Povesti Terapeutice Vol 1

7/28/2019 Povesti Terapeutice Vol 1

1/36

POVE TI TERAPEUTICEDRUMUL CATRE SINE

Volumul I

http://afacerisociale.blogspot.ro/
http://afacerisociale.blogspot.ro/http://afacerisociale.blogspot.ro/


2/36

POVESTI TERAPEUTICE 2

afacerisociale.blogspot.ro

CUM TREBUIE SPUSA O POVESTE

Intrebat cum trebuie spusa o poveste, un rabin raspunse: O poveste

trebuie spusa in asa fel incat sa poarte propria-i magie in ea insasi. A

continuat, povestind urmatoarele: Bunicul meu era schiop; intr-o zi a

fost invitat de catre stapinul sau, pentru a-i spune o poveste. Bunicul meupovestea ca stapinul sau avea obiceiul sa topaie si sa danseze in acest

timp. Prins de poveste, bunicul meu s-a ridicat si a inceput sa sara si sa

danseze, asa cum facea stapinul sau. Din acel moment, a fost vindecat de

infirmitatea sa. Iata cum trebuie spusa o poveste!"

PREUL CARE L PLTETI CND RENUNI LA UN VIS.

Este oare pretul pe care il platim pentru a trai un vis cu mult mai mare

decit pretul platit cind renuntam la vis? a intrebat discipolul. Invatatorul l-

a luat la un magazin de imbracaminte. Acolo, el l-a rugat sa probeze un

costum care era exact marimea lui. Discipolul a facut asa cu i-a cerut

invatatorul si a ramas fascinat de calitatea imbracamintei. Apoi maestrul

l-a rugat sa probeze acelasi tip de costum, dar avind o marime cu mult

mai mare decit cea pe care o purta.

Discipolul a facut asa cum i s-a cerut.

- Acesta nu e de nici un folos. E prea mare.

- Cit costa aceste costume? a intrebat maestrul pe vinzator.

- Ele au acelasi pret. Doar marimea e diferita.
http://www.libertatefinanciara.com/2009/istorioare-motivationale/pretul-care-il-platesti-cand-renunti-la-un-vis-2/http://www.libertatefinanciara.com/2009/istorioare-motivationale/pretul-care-il-platesti-cand-renunti-la-un-vis-2/


3/36



Atunci cind paraseau magazinul, invatatorul i-a spus discipolului: Sa iti

traiesti visul sau sa renunti la el, are acelasi pret, care de obicei este

foarte mare. Dar in primul caz ai posibilitatea sa te bucuri de miracolelevietii, in timp ce in al doilea caz nu esti de nici un folos.

TOATE INCERCARILE NOASTRE DE A GASI LINSTEA, FUGIND DE

LUCRURI, NU AU NICI UN REZULTAT

Traia odata un om care era atit de tare deranjat de vederea propriei

umbre si de urmele lasate de pasii sai incit a decis sa scape de ambele.

Metoda aleasa de el a fost aceea de a fugi de ele, asa incit s-a ridicat si a

inceput sa alerge.

Dar de fiecare data cind punea piciorul pe pamint, mai aparea o urma, iar

umbra sa nu avea nici o dificultate in a tine pasul cu el. Vinovat de esecul

lui a considerat a fi faptul ca nu alerga destul de repede. Asa ca el a

alergat si mai repede, si mai repede, pina cind intr-un final a cazut mort.

Personajul nostru nu si-a dat seama ca daca pur si simplu ar fi gasit ceva

umbra, umbra lui ar fi disparut, si daca ar fi stat linistit jos, nu ar mai fi

nici o urma a pasului lui.

Chuang Tzu

IARBA VECINULUI NE E MAI VERDE

Acum citiva ani o persoana a fost intr-o vacanta pe Insulele Virgine

Britanice. A petrecut acolo o dupa-amiaza la unele din acele baruri de

plaja perfecte unde vintul adie agale, muzica reggae cinta, oamenii vin


4/36



si pleaca de pe barcile lor si de pe plaja. Si acea persoana a avut ocazia

sa vorbeasca cu proprietarul barului.

A aflat ca el a crescut pe insula si intraga sa familie mai era acolo. Dar ela locuit in diferite parti ale lumii, a avut diferite slujbe si a dus o viata

interesanta plina de oportunitati.

Si ce te-a adus inapoi pe aceasta insula mica si somnoroasa?, l-a

intrebat personajul nostru.

Raspunsul lui a fost extraordinar de intelept: Am calatorit prin toata

lumea gindindu-ma ca iarba e intotdeauna mai verde de cealalta parte a

gardului, a raspuns el cind intr-un sfirsit mi-am dat seama ca daca mi-as

fi udat propria curte, si eu as avea iarba verde.

Si intr-adevar el avea. Barul/restaurant de pe plaja pe care il detinea era

cel mai popular de pe insula nu cel mai mare sau cel mai elegant dar

cel mai prietenos, cel mai confortabil, unul la care te gindesti cind visezi

la o dupa-amiaza perfecta, cu muzica buna, pe Insulele Virgine.

INVATA SA TRAIESTI

Odat, un biat strbtea cu barca un ru vijelios mpreun cu o persoan

n vrst, care avea concepii nvechite. Acea persoan a cules o frunz

din ap, s-a uitat la ea un moment i l-a ntrebat pe biat dac tie ceva

biologie. Nu, nu tiu. Btrnul i-a reproat: Fiule, ai pierdut 25% din

via.

n vreme ce continua s vsleasc, vrstnicul a lat o piatr de pe fundulbrcii. A ntors-o n palm, studiindu-i culorile, i l-a ntrebat pe biat:

Fiule, tii ceva despre geologie?. Biatul a rspuns cu sfial: Nu, nu

tiu, domnule. Btrnul a spus: Fiule, ai pierdut 50% din via.


5/36



Se apropia amurgul i vrstnicul se uita pierdut la Steaua Polar, care

ncepuse s strluceasc. Dup ceva timp, l-a ntrebat pe biat: Fiule, tii

ceva despre astronomie?. Biatul, cu capul plecat, a zis: Nu, nu tiu,domnule. Btrnul l-a dojenit: Fiule, ai pierdut 75% din via.

n acel moment, biatul a observat c stvilarul uria cedase, iar torente

de ap curgeau prin sprtur. Repede, s-a ntors spre btrn i l-a

ntrebat: Domnule, tii s notai?. Btrnul i-a rspuns: Nu. Atunci,

biatul i-a strigat: Domnule, Dumneavoastr v-ai pierdut viaa n

proporie de 100% !

Nu trebuie s nvei toate metodele i tehnicile vieii. Dar trebuie s fii un

elev bun la lecia a nva s trieti, dac ai de gnd s conduci n mod

dinamic. Deoarece a conduce nseamn a nva s trieti cu adevrat.

LEGEA TIMPULUI

Timpul: o lupta in timpul iernii e diferita de o lupta in timpul verii; un

luptator neexperimentat nu acorda atentie problemelor atunci cind este

tinar. Si atunci cind creste, el se simte incapabil sa le depaseasca.

Un vinzator de camile a ajuns intr-un sat unde isi vindea camilele la un

pret foarte bun. Fiecare a cumparat cite una, cu exceptia domnului

Hoosep. Dupa ceva timp, in sat a venit un alt vinzator de camile, dar

acesta le vindea la un pret cu mult mai mare. De data aceasta, Hoosep a

cumparat citeva camile.

