+ All Categories
Home > Documents > Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

Date post: 13-Mar-2016
Category:
Upload: mihaelatamas
View: 1,153 times
Download: 213 times
Share this document with a friend
64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 1/64 P o v e ş t i l e su t parte i n t e g r a n t ă a o p i l ă r i e celor mai m u l ţ i dintre noi. Ele ne-au colorat ă c u t serile adesea ne-au dat modele de urmat În v i a ţ ă contribui nd astfel l a dezvoltarea n o a s t r ă e m o ţ i o n a l ă c o m p o r t a m e n t a l ă . Atunci â nd p o v e ş t i l e su t explicit create de s p e c i a l i ş t i psihologi, astfel Încât pe â n g ă caracterul ludic ne ajute direct c r e ş t e m copii r a ţ i o n a l i s ă n ă t o ş i , ele c a p ă t ă f u n c ţ i i formatlve, ajutâ nd bunicii, educatorii profesorilln c r e ş t e r e a u or copii bine d e z v o l t a ţ din punct de vedere psiho e m o ţ i o n a l comportamental. A cestea sunt rolul calitatea p r i n c i p a l ă ale c ă r ţ i i P o v e ş t i ţ i o n a l e pentru copii . I i j ~ O flI3 I § P O V E Ş T I R TION LE PE TRU COPII VIRGINI W ERS
Transcript
Page 1: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 1/64

P o v e ş t i l e su t

parte

i n t e g r a n t ă

a

o p i l ă r i e

celor mai

m u l ţ i

dintre

noi. Ele ne-au colorat

ă c u t

serile adesea ne-au dat modele

de

urmat În

v i a ţ ă

contribuind astfel la dezvoltarea n o a s t r ă

e m o ţ i o n a l ă

c o m p o r t a m e n t a l ă . Atunci

â

nd

p o v e ş t i l e su t

explicit create de

s p e c i a l i ş t i

psihologi, astfel Încât

pe

â n g ă

caracterul ludic

ne

ajute direct c r e ş t e m copii

r a ţ i o n a l i s ă n ă t o ş i ,

ele

c a p ă t ă

f u n c ţ i i

formatlve, ajutând bunicii, educatorii profesorilln

c r e ş t e r e a u or

copii bine

d e z v o l t a ţ

din punct de vedere psiho

e m o ţ i o n a l

comportamental. Acestea sunt ro lul calitatea

p r i n c i p a l ă

ale

c ă r ţ i i P o v e ş t i ţ i o n a l e

pentru copii .

I

i

j

~

O

flI3

I

§

P

O V E Ş T I

R TION LE

PE  TRUCOPII

VIRGINI

W

ERS

Page 2: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 2/64

Virginia Waters

o v e ş t i r a ţ i o n a l e

pentru opii

R e c o m a n d ă r i pentru

p ă r i n ţ i

educatori

I l u s t r a ţ i i l e ileen Roseufeld

RALUC \ ANTON

ps iholog cU

drept e i b e r ă c t i ă

sub 5upeMzare

PSIHort:RAPII

COGNITIV COMPORTAMENTALE

r.od personal: 02782

Editura RTS

Cluj Napoca

Page 3: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 3/64

Virginia Waters

P o v e ş t i r a ţ i o n a l e

pentru copii

E d i ţ i a

r limba englezii:

English litle: Ra l ional Slo ries for Children

Copyright© 1980 lJy Ihe Inslilule for Ralional-Emolive Therapy

II rights reserved. No part of this book may be reproduced

f

Iransmitted

in

any

fonn or lJy any means, electronic or mechanical , includ ng photocopying, recording

OI

by any infonnation storage and retrieval system, without permission in writing

h@, tha Publisller.

E d i ţ i a

r limba romtlna:

Copy'ight

©

2003 Cenu  l Român de Ps ihoterapii Cognilive Comportamenta le

Toate drepturile rezervate. Reproducerea i n t e g r a l ă sau p a r ţ i a l ă sub orice o r m ă a

textului,

f ă r ă

acordul prealabil

În

scris al Centrului Român de Psihoterapii Cognitive

Comportamentale, este

Traducere În limba r o m ~ cu permisiunea A/ber i Ellis Institute, SUA

Traducerea adaptarea În limba r o m ~ n ă : Daniel David, Adrian 'Opre, Laura Petra

Procesare c o m p u t e r i z a t ă : Da

ni

el

Paul

Corectura: Daniel David, d rian Opre, Laura Petra

Editura RTS

Str. Uzinei Electrice nr. 15, ap. 15, el.

100378,

Cluj-Napoca, Cluj

Tel.iFax: 0040-264-582276

Mobil: 0040-746-684376

Email: [email protected]

Web: www.rtscluj.ro

R o m a n

sycholo

ical

Test 

ervices

ISBN 978-973-1816-21 ()

uprins

P r e f a ţ ă

v e ş t i

pentru copii

V e v e r i ţ e

le

a ş a S a ş a

S ă n d e l P e ş t i ş o r u l

cel Plat

Mierla Mirela

n v a t ă

cum nu se

n e c ă j a s c ă

Teama de

g r e ş e l i

a Dorei

Monstrul cel Magnific al lui Ş t e f a n

Lucian Licurici î n v a ţ ă lum ineze

e c o m a n d ă r pentru educatori

Capacitatea de a ne rezolva problemele În mod

r a ţ i o n a l

Cum te a c c e p ţ i pe tine pe copilul t ă u

D e z v o l t a ţ i - v ă t o l e r a n ţ a

la frustrare

Când frica ne

s t ă În

cale

Capcana furiei cum o

t ă m

Î n v ă ţ a ţ i copiii/elevii

Î ş i

lumineze v i e ţ i l e :

puterea gândirii n a l e

Despre au tor

v

1

7

15

23

3

37

47

61

70

80

93

106

122

iii

Page 4: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 4/64

e m o ţ o n a l ă

c o m p o r t a n t a l

pentru cop

ii

, a j u t ă n d u - i se dezvolte

armonios din punct de vedere psiholog i

c. A ş a d a

prin

c o n ţ i n u t u l

psihologic

integra ln fiecare poveste, p ă r i n ţ i , bunicii educatorii vor

r e u ş i

mai bine

contribuie

la

dezvoltarea unor cop

ii

i o n l i

s ă n ă t o ş

din punct de vedere

ps ihologic,

e m o ţ

comportamentaJ.

Noi

speram ca traducerea acestei stimuleze cercetarea

practica ln

a c e a s t ă d i r e c ţ i e ,

anume, cum

n o ş t i n ţ e l e

de psihologie

transpuse ln

forme accesi

bi

le

m a j o r i t ă ţ i i

p o p u l a ţ i e i

(e

x.

v e ş t i

l u c r ă r i

cu

caracter literar etc.) pot contribui la oferir

ea

de modele de

v i a ţ ă

astfel lncât

t r ă i m

o

v i a ţ ă

clt mai

r a ţ i o n a l ă

f e r i c i t ă . Pentru i n f o r m a supl imentare

sugeram consultarea unor

l u c r ă r i

extensive pe

a c e a s t ă t e m ă

(vezi pentru

llelalii hl1p:/Iwww.rebt.org) precum parcurgerea unor programe de

formare acreditale

e r n a

ţ i o n a l

(pentru

i n f o r m n t a c t a ţ i Ce

ntrul Român

de Ps ihoterapii Cognitive Comportamenta l

e

str. Republicii nr. 37 Cluj

Napoca; email: [email protected]).

In lncheierea acestei introduceri, dor

im m u l ţ u m i m

Institutului Alberl

Ell is din New York autoarei acestei (Dr. Virginia Waters) pentru

acordul pe care l-au dat

cu

privire

la

traducerea adaptarea acestei

l u c r ă r i

ln limba r o m â De asemenea

m i m

psihologului Laura Petra

pentru prima traducere a acestei

l u c r ă r i ,

traducere care a stat la baza

acestei forme finale,

a d a p t a t ă

corectate de noi.

Cluj-Napoca, 23 Noiembrie, 2007

vi

Prof. Aaron

T

Beck" univ. dr. Daniel David

Ş e f u l Ca

tedrei de Psihologie

l i n i c ă

PSihoterapi

e;

www.clinicalpsychology.ro)

Co

nf. univ.

dr.

Adrian Opre

(Catedra de Ps ihol

og

ie)

Un iversitatea

B a b e ş - B o

Cluj-Napoca

V e v e r i ţ e l e M a ş a

D a ş a S a ş a

c r

. . ţ . t . .

Page 5: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 5/64

V E V E R I Ţ E

LE

M A Ş A ,

D A Ş A

S A Ş A

V e v e r i ţ e l e

M a ş a ,

D a ş a

S a ş a

o d i n i o a r ă

în

Marile

P ă d U / ; î m p ă r ţ i n d

o

l o c u i n

într-un copac

b ă t r â n

trainic.

În

fiecare

t o a m n ă

cozile lor deveneau tot mai stufoase

b l ă n i ţ e l e lor tot mai dese. Atunci ş t i a u a sosit momentul

p o r n e a s c ă

ţ o p ă i n d prin Marile P ă d u r i

în

c ă u t a r e de alune pe

G8re le

m ă n â n c e În

timpul iernii celei grele. Cum

nu

era

destul loc

În c ă s u ţ a

lor ca

Î n c a p ă

toate proviziile pe care le

adunau, ascundeau mare parte din alune Într-o

s c o r b u r ă

de

copac de pe partea

c e a l a l t ă

a

p a j i ş t i i .

Scorbura

p ă r e a

pustie

n e l o c u i t ă

a ş a

era un depozit excelent pentru proviziile

adunate.

Într-o zi

f r i g u r o a s ă

de

i a r n M a ş a

D a ş a Sa

se

t r e z i r ă

H ă m â n d e , cu

lumina soarelu i palid ca o l ă m â i e

p ă t r u n z â n d în

c ă m ă r u ţ a

lor. Se

d e z m e t i c i r ă

bine,

c ă s c a r ă

se

s t r e c u r a r ă

din

c ă r n i n u l l o r

cald

În

frigul

n e c r u ţ ă t o al d i m i n e ţ i i .

"Mi-e atât de foame, încât cred fi

în

stare

m ă n â n c

un copac întreg plin de alune", spuse

M a ş a , p l e s c ă i n d

demonstrativ .

"Mie mi-e atât de foame, încât mânca un cal", spuse

D a ş a , ţ o p ă i n d

ici colo.

"Nu vorbi prostii:

v e v e r i ţ e l e

nu r

mânca

n i c i o d a t ă

un

cal _

doar suntem vegetariene", spuse imediat

S a ş a .

" mai ales,

n

  l

vom mânca nimic d a c ă tot s t ă m aici gândindu-ne

la

ce am

pute

mânca.';

c o n t i n u ă

ea. "Hai ne

m i ş c ă m " .

Acestea fiind spuse,

M a ş a , D a ş a S a ş a p o r n i r ă

de-a

lungul

p a j i ş t i i

Î n z ă p e z i t e

înspre copacul lor

cu h r a n ă .

Ajungând

ele cam la j u m ă t a t e a drumului, se o p r i r ă îngrozite de o

p r i v e l i ş t e t e r i b i l ă : n i c i o d a t ă

nu le mai fusese dat

v a d ă a ş a

ceva - atât de

u r i a ş

de groaznic, de

a m e n i n ţ ă t o r .. f ş i d ă d u r ă

seama drumul le era blocat de cel mai mare perete de

z ă p a d ă

pe care l-au v ă z u t

v r e o d a t ă :

p ă r e a c ă ajunge p â n ă - n

c:e ", f ă r ă

început

cu u r a n ţ ă f ă r ă

de c a p ă t . Problema cea

2

mai mare era, f i r e ş t e partea c e a l a l t ă a zidului le

p ă r e a de

neatins.

,

{

ce

c r e d e ţ

au

f ă c u t

ele atunci? Ce trece prin minte

ar

fi

putut face ele? O dau un indiciu: au avut fiecare o

r e a c ţ i e

d i f e r i t ă prin urmare, fiecare a f ă c u t altceva.

M a ş a

era deja

f u r i o a s ă

Se gândea: "Nu suport

v ă d

zidul

ă s t a

de

ă p a d ă

în

f a ţ a

ochilor

Nu

ar trebui se afle aici,

nici n-a fost aici înainte.

Nu

suport nu o b ţ i n ceea ce doresc.

TREBUIE ajung la alunele acelea Le merit

r

trebui le

am. Oricine a pus zidul

ă s t a

aici în calea mea

r

trebui fie

distrus. La ce se va mai ajunge aici pe

p a j i ş t e a n o a s t r ă d a c ă

fiecare face

d u p ă

cum taie capul?

Nu

e drept ca zidul

ă s t a

fi

a p ă r u t aici "

În

timp ce

M a ş a

gândea astfel, se tot învârtea

în

cerc

p â n ă

ce

a m e ţ i

apoi începu

l o v e a s c ă

peretele cu

I ă b u ţ e l e

cu

capul,

p r o v o c â n d u - ş i

ditamai durerea de cap.

3

Page 6: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 6/64

D a ş a

se

d e p r i m ă

gândind: "Este groaznic oribil

peretele ă s t a a a p ă r u t aici. E cea mai g r o a z n i c ă

t r e a b ă

care

mi

s-ar fi putut întâmpla

N ~ o

mai ajung n i c i o d a t ă la alunele

acelea. A d i c ă

...

ce spun eu probabil nu voi mai ajunge

v r e o d a t ă

m ă n â n c .

Peretele

va

r ă m â n e aici pentru

totdeauna,

eu

voi muri

de

foame totul e din vina mea. Ce

prostie din partea mea ascund alunele de partea c e a l a l t ă a

p a j i ş t i i Ar fi trebuit s ă m i dau seama a ş a ceva urma se

întâmple " D a ş a era a ş a de s u p ă r a t ă pe ea î n s ă ş i încât se

a ş e z ă în

z ă p a d ă

în

f a ţ a peretelui, plângând

s m i o r c ă i n d u s e :

"Nu-s b u n ă de nimic Chiar nu-s

b u n ă

de nimic "

S a ş a

începu

s ă - ş i

s p u n ă :

"Hmmm,

un

perete, cât

de

ciudat  Mi-a r p l ă c e a s ă nu fie aici,' pentru mi-e foame

vrea m ă n â n

n i ş t e

alune, dar la urma-urmei e deja aici nu

v ă d de ce nu ar trebui fie aici doar pentru mie nu-mi

place. E un ghinion nu-mi convine

am

peretele ă s t a Între

mine alune, dar

b o s u m f l â n d u m ă

din cauza asta nu îl voi

face d i s p a r ă cred treburile ar putea sta mai prost, de

fapt."

4

Astfel, S a ş a decise accepte e x i s t ă peretele mai

d e g r a b ă decât se

Î n c ă p ă ţ â n e z e În d o r i n ţ a ei

ca acesta

d i s p a r ă cum f ă c u s e M a ş a sau

f a c ă

din p r e z e n ţ a lui o

nenorocire, d u p ă cum r e a c ţ i o n a s e D a ş a . Ca urmare, ea nici nu

s-a ales

U

o durere de cap ca

M a ş a

de la lovitura d a t ă

În

zid,

nici cu d e g e r ă t u r i ca

D a ş a

din cauza

ş e z u t u l u i În

z ă p a d Era

singura În stare se g â n d e a s c ă la ceea ce ar fi de

f ă c u t în

s i t u a ţ i a d a t ă .

Câte

s o l u ţ i i

ai

putea

g ă s e ş t i

pentru

a c e a s t ă

p r o b l e m ă ?

1. a ş t e p ţ i

p â n ă

ce soarele va topi

z ă p a d a

2. sapi o g r o a p ă

pe

sub perete.

3

sapi o g a u r ă prin perete.

te c a ţ e r i de c e a l a l t ă parte a peretelui.

5

Încerci o c o l e ş t i peretele.

6

c a u ţ i alune altundeva.

7

te întorci a c a s ă verifici

d a c ă

nu

au

mai ă m a s

ceva resturi de mâncare

pe

acolo.

8

te

m u ţ i

În

regiuni mai însorite,

f ă r ă

z ă p a d ă .

9 faci un foc pentru a topi peretele de

z ă p a d ă .

1 0 . S ă începi

m ă n â n c i z ă p a d ă .

11. adormi la loc, ca vezi d a c ă nu cumva totul e doar

un vis.

12.

chemi alte v e v e r i ţ e ca te ajute sapi o

în

perete.

Atunci S a ş a

le

vorbi M a ş e i

D a ş e i :

"Continuând

ÎIl

felul

ă s t a , nu

faceti decât

î n r ă u t ă t i t i

situatia Nu vedeti furia

sau

s u p ă r a r e ~ î m p i e d i c ă g ă s i ţ i o o l u ţ i la

p r o b

T e r m i n a ţ i

a j u t a ţ i - m ă

la

s ă p a t " .

A ş a d a r

M a ş a

nu

a mai lovit peretele

D a ş a

s-a oprit din

plâns toate au început sape în zidul de z ă p a d ă . n timp

ce s ă p a u c h i ţ c ă i a u un cântec de lucru de-al

v e v e r i

ţ e l o r

aproape începea le f a c ă p l ă c e r e munca aceasta. M a ş a

u i t ă de furia ei D a ş a

u i t ă

de s u p ă r a r e S a ş a r ă m a s e

cu

mintea t r e a z ă gata de a

g ă s i s o l u ţ i a

cea mai

p o t r i

Nu

peste mult timp, erau deja de c e a l a l t ă parte a peretelui,

îmbulzindu-se spre copacul unde a s c u n s e s e r ă alunele.

5

Page 7: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 7/64

 Poate t o t u ş i nu vom muri de foame

a s t ă z i ,

spuse

D a ş a .

Da, dar sper

î n v ă ţ a ţ i

o

l e c ţ i e

din întâmplarea asta , zise

l rândul ei S a ş a .

Pentru

v e v e r i ţ e

furioase

sau

care

se s u p ă r ă ,

nici alune nu

se

s c u t u r ă I

A ş a d a c ă v r e ţ i

de mâncare,

s t a ţ i

calme

i ţ i r a ţ i o n a l e "

6

r ::: 

S ă n d e l

P e ş t i ş o r u l cel lat

, ; - ţ . > ,

r

~ 1 ' .

j . .- - .; .: ____

- ~ ~ ; : # I

,.

Page 8: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 8/64

8

S Ă N D E L

P E Ş T I Ş O R U L

CEL PL T

"Doamne", spuse S ă n d e l ,

P e ş t i ş o r u l

cel Plat, simt mai

- ă u decât atunci când am avut pojar. simt chiar mai r ă u

decât atunci când aproape am fost mâncat de rechinul cel

u c i g a ş .

simt mai oribil decât atunci când am mâncat zece

sand

wi

ch-uri

cu

meduze unul d u p ă altul apoi le-am dat a f a r ă

pe toate".

De ce oare se s i m ţ e a S ă n d e l a ş a de a b ă t u t , groaznic

oribil

"Tocmai am aflat am r ă m a s repetent În clasa a patra la

Ş c o a de P e ş t i a Doamnei Somon", gemu el.

Ce prost sunt", bolborosi,

În

timp ce Înota

În

cerc

Încercând d e c i d ă

ce f a c ă .

"Nu sunt În stare fac nimic

ca

lumea. Nu-s

În

stare de nimic

nu

sunt bun de nimic

ca

p e ş t e probabil n i c i o d a t ă nu o fiu mai bun de atât."

-

 

. - - . - - . ~ - .

e : c ~ .

S ă n d e l aproape plângea.

"Ahh", suspina el, "Sunt a ş a de prost Încât am uit

at

p e ş t i i nici

nu

pot p l â n g ă . Asta chiar

c ă - i

groaznic simt

a ş a

de vinovat am

r ă m a s

repetent.

Nu

cred sunt

În

stare

le

SPUJl

mamei t a t ă l u i meu fiul lor e un ratat. Le-ar

Înfunda branhiile. Cred cel mai bine ar

fi

plec În largul

oceanului dispar.

A ş a

nu vor afla

n i c i o d a t ă

ce s-a

Întâmplat

cu

mine

ce d e z a m ă g i r e

le-am produs."

"Adio, b ă t r â n c o l ţ de mare familiar," suspina S ă n d e l . Se

mai u i t ă o

d a t ă

În u r m ă peste c o a d ă se Î n d r e p t ă

c ă t r e

Marele Ocean, unde razele soarelui

nu

ajung n i c i o d a t Cel

p u ţ i n

a ş a

credea

el, se

îndrepta

în

d i r e c ţ i a Marelui Ocean.

era una dintre materiile la care r ă m ă s e s e repetent.

"Sunt

a ş a

de prost Încât nici m ă c a r nu ş t i u plec de

gândi S ă n d e l posomorât. Înota prin

n i ş t e

ape tare ciudate.

Treptat, aripioarele

Î n c e p u r ă s ă - i o b o s e a s c ă

branhiile

aproape

îl

dureau. S ă n d e l nu c ă l ă t o r i se n i c i o d a t ă de

departe. Dintr-o

d a t ă

totul se

î n t u n e c ă .

 

.

; : ~

..

~ \ ~ .

~ . ' _ . ..

€ ~

9

Page 9: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 9/64

"Hei, cine a stins lumina?"

s t r i g ă

S ă n d e l .

"Ceva

nu

e în r e g u l ă aici,", gâlgâi

S ă n d e l î n s p ă i m â n t a t .

" M ă întreb d a c ă acesta e Marele Ocean".

Dintr-o d a t ă S ă n d e se trezi în strânsoarea unei tentacule

iscusi

te,

care era p u t e m i c ă precum o ţ e l u l .

fi

târî prin a p ă îl

aduse

la

f ă l c i l e unei c a r a c a t i ţ e urâte.

,Ah, cina ... ,

în

s f â r ş i t . . . " ,

spuse

c a r a c a t i ţ a ,

lingându-se

pe

buze. "Ce b u c ă ţ i c ă g u s t o a s ă Stai s ă v ă d .... unde... oare unde

am pus

m u ş t a r u l ?

"Chiar nu vreau

s ă - m i

s f â r ş e s c v i a ţ a în

f ă l c i l e

unei

c a r a c a t i ţ e

f l ă m â n d e " , spuse S ă n d e l înecându-se. "Trebuie

g ă s e s rapid o ca le de s c ă p a r e "

Între timp, c a r a c a t i ţ a începu îl înmoaie pe S ă n d e l în

borcanul de

m u ş t a r

Chiar atunci îi veni lui S ă n d e l o idee

salvatoare.

"Hei,

u i t ă - t e

într-acolo ",

s t r i g ă el,

"uite cum trece o

c l a s ă

î n t r e a g ă

de sardele "

C a r a c a

t i ţ a

fu

d i s t r a s ă

de

s t r i g ă t u l

lui

S ă n d e l

de gândul

de a mânca o

î n t r e a g ă c l a s ă

de sardele. S ă n d e l lovi borcanul

de m u ş t a r

cu

coada, iar borcanul z b u r ă cât colo o lovi

pe

c a r a c a t i ţ ă în cap.

"Auuu ", s t r i g ă

c a r a c a t i ţ a ,

stropind cu mai m u l t ă c e m e a l ă

n e a g r ă , ca aceea în care

se

pierduse S ă n d e l tnai devreme ...

îl s c ă p ă

din strânsoare

în

tulburarea astfel

i s c a t ă

S ă n d e începu înoate, înaintând

cu

t o a t ă viteza. Înota

a ş a de repede, iar cemeala

c a r a c a t i ţ e i

era a ş a de d e a s ă , încât

nici nu putea v a d ă încotro se

î n d r e a p t ă .

Bufff 

S ă n d e l

înotase

se

izbise de un

u r i a ş

zid gri. Se

s i m ţ e a m e ţ i t ,

confuz speriat.

"Poate e un rechin sau un p e ş t e s p a d ă " gândi el. "Mai

bine dispar de aici cât de repede pot."

" S c u z ă - m ă " ,

spuse o voce

b l â n d ă m e l o d i o a s ă .

"Pot te

ajut

cu

ceva?"

"Vai de mine " bolborosi S ă n d e l . "Cine s u n t e ţ i ? Nu am mai

v ă z u t i o d a t ă un p e ş t e

a ş a de mare ca dvs. "

10

Ei bine, numele meu este Elena, Balena C o c o ş a t ă , a ş a c ă

nu sunt chiar

un

p e ş t e . Iar eu

nu

am

v ă z u t n i c i o d a t ă

o c r e a t u r ă

a ş a

de m i c u ţ ca tine. De fapt, nici nu te

v ă d

deloc. Î n o a t ă , te

rog, p â n ă în dreptul ochilor mei

ca

te pot vedea."

t

~ _ .

.. .

.

: . . ~

-

: : : ? ' ~ ; ~ ~ .

- _ : _ ~

...,. v.o:-- - . . ,1J

~ ~ ,

- - : " : ' ; " ~ - - i

.   1 ~ ~

- --'

----. :

..

  ' : ~

· 7 ~ .

....

..

- - : : . .

._0 -=-

f

"Pare a fi destul de

i n o f e n s i v ă " ,

gândi

S ă n d e l î n o t ă p â n ă

în

dreptul unui ochi de-al ei. "Eu sunt S ă n d e l , cel

Plat" spuse el timid.

" Ş i ce faci aici?

E ş t i

destul de departe de

c a s ă " ,

spuse

Elena.

M i-e r u ş i n e s ă v ă

spun,"

r ă s p u n s e S ă n d e l , r o ş i n

"Am

Înotat departe de

c a s ă

pentru am m a s repetent în clasa a

patra la Ş c o a l a de

P e ş t i

a Doamnei Somon. Nu sunt bun de

nimic

ca

p e ş t e sunt o r u ş i n e pentru p ă r i n ţ i i mei, a ş a am

decis plec de capul meu în largul Marelui Ocean nu

mai

fiu de ocara

p ă r i n ţ i l o r

mei. Dar

su

nt o

c a t a s t r o f ă

când

vine vorba înot departe de

c a s ă

Nici m ă c a r

nu

am putut

g ă s e s c Marele Ocean. era cât pe ce fiu mâncal de o

1 1

1

I

Page 10: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 10/64

c a t i ţ ă

u r i a ş ă A ş a

v e d e ţ i bine,

nu

sunt în stare fac

nimic

ca

lumea "

"Stai o c l i p ă Spui era cât pe ce fii mâncat de o

c a r a c ţ ă ? , e b ă Elena.

"

Da

, am lovit-o

cu

borcanul de

m u ş t a r

am înotat repede

de acolo," r ă s p n s e

n d e l .

atunci tot ai

e u ş i t

faci ceva bine", spuse Elena.

"Nu m-am gândit la asta," spuse S ă n d e l "dar cred c ă a ş a

e .

N

u cred te-ai împotmolit f i i n d c ă e ş t i prost sau incapabil

faci ceva bun", o n t i n u ă Elena. Ai ales te î n v i n o v ă ţ e ş t i

pentru g r e ş e tale, în loc

a c c e p ţ i

faptul e ş t i

ca

t o ţ i

un

p e ş t e

supus

g r e ş e l i i

care face atât lucruri bune, cât

rele.

"Poate", spuse "dar mie mi se pare fac mai ales

lucruri rele c

el

e mai multe lucruri le fac prost. Asta nu

î n s e

a m n ă sunt

un e ş t e

prost?"

"Nu buni

p e ş t i

r ă i ,

spuse Elena. "Sunt doar

care fac lucruri bune lucruri rele. T o ţ i p e ş t i i sunt f o r m a ţ i

din toate

i r i l

p u r t ă r i l e lor, dintre care unele sunt bune,

iar altele sunt re le. Este imposibil fii în întregime bun sau în

întregime r ă u . Ch iar d a c ă

e ş t i

pe de-a întregul r ă u azi, e mai

mult ca sigur ai ceva bun în trecut sau vei face

ceva bun în vi itor - d a c ă e

a ş a , î n s e a m n ă

nu e ş t i r ă u în

întregime."

"Asta a ş a e," p u n s e

S ă n d e l

gânditor, "dar mie tot nu-mi

place fac g r e ş e dau g r e ş tot timpul sau aproape tot

timpul. Cum

m

descurc atunci?"

"Primul pas," Elena, "este

a c c e p ţ i

pe tine

Î Întregime  cu g r e ş e l i cu

tot restul. I n c e a r c ă

nu

te

î n v i

v ă ţ e ş t i

i

nd

iferent de ceea ce faci."

"AI do

il

ea pas este a c c e p ţ i responsabilitatea pentru

ai c u t o g r e ş e a sau pentru

ai

f ă c u t

un

lucru în mod

g r e ş

AI treilea pas este încerci î ţ i corectezi g r e ş e l i l e .

2

"Iar cel de-al patrulea pas este vezi ce p o ţ i faci ca

nu

mai

r e p e ţ i a c e l e a ş i

g r e ş e l i

în vi itor

.

S t a ţ i

v ă d

d a c ă am î n ţ e l e spuse

n d e l .

"Voi folosi ca

exemplu faptul am r ă m a s repetent în clasa a patra.

În prifl)ul rând , accept pe mine însumi

nu

mai îmi

spun sunt prost sau nu sunt în stare de nimic bun.

În al

doilea rând, accept sunt responsa

bi

l de faptul

am r ă m a s repetent.

În al treilea rând , voi î n v ă t mai

mu

lt, ca trec clasa anul

viitor. '

în

al

patrulea rând, voi continu a mai mult, nu

r ă m â n repetent din nou."

"Uaaau," spuse S ă n d e l în cântat, în cep gândesc

altfel despre mine însumi, c ă ă accept pe mine în sumi

indiferent de ce

se î n t â m p l ă

n v ă ţ

mult de tot, .atunci

poate pot devin î n t r a d e v un

e ş t e

bun "

Fii atent," îl opri Elena. "A te considera complet bun este

la

fel

de nepotrivit

ca

a te considera

în

întregime

r ă u .

Tu

continui

î ţ i

m ă s o r i valoarea ca

p e ş t

pornind de la felul în

care te c o m p o r ţ i felul în care

r e u ş e ş t

în ceea ce faci. fi

mai

bine

d a c ă ţ i - a i

judeca faptele u ş i r i l e separat de felul

în

care te judeci pe tine ca în loc te condamni pe tine

î n s u ţ i

ca

întreg, deoarece asta e deja un lucru prea greu pentru

un

p e ş t i ş o r m i c u ţ

ca

tine."

"Cred am î n ţ e acum, spuse e l . "E mai bine

accept pe mine însumi întotdeauna îmi judec doar

faptele. În acest fel, pot

î n v ă ţ

din e l i l e mele nu

mai fac m ă simt a ş a de nefericit tot timpuL"

"Exact ", e x c l a m ă Elena. "Vezi - p o ţ i s ă g â n d e ş t i

bine

atunci când e ş t i atent. Acum nu crezi e timpul te întorci

a c a s ă

la familia ta?"

"Cred da," spuse d e l . "Acum îmi dau seama

nu sunt chiar a ş a de prost nepriceput, chiar d a c ă am m a s

repetent în clasa a patra,

nu

mai îmi e de greu dau ochii

cu ei.

M u l ţ u m e s c

pentru ajutor, o a m n Elena. Mi-ar

fi

de mare

folos d a c ă m i - a ţ i a r ă t a d i r e c ţ i a cea n ă .

3

Page 11: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 11/64

"Cred Satul P e ş t i l o r Plati este În partea aceeil,"

r ă s p u n s e Elena, a r ă t â n d u - i

d r u m ~ 1 cu

coada.

" f ţ i

doresc o

c ă l ă t o r i e b u n ă p â n ă a c a s ă "

: ~ _ . _ .

