, 1O2MICA SIREN4........................................................ ....rrrr., 121OMUL DE Z,IIPADA ............o..................................... ..rr* 1 4gPASAREA PHOENIX..............................o....o.o........... ...... L55POVESTEA UNEI MAME.......................................... r. r.. 157PRINTESA $I BOBUL DE tr.dAZAnT ............................ ,163PRIVIGHETOAREA ..................................................... .., L65PURICELE $I PROFESORUL ............................ .,,,,,,,.,,,, L7 g

RAIU$CA CEA URAT4.................................................. 183SOLDArELUL DE PLUMB .......................................,..,,, 196TOVARA$I DE DRUM .......................................... ,rrrrrrrrr2O2

223

CRAIASA ZAPEZII

Prima poveste,care descrie o oglindi gi cioburile ei

rebuie si ne intoarcem la inceputul acestei poveqti,pentru c5., atunci cind vom ajunge la sftrqitul ei, vom qti

mai multe decAt qtim acum; qi anume, despre un dricu-qor rluticios care era unul dintre cei mai rli, pentru c[ era cuadevlrat un demon.

intr-o bunl zi, se puse voios pe treab[ qi megteri o oglindicare avea puterea ca tot ceea ce se oglindea in ea bun qi frumoss[ devinl mic qi urAt, in timp ce tot ceea ce era mic qi urAt s[devini mare qi mai urit ca niciodatl. Priveliqtile cele mai fru-moase arltau ca spanacul fiert, iar oamenii arltau hidoqi qi f[r[corp, plrAnd c[ stau in cap. inf[qiqarea lor era strdmbl, pentruca nimeni s[ nu ii poat[ recunoa$te, iar un singur pistrui daciaveau pe fa[[, p[rea c[ se rlspindeqte pe intreg nasul qi gura lor.Era foarte distractiv pentru drlcuqor. Dac[ un gAnd nevinovattrecea prin capul cuiva, acesta era rlstllmicit de oglindi; qi cAt

mai ridea dr[cuqorul atunci de n[scocirea lui cea vicleani.Tofi cei care mergeau la qcoala lui - pentru c[ el avea gi o

qcoal[ - povesteau despre minunlfiile pe care le vlzuseri aco-

1o, spunAnd c[, pentru intAia oar[, oamenii qi tot ceea ce era pe

pimAnt se puteau vedea a$a cum arltau ei cu adevirat. Mergeaucu oglinda peste tot, pAn[ cind nu mai r[m[sese nicio bucatl de

pimAnt gi niciun om care s[ nu se fi privit in oglinda cea strAmb[.Zburard.cu ea chiar pAn[ sus in ceruri, ca si vadl ingerii, dar, cucAt zburar[ mai sus, cu atAt oglinda devenea mai alunecoasl, cugreu putAnd fi !inut[, ptnl cAnd, intr-un sfArqit, alunecl din

mAinile lor, clzu pe plmAnt gi se sparse in milioane de buc6[i.Oglinda aduse acum mai multl nefericire ca niciodati, pentru c[multe din bucifelele cizute nu erau mai mari decAt un grlunte denisip qi se r[spAndiserl peste intreaga lume, peste fiecare !ar[.

CAnd unul din aceqti mici atomi ajunse in ochii unui om,rS.mase acolo f[r[ ca omul s[ simt[ ceva, iar din acel moment elvedea totul strAmb, sau numai partea rea a lucrurilor, deoarecechiar qi cea mai mic[ buc[[ic[ avea aceeagi putere pe care o avu-sese oglinda atunci cAnd era intreage. O buc[ficl din ea ajunsesechiar qi in inima unora, iar acest lucru era ingrozitor, pentru c[inima lor deveni rece ca o bucat[ de gheafl. CAteva buclfi erauatAt de mari incAt puteau fi folosite qi ca geamuri la fereastrS.; arfi fost un lucru trist si ne vedem prietenii prin ele. Din altele se

flcur[ ochelari, fiind ingrozitor pentru aceia care ii purtau, c[cinu mai puteau vedea nimic cu adev[rat. CAnd vizu toate astea,

drlcuqorul cel rlu se scutur[ de rAs pentru poznele pe care lef5.cuse. in aer inci mai pluteau cAteva buc[fele de oglind6, iaracum vefi vedea ce s-a intAmplat cu una dintre ele.