Tu nu ai cumparat camile atunci cind ele erau practice gratis, si acum ai

platit aproape un pret dublu, l-au criticat prietenii lui. Acele camile ieftine erau foarte scumpe pentru mine, pentru ca in acel

moment aveam foarte putini bani, le-a raspuns Hoosep, aceste camile

pot parea mai scumpe, dar pentru mine ele sunt ieftine, pentru ca eu am

mai mult decit indeajuns ca sa le cumpar.


6/36



OM BUN - OM RAU

Un brutar dorea sa cunoasca mai de-aproape un guru din orasul lui, asa

ca l-a invitat la cina. Cu o zi inainte de festivitate, guru a mers la brutarie

deghizat in cersetor, a luat o bucata de piine care se afla pe tejghea si a

inceput sa o manince. Brutarul a vazut asta si l-a alungat afara, in

astrada. In ziua urmatoare, gurul si unul din discipolii sai au mers la casa

brutarului si au fost tratati impecabil pe parcursul banchetului pe care

brutarul l-a organizat in cinstea invitatului sau. In timpul mesei, discipolul

l-a intrebat pe guru: Cum poti deosebi un om bun de unul rau? Pur si

simplu uitate la acest brutar. El e in stare sa cheltuiasca zece monede de

aur pentru acest banchet, doar pentru ca eu sint faimos, dar este

incapabil sa dea o bucata de piine unui cecrsetor flamind.

CE INSEAMNA A INVATA

Este semnificativ istorioara unei profesoare care a lucrat 25 de ani i a

depus o cerere pentru a fi avansat. Dar, pentru acest post, a fost ales un

tnr care profesa doar de doi ani. Ea a mers la directorul colii i l-a

ntrebat de ce a luat aceast decizie. El i-a rspuns: Regret, dar stagiul

Dumneavoastr profesional nu este de 25 de ani, aa cum afirmai. Avei

experiena unui an repetat de 25 de ori. n decursul carierei sale, aceast

profesoar nu i-a perfecionat experiena.

Un profesor care nva permanent a rspuns: Eu vreau ca studenii meis bea ap dintr-un rule care curge permanent, i nu dintr-o bltoac cu

ap bhlit.


7/36


8/36



PRIETENIA

Erau doi prieteni nedesprii, care au fost nrolai n armat. Au trecut

coala militar i au fost trimii pe front n primul rzboi mondial. n

timpul unui atac, unul dintre ei a fost grav rnit i a rmas s zac pe

cmpul de lupt.Acest teritoriu era mitraliat de ctre adversar, i orice

tentativ de a ajunge la cel rnit era sinucidere curata.

Cu toate acestea, prietenul a decis s ajung la cel rnit. Sergentul a

ncercat s-l opreasc, ordonndu-i s rmn n tranee, spunndu-i: E

trziu. Nu-l mai poi ajuta i vei muri i tu. n momentul cnd sergentul s-

a ntors, eroul nostru a srit din tranee i s-a repezit s-i salveze

prietenul. Peste cteva minute,

s-a ntors, cltinndu-se. Rnit mortal, el l-a adus pe prietenul su, care

murise deja. Sergentul era suprat i, n acelai timp, impresionat de cele

ntmplate, exclamnd: Ce prostie! El este decedat, iar tu eti pe

moarte. Nu merita s faci aceasta.

i, cu limb de moarte, eroul nostru a rspuns: Nu, domnule sergent, a

meritat. Cnd am ajuns la el, ultimele cuvinte au fost: Eu am tiut c vei

veni!

Una din caracteristicile unei prietenii este disponibilitatea prietenului de a

fi cu tine, atunci cnd are toate temeiurile s nu fac acest lucru i atunci

cnd e necesar de jertfit ceva.

Prietenul te iubete permanent i, ca un frate, va veni n zilelegrele.

FII ATENT SI ACTIONEAZA


9/36



Exist o fabul despre o persoan care i-a construit o cas pe vale, acolo

unde inundaiile erau frecvente. Prietenii l-au avertizat s nu-iconstruiasc casa n acel loc, fiindc rul va iei din maluri i se va neca.

Nu v fie fric. Dumnezeu va avea grij de mine i m va salva, replic

omul nostru.

Nu mult timp dup finalizarea construciei, a avut loc o mare inundaie.

Nivelul apei se ridica tot mai mult i mai mult, iar proprietarul sttea n

ap pn la bru, n faa casei. Da cas s-a apropiat o luntre i oamenii i-

au strigat: Urc n barc! Urc n barc!

Nu, nu, a rspuns omul. Dumnezeu va avea grij de mine i m va salva

Peste cteva ore, el sttea la etaj, privind cu ngrijorare cum cretea

nivelul apei. S-a apropiat o alt luntre i oamenii au strigat: Urc n

barc! Urc n barc! i iari a urmat acelai rspuns: Nu, nu.

Dumnezeu va avea grij de mine i m va salva.

Omul nostru era deja pe acoperi, iar apa i era la gt. S-a apropiat a treia

luntre. Urc n barc! Urc n barc! strigau oamenii. Nu, nu.

Dumnezeu va avea grij de mine i m va salva, a rspuns el.

Nivelul apei a urcat i mai sus, i omul nostru s-a necat.

El s-a prezentat la Porile Raiului n faa Sfntului Petru. Noi n-am

ateptat s te vedem astzi aici, i zice Sfntul Petru. Dar eu nici nu

trebuia s fiu astzi aici, rspunde omul nostru. Eu am crezut c

Dumnezeu va avea grij de mine!

Sfntul Petru l-a privit drept n ochi i i-a zis: Ascult,omule, atent!

Dumnezeu a avut grij de tine i i-a trimis trei brci, IAR TU N-AI URCATN NICIUNA!!!

Asemenea acestei persoane, care i-a construit casa ntr-o zon

inundabil, noi adesea ATEPTM ca Dumnezeu sau altcineva s ne ajute.

i atunci cnd primim acest ajutor, nu urcm n barc! Poate chiar acum


10/36



te ateapt o barc? Poate c stai cu minile ncruciate i atepi

MOMENTUL potrivit? Urc n barc! i salveaz-te, i cere ceea ce i

aparine deja!

CEEA CE AI NEVOIE I ESTE OFERIT CHIAR ACUM!

Au fost odat doi nvcei care, fiind intens preocupai de o important

problem existenial, au ndrznit s apeleze la maestrul lor (zen).

- Domnia ta, au vorbit tinerii n cor, ce faci pentru ca s fii mereu fericit i

mulumit de tine? i noi ne dorim, din tot sufletul, s trim mplinirea

acestui sentiment omniprezent n cazul tu.

Aruncnd o privire neleapt i schind un zmbet cald, maestrul spuse:

- Cnd m odihnesc, atunci m odihnesc. Cnd m ridic, atunci m ridic.

Cnd umblu, atunci eu umblu. Cnd mnnc, atunci eu mnnc.

nvceii i aruncar stupefiate priviri unul altuia, pn cnd unul dintre

ei izbucni:

- Nu i bate joc de noi, te rog! Ceea ce spui tu facem i noi. Dormim,

umblm, mncm. i, n ciuda acestui fapt, tot nu regsim fericirea. Unde

zace secretul?

Fr s se clinteasc, maestrul repet aceleai cuvinte:

- Cnd m odihnesc, atunci m odihnesc. Cnd m ridic, atunci m ridic.

Cnd umblu, atunci eu umblu. Cnd mnnc, atunci eu mnnc.

