Date post: | 13-Mar-2016 |
Category: |
Documents |
Upload: | mihaelatamas |
View: | 1,153 times |
Download: | 213 times |
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 1/64
P o v e ş t i l e su t
parte
i n t e g r a n t ă
a
o p i l ă r i e
celor mai
m u l ţ i
dintre
noi. Ele ne-au colorat
ă c u t
serile adesea ne-au dat modele
de
urmat În
v i a ţ ă
contribuind astfel la dezvoltarea n o a s t r ă
e m o ţ i o n a l ă
c o m p o r t a m e n t a l ă . Atunci
â
nd
p o v e ş t i l e su t
explicit create de
s p e c i a l i ş t i
psihologi, astfel Încât
pe
â n g ă
caracterul ludic
ne
ajute direct c r e ş t e m copii
r a ţ i o n a l i s ă n ă t o ş i ,
ele
c a p ă t ă
f u n c ţ i i
formatlve, ajutând bunicii, educatorii profesorilln
c r e ş t e r e a u or
copii bine
d e z v o l t a ţ
din punct de vedere psiho
e m o ţ i o n a l
comportamental. Acestea sunt ro lul calitatea
p r i n c i p a l ă
ale
c ă r ţ i i P o v e ş t i ţ i o n a l e
pentru copii .
I
i
j
~
O
flI3
I
§
P
O V E Ş T I
R TION LE
PE TRUCOPII
VIRGINI
W
ERS
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 2/64
Virginia Waters
o v e ş t i r a ţ i o n a l e
pentru opii
R e c o m a n d ă r i pentru
p ă r i n ţ i
educatori
I l u s t r a ţ i i l e ileen Roseufeld
RALUC \ ANTON
ps iholog cU
drept e i b e r ă c t i ă
sub 5upeMzare
PSIHort:RAPII
COGNITIV COMPORTAMENTALE
r.od personal: 02782
Editura RTS
Cluj Napoca
•
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 3/64
Virginia Waters
P o v e ş t i r a ţ i o n a l e
pentru copii
E d i ţ i a
r limba englezii:
English litle: Ra l ional Slo ries for Children
Copyright© 1980 lJy Ihe Inslilule for Ralional-Emolive Therapy
II rights reserved. No part of this book may be reproduced
f
Iransmitted
in
any
fonn or lJy any means, electronic or mechanical , includ ng photocopying, recording
OI
by any infonnation storage and retrieval system, without permission in writing
h@, tha Publisller.
E d i ţ i a
r limba romtlna:
Copy'ight
©
2003 Cenu l Român de Ps ihoterapii Cognilive Comportamenta le
Toate drepturile rezervate. Reproducerea i n t e g r a l ă sau p a r ţ i a l ă sub orice o r m ă a
textului,
f ă r ă
acordul prealabil
În
scris al Centrului Român de Psihoterapii Cognitive
Comportamentale, este
Traducere În limba r o m ~ cu permisiunea A/ber i Ellis Institute, SUA
Traducerea adaptarea În limba r o m ~ n ă : Daniel David, Adrian 'Opre, Laura Petra
Procesare c o m p u t e r i z a t ă : Da
ni
el
Paul
Corectura: Daniel David, d rian Opre, Laura Petra
Editura RTS
Str. Uzinei Electrice nr. 15, ap. 15, el.
100378,
Cluj-Napoca, Cluj
Tel.iFax: 0040-264-582276
Mobil: 0040-746-684376
Email: [email protected]
Web: www.rtscluj.ro
R o m a n
sycholo
ical
Test
ervices
ISBN 978-973-1816-21 ()
uprins
P r e f a ţ ă
v e ş t i
pentru copii
V e v e r i ţ e
le
a ş a S a ş a
S ă n d e l P e ş t i ş o r u l
cel Plat
Mierla Mirela
n v a t ă
cum nu se
n e c ă j a s c ă
Teama de
g r e ş e l i
a Dorei
Monstrul cel Magnific al lui Ş t e f a n
Lucian Licurici î n v a ţ ă lum ineze
e c o m a n d ă r pentru educatori
Capacitatea de a ne rezolva problemele În mod
r a ţ i o n a l
Cum te a c c e p ţ i pe tine pe copilul t ă u
D e z v o l t a ţ i - v ă t o l e r a n ţ a
la frustrare
Când frica ne
s t ă În
cale
Capcana furiei cum o
t ă m
Î n v ă ţ a ţ i copiii/elevii
Î ş i
lumineze v i e ţ i l e :
puterea gândirii n a l e
Despre au tor
v
1
7
15
23
3
37
47
61
70
80
93
106
122
iii
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 4/64
e m o ţ o n a l ă
c o m p o r t a n t a l
pentru cop
ii
, a j u t ă n d u - i se dezvolte
armonios din punct de vedere psiholog i
c. A ş a d a
prin
c o n ţ i n u t u l
psihologic
integra ln fiecare poveste, p ă r i n ţ i , bunicii educatorii vor
r e u ş i
mai bine
contribuie
la
dezvoltarea unor cop
ii
i o n l i
s ă n ă t o ş
din punct de vedere
ps ihologic,
e m o ţ
comportamentaJ.
Noi
speram ca traducerea acestei stimuleze cercetarea
practica ln
a c e a s t ă d i r e c ţ i e ,
anume, cum
n o ş t i n ţ e l e
de psihologie
transpuse ln
forme accesi
bi
le
m a j o r i t ă ţ i i
p o p u l a ţ i e i
(e
x.
v e ş t i
l u c r ă r i
cu
caracter literar etc.) pot contribui la oferir
ea
de modele de
v i a ţ ă
astfel lncât
t r ă i m
o
v i a ţ ă
clt mai
r a ţ i o n a l ă
f e r i c i t ă . Pentru i n f o r m a supl imentare
sugeram consultarea unor
l u c r ă r i
extensive pe
a c e a s t ă t e m ă
(vezi pentru
llelalii hl1p:/Iwww.rebt.org) precum parcurgerea unor programe de
formare acreditale
e r n a
ţ i o n a l
(pentru
i n f o r m n t a c t a ţ i Ce
ntrul Român
de Ps ihoterapii Cognitive Comportamenta l
e
str. Republicii nr. 37 Cluj
Napoca; email: [email protected]).
In lncheierea acestei introduceri, dor
im m u l ţ u m i m
Institutului Alberl
Ell is din New York autoarei acestei (Dr. Virginia Waters) pentru
acordul pe care l-au dat
cu
privire
la
traducerea adaptarea acestei
l u c r ă r i
ln limba r o m â De asemenea
m i m
psihologului Laura Petra
pentru prima traducere a acestei
l u c r ă r i ,
traducere care a stat la baza
acestei forme finale,
a d a p t a t ă
corectate de noi.
Cluj-Napoca, 23 Noiembrie, 2007
vi
Prof. Aaron
T
Beck" univ. dr. Daniel David
Ş e f u l Ca
tedrei de Psihologie
l i n i c ă
PSihoterapi
e;
www.clinicalpsychology.ro)
Co
nf. univ.
dr.
Adrian Opre
(Catedra de Ps ihol
og
ie)
Un iversitatea
B a b e ş - B o
Cluj-Napoca
V e v e r i ţ e l e M a ş a
D a ş a S a ş a
c r
. . ţ . t . .
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 5/64
V E V E R I Ţ E
LE
M A Ş A ,
D A Ş A
S A Ş A
V e v e r i ţ e l e
M a ş a ,
D a ş a
S a ş a
o d i n i o a r ă
în
Marile
P ă d U / ; î m p ă r ţ i n d
o
l o c u i n
într-un copac
b ă t r â n
trainic.
În
fiecare
t o a m n ă
cozile lor deveneau tot mai stufoase
b l ă n i ţ e l e lor tot mai dese. Atunci ş t i a u a sosit momentul
p o r n e a s c ă
ţ o p ă i n d prin Marile P ă d u r i
în
c ă u t a r e de alune pe
G8re le
m ă n â n c e În
timpul iernii celei grele. Cum
nu
era
destul loc
În c ă s u ţ a
lor ca
Î n c a p ă
toate proviziile pe care le
adunau, ascundeau mare parte din alune Într-o
s c o r b u r ă
de
copac de pe partea
c e a l a l t ă
a
p a j i ş t i i .