: ~ o .

r =

. "=

. - . ~

. _ ~ : ~ : ~ ~ ~

~ r - - · ~

.,

; ' : : ; : ~ < ' .

_ o

..

1

. oi:

Pe m ă s u r ă ce

S ă n d e l

se Îndrepta Înotând spre c a s ă , o

auzea

pe

Elena cântând În d e p ă r t a r e . "Elena mi-a a r ă t a t calea

cea b u n ă În mai multe p r i v i n ţ e " , gândi el fericit. "Sunt a ş a de

bucuros mi-am dat seama

nu

e x i s t ă

p e ş t i

buni sau

p e ş t i

- ci doar

p e ş t i

pur simplu. Iar

eu

sunt mândru fiu unul

dintre ei "

14

Page 12: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 12/64

MIERL MIREL

ÎN

A T Ă

CUM

S Ă

NU SE

N E C Ă J E A S C Ă

Doamna

M i e r l ă

ciripea

f e r i c i t ă

de una

s i n g u r ă ,

în

timp ce

s t ă t e a a ş e z a t ă pe cuibul ei, î n c ă l z i n d u - ş i o u ă l e . Era foarte

m â n d r ă mai ales de d o u ă dintre ele, f i i n d c ă erau lucioase,

frumoase la privit minunate de ş e z u t pe ele.

AI

treilea ou era

chiar i ş n u i t - mic,

u ş o r

asimetric a r ă t â n d de-a dreptul

banal. Doamna

M i e r l ă

abia

d a c ă b ă g ă

de

s e a m ă

era el

pe-acolo.

Într-o b u n ă zi, puii Doamnei Mierle i ş i r ă din

o u ă .

Din

o u ă l e

mari i e ş i r ă doi fii splendizi, pe care îi numi Tiberiu

Claudiu, iar din oul mic i e ş i o fiica ş t e a r s ă , pe care o numi

Mirela.

"Doi din trei nu -i r ă u , " ciripi Doamna M i e r l ă

b u c u r o a s ă .

6

Apoi, ea

î ş i

petrecu tot timpul energia î n v ă ţ â n d u - i pe

copiii ei toate cele necesare pentru a

s u p r a v i e ţ u i în

lume. I-a

î n v ă ţ a t cum se c o n s t r u i e ş t e un cuib, cum se culeg n ţ e l e

de floarea soarelui, cum

î ş i

ia zborul aterizeze f ă r ă

î ş i

deranjeze penele, cum sâcâie pisicile, care sunt regulile

de

b a z ă

ale

c u r ă ţ e n i e i

pentru o

m i e r l ă

multe altele.

"Vai, dar ce repede

î n v ă ţ a ţ i

voi doi," ciripi Doamna

M i e r l ă

m â n d r ă c ă t r e fiii ei. Tu va trebui

m u n c e ş t

mult mai mult,

Mirela,

d a c ă

vrei

ţ i i

pasul cu

f r a ţ i i t ă i .

"

Eu sunt întotdeauna la d i s t a n ţ ă de o

p a n ă în

spatele

f r a ţ i l o r mei" s u s p i n ă Mirela. " Ş i ei îmi fac v i a ţ a mai grea prin

faptul se fac t o v a r ă ş i râd î m p r e u n ă de mine. Când mama

d o j e n e ş t e

iar Tiberiu Claudiu

î ş i

bat joc de mine, devin

a ş a de f u r i o a s ă sunt a ş a de t r i s t ă pentru nu

r e u ş e s c

Î n v ă ţ

ca

ei , încât lucrurile Îmi ies mai

Tu e ş t i singura

m i e r l ă

dintre câte cunosc, care

c â n t ă

fals,"

se

plânse Doamna

M i e r l ă .

"Nu mai

ş t i u

ce fac cu tine "

"Mirela

nu

ş t i e

cânte Mirela

nu

ş t i e

cânte "

Tiberiu Claudiu. Iar Mirela se s i m ţ e a pe zi ce trece tot mai

a b ă t u t ă .

"Chiar o devin o

m i e r l ă

foarte

p r o a s t ă

Iar mama,

Tiberiu Claudiu se p o a r t ă

cu

mine a ş a de urât Dar d a c ă le

vorbesc despre asta,

nu

fac decât r â d ă de mine m ă

critice

În

continuare,"

s u s p i n ă

Mirela. "Iar s u p ă r a r e a mea m ă

Î m p i e d i c ă tot mai mult Îmi Îndeplinesc Îndatoririle de

m

e r l ă . "

Într-o s e a r ă , în loc î ş i f a c ă temele ( a d i c ă caute prin

împrejurimi mâncare pentru p ă s ă r i ) , Mirela s t ă t e a într-un ll r

a m ă r â t ă

"Ce nefericire fiu o

m i e r l ă n e î n d e m â n a t i c ă

care

c â n t ă

fals

N i c i o d a t ă

nu o fiu mai

b u n ă

de atât, iar familia mea nu

o m ă i u b e a s c ă

nu

o m ă aprecieze n i c i Ar

fi

poate mai bine

m ă

las

m â n c a t ă

de o

p i s i c ă

.. . ciripi Mirela

cutremu a t ă .

"Ce cântec ciudat c â n ţ i . Pe ă s t a

nu

l-am mai auzit p â n ă

acum," ciripi o voce de pe o c r e a n g ă din spatele s ă u . C rezi

va deveni un

ş l a g ă r ? "

7

I

i

Page 13: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 13/64

Mirela se

u i t ă În

sus v ă z u o vrabie

p ă t a t ă ,

cu ochi

s t r ă l u c i t o r i "Cred g l u m e ş t i l " , r ă s p u n s e Mirela. "Nimic din

ceea ce fac eu

v r e o d a t ă

nu

r e u ş e ş t e . P a r c ă nu

fi

b u n ă de

nimic. "

" P ă c a t

v o r b e ş t i

a ş a " spuse vrabia. "Mie·

nu

mi se pare

a r ă ţ i a ş a de r ă u , chiar pentru o m i e r l ă . "

"Spui asta f i i n d c ă

nu

c u n o ş t i " s u s p i n ă Mirela. "Nimeni

din cei care cunosc nu place - nici

m ă c a r

propria mea

familie "

" P ă i

mie mi se pare e ş t i prea

s e v e r ă

cu tine

Î n s ă ţ i .

Asta

nu

te

a j u t ă

cu

nimic devii o

m i e r l ă

mai

b u n ă "

spuse

vrabia. "Pun pariu ai o m u l ţ i m e de sentimente

n e p l ă c u t e ,

care fac ca Îndeplinirea r e s p o n s a b i i i t ă ţ i l o r tale de m i e r l ă fie

mai grea - e dificil

g â n d e ş t i

clar atunci când

e ş t i Î n c ă r c a t ă

cu

e m o ţ i i n e p l ă c u t e . "

"Ai dreptate " ciripi Mirela. "E greu zbori sus În înaltul

cerului atunci când te

s i m ţ i

la p ă m â n t .

T n s ă

ce putea

fac?

·18

n

primul rând, este important

î n ţ l g i

de unde vin r

acele sentimente dureroase. Doar

d u p ă

aceea putem încerca

le î n d e p ă r t ă m U r m e a z ă m ă ... , spuse vrabia, n ă l ţ â n d

l l - s e

spre cerul peste care cobora înserarea. "Vreau te prezint

unor p ă s ă r i care pot te ajute descoperi

de

unde vin acele

sentimente."

Mirela

z b u r ă

d u p ă

vrabie

p â n ă

la un

v i ş i n

se

a ş e z ă

pe o

c r e a n g ă l â n g ă ea.

"Cine este el?"

Î n t r e b ă

Mirela

a r ă t â n d

cu aripa ÎnspI·E, o

p a s ă r e

care

s t ă t e a În v i ş i n u l

învecinat.

"Acela este Baronul de G a i ţ ă A l b a s t r ă A s c u l t ă ce are. ele

spus despre asta," zise vrabia.

Nu mai suport " se

v ă i t a

Baronul de G a i ţ ă A l b a s t r ă .

" P ă s ă r i l e acelea

nu

ar trebui trateze a ş a Ar trebui

respecte pentru faptul sunt un domn atât de manierat.

9

r

Page 14: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 14/64

Ar trebui pedepsite pentru se p o a r t ă atât de urât cu mine.

Cred o duc o le m ă n â n c un ou din cuib", ş u i e r ă

Baronul , lingându-se

pe

cioc. ,,0 le

Î n v ă t eu

minte se mai

cu mine," m o r m ă i

el În

timp ce

Î ş i

lua 'zborul.

"Ce crezi c ă s i m ţ e a Baronul?" Î n t r e b ă vrabia.

"Vorbea exact ca mine atunci când sunt f u r i o a s ă , ciripi

Mi

re

l

a.

"Pun pariu era furios."

"Acum

a s c u l t ă - 1

pe

tipul acela care e sub noi,

pe

p ă m â n t .

EI

e

Ge

  I, Porumbelul P l â n g ă c i o s , spuse vrabia.

c u l de mine," s u s p i n ă Gelu .

Nu

sunt În stare fac

nimic ca lumea. Pur simplu nu sunt bun de nimic n i c i o d a t ă

nu

o fiu mai bun de atât. Sunt

un

porumbel prost

nepriceput nu v ă d cale de i e ş i r e din s i t u a ţ i a asta.". Gelu

continua stea s ă g â n g u r e a s c ă Încet pentru sine.

 

r a t ă

exact ca mine atunci când simt d e p r i m a t ă "

spuse Mirela. Ş i s t ă acolo plângându-se

f ă r ă f a c ă

nimic

pentru a schimba s i t u a ţ i a . Cred

eu

fac tot a ş a c â t e o d a t ă . "

Vra

bi

a zise

În

continuare: "Trebuie mai

vezI

Inca o

p a s ă r e

d u p ă aceea o Îti pun o Întrebare foarte

,

i m p o

°

u

se

pe

Mirela Într-o

g r ă d i n ă

cu flori minunate îi a r ă t ă

o la lea. te u i ţ i de aproape, o vei vedea

pe

prietena mea

Hortensia, P a s ă r e a

C â n t ă t o a r e .

A s c u l t ă cu a t e n ţ i e ce are de

zis.

Hortensia

s ă r e a

n e r v o a s ă dintr-o floare

În

alta, f ă r ă se

a ş e z e deloc ca se o d i h n e a s c ă .

Din

când În când se opre'a

În f a ţ a unei flori pentru a-i sorbi nectarul, b ă t â n d din aripi atât

ele rapid Încât Mirela nici

nu

le vedea

m i ş c â n d u - s e .

"Vai de mine

..

" spuse Hortensia

g r ă b i t ă ,

" ş i

d a c ă

este o

p i s i c ă În spatele acelei tufe de trandafiri, gata s a r ă

pe

mine? Sau florile r ă m â n f ă r ă nectar eu r ă m â n f ă r ă

mâncare?

0

Doamne

0

Doamne

0

Doamne Lucruri

groazn ice ne pândesc de pretutindeni "

Ei

bine" spuse Mirela, Eu m ă c a r nu sunt a ş a

de

r ă u ca

Hortensia, elar ea spune lucruri pe care

mi

le spun mie

Î n s ă m i atunci când sunt

s p e r i a t ă

n e r v o a s ă .

20

"Acum Î n ţ e l e g i de unde vin toate sentimentele tale?"

Î n t r e b ă

vrabia.

Cred atunci când gândesc într-un anumit fel îmi spun

anumite lucruri mie î n s ă m i îmi creez prin asta acele

sentimente" r ă s p u n s e Mirela.

P â n ă la u r m ă ,

e ş t i

destul de d e ş t e a p t ă chiar pentru o

m i e r l ă , zise vrabia.

"Dar cum Îmi schimb sentimentele atunci când acestea

stau În calea d o r i n ţ e l o r mele?" î n t r e b ă Mirela.

D a c ă

creezi aceste sentimente gândind într-un anumit

fel, ce crezi

tu

ai putea face ca le schimbi?

 ,

n t r e b ă

vrabia.

" P ă i ... " zise Mirela. " .. Ş t i u putea îmi s

pu

n alte

lucruri mie î n s ă m i , ca simt altfel."

A ş a este",

r ă s p u n s e

vrabia. "Ca Î ţ i schimbi furia

În

s i m p l ă enervare, ai putea schimbi p r e t e n ţ i i l e

f a ţ ă

de

s o a r t ă

cei

din jur ( " a ş a trebuie fie ") În

p r e f e r i n ţ

mi

ar

p l ă c e a

mie se Întâmple")."

Da

_

în

loc spun Tiberiu Claudiu nu ar trebui

r â d ă de mine, putea Îmi spun m i - a ş dori ei

Înceteze, dar pot suport atunci când

a c e ş t i a m sâ

câie."

Ş i ,

c o n t i n u ă vrabia, ca schimbi deprimarea în

t r i s t e ţ e ,

p o ţ i schimbi atitudinea f a ţ ă de tine Î n s ă

Încetând te a u t o - î n v i n o v ă ţ e ş t i

î n v ă ţ â n d

te a c c e

p ţ i

a ş a

cum e ş t i

î ţ i

judeci mai bine î n s u ş i r i l e comportamentele."

"Deci,

În

loc spun nu sunt

b u n ă

de nimic

f i i n

e l c ă nu

pot zbor sau cânt la fel de bine ca Tiberiu Claudiu,

putea accept pe mine Î n s ă m i indiferent de felul În care

descurc muncesc mai mult devin mai

e x c l a m ă Mirela.

Mai mult, d a c ă vrei transformi frica în s i m p

preocupare, î n c e a r c ă te g â n d e ş t i doar la prezent nu te

gândi mereu ceva foarte

r ă u se va

întâmpla

În

v

ii

tor,

c o n t i n u ă vrabia.

Ce bine " s t r i g ă Mirela, "Cred am ă ţ a t ceva foa rte

important. Când am un sentiment care doare, pot caut

2

D

I

Page 15: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 15/64

gândul care l-a provocat pot îl schimb într-un

gând care s ă ă ajute. De acum încolo nu mai trebuie îmi

las sentimentele

ă

n e c ă j e a s c ă

P â n ă la u r m ă ,

poate nici

nu

sunt

a ş a

de

p r o a s t ă

cum credeam "

"Iar pe m ă s u r ă ce î n v e ţ i te n e c ă j e ş t i pe tine î n s ă ţ i mai

n , " zise vrabia, î ţ i vei da seama

p o ţ i

te g â n d e ş t i mai

clar la cum ai putea rezolvi alte probleme la cum î ţ i

î n d e p

mai bine datoria de

m i e r l ă . "

A ş a

c ă ,

e ş i

penele mele

nu

vor

fi n i c i o d a t ă

la fel de r o ş i i

precum cele ale f r a ţ i l o r mei, iar ciripitul meu nu va fi n i c i o d a t ă

la fel de n t ă t o r chiar d a c ă mama s-ar putea nu

aprecieze

la

fel de mult ca

pe

ei, nu trebuie fiu

n e f e r i c i mai ales eu am ceva ce ei

nu

au C ă c i eu am

acum ş t i n ţ e l necesare pentru a crea sentimente mai

bune t i u cum îmi rezolv problemele, iar prin asta pot într

a d e v ă r fiu

la

î n ă l t i m e Îti multumesc, vrabie "

Vrabia începuse deja c a ş t e s o m n o r o a s ă , deoarece

noaptea se

t e m u s e

încet peste

g r ă d i n ă ,

ca o

p ă t u r ă

g r o a s ă

î n t u Mirela începu cânte î n c e t i ş o r .

"Voi î

mi

transform

v i a ţ a

în ceva mai bun, indiferent

de ceea ce se va întâmpla," decise Mirela, în timp

ce

zbura

m u l ţ u m spre c a s ă .

I

r---Y-

Page 16: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 16/64

TE M DE

G R Ş L I

DOREI

Dorei îi era t e a m ă ca nu cumva g r e ş e a s c ă .

"Doamne," spuse Dora,

" s ă

dai

g r e ş

este

la

fel

de

r ă u

ca

cum ar fi cazi într-o g r o a p ă a d â n c ă

î n t u n e c a t ă p l i n ă de

p ă i a n j e n i ... sau ca cum ai fi în mijlocul unei m u l ţ i m i

de

oameni care râd te

a r a t ă

cu degetul."

De fiecare

d a t ă

când se gândea la o n e r e u ş i t ă , Dora se

s i m ţ e a c u p r i n s ă de o f r i c ă p u t e m i c ă ce o înconjura ca o c e a ţ ă .

Inima

îi

b ă t e a tare, mâinile îi tremurau

r e s p i r a ţ i a

îi devenea

s a c a d a t ă .

" G r e ş e a l a , spunea Dora, "este cel mai r ă u lucru din lume."

"Ia

vedem ...

ce

putea face

ca nu

dau g r e ş

n i c i o d a t ă ? " se î n t r e b ă Dora.

" Ş t i u

O îmi fac griji tot timpul

despre tot ce ar putea

m e a r g ă

r ă u

o fac planuri cum

descurc în fiecare împrejurare.

a ş a

nu voi g r e ş i

n i c i o d a t ă "

De atunci încolo, Dora î n v ă ţ a p â n ă la miezul n o p ţ i i în

fiecare s e a r ă , memorând

pe

de rost fiecare p a g i n ă a f i e c ă r e i

c ă r ţ i .

Apoi s t ă t e a t r e a z ă p â n ă la cinci d i m i n e a ţ a ,

i m a g i n â n d u - ş i

cam tot ce ar putea m e a r g ă prost a doua zi planificându

cum f a c ă f a ţ ă

f i e c ă r e i s i t u a ţ i i .

"Ce

m ă

fac

d a c ă

i z b u c n e ş t e o f u r t u n ă

în

timp ce sunt la

ş c o a l ă nu pot merg a c a s ă ? " se gândi Dora. " Ş t i u ce o

fac O duc cu mine un balon cu heliu la

ş c o a l ă ,

o

c a ţ ă r

pe

vârful celui mai înalt morman de

z ă p a d ă ,

o

s ă - m i

dau

drumul o zbor p â n ă a c a s ă "

"Dar d a c ă o ne invadeze

f i i n ţ e

de

pe

o

a l t ă

p l a n e t ă ? Ce

face atunci? Cred încerca fiu

c a l m ă p r i e t e n o a s ă

m i - a ş

î m p ă r ţ i

cu ei,

la

nevoie, sandwich-ul cu unt salam."

4

L

Sau

d a c ă fi În pericol pierd o Întrecere de a l e r g ă r i la

ş c o a l ă ? M i - a ş imagina u r m ă r e ş t e un urs mare urât

A ş a fugi mai repede."

Dora era a ş a

de

o c u p a t ă cu gândurile negre despre g r e ş e l i

cu î n c e r c ă r i l e de a le preveni, Încât nu prea mai avea timp

d o a r m ă . Tntr-o nQapte, ea adormi În timp ce Încerca se

ă r a s c ă ce ar face d a c ă ar î n ţ e p a - o o a l b i n ă În timpul unei

l u c r ă r i de control.

Oh, nu " se sperie Dora când se trezi.

E

deja ora

unsprezece.

Nu am

r e u ş i t

trezesc la timp am lipsit

deja

de la d o u ă

ore Întregi de

ş c o a l ă .

Cât e de groaznic "

"Tot programul acesta de prevenire a

g r e ş e l i l o r

este un

e ş e c , se v ă i t ă ea. nu o am n i c i o d a t ă suficient timp ca

gândesc cum previn toate g r e ş e l i l e posibile. Va trebui

g ă s e s c o a l t ă cale pentru a

nu

g r e ş i n i c i o d a t ă .

Dora se gândi mult bine.

5

I

I

I

l

1

Page 17: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 17/64

"Singura m e t o d ă la ca re pot gândi," decise

ea în

cele

din u r m ă , "este nu mai apuc de nici un lucru cât de cât

riscant sau dificil - în acest fel nu voi putea dau

g r e ş "

Nu

o mai duc la

ş c o a l ă

-

g â n d e ş t e - t e

numai

la

câte

l u c r ă r i de control putea iau n o t ă

m i c ă .. .. la

câte

î n t r e b ă r i putea nu ş t i u r ă s p u n s u l . ... câte întreceri

putea pierd. Nu o mai joc de acum încolo cu

Ş t e f a n i a

Bianca - ele întotdeauna

vor

m e a r g ă

ne

d ă m

cu

rolele

sau s ă r i m elastic acolo putea

nu

descurc

pelfect. nu o mai duc nici

la

l e c ţ i i l e de balet nici

la

cele ele flaut."

Singurele lucruri lipsite de pericolul de a da g r e ş care îi

mai

r ă m ă s e s e r ă Dorei de

f ă c u t

erau mân

ca

tul dormitul,

a ş a

asta f ă c e a tot timpul.

Într-o zi,

pe

când avea stomacul deja prea plin ca mai

p o a t ă î n g h i ţ i

chiar cea mai

m i c ă

f i r i m i t u r ă , Dora adormi

v i s ă

mergea s i n g u r ă prin p ă d u r e într-o noapte f u r t u n o a s ă .

Vântul

ş u i e r a

puternic fulgerele

b r ă z d a u

furioase cerul. Dorei

i se f ă c u f r i c ă . D e o d a t ă i se t ă i e r ă s u f l a r e a , deoarece auzi un

altfel de ieral. .

c : f ' - - . r ' ~ . _

6

" Ă s t a nu e vântul " t r e s ă r i Dora. " S e a m ă n ă mai d e g r a b ă

cu o c r e a t u r ă

f i o r o a s ă

Privi peste u ă r

În

spate v ă z u cea mai u r â t ă

î n f r i c o ş ă t o a r e c r e a t u r ă dintre câte v ă z u s e v r e o d a t ă . Avea cel

p u ţ i n

doi metri j u m ă t a t e blana ochii

r o ş i i

gura salivând

gheare lungi. era foarle aproape. Creatura mârâi din nou ...

Dora o rupse

la

f u g ă

Cu

cât fugea mai repede, cu atât auzea mai tare r ă g e t u l

creaturii în urma ei, ş u i e r â n d f o r n ă i n d . Nu mai fusese

n i c i o d a t ă atât de s p e r i a t ă . La început fugi cu toata viteza, dar

pe

m ă s u r ă ce creatura se apropia, p ă r u s ă

î n c e t i n e a s c ă .

Picioarele i se p ă r e a u grele ca n i ş t e pietre de m o a r ă iar

genunchii

îi

erau moi ca piftia. S i m ţ i nu mai poate

f a c ă

nici un pas mai departe.

"Hei, stai un pic,

ă s t a

e doar un

vis "

î ş i d ă d u ea seama.

Nu se î n t â m p l ă cu a d e v ă r a t "

Dora se opri brusc creatura din spatele ei

f ă c u

la fel,

aproape doborând-o

î n c ă

mugind.

Nu mai p o ţ i

ă

sperii,

a ş a

t e r m i n ă cu

r ă g e t u l

ă s t a "

striga

ea. Tu

e x i ş t i doar în mintea mea, te-am creat În visul

meu pot te fac dispari "

7

Page 18: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 18/64

 Stai a ş a , hai

nu

ne pripim, spuse creatura în timp ce îi

întindea o

l a b ă .

Hai mai bine d ă m mâna fim prieteni. Nu vreau

fac nici un r ă u . t i i bine

nu

am cum s ă - ţ i fac r ă u decât

d a c ă tu crezi pot s ă - ţ i fac r ă u . Poftim cartea mea de

v i z i t ă .

i

î n m â

D  ei o t ă b l i ţ ă m i c ă pe care scria: " G r e ş e a l ă -

d a c ă ţ i - e

de min

e

o te

u r m ă r e s c

peste tot.

Nu

î n ţ e

e g , "

zise Dora. Vrei zici eu îmi produc

s i n g u r ă frica de g r e ş e

Chiar este,  s p u n s e creatura.

" Ş i

oare cum fa c asta?

î n t r e b ă

Dora.

Ei bine, spuse creatura,

s c ă r p i n â n d u - ş i

nasul cu gheara,

" t o a t ă lumea face r a t e a z ă unele lucruri c â t e o d a t ă , dar

nu

t o a t ă

lumea r e e a z ă f r i c ă de g r e ş e a l ă . Tu î ţ i creezi

s i n g u r ă frica prin faptul te

g â n d e ş t i

tot timpul la

n e r e u ş i t e .

De fiecare

d a t ă

când

g â n d e ş t i

'E groaznic dai

g r e ş Nu

trebuie dau n i c i o d a t ă ' creezi creatura numita 'Frica

d e - G r e ş e a

ă ' ,

care sunt chiar eu . atunci

eu

încep te

u r m ă r e s c iar tu fugi de orice

ţ i - a r

putea provoca o

n e r e u ş i t ă . "

Vrei spui nu e chiar groaznic

d a c ă

fac uneori

g r e ş e l i ? " r e b ă Do ra.

Chiar

nu

e,

p u n s e

creatura.

" Ş i ,

în a c e l a ş i fel, nu e ş t i

nici o p e r s a n ă r f e c t ă

d a c ă

faci o t r e a b ă bine. În realitate,

e ş t i o

p e r s o a n ă

ca re

â t e o d a t ă

g r e ş , iar alteori

r e u ş e ş t e

-

ca

tot restu l lumii. 

,,0, deja m simt mult mai bine, spuse Dora. Cred

î n ţ e l e g ce vrei spui - d a c ă schimb felul în care gândesc

la n e r e u ş i t e , nu îmi va mai fi f r i c ă de ele. putea

gândesc

nu

îmi place dau

g r e ş ,

dar

nu

este chiar

a ş a

de groaznic sau teribil

d a c ă

mi se î n t â m p l ă a ş a ceva.

Pe ce Dora vorbea, creatura se f ă c e a din ce În ce

mai m i c ă ; iar când

f e t i ţ a t e r m i n ă

de vorbit, aceasta ajunsese

de unui d

eg

etar.

,,0 te tot timpul a ş a de

m i c ă , "

îi promise Dora

creaturii.

8

a ş a

f ă c u

Când se trezi

d i m i n

u r m ă t o a r e , Dora se

duse iar la ş c o a l ă Acum se juca din nou cu prietenii ei î ş i

reîncepu

l e c ţ i i l e

de balet de flau

t.

În plus, era h o t ă r â t ă

încerce lucruri noi dificile.

De atunci încolo, când Dora

s i m ţ e a

cum creatura apare

începe c r e a s c ă î ş i spunea, D a c ă din când în când

nu î n s e a m n ă voi

g r e ş i

întotdeauna  imediat

s i m ţ e a

cum

creatura se m i c ş o r e a z ă la loc.

Dora mai

g r e ş e a

î n t r - a d e v ă r

din când În când, clar nu

îi

Illai

era f r i c ă de asta. Sigur,

nu Îi

c e a e s ă dea g r e ş

încerca f a c ă lucrurile cât mai bine pentru a ş a era mult

mai

p l ă c u t .

Dar nu mai considera o c a t a s t r o

r i b i l ă

fiecare

g r e ş e a l ă

nu

se întrista prea tare din

z ă .

Acum îmi dau seama îmi creez n g u r ă frica de

n e r e u ş i t e ,

la fel cum îmi creez

s i n g u r ă

fantasmele din vis.

doar eu î n s ă m i am puterea de a

m i c ş o r

acea

c r e a t u r ă

De

acum încolo,

nu

mai trebuie îmi fie f r i c ă de g r e ş e l i l e mele.

9

Page 19: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 19/64

Monstrul cel Magnific

l

lui Ş t e f n

MONSTRUL CEL M GNIFIC

L LUI Ş T E F N

Ş t e f n

avea un Monstru Magnific, care întotdeauna

când avea nevoie de el.

Atunci când Ş t e f n nu

o b ţ i n e ce

ea

ce

dorea sau când

primea ceea

ce

nu vroia

Atunci când prietenii lui Ş t e f n nu voiau se joace cu

el

sau nu voiau joace jocurile cum considera Ş t e f n r fi

trebuit

Atunci când p ă r i n ţ i i Îi spuneau lui Ş t e f

ce f c ă

sau

când nu Îi ziceau

ce

e de

f ă c u t

fi

~ ( ~ ' - : I .

~ 1

C ~ .

' 1 ' \ {

, -' 1 : . 'l

.. \\

/

\

I

.

31

Page 20: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 20/64

Page 21: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 21/64

"Este groaznic "

"Nu mai suport "

"Sunt o p e r s o a n ă ÎNGROZITOARE ",

"

..

apar eu. E ca o r e g u l ă .

" A d i c ă vrei spui. .

,

zise

Ş t e f a n ,

" .. vrei spui d a c ă

IlU mai rosti cuvintele magice, nu

ai

mai a p ă r e a ? "

i

~

/ ._J-'L .

~ - - - . _ - _ . ------------_.- ..

"Aproape, dar ar mai fi nevoie de ceva. Ar trebui

schimbi gândurile, nu doar cuvintele. Pentru asta trebuie

exersezi serios."

"Dar de ce îmi spui toate lucrurile astea?",

î n t r e b ă Ş t e f a n

privindu-I

b ă n u i t o r

pe Monstru.

"Pentru m-am u r a t t r e b u i a s c ă tot apar. Tu

I O s t e ş t i cuvintele magice tot mai des eu trebuie ba apar,

ba dispar. Este atât de obositor vrea i

au eu

o

v a c a n ţ ă stau lungit pe o

p l a j ă

undeva cât mai departe .

"Oh", spuse Ş t e f a n , p ă i atunci ce-ar fi exersez altfel de

gânduri, ca v ă d d a c ă f u n c ţ i o n e a z ă cum spui tu."

4

A ş a de atunci înainte, de câte ori lucrurile nu mergeau

a ş a cum dorea Ş t e f a n ,

el

î ş i schimba gândurile cuvintele

magice

pe

care le rostea

o d i n i o a r ă .

CU E CREZI c

Î Ş I

ÎNLOCUIA

EL

GÂNDURILE

CUVINTELE MAGICE DE ÎNAINTE?

În

loc

s p u n ă

....

E

groaznic "

Nu

mai suport "

"TREBUIE o b ţ i n ceea

ce doresc "

"Prietenii mei sunt

îngrozitori când nu fac

ceea ce vreau eu "

Spunea ...

"Ce p ă c a t e

a ş a "

"Nu-mi convine, dar pot

suport "

"Mi-ar p l ă c e a foarte mult o b ţ i n

ceea ce vreau, dar nu trebuie

n e a p ă r a t

se întâmple a ş a "

"Nu-mi place întotdeauna cum se

p o a r t ă , dar asta nu î n s e a m n ă

nu

mai sunt prietenii mei "

Prin urmare, Monstrul lui Ş t e f a n a p ă r e a din ce în ce mai rar.

CE CREZI

c U

GÂNDIT pARINTII, PRIETENII

PROFESORII LUI Ş T E F A N DE ACEASTA sCHIMBARE?

P ă r i n ţ i i lui Ş t e f a n se s u p ă r a u t t mai rar pe el nu îl mai

pedepseau aproape n i c i o d a t ă .

Prietenii

lui

Ş t e f a n

nu se

mai speriau se jucau mai des

cu

el.

Profesorii erau mai

b u c u r o ş i ,

mai

p u ţ i n

s u p ă r a ţ i

nu

îi

mai f ă c e a u mereu

o b s e r v a ţ i i .

"Acum

m ă

înfurii mai rar, v ă d lucrurile se î n t â m p l ă

mai d e g r a b ă a ş a cum vreau eu.", î ş i spunea Ş t e f a n . " M ă bucur

tare mult am î n v ă ţ a t cum s ă - I opresc

pe

Monstru mai

a p a r ă . "

5

Page 22: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 22/64

Ş t e f a n

exersa În continuare noul mod

de

a gândi

Monstrul p ă r e tot mai ra r când t o t u ş i mai a p ă r e a uneori

era mult mai p u ţ i n Magnific decât pe vremuri. ..