Se aternu linitea, dar tinerii nu se ddeau clintii, emannd o nelinite i

o uimire tot mai pronunat. n final, neleptul le explic:

- Desigur, i voi dormii, v plimbai i mncai. Dar, n timp ce v odihnii,gndul vostru v poart deja la momentul trezirii. Dup ce v-ai ridicat din

pat, v gndii deja la drumurile voastre. Iar, n timp ce alergai spre

elurile voastre, mintea v zboar spre ceea ce vei mnca. n acest fel,

gndurile voastre sunt mereu n alt parte dect n locul n care
http://drumuricatretine.wordpress.com/2013/05/15/ceea-ce-ai-nevoie-iti-este-oferit-chiar-acum/http://drumuricatretine.wordpress.com/2013/05/15/ceea-ce-ai-nevoie-iti-este-oferit-chiar-acum/


11/36



tocmai v aflai. Ca atare, viaa voastr se desfoar permanent

ntre trecut i viitor. ncercai s trii plenar i ntotdeauna

momentul prezent. Doar acordnd o ans acestei clipe, veidescoperi linitea fericirii i a mulumirii de sine!

Nu ntreba: Ce binecuvntare mi va aduce ziua de mine?. ntreab:

Ce binecuvntare pot eu descoperi chiar acum? Nu e nevoie s te

gndeti la ziua de mine, atunci cnd tii c ceea ce ai nevoie i este

oferit chiar acum. ~ Paul Ferrini

PARABOLA VREMURILOR GRELE

ntr-o diminea, un tnr artist intr ntr-o cafenea, fiind foarte

entuziasmat c a fost angajat s picteze portretul unui om cu bani care

avea o firm de construcii. n timp ce i savura cafeaua bucuros, vzu un

ziar lsat pe masa vecin pe care era tiprit cu litere mari urmtorul

titlu: Vin vremuri grele! ncepu s se gndeasc tot mai mult la aceste

cuvinte.

Patronul cafenelei trecu s-l salute i vzndu-l ngrijorat, l ntreb dac

s-a ntmplat ceva. Acesta i-a rspuns trist c trebuie s plece, cci vin

vremuri grele, aa c trebuie s munceasc la lucrarea lui.

Patronul ncepu s se macine c poate chiar vin vremuri grele. Devenea

din ce n ce mai ngrijorat pe msur ce se gndea la vorbele tnrului. i

sun apoi soia rugnd-o s nu se

supere, dar c trebuie s-i anulezecomanda pentru rochia cea nou,

deoarece este cam scump i s-au

anunat vremuri grele. Aceasta

sun la magazinul unde i
http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/08/parabola-vremurilor-grele/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/08/parabola-vremurilor-grele/


12/36



comandase rochia i o rug pe patroan s-i anuleze comanda. i ceru

scuze, dar vin vremuri grele i trebuie s fac economii.

Patroana n-a avut ncotro i a anulat comanda, dar i aminti c a auzit eala tiri, cndva, c vin vremuri grele. Aa c a sunat imediat la firma de

construcii pe care o angajase pentru executarea unei lucrri de extindere

a magazinului. L-a anunat pe constructor c va renuna pentru moment

la lucrare, deoarece vin vremuri grele i nu i poate asuma un

asemenea risc n acest moment.

Constructorul s-a ntristat la auzul acestei veti, motiv pentru care s-a

grbit s-l sune pe tnrul artist spunndu-i c dorete anularea comenzii

pentru portret, ntruct vin vremuri grele i acesta nu este un moment

potrivit s cheltuie banii pe lucruri artistice.

Copleit de suprare, tnrul artist a acceptat cu resemnare vestea, c

doar s-a ntmplat aa cum a anticipat. Simindu-se trist, porni nspre

cafeneaua favorit s-i nece amarul cu un pahar de vin.

n timp ce sttea din nou aezat la masa lui, zri ziarul pe care scria Vin

vremuri grele. De data asta s-a ridicat i a luat ziarul pentru a-l cerceta

mai bine. Data ziarului era de acum 5 ani. Cineva despachetase farfurii

pentru restaurant.

Viaa noastra este asemeni unui joc cu bumeranguri. Toate

gndurile, cuvintele i faptele noastre se vor ntoarce la noi, mai

devreme sau mai trziu, cu acuratee nucitoare. Suntem

creatorii propriei noastre realiti!

LUCRURI CARE NE DERANJEAZA LA ALTII

Multi dintre noi nu acceptam ca avem sentimente ca ura, minie, furie

(datorita invataturilor parintilor si religiei) Adevarul e ca ura e mai
http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2008/07/31/lucruri-care-ne-deranjeaza-la-altii/http://cristianaalexandralevitchi.wordpress.com/2008/07/31/lucruri-care-ne-deranjeaza-la-altii/


13/36



aproape de iubire decit indiferenta. Daca nu ne acceptam toate

sentimentele, ele risca sa iasa la iveala in moduri foarte subtile

Atunci cand urasti o persoana, urasti ceva din ea care iti apartine. Ceeace nu face parte din noi nu ne deranjeaza. Hermenn Hesse

Proiectia (mecanism de aparare a eului) : este un mecanism de aprare

n care cineva atribuie altora propriile ginduri sau emotii nedorite sau

inacceptabile. Proiectia reduce anxietatea permiind exprimarea

impulsurilor nedorite din subcontient fr a lasa eul s le recunoasc.

Ce rau este omul acela de fapt nu acceptam ca noi putem fi si rai. Nu

acceptam partea din noi pe care o consideram negativa. Am fost invatati

s-o reprimam. Este posibil sa proiectam asupra altora calitatile sau

defectele noastre pe care nu le constietizam, insa este posibil sa

proiectam in altii si calitati si defecte care nu ne apartin, insa am dori sa

ne apartina (mai ales calitatile ). Asa se explica prieteniile si dusmaniile.

Un dusman imi e mai aproape de suflet decit un om care imi e indiferent.

Pe de alta parte nu toate ideile despre altii sint proiectii daca 10

persoane spun despre alta ca are o anumita trasatura se prea poate s-o si

aibaadica acele persoane sa nu proiecteze in ea vreo trasatura de-a lor

neconstientizata.

Cristiana Alexandra Levitchi

Iata ceva interesant despre Umbra noastra (nu cunosc autorul) :

Lucrurile care ne deranjeaza la altii: Am stat sa ma gandesc ca

lucrurile care ma deranjeaza cel mai mult la altcineva, sunt, probabil,

propriile mele defecte de caracter. Cei care-ti provoaca iritarea siresentimentele cele mai puternice, sunt adesea cei care te reprezinta cel

mai bine pe tine ei intrupeaza chiar acea trasatura de caracter pe care o

ai, pe care ti se cere s-o observi, la care ti se cere sa reflectezi, pe care

trebuie, prin urmare, s-o vindeci. Toate sufletele de pretutindeni au


14/36



organizat lucrurile astfel. Acei altii pe care ii judeci si ii respingi cat se

poate de zgomotos, iti zgandaresc cel mai mult propria rana dureroasa,

recunoasterea ta defensiva ca privesti la parti din tine insati, despre careiti dai seama, la un anumit nivel, sa au foarte mare nevoie de ajustari.

Cand acele caracteristici isi fac aparitia in alta persoana, si declanseaza in

tine aceasta reactie, multumeste-i acelei persoane, pentru ca iti ofera

darul auto-examinarii. Cum altfel s-ar putea trezi o persoana adormita,

decat daca primeste un ghiont ca sa se trezeasca din atipeala ghiontul

fiind lucrurile pe care le resimtiti ca iritare, prejudecata, critica si

fatarnicie? Desigur, in mare parte a timpului, nu esti constienta de darul

pe care ti-l aduce altcineva si, in schimb, incerci sa-i eviti pe cei despre

care spui ca-ti displac.