Scorbura
p ă r e a
pustie
n e l o c u i t ă
a ş a
era un depozit excelent pentru proviziile
adunate.
Într-o zi
f r i g u r o a s ă
de
i a r n M a ş a
D a ş a Sa
se
t r e z i r ă
H ă m â n d e , cu
lumina soarelu i palid ca o l ă m â i e
p ă t r u n z â n d în
c ă m ă r u ţ a
lor. Se
d e z m e t i c i r ă
bine,
c ă s c a r ă
se
s t r e c u r a r ă
din
c ă r n i n u l l o r
cald
În
frigul
n e c r u ţ ă t o al d i m i n e ţ i i .
"Mi-e atât de foame, încât cred fi
în
stare
m ă n â n c
un copac întreg plin de alune", spuse
M a ş a , p l e s c ă i n d
demonstrativ .
"Mie mi-e atât de foame, încât mânca un cal", spuse
D a ş a , ţ o p ă i n d
ici colo.
"Nu vorbi prostii:
v e v e r i ţ e l e
nu r
mânca
n i c i o d a t ă
un
cal _
doar suntem vegetariene", spuse imediat
S a ş a .
" mai ales,
n
l
vom mânca nimic d a c ă tot s t ă m aici gândindu-ne
la
ce am
pute
mânca.';
c o n t i n u ă
ea. "Hai ne
m i ş c ă m " .
Acestea fiind spuse,
M a ş a , D a ş a S a ş a p o r n i r ă
de-a
lungul
p a j i ş t i i
Î n z ă p e z i t e
înspre copacul lor
cu h r a n ă .
Ajungând
ele cam la j u m ă t a t e a drumului, se o p r i r ă îngrozite de o
p r i v e l i ş t e t e r i b i l ă : n i c i o d a t ă
nu le mai fusese dat
v a d ă a ş a
ceva - atât de
u r i a ş
de groaznic, de
a m e n i n ţ ă t o r .. f ş i d ă d u r ă
seama drumul le era blocat de cel mai mare perete de
z ă p a d ă
pe care l-au v ă z u t
v r e o d a t ă :
p ă r e a c ă ajunge p â n ă - n
c:e ", f ă r ă
început
cu u r a n ţ ă f ă r ă
de c a p ă t . Problema cea
2
mai mare era, f i r e ş t e partea c e a l a l t ă a zidului le
p ă r e a de
neatins.
,
{
ce
c r e d e ţ
au
f ă c u t
ele atunci? Ce trece prin minte
ar
fi
putut face ele? O dau un indiciu: au avut fiecare o
r e a c ţ i e
d i f e r i t ă prin urmare, fiecare a f ă c u t altceva.
M a ş a
era deja
f u r i o a s ă
Se gândea: "Nu suport
v ă d
zidul
ă s t a
de
ă p a d ă
în
f a ţ a
ochilor
Nu
ar trebui se afle aici,
nici n-a fost aici înainte.
Nu
suport nu o b ţ i n ceea ce doresc.
TREBUIE ajung la alunele acelea Le merit
r
trebui le
am. Oricine a pus zidul
ă s t a
aici în calea mea
r
trebui fie
distrus. La ce se va mai ajunge aici pe
p a j i ş t e a n o a s t r ă d a c ă
fiecare face
d u p ă
cum taie capul?
Nu
e drept ca zidul
ă s t a
fi
a p ă r u t aici "
În
timp ce
M a ş a
gândea astfel, se tot învârtea
în
cerc
p â n ă
ce
a m e ţ i
apoi începu
l o v e a s c ă
peretele cu
I ă b u ţ e l e
cu
capul,
p r o v o c â n d u - ş i
ditamai durerea de cap.
3
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 6/64
D a ş a
se
d e p r i m ă
gândind: "Este groaznic oribil
peretele ă s t a a a p ă r u t aici. E cea mai g r o a z n i c ă
t r e a b ă
care
mi
s-ar fi putut întâmpla
N ~ o
mai ajung n i c i o d a t ă la alunele
acelea. A d i c ă
...
ce spun eu probabil nu voi mai ajunge
v r e o d a t ă
m ă n â n c .
Peretele
va
r ă m â n e aici pentru
totdeauna,
eu
voi muri
de
foame totul e din vina mea. Ce
prostie din partea mea ascund alunele de partea c e a l a l t ă a
p a j i ş t i i Ar fi trebuit s ă m i dau seama a ş a ceva urma se
întâmple " D a ş a era a ş a de s u p ă r a t ă pe ea î n s ă ş i încât se
a ş e z ă în
z ă p a d ă
în
f a ţ a peretelui, plângând
s m i o r c ă i n d u s e :
"Nu-s b u n ă de nimic Chiar nu-s
b u n ă
de nimic "
S a ş a
începu
s ă - ş i
s p u n ă :
"Hmmm,
un
perete, cât
de
ciudat Mi-a r p l ă c e a s ă nu fie aici,' pentru mi-e foame
vrea m ă n â n
n i ş t e
alune, dar la urma-urmei e deja aici nu
v ă d de ce nu ar trebui fie aici doar pentru mie nu-mi
place. E un ghinion nu-mi convine
am
peretele ă s t a Între
mine alune, dar
b o s u m f l â n d u m ă
din cauza asta nu îl voi
face d i s p a r ă cred treburile ar putea sta mai prost, de
fapt."
4
Astfel, S a ş a decise accepte e x i s t ă peretele mai
d e g r a b ă decât se
Î n c ă p ă ţ â n e z e În d o r i n ţ a ei
ca acesta
d i s p a r ă cum f ă c u s e M a ş a sau
f a c ă
din p r e z e n ţ a lui o
nenorocire, d u p ă cum r e a c ţ i o n a s e D a ş a . Ca urmare, ea nici nu
s-a ales
U
o durere de cap ca
M a ş a
de la lovitura d a t ă
În
zid,
nici cu d e g e r ă t u r i ca
D a ş a
din cauza
ş e z u t u l u i În
z ă p a d Era
singura În stare se g â n d e a s c ă la ceea ce ar fi de
f ă c u t în
s i t u a ţ i a d a t ă .
Câte
s o l u ţ i i
ai
putea
g ă s e ş t i
pentru
a c e a s t ă
p r o b l e m ă ?
1. a ş t e p ţ i
p â n ă
ce soarele va topi
z ă p a d a
2. sapi o g r o a p ă
pe
sub perete.
3
sapi o g a u r ă prin perete.
4
te c a ţ e r i de c e a l a l t ă parte a peretelui.
5
Încerci o c o l e ş t i peretele.
6
c a u ţ i alune altundeva.
7
te întorci a c a s ă verifici
d a c ă
nu
au
mai ă m a s
ceva resturi de mâncare
pe
acolo.
8
te
m u ţ i
În
regiuni mai însorite,
f ă r ă
z ă p a d ă .
9 faci un foc pentru a topi peretele de
z ă p a d ă .
1 0 . S ă începi
m ă n â n c i z ă p a d ă .
11. adormi la loc, ca vezi d a c ă nu cumva totul e doar
un vis.
12.
chemi alte v e v e r i ţ e ca te ajute sapi o
în
perete.
Atunci S a ş a
le
vorbi M a ş e i
D a ş e i :
"Continuând
ÎIl
felul
ă s t a , nu
faceti decât
î n r ă u t ă t i t i
situatia Nu vedeti furia
sau
s u p ă r a r e ~ î m p i e d i c ă g ă s i ţ i o o l u ţ i la
p r o b
T e r m i n a ţ i
a j u t a ţ i - m ă
la
s ă p a t " .
A ş a d a r
M a ş a
nu
a mai lovit peretele
D a ş a
s-a oprit din
plâns toate au început sape în zidul de z ă p a d ă . n timp
ce s ă p a u c h i ţ c ă i a u un cântec de lucru de-al
v e v e r i
ţ e l o r
aproape începea le f a c ă p l ă c e r e munca aceasta. M a ş a
u i t ă de furia ei D a ş a
u i t ă
de s u p ă r a r e S a ş a r ă m a s e
cu
mintea t r e a z ă gata de a
g ă s i s o l u ţ i a
cea mai
p o t r i
Nu
peste mult timp, erau deja de c e a l a l t ă parte a peretelui,
îmbulzindu-se spre copacul unde a s c u n s e s e r ă alunele.