CREZI

c

I

TU UN MONSTRU MAGNIFIC 

6

Page 23: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 23/64

LU I  NLI URI I

Î N V A T Ă

S Ă LUMINEZE

Lucian Licurici z ă c e a în t u f i ş u l de liliac privea a b ă t u t În

p ă m â n t .

Nici

nu

b ă g ă

de

s e a m ă

apusul soarel

ui

care deveni

auriu, apoi r o ş i a t i c ... nici p o m e n e a l ă m t ă mirosul

parfumat

al

florilor de liliac.

"Ce groaznic ",

m o r m ă i

Lucian pentru sine î n s u ş i .Cât de

îngrozitor este fii un licurici care nu p o a t ă lumina

.. Ia

fel

de bine putea fi considerat o m u s c ă sau un gândac. Un

licurici care nu poate lumineze nici nu poate fi numit

licurici. ..sunt o r u ş i n e pentru familia mea."

8

Lucian

s t ă t e a

posomorât privea cu m, rând pe rând,

c e i l a l ţ i

licurici începeau lumineze, pe m ce soarele

trecea

în

amurg amurgul se pierdea încet În noapte. Din

toate celelalte puncte de vedere, era un licurici perfect. Avea o

pereche e l e g a n t ă de antene, aripi minunate o l u n g ă ,

s u p l ă . Singurul lucru care i se putea

r e p r o ş a

lui Lucian era

nu

putea lumineze, dar acesta, b i n e î n era cel mai

mare neajuns pentru neamul licuricilor.

"Probabil

c e i l a l ţ i ş t i u

un secret

pe

care

eu

nu-I cunosc",

gândi Lucian, "altfel cum de r e u ş e s c ei

lu

mineze

s c l i p e a s c ă f ă r ă prea mult chin,

în

timp ce eu, oricât Încerca,

nu pot scoate nici m ă c a r o scânteie? Întreb ... care e

ş m e c h e r i a ? "

Lucian decise i s-a cam urât de atâta mai

h o t ă r î se cam s ă t u r a s e tot fie un licurici m i n ă ,

a ş a î ş i

p ă r ă s i

c u l c u ş u l din t u f i ş u l de liliac porni într-o

e x p e d i ţ i e

pentru a descoperi cum se

" a p r i n d ă "

el.

Un prim popas îl

f ă c u în t u f i ş u l

de colectat miere, unde

Loredana Laura Licurici

s t r ă l u c e a u

aprins printre floricelele

dulci. Lucian se

r u ş i n a

n i ţ e l le Întrebe direct, dar î ş i

d ă d u seama

nu

are nimic de pierdut ar avea atât de

mu lt de

c â ş t i g a t

d a c ă ar n v ă ţ a cum lumineze

.

.

B u n ă - z i u a , rosti el, d e r a n j e a z ă d pun o

întrebare mai

p e r s o n a l ă ? "

"Ei. .. tu ",

c h i c o t i r ă

Laura Loredana

ş i n d

"Asta

depinde de întrebare".

P ă i vrea ş t i u ce aprinde

pe

voi?

"Cum a d i c ă ce ne aprinde???", Î n t r e b a r ă într-un glas

Loredana Laura.

. "Ce aprinde Încât

î n c e p e ţ i l u m i n

ţ i ?

, i n t r

din

nou Lucian.

"Ah, deci asta era ", r ă s u f l a r ă

u ş u r a t e

Loredana Laura.

P ă i

nu

ş t i m prea sigur, dar credem t u f i ş u l de miere e

cauza: de câte ori ne apropiem de floricelele astea minunat

e,

ne aprindem."

9

Page 24: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 24/64

Asta

î n s ă

nu-i era prea mult de ajutor lui Lucian. de

când vorbea cu Loredana Laura era tot în t u f i ş u l cu pricina

din p ă c a t e . coada lu i era la fel de î n t u n e c a t ă .

Le

ţ u m i

fetelor z b u r ă mai departe. Se opri mai apoi la un m ă r

ionatan. unde î ş i avea

s ă l a ş u l

G u r i ţ ă Licurici.

u r i ţ ă . trebuie te întreb ceva cu a d e v ă r a t important".

spuse Lucian.

Mmniiam. Mniiam

..

Mmniam".

c l e f ă i

Licurici

ul

G u r i ţ ă .....

mmmniiam ..mnniiaam .

Poftim? Nu î n ţ e l e g nimic din ce spui". zise Lucian.

MMMnniammm

 .

spuse

G u r i ţ ă

...nu pot vorbi prea bine cu

gura

p l i n ă .

nu?". n t i n u ă el. ş t e r g â n d u - s e delicat la g u r ă cu o

f r u n z ă de m ă r ionatan. ..Deeliciosss". mai spuse el. cam

m â n c ă u de felul

s ă u .

G u r i ţ ă . trebuie te întreb ceva serios. a ş a te

rog

fii

atent nu mai

iei

nici o

m u ş c ă t u r ă

p â n ă nu îmi r ă s p u n z i .

drumul". spuse

G u r i ţ ă . î n g h i ţ i n d

în sec.

Ce

î ţ i

aprinde

ţ i e

lumina?""Asta este. de

b u n ă s e a m ă .

o întrebare

s i m p l ă :

merele

ionatan îmi aprind lumina: Luminez admirabil atunci când m u ş c

dintr-un

m ă r

ionatan sau dintr-o a l t ă

d e l i c a t e s ă

spuse

el

m u ş c â n d

cu p o f t ă din alt m ă r .

4

Merita Încerc

eu

treaba asta

 .

zise Lucian l u ă el

o i ţ i t u r ă dintr-un

m ă r

aflat în apropiere. Nimic: nici un pic

de l u m i n ă . L u ă atunci o m u ş c ă t u r ă mai z d r a v ă n ă

La

fel: nimic.

L u ă atunci o m u ş c ă t u r ă u r i a ş ă ... se Î n e c ă . dar tot nu r e u ş i

lumineze.

..Se

pare nici merele ionatan nu sunt sortite Îmi

a p r i n d ă l u m i n i ţ a .

se plânse

el

d e z a m ă g i t porni

În

zbor spre

Sebastian Licurici. Acesta locuia într-un

t u f i ş

de mure

ÎI

g ă s i

lum inând ritmic

pe

cântecul unei privighetori care d ă d e a un

concert

În

apropiere .

Sebastian. am

î ţ i

pun o Întrebare foarte i m p o r t a n t ă .

spuse Lucian.

Sssssttt

.....

s c r â ş n i din d i n ţ i Sebastian Asta e partea

mea

e f e r a t ă

din cântec". Lumina sa era

i m p r e s i o n a n t ă

Spu ne acum". zise Sebastian.

În

timp ce l u m i n i ţ a sa se

stingea încet. o d a t ă cu ultimele triluri ale privighetorii. Ce

în trebare poate fi atât de i m p o r t a n t ă . încât întrerupi din

ascultatul concertului?"

Cum

î ţ i

aprinzi lumina?".

î n t r e b ă

Lucian .

Nu eu. privighetoarea o aprinde cu vocea ei m e l o d i o a s ă :

ori de câte ori o aud cântând. lumina mea se aprinde

r ă m â a ş a p â n ă

ea

tace. Acum te

rog

nu mai spui nimic:

concertul începe din nou."

Lucian a ş t e p t ă ca privighetoarea î n c e a p ă o

n o u ă

melodie. în

s p e r a n ţ a

îi va

aprinde lui

l u m i n i ţ

Î n s ă din

p ă c a Ia s f â r ş i t u l cântecului. lumina sa era î n c ă n e a p r i n s ă .

De

data asta î ş i întinse aripile

z b u r ă

drept spre Tereza

de Licurici care sclipea într-o t u f ă de laur.

Ea

era c o n s i d e r a t ă

drept unul dintre cei mai î n ţ e l e p ţ i licurici era r e s p e c t a t ă

pentru lumina

sa

care

d ă i n u i a

mai mult decât a altora Am

ceva tare important te întreb " . spuse Lucian din nou ... Cum

r e u ş e ş

î ţ i

aprinzi lumina?"

0 0 0 p ă i sunt mai multe feluri în care Î ţ i p o ţ i aprinde

lumina".

r ă s p u n s e gânditoare Tereza .

. . Î n t r - a d e v ă r . deja cunosc o m u l ţ i m e de moduri. care î n s ă

din p ă c a t e nu f u n c ţ i o n e a z ă la mine". spuse Lucian ... ş a c ă te

4

Page 25: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 25/64

rog nu

p o m e n e ş t i

de

f10ricele

de miere, de merele ionatan

sau de cântecul privighetorii: le-am încercat deja."

i n e î n ţ e l e s acestea

nu

ar putea aprinde lumina ta. ,

spuse Tereza. D e ş i e x i s t ă o multime de moduri de a ne

aprinde luminile, un singur lucru le poate face

f u n c ţ i o n e z e

... acela e ş t i TU."

P ă i

nu

î n ţ e l e g ,

m u r m u r ă

Lucian, "am încercat totul nu o

pot aprinde indiferent cât de tare ă s t r ă d u i e s c .

"Nici nu-i de mirare ",

r ă s p u n s e

Tereza. Nu f u n c ţ i o n e a z ă

d a c ă

te s i m ţ i deprimat, nervos sau stresat, mai ales d a c ă

e ş t i

din toate trei l a o l a l t ă . Primul lucru

pe

care

p o ţ i

îl

faci este te l i n i ş t e ş t i .

cum fac asta?",

î n t r e b ă

Lucian.

"Gândindu-te la lucruri care te l i n i ş t e s c . Sentimentele

provin 9in gândurile tale d a c ă g â n d e ş t i calm, te vei s i m ţ i

l i n i ş t i t .

I n c e a r c ă

te g â n d e ş t i la cea mai l i n i ş t i t o a r e imagine

care vine în minte."

Lucian

î ş i

i m a g i n ă c ă

s t ă

întins într-un câmp mare, plin

cu

trifoi, într-o

d u p ă m a s ă î n s o r i t ă :

cu cât se închipuia mai clar

în

câmpul de trifoi, cu atât se

s i m ţ e a

mai

l i n i ş t i t .

"Deja e mai bine", spuse Tereza

s i m ţ i n d

o schimbare în el.

"Acum e ş t i

p r e g ă t i t î n v e ţ i

s ă - ţ i aprinzi lumina. G â n d e ş t e - t e

la ceva ce î ţ i face

p l ă c e r e .

4

. Lucian se gândi la imaginea lunii pline, într-o noapte

c ă l d u ţ ă de v a r ă . i m a g i n ă c ă auzea cântecul greierilor

s i m ţ e a

o boare l i n ă de vânt atingându-i aripile.

O f l ă

de p l ă c e r e .

Se

s i m ţ e a

fericit pentru prima

o a r ă d u p ă

atâta vreme

..

"Acum

u i t ă - t e

la lumina ta ", spuse Tereza, iar Lucian se

întoarse

a r u n c ă o privire peste u m ă r . R e u ş i s e L u m i n i ţ a lui

se aprinsese pentru prima

d a t ă

în

v i a ţ ă

"Uaau Cum am r e u ş i t fac asta?", î n t r e b ă el.

Ai

avut gânduri bune ",

r ă s p u n s e

Tereza. "Ori de câte ori

te g â n d e ş t i la ceva bun, te bucuri lumina ta se aprinde.

Pentru a o

p ă s t r a a ş a , g â n d e ş t e - t e

la lucruri p l ă c u t e în

continuare "

"Dar ce se va întâmpla

d a c ă

se

va

stinge iar nu o o

pot aprinde din nou?", î n t r e b ă Lucian în timp ce lumina sa se

stingea deja încet.

"Depinde doar de tine

î ţ i

aprinzi lumina o p ă s t r e z i

a ş a ;

gândurile negative ca cele

pe

care le aveai când ai venit

aici,

nu

fac decât o

s t i n g ă .

Tu

e ş t i

cel

c a r e - ş i

poate aprinde

lumina gândind lucruri pozitive doar tu ai puterea de a o

m e n ţ i n e a p r i n s ă .

"Cred

î n ţ e l e g

acum: nu erau florile de miere cele care le

aprindeau pe Loredana Laura, nici merele ionatan cele care

îl aprindeau pe G u r i ţ ă nici cântecul privighetorii nu îl

aprindea pe Sebastian; de fapt, ei î n ş i ş i se aprindeau pentru

f ă c e a u lucruri care le aduc p l ă c e r e ; la fel eu pot

aprinde g â n d i n d u - m ă la lucruri care b u c u r ă trase Lucian

concluzia.

"Acum ai dreptate", fu de acord Tereza . "Ce-ar fi încerci

faci ce spuneai adineauri?"

"Trandafiri", spuse Lucian . "Trandafiri galbeni." L u m i n i ţ a sa

pâlpâi pentru o c l i p ă .

"Apus de soare.", mai spuse el apoi. L u m i n i ţ a clipi o

d a t ă

î n c ă o d a t ă .

"Lumina lunii flori de câmp", c o n t i n u ă el clipi repede de

trei ori.

4

Page 26: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 26/64

Page 27: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 27/64

C P CIT TE DE NE REZOLV PROBLEMELE

Î MOD R TION L

( î n s o ţ e ş t e povestea e v e r i le

M D a ş a

S a ş a )

I M P O R T N Ţ

C U N O A Ş T E R I I MODULUI DE NE REZOLV

PROPRIILE PROBLEME

Ce f a c e ţ i în momentul în care d a ţ i seama a

a p ă r u t

o

p r o b l e m ă ? A v e ţ i

o

m e t o d ă

proprie sau un pro

ce

deu pentru a o

rezolva? e n e r v a ţ i imediat î n c e p e ţ i s t r i g a Sau r i s t ţ i

î n c e p e ţ i p l â n g e ţ i ?

Majoritatea a d u l ţ i l o r nu au fost n i c i o d a t ă cum se

confrunte cu problemele pe care le întâlneau

în

c o p i l

r i e

c

um

le rezolve. Ei ajung la maturitate n e ş t i i n d cum î ş i abordeze

eficient problemele sau cum se descurce le

s c ă .

Terapia

R a ţ i o n a l - E m o t i v ă

C o m p o r t a m e n t a l ă

a fost

c o n c e

u t ă

de

Albert Ellis pentru a i ajuta pe oameni î ş i rezolve ma i eficient

problemele

e m o ţ i o n a l e

se descurce mai bine cu problemele

lor practice.

P ă r i n ţ i i

care î n v a ţ ă Î ş i rezolve problemele de t u r ă

e m o ţ i o n a l ă

în modul prezentat În cadrul Terapiei

Comportamentale vor fi mai bine p r e g ă t i ţ i pentru rezolva

propriile conflicte. c ă t pe cele cu copiii lor vor fi ca pabil i le

sugereze acestora

m o d a l i t ă ţ i

mai bune de rezolva problemel

e.

Doamna Georgiana are o

p r o b l e m ă

p r a c t i c cum

Îi n v e ţ e

pe

iatul ei

de

doi ani stea pe t o a l e t ă ,

d a c ă

el acest lucru?

D a c ă Îi f o r ţ e a z ă

stea pe

t o a l e t ă

acesta

ţ i p ă s t r i g o l o v e ş

Doamna Georgiana are o

p r o b l e m ă

m o ţ i o n a l din

c

uz

i n c a p a c i t ă ţ i i

de Îi

Î n v ă ţ a pe fiul ei acest lucru: e

u r i o a s ă

pe el

pentru

e

un

copil attit

de

dificil pe ea

ă ş i

pentru

c

nu e

o

m a m ă

mai

u n ă .

C r e d e ţ i

furia doamnei Georgiana o a j u t ă

În

vreun fel

În

efortul

de a - ş i rezolva problema p r a c t i c ă cu fiul ei?

7

Page 28: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 28/64

Doamna Silvia are ea

o p r o b l e m ~ p r a c t i c ă :

cum

o f a c ~

pe

fiica i de

16

ani a j u n g ă a c a s ă la timp s â m b ~ t ă seara? Când

fiica ei se Întoarce târziu a c a s ă doamna Silvia este

n e m u l ţ u m i t ~

dar nu se Înfurie. a ii spune acesteia ca

lm

  dar cu fermitate

nu

va

mai avea voie i a s ă m b ă t a u r m ă t o a r e . Fiica ei

va

trebui

Î ş i c â ş t i g e

privilegiul

de a m b ă t a

venind a c a s ă

la

timp.

-

C r e d e ţ

faptul

nu

se

e n e r v e a z ă

o

a j u t ă

pe

doamna Silvia

rezolve problema

p r a c t pe

care o are cu fiica ei?

D I F E R E N Ţ A DINTRE PROBLEMELE E M O Ţ I O N A L E

PROBLEMELE PRACTICE

D i s t i n c ţ i dintre problemele m o ţ i o n a l e cele practice este una

e s e n ţ i a Una dintre

id

eile centrale ale Terapiei

R a ţ i o n a l - E m o t i v e

Comportamentale este aceea persoanele sunt afectate la nivel

e m o ţ i o n a l

de

c r e d

i n ţ e l

atitudinile lor despre ei î n ş i ş i despre

c e i l a l ţ i despre

v i a ţ ă în

general.

În

termenii Terapiei R a ţ i o n a l - E m o t i v ă Comportamenta le ,

problemele

e m o ţ i o n a

r e z u l t ă din sentimente care

a f e c t e a z ă

sinele

scopurile individului, cum ar

fi

furia, deprimarea v i n o v ă ţ

Aceste sentimente constituie o p r o b l e m ă deoarece atunci când

8

oamenii le t r ă i e s c este p u ţ i n probabil ca ei g â n d e a s c ă clar

productiv sau se comporte într-un mod benefic. Problemele

practice sunt s i t u a ţ i i reale pe care d o r i ţ i le m o d i f i c a ţ i sau le

r e z o l v a ţ i cumva. Este posibil ca

pe

l â n g problema p r a c t i c ă cu care

c o n f r u n t a ţ i

a v e ţ i sau nu

o p r o b l e m ă e m o ţ i o n a l ă a d i a c e n t ă

Este aproape imposibil s ă v ă

r e z o l v a ţ i

problemele practice atunci

s u n t e ţ i tensionat

di

n punct de vedere e m o ţ i o n a l deoarece

sentimentele neproductive generate de gândurile dvs.

i r a ţ i o n a l e

i n t e r f e r e a z ă cu î n c e r c ă r i l e de a rezol

va

logic problemele. Acest

capitol

va î n v ă ţ a

deprinderi de a rezolva problemele,

cu

scopul de

a modifica sentimentele nepotrivite în sentimente mai adecvate.

Astfel, v e ţ i fi capabil r e z o l v a ţ i problemele practice mai eficient.

ABC ul TERAPIEI RATIONAL EMOTIVE OMPORTAMENTALE:

,

INTELEGEREA PROBLEMELOR EMOTIONALE

,

Lecturând p o v e ş t i l e

di

n prima parte a acestei c ă r ţ i s e s i z ă m

nu oamenii sau problemele sunt cele care ne

s u p ă r ă

Ne s u p ă r ă m

noi î n ş i n e prin gândurile c r e d i n ţ e l e noastre auto-distructive despre

c e i l a l ţ i

despre

s i t u a ţ i i .

Terapia R a ţ i o n a l E m o t i v e Comportamentale

o f e r ă

un model simplu de tip ABC pentru a î n ţ e l e g e mai u ş o r aceste

idei.

A -ul d e n o t ă evenimentul sau i t u a ţ i d e c l a n ş a t o a r 8 . B -ul se

r e f e r ă la gândurile sau

c r e d i n ţ e l e

persoanei legate de s i t u a ţ i e iar

C -ul

d e s e m n e z ă

c o n s e c i n ţ e l e m o ţ i o n care r e z u l t ă de aici.

Când ceva se î n t â m p l

la

nivelul A e x i s t ă o

c o n s e c i n ţ ă

la nivelul

C

nu

s i t u a ţ i a A e cea care

c r e e a z ă

acest C; ceea ce s p u n e ţ i dvs.

î n ş i v ă la nivelul B va determina sentimentele de la nivelul C.

Ideea este

u r m ă t o a r e a :

• A -

se

î n t â m p

ceva,

• B - g â n d i ţ i

s p u n e ţ

ceva despre ceea ce s-a întâmplat;

e v a l u a ţ i s i t u a ţ i a A

• C - s i m ţ i ţ i ceva

Domnul Ş t e f a n tocmai s-a Întors de la Merge

În / l u c ă . t ă r

Î n c e a p ă s ă p r e g ă t e a s c ~

c

in

a seama copiii

au ă s a t

totul Într-o dezordine de nedescris. Vasele murdare sunt

9

Page 29: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 29/64

r ă s p â n d f t e pe t o a t ă masa firimiturile la fel d o u ă cutii goale de

p r ă j i t u r ă se a f l ă pe podea.

A ş a d a r

domnul Ş t e f a n se simte furios.

Conform modelului ABC, a ţ i a se p r e z i n t ă astfel:

A - Vede b u c ă t ă r i a d e z o r d o n a t ă .

B - "Copiii ar

fi

trebuit o c u r e ţ e .

"Nu suport

ca în

b u c ă t ă r i e fie a ş a o dezordine."

"Este groaznic nici

p â n ă

acum copiii

nu

au

î n v ă ţ a t

se

poarte mai responsabil."

C - Furie

Doamna Elvira

i ş i

a ş t e a p t ă

fiul

care trebuia se i n t o a r c ă

a c a s ă

la o

ra

zece sea

ra.

Acum este miezul

n o p ţ i i

mama devine din ce

in ce mai a t ă i s-a intâmplat ceva ingrozitor.

Modelul ABC aplicat în cazul doamnei Elvira este u r m ă t o r u l :

A - Fiul ei întârzie deja de

d o u ă

ore.

B - "Trebuie i se

fi

întâmplat ceva groaznic."

"Ar

fi

groaznic

fi

avut

un

accidenl. "

"

Nu

putea suporta fie r ă n i t sau, mai

r ă u , fi

muri ."

"Când fiul meu întârzie 'trebuie îngrijorez s u p ă r .

C - F r i c ă . anxietate.

50

Fiica de 8 ani a domnului Valer care s-a

ju

cat e - a f a r ă t o a t ă d u p ă -

amiaza 

i n t r ă

fugind În sufragerie

l ă s â n d

o

d â r ă

de urme

de

noroi

pe covorul deschis la culoare. Domnul Valer vede mizeri

a

o prinde

pe f a t ă

de b r a ţ , Î

trage o a l m ă ţ i p ă la ea e un copil r ă u . Ea

incepe

s ă p l â n g ă

domnul Valer incepe se vinov

at.

Modelul ABC În acest caz ar

fi u r m ă t o r u l

A -

D-I

Valer

s t r i g ă

la

fiica lui

îi

trage o

p a l m ă .

Ea

plânge.

B -  Nu ar

fi

trebuit o lovesc."

"Sunt un

t a t ă

îngrozitor pentru am lovit-o."

Nu va

ierta n i c i o d a t ă .

"Am distrus r e l a ţ i a dintre noi."

C - V i n o v ă ţ i e .

D u p ă

cum s u g e r e a z ă aceste exemple, lucrurile

pe

care

p ă r i n ţ i i

le-au spus la B au creat sentimentele s u p ă r ă t o a r e neproductive de

la C.

Gândurile lor sunt

i r a ţ i o n a l e a d i c ă

convingeri ilogice care

conduc la sentimente nepotrivite.

CARACTERISTICI ALE GÂNDURILOR

R a ţ i o n a l e

• D e r i v ă din realitate.

• Sunt s u s ţ i n u t e de dovezi reale.

a j u t ă o b ţ i n e ţ i

ceea ce d o r i ţ i

• Conduc la sentimente adecvate chiar în s i t u a ţ i i

n e p l ă c u t e (iritare,

nu

furie; regret, nu v i n o v ă ţ i e ;

preocupare, nu anxietate; r i s t e ţ e , nu depresie).

E x p r i m ă

p r e f e r i n ţ e sau

d o r i n ţ e .

I r a ţ i o n a l e

Nu

d e r i v ă

din realitate.

Nu

sunt s u s ţ i n u t e

de

dovezi reale.

• Nu a j u t ă o b ţ i n e ţ i ceea ce

d o r i ţ i

• Conduc l sentimente inadecvate (furie, v i n o v ă ţ i e ,

anxietate, depresie).

• Sunt e x a g e r ă r i extreme ale unei

s i t u a ţ i i

(în termeni de

"groaznic", "teribil").

• Sunt s o l i c i t ă r i imperative f a ţ ă de sine, de ceilalti, de v i a ţ ă .

( t b

.

1

- t 1' . 1 )

re ule. ,

e

neapara necesar. , "

mi se

cuvine. .

51

Page 30: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 30/64

Uare

ce

s-ar rntampla daca

In

exemplele anterioare, gândurile

i r a ţ i o n a l e

de

la

B ar fi transformate

în

gânduri

r a ţ i o n a l e ?

Evenimentul

de

la

momentul A ar

r ă m â n e a c e l a ş i

dar la nivelul C ar a p ă r e a

modificari, iar modelele ABC ale

s i t u a ţ

i i l o r descrise anterior ar a r ă t a

astfel :

A - 0-1 Ş t e f a n vede b u c ă t ă r i a

în

dezordine.

B - . M i - a ş

fi

dorit g ă s e s c c u r ă ţ e n

Nu-mi place

g ă s e s c b u c ă t ă r i a în

dezordine.

Ce

p ă c a t

nici

p â n ă

acum copi

ii nu

au

î n v ă ţ a t se

comporte

mai responsabil.

C - Iritare, n e m u l ţ u m i r e .

A - Fiu l doamnei Elvira întârzie deja de d o u ă ore.

B -  Sper nu i s-a întâmplat nimic grav.

Ar

fi

foarte n e p l ă c u t i se

fi

întâmplat vreun accident, dar cred

ca

face

f a ţ ă

s i t u a ţ i e i .

stau aici îngrijorez nu a j u t ă la nimic nu

h i m b ă

s i t u a ţ i a , a ş a

mai bine

m i a ş

umple timpul

f ă c a n d

altceva.

C - Preocupare, îngrijorare.

A - Domnul Valer s t r i g ă la fiica lui îi trage o

p a l m ă .

Ea

plânge.

B -

  P ă c a t

mi -am pierdut controlul am lovit-o. Ar fi fost mai bine

d a c ă nu fi f ă c u t - o .

Probabil nu prea place pe moment, dar o S ă - i t r e a c ă .

C - Regret.

D u p ă cum a ţ i observat, sentimente le nepotrivite devin potrivite

cloar

în

momentul

în

care gân urile i r a ţ i o n a l e

se

t r a n s f o r m ă Î

gân

w a ţ i o n a l e . Cum ne putem educa pentru a gândi mai r a ţ i o n a l ?

CUIll putem

î n v ă ţ a

t r a n s f o r m ă m

gândurile

i r a ţ i o n a l e

În

gânduri

r a ţ i o n a l e ? In primul rând, e nevoie ne i d e n t i f i c ă m gândurile

i r a ţ i o n a l e apoi le punem sub semnul

Î n t r e b ă r i i ,

le d i s p u t ă m

le

combatem p â n ă vom crede

cu a d e v ă r a t În

alternativele

r a ţ i o n a l e .

5

REZOLVAREA N E P L Ă C E R I L O R DE LA NIVEL EMOTIONAL PRIN

PROVOCAREA DISPUTAREA

G Ă N D U R I L O R '

I R Ţ I O N L E

Gândurile i r a ţ i o n a l e sunt de obicei fie s o l i c i t ă r i absolutiste, fie

e x a g e r ă r i la extrem ale r e a l i t ă ţ i i . Exemple de gânduri

i r a ţ i o n a l

frecvent Întâlnite

În

cazul

p ă r i n ţ i l o r

sunt:

• Trebuie o b ţ i n dragostea aprobarea p e r m a n e n t a copiilor

mei.

Trebuie port Întotdeauna Într-un mod cornpetent, eficient

perfect corect cu copiii mei.

Copiii mei trebuie

se

comporte Întotdeauna

a ş a cu rn

cred eu

e cazul.

Copiii

mei

fac simt furios, stresat deprimat.

Este groaznic când copiii mei nu se c o m p o r t ă perfect.

Eu sunt cel vinovat ar trebui simt Îngrozitor

În

cazul

În

care copiii

mei

vor deveni altfel

d e c ă t

sper eu

d e v i n ă .

A

fi

p ă r i n t e nu ar trebui fie prea greu.

A ţ i

putea

a d ă u g a

alte gânduri i r a ţ i o n a l e proprii la a c e a s t ă

l i s t ă ? I n ţ e l e g e ţ i

ce anume face ca aceste gânduri fie

i r a ţ i o n a l e ?

Punând sub semnul Î n t r e b ă r i i disputând fiecare

c r e d i n ţ ă

i r a ţ i o n a l ă p u t e ţ i s ă v ă

c o n v i n g e ţ i

r e n u n ţ a ţ i la ea o

Î n l o c u i ţ i

cu

o convingere r a ţ i o n

s u g e r ă m În

continuare câteva

Î n t r e b ă r i

utile

pe

care p u t e ţ i

le

f o l o s i ţ i pentru a disputa unele dintre

propriile dvs. gânduri

i r a ţ i o n a l e :

1. Se b a z e a z ă a c e a s t ă convingere a mea

pe

fapte,

pe

opinII, pe

i n f e r e n ţ e

sau pe presupuneri? Care este dovada lucrurile stau

chiar

a ş a ?

2.

De ce nu ar

fi

lucrurile

a ş a

cum sunt? Unde scrie câ trebuie

o b ţ i n Întotdeauna ceea ce Îmi doresc?

3.

Este chiar atât

de

Îngrozitor? Nu ar putea fi mai r ă u d e c ă t atât? E

a d e v ă r a t c ă

nu pot tolera

a ş a

ceva?

5

Page 31: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 31/64

4. Cum se poate ca a ş a ceva f a c ă mai lipsit

de

valoare ca

om? Am vreo d o v a d ă cum acest lucru face lipsit de

valoare?

5.

Modul

în

care gândesc

a j u t ă

oare

o b ţ i n

ceea

ce

îmi

doresc? Imi este folositor?

u r m ă r

un

mod de a disputa o

c r e d i n ţ ă

i r a ţ i o n a l ă :

1. intrebare:

Trebuie î n t r - a d e v ă r

o b ţ i n

dragostea aprobarea

p e r m a n e n t ă a copiilor mei pentru a s u p r a v i e ţ u i ?

R ă s p u n s : Nu, nu e

a d e v ă r a t ,

pot t r ă i

f ă r ă

acest lucru,

d e ş i

mi-ar l ă c e a mult îl am.

Întrebare:

s t ă vreo lege a universului care s p u n ă

trebuie am permanent parte de dragostea aprobarea lor?

R ă s p u n s :

Nu,

nu g ă s e s c

niciunde vreo

d o v a d ă

ar exista o

astfel de r e g u l ă .

3.

Întrebare:

.,Trebuie

o b ţ i n

Întotdeauna ceea

ce

îmi doresc?

R ă s p u n s : Nu. Chiar Îmi doresc ca lucrurile

m e a r g ă d u p ă

cum mi-ar

p l ă c e a

mie, dar asta nu

Î n s e a m n ă

a ş a

trebuie

se întâmple.

4.

Întrebare:

Este chiar atât de Îngrozitor

a c ă

nu iubesc copiii

mei?

R ă s p u n s : Nu, <îngrozitor> e o exagerare. Nu mi-ar p l ă c e a dar

supravietui.