Atunci cum sa rezolvam acest paradox faptul ca ii evitam pe cei pe care

ii atrag sufletele noastre?

Mai intai, sufletul atrage spre tine, prin intermediul altcuiva, ceea ce iti

seamana iar apoi, mintea supervizeaza respingerea, pentru ca sufletul

nu are dusmani, in schimb intelectul, da. Intelectul este cel care tine pe

raboj socoteala celor despre care crezi ca te-au nedreptatit, in timp ce

latura ta superioara nu are nici o obiectiune fata de nimeni. Asa ca mintea

judeca, apoi condamna, descopera prostia, gaseste defecte si se opune,

respinge, se fereste, dispretuieste si face toate astea, in timp ce sufletul

asteapta cu rabdare si cheama spre sine inca o persoana, din alt loc, la alt

moment, pentru a te imboldi din nou, pana ce ajungi sa observi celalalt eu

din fiinta ta. Astfel te indrepti spre acele laturi ale tale pe care nu lerecunosti, pentru care esti pregatita.

Cu siguranta, insa, ca nu toate trasaturile de caracter pe care le

consideram neplacute la altii, reflecta ori oglindesc acelasi lucru in propria

noastra persoana? Sa luam, de exemplu, trasaturile unui alcoolic,


15/36



casatorit cu o femeie care se opune obiceiului sau de a bea. Daca ea nu

bea de loc, cum sa se reflecte asta asupra ei?

Pentru ca, in viata cuiva, sa-si faca aparitia unele trasaturi de caracterenervante, care sa declanseze astfel o reactie de judecata, critica,

resentiment, ori automultumire, inseamna ca se intampla ceva cu

planurile sufletului. Trebuie sa recunoastem ca aceste idei nu sunt pentru

cei prea sensibili, dar daca viata ta functioneaza cum trebuie si crezi ca

esti pregatit pentru marea liga spirituala, gandeste-te ca maestrul nu se

enerveaza pe nimeni, in nici un fel de conditii si de aceea poate chema la

el orice experienta, fara prejudecati ori sentimente de superioritate.

Prin intermediul prietenilor, al colegilor, chiriasilor, patronilor, copiilor si

vecinilor, sufletul atrage adesea catre el trasaturi si caracteristici comune

dar care par a fi disimulate in altcineva. S-ar putea ca particularitatile

modului in care sunt impartasite aceste caracteristici si trasaturi sa nu fie

identice. Femeia din exemplul tau se poate intreba unde manifesta si ea

comportamente specifice unei dependente, pierderea stapanirii de sine,

sau manifestarea unei anumite slabiciuni. Cercetand prin introspectie, va

vedea in ce mod da dovada de dependenta fata de vreo substanta, de

alimente sau sex, ori poate are obiceiul prost de a-i teroriza emotional pe

altii, sau de a-i judeca pe ceilalti. Prin acest mesaj, incercam o actiune

foarte personala, asa ca fii atenta la el. In exemplul tau, sufletul intreaba

de ce ar trebui cineva sa-l judece atat de aspru pe un alcoolic, atunci cand

ai si tu aceeasi caracteristica in comun cu el, doar cu detalii diferite.

Invers, adesea intruchipezi chiar tu, macar intr-o anume masura, acele

trasaturi pe care te simti indemnata sa le indragesti si sa le admiri laceilalti. Vezi, iti ajunge sa privesti in jur ca sa vezi de cine esti inconjurata

iar dintre acestia, cine iti starneste vreo reactie si vei descoperi zone

ale propriei tale dezvoltari spirituale, care solicita sa fie abordate si

vindecate.


16/36



Ce spui, insa, de un om de afaceri posomorat, prost-dispus, care este

enervat si deranjat de giumbuslucurile adolescentilor zgomotosi din

apropiere? Vrei sa spui ca acesti adolescenti au caracteristici comune cuale omului de afaceri?

Cand altcineva iti declanseaza o reactie de furie sau iritare, de enervare,

de judecata sau gelozie, este posibil sa detii si tu, in personalitatea ta,

caracteristici similare, care trebuie vindecate sau poate ca ai atras spre

tine trasaturi pe care eul tau superior iti cere sa le dezvolti, trasaturi pe

care nu le arati de obicei. In cazul omului de afaceri, sufletul lui poate ca-i

cere sa se lumineze, sa regaseasca bucuria, rasul si umorul, asa cum

sunt intrupate de tinerii din jurul lui. Cu cat este mai rigid, cu atat va

constata ca este mai mult inconjurat de cei care reprezinta veselie si

jovialitate. In cazul lui, caracteristicile din celalalt pot parea chiar ca au

aspectul de iresponsabilitate, pentru ca sufletul ii cere ca tendintele sale

rigide sa se destinda si sa fie echilibrate prin veselie. De aceea, cei care

sunt de obicei punctuali, ajung pana la urma sa se casatoreasca cu cineva

care este permanent in intarziere. Contrariile se atrag, dintr-o ratiune

minunata, plina de suflet.

LUMEA S-A ARANJAT SINGUR!

Un copil i tatl su cltoreau cu trenul. Cltoria trebuia s dureze circa

o or. Tatl se aez comod i se puse s citeasc o revist. La un

moment dat copilul l ntrerupse, ntrebndu-l:

- Tat, ce este cldirea aceea?Tatl se uit s vad ceea ce i-a artat copilul i rspunse :

- Este o fabric.

ncepu din nou s citeasc cnd copilul l ntreb din nou:

- Tat, cnd sosim?
http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/24/lumea-s-a-aranjat-singura-2/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/11/24/lumea-s-a-aranjat-singura-2/


17/36



Tatl i-a spus c mai au nc de mers. A nceput din nou s citeasc, dar o

alt ntrebare a copilului l ntrerupse, urmate apoi de alte i alte ntrebri.

Tatl, disperat, cuta un mod pentru a-l face pe copil s se distreze. Vzun revista pe care o citea multe chipuri de oameni, o rupse n mai multe

buci i o ddu copilului, invitndu-l s reconstruiasc acele chipuri

ntocmai ca la un joc de puzzle, dup care se aez mulumit pe scaunul

su convins c biatul va fi ocupat pentru tot restul cltoriei. Nu apucase

s treac mult vreme i copilul exclam:

- Am terminat!

- Imposibil! rspunse tatl. Nu pot s cred! Cum ai putut reconstrui

imaginea aa de repede?

Imaginea era reconstruit perfect. Copilul rspunse:

- Nu m-am fixat asupra lumii (a oamenilor celor muli) cci pe cealalt

parte a foii era figura unui (singur) om; am reconstituit omul i lumea

s-a aranjat singur!

Mai devreme sau mai trziu lucrurile se vor aranja de la sine. Nu

e nevoie s le aranjezi tu; nu trebuie dect s te pui pe tine n

ordine De ndat ce tu eti n ordine, ntreaga lume e n ordine.

De ndat ce tu eti n armonie, ntreaga lume e n armonie!

Osho


18/36



CT DE GREU E UN PAHAR CU AP?

ntr-una din zile, profesorul a venit la facultate,innd mna n sus, cu un pahar plin cu ap.

- Ct cntrete acest pahar? a ntrebat

profesorul.

- 150 grame, 300 grame, au rspuns studenii.

- Nu pot afla exact ce greutate are dac nu l

cntresc, a rspuns profesorul. Dar ce se va

ntmpla dac in paharul n mna timp de 5

minute?

- Nimic! au rspuns studenii.