A doua poveste:Un biiefel qi o fetif[

^A.fi ntr-un mare orag, cu multe case qi oameni, nu oricine putea\2l se aibi o gr[din[, cei mai mulli fiind nevoifi s[ se mulqu-

V -.usca doar cu cAteva ghivece cu flori. intr-unul din aces-

te oraqe mari trliau doi copii s[rmani care aveau o gridin[ unpicuf mai mare decAt cAteva ghivece cu flori. Ei nu erau frafi, darse iubeau aproape la fel de mult, ca qi cAnd ar fi fost. P[rinfii lorlocuiau in podul a doul case invecinate, cu acoperiqurile apropi-ate qi cu jgheabul de api aflat intre ele. Fiecare cas[ avea o mic6

fereastrl, in aga fel incAt oricine putea trece peste jgheab, de la

o fereastri la cealalt[. Fiecare familie avea cAte o l[di1[ mare de

lemn, in care cultiva ierburi aromate qi in fiecare l[di[[ creqtea

frumos o micl tufl de trandafiri. intr-o bun[ zi, p[rinfii se ho-tlrArl s[ mute cele doufl lndige de lemn peste jgheabul de ap[,incit trandafirii ajunseserl s[ se atingfi de la un geam la altul qi

ar[tau ca doui straturi de flori.Florile de sAngele-voinicului se ofiliseri peste l[di1e, iar tran-

dafirii aruncaserl lungi ramuri care se c[flrau in jurul ferestre-

lor qi aproape ci se inmlnuncheau ca un arc triumfal de frunzeqi flori. Lldilele erau situate foarte sus, iar copiii qtiau c[ nu au

voie s[ se ca[ere pe ele flri permisiune, dar totuqi de multe orili se d[dea voie s[ iasi afari qi s[ se aqeze sub tufa de trandafiripe micile lor sc[unele gi s[ se joace in liniqte. in timpul iernii,toate aceste mici bucurii se sfirqirl, pentru c[ ferestrele erau

cAteodatl foarte inghefate. Dar ei incllzeau b[nufi de arami pe

sobl qi ii puneau, aqa calzi, pe geamul inghefat; curflnd, se forma

un mic orificiu rotund, prin care puteau s[ vad[, iar ochii blAnzi

qi str[lucitori ai blie{elului qi ai fetifei strflluceau cum se priveau

unul pe altul. Ei se numeau l(ay qi Gerda. in timpul verii, pentru

a se inttlni, era de ajuns o singur[ slriturl de la o fereastrl lacealaltl, dar iarna trebuiau s[ urce qi s[ coboare scirile lungi qi

si iasl afar[ in zipadl.- Priveqte cum roiesc albinele! spuse bunica lui I(ay, intr-o

zi, pe cind afarl ningea.

- Oare ele au regin6? intrebl bliefelul, pentru c[ el qtia cialbinele adevlrate au qi o reginl a lor.

- Sigur ci au! spuse bunica. Regina zboarl acolo unde roiuleste mai des. Ea este cea mai mare dintre toate qi niciodatl nu

r[mdne pe pimAnt, ci zboarl in sus c[tre norii negri. Adeseori,

in timpul nopfii, ea zboar[ peste strlzile oraqului qi priveqte in[-

untru pe ferestre, iar atunci apa inghea![ pe geamuri in frumoa-se forme care seam[nl cu niqte flori sau castele.

- Da,le-am vilzut, rispunserl cei doi copii, convinqi c[ intr-adevir le vizuser5.

- Poate, oare, Crliasa Zbpezii s[ intre aici la noi? intrebifetifa. .

- Numai s[ vin[! spuse b[iefelul. O voi pune pe sobi qi se vatopi de indatl.