5. Întrebare: Faptul de a nu

fi

tocmai pe placul copiilor mei e oare

cel mai

r ă u

lucru la care m - a ş putea gândi? Ce mi-ar p ă r e a

mai groaznic?

R ă s p u n s : Ar

fi

mai groaznic a c ă ar

fi

m o r ţ i , sau d a c ă nu s-ar

fi

n ă s c u t n i c i o d a t ă .

6

Întrebare:

De ce anume faptul fiii mei

nu

plac atât de

mult m-ar face o

p e r s o a n ă

mai l i p s i t ă de valoare?

5

R ă s p u n s :

Nu m-ar face mai lipsit de valoare, d u p ă cum nici

dragostea lor nu m-ar face mai valoros. Din moment ce fac atât

lucruri bune cât rele am atât t r ă s ă t u r i bune, cât negative,

nu sunt nici plin de valoare nici total lipsit

de

aceasta: sunt pur

simp

lu

EU

nici o e t i c h e t ă nu m-ar caracteriza

în

întregime.

7. Î n t r e b a r e : , , ~

gândi În acest mod

a j u t ă

oare ceea ce

Îmi doresc? Imi este folositor gândesc astfel?

R ă s p u n s : "Nu numai nu a j u t ă

o b ţ i n

ceea ce Îmi

doresc, dar Îmi este chiar d ă u n ă t o r , pentru face

simt deprimat furios când copiii resping.

Ca rezultat al d i s p u t ă r i i , c r e d i n ţ a i r a ţ i o n a l ă va

fi

probabil

Î n l o c u i t ă

de

u r m ă t o a r e a

c r e d i n ţ ă

r a ţ i o n a l ă : . , A ş

prefera fiu tot

timpul iubit agreat de copiii mei e p ă c a t d a c ă nu se Î n t â m p l

Întotdeauna a ş a , dar pot suporta dezaprobarea lor. O astfel de

disputare

c a t e g o r i c ă

este e s e n ţ i a l ă pentru a convinge cu

a d e v ă r a t

r e n u n ţ a ţ i la o c r e d i n ţ ă i r a ţ i o n a l ă .

O

a l t ă t e h n i c ă u t i l ă

poate fi Imageria R a t i o n a l - E m o t i v ă . Cum

f u n c ţ i o n e a z ă ea? In primul rând, g â n d i ţ i - v ă la o' i t u a ţ i e în care este

extrem de' probabil a p a r ă un sentiment inadecvat, precum furia.

De exemplu,

i m a g i n a ţ i - v ă a f l a ţ i În

toiul unei certe ser

io

ase

cu

copiii: s i m ţ i ţ i cum treptat c r e ş t e furia. Când s i m ţ i ţ i sl .ficient de

furios,

î n c e r c a ţ i

s c h i m b a ţ i furia

În

iritare sau enervare. In a c e l a ş i

timp,

Î n l o c u i ţ i

ideea i r a ţ i o n a l ă conform c ă r e i a copiii nu r trebui fie

d e r a n j a n ţ i

sau

g ă l ă g i o ş i

cu

gândul

r a ţ i o n a l a ţ i

prefera nu fie

atât de i r i t a n ţ i , dar nu trebuie fie chiar a ş a doar pentru dvs.

d o r i ţ i

acest lucru. Imageria

R a ţ i o n a l - E m o t i v ă

este o

b u n ă

modalitate

de a

o b i ş n u i s c h i m b a ţ i

modul În care

i m ţ i ţ i ,

prin

modificarea felului

În

care g â n d i ţ i .

Alte tehnici utile pentru a exersa modificarea c r e d i n ţ e l o r

i r a ţ i o n a l e în gânduri r a ţ i o n a l e sunt u r m ă t o a r e

1. De

fiecare

d a t ă

când

a v e ţ i un

sentiment mai

p u ţ i n p l ă c u t ,

î n c e r c a ţ i

d a ţ i

seama care este convingerea care c r e e a z ă

acel sentiment. Este ea

r a ţ i o n a l ă

sau i r a ţ i o n a l ă In cazul în care

convingerea este

r a ţ i o n a l ă ,

iar entimentul este

c o r e s p u n z ă t o r

î n c e r c a ţ i

v e d e ţ i d a c ă p u t e ţ i modifica cumva

s i t u a ţ i a .

a c ă nu

p u t e ţ i , î n c e r c a ţ i o a c c e p t a ţ i . Când co nvingerea este una

i r a ţ i o n a l ă ,

p r o v o c a ţ i - o

d i s p u t a ţ i - o p â n ă r e n u n ţ cu

d e v ă r a t la

ea o î n l o c u i ţ i

cu

o c r e d i n ţ ă r a ţ i o n a l ă .

2. A c c e p t a ţ i - v ă

pe dvs. î n ş i v ă , indiferent de sentimentele din

momentul respectiv. A blama sau a înfuria pe dvs.

55

Page 32: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 32/64

din cauza unui sentiment va face mai

d i f i c i l ă

adaptarea a d e c v a t ă

la

3.

R e n u n la gândi rea

În

termeni de c a t a s t r o f ă

la

a pretinde

imperativ diferite lucruri , cele

d o u ă

forme principale de gândire

i r a ţ i o

4.

A c c e p t a ţ

pentru sentimentele

pe

care le

a v e ţ i

nu

Îi

ma i ţ i ţ i pe c e i l a l ţ i pentru modul

În

care

s i m ţ i ţ i .

5. Nu p l â n g e ţ prea mult de o s i t u a ţ i e care nu

convine -

a

plânge de i t u a ţ i fa

ce ca

aceasta p a r ă mai

d i f i c i l ă .

6. F a c e ţ i - v ă

o cu propriile gânduri i r a ţ i o n a l e

d i s p u t a ţ i - I e .

7.

P u n e ţ

la

vedere

mesaje sau

b i l e ţ e l e

care

r e a m i n e a s c ă : G

ândi

r a ţ i o n a l "

8. O f e r i ţ i - v ă o r e c o ori de câte ori r e u ş i ţ i t r a n s f o r m a ţ i un

sentiment nepotrivit Într-unul

adecvat.

6

9.

Nu e v i t a ţ i orice

s i t u a În

care s i m ţ i ă r a t . o n s i d e r a ţ i - l e

o p o r t u n i t ă ţ i

de a Încerca

n d i ţ i

mai

m o d i f i c a ţ i

sentimentele i r a ţ i o n a l În altemativele lor

o n a l e .

10. Nu

u i t a ţ i

a Î n v ă ţ g â n d i ţ i În mod n a l n e c e timp. Nu

b l a m a ţ i , nici nu e s c u r a j a d a c ă nu de la Început.

11

.

m i n t i ţ i - v ă

a gâ

ndi

r a ţ i o n

este o abilitate

c.

 l

re

n e c e s i t

antrenament.

12. I a t ă o

m e t o d ă

pentru a trece de

la

nivelul e m o ţ o n a l la aspectele

practice ale problemei:

l

F o r m u l a ţ i problema cât de

cl

ar de concret posibil.

b

1 G â n d i ţ i v ă la

cât mai multe

s o l u ţ i i altemative

posib

ile, f ă r ă

a le

evalua

sau a le comenta În

vreun

fe l: cu cât mai multe

variante cu

atât mai bine.

c) a m i n a ţ i fiecare dintre s o l u ţ i i c o n s e c i n e l e

pozitive

cele

negative

a

le

f i e c ă r e i

d

A l e g e ţ i

o

s o l u ţ i e

sau o

c o m b i n a ţ i e

de o l u ţ i i

r c a ţ

e)

Nu

b l a m a ţ i

d a c ă

s o l u ţ i a

nu

e a z ă a ş a

cum

a ţ i

gândit;

Î n c e r c a ţ i v a r i a n t

f D a c ă nimic nu ţ i o n e a z a c c e p t a problema f o c a l i z a ţ i

energiile gândurile pe

a ltceva

13. A p r e c i a ţ i c o n s e c i n ţ e l e

pozitive

ben efi

ci

ile gândirii r a ţ i o n a l e : un

control mai

adecvat

asupra

se

ntimentelor, mai mult timp

energie pentru a face ceea ce d o r i ţ i o ca pacitate p o r i t ă de a

gândi mai clar de a

rezolva

problemele prac

ti

ce.

14. Î n v ă ţ a ţ i - copiii

rezolve

problemele

În

mod o n a l .

CUM S Ă V Ă AJUTATI COPIII   Ă F A T Ă PROBLEMELOR

PE CARE LE

Î N T Ă L N E S

Adesea copiii se

c r e e

pro bleme m o ţ i o n a l e ,

de aceea ei pot beneficia de pe urma u t i l i unor strategii

r a ţ i o n a l e

de abordare a

i t u a ţ i i l o r

dificile.

În

timp ce r e z o l v a ţ i

propriile

n e p l ă c e r i e m o ţ i p u t e ţ i le r ă t a

copiilor cum

7

Page 33: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 33/64

le rezolve pe ale lor. U r m ă t o a r e l e sugestii vor

fi

de folos În acest

sens:

1.

f e r i ţ i - v ă ca model de sentimente adecvate strategii de

adaptare pentru copilul dvs. Copiii vor

Î n v ă ţ a

multe observând

imitând r ă s p u n s u r i l e

pe

care le vor vedea la dvs.

2.

p r i m a ţ i - v ă

sent

im

ente

le

f a ţ ă

de

copii, astfel Încât

ei

le

identifice cu mai mare u r a t e ţ e fie capabili

Î ş i

n u m e a s c ă sentimentele proprii pe cele ale l o r l a l ţ i .

3. Nu Î n v i n o v ă ţ i ţ i copiii pentru modul În care s i m ţ i ţ i . De

exemplu,

În

loc

le

s p u n e ţ i : enervezi sau sperii când

faci lucrul

ă s t a ,

s p u n e ţ i : . M ă enervez sau sperie când te

v ă d

f ă c â n d lucrul

ă s t a .

4. m p ă r t ă ş i ţ i - v ă gânduri e cu copiii, a r ă t â n d u - l e modul În care

acestea c r e e a z ă anumite sentimente. De exemplu, dacâ

i m ţ i ţ i furios i - a ţ i putea spune: S imt câ devin furios pentru câ Îmi

spun câ nu ar trebui faci acest lucru. Probabil ar fi mai bine

Îmi spun

c ă m i - a ş ori nu

faci acest lucru.'

5.

j u t a ţ i - v ă copilul

Î n v e ţ e

cum

Î ş i

c r e e a z ă sentimentele,

Întrebându-i ce gândesc În momentul În care Î ş i e x p r i m ă un

sentiment.

6. e p t a ţ i - v ă copiii indiferent de ce fel

de

sentimente ar exprima

ei, astfel Încât ei

Î n ş i ş i Î ş i

accepte cu mai m u l t ă u ş u r i n ţ ă

propriile sentimente.

7.

I n d i c a ţ i - l e

faptul a pretinde imperativ ceva este

un

lucru auto

distructiv.

8. a ţ i - i Î n v e ţ e evalueze realitatea cu mai m u l t ă precizie,

a t r ă g â n d u - l e a t e n ţ i a

În

momentul

În

care

e x a g e r e a z ă

sau

gândesc

În

temeni de

t a s t r o f ă .

8

9. R e c o m p e n s a ţ i - i

pentru momentele În care r e a c ţ

n e a z ă cu

sentimente adecvate.

10. A j u t a ţ i - i

s u p r a p u n ă

modelul ABC din Terapia o n a l

E m o t i v ă

C o m p o r t a m e n t a l ă

peste

s i t u a ţ i a e a l ă ş

foloseascâ acest sistem pentru a - ş i descifra sentimentele.

11.

Oferi

i - l e

copiilor exemple de

a f i r m a ţ i i

gânduri mai

d e g r a b

decât

a ş t e p t a ţ i

ca

a c e ş t i a

le descopere singuri.

De exemplu,

a ţ i

putea sugera unui copil care se teme de

Întuneric Î ş i s p u n ă : Nu am de ce tem de Întuneric:

nimic nu Îmi va face r ă u . Singura d i f e r e n ţ ă dintre l u m i n

Întuneric este

câ nu

pot vedea

la

fel de bine pe Întuneric. 

12 . u g e r a ţ i - l e

a gândi r a ţ i o n a l este

ca

cum ar ce

m u ş c h i

la

nivelul e m o ţ i i l o r .

13. l n v ă ţ a ţ i - v ă copiii utilizeze tehnicile de Imagerie R a ţ i o n a l

E m o t i v

14 .

d u c e ţ i - l e

aminte câ toate f i i n ţ e l e umane fac

g r e ş

câ e

n e p l ă c u t , dar nu groaznic , oribil sau teribil , d a c ă se Î n t â m p l

a ş a ceva.

15.

I g n o r a ţ i co

piii atunci când se

v a i e t ă

dacâ

În

acest mod

c a p ă t

a t e n ţ i a dvs., probabilitatea ca acest lucru se Întâmple În

viitor va

c r e ş t e .

16.

Identifi cati pentru ei exemple de gândire i r a t i o n a l ă În emisiuni

TV,

c â n t ~ c e

cunoscute

În

filme.

l n c U r a j a ţ i - ~ ă

copiii

ă d e v i n

d

etectivi

r a ţ i o n

caute exemple de gândire

ţ i o n a l ă

i r a ţ i o n a l ă

În

jurul lor.

17. C i t i ţ p o v e ş t i r a ţ i o n a l e .

18.

Nu a ş t e p t a ţ i

ca Întotdeauna copiii dvs. se comporte

r a ţ i o n a l . A c c e p t a ţ i - i chiar când nu fac acest lucru. Nu este nevoie

le

a p r o b a ţ i

comportamentul ca Îi

a c c e p t a ţ i În

calitate de

f i i n ţ e

umane.

9

Page 34: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 34/64

19.

v ă ţ a ţ i - v ă copiii strategii de rezolvare a problemelor practice,

pentru ca ei fie capabili le rezolve pe acestea

ă t u r i

de

ce

le

e m o ţ i o n a l

SUM R

Oamenii Î ş i creeazll adesea neplllceri la nivel

e m o ţ i o n a l

datoritll c r e d i n ţ e l o r

pe care

le

au

a

modului lor de

a

evalua

o

s i t u a ţ i e .

Este posibil

s

Î n v l l ţ a ţ i

s g â n d i ţ i mai n a l vll c r e a ţ sentimente adecvate, nu dureroase. A

gândi

o n a l

nu este doar mai plllcut

la

nivel e m o ţ i o n a l , ci contribuie la

a b i l i t ă ţ

i l e persoanei de a aborda de a rezolva probleme practice. n ţ i i

care gândesc r a ţ i o n a l Î ş i vor rezolva mai eficient conflictele cu copiii lor ii

vor putea

Î n v ă ţ a

pe a c e ş t i a cum

s

raporteze

la

propriile

sentimente probleme.

60

CUM S Ă TE CCEPTI PE TINE ÎNSUTI

, ,

P

COPILUL T U

INTRODUCERE

( î n s o ţ e ş t e pove stea

S ă n d e

P e ş t ş o r u l

cel

Plat )

V - a ţ i considerat v r e o d a t ă prost, lipsit de valoare sau bun de

nimic? V - a ţ

î n v i n o v ă ţ i t

când

a ţ i

f ă c u t vreo

g r e ş e a l

t e n d i n ţ a

s ă v ă d u p ă p ă r e r i l e negative

pe

care c e i l a l ţ i

le

au despre dvs.?

D a c ă

a ţ i r ă s p u n s

cu

Da la vreuna dintre aceste î n t r e b ă r i , s-ar

putea

a v e ţ i

probleme

în

a accepta pe dvs.

î n ş i v ă .

Ce î n s e a m n ă de fapt acceptarea de sine ? Ce

î n s e a m n ă

îi

c c e p ţ

pe

c e i l a l ţ i ? Cum a f e c t e a z ă capacitatea de a accepta

de a-i accepta pe c e i l a l ţ i

r e l a ţ i a

cu copiii dvs.?

Acceptarea de sine

î n s e a m n ă

accepta

re

n e c o n d i ţ i o n a t ă

-

admiterea asumarea r e s p o n s a b i l i t ă pentru

i r i l e

i t ă ţ i l e

comportamentele proprii - atât cele bune, cât cele rele -

f ă r ă

a

cataloga sinele drept

bun

sau

r ă u .

Acceptarea celuilalt

nu

î n s e a m n ă

trebuie p l a c ă tot ceea ce fa ce c e a l a r s o a n

î n s e a m n ă a putea

f a c e ţ i d i f e r e n ţ a

între a

ă c e a

o t r ă s ă t u r ă

sau

un

comportament al acelei persoane a d i s p l ă c e a sau a

respinge intreaga p e r s o a n ă . P ă r i n ţ i i care se

a c c e p t ă pe

sine pe

copiii l

or

îi iubesc îi a c c e p t ă indiferent de felul în care ei

se

c o m p o r t ă : este o acceptare n e c o n d i ţ i o n a t ă pe ca re copilul o simte

ca

existând permanent, dincolo

de

modul

în

care p ă r i n ţ i i r e a c ţ i o n e a z ă

la

diferitele lor

p u r t ă r i

de zi cu

z

i.

Cristina Petrea. in vârstll

de

doi

ani

devine din ce În ce mai a s t â m p ă

mai curioasll.

, ş i b a g ă nasul peste tot " spune d-na Pet

rea.

"Dar am g ă s i t o cale de a

face

f a ţ ă

la asta

-

de c ă t e ori Î ş i b a g ă m ă n

În

s c r u m i e r ă , trage c r a t

i ţ e l e

t i g ă i l e

din dulap sau de fieca

re d a t ă

când rupe frunzele de pe plante, Îi

dau peste mânll ii spun F e t i ţ ă rea "

6

Page 35: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 35/64

. , F u n c ţ i o n e a z ă ca

prin miracol. Chiar

am v ă z u t - o

pe Cristina Întinzând mâna

c ă t r e o

p l a n t ă apoi i n d u - ş i propria mâna s p u n â n d u - ş i

" F e t i ţ ă

rea "

pe un ton

r ă s t i t

Acest sistem pare fie eficient pentru a schimba

comportamentul Cristinei; î n s ă ce mesaj i

se

transmite astfel? Cel

mai probabil,

ea

î n v a ţ ă faptul

d a c ă

face g r e ş e l i sau face lucruri

"rele", atunci î n s e a m n ă

( ,ii

este o persoana "rea". Nu e

s u r p r i n z ă t o r

faptul d-na Petrea se c o n s i d e r ă , la rândul ei, o m m ă "rea" d a c ă ,

de exemp

lu

, fiica ei

se p o a r t ă

necuviincios

în

public.

RESPINGEREA DE SINE UNDE NE POATE CONDUCE

0-1 USlf se

simte v

in

ovat atunci când

p e d e p s e ş t e

copiii.

"Ce

t a t ă

josnic sunt ajung Îmi pedepsesc propriii copii," g t ' m d e ş t e el.

D a c ă

fi

un

t a t ă

bun, nu

ar

trebui recurg

la

asta."

T o t u ş i ,

el se simte vin ovat atunci când nu Îi p e d e p s e ş t e .

"Sunt

un t a t ă

Îngrozitor atunci câ

nd

nu

ii

pedepsesc pe copii

d a c ă

o

m e r i t ă

- c< lnd vor fi

a d u l ţ i

nu vor deveni suficient de buni t o a t ă vina va fi a mea.

e

simte vinovat atunci când

le r ă s p u n d e

cu "da"

la

cereri.

6

"Sunt

o p e r s o a n ă

u ş o r m a n i p u l a b i / ă

-

un p ă m p ă / ă u Î ş i spune i e ş i . "Nu

ar

trebui Îi las

m e a r g ă a ş a

de departe cu comedia asta: m-am

ă t u r a t

le satisfac toate d o r i n ţ e l e '

Dar se simte vinovat când le

r ă s p u n d e

cu "nu" la cereri.

"Sunt mult prea dur cu ei - cred

u r ă s c f i i n d c ă

sunt atât de sever;

poate Întrec eu limitele. '

D-I

Rusu s-a prins s

in

gur într-o p c a n a n o v ă ţ i e i . Indiferent

ce face, el crede a f ă c u t o

g r e ş e a l ă

se

î n v i n o v ă ţ

e ş t e pentru

asta.

oare cum r e a c ţ i o n e a copiii d-Iui Rusu la comportamentul

acestuia? Copiii sunt suficient de

d e ş t e p ţ i ca

î ş i dea seama de

n e s i g u r a n ţ a

t a t ă l u i

lor s ă f o l o s e a s c ă orice ocazie o Î n t o a r c ă

împotriva lui pentru

a-I

manipula

ca o b ţ i n ă

ceea

ce

vor. Unele

dintre frazele lor preferate sunt:

" T o ţ

p ă r i n ţ i i

r l a l ţ i

copii îi acolo "

D a c ă

m-ai iubi cu a d e v ă r a t ,

nu

m-ai trata în felul ă s t a "

"Nu pot cred propriul meu t a t ă e atât de egoist încât îmi refuze o

d i s t r a c ţ i e ca asta "

B

ine, o stau a c a s ă , dar sper dai seama îmi distrugi v i a ţ a . "

D a c ă

nu a j u ţ i scriu lucrarea asta o ă m â n corigent la istorie o

fie doar vina ta."

Este normal fiii d-Iui Rusu sunt e x p e r ţ i în a-I manipula prin

intenmediul sentimentului

s ă u

de v i n o v ă ţ i e . Au

î n v ă ţ a t

asta de

la

un

alt expert - d-na Rusu. Modul ei preferat de

a-I

determina

f a c ă

ceea ce vrea ea este a spune lucruri de genul:

c

um

vrei, dar îmi rupi inima "

"Ce vor crede vecinii

d a c ă

nu facem noi treaba asta?"

De

c ă t e ori d e s c o n i d e r a ţ i pentru lucruri pe care l e - a ţ i spus

sau pe care nu

l e a ţ i

spus, de câte ori a u t o - î n v i n o v ă ţ i ţ i pentru

lucruri

pe

care l e - a ţ i f ă c u t sau

nu

l e - a ţ i

f ă c u t , r e s p i n g e ţ i pe voi

î n ş i v ă , fapt

ce

are mai întotdeauna

c o n s e c i n ţ e

d ă u n ă t o a r e .

presupunem

f a c e ţ i

o

g r e ş e a A v e ţ i u n i

fie

p u t e ţ i

a s u m a ţ i

r ă s p u n d e r e a

pentru a ţ i f ă c u t g r e ş e a l a r e s p e c t i v ă

63

Page 36: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 36/64

f a c e

un

efort pentru a o corecta a

nu

o mai s ă v â r ş i

În

viitor, fie

a u t o - c o n d a m n a ţ i pentru a ţ i stricat lucrurile. Care sunt u r m ă r i l e

faptului

c o n d a m n a ţ i

pe

voi Î n ş i v ă ?

C o n s e c i n ţ e l e

e m o ţ i o n a l e

pot fi furia, vina sau deprimarea. C o n s e c i n ţ e l e comportamentale

constau

În

faptul atât timp cât l ă s a ţ i dominat de sentimente

negative de auto-blamare, probabil

nu

v e ţ i face nimic productiv

pentru a corecta g r e ş e a l a sau pentru a o preveni

pe

viitor.

Respingerea de sine

f u r ă

din timp, energie concentrare, care

altfel ar i disponibile pentru rezolvarea problemei În mod productiv;

I a s ă blocat undeva

cu g r e ş e l

i l e dvs.

a c o n s e c i n ţ ă ţ i o n a l ă m a j o r ă

care decurge din faptul

nu

a c c e

p t a ţ i

a ş a

cum

s u n t e ţ i

ca

p e r s o a n ă

u m a n ă este vina Vina

es te

un

sentiment acceptat social m u l ţ i cred

faptul de a te s i m ţ i

vinovat d e m o n s t r e a z ă p a s ă . T o t u ş i , vina este un sentiment

neproductiv, creat de c r e d i n ţ e i r a ţ i o n a l e care s f i d e a z ă logica.

c r e a ţ i propriul sentiment de v i n ă prin faptul a p r e c i a ţ

nu

a ţ i

f ă c u t

ceva bine sau a ţ i f ă c u t o g r e ş e a l ă , pentru ca apoi s ă v ă

n d a m n a ţ i

pe dvs.

ca p e r s o a n ă În

Întregime sau

c r e d e ţ i câ

n t e ţ i lipsit de valoare fiindcâ a ţ i g r e ş i t . P ă r i n ţ i i copiii folosesc

adesea vina pentru a se manipula reciproc. Alegerea de a

ne

supune acestei m a n i p u l ă r i de a crea i n ă f a ţ ă de noi Î n ş i n e este o

f o r m ă a respingerii de sine.

a l t e r n a t i v ă la

este v e r i f i c a ţ i

s i t u a ţ i a

pentru a

vedea d a c ă Î n t r - a d e v ă r a ţ i f ă c u t o g r e ş e a l ă . D a c ă nu a ţ i g r e ş i t ,

atunci cu s i g u r a n ţ ă nu

i s t ă

nici un motiv s i m ţ i ţ i vinovat. Dacâ

a ţ i f ă c u t o

g r e ş e a l ă , nu a v e ţ i

nici un motiv s ă v ă ' Î n v i n o v ă ţ i ţ i -

În

schimb p u t e ţ i s ă v ă a c c e p t a ţ ca p e r s o a n ă s u p u s ă

g r e ş e l i i ,

dar

p o s i b i l i t ă ţ i i de Î m b u n ă t ă ţ

De

exemplu, d-I Rusu ar putea

se

mai g â n d e a s c ă o

d a t ă la

decizia sa de a nu o l ă s a pe fiica lui de 12 ani

la d i s c o t e c ă .

Ar putea

Î ş i

dea seama

I l o t ă r â r e a

sa

i n i ţ i a l ă

era

b u n ă

o

p u n ă

În

aplica re cu fermitate f ă r ă regrete mai apoi pentru severitatea de

care a dat d o v a d ă . Sau, ar putea

d e c i d ă câ

h o t ă r â r e a sa nu era

una b u n ă caz

În

care s-ar putea gândi la moduri de a preveni

a c e a s g r e ş e a

În

viitor.

l t ă

cale de a elibera de

i n ă

este

s ă v ă d a ţ i

seama

nu

u n t e ţ i responsabil de sentimentele altora, atâta timp cât nu le c r e a ţ i

l o r l a l ţ i

n i ş t e

s i t u a ţ i i În

care unele gânduri sau e m o ţ i i

6

extrem de probabile; dar

s u n t e ţ i

responsabil de crearea propriilor

dvs . sentimente. Când copilul spune "Îmi r ă n e ş t i su

fl

etul", p u t e ţ i

r ă s p u n d e "Nu, tu singur creezi sentimentele astea d a c ă vrei, te

Î n v ă ţ

cum creezi sentimente folositoare."

De

asemenea,

nu

este

de

dorit Îi

s p u n e ţ i

copilUlui: enervezi ", deoarece singur

s u n t e ţ i

responsabil de crearea sentimentului de mânie

nu

copilul

dvs.; t o t u ş i p u t e ţ i îi e x p l i c a ţ i unele din p u r t ă r i l e sale displac

Îi

a r ă t a ţ i

moduri pentru a corecta

s i t u a ţ i a .

Î N V Ă T A T I S Ă V Ă CCEPT TI

• • •

Primul pas pentru a Î n v ă ţ a s ă v ă a c c e p t a ţ i este d a ţ i seama

nu s u n t e ţ i o

f i i n ţ ă

care poate fi j u d e c a t ă

ca

fiind În Întregime b u n ă

sau rea. S u n t e ţ i un amalgam de comportamente, t r ă s ă t u r i

caracteristici - unele dintre ele fiind de dorit, altele mai

p u ţ i n

tolerabile, iar altele neutre.

Nu

are sens

s p u n e ţ i s u n t e ţ i

bu n

sau r ă u , cu sau f ă r ă valoare. Mai d e g r a b ă ,

s u n t e ţ i

o

p e r s o a n ă

care

face atât lucruri bune cât lucruri rele care

m a n i f e s t ă

comportamente demne de

l a u d ă

sau nu.

Este de asemenea lipsit de

l o g i c ă r e s p i n g e ţ i ,

ca fiind o

p e r s o a n ă rea sau f ă r ă valoare, doar fiindcâ c o m p o r t a ţ i r ă u

În

prezent. Au fost momente

În

trecut când v - a ţ i comportat

a ş a

cum a ţ i

fi

dorit probabil vor fi momente

În

viitor când

v e ţ i

comporta

din nou

a ş a

cum v r e ţ i . A spune

s u n t e ţ i

În

Întregime

r ă u

sau f ă r ă

valoare implicâ faptul a ţ i fost Întotdeauna

r ă u

v e ţ i

fi

mereu

r ă u - ceea ce este imposibil.

I a t ă

câteva alte

metode

de a

c r e ş t e

nivelul de auto

acceptare:

1.

Nu

c o n d a m n a ţ i

sau

Î n v i n o v ă ţ i ţ i

mereu - auto-acceptarea

Î n s e a m n ă a c c e p t a ţ i

În

mod n e c o n d i ţ i o n a t toate

t r ă s ă t u r i l e

caracteristicile comportamentele. T o t u ş i :

2. A d u c e ţ i - v ă

aminte

auto-acceptarea

nu Î n s e a m n câ

trebuie

p l a c ă tot ceea ce f a c e ţ i . A v e ţ i cu s i g u r a n ţ ă t r ă s ă t u r i sau

comportamente pe care nu

le

a p r e c i a ţ i , dar În loc

d e s c o n s i d e r a ţ i nu f a c e ţ i nimic din cauza acestor sentimente

65

Page 37: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 37/64

descurajatoare f a ţ ă de dvs. ar

fi

indicat a s u m a ţ i

responsabilitatea pentru schimbarea lor.

3. V a l o r i f i c a ţ r e c i a ţ i acele lucruri pe care le f a c e ţ i bine.

4. A c c e p t a ţ i laudele venite din partea c e l o r l a l ţ i .

5. i v i ţ i

ca

pe cineva care

m e r i t ă

fie recompensat apoi

f a c e ţ i

ceva care

a d u c ă p l ă c e r e

-

a c o r d a ţ i - v ă

timp pentru

dvs.; o f e r

- v ă

din c ă n d

În

când ceva ce doriti,

f a c e t i - v ă

, ,

complimente.

6.

Incercati

nu

echivalati ceea

ce

faceti

cu

valoarea

p e r s o n a l ă .

In loc g â n d i ţ i s ~ n t e ţ i o p e r s o a n ă b u n ă d a c ă f a c e ţ i lucruri

bune o

p e r s o a n ă

rea d a c ă f a c e ţ i lucruri rele, p u t e ţ i

considera o

p e r s o a n ă

care face lucruri bune rele, dar care

nu

este nici b u n ă , nici rea.

7.

R e n u

n ţ a ţ i la necesitatea de a primi aprobarea celor din jur la

auto-acceptarea

În

f u n c ţ i e

de aceasta.

8.

A d u c e ţ i - v ă

aminte

În

ciuda

p ă r e r i i

generale, poate pese

de cineva f ă r ă a s i m ţ i inutil sau vinovat atunci

c ă n d

acea

p e r s o a trece prin momente grele.

9. r c a ţ i d a ţ i

seama cum

p u t e ţ i Î n v ă ţ a ţ i

din propriile

g r e ş e l i f ă r ă d e m o r a l i z a ţ i din cauza lor.

10 A m i n t

ţ i - v ă

oamenii u t i l i z e a z ă adesea vina drept pretext

pentru a

n u - ş i

asuma riscuri. Când s i m ţ i ţ i vinovat sau

d e m o r a

Î n t r e b a ţ i - v ă

ce anume

e v i t a ţ i

de fapt.