- Ce se va ntmpla dac in paharul n mna timp de o or?

- O s simii furnicturi n mna dreapt! au rspuns studenii.

- Foarte bine! i ce o s se ntmple dac l in aa o zi ntreag?

Unul dintre studeni a intervenit:

O s v amoreasc braul! O s v tremure tot corpul! Probabil o s

paralizai i vom fi nevoii s chemm ambulana!

Toi colegii au rs.

- Foarte bine! Dar pe tot parcursul acestei zile, greutatea paharului se va

schimba?

- Nu! au rspuns studenii.

- Atunci de ce braul meu va avea de suferit?

n clas s-a lsat linitea

- Ce ar trebui s fac pentru a scpa de durere?- Punei paharul acela jos! A strigat unul dintre studeni.

Problemele pe care le ntlnim n via respect acelai principiu.

inei-le cu voi cteva minute i vi se vor prea minore! Pstrai-le cteva

ore i v vor mcina! Dup cteva zile, v vor paraliza i nu vei mai fi n
http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/12/18/cat-de-greu-e-un-pahar-cu-apa/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/12/18/cat-de-greu-e-un-pahar-cu-apa/


19/36


20/36



n timp ce i oferea butura, Willy a spus: Dac vrei ceva de citit, am

cteva ziare cu tiri i pronosticuri.

La nceputul cltoriei, Willy i-a nmnat lui Rodrigo un alt carton laminat:Acestea sunt posturile de radio disponibile i tipurile de melodii redate

de ele, dac dorii s ascultai un post de radio.

Apoi Willy a spus c are i aer condiionat i l-a ntrebat dac temperatura

era potrivit pentru el.

I-a propus lui Rodrigo traseul care ar fi cel mai bun ctre destinaia lui n

acel moment al zilei, i i-a spus c dac dorete, ar fi fericit s vorbeasc

cu el. Dupa cum poate s stea n linite dac prefer s mediteze.

Spunei-mi, Domnule Willy, a ntrebat uimit Rodrigo, v tratai

ntotdeauna clienii aa cum m tratai pe mine?

Willy a zmbit n oglinda retrovizoare: Nu, nu ntotdeauna. De fapt, doar

n ultimii doi ani. Primii cinci ani de munc i-am petrecut rezolvnd tot

attea reclamaii cte au i ceilali oferi de taxi. ntr-o zi am auzit la radio

despre Dr. Dyer, un guru n dezvoltare personal, care e scris o carte

numit Obii dac creezi. Dyer a spus c dac te scoli dimineaa

ateptndu-te s ai o zi proast, aproape sigur c doar foarte rar

ateptarea aceasta nu i se va ndeplini. El a mai spus: nu te mai plnge

i fi diferit fa de concurena ta. Nu fi o ra, ci fi un vultur. Raa face

doar zgomot i se plnge, vulturii n schimb se nal deasupra grupului.

Asta m-a lovit chiar n frunte, a spus Willy. Dyer a vorbit ntr-adevr

despre mine: scoteam n mod constant doar zgomot i m plngeam. Aa

c am decis s schimb atitudinea mea i s fiu un vultur. Uitndu-m n

jur am vzut mainile altor oferi. Interiorul era murdar, conductorii autonu erau prietenoi i clienii nu erau fericii. Aa c am decis s fac unele

schimbri Cte o schimbare o dat. Dac clienilor mei le-a plcut lucrul

respectiv, am fcut mai multe schimbri.

Situaia arat c schimbrile au avut rost- a spus Rodrigo.


21/36



Da, cu siguran da!- a spus Willy. n primul an dup ce am devenit

vultur, veniturile mele s-au dublat fa de anul precedent. Anul acesta,

probabil, vor fi de patru ori mai mari. Ai avut noroc c ai luat taxiul meuastzi. De obicei, nu sunt liber. Clienii mei i fac rezervarea prin telefon.

Sau las mesaje pe robotul telefonic. Dac eu nu-i pot servi, un alt

conductor auto de ncredere, un prieten vultur i va servi.

Willy a fost fenomenal. A oferit servicii de limuzin ntr-un taxi obinuit.

Este foarte posibil s fi spus aceast poveste la mai mult de cincizeci de

oferi de taxi ns doar doi au prins ideea i au dezvoltat-o. Cnd merg n

oraele lor, i sun. Restul oferilor fac zgomot ca nite rae i-mi spun

toate motivele pentru care nu pot face nimic din ceea ce Ie-am sugerat.

Willy taximetristul a optat pentru o soluie diferit: a decis s se opreasc

s fac zgomot i s se plng ca o ra, i-a ales s se nale peste grup,

precum vulturii.

Indiferent dac lucrai ntr-un birou, n ntreinere, suntei un

profesor, funcionar public, politician, ofier, angajat sau

specialist ntr-un domeniu, cum v comportai?

Avei lucruri pentru care facei zgomot i v plngei? Sau v

nlai deasupra celorlali?

Amintii-v: E decizia voastr iar timpul nu st pe loc.


22/36



MAESTRUL SI FURNICA

La poarta unei mnstiri de la

poalele Himalayei btu un pelerin:

- Doresc s vorbesc cu cel mai mare

om din acest aezmnt, fur

primele lui cuvinte, n loc de bunziua.

Clugrii l msurar din cap pn-n

picioare fr s spun un cuvnt i-l

duser la maestrul lor, care era adncit n citirea unor scrieri. Fr s-i

ridice ochii l ntreb:

- Cu ce te pot ajuta?

- Vreau s-i fiu discipol, maestre, s devin un om mare aa cum eti tu! i

pre de o jumtate de or i vorbi despre dorinele sale.

Maestrul l ascult i dup ce termin i spuse:

- Fiule, tcerea i va ascui auzul i-i va nfrumusea cuvintele. Vorbele

multe i cheltuiesc energia atunci cnd nu spun nimic. Vrei s-mi fii

discipol?

- Da!

- In curtea interioar, lng fntn, este o piatr mare; te rog s mi-o

aduci cci vreau s-mi fac un altar din ea.

Pelerinul se uit spre curte i vzu un bolovan foarte mare.

- Glumesti? Nici zece oameni nu o pot ridica dar eu
http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/10/31/maestrul-si-furnica/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/10/31/maestrul-si-furnica/


23/36



Maestrul plecase deja, trndu-i papucii pe lespezile de piatr. Pelerinul

rmase trist. Se aez dezamgit pe scrile templului..

Niciodat nu voi putea s fiu discipolul acestui mare om i zise n gnd.Oftnd, cu capul plecat, ncepu s se gndeasc cum ar putea s ridice

minunea de piatr mare ct un munte. Ochii i czur pe o furnic ce se

oprise din drumul ei chiar n fata piciorului su cara dup ea o greutate

de dou ori mai mare. Se oprise n faa obstacolului i nu tia ce s fac.

O privi curios i vzu c, dup o mic ezitare, furnica mpreun cu

greutatea sa se urc pe picior i-l travers de-a latul, continundu-i

drumul.

Ar fi putut s-mi ocoleasc piciorul, dar ea nu nu s-a dat napoi din

calea obstacolului cu ndrzneal l-a depit ct putere la o furnic!

gndi uimit pelerinul i se adnci i mai mult n tristee.

Treceau zilele i pelerinul i fcuse obicei s urmreasc cum acioneaz

fiecare vietate n faa obstacolului adic a piciorului su i nici una nu

avea curajul furnicii. i mai observ c toate greutile crate de furnic

depeau cu mult mrimea trupului ei firav.

ntr-o zi, maestrul l vzu plngnd. Se aez lng el, i-l ntreb cu

blndee:

- S-a ntmplat ceva, dragul meu?