Bunica il mingiie pe cap qi iqi continu[ poveqtile. intr-o sea-

r[, ctnd micul Kay se afla acasi pe jumitate dezbricat, se c6![-r[ pe un scaun lAng[ fereastrl qi privi afar[, prin micul orificiu.Afarl cldeau cAliva fulgi de z[pad[, iar cel mai mare dintre toficobori pe marginea uneia dintre lidilele cu flori. Fulgul de zlpa-d[ se ficu tot mai mare qi mai mare, pAn[ cAnd deveni o femeieimbrlcati intr-o rochie de voal alb, care str[lucea ca milioanede fulgi de z[pad[, puqi unul l6ng[ altul. Era blondl qi frumoas[,dar p6rea de ghea![... o gheafl str[lucitoare qi lucie. Era plin[ devia{d, iar ochii ii luceau ca stelele str[lucitoare; dar ochii ei nuoglindeau nici pace, nici liniqte. Ea se indrept[ cltre fereastr[ qi

iqi fluturi mAna c5.tre bliat. Acesta infricoqat, fAqni de pe scaun;in acel moment i se p[ru c[ vede o pasire mare zburAnd in apro'pierea ferestrei. in ziua urm5.toare, gheafa se topi qi foarte curAndsosi prim[vara. Soarele strllucea; frunzele verzi, proaspete, ex-plodau pe crengi; rAndunicile iqi injghebau cuiburile; ferestrelese deschideau larg, iar copiii st[teau iar[qi in grldina de pe aco-periq, sus, deasupra tuturor. CAt de frumos infloriser[ trandafiriiin aceastl var[. Fetifa invllase chiar un cAntec despre ei gi, cutrandafirii lor in gdnd, il cAnti b[iatului, iar acesta i se al[tur[:

,, F lo r ile c dnd inJlo r ird,,

Copiii se bucurard,,Iard ingerii, de sus din ceruri,

10

Al lor suJlet ll vegheard.."

Apoi, miculii se prinserl de rnAn[ qi slrutar[ trandafirii, pri-viri c[tre soarele strllucitor 9i i se adresarfl ca qi cum ar fi fost

acolo chiar Iisus, copilul. Acelea au fost minunatele zile de var[.CAt de frumos qi proasp5.t era afarl, prin tufa de trandafiri care

p[reau c5. nu se vor mai opri din inflorit. intr-o zi,Kay qi Gerda

rlsfoiau o carte ptin[ cu poze de animale qi pis[ri qi, chiar inmomentul in care ceasul din turnul bisericii b[tea ora doulspre-

zece,I(ay spuse:* Oh, ceva mi-a atins inima!Iar imediat dupi aceea:

- Mi-a intrat ceva in ochi.Fetifa iqi puse brafele in jurul gatului bliatului gi se uit[ in

ochii lui, dar nu v[zu nimic.

- Cred c[ nu mai e nimic, sPuse e[.

Dar totugi nu disp[ruse; era una din acele flrimife de oglin-

d[ - ogtinda cea magic[, de care am vorbit - sticla uricioasi care

flcea ca tot ceea ce era frumos gi bun s[ par[ mic ai urAt qi totceea ce era rlu s[ devinl bun, iar fiecare greqeall s[ fie vizutl indeplinltatea ei. S5.rmanul, micul Kay primise qi el o flrAmi micu-

[i in inima [ui, care se transformi curAnd intr-o bucatl de ghea-

(e. El nu mai simfi apoi nicio durere, dar sticla era incfl acolo.

- De ce plingi? spuse el in cele din urml. Plansul te face uri-ti. Acum m[ simt bine. Oh, uiti-te! strig[ deodat[. Trandafirul

acesta este mancat de viermi, iar acesta este incovoiat. De altfel,

ei sunt urili, ca qi l[difa in care stau, apoi lovi cu piciorul lldileleqi smulse afari cei doi trandafiri.

- I(ay, ce faci? strigl fetifa; iar acesta cind v[zu cit de speri-

ati era, smulse un alt trandafir qi slri afarl pe geam, departe de

micula Gerda.CAnd ea aduse cartea cu poze, el spuse:

11