11.

A d u c e ţ

aminte trecutul nu poate fi schimbat. A

o v ă ţ pentru ceva ce a ţ i f ă c u t sau nu a ţ i f ă c u t este o pierdere

de t

im

p.

12.

Ţ i n e ţ

un registru al respingerilor . N o t a ţ i - v ă ocaziile

În

care v a ţ i

a u t o - Î n v i n o v ă ţ i t c o n s e c i n ţ e l e m o ţ i o n a l e

comportamentale

ale acestora. V

 a

folosit

v r e o d a t ă s ă v ă r e s p i n g ~ ţ i

pe dvs.

ca

p e r s o a n ă ?

1 3 . l n f r u n t a ţ i

pe

onclne Î n c e a r c ă

f o l o s e a s c ă

vina ca u n e a l t ă

pentru a manipul

a.

14.

F o l o s i ţ i

Imageria R a ţ i o n a l - E m o t i v ă . I m a g i n a ţ i - v ă

i

a f l a ţ i Într

o

s i t u a ţ i e În

care cel mai probabil

v e ţ i

auto-blama. Î n c e p e ţ i

c o n d a m n a ţ i

s ă v ă d o j e n i ţ i : v e ţ i s i m ţ i

cum

c r e ~

sentimentul

de v i n ă . E x e r s a ţ i transformarea sentimentului de v i n ă Într-unul

de

d e z a m ă g i r e

sau

s u p ă r a r e ,

de regret prin schimbarea

gândurilor din Este groaznic am f ă c u t o - sunt o

p e r s o a n ă o r i b i l ă

care ar trebui p e d e p s i t ă

În

Regret am

f ă c u t

o g r e ş e a l ă accept sunt imperfect acum voi încerca

corectez g r e ş e a l a v ă d ce pot face ca nu o mai repet În

viitor.

Î N V Ă T A T I V Ă ACCEPTATI COPILUL Ş CUM ESTE L CA

P E R S O Ă N Ă

Majoritatea

p ă r i n ţ i l o r

g ă s e s c e

la

fel de greu Î ş i accepte

copiii la modul n e c o n d i ţ i o n a t precum este se accepte pe sine.

Acestora le este

u ş o r îi

confunde pe copii ca persoane cu modul

În

care ei

se c o m p o r t îi ca

talogheze drept

bun

i sau r ă i

În

f u n c ţ i e de asta. D a c ă un copil Întârzie la Î ş i

v e ş t e

sora sau

7

Page 38: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 38/64

m â n e corigent la

m a t i c ă ,

p ă r i n ţ i i îl numesc adesea r ă u ,

În

loc

dintre copil, care nu e nici r ă u , nici bun

co mportamentul copilului, care poate fi considerat ca fiind de nedorit.

A ş a

cum probabil dvs. ,

ca

p ă r i n t e ,

a ţ i

preluat de

la

propriii

p ă r i n ţ i

o

bi

ce iul de a judeca, În loc s ă v ă j u d e c a ţ i comportamentul, tot a ş a

copi ii dvs. vo r acest comportament de la dvs. Ar

fi

Î n ţ e l e p t

e r c a ţ s ă v ă

a c c e p t a ţ i

copiii

în

totalitate,

cu

toate defectele,

b i c i u n i l

lor - deoarece

nu

e x i s t ă

copii

p e r f e c ţ i

la

fel

cu m nu

ni

ci

r i n ţ i

p e r f e c ţ i .

PE COPIlIELEVI SE CCEPTE PE EI

Î N Ş I Ş I

Aceste sugestii pot ajute îi Î n v ă ţ a ţ i pe copii cum se

accepte pe ei

1. Î n c e r c a ţ

s ă v ă

a c c e

p t a ţ i

pe

dvs. mai întâi. O f e r i ţ i I e un model

bun cop iilor/ elevilor.

2.

n d i c a ţ co piilor/elevilor exact care este comportamentul

inacceptab

il

, atunci când

g r e ş e s c

sau se

c o m p o r t ă

inadecvat. in

loc Îi

f i i n d c ă

s-au comportat r ă u , a j u t a ţ i i

Î ş i

schimbe

comportamentul. Criticile dvs. vor fi mai

u ş o r

acceptate

d a c ă

p e ţ i comentariile cu o r e m a r c ă despre un comportament

pozitiv pe

ca

re l a ţ i observat

la

copilul dvs.

3. a c e ţ i

co mentarii legate de comportamentele dezirabile ale

copilului/elevului cel

p u ţ i n la

fel de des cum

f a c e ţ i

remarci despre

comportamen tele

sa le

inacceptabile.

4. Nu le s p u n e

co

piilor

/e

levilor sunt buni atunci când

se p o a r t ă

bine - asta nu

va

face decât le

Î n t ă r e a s c ă

ideea valoarea

lor

ca

este

c e l a ş i

lucru

cu

faptele lor. Dar

a r ă t a ţ i - l e

c ă v ă place felul În care se c o m p o r t ă .

5.

Nu copiii prin intermediul vinei. E v i t a ţ i u t i l i z a ţ i

expres

ii

precum ,,0 omori Într-o b u n ă zi " sau faci de

u ş i n e "

Nu decât

îi î n v ă ţ a ţ i se

critice pe sine

utilizeze vina pentru a-i manipula

pe

c e i l a l ţ i .

8

6.

A c c e p t a ţ i

responsab

il

itatea pentru crearea propriilor dvs.

sentimente a r ă t a ţ i - l e copiilor ei, la rândul lor, su nt

responsabili de crearea propriilor sen tim ente.

7.

A j u t a ţ i - i pe copii/elevi l e a g cât de c o m p l e c ş i sun

t.

E x p l i c a ţ i - l e

sunt r m a ţ i din multe caracteristici

comportamente diferite. Ca

pe

rs

oane nu sunt

r ă i

doar f i i n d

una

sa

.u mai multe ale lor nu sunt

a ş a

cum ar

fi

de dori

t.

8. E d u c a ţ i - i

pe copii/elevi asume responsab

il

itatea pentru

ceea ce fac, dar nu se î n v i n o v ă ţ e a s pe s ine sau

pe

c e i l a l

În

cazul

În

care lucrurile merg prost. g u r a ţ ni

ci

dvs.

nu îi

v e ţ i î n v i n o v ă ţ i .

9. Î n c u r a j a ţ i i pe

copii/elevi accepte propriile r e ş e l i .

când nu se a c c e p t pe ei î n ş i ş i g r e ş e l i l e lor, ei vor evita

asume riscuri, ceea ce va încetini considerabil procesul lor de

dezvoltare.

SUM R

A te accepta pe tine

n s e a m n

a nu te desconsidera o d a t ă ca

p e r s o a n ă De

asemenea, a-i accepta pe copiii/elevii dvs.

î n s e a m n ă

a nu le

desconsidera

n i c i o d a t ă va

loarea ca persoane,

in

diferent câ t de

in

acceptabil

se

c o m p o r t ă .

Când c r e d e ţ i

v a ţ i

purtat în mod

g r e ş i t

mai

e r i f i c a ţ i

o

i t u a ţ i a

v e d e ţ i d a c ă î n t r - a d e v ă r f ă c u

o

g r e ş e a l ă . D a c ă

este

a ş a ,

nu

c o n d a m n a ţ i

e mult mai

bin e:

î n c e r c a ţ i c o r e c t e a l a

i e r t a ţ i pe

dv

s.

v ă ,

• î n c e r c a ţ i nu mai

o m p o r t

astfel

în

viitor.

U r m a ţ i

acest plan pentru a

c c e p

pe voi -

v ă ţ a ţ i i

pe

copiii/elevii dv

s.

f a c ă la fel.

9

Page 39: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 39/64

D E Z V O L T A T I -

V Ă TOLER NT L FRUSTR RE

,

Î n s o ţ e ş t e povestea Mier la Mirela n v a ţ ă

cum

nu se

n e c ă j e a s c ă )

INTRODUCERE

O c u p a

ţ i a de p ă r i n t e / e d u c a t o r poate

fi

p l i n ă de f r u s t r ă r i . De multe

ori, un copil sau mai. u l ţ i

nu ne

permit facem tot ceea ce ne-am

propus

r e a l i z ă m .

I n s e a m n ă oare asta p ă r i n ţ i i / e d u c a t o r i i trebuie

se s i m t ă

s u p ă r a ţ i ,

plini de resentimente sau

d e p r i m a ţ i

În

f a ţ a

acestei

f r u s t r ă r i

constante? D e ş i uneori

p ă r i n ţ i i

pot

s ă a l e a g ă s ă se

n e c ă j e a s c ă atunci când

le

sunt

z ă d ă m i c i t e

planurile, au alte s o l u ţ i i

deoarece cauza f r u s t r ă r i i

c o n s t ă

mai

d e g r a b ă

Într-un fapt

din

realitate, decât dintr-un sentiment: o frustrare este orice obstacol

care intervine Între noi scopul nostru. Modul În care vedem acest

obstacol este cel care d e t e r m i n ă felul

În

care ne simtim atunci c ă n d

suntem

b l o c a ţ i

În

drumul nostru

c ă t r e

a t i n g e r e ~

scopului.

În

c o n s e c i n ţ ă ,

este posibil de dorit

ca p ă r i n ţ i i

s i m t ă mai

d e g r a b ă

p ă r e r e de r ă u d e c ă t n e p u t i n ţ ă s u p ă r a r e , când sunt c o n f r u n t a ţ i cu

frustrarea.

Scopul doamnei Georgeta este

f ş i p ă s t r e z e

casa

absolut

G l / r a t ă .

Vrea

ca toate camerele

fie

fngrijite curate tot timpul; t o t u ş i ,

ea

mai a

re

trei copiii mici care nu

au a c e e a ş i

p ă r e r e fn

l e g ă t u r ă

cu

i m p o r t a n ţ a u r ă ţ e n i e i . Î ş i a r u n c ă l7ainele

murdare pe jos

I a s ă

urme

de

noroi pe covor vase n e s p ă l a t e peste tol.

Ce

crezi

simte doamna Geo/geta

f a ţ ă de

copiii ei atunci când

a c e ş t i a fi

produc frustrare?

Ea

este fU/ioasa tot timpul deoarece pretinde

copiilor ei

sa

nu se mai poarte astfel. Fiecare ş o s e t ă

m u r d a r ă de

pe podea fiecare

u r m ă de

pantof cu noroi

de

pe covor fiecare

pal7ar folosit

l ă s a t

pe masa o fac

i z b u c n e a s c ă

fntr-un acces

de

furie.

Cât de mult c r e d e ţ i r e u ş e ş t e doamna Georgeta schimbe

i t u a ţ i a atunci când se

e n e r v e a z ă ? C r e d e ţ i

ar putea

r e a c ţ i o n a

7

altfel? Cum ar putea

f a c ă f a ţ ă

mai bine

f r u s t r ă r i i ?

În continuare,

v e ţ i afla r ă s p u n s u l la acestea la alte

Î n t r e b ă r i

despre cum Î n v e ţ i

c r e ş t i t o l e r a n ţ a

la frustrare.

T O L E R A N Ţ A S C Ă Z U T Ă L FRUSTRARE

C O N S E C I N Ţ E L E

EI

Toate f i i n ţ e l e umane t r ă i e s c zilnic un oarecare nivel de frustrare,

deoarece este normal

ca

anumite obstacole interfereaze

cu

planurile

cu

obiectivele noastre.

D u p ă

cum am afirmat anterior, nu

p r e z e n ţ a f r u s t r ă r i i este

p r o b l e m a t i c ă ,

ci atitudinea o a s t

f a ţ ă

de

frustrare, care

c r e e a z ă

fie sentimente utile potrivite, fie sentimente

n e p l ă c u t e

nepotrivite. Indivizii cu t o l e r a n ţ ă

s c ă z u

la frustrare

c o n s i d e r ă orice

p i e d i c ă

sau obstacol ce

le s t ă

În ca le este

un

lucru Îngrozitor, oribil teribil prin urmare se n e c ă j e s c adesea.

Sunt atât de

p r e o c u p a ţ i

cu p r e t e n ţ i i l e lor ca lucrurile

m e a r g ă a ş a

cum vor se n e c ă j e s c atât de mult, Încât nu mai sunt

În

stare

f a c ă f a ţ ă cu succes

s i t u a ţ i e i .

Doamna Georgeta este

un

exemplu de

p ă r i n t e care are o t o l e r a n ţ ă s c ă z u t ă la frustrare.

Un alt exemplu este d I Emil, care

d o r e ş t e

pozeze În

f a ţ a

c e l o r l a l ţ i

ca

fiind

un

p ă r i n t e

perfect.

În c o n c e p ţ i a

domnului Emil

un

p ă r i n t e perfect este acela care are

un

copil cu

o

purtare

f ă r ă

cusur. Deja

p u t e ţ i fncl7ipu

i de ce este

permanent frustrat  din moment ce nu e x i s t ă copii

e r f e c ţ i

p ă r i n ţ i

p e r f e c ţ i . De

fiecare

d a t ă

când unul dintre copiii

s ă i

se

o a r t ă

urât 

plânge sau

e n e a s t â m p ă r a t ,

domnul Emil

se

simte fmpiedicat

f ş i

atinga scopul de

a

parea un p ă / i n t e perfecl. Cum el n s i d e r

ă c ă

trebuie

f ş i a t i n g ă

acest scop ar fi fngrozitor nu

se

fntâmple

a ş a , de

fiecare d a t ă

se

simte frustrat

se

n 6 f v e

a z ă .

T o l e r a n ţ a

s c ă z u t ă

la frustrare este direct atât de

o b i ş n u i n ţ a

de a avea

p r e t e n ţ i i

imperioase, cât de catastrofare.

Când te s i m ţ i frustrat, cu cât pretinzi mai mult

ca

frustrarea

d i s p a r ă

cu

cât te plângi mai mult despre cât e de groaznic ca

lucrurile nu m e a r g ă a ş a cum vrei tu,

cu

atât devii mai p u ţ i n

tolerant la frustrare cu atât vei fii mai afectat atunci când

m ţ i

frustrarea.

71

Page 40: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 40/64

Câteva convingeri i r a ţ i o n a l e de b a z ă care duc

la

t o l e r a n ţ ă

s c ă z u t a la frustrare sunt

u r m ă t o a r e l e :

1. Copiii/elevii mei ar trebui f a c ă Întotdeauna ceea ce vreau eu

f a c ă

care au a c e a s t ă mentalitate î ş i c r e e a z ă singuri f r u s t r ă r i l e

deoarece

co

piii

nu

fac întotdeauna ceea

ce

vor p ă r i n ţ i i .

2. Cop iii/elevii mei nu

ar

trebui stea În calea

planurilormele

.

Vor

în mod

cert momente

în

care copiii vor

fi un

inconve

ni

ent pentru dvs. D a c ă

p r e t i n d e ţ i cu

i n s i s t e n ţ ă

nu

fie

a ş a un

p o t e n ţ i a l

de

f r u s t r ă r i

frecvente.

3. Eu o ţ u l o ţ i a trebuie fim mereu de acord În ceea ce

p r i v e ş

modul

În care Îi

t r a t ă m pe

copii.

Ar fi de preferat i ţ i tot timpul de acord dar a pretinde

se

întâmple cu necesitate

a ş a

este nerealist duce la mult

disconfort.

4.

r

fi groaz

ni

c

oribil teribil ca fiii/elevii

mei nu p l a c ă

sau

nu respecte.

ţ i i l e d u c a t o r i i care m e n ţ i n a c e a s t ă p ă r e r e se vor i m ţ i în mod

frecvent t r a ţ i deoarece vor

fi

momente

în

care copiii

nu îi

vor

p l ă c e a sau respecta.

5. Ar fi Îngrozitor d a c ă nu fi un p ă r i n t e perfect.

cum

am

afirmat

cu

referire

la

domnul Emil

nu e x i s t ă

p ă r i n ţ i

p e r f e c a considera o

c a t a s t r o f ă

faptul

nu

s u n t e ţ i

un

p ă r i n t e

pe

l

i

t m n ă s ă v ă s u p u n e ţ i multor r ă m â n t ă r i e m o ţ i o n a

6.

Este cu

mplit fiu Împiedicat de

copiiimei

fac ceea ce vreau.

A te plânge despre cât de c u m p l i t ă este o s i t u a ţ i e

nu

face

d e c ă t

o e a s c

D a c ă

id

entifici

d o u ă sau

mai multe dintre aceste convingeri

probab

il

se î n t â m p l ă s ă tolerezi foarte p u ţ i n ă frustrare p â n ă

te enervezi 

de

vii deprimat sau schimbi

s i t u a ţ i a

prin a ceda

la

r u g ă m copiilor t ă i .

7

I m a g i n e a z ă - ţ i cum e fii a c a s la doamna Melania ca re are o

t o l e r a n ţ ă

s c ă z u t ă

la

frustrare.

De câte ori copiii ei Îi cer ceva, ea spune da , fiindcâ nu s u p o

Îi a u d ă plângându-se sau sâcâind-o. Este

mu

lt prea istovitor

le

c e a r ă

Î ş i singuri curat În

a ş a

face

ea

c u r ă ţ e n i e . Îi este t e a m Îi va pedepsi atunci câ nd

s

p o a r t ă r ă u

nu

o

vor mai

p l ă c e a

a c ă

Îi

a s ă

ce

vor. De

fapt

deoarece crede

nu

poate tolera

fru

strarea sau disconfortul

care ar rezulta

din

confruntarea cu copiii,

ea

Îi a s ă s ă o tiranizeze.

D a t o r i t ă

t o l e r a n ţ e i

z u t e la frustra

re

, doamna Melania a devenit

n e p u t i n c i o a s ă s p e r i a t ă

În timp ce copiii ei au devenit n t a ţ

nu

au

Î n v ă ţ a t tolereze frustrarea.

Un alt exemplu de s i t u a ţ i e z i r a b i l ă

la

ca re duce a n ţ a

s c ă z u t ă

la frustrare este cazul domnului Virgil.

În cazul d-Iui Virgil, t o l e r a n ţ a r e d u la frustrare s a n i f e s t ă În

t e n d i n ţ a

sa

de

a

nu face

azi nimic

din

ceea ce poa

te

fi amânat

pe

mâine.

D-I Virgif

Î ş i

spune lucruri precum E

prea

greu fac

c u r ă ţ e n i e

În p i v n i ţ ă

azi, o fac

p t ă m â n a

viitoare   Sunt

pr

ea

obosit o ajut pe Andreea cu tema de o o ajut mâine.

Cu

cât

a m â n ă

mai mult, cu atât Îi es

te

mai greu realizeze ceva,

a ş a ceea ce era o

fru

strare cu fiecare

amânare, p â n ă când În cele

din

u r m ă se simte de toate

treburile care sunt

de

c u I .

Se

Î n t r e a b ă adesea

de

ce c

op

iii lui nu

7

Page 41: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 41/64

Page 42: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 42/64

2

D a c ă d a ţ i seama sursa f r u s t r ă r i i este r e a l ă e mai bine

îi

a c c e p t a n ţ a . P r e t e n ţ i a frustrarea nu ar trebui existe

sau gândurile catastrofice despre aceasta

nu

fac decât s ă v ă

c r e a s c ă disconfortul

nu

a j u t ă

cu

nimic

la

rezolvarea s i t u a ţ i e i .

D i m p o t t e n ţ i i l e exagerate gândurile catastrofice fac

mai adaptarea

la

s i t u a ţ i e .

3

D a ţ i - v ă

seama

ca

frustrarea

nu

este îngrozitoare

o r i b i l ă

sau

c u m p t ă ; e pur simplu n e p l ă c u t ă .

4. C o n ş t faptul d e ş i ar

fi

mai bine

ca

frustrarea

nu

existe nu se poate

g ă s i

nici

un

motiv pentru care aceasta ar

trebui

cu

necesitate

nu

mai existe.

5 Cu câ t este mai mare frustrarea 

cu

atât va trebui

s t r ă d u i ţ i

mai mult o c e p t a ţ i .

6

I n c e r c a ţ i s ă v ă

o n v i n g e ţ i nu

trebuie o b ţ i n e ţ i ceea

ce

v r e ţ i

t t

timpul

7

faptul indiferent cât de

n e d o r i t ă

este frustrarea

putea fi mai

8. Atunci c ă n d situa

ti

a

nu

poate fi s c h i m b a t ă , c o n c e n t r a t i - v ă

la

altceva în loc

p l â n g e ţ i .

D e ş i schimbarea aspectului pe

care n t r a ţ i

nu va

duce

la d i s p a r i ţ i a

f r u s t r ă r i i

va

preveni

crearea une i în plus.

9 C ă u t a alte

rn

a

ti

ve Cu cât sunteti mai calm

cu

atât veti

fi mai

capab

il l u ţ i i

alternative.

10

R e c u n o a ş t e faptul majoritatea f r u s t r ă r i l o r sunt doar

temporare

nu

vor dura

la n e s f â r ş i t .

11 F i ţ i

c o n ş

de scopurile dvs. pe termen lung a c c e p t a ţ i faptul

disconfortul momentan este adesea necesar pentru a atinge

scopuri importante pe termen lung.

7

12 A d u c e ţ i - v ă

aminte

nu

frustrarea este

s u p ă r ă t o a r e ci

atitudinea dvs. f a ţ ă de aceasta.

13 Nu e v i t a ţ i s i t u a ţ i i l e care v-ar putea gene

ra

frustrare ci atunci

c ă n d apar  c o n s i d e r a ţ i - l e ca pe o oportunitate de dezvoltare a

t o l e r a n ţ e i

la

frustrare.

14

F o l o s e ş t e

Imageria

R a ţ i o n a l - E m o t i

pentru a practica tolerarea

f r u s t r ă r i i . I m a g i n a ţ i - v ă într-o s i t u a ţ i e f r u s t r a n t n a ţ i - v ă

s i m ţ i ţ i enervat plin de c i u d ă de c e i l deprimal sau a ş a

cum s i m ţ i ţ i de obic

ei în

f a ţ a unei într-o

s i t u a ţ i e

c o n c r e t ă . Apoi

s c h i m

a ţ i - v ă starea i o n a l

în

tr-una mai

a d e c v a t ă . Schimbati enervarea - ca intensitate mare a n e p l ă c e r i i

-

în

iritare d e p r i m ~ r e a în t r i s t e ţ e sau Schimbarea

sentimentelor va pretinde o schimbare a atitudi nii f a ţ ă de

frustrare.

15 A s u m a ţ i - v ă r ă s p u n d e r e a

t o t a l ă pentru crearea sentiment

pe care îl s i m ţ i ţ i atunci când e ţ i frustrat

A J U T A Ţ I - I PE COPIII/ELEV  DVS

F A Ţ Ă

F R U S T R Ă R I

Copiii au adesea mari d i f i c u l t ă ţ i

în

a

f a c ă

a ţ ă

f r u s t r ă r i i .

Ca p ă r i n t e sau educator  p u t e ţ i

le

f i ţ i de mare ajutor pentru a-i

î n v ă ţ a

cum

î ş i

c r e a s c ă t o l e r a n ţ a la frustrare disconfOli.

1 O f e r i ţ i

un bun

exemplu. Modul principal prin care copiii

educatorilor î n v a ţ ă

f a c ă

f a ţ ă i t u a ţ i i l o r este prin observarea

comportamentului p ă r i n ţ i l o r imita

re

a acestuia.

2.

P r o c e d a ţ i

treptat.

Nu

ş t e p t a ţ i

ca co

pii

i fie gata

d o t a ţ i

.

cu

t o l e r a n ţ ă

la

frustrare  deoarece este ceva

ce

ei vor î n v ă ţ a din

p r a c t i c ă e x p e r i e n ţ

Copiii vor deveni mai ţ i n d e s c u r a

vor î n v ă ţ a mai rapid

f a c ă

f a ţ ă f r u s t r r i i a c ă i n i ţ sunt

c o n f r u n t a ţ i

cu

f r u s t r ă r i

mici care sunt cres cu te gradual pe

m ă s u r ă ce

t o l e r a n ţ a lor

r e ş t e .

E de

la

sine e s c ă a c e ş

nu

pot fi întotdeauna p u ş i la

a d ă p o

de ma ri care sunt

peste limita lor de t o l e r a n ţ ă . T o t u este e p t

se

î n c e a p ă

de la f r u s t r ă r i mici pentru a

nu

îngreuna procesul de î n v ă ţ a r e

77

Page 43: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 43/64

Page 44: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 44/64

CÂND FRICA NE

S T Ă Î

CALE

( î n s o ţ e ş t e

povestea

Teama de g r e ş e l i a Dorei )

POVESTE DE GROAZA PENTRU

P Ă R I N Ţ I

8

A fost

o d a t ă c n i c i o d a t ă

un cuplu fericit, lipsit de griji, pe nume

Todea. S-au decis

la

un moment dat ceea

ce

aveau nevoie

cu

a d e v ă r a t pentru a - ş i completa familia

r

fi un m i c u ţ Todea.

A ş a

au

p l ă n u

n e r ă b d ă t o r i sosirea pe lume a primului lor copil. Dar, din

momentul

În

care Alina Todea

a

venit pe lume, p ă r i n ţ i i ei nu s-au

mai m ţ i t liber

.

Au devenit Î n g r o z i ţ i s t r e s a ţ i la g ă n d u l purtau

t o a t ă responsabilitatea Îngrijirii Alinei.

Când Alina era un b e b e l u ş M ă m i c a T ă t i c u l Todea s t ă t e a u

treji o a t ă noaptea.

. Dar d a c ă s-ar sufoca

În

timpul somnului? se Întrebau. Sau d a c ă

r

tot plânge nu

am

auzi-o

? . În

timpul zilei,

se

Îngrijorau

În

l e g ă t u r ă

cu mâncatul, s t r ă n u t a t u / s u g h i ţ u l .

Oare m ă n â n c ă suficient? Oare m ă n â n c ă prea mult? Oare nu face

pneumon

ie

? Oare are colici? se Întrebau. Ca urmare,

Î ş i

petreceau o g r o a z ă de timp chemându-I pe medicul pediatru le

u n ă tot

ce

se poate despre starea n ă t ă ţ i i Alinei .

Cu cât Alina r e ş t e a cu atât r e ş t e a u grijile

În p r i v i n ţ a ei.

" C r e ş t e oare destul de repede? Se d e z v o l t ă oare

prea

repede?

" S ă

l ă s ă m lumina de veghe a p r i n s ă noaptea sau nu?

o d ă m

la

g r ă d i n i ţ ă sau nu o d ă m ? S ă - i mai câte o p a l m ă din când În

când sau nu? Oare are s u f i c i e n ţ i prieteni? Oare are prietenii

p o t r i v i ţ i ? Când

e

momentul potrivit d i s c u t ă m despre sex cu ea

f ă r ă o ş o c ă m ?

Oare

d a c ă o l ă s ă m m ă n â n c e

dulciuri i se vor

str

ica d i n ţ i i ? Oare d a c ă nu

o

ă s ă m m ă n â n c e dulciuri

ne va

pw1a p i c ă ? Oare 14 ani e

o v â r s t ă la

care p o a t ă avea Întâlnire

cu un a t ?

D a c ă

m â n e

Î n s ă r c i n a t ă ? " . tot

Puncte le de i t u r ă din c o p i / ă r din

a d o l e s c e n ţ a

Alinei

coincideau cu m o d i f i c ă r i În motivele de Îngrijorare ale p ă r i n ţ i l o r , dar

nu trecea

zi În ca

re vreunul dintre

p ă r i n ţ i

nu

se

Îngrijoreze

În

p r i v vreunor aspecte din v i a ţ a Alinei.

Nu m i - a ş fi dat seama n i c i o d a t ă a fi ă r i n t Î n s e a m n o m u n c ă

atât de

e p u i z a n t ă

Îi spunea T ă t i c u l Todea M ă m i c i i Todea.

D a c ă vrem c Alina s ă d e v i n ă p e r f e c t ă , trebuie a c c e p t ă m s ă

fim s t r e s a ţ i n e r v o ş i pentru Î n c ă â ţ i v a ani,  Îi spunea i c a

Todea

T ă t i c u l u i

Todea. Sunt

o

m u l ţ i m e de pericole de care trebuie

ne

n e l i n i ş t i m .

Da, Î n c u v i i n ţ ă T ă t i c u l Todea. r fi

o

a d e v ă r a t ă c a t a s t m f ă d a c ă

am

face

un

pas

g r e ş i t

nu

am

c r e ş t e - o

cum se cuvine pe Alina.

Ş i a ş a ,

cuplul Todea se s i m ţ e a tot mai

Î n s p ă i m â n t a t

o d a t ă

cu

c r e ş t e r e a Alinei cu expunerea ei la tot m  i multe

per

icole

posibile.

Apoi, Într-o b u n ă

zi

famifia Todea ş i - a dat seama Alina

crescuse nimic Îngrozitor nu i se Întâmplase Între timp.

Phiu,

s u s p

i n a r ă unul c ă t r e c e l ă l a l t ,,Acum Alina

a

crescut

are familia

ei

nu mai trebuie ne mai temem de nimic. Ne-am

f ă c u t

treaba.

Dar chiar când Începeau se l i n i ş t e a s c ă Î ş i reia l i p s i t

de griji de dinainte, Alina

Îi a n u n ţ ă c ă va

avea un copil.

Cum

va

fi

e v r e o d a t În

stare a i b ă g r i j ă de un copil? se

Î n t r e b a r ă

t e m ă t o r i .

Morala acestei

p o v e ş t i

este

( a l e g e ţ i

o

v a r i a n t ă

A D a c ă vrei fii lipsit de griji, fii lipsit de copii.

B D a c ă

vrei

ai un

copil,

a c c e p t ă

faptul vei fi îngrijorat

n e l i n i ş t i t tot timpul.

C.

A fi un

p ă r i n t e

perfect

s i t ă

îngrijorare s t a n

t ă .

D

Toate ce

le

de mai sus.

D a c ă e ş t i de acord cu oricare dintre aceste variante sau d a c ă

c i t e ş t i

povestea spui:

P ă i nu

r

trebui se poarte orice

p ă r i n t e ? " atunci

c i t e ş t e

în continuare.

CUM NE S T Ă FRICA ÎN CALE

M u l ţ i p ă r i n ţ i î ş i

dau seama sunt mai tot timpul plin i de

f r i c ă

de n e l i n i ş t e când

î ş i

cresc copiii. M i n ţ i l e lor sunt n c ă r c a t e de gânduri

î n s p ă i m â n t ă t o a r e

legate de tot ceea ce ar putea m e a r prost

cu

copiii lor: de

la

pericole fizice, probleme de tip social la

u r ă r i

Page 45: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 45/64

e m o ţ i o n a l e . Ei î ş i i m a g i n e a z ă toate pericolele care pândesc în lume

care

îi

î m p i e d i c ă c r e a s c ă

n i ş t e

copii s ă n ă t o ş i

f e r i c i ţ i .

P ă r i n ţ i i î n c e a r c ă f a c ă tot

ce

pot pentru a avea

g r i j ă

de

cop iii

lor. Dar când au p r e t e n ţ i a ca ei î n ş i ş i fie p e r f e c ţ i iar copi ii lor

fie

f ă r ă

defecte, se poate ca frica lor l e g a t ă de

r e u ş i t ă

nu

le

fie de

ajutor pentru a deveni educatori e n ţ i .

I a t ă

câteva dintre modurile

În

care frica le

s t ă

În ca

l

e:

'1 i n ţ i i t e m ă t o r i sunt de obicei i n ţ i hiper-protectivi.

T n c e r c ă n d

Î ş i

salveze copi

ii

de la orice fel de

n e p l ă c e r i ,

le

e x p e r i e n ţ e care ar putea duce la dezvoltarea d e p e n d e n ţ a

lor.