- Maestre, i furnica este mai mare dect mine. Sunt att de mic!!

- M bucur s te aud spunnd asta. Eti pe drumul cel bun!

nainte de a apuca s mai spun ceva, maestrul era deja departe.

Pelerinul se gndi zile la rnd cum s fac s ridice piatra i n acelai

timp se gndea i la furnic, la puterea ei.Voi reui voi reui pentru c mi doresc din tot sufletul s fiu discipolul

maestrului.

i-n acelai timp i dori s fie furnic, s aib curajul i fora ei. ntr-o zi

se duse n fata pietrei, o privi cu atenie cteva secunde, respir profund


24/36



de trei ori, se interioriz pre de cteva clipe, desprinse braele ncet,

ncet, ca i cnd ar zbura i mbrind-o, ridic piatra i o aez n faa

camerei maestrului.Vznd toate acestea, maestrul rse cu poft i-i spuse:

- Ai nvat?

- Da, maestre, am aflat multe observnd. In primul rnd am aflat c

maestru poate s-i fie oricine, chiar i o furnic, dac eti capabil s

nelegi lecia oferit. In al doilea rnd, s nu-i fie team de nici un

obstacol, accept-l, intr n el, fii una cu el contientizndu-l, l poi

trece cu bine. In al treilea rnd, puterea unei fiine nu st n fora

muchilor ei, ci n Sine; concentrndu-m asupra Sinelui, devenind una cu

el, greutatea pietrei nu a mai fost un obstacol pentru mine; am putut s-o

ridic, dei era de dou ori mai grea dect mineIn al patrulea rnd, s nu

judeci pe nimeni dup mrimea lui, ci dup fapta lui furnica este o

vietate att de mic, dar foarte puternic. i-n al cincilea rnd, s crezi

s crezi n Dumnezeul din tine, i atunci puterea ta va fi fr limite! Dar

toate acestea nu a fi putut s le nv dac nu aveam o motivaie, un

scop al vieii: s fiu precum maestrul meu.

- Daca vei reui s fii mereu ca i furnica, atunci ai neles unul dintre

secretele vieii:

Nu exist obstacol pe care s nu-l nvingi att timp ct eti cu sufletul

curat i centrat n Inim. Fora din tine poate muta i munii, iar credina

ta i va fi cluz.

Bine ai venit printre discipolii mei!


25/36



OIMUL CARE NU VOIA S ZBOARE

Un mprat a primit doioimi. Unul a fost antrenat,

despre celalalt i s-a spus c

refuz s se dezlipeasc de

creanga pe care sttea.

Unul dintre slujitori trebuia

s se caere n fiecare zi n

copac s-i duc de mncare.

Dup ce a ncercat n fel i chip s fac oimul s zboare de pe creang,

mpratul i-a rugat supuii s-l ajute. Un btrn nelept s-a oferit s fac

el asta i, a doua zi cnd s-a trezit, mpratul a vzut oimul zburnd de

colo-colo.

- Cum ai fcut? i-a ntrebat supusul.

- A fost foarte simplu. Nu a trebuit dect s i tai craca de sub picioare.

Uneori ni se taie craca de sub picioare cas ne aducem aminte

cputem zbura!

CALEA SPRE FERICIRE

Cu multi ani in urma traia in

sudul Indiei, intr-o pestera de

pe muntele Arunasala, un

mare intelept, a carui faimadepasise cu mult hotarele

tarii. El se numea Ramana, iar

poporul ii daduse si numele de

Maharishi (mare intelept).
http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/09/21/soimul-care-nu-voia-sa-zboare/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/03/14/calea-spre-fericire/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/09/21/soimul-care-nu-voia-sa-zboare/http://drumuricatretine.wordpress.com/2012/03/14/calea-spre-fericire/


26/36



Ramana traia in mare simplitate si totusi, se considera cel mai fericit om

din lume. Lumea credea cu tarie ca Ramana cunoaste marele secret

secretul caii care duce la fericire, aici pe Pamant, in aceasta viata. Multiregi invidiosi i-au oferit putere si bani si au incercat chiar sa-l ameninte cu

moartea, pentru a-i smulge secretul caii spre fericire. Cu cat insistau mai

mult, cu atat erau mai nefericiti, caci Ramana Maharishi tacea si fericirea

lui era din zi in zi mai mare.

Intr-o zi a venit la el un copil si i-a spus cu simplitate :

-Domnule, la fel ca Dumneavoastra, as vrea si eu sa fiu fericit. Va rog

spuneti-mi si mie care este calea spre fericire.

Ramana Maharishi, vazand puritatea copilului, i-a zis :

-Tie iti voi arata calea ce duce la fericire. Vino cu mine si fii foarte atent.

Calea aceasta nu este usoara. De cele mai multe ori, orice cale fara

greutati nu duce nicaieri. Calea fericirii e o cale ingusta si abrupta si de

aceea trebuie, de la inceput, sa mergi pe ea pas cu pas, incet si cu mare

atentie. Ea este aratata de Dumnezeu numai celor alesi. Copile, marele

secret al caii spre fericire nu este altceva decat o serie de pasi pe care

trebuie sa-i faci, cu mare concentrare si convingere, de-a lungul intregii

tale vieti.

Primul pas

este sa stii ca Dumnezeu exista in toate lucrurile din viata ta si, pentru

aceasta, trebuie sa-L iubesti si sa-I fii recunoscator pentru tot ce ai si

pentru toate evenimentele care ti se intampla; sa fii multumit cu ceea ce

ai si cu ceea ce nu ai; acest pas se numeste DEVOTIUNE.

Al doilea paseste sa te iubesti pe tine insuti, in fiecare zi. Cand te trezesti si inainte de

a adormi, spune: Sunt important, am valoare, sunt capabil, sunt

inteligent, sunt iubitor, astept mult de la mine, nu exista obstacol pe care

sa nu-l pot invinge. Acest pas se numeste RESPECT DE SINE.


27/36



Al treilea pas

este sa pui in practica tot ceea ce spui ca esti si, daca tu gandesti ca esti

in stare, fa ceea ce iti propui; daca tu gandesti ca esti inteligent,actioneaza inteligent; daca tu gandesti ca esti capabil de iubire si

devotament, iubeste fara teama tot ceea ce a creat Dumnezeu in jurul

tau; daca tu gandesti ca nu exista obstacol pe care sa nu-l poti depasi,

atunci propune-ti obiective in viata si lupta pentru realizarea lor, pana

cand le vei obtine. Acest pas se numeste MOTIVARE.

Al patrulea pas

este sa nu invidiezi pe nimeni pentru ceea ce are sau pentru ceea ce este;

ei vor obtine partea lor, tu o vei obtine pe a ta. Sa nu pastrezi in inima ta

ranchiuna impotriva nimanui, caci acest sentiment nefast nu te va lasa sa

fii fericit. Trebuie sa-L lasi pe Dumnezeu sa faca dreptate si tu iarta si uita.

Acest pas se numeste ONESTITATE.

Al cincilea pas

este sa nu iei absolut nimic, de la nimeni, din ce nu iti apartine;

aminteste-ti ca, potrivit legilor implacabile ale naturii, daca o faci, maine

vei pierde ceva de mai mare valoare. Acest pas se numeste CINSTE.

Al saselea pas

este ca nu trebuie sa faci pe nimeni sa sufere fizic, mental sau spiritual;

toate fiintele Pamantului au dreptul sa fie respectate si iubite. Acest pas

se numeste NONVIOLENTA.