5
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 7/64
Poate t o t u ş i nu vom muri de foame
a s t ă z i ,
spuse
D a ş a .
Da, dar sper
î n v ă ţ a ţ i
o
l e c ţ i e
din întâmplarea asta , zise
l rândul ei S a ş a .
Pentru
v e v e r i ţ e
furioase
sau
care
se s u p ă r ă ,
nici alune nu
se
s c u t u r ă I
A ş a d a c ă v r e ţ i
de mâncare,
s t a ţ i
calme
i ţ i r a ţ i o n a l e "
6
r :::
S ă n d e l
P e ş t i ş o r u l cel lat
, ; - ţ . > ,
r
~ 1 ' .
j . .- - .; .: ____
- ~ ~ ; : # I
,.
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 8/64
8
S Ă N D E L
P E Ş T I Ş O R U L
CEL PL T
"Doamne", spuse S ă n d e l ,
P e ş t i ş o r u l
cel Plat, simt mai
- ă u decât atunci când am avut pojar. simt chiar mai r ă u
decât atunci când aproape am fost mâncat de rechinul cel
u c i g a ş .
simt mai oribil decât atunci când am mâncat zece
sand
wi
ch-uri
cu
meduze unul d u p ă altul apoi le-am dat a f a r ă
pe toate".
De ce oare se s i m ţ e a S ă n d e l a ş a de a b ă t u t , groaznic
oribil
"Tocmai am aflat am r ă m a s repetent În clasa a patra la
Ş c o a de P e ş t i a Doamnei Somon", gemu el.
Ce prost sunt", bolborosi,
În
timp ce Înota
În
cerc
Încercând d e c i d ă
ce f a c ă .
"Nu sunt În stare fac nimic
ca
lumea. Nu-s
În
stare de nimic
nu
sunt bun de nimic
ca
p e ş t e probabil n i c i o d a t ă nu o fiu mai bun de atât."
-
. - - . - - . ~ - .
e : c ~ .
S ă n d e l aproape plângea.
"Ahh", suspina el, "Sunt a ş a de prost Încât am uit
at
p e ş t i i nici
nu
pot p l â n g ă . Asta chiar
c ă - i
groaznic simt
a ş a
de vinovat am
r ă m a s
repetent.
Nu
cred sunt
În
stare
le
SPUJl
mamei t a t ă l u i meu fiul lor e un ratat. Le-ar
Înfunda branhiile. Cred cel mai bine ar
fi
plec În largul
oceanului dispar.
A ş a
nu vor afla
n i c i o d a t ă
ce s-a
Întâmplat
cu
mine
ce d e z a m ă g i r e
le-am produs."
"Adio, b ă t r â n c o l ţ de mare familiar," suspina S ă n d e l . Se
mai u i t ă o
d a t ă
În u r m ă peste c o a d ă se Î n d r e p t ă
c ă t r e
Marele Ocean, unde razele soarelui
nu
ajung n i c i o d a t Cel
p u ţ i n
a ş a
credea
el, se
îndrepta
în
d i r e c ţ i a Marelui Ocean.
era una dintre materiile la care r ă m ă s e s e repetent.
"Sunt
a ş a
de prost Încât nici m ă c a r nu ş t i u plec de
gândi S ă n d e l posomorât. Înota prin
n i ş t e
ape tare ciudate.
Treptat, aripioarele
Î n c e p u r ă s ă - i o b o s e a s c ă
branhiile
aproape
îl
dureau. S ă n d e l nu c ă l ă t o r i se n i c i o d a t ă de
departe. Dintr-o
d a t ă
totul se
î n t u n e c ă .
.
; : ~
..
~ \ ~ .
~ . ' _ . ..
€ ~
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 9/64
"Hei, cine a stins lumina?"
s t r i g ă
S ă n d e l .
"Ceva
nu
e în r e g u l ă aici,", gâlgâi
S ă n d e l î n s p ă i m â n t a t .
" M ă întreb d a c ă acesta e Marele Ocean".
Dintr-o d a t ă S ă n d e se trezi în strânsoarea unei tentacule
iscusi
te,
care era p u t e m i c ă precum o ţ e l u l .
fi
târî prin a p ă îl
aduse
la
f ă l c i l e unei c a r a c a t i ţ e urâte.
,Ah, cina ... ,
în
s f â r ş i t . . . " ,
spuse
c a r a c a t i ţ a ,
lingându-se
pe
buze. "Ce b u c ă ţ i c ă g u s t o a s ă Stai s ă v ă d .... unde... oare unde
am pus
m u ş t a r u l ?
"Chiar nu vreau
s ă - m i
s f â r ş e s c v i a ţ a în
f ă l c i l e
unei
c a r a c a t i ţ e
f l ă m â n d e " , spuse S ă n d e l înecându-se. "Trebuie
g ă s e s rapid o ca le de s c ă p a r e "
Între timp, c a r a c a t i ţ a începu îl înmoaie pe S ă n d e l în
borcanul de
m u ş t a r
Chiar atunci îi veni lui S ă n d e l o idee
salvatoare.
"Hei,
u i t ă - t e
într-acolo ",
s t r i g ă el,
"uite cum trece o
c l a s ă
î n t r e a g ă
de sardele "
C a r a c a
t i ţ a
fu
d i s t r a s ă
de
s t r i g ă t u l
lui
S ă n d e l
de gândul
de a mânca o
î n t r e a g ă c l a s ă
de sardele. S ă n d e l lovi borcanul
de m u ş t a r
cu
coada, iar borcanul z b u r ă cât colo o lovi
pe
c a r a c a t i ţ ă în cap.
"Auuu ", s t r i g ă
c a r a c a t i ţ a ,
stropind cu mai m u l t ă c e m e a l ă
n e a g r ă , ca aceea în care
se
pierduse S ă n d e l tnai devreme ...
îl s c ă p ă
din strânsoare
în
tulburarea astfel
i s c a t ă
S ă n d e începu înoate, înaintând
cu
t o a t ă viteza. Înota
a ş a de repede, iar cemeala
c a r a c a t i ţ e i
era a ş a de d e a s ă , încât
nici nu putea v a d ă încotro se
î n d r e a p t ă .
Bufff
S ă n d e l
înotase
se
izbise de un
u r i a ş
zid gri. Se
s i m ţ e a m e ţ i t ,
confuz speriat.
"Poate e un rechin sau un p e ş t e s p a d ă " gândi el. "Mai
bine dispar de aici cât de repede pot."
" S c u z ă - m ă " ,
spuse o voce
b l â n d ă m e l o d i o a s ă .
"Pot te
ajut
cu
ceva?"
"Vai de mine " bolborosi S ă n d e l . "Cine s u n t e ţ i ? Nu am mai
v ă z u t i o d a t ă un p e ş t e
a ş a de mare ca dvs. "
10
Ei bine, numele meu este Elena, Balena C o c o ş a t ă , a ş a c ă
nu sunt chiar
un
p e ş t e . Iar eu
nu
am
v ă z u t n i c i o d a t ă
o c r e a t u r ă
a ş a
de m i c u ţ ca tine. De fapt, nici nu te
v ă d
deloc. Î n o a t ă , te
rog, p â n ă în dreptul ochilor mei
ca
te pot vedea."
t
~ _ .
.. .
.
: . . ~
-
: : : ? ' ~ ; ~ ~ .
- _ : _ ~
...,. v.o:-- - . . ,1J
~ ~ ,
- - : " : ' ; " ~ - - i
. 1 ~ ~
- --'
----. :
..
' : ~
· 7 ~ .
....
..
- - : : . .
._0 -=-
f
"Pare a fi destul de
i n o f e n s i v ă " ,
gândi
S ă n d e l î n o t ă p â n ă
în
dreptul unui ochi de-al ei. "Eu sunt S ă n d e l , cel
Plat" spuse el timid.
" Ş i ce faci aici?
E ş t i
destul de departe de
c a s ă " ,
spuse
Elena.