2 P ă r i n ţ i i t e m ă t o r i , care v ă d pericole peste tot, sunt

de

obicei

n e l i n i ş t i ţ i

s u p ă r a ţ Astfel, sunt mai

p u ţ i n

capab

ili

de cât

p ă r i n ţ i i

calmi se implice În v i t ă ţ i p l ă c u t e cu cop iii lor.

3 P ă r i n ţ i i t e m ă t o r i Î n v a ţ ă

la

ndul lor copiii

se t e a m ă

Cum

copiii

o b s e r v ă

p ă r i n ţ i i

sunt

s t r e s a ţ

mai tot timpul,

ei

vor

considera acele

s i t u a ţ i i

sunt periculoase ar trebuie

r e a c ţ i o n e z e cu f r i c ă .

4 P ă r i n t i i care

se

tem de dezaprobarea copi ilor lor nu vor

fi

fermi

În

c r e ş

t ~ r e a

acestora, de t e a m ă ar pierde dragostea lor.

5. P ă r i n ţ i i

c ă r o r a

le

este

t e a m ă

de faptul

l a l ţ i

i-ar putea

considera p ă r i n ţ incapabili, vor i n t e r a c ţ i o n a cu copi

ii

lor a ş a cum

cred s-ar cuveni o f a c ă , nu cum simt ei natural: aceasta nu

ar folosi nici

p ă r i n ţ i l o r

nici copiilor.

6. Frica tinde

se t i n d n ţ i i c ă r o r a

le este

ţ e a m ă

de câteva

lucruri, vor observa În timp ajung se

t e a m ă

de tot mai

multe lucruri.

7.

P ă r i n ţ i plini de f r i c ă n e l i n i ş t e nu gândesc logi

c.

Sunt mai

p u ţ i n

capabili decât p ă r i n ţ i i calmi rezolve probleme ar putea

Întâmpine

d i f i c u În

luarea unor decizii importante legate de

copiii lor.

82

I

I

8.

P ă r i n ţ i i t e m ă t o r i

sunt atât de p r e o c u p a ţ i Încercând evite o

c a t a s t r o f ă viitoare, încât r a t e a z ă p l ă c e r e a de a-i vedea pe copiii

lo

r crescâ

nd

dezvoltându-se

În

prezent.

CUM PUTETI DEVENI PERM NENT E M Ă T O R N E L I N I Ş T I T ,

F Ă R Ă

PRE MULT EFORT

Oamenii

Î ş i c r e e a z

sentimente de fricâ

n e l i n i

v ă z â n d

pericole peste tot considerând d a c ă o s i t u a ţ i e r e p r e z i n t ă un

pericol posibil, trebuie te Îngrijorezi permanent

În t u r ă cu

ea.

P r e z e n ţ a unor pericole În jur nu c r e e a z ă automat f r i c ă n e l i n i ş t e .

De fapt, ceea

ce

oamenii gândesc, cred sau

Î ş i

spun despre pericol,

le r e e a z ă un sentiment ă c u t inutil. P ă r i n ţ i i nu se vor mai

îngrijora

În

l e g ă t u r ă cu copiii lor cu ei Î n ş i ş i d a c ă se vor raporta la

s i t u a ţ i i

într-un

mod lo

gic

r a ţ i o n a l .

U r m ă t o a r e l e exemple vor prezenta unele convingeri d ă u n ă t o a r e

despre copii

c r e ş t e r e a

lor, care vor produce garantat anxietate

c r e s c u t ă p e r m a n e n t ă . D a c ă s u n t e ţ i unul dintre acei i n ţ i care

c o n s i d e r ă îngrijorarea frica

r e z i n t ă

aspecte importante din

c r e ş t e r e a

copiilor,

î n c e r c a ţ i v e d e ţ i

cum se

a p l i c ă

acestea

în

cazul

dvs.

1

Trebuie fiu

un p ă r i n t e

petfect.

D a c ă

nu sunt Întotdoauna calm,

competent corect În modul

În

care Îmi tratez copiii, a c e ş t i a

se

vor

dezvolta prost.

Doamna Elena

îl

e ş t e de una g u r ă pe fiul ei Tudor.

D a c ă

nu am mereu de felul în care

îl

cresc pe Tudor, va

deveni un delincvent

,

spune ea. Cred d a c ă nu are un t a t ă care

îl

ghideze, este cu atât mai important fac totul

a ş a

cum

trebuie. Sunt întotdeauna î n s p ă i m

a t ă

voi face o g r e ş e a

Tudor

va

avea de suferit. Sunt

si

n

gu

ra

r e s p o n a b i l ă

de

c r e ş t e r e a lui va da

g r e ş

nu m i - a ş ierta-o n i c i o d a t ă .

A s u m â n d u - ş i t o a t

responsab ilitatea pentru

a c ţ i u n i l

fiului ei

considerând r e u ş i t a ei ca p ă r i n t e ca f i i n ţ ă u m a n ă depinde de

felul

În

ca re va c r e ş t e Tudor, doamna Elena se va s i m ţ i r.u s i g u r a n ţ ă

83

Page 46: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 46/64

Page 47: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 47/64

Deoarece

c o n s i d e r ă

este îngrozitor

ca c e i l a l ţ i s ă c r e a d ă

e

Lin p ă r i n t e imperfect, cu s i g u r a n ţ ă domnul Victor se va s i m ţ i

t e m ă t o r nelalocul lui în majoritatea timpului.

5 , D a c ă

nu sunt tot timpul

n e l i n i ş t i t t e m ă t o r

cu pflVlfe

la

b u n ă s t a r e a

copiilor mei,

Î n s e a m n ă

sunt

un

p ă r i n t e

lamentabil

Doa mna Cr istea c o n s i d e r ă pentru a fi

un

p ă r i n t e bun trebu ie

se îngrijoreze tot timpul.

la u r m ă , c u g e t ă ea, "des igur sunt mu lte pericole

în

lume

cop iii sunt în p e r m a n e n ţ ă e x p u ş i la ele.

D a c ă

nu sunt Î n g r i j o r a t ă

pentru

ei, c

ine t i e ce

lucruri îngrozitoare o

li se

Întâmp le

Cop

i

ii

nu

pot se

t e a m de

ceea

ce ar putea li se Întample, nu v ă d

loa

te pe

ri

co lele, a ş a eu

sunt

cea care trebuie

se Îngrijoreze

În locul lor ii Î n v ă ţ cât este de p e r i c u l o a s ă lumea în care

t r ă i m .

d a t ă cred d a c ă îmi

imaginez Întotdeauna

ce

e

ma

i

r ă u ,

atunc i r ă u l nu

se

va Întâmpla. A ş a m-a crescut

mama

pe mine

ce

l

u ţ i n

atâta pot fac

eu

pentru copi

ii

mei."

Considerând frica o parte n e c e s a r ă a

c r e ş t e r i i

copiilor, doamna

Cristea s

-a

asigurat atâta timp cât va avea copii, va fi

n a t ă

de

t e a m ă

CUM F CI F A Ţ Ă A N X I E T Ă Ţ I I FRICII

Ca

litatea de

p ă r i n t e / e d u c a t o r

este î n t r - a d e v ă r o responsabi litate

i m p o r t a n t ă , dar

este posibil

s ă v ă c r e ş t e ţ i copiii f ă r ă a

fi

permanent

t e m ă t o

Prin schimbarea unora dintre convingeri le

d ă u n ă t o a r e ,

m e n ţ i o n a t e

anterior,

în

convingeri utile,

p ă r i n ţ i i

pot

î n v ă ţ a

s ă d e v i n ă

p r e o c u p a

i n t e r e s a ţ i de soarta copiilor mai d e g r a b ă d e c ă t

t e m ă t o r i

i o ş i

pentru

a c e ş t i a . Cu

alte cuvinte, pot î n v ă ţ a se comporte

În moduri care duc la o educare mai

e f i c i e n t ă

a copiilor.

• a c ă doam

na

Elena

ş i - a r

examina convingerea trebuie fie

un p ă r i n perfect, ş i - a r da seama nu s t ă p ă r i n ţ p e r f e c ţ

nici cop

ii

p e r f e c ţ i . P r e t e n ţ i a de a fi ceva ce e îi este imposibil

fie p e r f e c t ă )

nu

are nici

un

sens duce

la s u p ă r a r e

8

frustrare. O alegere mai b u n ă pentru doamna Elena ar fi

prefere fie un p ă r i n t e Cât de bun cu p u t i n ţ ă se accepte

pe sine atunci când face

g r e ş e l i

pe care orice

p ă r i n t e le

face.

Domnul M u r e ş a n ar putea încerce

î ş i

modifice convingerea

trebuie

le

ofer copiilor mei confort

s i g u r a n ţ

tot timpul

cu

mi-ar

p l ă c e a îi pot feri

pe

copiii mei de e x p e r i e n ţ e

dureroase periculoase, dar îmi dau seama un anumit grad

de

disconfort asumare de riscuri este important pentru

c r e ş t e r e a dezvoltarea lor.

Doamna Mariana ar face mai bine

r e n u n ţ e

la nevoia ei

c o n s t a n t ă de iubire aprobare din partea copiilor ei, d a c ă vrea

r e d u c ă

frica p e r m a n e n t ă . Ar putea prefere

ca

ei o

i u b e a s c ă tot timpul , realizând

în

a c e l a ş i timp faptul d a c ă le

l i m i t e a z ă

a c ţ i u n i l e pentru propria lor

c r e ş t e r e

t a r e vor fi

momente

c ă n d

copii

nu

o vor

p l ă c e a .

Domnul Victor ar putea se s i m t ă mai

p u ţ i n

anxios cu privire la

u ă r i l e c e l o r l a l ţ i

legate de

c o m p e t e n ţ a sa ca

n t e

d a c ă

ar

Încerca prefere ca

a c e ş t i a

Îi aprobe modul de r e ş t e r e a

copiilor,

f ă r ă

se desconsidere

f ă r ă

accepte în mod

necesar ca

a d e v ă r a t e

e v a l u ă r i l e

c e l o r l a l ţ i

atunci

c ă n d

îl

d e z a p r o b ă .

Ar putea, de asemenea, dea seama d e ş i

uneori

se p o a r t ă

mai

p u ţ i n

perfect, aceasta

nu a m n ă

a

e ş u a t complet ca

p ă r i n t e .

În

loc considere frica calitatea de

p ă r i

sunt de

neseparat, doamna Cristea ar putea testeze ţ i n cum stau

lucrurile în realitate. Ar putea începe prin a observa

comportamentul c u n o ş t i n ţ e l o r prietenilor pe care îi

c o n s i d e r ă

a

fi

p ă r i n ţ i buni prin a le cere sfatul. Probabil da seama

a c e ş t i a

nu

sunt mereu

la

fel de

t e m ă t o r i

precum este ea.

De

asemenea, s-ar putea Întreba d a c ă generarea tuturor acelor

r ă r

ă c u t e

o

a j u t ă

cu

a d e v ă r a t s ă a t i n g ă

scopul de a fi cel mai

bun p ă r i n t e

cu

p u t i n ţ ă .

Cum

p u t e ţ i

schimba frica

în s i m p l ă

preocupare? În primul rând,

i d e n t i f i c a ţ i lucrurile

pe

care vi le

s p u n e ţ i

care

a z ă

fri

ca.

Apoi

p u n e ţ i - v ă u r m ă t o a r e l e

î n t r e b ă r i :

87

Page 48: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 48/64

1.

Este

a c e a s t ă s i t u a ţ i e î n t r - a d e v ă r

atât de

p e r i c u l o a s ă

precum

o fac eu p a r ă ?

2 Oare î n g r i j o r â n d u - m ă cu privire la o s i t u a ţ i e p e r i c u l o a s ă chiar

o voi preveni?

3  Care sunt c o n s e c i n ţ e m e n ţ i n e r i i acestui sentiment

de

f r i c ă

anxietate?

4 Ce gânduri alternative m-ar ajuta îmi m i c ş o r e z teama?

5 Ce c â ş t i g a d a c ă r e n u n ţ a la a c e a s t ă f r i c ă ?

I a t ă

alte câteva

m o d a l i t ă ţ i

prin care

p ă r i n ţ i i

pot î n v ă ţ a

f a c ă f a ţ ă

probleme lor cu copiii

î ş i

r e d u c ă o parte din temeri.

88

1 Co ncentra i - v ă doar asupra prezentului. Îngrijorarea este

în

principal c a u z a t ă

de

gândurile catastrofale cu privire la viitor.

Asta

î n s e a m n ă

d a c ă i m a g i n a ţ i ce s-ar putea întâmpla

mai

r ă u

a u t o - c o n v i n g e ţ i

d a c ă

r

putea se Întâmple

chiar se

va

Întâmpla apoi p r e t i n d e ţ i nu a ţ i putea

s u p o r t a ţ d a c ă

î n t r - a d e v ă r s-ar întâmpla. În schimb,

n c e n t r â n d u v ă asupra prezentului, p u t e ţ i scurt-circuita

imaginarea unor

s i t u a ţ i i

care conduc

la

anxiEltate teama de

n e p l ă c e r i în

viitor.

2 I m a g i n a ţ i - v ă În detaliu tot ce s-ar putea Întâmpla mai r ă u .

n v i n g e ţ i - v ă p u t e ţ i s u p o r t a ţ i orice. Când se gândesc

la

viitor, m u l ţ i oameni devin

t e m ă t o r i a n x i o ş i

pornind de

la

o imagine v a g ă a ceea ce s-ar putea întâmpla. Deoarece,

de

necunoscutul este mai

î n s p ă i m â n t ă t o r

decât o

imagine

d e t a l i a t ă

a viitorului,

a ţ i

putea

s ă v ă r e d u c e ţ i

frica

i m a g

i n â n d u v ă

complet viu ceea ce v ă p r o v o a c ă teama.

3.

I m a g i n a ţ i v ă

f ă c â n d

f a ţ ă

cu succes

s i t u a ţ i e i . M u l ţ i

oameni

se

î n s p ă i m â n t ă imaginându-se ratând ceva

în

mod lamentabil.

Cu câ

t

se

c o n c e n t r e a z ă

mai

mult

pe

aceste imagini,

cu

atât

se a u t o c o n d a m n ă mai tare, devin mai s p e r i a ţ i

probabilitatea de a da

g r e ş c r e ş t e .

E x e r s a ţ i i m a g i n â n d u v ă

1

f ă c â n d f a t ă

în

mod adecvat situatiei; de asemene

a,

exersati

i m a g i n â n d u - v ă f ă c â n d

f ţ ă nu foarte onorabil, dar

t o t u ş

a c c e p t â n d u - v ă

pe dvs.

î n ş i v ă

indiferent de

re

zultat.

4

A s u m a ţ i - v ă riscuri. De câte ori e v i t a ţ i ceva din c a u z ă c ă v ă

t e m e ţ i ,

practic î n t ă r i ţ i frica.

De

fiecare d a t ă când

f a c e ţ i

ceva

în

ciuda fricii, v-o

d i m i n u a ţ i .

5

A m i n t i ţ i - v ă

este mai important faci

lu

cruri

(I

ecât le

faci perfect.

6

E x p u n e ţ i - v ă

la

lucrurile

de

care t e m e ţ i . Î n c e r c a ţ i s ă v ă

c o n f r u n t a ţ i

temerile prin p a ş i mici, t r e p t a ţ i . D e ş i s-ar putea

s i m ţ i ţ i

mai î n s p ă i m â n t a t

la

început, treptat,

cu

fiecare nou

pas, v e ţ i s i m ţ i mai confortabil.

D a c ă

p u t e ţ i

u p o r t a ţ i

în

general p u t e ţ i ) ,

a s u m a ţ i - v ă

riscul de a expune rapid

brusc la temerile dvs. d o v e d i ţ i - v ă p u t e ţ i le d e p ă ş i ţ i

elegant cu

u ş u r i n ţ ă .

7

F o l o s i ţ i Imageria R a ţ i o n a l - E m o t i v ă . I m a g i n a ţ într-o

s i t u a ţ i e

care

în

mod normal ar conduce la

t e a m ă

la început

s i m ţ i ţ i - v ă cât de î n s p ă i m â n t a t n e l i n i ş t i t

p u t e ţ i ;

apoi

i m a g i n a ţ i - v ă s c h i m b a ţ i frica

în

preocupare

e a m ă

prin

transformarea convingerilor dvs.

i r a ţ i o n a l e

neproductive

în

unele productive r a ţ i o n a l e .

8

A d u c e ţ i - v ă aminte nimeni nu a prevenit ceva

r ă u

doar

îngrijorându-se.

9

O p r i ţ i - v ă gândurile obsedante. Când c o n c e n t r prea mult

asupra pericolelor care pândesc în jurul dvs., c r e a ţ i o

stare

p e r m a n e n t ă

de t e a m ă anxietate.

U r m ă t o e l e

tehnici

v-ar putea

fi

de folos:

a.

Tehnica STOP.

o n s t ă

în a spune STO

P

de

fiecare d a t ă când

s u r p r i n d e ţ i

gân

 

ind

lu

cruri

î n s p ă i m â n t ă t o a r e

care revin mereu în minte.

Aceasta

va

întrerupe cursul gândirii c a r pentru o

vreme astfel

p u t e ţ i

alege

g â n d i ţ i

la ceva mai

folositor.

89

Page 49: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 49/64

b. A doua t e h n i c ă presupune purtarea unei

bande elastice la Încheietura mâini

i. ş c a ţ i v ă

cu elasticul ori de c ă t e ori s u r p r i n d e ţ i

absorbit

În

gânduri care produc t e a m ă .

P i ş c ă t u r a va

distrage

a t e n ţ i a v e ţ i

putea gândi

la

altceva.

1

O V o r b i ţ i v ~

calm

n i m ţ i speriat S p u n e ţ i v ă

"sentimentele de f r i c ă su nt produse doar de gândurile mele,

Îmi produc singur Îngrijorarea

la

fel pot o alung."

11  c c e p t a ţ i - v ă pe dvs

Î n ş i v ă

cu toate temerile dvs 

A

te

descons

id

era deoarece este

t e a m ă

este

ca

cum ai

continua l o v e ş t i În tine Î n s u ţ i d u p ă ce ai c ă z u t deja la

p ă m â n t

-

nu

face decât

Î n r ă u t ă ţ e a s c ă

lucrurile.

D a c ă

scopul este acela de a diminua

s u p ă r a r e a , a ţ i

face mai

bine a c c e p t a ţ i pe dvs.

Î n ş i v ă

atunci

c ă n d

s i m ţ i ţ i

speriat,

Î n c e r c a ţ i s ă v ă s c h i m b a ţ i

gândurile care produc

t e a m ă d i m i n u a ţ i t r ă i r i l e negative.

12

  c o r d a ţ i - v ~ momente speciale

În

care Î n g r i j o r a ţ i .

P r o g r a m a ţ i - v ă zece minute În fiecare

zi

pentru Î n g r i j o r ă r i

gânduri catastrofi ce. F a c e ţ i un efort de a nu Îng rijora

În

nici un alt moment al zilei

13

 

d u c e ţ i - v ~

aminte majoritatea copiilor par n g ă

maturitatea indiferent de

c ă t

de mult sau

c ă t

de s-au

Îngrijorat

p ă r i n ţ i i

cu privire

la

ei indiferent de cât de multe

pericole au Întâlnit

În

ca le.

Aceste sugestii nu vor elibera total de f r i c ă dar v e ţ i constata

v e n ţ a

intensitatea durata t r ă i r i l o r dvs. de

t e a m ă va

d a c ă le u r m a ţ i .

9

CUM

A J U T A Ţ I

COPIII Î Ş I D E P Ă Ş E A S C Ă FRIC

În

cartea

lo

r "Cum

c r e ş t i un

copil fericit

s ă n ă

din p

un

ct

de vedere e m o ţ i o n a l , Ellis Wolfe p r e z i n t ă c ă t e v a sugestii utile

pentru

p ă r i n ţ i i

care doresc

Î ş i

ajute copiii f a c ă a ţ ă mai bine

fricii.

1.

Î n c e p e ţ i

prin a-i feri pe copii de lucrurile de care se tem

precum câini, zgomote puternice sau insecte. Pe m ce

se vor s i m ţ i mai confortabil c o m p e t e n ţ i , f a c e ţ i -

din nou, treptat

cu

lucrurile de care se temeau. s o ţ i ţ i

a c e a s t ă expun ere cu f o r m u l ă r i verbale clare cu privire la

acele lucruri.

2 Î n c e r c a ţ i Îi f e r i ţ i

pe copiii u ş o r impresionabili de

a d u l ţ i i

copiii mult prea Î n g r i j o r a ţ i .

3. D a c ă

e ţ i

t e n d i n ţ a

de a fi

un p ă r i n t e

plin de teme

ri

,

s ă v ă

s u p r i m a ţ i

frica În

p r e z e n ţ a

copiilor, pentru ca a c e ş t i a

nu

preia temerile.

D a ţ i

exemple de

r e a c ţ i i

lipsite de

f r i c

copiilor dvs., apoi Î n c e r c a ţ d e p ă ş i ţ i propriile temeri.

4. A r ă t a ţ i - copiilor ca lea r a ţ i o n a l ă de a s c ă p a de frica lor prin

utilizarea

l o r a ş i

argumente putemice pe care

e - a ţ i

folosit

pentru a e p ă ş i propriile temeri.

5.

Din moment ce

Î n c e r c a ţ a c c e p t a ţ i

pe dvs . cu

propriile temeri,

nu Îi Î n v i n o v ă ţ i ţ i

sau

o n d m n

pe copiii

dvs. pentru temerile lor.

6. F o l o s i ţ i umorul pentru a-i ajuta

pe

copiii Ilvs. Î ş i

d e p ă ş e a s c ă

temerile.

7. F i ţ i calm r ă b d ă t o r când a v e ţ de-a face cu temerile copiilor

dvs.

8. A d u c e ţ i v ă aminte uneori copiii

Î ş i n e a g ă

propri

il

e temeri

e v i t ă obiectele i t u a ţ i l e care le d e t e r m i n ă . A j u t ţ i i

pe

copiii

dvs.

Î ş i

e c u n o a s c ă

Î ş i

accepte tem 

il

e, apoi

Î n c e r c a ţ i Îi a j u t a ţ i le d e p ă ş e a s c ă .

91

 

Page 50: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 50/64

SUMAR

P ă r i n ţ i i c r e e a z ă propriile frici ş t i prin modul În care e v a l u e a z ă

realitatea . P u t e ţ i alege

s ă v ă s i m ţ

mai

p u ţ i n

speriat

p u t e ţ i

Încerca

i m b a ţ i p ă r e r i despre lume; În loc g â n d i ţ i ar

fi

Îngrozitor nu fiu

un p ă r i n t e perfect ,

a d u c e ţ i - v ă

am

in

te nu e x i s t ă

p ă r i n ţ i

p e r f e c ţ i

este

e

nedorit, comiterea de

g r e ş e

este o parte a

n d i ţ i e i

de p ă r i n t e a n d i ţ i umane În genera

l.

Decât i n s i s t a ţ i În a

s u s ţ

: cop ii mei trebuie se afle totdeauna În

s i g u r a

i n t i ţ i - v ă cop iii e x p e r i e n ţ i a z ă un oarecare disconfort

pericol este important pentru c r e ş t e r e a dezvoltarea lor

Î n v e ţ e

îi

f a c ă f a ţ ă

îl accepte.

În loc d e ţ i

" d a c ă

ceva e pericu los, trebuie Îngrijorez tot

timpul ,

a d u c e ţ - v ă

aminte nimeni nu a Împiedicat un

lu

cru r ă u se

întâmp le doar

f i i n d c ă ş i - a

f ă c u t griji despre asta.

a c e ţ

tot ce

s t ă în

pentru a evita pericolele serioase apoi

u i t a ţ i

de e le.

În loc p u n e ţ i cât de groaznic ar fi pierd dragostea aprobarea

cop iilor mei a

c e l o r

e ţ i accepta faptul nimeni

nu

va iubi

aprecia tot timpul nu e nimic îngrozitor în asta.

D e c ă t c o n s i d e r a ţ i

trebuie

îmi fac griji

d a c ă

e s ă ă consider un

bun , mai bine n d i ţ i - v ă

fi

un p ă r i mai bun d a c ă fi

doar preocupat de soarta copiilor nu plin de t e a m ă .

Încercând d e p ă ş i ţ i f a c e ţ i

f a ţ ă

propriilor temeri, v e ţ i nu doar

c r e a ţ

o

s p o z

ţ i e ţ i o n a l ă c o n f o r t a b s ă v ă c r e ş t e ţ

ş a n s e

de a

fi un p ă r i n t e c ă t se poate de bun; în

a ş i

timp

c r e ş t e

probabilitatea

ca pe v iitor cop ii dvs.

p o a t ă

face a ţ ă eficient propri ilor lor temeri.

9

CAPCANA FURIEI CUM S Ă O E V I T Ă M

( î n s o ţ e ş t e povestea Monstrul cel Magnific al lui

Ş t e f a n )

Domnul Grigore era mereu furios În timpul meselor.

Fiic.C\

sa refuza

adesea

m ă n â n c e

cu restul familiei cu

c ă t

aceasta refuza mai

mult, cu atât se enerva domnul Grigore mai tare pe el n s u ş

f i i n d c ă

pierdea contro

lu

l devenea furios ...

cu

c ă t devenea mai

fu rios cu atât fiica sa refuza mai mult m ă n â n c e î m p r e u n ă cu

familia. Domnul Grigore se trezi astfel prins în capcana fur iei.

Vi

s-a întâmplat

v r e o d a t ă s ă

s i m ţ i ţ i furia a pus t ă p â n i r e pe

dvs. - indiferent enervarea e

î n d r e p t a t ă

spre sine sau spre

co pii?

Rolul de

p ă r i n t e / e d u c a t o r

nu este unul

u ş o r .

În

fiecare

zi

p ă r i n ţ i i / e d u c a t o r i i î n f r u n t s i t u a ţ i i

comportamente care

le

p r o v o a c ă

s u p ă r a r e enervare. V - a ţ i oprit v r e o d a t ă pentru un moment

g â n d i ţ i e ţ i

alege

d a c ă s ă v ă

e n e r v a ţ i sau

nu

într-o a n u m i t ă

i t u a ţ i e ?

Terapia R a ţ i o n a l - E m o t i v ă C o m p o r t a m e n t a l ă este o

m e t o d ă

p r a c t i c ă pentru a-i ajuta

pe

oameni f a c ă f a t ă sentimentelor

n e p l ă c u t

de auto-depreciere. Îi poate ajuta

pe

p ă r i n ţ î n ţ e l e a g ă ,

93

Page 51: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 51/64

f a c ă f a ţ ă î ş i

p r e v i

propria enervare, precum pe cea a

copiilor lor. Abordarea Terapiei R a ţ i o n a - E m o t i v ă

Comportamentale

f a ţ ă

de furie sau

f a ţ ă

de orice sentiment de auto

depreciere presupune a determina mai întâi

de

ce anume crede

persoana în u z ă a a p ă r u t sentimentul de enervare; apoi,

aceasta

î n v a ţ ă cum î ş i

schimbe gândirea pentru

a - ş i

crea un

sentiment mai util.

FRUSTRAREA O P O S I B I L Ă S U S Ă DE ENERVARE

Frustrarea este orice obstacol care ne î m p i e d i c ă s ă o b ţ i n e m

ceea ce vrem.

E x i s t ă

numeroase moduri de a face f a ţ ă s i t u a ţ i i l o r

frustrante. Acest exemplu va da o imagine a diferitelor

a b o r d ă r i

ale

f r u s t r ă r i i .

Trei mame, d-na Rodica, d-na Viorica d-na Irina sunt la magazin

cu fiii lor in

v ~ r s t ă

de ş a p t e ani, care sunt prieteni.

[n

timp ce

mamele

i ş i

fac

c u m p ă r ă t u r b ă i e ţ i i

decid

se

distreze

un

pic,

r e a r a n j ~ n d ş t e conserve din v i t r i n ă .

P u ţ i n

mai t ~ r z i u , cele trei

mame i ş i g ă s e s c fiii pe podea, i n c o n j u r a ţ i de cutiile de conselve

c ă z u t e .

T o a t ă lumea care

s t ă

la

c o a d ă

la

c a s ă

se

u i t ă

la

ş e f u l

de

care ii r t ă

pe

b ă i e ţ i .

Cum

r e a c ţ i o n e a z ă

ce le trei mame?

Ce

simt

ele .

ce gandesc ce

anume fac În a c e a s t ă s i t u a ţ

f r u s t r a n t ă ?

Câte moduri altemative de a r e a c ţ i o n a la aceasta s i t u a ţ i e p u t e ţ i

g ă s i ?

9

O-na Rodica era

f u r i o a s ă

pe fiul ei

Nu trebuia se poarte

a t ~ t de

n e o b ă z a t " spuse ea •Nu suport c ~ n d face astfel de lucruri in

publi

c

face intotdeauna de

Ce

copil ingrozitor am •

[ ş i

a p u c ă fiul, fi plezni incepu fi certe, in timp ce acesta urla.

O-na Viorica era de asemenea

f u r i o a s ă

pe copilul

ei

b o m b ă n e a

pe

punctul de

a

izbucni: .Ce groaznic copilul meu se p o a r t ă in

felul ă s t a " , g ~ n d i ea

Nu suport ca

i l a l ţ i g ~ n d e a s c ă

despre

miile sunt o m a m ă i n c a p a b i l ă . Fiul meu nu ar trebui f a c ă

astfel de i n e . ' P l e c ă in t ă c e r e de acolo, j u r ~ l l d u - ş i atunci

când va ajunge a c a s ă ii va spune o ţ u l u i s ă u fi e d e p s e a s c ă

pe

b ă i a t .

O-na Irina era

i r i t a t ă .

"Ce mizerie " i ş i spuse

s i e ş i . " z ă u

r fi fost

mai bine dacâ fiul meu

ş i - a r

fi folosit un pic judecata ntf s-ar fi

jucat cu lucrurile din vitrinâ

-

dar nu are nici

un

rost

sâ mâ

lamentez in

l e g ă t u r ă

cu

n i ş t e

cutii de conserve sparte. Poate

putea folosesc ocazia asta ca

s ă - I

i n v ă ţ

g â n d e a s c ă inainte

de a se apuca de

ceva.

Observâ fiul

ei

arâta speriat

ÎI l u ă

de

m â n ă incepu sâ il ajute c u r e ţ e mizeria.

D e ş i t o ţ i a c e ş t i

p ă r i n ţ i s-au confruntat

cu a c e e a ş i

a ţ i e fiecare

a gândit a r ă s p u n s la s i t u a ţ i e în mod diferit, ceea ce a dus la

rezultate diferite. Care dintre rezultate

c r e d e ţ i

a avut cele mai

bune c o n s e c i n ţ e , atât pentru p ă r i n t e c ă t pentru copil? Ce c r e d e ţ i

a n v ă t a t fiecare copil din a c e a s t ă întâmplare?

Ce a n v ă ţ a t fiul doamnei Rodica:

• Atunci

c ă n d

mama sa e

u r i o a s ă , p ă l m u i e ş t e s t r i g ă .

• P ă l m u i t u l s t r i g ă t e l e sunt moduri normale de a - ţ i exprima furia.

• A

g ă s i t

metode noi de a acapara a t e n ţ i a mamei sale.

• D a c ă face ceva ce mama sa a p r o b ă , este mai bine se

a s c u n d ă sau m i n t ă pentru a evita pedeapsa.