Ultimul pas

este sa observi cu atentie ce este in jurul tau; sa descoperi mereu in

fiecare lucru, eveniment, fiinta, partea lui buna si nu lipsurile. Ajuta-i pecei care au nevoie, fara sa te gandesti ca nu vei primi nimic in schimb.

Iubeste adevarul, chiar daca el te dezavantajeaza. Acest pas se numeste

DISCERNAMANT.


28/36



Copile, secretul succesului pe calea care duce la fericire are si un pret:

Trebuie sa renunti pentru totdeauna la desertaciunile acestei lumi.

Este foarte greu, dar si rasplata e foarte mareSwami Venkatesananda

Sursa: Editura For You

DON MIGUEL RUIZ MAESTRUL UNIVERSAL

A fost odat ca niciodat un maestru care le transmitea oamenilor un

mesaj att de minunat nct toat lumea era profund emoionat n faa

cuvintelor sale pline de iubire. n mulime se afla un om care a ascultat

fiecare cuvnt al maestrului. Era un om foarte smerit, cu o inim foarte

mare. El a fost att de emoionat de cuvintele maestrului nct s-a simit

obligat s-l invite pe acesta n casa lui. De aceea, cnd maestrul a

terminat de vorbit, el a ieit n faa mulimii, l-a privit pe maestru direct n

ochi i i-a spus:

- tiu c eti foarte ocupat i c toat lumea dorete s-i cucereasc

atenia. tiu c nu ai timp nici mcar s m asculi, dar inima mea este

att de deschis i simt atta iubire pentru tine nct a dori s te invit la

mine acas. Doresc s pregtesc cea mai bun mas pentru tine. Nu m

atept s accepi invitaia mea, dar am simit nevoia s i-o adresez.

Maestrul l-a privit n ochi pe omul nostru, i cu un zmbet fermector, i-a

rspuns:- Pregtete totul. Voi veni.

Dup care a plecat. Auzind aceste cuvinte, bucuria din inima omului

nostru a fost fr limite. Aproape c nu mai avea rbdare s-i atepte

maestrul i s-l serveasc cu inima plin de iubire. Aceasta era cea mai
http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/10/26/don-miguel-ruiz-maestrul-universal/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/10/26/don-miguel-ruiz-maestrul-universal/


29/36



important zi din viaa lui: ziua cnd maestrul urma s fie alturi de el. A

cumprat aadar cele mai bune alimente i cel mai bun vin, precum i

cele mai frumoase haine, pentru a le oferi ca ofrand maestrului. Aalergat apoi acas s pregteasc totul n vederea vizitei maestrului su.

A fcut curenie general n cas, a pregtit o gustare excelent i a

aranjat masa cum a tiut mai bine. Inima lui era plin de bucurie, cci

maestrul urma s vin n curnd. n timp ce atepta cu nerbdare, cineva

a btut la u. S-a repezit s o deschid, dar n locul maestrului a vzut o

btrn. Aceasta l-a privit direct n ochi i i-a spus:

- Sunt rupt de foame. Poi s-mi dai o bucat de pine?

Omul nostru se simea puin dezamgit, dar i-a rspuns femeii:

- Te rog, intr n cas.

A aezat-o apoi pe locul pe care l pregtise pentru maestrul su i i-a dat

mncarea pe care o preparase pentru acesta. Era ns nerbdtor i abia

atepta ca ea s termine de mncat. Btrna a fost micat de atta

generozitate. Ea i-a mulumit omului i a plecat. Atunci, omul nostru a

pregtit din nou, n toat viteza, masa pentru maestrul su. Nici nu a

terminat bine, c cineva a btut la u. De data aceasta, s-a dovedit a fi

un strin care cltorise prin deert. Strinul l-a privit n ochi i i-a spus:

- Mi-e foarte sete. Poi s-mi dai ceva de but?

Omul s-a simit din nou dezamgit c nu era maestrul su, dar l-a invitat

pe strin n cas, l-a pus la masa pe care o pregtise pentru maestru i l-a

servit cu vinul pe care inteniona s-l druiasc maestrului su. Cnd

strinul a plecat, omul a nceput din nou s pregteasc totul pentru

venirea maestrului. Cineva a btut din nou la u. Cnd omul nostru adeschis ua, n prag sttea un copila. Acesta l-a privit n ochi i i-a spus:

- Mi-e frig. Poi s-mi dai o ptur s mi acopr corpul?

Omul nostru s-a simit din nou dezamgit c nu era maestrul su, dar l-a

privit n ochi pe copil i a simit cum inima i se nclzete de iubire. El a


30/36



adunat imediat hainele pe care le pregtise pentru maestrul su i i le-a

druit copilului. Acesta i-a mulumit i a plecat. Omul nostru a pregtit din

nou ntreaga cas pentru venirea maestrului su, dup care l-a ateptatpn foarte trziu. El i-a spus: tiam foarte bine c nu trebuia s m

atept ca maestrul s vin n acest cmin att de umil. Dei el mi-a spus

c va veni, probabil c ceva mult mai important l-a reinut n alt parte.

Maestrul nu a venit, dar cel puin mi-a spus c o va face, i acest lucru a

fost suficient pentru a-mi umple inima de fericire.

A pus mncarea i vinul la rece i s-a dus la culcare. Noaptea, el a visat c

maestrul su a venit acas la el. Omul era fericit s-l vad, dei nu-i

ddea seama c viseaz. Doamne, ai venit! i-ai inut cuvntul!

Maestrul i-a rspuns: Da, am venit, dar am fost de mai multe ori. Cnd

mi-a fost foame, tu mi-ai potolit foamea. Cnd mi-a fost sete, tu mi-ai

potolit setea. Cnd mi-a fost frig, tu mi-ai dat haine s m acopr. Orice

faci pentru altcineva, pentru mine faci.

Omul s-a trezit cu inima plin de fericire, cci a neles ce l-a nvat

maestrul su. Acesta l iubea att de mult nct i-a trimis trei oameni ca

s-l nvee marea lecie, potrivit creia maestrul triete n toate fiinele

vii. Oricnd i druii mncare unui om nfometat, ori de cte ori i druii

ap unui om nsetat, ori de cte ori mbrcai pe cineva cruia i este frig,

voi i druii iubirea voastr Maestrului universal.

Don Miguel Ruiz Arta de a iubi, Editura MIX

FRNGHIA ATAAMENTULUI

Un alpinist a vrut s cucereasc cel

mai nalt munte. S-a pregtit

pentru asta timp ndelungat i n
http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/05/25/franghia-atasamentului/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/05/25/franghia-atasamentului/


31/36



final a hotrt s se aventureze pentru a primi singur laurii victoriei.

Noaptea czu grea peste nlimile munilor i omul nu a mai vzut

nimic.Totul era negru. Pn i luna i stelele fuseser acoperite de noriinegri.

i cum se cra el, la doar civa metri de vrful muntelui a alunecat i a

czut n gol. Alpinistul vzu n acea ngrozitoare cdere episoade din via

lui, bune i rele. Se gndi la moartea care era aproape cnd, deodat, a

simit frnghia de siguran c-i frnge mijlocul. Fusese oprit din cdere i

acum atrna n gol legat de acea frnghie.

Urm un moment de tcere absolut atrna n neant i singurul lucru

ce-i veni n minte fu: Ajut-m Doamne!.

Deodat auzi o voce venit din deprtri:

- Ce doreti, fiule?

- Salveaz-m, Doamne! strig alpinistul cuprins de frica morii.