M i-e r u ş i n e s ă v ă
spun,"
r ă s p u n s e S ă n d e l , r o ş i n
"Am
Înotat departe de
c a s ă
pentru am m a s repetent în clasa a
patra la Ş c o a l a de
P e ş t i
a Doamnei Somon. Nu sunt bun de
nimic
ca
p e ş t e sunt o r u ş i n e pentru p ă r i n ţ i i mei, a ş a am
decis plec de capul meu în largul Marelui Ocean nu
mai
fiu de ocara
p ă r i n ţ i l o r
mei. Dar
su
nt o
c a t a s t r o f ă
când
vine vorba înot departe de
c a s ă
Nici m ă c a r
nu
am putut
g ă s e s c Marele Ocean. era cât pe ce fiu mâncal de o
1 1
1
I
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 10/64
c a t i ţ ă
u r i a ş ă A ş a
v e d e ţ i bine,
nu
sunt în stare fac
nimic
ca
lumea "
"Stai o c l i p ă Spui era cât pe ce fii mâncat de o
c a r a c ţ ă ? , e b ă Elena.
"
Da
, am lovit-o
cu
borcanul de
m u ş t a r
am înotat repede
de acolo," r ă s p n s e
n d e l .
atunci tot ai
e u ş i t
faci ceva bine", spuse Elena.
"Nu m-am gândit la asta," spuse S ă n d e l "dar cred c ă a ş a
e .
N
u cred te-ai împotmolit f i i n d c ă e ş t i prost sau incapabil
faci ceva bun", o n t i n u ă Elena. Ai ales te î n v i n o v ă ţ e ş t i
pentru g r e ş e tale, în loc
a c c e p ţ i
faptul e ş t i
ca
t o ţ i
un
p e ş t e
supus
g r e ş e l i i
care face atât lucruri bune, cât
rele.
"Poate", spuse "dar mie mi se pare fac mai ales
lucruri rele c
el
e mai multe lucruri le fac prost. Asta nu
î n s e
a m n ă sunt
un e ş t e
prost?"
"Nu buni
p e ş t i
r ă i ,
spuse Elena. "Sunt doar
care fac lucruri bune lucruri rele. T o ţ i p e ş t i i sunt f o r m a ţ i
din toate
i r i l
p u r t ă r i l e lor, dintre care unele sunt bune,
iar altele sunt re le. Este imposibil fii în întregime bun sau în
întregime r ă u . Ch iar d a c ă
e ş t i
pe de-a întregul r ă u azi, e mai
mult ca sigur ai ceva bun în trecut sau vei face
ceva bun în vi itor - d a c ă e
a ş a , î n s e a m n ă
nu e ş t i r ă u în
întregime."
"Asta a ş a e," p u n s e
S ă n d e l
gânditor, "dar mie tot nu-mi
place fac g r e ş e dau g r e ş tot timpul sau aproape tot
timpul. Cum
m
descurc atunci?"
"Primul pas," Elena, "este
a c c e p ţ i
pe tine
Î Întregime cu g r e ş e l i cu
tot restul. I n c e a r c ă
nu
te
î n v i
v ă ţ e ş t i
i
nd
iferent de ceea ce faci."
"AI do
il
ea pas este a c c e p ţ i responsabilitatea pentru
ai c u t o g r e ş e a sau pentru
ai
f ă c u t
un
lucru în mod
g r e ş
AI treilea pas este încerci î ţ i corectezi g r e ş e l i l e .
2
"Iar cel de-al patrulea pas este vezi ce p o ţ i faci ca
nu
mai
r e p e ţ i a c e l e a ş i
g r e ş e l i
în vi itor
.
S t a ţ i
v ă d
d a c ă am î n ţ e l e spuse
n d e l .
"Voi folosi ca
exemplu faptul am r ă m a s repetent în clasa a patra.
În prifl)ul rând , accept pe mine însumi
nu
mai îmi
spun sunt prost sau nu sunt în stare de nimic bun.
În al
doilea rând, accept sunt responsa
bi
l de faptul
am r ă m a s repetent.
În al treilea rând , voi î n v ă t mai
mu
lt, ca trec clasa anul
viitor. '
în
al
patrulea rând, voi continu a mai mult, nu
r ă m â n repetent din nou."
"Uaaau," spuse S ă n d e l în cântat, în cep gândesc
altfel despre mine însumi, c ă ă accept pe mine în sumi
indiferent de ce
se î n t â m p l ă
n v ă ţ
mult de tot, .atunci
poate pot devin î n t r a d e v un
e ş t e
bun "
Fii atent," îl opri Elena. "A te considera complet bun este
la
fel
de nepotrivit
ca
a te considera
în
întregime
r ă u .
Tu
continui
î ţ i
m ă s o r i valoarea ca
p e ş t
pornind de la felul în
care te c o m p o r ţ i felul în care
r e u ş e ş t
în ceea ce faci. fi
mai
bine
d a c ă ţ i - a i
judeca faptele u ş i r i l e separat de felul
în
care te judeci pe tine ca în loc te condamni pe tine
î n s u ţ i
ca
întreg, deoarece asta e deja un lucru prea greu pentru
un
p e ş t i ş o r m i c u ţ
ca
tine."
"Cred am î n ţ e acum, spuse e l . "E mai bine
accept pe mine însumi întotdeauna îmi judec doar
faptele. În acest fel, pot
î n v ă ţ
din e l i l e mele nu
mai fac m ă simt a ş a de nefericit tot timpuL"
"Exact ", e x c l a m ă Elena. "Vezi - p o ţ i s ă g â n d e ş t i
bine
atunci când e ş t i atent. Acum nu crezi e timpul te întorci
a c a s ă
la familia ta?"
"Cred da," spuse d e l . "Acum îmi dau seama
nu sunt chiar a ş a de prost nepriceput, chiar d a c ă am m a s
repetent în clasa a patra,
nu
mai îmi e de greu dau ochii
cu ei.
M u l ţ u m e s c
pentru ajutor, o a m n Elena. Mi-ar
fi
de mare
folos d a c ă m i - a ţ i a r ă t a d i r e c ţ i a cea n ă .
3
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 11/64
"Cred Satul P e ş t i l o r Plati este În partea aceeil,"
r ă s p u n s e Elena, a r ă t â n d u - i
d r u m ~ 1 cu
coada.
" f ţ i
doresc o
c ă l ă t o r i e b u n ă p â n ă a c a s ă "
: ~ _ . _ .
: ~ o .
r =
. "=
. - . ~
. _ ~ : ~ : ~ ~ ~
~ r - - · ~
.,
; ' : : ; : ~ < ' .
_ o
..
1
. oi:
Pe m ă s u r ă ce
S ă n d e l
se Îndrepta Înotând spre c a s ă , o
auzea
pe
Elena cântând În d e p ă r t a r e . "Elena mi-a a r ă t a t calea
cea b u n ă În mai multe p r i v i n ţ e " , gândi el fericit. "Sunt a ş a de
bucuros mi-am dat seama
nu
e x i s t ă
p e ş t i
buni sau
p e ş t i
- ci doar
p e ş t i
pur simplu. Iar
eu
sunt mândru fiu unul
dintre ei "
14
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 12/64
MIERL MIREL
ÎN
A T Ă
CUM
S Ă
NU SE
N E C Ă J E A S C Ă
Doamna
M i e r l ă
ciripea
f e r i c i t ă
de una
s i n g u r ă ,
în
timp ce
s t ă t e a a ş e z a t ă pe cuibul ei, î n c ă l z i n d u - ş i o u ă l e . Era foarte
m â n d r ă mai ales de d o u ă dintre ele, f i i n d c ă erau lucioase,
frumoase la privit minunate de ş e z u t pe ele.
AI
treilea ou era
chiar i ş n u i t - mic,
u ş o r
asimetric a r ă t â n d de-a dreptul
banal. Doamna
M i e r l ă
abia
d a c ă b ă g ă
de
s e a m ă
era el
pe-acolo.
Într-o b u n ă zi, puii Doamnei Mierle i ş i r ă din
o u ă .
Din
o u ă l e
mari i e ş i r ă doi fii splendizi, pe care îi numi Tiberiu
Claudiu, iar din oul mic i e ş i o fiica ş t e a r s ă , pe care o numi
Mirela.
"Doi din trei nu -i r ă u , " ciripi Doamna M i e r l ă
b u c u r o a s ă .