Ce

a

n v ă ţ a t

fiul doamnei Viorica:

• Mamei sale nu îi p a s ă de comportamentul lui, pentru nu îi

a t e n ţ

• Poate cel p u ţ i n pentru moment) scape f ă r ă a - ş i asuma

responsabilitatea pentru b o a c ă n a f ă c u t ă .

Nu

e bine exprimi furia.

Ce

a

n v ă ţ a t

fiul doamnei Irina:

• Este posibil

te

s i m ţ i frustrat devii furios.

• Ar

fi bine evite se joace cu cutiile de conserve În

magazine.

• Uneori poate se comporte urat

t o t u ş i

mama sa

va

continua

îl

p l a c ă .

9

Page 52: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 52/64

D a c ă

se î n t â m p o b o a c ă sau faci o g r e ş e a l ă , este mai bine

o r e c u n o ş t i o î n d r e p ţ i .

nd c o n f r u n t a ţ i cu frustrarea, p u t e ţ i alege

una

dintre

 

t o a r e l e

r e a c ţ i i :

1. e n e r v a ţ i a v e ţ p r e t e n ţ i a ca frustrarea nu mai existe,

s u s ţ i n e ţ i

e îngrozitor s-a întâmplat

a ş a

d a ţ i

cu

capul de p e r e ţ i .

2 e n e r v a ţ i ,

n s i d e r a ţ i

s i t u a ţ i a

c a t a s t r o f a l ă , nu

p r i m a ţ i p r e t i n d e ţ i nu

s u n t e ţ i

frustrat

sau

enervat.

3

i ţ i iritat sau d e z a m ă g i t , a c c e p t a ţ i frustrarea e x i s t ă

î n c e r c a ţ i r e m e d i a ţ i s i t u a ţ i a .

DE CE NU ESTE BINE SIMTITI FURIOS

, ,

Acum poate gânditi:

N

u

am

dreptul

fiu

furios

pe

copiii mei

d a c ă

a c e ş t i a

se c o m p o r t ă r ă u ? Desigur

nu e x i s t ă

nici

un

motiv

pe

ntru care nu "ar trebui  sau nu a ţ i avea dreptul

de

a enerva

pe

copii s

au

pe dvs.

v ă ; t o t u ş i ,

e x i s t ă motive bune pentru care este

de dorit nu e n e r v a prea tare. Enervarea este o r e a c ţ i e

t u r a l ă

la frustrare, dar de obicei p r o v o a c ă mai mult r ă u decât bine.

Câ teva dintre c o n s e c i n ţ e l negative ale acesteia sunt:

• Poate d ă u n e z e n ă t ă ţ i i contribuind la a f e c ţ i u n i precum

ulcerul, insomnia, obosea

la

hipertensiunea .

Po

ate

i n f l u e n ţ e z e

negativ

r e l a ţ i i l e

dvs. cu c e i l a l ţ i .

• Duce adesea la sentimente secundare indezirabile, precum

v i n o v ă ţ i a ,

depr

im

a

ea

accentuarea sentimentul

ui

de furie.

• Face mai d i f i c i atingerea scopurilor - deoarece atunci când

u n t e ţ i furios, g â n d i ţ i c o m u n i c a ţ i mai

p u ţ i n

clar

s u n t e ţ i

mai

predispus r e a c ţ i o n a ţ i în moduri auto-depreciatoare.

• Tinde

s ă v ă

c r e a s c ă frustrarea.

un

exemplu negativ copilului dvs.

96

CUM F A C E Ţ I F Ţ Ă E N E R V Ă R I I

Am

v ă z u t cum p ă r i n t i i se e n e r v e a z ă excesiv prin adopta

rea

unor

atitudini critice f a ţ ă de i t u ţ i i l e din realitate.

În

cartea sa "C

um

t r ă i e ş t i

cu f ă r ă enervare", Albert Ellis d i s c u t ă patru

i n ţ e

care

sunt adesea cauza e n e r v ă r i i :

• "Este groaznic "

• "

Nu

suport "

• Nu ar trebui fie a ş a "

• "Este o p e r s o a n ă

rea

ar trebui p e d e p s i t ă "

o

Ce groaznic "

Catastrofa

rea

(sau gândirea în termeni de c a t a s t r o f ă ) se r e f e r ă la

evaluarea s i t u a ţ i e i ca fiind cât de rea p o s i b i l ă .

Doamna Adela avea trei fii i se p ă r e a ingrozitor nu avea

o

f i i c ă . Este absolut ingrozit

or

nu

ai

nici

o

f a t ă " ,

se

plângea "E

bine ai b ă i e ţ i , dar ca fiu cu a d e v ă r a t f e r i c i t ă imi trebuie o

f a t ă . " Cu cât catastrofa mai mult, cu atât se enerva mai tare.

Faptul te plângi nu

s c h i m b ă

cu nimic a ţ i a , spuse ţ u l ei,

nu face decât

te

enerveze mai

S i t u a ţ i a s t r ă

e

deparle de a fi cea mai rea i b i l Avem t o t u ş i trei b ă i e ţ i f r u m o ş i .

Sunt sigur

te p o ţ i

gândi

la

lucruri

mai

rele decât acela de

a

avea trei fii nici

o c ă " .

Doamna Adela se opri pentru

o

c l i p ă

r e a l i z ă i ş i

putea imagina

lucruri mult mai rele - ca de exemplu nu a i b ă copii de loc

a i b ă

doar fete nici

un

b ă i a t sau nu

fie

c ă s ă t o r t ă . Doar când

doamna Adela

i - a

dat seama faptul

de a

nu avea fete nu e

p l ă c u t ,

dar

s i t u a ţ i a

nu e nicidecum ingrozitoa

re

a

r e u ş i t

nu

se

mai v ă i c ă r e a s c ă se bucure

mai

mult de faptul avea trei

b ă i e ţ i .

o

"Nu suport

Nu

suport ",

t r i g ă

p ă r i n ţ i i

cu t o l e r a n ţ ă

s c ă z u t ă la frustrare care

s-au convins nu pot nu ar trebui tolereze s i t u a ţ i i l e

insuportabile.

97

Page 53: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 53/64

98

Doamna Aurora se ene/va lngrozitor

de

câte ori cele douâ fiice ale

sale se certau.

Nu suport " spunea ea. "Nu mai suport

c

cearta asta

dureze nici

un

minut ln plus " Striga

la ele  le

ă l m u i a

le trimitea ln camera lor, dar cearta devenea din ce

ln

ce mai

f r e c n t ă mai

i n t e n s ă

la fel c r e ş t e a enervarea doamnei

Aurora.

"Furia dvs. a t e n ţ i a pe care le-o

a c o r d a ţ i

·

Ie a m p l i f i c ă

comportamentul", fi

e x p l i c ă

l n v ă ţ ă t o a r e a fetelor.

,Da, cred le acord mai u ţ i n ă a t e n ţ i e atunci când nu

se c e a r t ă ,

c u g e doamna Aurora. " Poate cearta e felul lor de a-mi cere

a t e n ţ '

A ţ i

putea

o c u p a ţ i

mai lntâi de propriile dvs. sentimente de

sne /vare.

·: u g e r

l n v ă ţ ă t o a r e a Î n c e r c a ţ i s p u n e ţ i

t o t u ş i

p u t e u p o r t a ţ i cearta, chiar d a c ă este n e p l ă c u t ă p u t e ţ i

tolera sentimentele de enervare. Cea mai b u n ă

m e t o d ă

de face

f a ţ ă

ce

/tei fetelor dvs. este o i g n o r a ţ i .

L ă s a ţ i - l e

pe ele l ş i

rezolve s ingure motivele

de c e a r t ă

a c o r d a ţ i - l e un pic de a t e n ţ i e ,

I ă u d â u - l e

atunci când r e u ş f ' i s c se l n ţ e l e a g ă . '

Doamna Aurora sfatul

l n v ă ţ ă a r e i

pe

ce r e u ş e a

l ş i r e d u c ă enervarea p r o d u s ă de cearta fetelor ele ţ a u din

exemplul

ei

l ş i reduceau enervarea una de

o rebuie

n e a p ă r a t "

pretindem

c

lumea ş i t o ţ i c e i l a l ţ i se conform

dorintei noastre este o a l t ă cale s i g u r ă de a ne enerva.

Domnul Tiberiu avea idei fixe despre cum ar trebui se i 'mporte

copiii asta chiar lnainte c proprii copii

se

fi Printre

altele, copiii trebuie

fie

c u r a ţ i o r d o n a ţ i , trebuie asculte

p ă r i n ţ i i , nu trebuie se 1 m b o l n ă v e

s c ă

n i c i o d a t nu trebuie

se

o p u n ă

planurilor pe care le fac r i n ţ i i ln ceea ce

li

privest

e.

Dar

domnul Tiberiu are acum trei copii care nu se o m p o r t ă a ş e cum r

trebui, astfel lncât el

se

simte nervos

li

p e d e p ~ d e s e a

Când ş i - a dat seama t o a t ă cearta pedepsele nu au e l / ş

li

f a c ă

pe copii se comporte a ş a cum credea el ar trebl li nici

nu l-au f ă c u t se s i m t nici mai p u ţ i n nervos, domnul Tiberiu a

consultat

un

consilier

de

familie specializat ln Tera

pi

a

Emotiv C o m p o r t a m e n t a l ă .

Acesta li zise: "Te rog l ţ i examinezi convingerile p r e t e

despre cum r trebui

fie

copiii." apoi c o n t i n u .,Hai

lncepem cu câteva l n t r e b ă r i : Care lege a Universului spune ar

trebui c t o ţ i copiii f a c ă ceea

ce

vrei tu f a c ă ? Ca

re e

dovada

trebuie lntotdeauna c lucrurile ă i a s ă a ş a cum vrei tu? Faptul

ceri cu

i n s i s t e n ţ ă

ca lucrurile fie

a ş a

cum vrei chiar te

o b ţ i i

ceea ce vrei?

Ce

altceva,

În

a f a r ă de

a

avea mai

p o ţ i faci c

l ţ i

atingi scopurile?"

"Cred

e

a d e v ă r a t p r e t e n ţ i i l e

mele nu

li

fac pe copiii mei

se

comporte mai bine", spuse domnul Tiberiu. "De fap

t

nu decât

p r o d u c ă

enervare u p ă r a r e '

i n c e a r c ă

l ţ i

schimbi p r e t e n ţ i i l ln simple p r e f ţ e ,

.

g e r ă

consilierul. "În loc ai p r e t e n ţ i a ca a c e ş t i copii se eompo/te

perfect, ai putea

pur

simplu preferi

fie

Astfel, s-ar

putea observi enervarea ta se va schimba

În

iritaro. din

99

1 /.

rl

Page 54: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 54/64

moment ce nu e x i s t ă copii care se comporte perfect, se poate

spune

a ş t e p t ă r i l e

tale au fost nerealiste.

Domnul Tiberiu

a

decis Î ş i schimbe gândurile, sentimentele

comportamentul f a ţ ă de copiii s ă i ş i - a dat seama poate astfel

se bucure de ei mai mult.

e i l a l ţ i su t i n o v a ţ i i

n

al

patrulea mod În care p ă r i n ţ i i se e n e r v e a z ă este prin a

condamna o a l t ă p e r s o a n ă pentru t r ă s ă t u r i sau comportamente

intolerabile.

100

Doamna Leonora Î ş i considera fiul ca fiind În mod special

u p ă r ă t o r atunci când acesta nu

Î ş i

p ă s t r a camera

o r d o n a t ă .

De

câte ori Îi g ă s e a camera d e z o r d o n a t ă doamna Leonora ii r e p r o ş a

fiului s ă u este

Î m p r ă ş t i a t l e n e ş

neglijent il pedepsea

p e r m i ţ â n d u - i i a s ă din c a m e r ă tot weekend-ul. Dar,

În

loc ca

acest lucru

a i b ă

ca efect o c a m e r ă mai

c u r a t ă

nu f ă c e a decât

p r o d u c ă

frustrare enervare atât mamei cât fiului.

i a t u l ă s t a e atât de ingrozitor

-

l e n e ş n e p ă s ă t o r ; se plânge

ea unei prietene.

. Î ţ i dai seama te superi pe tine Î n s ă ţ i il condamni pe fiul

doar

din

cauza unei singure

t r ă s ă t u r i

care nu i ţ i place? â n d e ş t

te

la

toate Î n s u ş i r i l e comportamentele lui bune pE care le

neglijezi când â n d e ş t i a ş a

ii

ă s p u n s e prietena

ei.

P ă i a d e v ă r u l e metoda mea nu prea are efect

,

r  unoscu

doamna Leonora. Nu o

s ă - m i

p l a c ă

n i c i o d a t ă

tap·ul e

dezordonat, dar voi incerca ignor asta c

 11lce

ntrez

asupra aspectelor lui bune.

pe m ă s u r ă ce r e l a ţ i a lor se i m b u n ă t ă ţ e a , doamna L(lonora Î ş i

d ă d e a

seama era

i n t r - a d e v ă r

nepotrivit condamne Întreaga

p e r s o a n ă

a copilului s ă u doar din cauza câtorva t u r i

deranjante.

P u t e ţ i î n v ă ţ a f a c e ţ i f a ţ ă e n e r v ă r i i i d e n t i f i c â n d u - gândurile

distructive schimbându-Ie

în

gânduri folositoare. Cu câ t s u n t e ţ i mai

c o n ş t i e n t

de propriul sistem de convingeri cu atât v e ţ i

fi

mai capabil

a l e g e ţ i

dvs. î n ş i v ă modul

în

care v e ţ i

s i m ţ i .

Alegând

s i m ţ i ţ i într-un mod mai adecvat c o m p o r t a ţ i mai eficien

t

p u t e ţ i deveni un model mai bun pentru copiii dvs.

I a t ă alte câteva sugestii

pe

care le p u t e ţ i urma atunci când

î n c e r c a ţ i

s ă v ă r e d u c e ţ i enervarea:

1. A c c e p t a ţ i enervarea. Nu

f i ţ i

atât de p e r f e c ţ i o n i încât

p r e t i n d e ţ i

nu

e n e r v a ţ i

n i c i o d a t ă . Enervarea este un obi

cei

pe

care l - a ţ i practicat îndelung astfel încât î n l ă t a r e a lui va

necesita timp efort contin

uu.

A enerva

pe

dvs.

î n ş i v ă

doar

fiindcâ s u n t e ţ i n e r v o ş i

pe

a l ţ i i nu î n s e a m n ă decât

necazuri

în

plus.

2. P r e f a c e ţ i - v ă s u n t e ţ i enervat. P u t e ţ i de asemanea s ă v ă

p r e f a c e ţ i

v - a ţ i

enervat

f ă r ă

sentimentul de ene

 

are propriu

zis. Ridicarea vocii o încruntare pot î n t ă r e a s c un îndemn

de

a

merge la culcare pentru copii

î n s ă

î n f ă ţ i ş

f u r i o a s

poate f u n c ţ i o n e z e mai bine d a c ă de fapt nu s i m ţ i ţ i enervare

la

momentul respectiv.

101

Page 55: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 55/64

3. A u t o m o n i t o r i z a ţ

- v ă .

Ţ i n e ţ i o e v i d e n ţ ă a momentelor când

v a ţ i

enervat

notând ora, locul situatia a s o c i a t ă

cu r ă s p u n s u l

de

enervare. I n c e r c a ţ v e d e ţ i d a c ă n'u cumva e x i s t ă

un

tipar.

4. T o l e r a ţ i enervarea. A d u c e ţ i - v ă aminte e normal pentru

un

copil fie activ,

g ă l ă g i o s

plin de energie, a ş a nu va fi

de nici

un

folos e n e r v a ţ i d a t o r i t ă acestui comportament.

p u t e ţ i î n v ă ţ a copilul se descurce mai bine, dar probabil

nu

v e ţ i

r e u ş i

n i c i o d a t ă

îi

s c h i m b a ţ i

firea,

a ş a

mai bine

o b i ş n u i ţ i - v ă

cu

gândul acesta .

5. A m â n a ţ i - v ă enervarea. N u m ă r a ţ i

p â n ă la

zece

r e s p i r a ţ i

adânc

înainte de a r ă s p u n d e .

6 p r i m a ţ i - v ă enervarea.

E x p r i m a ţ i - v ă

iritarea atunci când o

s i m ţ i ţ i .

Nu

r e p r i m a ţ i

t r ă i r i l e pentru

ca

apoi

r ă b u f n

într-o

explozie de furie.

7. I n v e s t i g a ţ i sentimentul. I d e n t i f i c a ţ i

întotdeauna imperati

ve

le de

genul trebuie este

n e a p ă r a t

necesar

pe

care

vi le

s p u n e ţ i .

Ele pot provoca explozii de enervare.

8.

I m a g i n a ţ i - v ă

s u n t e ţ enervat. Imageria R a ţ i o n a l - E m o t este

un

e x e r c i ţ

care poate ajuta la preven irea e n e r v ă r i

sau

transformarea aceste

ia în

iritare.

I m a g i n a ţ i - v ă

într-o s i t u a ţ i e care

în mod normal v-ar enerva.

De

exemplu, i m a g i n a ţ i - v ă

propriul dvs. cop

il

î n j u r ă

se

plânge sau se s m i o r c ă i e I n c e p e ţ i

prin a permite s i m ţ i ţ i enervat. Când s i m ţ i ţ i

cu

a d e v ă r a t

v - a ţ i enervat

e x e r s a ţ i transformarea

e n e r v ă r i i în

iritare sau

n e p l ă c e r e Câ nd

s c h i m b a ţ i t r ă i r i l e de fapt s c h i m b a ţ i

c r e d i n ţ e l e

i r a ţ i o n a l e

în

c r e d i n ţ e

r a ţ i o n a l e I n c e r c a ţ i

f o l o s i ţ i

e a s t ă t e h n

timp de zece minute

în

fiecare

zi. D a c ă

e x e r s a ţ i

r ă s p u n s u r i mai adecvate, c r e ş t e ţ i probabilitatea de a r ă s p u n d e

mai potrivit atunci

câ nd

s i t u a ţ i a

va a p ă r e a

î n t r - a d e v ă r .

9

A d u c e ţ i - v ă aminte.

A m i n t i ţ i - v ă

întotdeauna

p u t e ţ i

s - ă

î n v ă ţ a ţ i

s ă v ă c o n t r o l a ţ i enervarea.

1 2

Î N V Ă T A T I - V Ă

OPILUUELEVUL

F A C Ă F A T Ă E N E Ă R I I

.

.

,

p u ~ e ţ i ajuta copiii/elevii prin a-i î n v ă ţ a f a c ă propriei lor

e n e r v ă r i .

In

cartea lor

i n t i t u l a t ă C

um

c r e ş t i un

co

pil

fericit

s ă n ă t o s din punct de vedere e m o ţ i o n a l , Ellis Wolf

c ,

s u g e r e a z

câteva moduri de a realiza acest lucru:

1.

R e a c ţ i o n a ţ i

cu

calm, dar ferm atunci când copilul/elev

ul

dvs. este

nervos.

D a c ă

s u p ă r a ţ i sau e n e r v a ţ i pe copilu l dvs. f i i n d

î ş i e x p r i m ă enervarea, îi t r a n s m i t e ţ i mesajul e normal se

enerveze d a c ă

nu

obtine ceea ce vrea. Când î n s ă ramâneti calm

ferm, îi

o f e r i ţ i

c o p i l ~ l u i dvs.

un bun

model despre c

um

f a ţ ă f r u s t r ă r i i v e ţ i c r e ş t e probabilitatea

ca

acesta

se

calmeze

în

scurt timp.

2.

E l i m i n a ţ i f r u s t r ă r i l e inutile. Copiii

se

pot u ş o r s i m ţ i c o p l e ş i ţ i de

prea

m u l t ă

frustrare, a ş a î n c e r c a ţ i

p ă s t r a ţ i

frustrarea

la

un

nivel acceptabil. Copilul dvs. va r e u ş i mai bine în v i a ţ ă

începe prin a înfrunta

un n u ă r

minim de

f r u s t r

necesar

e.

D u p ă

ce

copiii

î n v a ţ ă

f a c ă

f a ţ ă

micilor

f r u s t r ă r i ,

vor

î n v ă ţ a

tolereze unele mai mari.

3. Copiii tind r e a c ţ i o n e z e exagerat

la

disconfol ur precum

oboseala, foamea, c ă l d u r a sau frigul excesiv. A c c e p a ţ i faptul

de r e g u l ă , copilul dvs.

va

tinde

r e a c ţ i

o n e z e mai · a ţ i o n a l

a i b ă expl

oz

ii de furie, atunci când se s im te inconfortabil din punct

de vedere fizic.

4. Nu

c o n d a m n a ţ i

sau

p e d e p s i ţ i

copiii f i i n d c ă î ş i r i m ă mânia.

D e m o n s t r a ţ i - I e verbal nonverbal c ă , d e ş i

nu

place

comportamentul lor, t o t u ş i îi i u b i ţ i .

A j u t a ţ i - i se

comporte altfel

f ă r ă

a-i critica.

5. A j u t a ţ i - v ă copi ii/ele

vii

î n ţ e l e a g ă sunt responsabili pentru

crearea propriei

e n e r v ă r i î n v ă ţ a ţ i - i

cum transforme

enervarea

în

iritare sau d e z a m ă g i r e

6.

Uneori este

î n ţ e l e p t

l ă s ă m copiii foarte mici sa

î ş i

exprime

t o a t ă

furia, pentru a

se l i n i ş t i .

Chiar

în

cazul copiilor mai mari,

este greu te î n ţ e l e g i

cu

ei câ

nd

sunt în mijlocul unei crize de

1  3

Page 56: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 56/64

furie. Când c r e d e ţ i ar fi total inutil

î n c e r c a ţ i

s c h i m b a ţ i

furia copilului dvs. prin n v e r s a ţ i e

r a ţ i o n a l ă ,

s u g e r a ţ i - i o

activitate

l t e m a t i v ă

precum efectuarea unui comision sau

vizitarea unei prieten, pentru a-I ajuta pe

co

pil se calmeze.

A ş t e p t a ţ i p â n ă când enervarea copilului a s c ă z u t înainte de a-I

ajuta

î n v e ţ e

cum f a c ă

f a ţ ă

mai bine s i t u a ţ i e i data viitoare.

7. Î n c e r c a ţ i p u r t a ţ i

în

mod echitabil cu copiii/elevii dvs.

8.

P u t e ţ i

face

f a ţ ă

se ntimentelor de frustrare ajutându-i

pe

copiii/elev ii dvs. î n ţ e l e a g ă c ă nu trebuie a i b ă tot cee ce î ş i

doresc.

9.

De asemenea,

a d u c e ţ - v ă am

inte lauda

a t e n ţ i a

v e n i t ă

din

partea dvs. sunt

l i t ă ţ i

pline de efect

pe

care le p u t e ţ i folosi

pentru a modela comportamentul copilului

în

d i r e c ţ i a

d o r i t ă . a c ă

d a ţ i o m i n i m ă crizelor de furie t e n ţ i e i m ă

r ă s p u n s u r i l o r calme la frustrare, copilul dvs. ·va începe

r ă s p u n d ă

mai frecvent

cu r ă s p u n s u r i

calme.

10.

î n c e r c a ţ i

p ă s t r a ţ s i m ţ u l umorului atunci când a v e ţ i de-a

face cu

un

cop

il

furios   -

va

ajuta

t o l e r a ţ i

mult mai

u ş o r

aproape orice i t u a ţ i e

SUM R

Enervarea este o r e a c ţ

Î n v ă ţ a t ă

la

frustrare, care de ce le mai multe ori nu

s e l v e ş t e

la nimic bun de obice i are

c o n s e c i n ţ e destul de n e p l ă c u t e . P u t e ţ i

alege

i m ţ i ţ i

mai p u ţ i n enervat

f a ţ ă de dvs. sau f a ţ ă de copiii dvs.

P u t e ţ i

IUI)ta

împotriva

n e r v ă r i i

urmând

u r m ă t o a r e

sfaturi:

• E v i t a ţ i g â n d în termeni de

c a t a s t r o f ă .

• R e a l i z a ţ i d e ş i s-ar putea nu

p l a c ă ,

p u t e ţ i suporta orice ar

face copilul/elevul dvs.

104

Î n c e r c a ţ i

î n l o c u i ţ i p r e t e n ţ i a i m p e r i o a s ă ca fiul/fiica/elevul dvs. se

poarte frumos

cu

simpla r e f e r i n ţ ă de a se întâmpla

E x p r i m a ţ i - dezaprobarea f a ţ ă de comportamentele sau Î n s u ş i r i l e

dezagreabile ale copilului/elevului dvs., acceptându-I î n s ă În totalitate

ca

p e r s o a n ă .

Pe m ă s u r ă ce

e r s a ţ i

modul acesta de a gândi diferit, da seama

sentimentele comportamentele dvs. se

s c h i m b ă

astfel î n c ă t e c v e n ţ a

intensitatea durata t r ă i r i l ă c u t e vor r e ş t e De asemenea, va

s c ă d e a

n u m ă r u l

s i t u a ţ i i l o r

În

care copilul/elevul dvs. se va înfuria.

1 5

Page 57: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 57/64

Page 58: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 58/64

Titlul

i r a ţ i o n a l )

piesei

Tu Îmi

lumin

ezi

E ş t i soare

le

mel

e.

faci simt minunat.

faci simt o a d e v ă r a

femeie.

M-ai f ă c u t te iubesc.

Nu pot t r ă i f ă r ă

tine.

Nu

însemni nimic

p â n ă

nu

iubit de cineva.

Echivalent r a ţ i o n a l

u Îmi luminez v i a ţ a .

Sunt

soarele v i e ţ i i mele.

Eu m-am f ă c u t simt

minunat

când te-am

întâlnit pe

tine.

fac

simt o a d e v ă r a t ă

femeie

când

sunt

în

preajma

ta

.

Am

ales te iubesc.

A t r ă i

f ă r ă tine

ar

fi n e p l ă c u t

dar

posibil.

E ş t i valoros ca

om,

indiferen t d a c ă

cineva te i u b e ş t e sau nu.

D a c ă

acel c e l ă l a l t care

c o n d i ţ i o n e a z ă

fericirea dvs. p e r s o n a l ă

În fiecare din cazurile de mai sus dispare, este g a r a n t a t ă a p a r i ţ i a

depresiei, i s p e r ă r i i a resentimentelor.

2

Cerând imperativ

ca

lucrurile s ă d e c u r g ă Într-un anumit mod

Persoane le ca re

c o n s e r ă c ă c e i l a l ţ i r

trebui

r

fi cazul sau

r

face bine .  f a c ă

a ş a

cum spun ele sau persoanele care spun

lucrurile trebuie

m e a r g ă a ş a

cum doresc ele

Î ş i b l o c h e a z ă

propria

fericire. imperative dau n a ş t e r e , În general, la sentimente

de furie la resentimente de obicei nu

m o d ~ f i c ă

cu nimic

s i t u a ţ i a

o b i e c t i v ă

3

Gândind În termeni de c a t a s t r o f ă f ă c â n d ca lucrurile p a r ă

Îngrozitoare.

Persoanele care v ă d s i t u a ţ

i i l e

indezirabile ca fiind catastrofale

sau Îngrozitoare se supun la

n e p l ă c e r i

e m o ţ i o n a l e inutile. A vedea

Într-un eveniment real un

" c a p ă t

de lume , cel mai

r ă u

cu

p u t i n ţ ă ,

este o modalitate

a u t o - d s t r u c t c ă c i

acest punct de vedere

extremist produce Întotdeauna sentimente comportamente

neproductive.

4

L a m e n t â n d u - v ă

Cei

care se l a m e n t e a z ă mereu

se

t r a n s f o r m ă În

n e f e r i c i ţ i

cron

ici

,

pentru se f o c a l i z e a z ă doar

pe

aspectele negative, indezirabile ale

1 8

v i e ţ iar sentimentele lor vor

fi

ele la fel. Decât se concentreze

asupra aspectelor pozitive, dezirabile a

le v i e ţ i i ,

cei care

se

plâng

·mereu v ă d s i t u a ţ i i l r e l a ţ i i l e În termenii a ceea ce l i p s e ş t e nu

f u n c ţ i o n e a z ă .

pentru a face ca lucrurile stea mai prost, sunt

suficient de

t a l e n t a ţ i

În

a - ş i

exprima verbal nefericirea

f a ţ ă

de oricine

ar dori asculte ş i , de ce nu,

f a ţ ă

de cei care nu doresc

n e a p ă r a t

acest lucru.

5

C r i t i c â n d u - v ă

b l a m â n d u - v ă pe dvs Î n ş i v ă .

Critica

p e r m a n e n t ă la

adresa propriei persoane este

un

mod

sigur de a bloca accesul la fericire. Acest tip de persoane au

t e n d i n ţ a de a

se

critica pentru cea mai

m i c ă g r e ş e a l ă

sau

i m p e r f e c ţ i u n e Dar, cum orice f i i n ţ ă u m a n ă este de la n a t u r ă

i m p e r f e c t

cei care se c r i t i c ă mereu au ocazia

p e t r e a c ă

o g r o a z ă

de timp

În

chinurile nefericirii auto-provocate. In loc

v a d ă

În

t r ă s ă t u r i l e comportamentele lor negative ceva ce nu e de dorit, dar

nu

e nici catastrofal, ei se

c o n d a m n ă

total pentru

e ş e c u r i l e

lor.

Pe scurt,

e x i s t ă

cinci moduri principale

În

care oamenii fac se

s i m t ă s u p ă r a ţ i Î ş i b l o c h e a z ă

as tfel propria fericire. Unele dintre

frazele-cheie care contribuie

la

acest proces sun :

1 A considera c e i l a l ţ i sunt responsabili de modul

În

care s i m ţ i ţ i .

faci enervez În tr-un hal f ă r ă de hal "

d e z g u ş t i

M

-ai ă c u t Î n d r ă g o s t e s c de tine "

faci atât de fericit "

2

A

cere imperativ ca lucrurile

d e c u r g ă

Într un anumit

mod.

"

Nu

ar trebui se poarte

a ş a "

"Ar trebui se poarte mai bine cu mine."

"Trebuie faci

a ş a

cum Î ţ i spun "

D a c ă

eu

te iubesc tu trebuie i u b e ş t i . "

3.

A gândi

În

termeni de

c a t a s t r o f ă

a face ca lucrurile

p a r ă

Îngrozitoare.

"Nu mai suport "

1 9

-

Page 59: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 59/64

 E groazn ic nu vrea f a c ă ce vreau eu."

"Copiii mei se

p o a r t ă

îngrozitor

în

public."

"E groaznic nimeni nu a s c u de ceea ce spun eu "

4.

A lamenta 

c i o d a t ă

nu faci ceea

ce

ti se spune."

Î n c ă o

zi

j a l n i c ă . '

"De ce nu

p o ţ i

fii de

t r e a b ă

ca

c e i l a l ţ i

copii?"

"Eu trebuie fac t o a t ă treaba pe aici?"

5. coborî În ochii proprii

"Nu sunt bun de nimic."

"Ce p ă r i n t e de nimic sunt."

"Nu pot fac nimic cum se cuvine."

"N-o schimb n-o

Î n v ă ţ

minte

n i c i o d a t ă "

Aceste exemple au fost menite demonstreze cum se pot

crea sentimente de nefericire. furie sau deprimare. Pentru a î n v ă ţ a

cum s ă v ă

l u m i n a ţ i v i a ţ a

c r e a ţ i sentimente mai p l ă c u t e , i ţ i

În

continuare.