- Chiar crezi c eu te pot salva?

- Da, Doamne, cred n Tine!

- Bine, dac tu crezi n mine i n salvarea mea, taie frnghia de care

atrni, spuse Dumnezeu.

Un moment de tcere alpinistul se ndoi i pierdu credina; frnghia era

singura care-l inea n via aa c nu tie frnghia i hotr s renune

la ajutorul dumnezeiesc.

A doua zi diminea, echipele de salvare au anunat c au gsit un alpinist

legat de frnghia de siguran la doar doi metri de pmnt. Murise

ngheat de frig.

TAINA VINDECRII
http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/03/27/taina-vindecarii-metafora-terapeutica/http://drumuricatretine.wordpress.com/2011/03/27/taina-vindecarii-metafora-terapeutica/


32/36



Dac cineva i cere lui Dumnezeu

curaj sau putere, Dumnezeu nu-i

d curaj sau putere, ci oportunitin care s descopere c are curaj,

c are putere!

A fost odat un rege care avea o

fiic deteapt foc i foarte

frumoas. Prinesa suferea ns de

o boal misterioas. Pe msur ce cretea, minile i picioarele-i slbeau,

n timp ce auzul i vzul i se mpuinau. O mulime de doctori ncercaser

s o vindece, dar n zadar. ntr-o zi, la curte sosi un btrn despre care se

spunea c ar cunoate secretul vieii. Toi curtenii se grbir s-l roage s

vin n ajutorul prinesei bolnave. Btrnul i ddu copilei un coule de

nuiele cu capac, i-i spuse:

- Ia-l i ai grij de el. Te va vindeca

Nerbdtoare i plin de bucurie, prinesa deschise capacul, dar ceea ce

vzu o umplu de uimire i de tristee. n coule era un copil, dobort de

boal, i mai nenorocit i mai suferind dect ea. Prinesa i ls sufletul

cuprins de comptimire i, n ciuda durerilor, lu copilul n brae i ncepu

s-l ngrijeasc. Trecur luni, iar prinesa nu avea ochi dect pentru copil.

l hrnea, l mngia, i surdea, l veghea nopile, i vorbea cu duioie,

chiar dac toate acestea i pricinuiau o mare suferin i oboseal.

La aproape apte ani dup acestea se petrecu ceva de necrezut. ntr-o

diminea, copilul ncepu s zmbeasc i s mearg. Prinesa l lu n

brae i ncepu s danseze rznd i cntnd, uoar i nespus defrumoas cum nu mai fusese de mult vreme. Fr s-i dea seam se

vindecase i ea

Doamne, cnd mi-e foame, trimite-mi pe cineva care are nevoie de

hran;


33/36



cnd mi-e sete, trimite-mi pe cineva care are nevoie de ap;

cnd mi-e frig, trimite-mi pe cineva care trebuie nclzit;

cnd sufr, trimite-mi pe cineva pe care s mngi;cnd crucea mea ncepe s fie prea grea, d-mi crucea altuia s-o mpart

cu el;

cnd sunt srac, adu-mi pe cineva care este n nevoie;

cnd nu am timp, d-mi pe cineva pe care s-l ajut o clip;

cnd m simt descurajat, trimite-mi pe cineva pe care s-l ncurajez;

cnd simt nevoia de a fi neles, d-mi pe cineva care s aib nevoie de

nelegerea mea;

cnd a vrea ca cineva s aib grij de mine, trimite-mi pe cineva de care

s am grij;

cnd m gndesc la mine, ndreapt-mi gndurile ctre alii

Bruno Ferrero

PATRU LEGI ALE SPIRITUALITATII IN INDIA

- Prima lege zice: Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele

potrivite. Cu alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din

intamplare; toate persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi

cu un motiv, acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si

sa continuam drumul personal;

- A doua lege zice: Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care

ni se putea intampla. Nimic, absolut nimic din ceea ce se produce in

viata noastra nu ar fi putut sa se intample in alt mod (nici macar detaliul

cel mai nesemnificativ) Nu exista: daca as fi facut cutare lucru.s-ar fi

produs alt cutare lucru. Nu. Toate si fiecare in parte dintre situatiile
http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/12/20/4-legi-spirituale-in-india/http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/12/20/4-legi-spirituale-in-india/


34/36



care se produc sunt perfecte, cu toate ca mintea si egoul nostru nu le

accepta

- A treia lege zice: Orice moment in care se incepe este momentulcorect. Totul incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand

suntem pregatiti pentru ca ceva nou sa apara in viata noastra, exact

atunci apare (incepe);

- A patra lege zice: Cand ceva se termina, se termina. Daca ceva a

luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel

mai bine este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea

experienta.

Cred ca nu este intamplator ca citesti aceste randuri acum; acest text

ajunge la tine azi pentru ca esti pregatit(a) sa intelegi ca nici un fulg

de zapada nu cade niciodata in locul gresit

TOT CEEA CE SPUIVORBESTE DESPRE TINE!

Odata, pe inserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case,

bucurandu-se de racoarea serii. In apropiere, serpuia un drumeag care

ducea spre sat; un om care trecea il vazu pe taranul nostru si se gandi:

Omu asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cat e ziua de

mare lancezeste pe pragul casei

La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gandi:

Omu asta e un Don-Juan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care

trec, ba poate le mai si necajesteIn fine, un strain care se indrepta spre sat isi zise:

Omu asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar

acum se bucura de odihna binemeritata
http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/11/15/tot-ceea-ce-spui-vorbeste-despre-tine-metafora-terapeutica/http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/11/15/tot-ceea-ce-spui-vorbeste-despre-tine-metafora-terapeutica/


35/36



La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul

casei. Putem spune insa multe despre cei trei oameni care se indreptau

spre sat: primul era un lenes, al doilea un om rau, iar al treilea un maremuncitor.

Tot ceea ce spui vorbeste despre tine mai ales cand vorbesti

despre altii!

Bruno Ferrero

FELINARUL

Un Maestru mergea mpreun cu discipolul su pe drum, n toiul nopii.

neleptul inea n mn un felinar.

- Maestre, a ntrebat discipolul, este adevrat c tu vezi pe ntuneric?

- Da, este adevrat, i rspunse maestrul.

- i atunci de ce ai luat felinarul?

- Ca s nu dea alii peste mine!

CUM SA AI SUCCES CU LINGURA

Un tnr veni la btrnul nelept i i spuse:

- ntotdeauna ai spus c succesul i trage rdcinile n interiorul nostru. n

fiecare diminea, m trezesc i ncerc s m concentrez, mi spun n
http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/11/11/felinarul/http://drumuricatretine.wordpress.com/2009/11/11/felinarul/


36/36


gnd de cteva sute de ori: Eu sunt un om de succes!. Dar succesul m

cam ocolete. Spune-mi, te rog, ce nu fac corect?

Atunci, btrnul i aduse n fa o farfurie cu mncare i o lingur,

spunndu-i:

- Acum, rostete de zece ori: Aceast lingur m hrnete!Dup ce tnrul rosti de zece ori aceste cuvinte, btrnul i zise:

- Te-ai hrnit? Eti acum stul?

- Nu!

- Poi s repei i de o mie de ori aceast propoziie, lingura oricum nu se

va mica din loc. Ca s-i potoleti foamea,va trebui s te miti tu

nsui, s ntinzi mna, s iei lingura i s mnnci
http://lataifascuradu.files.wordpress.com/2012/09/lingura.jpg

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	atelier23
View:	432 times
Download:	13 times

Povesti Terapeutice Vol 1

Documents