6
Apoi, ea
î ş i
petrecu tot timpul energia î n v ă ţ â n d u - i pe
copiii ei toate cele necesare pentru a
s u p r a v i e ţ u i în
lume. I-a
î n v ă ţ a t cum se c o n s t r u i e ş t e un cuib, cum se culeg n ţ e l e
de floarea soarelui, cum
î ş i
ia zborul aterizeze f ă r ă
î ş i
deranjeze penele, cum sâcâie pisicile, care sunt regulile
de
b a z ă
ale
c u r ă ţ e n i e i
pentru o
m i e r l ă
multe altele.
"Vai, dar ce repede
î n v ă ţ a ţ i
voi doi," ciripi Doamna
M i e r l ă
m â n d r ă c ă t r e fiii ei. Tu va trebui
m u n c e ş t
mult mai mult,
Mirela,
d a c ă
vrei
ţ i i
pasul cu
f r a ţ i i t ă i .
"
Eu sunt întotdeauna la d i s t a n ţ ă de o
p a n ă în
spatele
f r a ţ i l o r mei" s u s p i n ă Mirela. " Ş i ei îmi fac v i a ţ a mai grea prin
faptul se fac t o v a r ă ş i râd î m p r e u n ă de mine. Când mama
d o j e n e ş t e
iar Tiberiu Claudiu
î ş i
bat joc de mine, devin
a ş a de f u r i o a s ă sunt a ş a de t r i s t ă pentru nu
r e u ş e s c
Î n v ă ţ
ca
ei , încât lucrurile Îmi ies mai
Tu e ş t i singura
m i e r l ă
dintre câte cunosc, care
c â n t ă
fals,"
se
plânse Doamna
M i e r l ă .
"Nu mai
ş t i u
ce fac cu tine "
"Mirela
nu
ş t i e
cânte Mirela
nu
ş t i e
cânte "
Tiberiu Claudiu. Iar Mirela se s i m ţ e a pe zi ce trece tot mai
a b ă t u t ă .
"Chiar o devin o
m i e r l ă
foarte
p r o a s t ă
Iar mama,
Tiberiu Claudiu se p o a r t ă
cu
mine a ş a de urât Dar d a c ă le
vorbesc despre asta,
nu
fac decât r â d ă de mine m ă
critice
În
continuare,"
s u s p i n ă
Mirela. "Iar s u p ă r a r e a mea m ă
Î m p i e d i c ă tot mai mult Îmi Îndeplinesc Îndatoririle de
m
e r l ă . "
Într-o s e a r ă , în loc î ş i f a c ă temele ( a d i c ă caute prin
împrejurimi mâncare pentru p ă s ă r i ) , Mirela s t ă t e a într-un ll r
a m ă r â t ă
"Ce nefericire fiu o
m i e r l ă n e î n d e m â n a t i c ă
care
c â n t ă
fals
N i c i o d a t ă
nu o fiu mai
b u n ă
de atât, iar familia mea nu
o m ă i u b e a s c ă
nu
o m ă aprecieze n i c i Ar
fi
poate mai bine
m ă
las
m â n c a t ă
de o
p i s i c ă
.. . ciripi Mirela
cutremu a t ă .
"Ce cântec ciudat c â n ţ i . Pe ă s t a
nu
l-am mai auzit p â n ă
acum," ciripi o voce de pe o c r e a n g ă din spatele s ă u . C rezi
va deveni un
ş l a g ă r ? "
7
I
i
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 13/64
Mirela se
u i t ă În
sus v ă z u o vrabie
p ă t a t ă ,
cu ochi
s t r ă l u c i t o r i "Cred g l u m e ş t i l " , r ă s p u n s e Mirela. "Nimic din
ceea ce fac eu
v r e o d a t ă
nu
r e u ş e ş t e . P a r c ă nu
fi
b u n ă de
nimic. "
" P ă c a t
v o r b e ş t i
a ş a " spuse vrabia. "Mie·
nu
mi se pare
a r ă ţ i a ş a de r ă u , chiar pentru o m i e r l ă . "
"Spui asta f i i n d c ă
nu
c u n o ş t i " s u s p i n ă Mirela. "Nimeni
din cei care cunosc nu place - nici
m ă c a r
propria mea
familie "
" P ă i
mie mi se pare e ş t i prea
s e v e r ă
cu tine
Î n s ă ţ i .
Asta
nu
te
a j u t ă
cu
nimic devii o
m i e r l ă
mai
b u n ă "
spuse
vrabia. "Pun pariu ai o m u l ţ i m e de sentimente
n e p l ă c u t e ,
care fac ca Îndeplinirea r e s p o n s a b i i i t ă ţ i l o r tale de m i e r l ă fie
mai grea - e dificil
g â n d e ş t i
clar atunci când
e ş t i Î n c ă r c a t ă
cu
e m o ţ i i n e p l ă c u t e . "
"Ai dreptate " ciripi Mirela. "E greu zbori sus În înaltul
cerului atunci când te
s i m ţ i
la p ă m â n t .
T n s ă
ce putea
fac?
·18
n
primul rând, este important
î n ţ l g i
de unde vin r
acele sentimente dureroase. Doar
d u p ă
aceea putem încerca
le î n d e p ă r t ă m U r m e a z ă m ă ... , spuse vrabia, n ă l ţ â n d
l l - s e
spre cerul peste care cobora înserarea. "Vreau te prezint
unor p ă s ă r i care pot te ajute descoperi
de
unde vin acele
sentimente."
Mirela
z b u r ă
d u p ă
vrabie
p â n ă
la un
v i ş i n
se
a ş e z ă
pe o
c r e a n g ă l â n g ă ea.
"Cine este el?"
Î n t r e b ă
Mirela
a r ă t â n d
cu aripa ÎnspI·E, o
p a s ă r e
care
s t ă t e a În v i ş i n u l
învecinat.
"Acela este Baronul de G a i ţ ă A l b a s t r ă A s c u l t ă ce are. ele
spus despre asta," zise vrabia.
Nu mai suport " se
v ă i t a
Baronul de G a i ţ ă A l b a s t r ă .
" P ă s ă r i l e acelea
nu
ar trebui trateze a ş a Ar trebui
respecte pentru faptul sunt un domn atât de manierat.
9
r
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 14/64
Ar trebui pedepsite pentru se p o a r t ă atât de urât cu mine.
Cred o duc o le m ă n â n c un ou din cuib", ş u i e r ă
Baronul , lingându-se
pe
cioc. ,,0 le
Î n v ă t eu
minte se mai
cu mine," m o r m ă i
el În
timp ce
Î ş i
lua 'zborul.
"Ce crezi c ă s i m ţ e a Baronul?" Î n t r e b ă vrabia.
"Vorbea exact ca mine atunci când sunt f u r i o a s ă , ciripi
Mi
re
l
a.
"Pun pariu era furios."
"Acum
a s c u l t ă - 1
pe
tipul acela care e sub noi,
pe
p ă m â n t .
EI
e
Ge
I, Porumbelul P l â n g ă c i o s , spuse vrabia.
c u l de mine," s u s p i n ă Gelu .
Nu
sunt În stare fac
nimic ca lumea. Pur simplu nu sunt bun de nimic n i c i o d a t ă
nu
o fiu mai bun de atât. Sunt
un
porumbel prost
nepriceput nu v ă d cale de i e ş i r e din s i t u a ţ i a asta.". Gelu
continua stea s ă g â n g u r e a s c ă Încet pentru sine.
r a t ă
exact ca mine atunci când simt d e p r i m a t ă "
spuse Mirela. Ş i s t ă acolo plângându-se
f ă r ă f a c ă
nimic
pentru a schimba s i t u a ţ i a . Cred
eu
fac tot a ş a c â t e o d a t ă . "
Vra
bi
a zise
În
continuare: "Trebuie mai
vezI
Inca o
p a s ă r e
d u p ă aceea o Îti pun o Întrebare foarte
,
i m p o
°
u
se
pe
Mirela Într-o
g r ă d i n ă
cu flori minunate îi a r ă t ă
o la lea. te u i ţ i de aproape, o vei vedea
pe
prietena mea
Hortensia, P a s ă r e a
C â n t ă t o a r e .
A s c u l t ă cu a t e n ţ i e ce are de
zis.
Hortensia
s ă r e a
n e r v o a s ă dintr-o floare
În
alta, f ă r ă se
a ş e z e deloc ca se o d i h n e a s c ă .