Î N V Ă

Ţ A Ţ I S Ă V Ă

L U M I N A Ţ I

PROPRIA I A Ţ Ă

Înainte de a fi capabil

s ă v ă Î n v ă ţ a ţ i

copilul î ş i

p r o d u c ă

propria

fe ricire, a ş a încât î ş i lumineze v i a ţ a , ar fi cazul i ţ i În stare chiar

dvs. de acest lucru. A

Î n v ă ţ a

d e ţ i n e ţ i controlul propriilor

sentimente

n e c e s i t ă

mai mult

d e c ă t

ideile

ce

pot fi prezentate

în

c e a s t ă carte; mai este nevoie de e x e r c i ţ i u l de a

s i m ţ i ,

de a crede

de a gândi Într-un mod productiv. Sugestiile de mai jos sunt

menite s ă v ă ajute

În

acest sens:

A s u m a ţ i - v ă

r ă s p u n d e r e a .

D a ţ i seama s u n t e ţ i responsabil '

de

a p a r i ţ i a tuturor

sentimentelor dvs.

c ă ,

prin urmare, p u t e ţ i

a l e g e ţ i

ceea

ce s i m ţ i ţ i

În orice moment. Nimeni altcineva nu poate face s ă v ă s i m ţ i ţ i

furios, deprimat, stresat, nici m ă c a r bucuros.

c r e a ţ

propriile

sentimente prin modul

în

care r a p o r t a ţ i

la

alte persoane,

la s i t u a ţ i i

la persoana dvs. Din momentul În care v e ţ i Înceta s ă - i mai

0

î n v i n o v ă ţ i ţ i pe c e i l a l ţ i pentru modul

în

care s i m ţ i

ţ i ,

e ţ i avea

puterea l u m i n a ţ i propria v i a ţ ă .

2 R e n u n ţ a ţ i la

p r e t e n ţ i i .

A ş a cum s-a a r ă t a t Înainte,

un

mod sigur de a fa

ce

furios

plin de resentimente este de a cere ca lucrurile se d e s f ă ş o a r

cum d o r i ţ i dvs. ca

c e i l a l ţ i

se comporte conform e n ţ i i l o r dvs.

Ar

fi

mai util

p r e f e r a

d o r i ţ i

aceste lucruri: atunci

v e ţ i s i m ţ i

mai d e g r a b ă

d e z a m ă g i t

sau n e m u l ţ u m i t d e c ă t furios sau plin de

resentimente, când nu o b ţ i n e ţ i ceea

ce d o r i ţ i .

m ă g i r e

n e m u l ţ u m i r e a sunt sentimente utile, productive, pentru a j u t ă

g â n d i ţ i

mai bine

la

alte

m o d a l i t ă ţ i

de a

o b ţ i n e

ceea

ce o r i ţ i

sau

a c c e p t a ţ i s i t u a ţ i a ,

d a c ă ea nu poate

fi s c h i m b a t ă

Furia este

n e p r o d u c t i v ă , deoarece atunci când s u n t e ţ i furios, este aproape

imposibil

g â n d i ţ i

logic clar,

a ş a c ă v ă v e ţ i

trezi împotmolit Într-o

s i t u a ţ i e n e p l ă c u t ă ,

t r ă i n d

un sentiment n e p l ă c u t .

3 R e n u n ţ a ţ i la a mai crede

s i t u a ţ

este c a t a s t r a l ă sau

lucrurile stau groaznic

Decât

s u b l i n i a ţ i

exagerat aspectele negative ale unei

s i t u a ţ i i

le a m p l i f i c a ţ i o r t a n ţ a , este de preferat

r e a l i z a ţ i

oricât de

r ă u ar sta lucrurile , ar putea fi întotdeauna

ch ia

r mai Acceptând

partea n e g a t i v ă a v i e ţ i i a ş a cum este ea, f ă r ă a-i da o r ţ i i u r i a ş e

v e ţ i aborda mai bine orice

p r o b l e m ă .

4

Nu mai lamentati

S i t u a ţ i a

va

fi mai

g r a v ă

pentru dvs. cei din jur,

d a c ă

l a m e n t a ţ i

tot timpul.

5 A c c e p t a ţ i - v ă pe dvs Î n ş i v ă .

Decât

s ă v ă

d e s c o n

i d e r a ţ i

atunci când

c o m p

r t a ţ i

Într-un

mod mai p u ţ i n perfect, este de preferat a c c e p t a ţ i În ansamblu

d e z a p r o b a ţ i unele t r ă s ă t u r i comportamente speci fice, asupra

c ă r o r a p u t e ţ i

reveni ,

Î m b u n ă t ă ţ i n d u - l e .

Nu are nici

un

rost

d e s c o n s i d e r a ţ i ,

c ă c i dvs. r e p r e z e n t a ţ i un ansamblu de t r ă s ă t u r i

caracteristici comportamente care pot fi evaluate fie

ca re

În parte,

dar nu ca întreg. D a c ă

a c c e p t a ţ i pe

dvs. î n ş i v ă a j u n g e ţ i chiar

p l ă c e ţ i ,

v e ţ i comporta v e ţ i gândi

În

moduri care vor spori

fericirea.

11

1

Page 60: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 60/64

6

F a c e ţ

i - v ă

complimente

O b s e r v

comportamentele care plac

l ă u d a ţ i - l e

(dar nu

pe

clvs. ca

f i i n ţ ă

în întreg im e) atunci când le

o b s e r v a ţ i .

Multe persoane

î ş i petrec v i a ţ a conversâ nd cu ei

î n ş i ş i

într-o

m a n i e r ă d e p r e c i a t i v ă :

este de preferat mai blând

cu

dvs.

î n ş i v ă o f e r

complimentele ste, pe care v-ar

p l ă c e a s ă

le p r i m i ţ i de la

c e i l a l ţ i

în

anumite s i t u a ţ i

7 l i c a ţ i - v ă

În

acele t i v i t ă ţ i care fac p l ă c e r e

I n c e r c a

s ă p e r e c e

o

p e r i o a d ă

de timp

în

fiecare

zi f ă c â n d

a c t i v

i t ă ţ i

pe care le i d e r a ţ i

p l ă c u t e

fie de unii singuri, fie

în

compan ia altora .

8

R e n u n ţ a

la

m i

Încerca

o b ţ i n e ţ i

n e a p ă r a t

aprobarea

c e l o r l a l ţ i .

D a c ă

f a c e ţ ca

fericirea_ dvs.

s ă d e p i n d ă

de aprobarea

c e l o r l a l ţ i

v e ţ i diminua se mnificativ

m u l ţ u m i r e a

Vor a p ă r e a inevitabil

momente

în ca

re nu vor

p l ă c e a

sau vor dezaproba: este

î n ţ e l e p t ca pe rsoanele importante

s ă v ă

aprobe, dar nu are

rosi

f i ţ i

distrus

d a c ă

nu se

î n t â m p l ă a ş a .

Este adesea mult mai

important

i ţ i

u m i t de propria

p e r s o a n ă

decât

îi ţ u m i ţ i

1-12

pe

a l ţ i î n c e r c a p t a ţ i s ă v ă a p r o b a ţ i ,

mai

d e g r a b ă

decât c â ş t i g a ţ i

n e a p ă r a t

aprobarea a l ţ i .

9 P u n e ţ i

fericirea dvs pe primul loc.

D a c ă dvs_ v e ţ i r e u ş i i m ţ i ţ i fericit, atunci v e ţ i

ş t i

i s t ă cu

g u r a n ţ ă

o

p e r s o a n ă f e r i c i t ă . A d u c

ţ i - v ă aminte fiecare

î ş i

c o n s t r u i e ş t e

propria fericire sau nefe

rici

r

e, nu

d

vs. f a c e ţ

acest lucru

pentru

a l ţ i i .

10 Nu Î n v i n o v ă ţ i ţ i

de

nefericirea sau necazurile celor

din

jur.

Fiecare om este responsabil de crearea prop

riil

or lu i sentimente,

a ş a nu

s u n t e ţ i

dvs. vinovat d a c ă ce i din jur

al

eg fie

s u p ă r a ţ i .

doar

i n d c ă

c e i l a l ţ i aleg se n e f e r i nu trebui

îi

a c o m p a n i a ţ i

dvs. sau

le u r m a ţ i

exemplul.

_ Î n v ă ţ a ţ i f i ţ i asertiv atunci când r e ţ i ceva.

Nu e x i s t ă nici o

g a r a n ţ i e v e ţ i

primi ceea ce c e r e ţ i dal- este cu

s i g u r a n ţ ă

o strategie mult mai b u n ă decât aceea de a

a ş t e p t a

ca

c e i l a l ţ i s ă v ă g h i c e a s c ă

gândurile sau

o r i n ţ e l e

12 T r e c e ţ i dincolo de standarde p r

im

ate i ş n u i n ţ

c o m p o r t â n d u v ă

Într-un mod iferit.

O b s e r v a ţ i

cum

r t a ţ i

de obicei

c e r c a ţ i f a c e ţ i

contrariul. De exemplu, de obicei

u n d e ţ

cu

NU la

majoritatea cererilor copiilor,

î n c e r c a ţ i

de câteva ori s ă s p u n e ţ DA.

D a c ă s t ă în

obicei

f a c e ţ i

critici,

e r c a ţ i a c e ţ

comp

li

mente.

O b s e r v a ţ i cum v e ţ i i m ţ i cum e a z ă la

s c h i m b ă r i l e

din comportamentul dvs.

e n t a ţ

apoi

m o d i f i c â n d u v ă

alte comportamente.

13_

A s u m a ţ i v ă

riscuri

Asumarea unor riscuri es

te

un semn

al al

v i t a

t ă ţ i i

de

obicei, se

s o l d e a z

cu efecte

be

nefic

e.

De exemplu, un t a t ă

care de

r e g u l ă r e f u z ă

îi dea fiicei lui

m a ş i n

poate asume

un risc

îi e d i n ţ e z e

automobilul ca ce se

î n t â m

în

a c e a s t ă s i t u a ţ i e

A m i n t i ţ i - v

ă s ă nu

î n v i n o ţ i ţ i

prea tare d a c ă

asumarea riscului se cu ceva

c u t :

în loc

b l a m a ţ i , l ă u d a ţ i - v ă

pentru faptul avut curajul de a asuma

un

risc.

11 3

Page 61: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 61/64

14.

F o l o s i ţ i Imageria R a ţ i o n a l - E m o t i v i i .

Imageria i o n a l - E m o t i v ă poate s ă v ă ajute

m o d i f i c a ţ i

sentimentele inadecvate

În

unele adecvate. I m a g i n a t i - v ă o

s c e n ă

sau o

t u a ţ În ca

r

e

de obicei

s i m ţ s u p ă În

exemplul

anterior doamna Ra icu ş i - a r putea imagina t o ţ i copiii ei au p ă r ă s i t

casa. T r ă i n d sentimentul dureros atât de intens doamna Raicu ar

aproxima t r ă i r e a d e p r e s i v ă . T o t u ş i , d a c ă prin sch imbarea modului

de

-

a evalua

t u a ţ

ea

i - a r

schimba sentimentul dureros Într-unul mai

adecvat mai folositor depresia s-ar modifica

În

t r i s t e ţ e sau

d e z a m ă g i r e . Modalitatea de a schimba sentimentele este

modificarea modului de a gândi care

g e n e r e a z ă

sentimentele

inadecvate Într-o gândire

l o g i c ă , r a ţ i o n a l ă ,

ceea

ce

ar produce

sentimente utile productive. Este bine ca imageria fie p r a c t i c a t ă

cam zece minute zilnic pentru a Î n t ă r i atât abilitatea de a

modifica sentimentele   c ă t convingerea p u t e ţ i decide cu

a d e v ă r a t

ceea ce

s i m ţ i ţ i .

15.

Nu

l i i s a ţ i

prea multe treburi nefinalizate.

Este important f i n a l i z a ţ i atât i n t e r a c ţ i u n i l e cu i l a l ţ i cât

sarcini

le

pe care deja

l e - a ţ i

Început. Treburile neterminate

s o l i c i t ă

a t e n ţ i e energie care r putea

fi

dirijate Înspre scopuri mai p l ă c u t e .

'16. E v i t a ţ i

si i

vi i t i n g e ţ i

lumina" spunându-vi i lucruri

descurajatoare.

a c ă nu p u t e ţ i sp une lucruri Încurajatoare mai bine nu mai

s p u n e ţ i

nimic.

17. F i ţ i

buni cu dvs.

C u m p ă r a ţ i - v ă flori bomboane sau i n v i t a ţ i - v ă

la

c i n ă .

T r a t a ţ i - v ă

cu

respectul

pe

care l - a ţ i oferi ce lui mai bun prieten.

18.

A v e ţ i griji i de propriul

dvs.

corp.

Supraalimentar

ea

lipsa de sport sunt o d o v a d ă de i p s ă

de

respect

f a ţ ă

de propriul corp ceea

ce va s c ă d e a

s a t i s f a c ţ i a de

ansamb

lu

m ă r i n d ş a n s e l e de Î m b o l n ă v i r e .

114

19

.

n c e r c a ţ i

un experiment.

G â n d i ţ i - v ă la zece lucruri negative din v i a ţ a dvs. Cum s i m ţ i ţ i

acum? Apoi

i m a g i n

zece lucruri

p l ă c u t e .

Clim

s i m ţ i ţ i ?

Concluzia la care oricine poate ajunge este oamenii se simt prost

atunci

c ă n d

gândesc lucruri negative se simt bine atunci

c ă n d

gândesc pozitiv.

20. F o c a l i z a ţ i - v i i pe lucrurile din prezent.

Î n c e r c a ţ i t r ă i ţ i

pe

c ă t se poate În prezent. Persoanele care se

p r o i e c t e a z ă

În mod constant În viitor gândesc catastrofic

cu

privire

la ceea ce se

va

Întâmpla devin n e l i n i ş t i t

Pe

rsoanele care se

" a g a ţ ă " de trecut se

d e p r e c i a z ă

d

in

cauza unor erori

i m p e r f e c ţ i u n i

din trecut

se d e p r i m ă

mai tot timpul. Persoanele care

se

c o n c e n t r e a z ă

pe

prezent de obicei nu se simt nici anxioase nici

deprimate.

21.

A c o r d a ţ i prioritate problemelor

m o ţ i o n a l e f a ţ ă

de cele practice.

R e z o l v a ţ i - v ă problemele e m o ţ i o n a l e Înainte de a le aborda

pe

cele practice. Este mai

u ş o r

s ă v ă r e z o l v a ţ i problemele practice d a c ă

mai

Întâi v - a ţ i rezolvat orice

p l ă c e r e la r

ivel

e m o ţ i o n a l

care ar

putea avea l e g ă t u r cu s i t u a ţ i a r e s p e c t i

In

c o n s e c i n ţ ă , d a c ă

115

Page 62: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 62/64

i d e n t i f i c a ţ i convingerile i r a ţ i o n a l e le t r a n s f o r m a ţ i În convingeri

ţ i o n a l e , v e ţ i schimba t r ă i r i l e

e m o ţ i o n a l e

neproductive

În

unele

productive, ceea ce

va

ajuta În rezolvarea problemelor.

22. E l i m i n a ţ i miturile auto distructive.

I d e n t i f i c a ţ i

d e z a m o r s a ţ i

orice mituri auto-distructive pe care

le

v e ţ i despre dvs. Î n ş i v ă , de exemplu nu sunt În stare fac nimic

ca

lumea , cred pur simplu am ghinion

d a c ă

nu sunt

perfect, sunt un ratat .

23. O p t i m i z a ţ i

pe

cât posibil i t u a ţ i i l e .

C ă u t a ţ i

v e d e ţ i s i t u a ţ i i l e ca fiind f ă r ă pierderi, mai d e g r a b ă

decât

ă r ă c â ş t

O s i t u a ţ i e f ă r ă

c â ş t i g

este una

În

care, indiferent de

modul În care se s o l u ţ i o n e a z ă problema, dvs. p i e r d e ţ i . De exemplu

domnul Rusu creat o s i t u a ţ i e de n o n - c â ş t i g

În

ceea ce p r i v e ş t e

copiii

s ă i

came

ra

lor

d e z o r d o n a t ă .

Le-a cerut Î ş i f a c ă curat

În

a m e r ă . D a c ă nu se Î n t â m p l ă a ş a , devine nervos plin de

resentimente, iar d a c ă fac curat, copiii se Î n t r i s t e a z ă , se b o s u m f l ă

pretind t a t ă l lor a fost r ă u cu ei f ă c â n d u - 1 se s i m t ă vinovat.

Pentru a transfor

ma

s i t u a ţ i a

Într-una

În

care nimeni nu are de

pierdut, domnul Rusu ş i - a r putea schimba perspectiva.

D a c ă

copiii

nu Î ş i c u r ă ţ ă camera , s-ar putea s i m ţ i iritat sau d e z a m ă g i t ar putea

v a d ă

ce

e de

f ă c u t

pentru a le da o p e d e a p s ă

f i i n d c ă nu ş i - a u

c u t ordine În c a m e r ă . D a c ă copiii fac t o t u ş i ord[ne În c a m e r ă

domnul Rusu ar putea s ă a l e a g ă nu se lase manipulat de r e a c ţ i i

lor se

i m t ă t i s f ă

au

f ă c u t

ceea

ce

trebuia. Astfel,

indiferent care este rezultatul final al unei

s i t u a ţ i i

f ă r ă pierderi,

domnul Rusu nu a

re

decât de

c â ş t i g a t ,

deoarece

Î ş i

c o n t r o l e a z ă

propriile r e a c ţ i i e m o ţ i o n a l e .

24.

C ă u t a ţ i

persoane care

v ă d

lucrurile Într un mo pozitiv.

.De

câte

ori e posibil,

a s o c i a ţ

cu persoane care

au

o viz

iu

ne

p o z i t i v ă

asupra v i e ţ i i i t a ţ i persoanele negative, care se auto

distrug.

2

5

O f e r i ţ i - v ă recompense.

R e c o m p e ţ i - v ă fie verbal, fie cu un cadou,

de

câte ori r e u ş i ţ i

În

Încercarea de a lumina

v i a ţ a .

Cu cât

e x e r s a ţ i

mai mult

În

a

aprinde propria l u m i n ă , cu atât a ţ a

va fi

mai l u m i n o a s ă .

CUM ÎI

A J U T A Ţ I

PE COPIII/ELEVII DVS

Î Ş I

LUMINEZE

V I E Ţ I L E

Acum

v a ţ i

familiarizat

cu

unele tehnici de a lumina v i e ţ i l e

este momentul le

t r a n s m i t e ţ i

asta copiilor dvs.,

pe

ntru ca ei,

la rândul lor, Î ş i s p o r e a s c ă fericirea p l ă c e r e a de a

t r ă i .

Oricare

din

sugestiile anterioare pot fi modificate aplicate În cazul

copiilor. Unele tehnici suplimentare

În

acest sens ar fi:

1. O f e r i ţ i I e copiilor/elevilor dvs. un model pozitiv de comportament;

copiii Î n v a ţ ă multe dintre comportamentele atitudinile lor prin

imitarea a d u l ţ i l o r - astfel, prin asumarea r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i pentru

propriile dvs. sentimente, copiii vor Î n v ă ţ a la rândul lor un astfel

de mod de a se raporta la ei

Î n ş i ş i .

2.

I g n o r a ţ i

m a n i f e s t ă r i l e

unor sentimente inadecvate din partea lor.

D a c ă a c o r d a ţ i a t e n ţ i e copiilor/elevilor atunci când au un

comportament agitat, de fapt

Îi

r e c o m p e n s a ţ i prin

a t e n ţ i a

dvs.

astfel

c r e ş t e ţ i n s e l ca

aceste

n i f e s t ă r i s ă r e a p a r ă

În vi ito

r.

3.

R e c o m p e n s a ţ i

comportamentele expresiile

e m o ţ i o n a l e

adecvate. Cu cât a c o r d a ţ i mai m u l t ă

a t e n ţ i e

e m o ţ i i l o r

comportamentelor adecvate ale copiilor/elevilor dvs. ,

cu

atât

sporesc

ş a n s e l e ca

ele

r e a p a r ă În

viitor.

4.

Î n v ă ţ a ţ i v ă copiii/elevii

Î ş i

modifice

p r e t e n ţ i i l e În p r e f e r

A m i n t i ţ i l e nu e x i s t ă nici un motiv pentru care ei ar trebui

o b t i n ă tot ceea

ce Î ş i

doresc nici

nu

ar trebui se

e n ~ r v e z e din

a c e a s t ă

c a u z ă .

Î n c u r a j a ţ i i

lupte Împotriva furiei

oferindu-

Ie

un exemplu potrivit recompensându-i când

m a n i f e s t ă

iritare

În

loc de furie

5. A j u t a ţ i - i

pe copii/elevi

v a d ă s i t u a ţ i i l e la

dimensiunile lor reale,

mai d e g r a b ă decât le p e r c e a p ă ca o c a t a s t r o f ă sau le

considere mai rele decât sunt

În

realitate.

6. I g n o r a ţ i copilul/elevul atunci când se

v ă i c ă r e ş t e

a c o r d a ţ

a t e n ţ i e

când vi

se a d r e s e a z ă cu

o cerere

t r i v i t ă . D a c ă s u n t e ţ i

117

f

Page 63: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 63/64

receptiv la v ă i c ă r e a copilului, este ca cum l - a ţ i transmite

a c e a s t ă purtare

îl

va face o b ţ i n ă ceea ce î ş i d o r e ş t e .

7. n c u r a j a ţ i - i

u d a ţ i pe copi i/elevi atunci când m a n i f e s t ă

comportamente r e a c ţ i i adecvate;

nu

trebuie

c o n s i d e r a ţ

v e ţ i ajunge r ă s f ă ţ a ţ i copilul doar f i i n d c ă îl î n c u r a j a ţ i se

comporte adecvat.

8.

Nu

îi

c r i t i c a ţ i prea mult pe copii/elevi pentru

g r e ş e l i l e

i m p e r f e c ţ i u n

lor,

a c c e p t < l ţ i - i

indiferent de ceea

ce

fac, dar

a r ă t a ţ i - l e atunci când se c o m p o r t ă nepotrivit, f ă r ă a critica copilul

În sine.

9. Î n c u r a j a ţ i - pe copii/elevi ia propri ile lor decizii se accepte

pe ei Î n ş i ş i

ca

persoane, indiferent de rezultat.

10. Nu le s p u n e ţ copiilor/elevilor sunt

în

întregime buni sau

r ă i ;

mai

d e g r a b ă c o m e n t a ţ i în

mod specific asupra comportamentelor

bune sau rele.

11. n c u r a j a ţ i copiii/elevii Î ş i exprime sentimentele j u t a ţ i - i se

raporteze adecvat la ele atunci când apar.

12. Î n c u r a j a ţ - v ă copiii/elevii Î ş i exprime d o r i n ţ e l e , sugerându-Ie

nu e x i s t ă n i c i o d a t ă g a r a n ţ i i vor

o b ţ i n e

ceea ce vor, mai ales

d a c ă nu

spun

ce

anume ar dori.

R e c o m p e n s a ţ i - i

pentru modul

În

care cer ceva nu

Î n c e r c a ţ i

le i c i p a ţ i d o r i n ţ e l e .

13. ă s a ţ i copiii/elevii Î ş i dea seama ei c r e e a z ă sunt

responsab ili de orice sentimente

t r ă i e s c

nu sunt

responsab

ili

de sentimentele

c e l o r l a l ţ i .

Nu

Î n v i n o v ă ţ i ţ i

copilul

pentru modul

În

ca

re s i m ţ i ţ dvs.

14. O f e r i ţ i - I e copiilor/elevilor sugestii pentru modul În ca re - a r putea

rezolva problemele de

v i a t ă .

Puteti ch iar le dati probleme spre

rezolvare, pentru

a - ş i

exe'rsa

a b i l i t ă ţ i l e

nou dobândite.

E v i t a ţ i

le d a ţ i sfaturi r e z o l v a ţ i problemele În locul lor.

'

 

8

15. Î n c u r a j a

i - v ă

copiii/elevii

a i b ă

hobby-uri S  implice

În

a c t i v i t ă ţ i care le f a c ă l ă c e r

pe

care le practica

independent.

16.

P u n e ţ i În

e v i d e n ţ ă avantajele

a m â n ă r i i p l ă c e r i l o r

imediate În

beneficiul c â ş t i g u r i lor de l u n g d u r a t ă . Copiii sunt e c u n o s c u

drept

v â n ă t o r i

de l ă c e r rapide. De exemplu, a r ă t a ţ i

copiilor/elevilor

d a c ă Î ş i

fac temele

acum,

asta

s e a m n ă c ă

vor

c â ş t i g a

mai mult timp liber pentru m i

târziu.

17. L ă s a ţ i co piii Î ş i rezolve singuri certurile dintre a ţ i sau dintre

prieteni.

18. Î n v ă ţ a ţ i - v ă copiii/elevii cum

l o s e a s Terapia

a ţ i o n a l

E m o t i v ă

C o m p o r t m e n t a l ă

19. i t a ţ i - v ă la televizor m p r e u n ă

cu

copilul dvs. a t e ţ i În

i d e n t

lucrurile irationale care

,

se c o m u n i c ă prin mas-media;

Î n c u r a ţ i - i le

identifice el

Î n s u ş i .

20. i t i ţ i - l c ă r ţ i cu lucruri pozitive,

pline de

s p e r a n ţ ă

21-.

Î n v ă ţ a ţ i - v ă copiii/elevii cum Î ş i r i n d propria

l u m i n i ţ

s p u n â n d u - ş i

lucruri Încurajatoare, cum ar fi: ,Am o

t r e a b

b u n ă sau Îmi place când muncesc din greu. 

22.

Î n c u r a j a ţ i - v ă copiii/elevii Î ş i as ume uneori riscuri acceptabil

e,

amintindu-Ie

a

face ceva e mai important decât a Încerca

faci

lu

crurile perf

ect. (E

llis & Harper,

Un nou ghid pentru

o

r a t i o n a /

').

23 .

P r e v e n i ţ i - v ă

copiii

În e g ă t u r ă cu

pericolul de a u t a

mereu

aprobarea iubirea

l o r l a l ţ i .

D e ş i ar

fi

de dorit

o b ţ i n e m

'19

Page 64: Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 64/64

întotdeauna dragostea aprobarea celor din jur, acest lucru nu

este absolut necesar pentru a avea o v i a ţ ă î m p l i n i t ă

f e r i c i t ă .

24. j u t a ţ i copiii/elevii reziste

la t a c h i n ă r i l e

venite din partea

l a l ţ i a r ă t â n d u - l e efectul acestora poate fi c o m b ă t u t prin

spune lor

Î n ş i ş i :

poreclele nu pot r ă n i , jignirile nu au

nici o putere asupra mea .

25.

u r a j a ţ i

copiii/elevii

î ş i

f o l o s e a s c ă

i m a g i n a ţ i a

creativitatea.

26. j u t a ţ i - i pe copii/elevi dea seama de punctele lor tari ,

o ţ â n d în

e v i d e n ţ ă toate

lu

crurile de care ei sunt capabili.

27. u t a ţ i copiii/elevii g ă s e a s c ă un aspect pozitiv În orice lucru

accepte în mod realist partea

n e g a t i v ă .

28.

j a ţ i - v ă

copiii/elevii Î ş i urmeze Î ş i

t r ă i a s c ă

visele.

29. copiii/elevii g ă s e a s c ă p l ă c e r e

În

cele mai micI

lucru

ri

,

p â n ă

în

a privi un apus de soare, florile sau a ascu lta

câ ntecul p ă s ă r i o r : p u t e ţ i atinge acest scop m a n i f e s t â n d u - v ă

propr

ia

p l ă c e r e bucurie în

f a ţ a

lor.

30. ţ i - v ă copiii/elevii se trateze pe ei î n ş i ş i cu c o n s i d e r a ţ i e

respect.

31. a j a ţ i - v ă copiii/elevii se poarte f a ţ ă de ei î n ş i ş i

a ş a

cum le

ar face p l ă c e r e se poarte prietenii lor cu

ei.

32.

ţ i - v ă

copiii/elevii î ş i

d e p ă ş e a s c ă

temerile confruntându

se cu ele;

î n c e r c a ţ i

nu

le

t r a n s m i t e ţ i

copiilor propriile

dvs  

frici,

griji sau a n x i e t ă ţ i : mai bine le p ă s t r a ţ i doar pentru dvs

33. ţ i - v ă copiii/elevii g â n d e a s c ă În termeni de

o p ţ i u n i

alternative, mai d e g r a b ă decât

d e p i n d ă

de o s i n g u r ă

v a r i a n t ă

pentru a o b ţ i n e ceea ce

vor

Un copil care are do  run prieten

îl pierde pe acesta va

r ă r n â n e

f ă r ă prieteni acest principiu e

va labil pentru mai multe domenii ale v i e ţ r e s t r â n g â n d u

o p ţ i u n i l e dintr-un domeniu la o s i n g u r ă a r i a n t I i r n i t e a z ă

p o s i b i l i t ă ţ i l e de a

o b ţ i n e

i s f a c ţ i din acel domeniu.

34. R â d e ţ i î m p r e u n ă cu copiii/elevii dvs î n c u r a j a ţ i - un eori

de ei î n ş i ş i ; persoanele care se iau prea în serios î ş i reduc

î n d o i a l ă c e r e a de a t r ă i . Un bun s i r n ţ al umorului

capacitatea de a vedea partea b u n ă a lucrurilor sunt ing redien te

e s e n ţ i a l e pentru a spori p l ă c e r e a din v i a ţ a unei persoane.

3

5.

I n c u r a j a ţ i - v ă copiii/elevii î ş i asurne responsabilitatea pentru

erorile n e r e u ş i t e l e lor, f ă r ă se s i m t ă prea

v i n o v a ţ i

sa u se

critice

n e c r u ţ ă t o r

pe sine,

ca

persoane.

36.

A j u t a ţ i - v ă

copilul/elevul

î ş i a p r i n d ă

propria f l a c ă r ă discutând

cu el despre cum r putea i n ă cât

rnai

fericit po sibil

a r ă t â n d u i

doar el este responsabil de fericirea sa.

SUM R

Fiecare

dintre noi î ş i

l u m i n

e a z ă propria

v i a ţ ă

Î ş i c r e e a z ă

pro

pria feri

cire.

Copiii

a d u l ţ i i

pot î ş i a p r i n d ă propria

l u m i n ă În

v i a ţ ă

• î ş i a s u m ă r ă s p u n d e r e a pentru

crearea

propriilor sentimente.

î ş i e e a z ă

sentimente adaptative

uti

le mai d e g r a b ă decât se

ntiment

e

neproducti

ve.

• se r a p o r t e a z ă la ei î n ş i ş i cu respect

b u n ă t a t e .

• p ă s t r e a z ă

în

p e r m a n e n ţ ă mai

multe

surse de s a t i s f a c ţ i e

as

tfel

în

cât

d a c ă una nu mai

f u n c ţ i o n e a z ă ,

pot

alege

dintre celelalte ceva mai

potrivit.

De

fapt

fiecare dintre noi are puterea de a - ş i lumina propria dând

n a ş t e r e

la propria-i fericire

s a t i s f a c ţ i e .

În c o n s e c i n ţ nu tre

bui

e

depindem

de

c e i l a l ţ i

pentru

a t r ă i

sent

im

ente de

c ă l d u r

feri

cire:

i n t e r a c ţ i u n i l e cu c e i l a l ţ i ne pot

produce

mare p l ă c e r e , dar nu sunt

suficiente. De fapt

în

fiecare dintre noi

se

g ă s e ş butonul care

ne

apr i

nd

e

lumina în

v i a ţ ă

care o

poate

m e n ţ i n e a p r i n s ă mereu.


Recommended