Din
când În când se opre'a
În f a ţ a unei flori pentru a-i sorbi nectarul, b ă t â n d din aripi atât
ele rapid Încât Mirela nici
nu
le vedea
m i ş c â n d u - s e .
"Vai de mine
..
" spuse Hortensia
g r ă b i t ă ,
" ş i
d a c ă
este o
p i s i c ă În spatele acelei tufe de trandafiri, gata s a r ă
pe
mine? Sau florile r ă m â n f ă r ă nectar eu r ă m â n f ă r ă
mâncare?
0
Doamne
0
Doamne
0
Doamne Lucruri
groazn ice ne pândesc de pretutindeni "
Ei
bine" spuse Mirela, Eu m ă c a r nu sunt a ş a
de
r ă u ca
Hortensia, elar ea spune lucruri pe care
mi
le spun mie
Î n s ă m i atunci când sunt
s p e r i a t ă
n e r v o a s ă .
20
"Acum Î n ţ e l e g i de unde vin toate sentimentele tale?"
Î n t r e b ă
vrabia.
Cred atunci când gândesc într-un anumit fel îmi spun
anumite lucruri mie î n s ă m i îmi creez prin asta acele
sentimente" r ă s p u n s e Mirela.
P â n ă la u r m ă ,
e ş t i
destul de d e ş t e a p t ă chiar pentru o
m i e r l ă , zise vrabia.
"Dar cum Îmi schimb sentimentele atunci când acestea
stau În calea d o r i n ţ e l o r mele?" î n t r e b ă Mirela.
D a c ă
creezi aceste sentimente gândind într-un anumit
fel, ce crezi
tu
ai putea face ca le schimbi?
,
n t r e b ă
vrabia.
" P ă i ... " zise Mirela. " .. Ş t i u putea îmi s
pu
n alte
lucruri mie î n s ă m i , ca simt altfel."
A ş a este",
r ă s p u n s e
vrabia. "Ca Î ţ i schimbi furia
În
s i m p l ă enervare, ai putea schimbi p r e t e n ţ i i l e
f a ţ ă
de
s o a r t ă
cei
din jur ( " a ş a trebuie fie ") În
p r e f e r i n ţ
mi
ar
p l ă c e a
mie se Întâmple")."
Da
_
în
loc spun Tiberiu Claudiu nu ar trebui
r â d ă de mine, putea Îmi spun m i - a ş dori ei
Înceteze, dar pot suport atunci când
a c e ş t i a m sâ
câie."
Ş i ,
c o n t i n u ă vrabia, ca schimbi deprimarea în
t r i s t e ţ e ,
p o ţ i schimbi atitudinea f a ţ ă de tine Î n s ă
Încetând te a u t o - î n v i n o v ă ţ e ş t i
î n v ă ţ â n d
te a c c e
p ţ i
a ş a
cum e ş t i
î ţ i
judeci mai bine î n s u ş i r i l e comportamentele."
"Deci,
În
loc spun nu sunt
b u n ă
de nimic
f i i n
e l c ă nu
pot zbor sau cânt la fel de bine ca Tiberiu Claudiu,
putea accept pe mine Î n s ă m i indiferent de felul În care
descurc muncesc mai mult devin mai
e x c l a m ă Mirela.
Mai mult, d a c ă vrei transformi frica în s i m p
preocupare, î n c e a r c ă te g â n d e ş t i doar la prezent nu te
gândi mereu ceva foarte
r ă u se va
întâmpla
În
v
ii
tor,
c o n t i n u ă vrabia.
Ce bine " s t r i g ă Mirela, "Cred am ă ţ a t ceva foa rte
important. Când am un sentiment care doare, pot caut
2
D
I
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 15/64
gândul care l-a provocat pot îl schimb într-un
gând care s ă ă ajute. De acum încolo nu mai trebuie îmi
las sentimentele
ă
n e c ă j e a s c ă
P â n ă la u r m ă ,
poate nici
nu
sunt
a ş a
de
p r o a s t ă
cum credeam "
"Iar pe m ă s u r ă ce î n v e ţ i te n e c ă j e ş t i pe tine î n s ă ţ i mai
n , " zise vrabia, î ţ i vei da seama
p o ţ i
te g â n d e ş t i mai
clar la cum ai putea rezolvi alte probleme la cum î ţ i
î n d e p
mai bine datoria de
m i e r l ă . "
A ş a
c ă ,
e ş i
penele mele
nu
vor
fi n i c i o d a t ă
la fel de r o ş i i
precum cele ale f r a ţ i l o r mei, iar ciripitul meu nu va fi n i c i o d a t ă
la fel de n t ă t o r chiar d a c ă mama s-ar putea nu
aprecieze
la
fel de mult ca
pe
ei, nu trebuie fiu
n e f e r i c i mai ales eu am ceva ce ei
nu
au C ă c i eu am
acum ş t i n ţ e l necesare pentru a crea sentimente mai
bune t i u cum îmi rezolv problemele, iar prin asta pot într
a d e v ă r fiu
la
î n ă l t i m e Îti multumesc, vrabie "
Vrabia începuse deja c a ş t e s o m n o r o a s ă , deoarece
noaptea se
t e m u s e
încet peste
g r ă d i n ă ,
ca o
p ă t u r ă
g r o a s ă
î n t u Mirela începu cânte î n c e t i ş o r .
"Voi î
mi
transform
v i a ţ a
în ceva mai bun, indiferent
de ceea ce se va întâmpla," decise Mirela, în timp
ce
zbura
m u l ţ u m spre c a s ă .
I
r---Y-
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 16/64
TE M DE
G R Ş L I
DOREI
Dorei îi era t e a m ă ca nu cumva g r e ş e a s c ă .
"Doamne," spuse Dora,
" s ă
dai
g r e ş
este
la
fel
de
r ă u
ca
cum ar fi cazi într-o g r o a p ă a d â n c ă
î n t u n e c a t ă p l i n ă de
p ă i a n j e n i ... sau ca cum ai fi în mijlocul unei m u l ţ i m i
de
oameni care râd te
a r a t ă
cu degetul."
De fiecare
d a t ă
când se gândea la o n e r e u ş i t ă , Dora se
s i m ţ e a c u p r i n s ă de o f r i c ă p u t e m i c ă ce o înconjura ca o c e a ţ ă .
Inima
îi
b ă t e a tare, mâinile îi tremurau
r e s p i r a ţ i a
îi devenea
s a c a d a t ă .
" G r e ş e a l a , spunea Dora, "este cel mai r ă u lucru din lume."
"Ia
vedem ...
ce
putea face
ca nu
dau g r e ş
n i c i o d a t ă ? " se î n t r e b ă Dora.
" Ş t i u
O îmi fac griji tot timpul
despre tot ce ar putea
m e a r g ă
r ă u
o fac planuri cum
descurc în fiecare împrejurare.
a ş a
nu voi g r e ş i
n i c i o d a t ă "
De atunci încolo, Dora î n v ă ţ a p â n ă la miezul n o p ţ i i în
fiecare s e a r ă , memorând
pe
de rost fiecare p a g i n ă a f i e c ă r e i
c ă r ţ i .
Apoi s t ă t e a t r e a z ă p â n ă la cinci d i m i n e a ţ a ,
i m a g i n â n d u - ş i
cam tot ce ar putea m e a r g ă prost a doua zi planificându
cum f a c ă f a ţ ă
f i e c ă r e i s i t u a ţ i i .
"Ce
m ă
fac
d a c ă
i z b u c n e ş t e o f u r t u n ă
în
timp ce sunt la
ş c o a l ă nu pot merg a c a s ă ? " se gândi Dora. " Ş t i u ce o
fac O duc cu mine un balon cu heliu la
ş c o a l ă ,
o
c a ţ ă r
pe
vârful celui mai înalt morman de
z ă p a d ă ,
o
s ă - m i
dau
drumul o zbor p â n ă a c a s ă "
"Dar d a c ă o ne invadeze
f i i n ţ e
de
pe
o
a l t ă
p l a n e t ă ? Ce
face atunci? Cred încerca fiu
c a l m ă p r i e t e n o a s ă
m i - a ş
î m p ă r ţ i
cu ei,
la
nevoie, sandwich-ul cu unt salam."
4
L
Sau
d a c ă fi În pericol pierd o Întrecere de a l e r g ă r i la
ş c o a l ă ? M i - a ş imagina u r m ă r e ş t e un urs mare urât
A ş a fugi mai repede."
Dora era a ş a
de
o c u p a t ă cu gândurile negre despre g r e ş e l i
cu î n c e r c ă r i l e de a le preveni, Încât nu prea mai avea timp
d o a r m ă . Tntr-o nQapte, ea adormi În timp ce Încerca se
ă r a s c ă ce ar face d a c ă ar î n ţ e p a - o o a l b i n ă În timpul unei
l u c r ă r i de control.
Oh, nu " se sperie Dora când se trezi.
E
deja ora
unsprezece.
Nu am
r e u ş i t
trezesc la timp am lipsit
deja
de la d o u ă
ore Întregi de
ş c o a l ă .
Cât e de groaznic "
"Tot programul acesta de prevenire a
g r e ş e l i l o r
este un
e ş e c , se v ă i t ă ea. nu o am n i c i o d a t ă suficient timp ca
gândesc cum previn toate g r e ş e l i l e posibile. Va trebui
g ă s e s c o a l t ă cale pentru a
nu
g r e ş i n i c i o d a t ă .
Dora se gândi mult bine.
5
I
I
I
l
1
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 17/64
"Singura m e t o d ă la ca re pot gândi," decise
ea în
cele
din u r m ă , "este nu mai apuc de nici un lucru cât de cât
riscant sau dificil - în acest fel nu voi putea dau
g r e ş "
Nu
o mai duc la
ş c o a l ă
-
g â n d e ş t e - t e
numai
la
câte
l u c r ă r i de control putea iau n o t ă
m i c ă .. .. la
câte
î n t r e b ă r i putea nu ş t i u r ă s p u n s u l . ... câte întreceri
putea pierd. Nu o mai joc de acum încolo cu
Ş t e f a n i a
Bianca - ele întotdeauna
vor
m e a r g ă
ne
d ă m
cu
rolele
sau s ă r i m elastic acolo putea
nu
descurc
pelfect. nu o mai duc nici
la
l e c ţ i i l e de balet nici
la
cele ele flaut."
Singurele lucruri lipsite de pericolul de a da g r e ş care îi
mai
r ă m ă s e s e r ă Dorei de
f ă c u t
erau mân
ca
tul dormitul,
a ş a
asta f ă c e a tot timpul.
Într-o zi,
pe
când avea stomacul deja prea plin ca mai
p o a t ă î n g h i ţ i
chiar cea mai
m i c ă
f i r i m i t u r ă , Dora adormi
v i s ă
mergea s i n g u r ă prin p ă d u r e într-o noapte f u r t u n o a s ă .
Vântul
ş u i e r a
puternic fulgerele
b r ă z d a u
furioase cerul. Dorei
i se f ă c u f r i c ă . D e o d a t ă i se t ă i e r ă s u f l a r e a , deoarece auzi un
altfel de ieral. .
c : f ' - - . r ' ~ . _
6
" Ă s t a nu e vântul " t r e s ă r i Dora. " S e a m ă n ă mai d e g r a b ă
cu o c r e a t u r ă
f i o r o a s ă
Privi peste u ă r
În
spate v ă z u cea mai u r â t ă
î n f r i c o ş ă t o a r e c r e a t u r ă dintre câte v ă z u s e v r e o d a t ă . Avea cel
p u ţ i n
doi metri j u m ă t a t e blana ochii
r o ş i i
gura salivând
gheare lungi. era foarle aproape. Creatura mârâi din nou ...
Dora o rupse
la
f u g ă
Cu
cât fugea mai repede, cu atât auzea mai tare r ă g e t u l
creaturii în urma ei, ş u i e r â n d f o r n ă i n d . Nu mai fusese
n i c i o d a t ă atât de s p e r i a t ă . La început fugi cu toata viteza, dar
pe
m ă s u r ă ce creatura se apropia, p ă r u s ă
î n c e t i n e a s c ă .
Picioarele i se p ă r e a u grele ca n i ş t e pietre de m o a r ă iar
genunchii
îi
erau moi ca piftia. S i m ţ i nu mai poate
f a c ă
nici un pas mai departe.
"Hei, stai un pic,
ă s t a
e doar un
vis "
î ş i d ă d u ea seama.
Nu se î n t â m p l ă cu a d e v ă r a t "
Dora se opri brusc creatura din spatele ei
f ă c u
la fel,
aproape doborând-o
î n c ă
mugind.
Nu mai p o ţ i
ă
sperii,
a ş a
t e r m i n ă cu
r ă g e t u l
ă s t a "
striga
ea. Tu
e x i ş t i doar în mintea mea, te-am creat În visul
meu pot te fac dispari "
7
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 18/64
Stai a ş a , hai
nu
ne pripim, spuse creatura în timp ce îi
întindea o
l a b ă .
Hai mai bine d ă m mâna fim prieteni. Nu vreau
fac nici un r ă u . t i i bine
nu
am cum s ă - ţ i fac r ă u decât
d a c ă tu crezi pot s ă - ţ i fac r ă u . Poftim cartea mea de
v i z i t ă .
i
î n m â
D ei o t ă b l i ţ ă m i c ă pe care scria: " G r e ş e a l ă -
d a c ă ţ i - e
de min
e
o te
u r m ă r e s c
peste tot.
Nu
î n ţ e
e g , "
zise Dora. Vrei zici eu îmi produc
s i n g u r ă frica de g r e ş e
Chiar este, s p u n s e creatura.
" Ş i
oare cum fa c asta?
î n t r e b ă
Dora.
Ei bine, spuse creatura,
s c ă r p i n â n d u - ş i
nasul cu gheara,
" t o a t ă lumea face r a t e a z ă unele lucruri c â t e o d a t ă , dar
nu
t o a t ă
lumea r e e a z ă f r i c ă de g r e ş e a l ă . Tu î ţ i creezi
s i n g u r ă frica prin faptul te
g â n d e ş t i
tot timpul la
n e r e u ş i t e .
De fiecare
d a t ă
când
g â n d e ş t i
'E groaznic dai
g r e ş Nu
trebuie dau n i c i o d a t ă ' creezi creatura numita 'Frica
d e - G r e ş e a
ă ' ,
care sunt chiar eu . atunci
eu
încep te
u r m ă r e s c iar tu fugi de orice
ţ i - a r
putea provoca o
n e r e u ş i t ă . "
Vrei spui nu e chiar groaznic
d a c ă
fac uneori
g r e ş e l i ? " r e b ă Do ra.
Chiar
nu
e,
p u n s e
creatura.
" Ş i ,
în a c e l a ş i fel, nu e ş t i
nici o p e r s a n ă r f e c t ă
d a c ă
faci o t r e a b ă bine. În realitate,
e ş t i o
p e r s o a n ă
ca re
â t e o d a t ă
g r e ş , iar alteori
r e u ş e ş t e
-
ca
tot restu l lumii.
,,0, deja m simt mult mai bine, spuse Dora. Cred
î n ţ e l e g ce vrei spui - d a c ă schimb felul în care gândesc
la n e r e u ş i t e , nu îmi va mai fi f r i c ă de ele. putea
gândesc
nu
îmi place dau
g r e ş ,
dar
nu
este chiar
a ş a
de groaznic sau teribil
d a c ă
mi se î n t â m p l ă a ş a ceva.
Pe ce Dora vorbea, creatura se f ă c e a din ce În ce
mai m i c ă ; iar când
f e t i ţ a t e r m i n ă
de vorbit, aceasta ajunsese
de unui d
eg
etar.
,,0 te tot timpul a ş a de
m i c ă , "
îi promise Dora
creaturii.
8
a ş a
f ă c u
Când se trezi
d i m i n
u r m ă t o a r e , Dora se
duse iar la ş c o a l ă Acum se juca din nou cu prietenii ei î ş i
reîncepu
l e c ţ i i l e
de balet de flau
t.
În plus, era h o t ă r â t ă
încerce lucruri noi dificile.
De atunci încolo, când Dora
s i m ţ e a
cum creatura apare
începe c r e a s c ă î ş i spunea, D a c ă din când în când
nu î n s e a m n ă voi
g r e ş i
întotdeauna imediat
s i m ţ e a
cum
creatura se m i c ş o r e a z ă la loc.
Dora mai
g r e ş e a
î n t r - a d e v ă r
din când În când, clar nu
îi
Illai
era f r i c ă de asta. Sigur,
nu Îi
c e a e s ă dea g r e ş
încerca f a c ă lucrurile cât mai bine pentru a ş a era mult
mai
p l ă c u t .
Dar nu mai considera o c a t a s t r o
r i b i l ă
fiecare
g r e ş e a l ă
nu
se întrista prea tare din
z ă .
Acum îmi dau seama îmi creez n g u r ă frica de
n e r e u ş i t e ,
la fel cum îmi creez
s i n g u r ă
fantasmele din vis.
doar eu î n s ă m i am puterea de a
m i c ş o r
acea
c r e a t u r ă
De
acum încolo,
nu
mai trebuie îmi fie f r i c ă de g r e ş e l i l e mele.
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 19/64
Monstrul cel Magnific
l
lui Ş t e f n
MONSTRUL CEL M GNIFIC
L LUI Ş T E F N
Ş t e f n
avea un Monstru Magnific, care întotdeauna
când avea nevoie de el.
Atunci când Ş t e f n nu
o b ţ i n e ce
ea
ce
dorea sau când
primea ceea
ce
nu vroia
Atunci când prietenii lui Ş t e f n nu voiau se joace cu
el
sau nu voiau joace jocurile cum considera Ş t e f n r fi
trebuit
Atunci când p ă r i n ţ i i Îi spuneau lui Ş t e f
ce f c ă
sau
când nu Îi ziceau
ce
e de
f ă c u t
fi
~ ( ~ ' - : I .
~ 1
C ~ .
' 1 ' \ {
, -' 1 : . 'l
.. \\
/
\
I
.
31
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 20/64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 21/64
"Este groaznic "
"Nu mai suport "
"Sunt o p e r s o a n ă ÎNGROZITOARE ",
"
..
apar eu. E ca o r e g u l ă .
" A d i c ă vrei spui. .
,
zise
Ş t e f a n ,
" .. vrei spui d a c ă
IlU mai rosti cuvintele magice, nu
ai
mai a p ă r e a ? "
i
~
/ ._J-'L .
~ - - - . _ - _ . ------------_.- ..
"Aproape, dar ar mai fi nevoie de ceva. Ar trebui
schimbi gândurile, nu doar cuvintele. Pentru asta trebuie
exersezi serios."
"Dar de ce îmi spui toate lucrurile astea?",
î n t r e b ă Ş t e f a n
privindu-I
b ă n u i t o r
pe Monstru.
"Pentru m-am u r a t t r e b u i a s c ă tot apar. Tu
I O s t e ş t i cuvintele magice tot mai des eu trebuie ba apar,
ba dispar. Este atât de obositor vrea i
au eu
o
v a c a n ţ ă stau lungit pe o
p l a j ă
undeva cât mai departe .
"Oh", spuse Ş t e f a n , p ă i atunci ce-ar fi exersez altfel de
gânduri, ca v ă d d a c ă f u n c ţ i o n e a z ă cum spui tu."
4
A ş a de atunci înainte, de câte ori lucrurile nu mergeau
a ş a cum dorea Ş t e f a n ,
el
î ş i schimba gândurile cuvintele
magice
pe
care le rostea
o d i n i o a r ă .
CU E CREZI c
Î Ş I
ÎNLOCUIA
EL
GÂNDURILE
CUVINTELE MAGICE DE ÎNAINTE?
În
loc
s p u n ă
....
E
groaznic "
Nu
mai suport "
"TREBUIE o b ţ i n ceea
ce doresc "
"Prietenii mei sunt
îngrozitori când nu fac
ceea ce vreau eu "
Spunea ...
"Ce p ă c a t e
a ş a "
"Nu-mi convine, dar pot
suport "
"Mi-ar p l ă c e a foarte mult o b ţ i n
ceea ce vreau, dar nu trebuie
n e a p ă r a t
se întâmple a ş a "
"Nu-mi place întotdeauna cum se
p o a r t ă , dar asta nu î n s e a m n ă
nu
mai sunt prietenii mei "
Prin urmare, Monstrul lui Ş t e f a n a p ă r e a din ce în ce mai rar.
CE CREZI
c U
GÂNDIT pARINTII, PRIETENII
PROFESORII LUI Ş T E F A N DE ACEASTA sCHIMBARE?
P ă r i n ţ i i lui Ş t e f a n se s u p ă r a u t t mai rar pe el nu îl mai
pedepseau aproape n i c i o d a t ă .
Prietenii
lui
Ş t e f a n
nu se
mai speriau se jucau mai des
cu
el.
Profesorii erau mai
b u c u r o ş i ,
mai
p u ţ i n
s u p ă r a ţ i
nu
îi
mai f ă c e a u mereu
o b s e r v a ţ i i .
"Acum
m ă
înfurii mai rar, v ă d lucrurile se î n t â m p l ă
mai d e g r a b ă a ş a cum vreau eu.", î ş i spunea Ş t e f a n . " M ă bucur
tare mult am î n v ă ţ a t cum s ă - I opresc
pe
Monstru mai
a p a r ă . "
5
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 22/64
Ş t e f a n
exersa În continuare noul mod
de
a gândi
Monstrul p ă r e tot mai ra r când t o t u ş i mai a p ă r e a uneori
era mult mai p u ţ i n Magnific decât pe vremuri. ..
CREZI
c
I
TU UN MONSTRU MAGNIFIC
6
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 23/64
LU I NLI URI I
Î N V A T Ă
S Ă LUMINEZE
Lucian Licurici z ă c e a în t u f i ş u l de liliac privea a b ă t u t În
p ă m â n t .
Nici
nu
b ă g ă
de
s e a m ă
apusul soarel
ui
care deveni
auriu, apoi r o ş i a t i c ... nici p o m e n e a l ă m t ă mirosul
parfumat
al
florilor de liliac.
"Ce groaznic ",
m o r m ă i
Lucian pentru sine î n s u ş i .Cât de
îngrozitor este fii un licurici care nu p o a t ă lumina
.. Ia
fel
de bine putea fi considerat o m u s c ă sau un gândac. Un
licurici care nu poate lumineze nici nu poate fi numit
licurici. ..sunt o r u ş i n e pentru familia mea."
8
Lucian
s t ă t e a
posomorât privea cu m, rând pe rând,
c e i l a l ţ i
licurici începeau lumineze, pe m ce soarele
trecea
în
amurg amurgul se pierdea încet În noapte. Din
toate celelalte puncte de vedere, era un licurici perfect. Avea o
pereche e l e g a n t ă de antene, aripi minunate o l u n g ă ,
s u p l ă . Singurul lucru care i se putea
r e p r o ş a
lui Lucian era
nu
putea lumineze, dar acesta, b i n e î n era cel mai
mare neajuns pentru neamul licuricilor.
"Probabil
c e i l a l ţ i ş t i u
un secret
pe
care
eu
nu-I cunosc",
gândi Lucian, "altfel cum de r e u ş e s c ei
lu
mineze
s c l i p e a s c ă f ă r ă prea mult chin,
în
timp ce eu, oricât Încerca,
nu pot scoate nici m ă c a r o scânteie? Întreb ... care e
ş m e c h e r i a ? "
Lucian decise i s-a cam urât de atâta mai
h o t ă r î se cam s ă t u r a s e tot fie un licurici m i n ă ,
a ş a î ş i
p ă r ă s i
c u l c u ş u l din t u f i ş u l de liliac porni într-o
e x p e d i ţ i e
pentru a descoperi cum se
" a p r i n d ă "
el.
Un prim popas îl
f ă c u în t u f i ş u l
de colectat miere, unde
Loredana Laura Licurici
s t r ă l u c e a u
aprins printre floricelele
dulci. Lucian se
r u ş i n a
n i ţ e l le Întrebe direct, dar î ş i
d ă d u seama
nu
are nimic de pierdut ar avea atât de
mu lt de
c â ş t i g a t
d a c ă ar n v ă ţ a cum lumineze
.
.
B u n ă - z i u a , rosti el, d e r a n j e a z ă d pun o
întrebare mai
p e r s o n a l ă ? "
"Ei. .. tu ",
c h i c o t i r ă
Laura Loredana
ş i n d
"Asta
depinde de întrebare".
P ă i vrea ş t i u ce aprinde
pe
voi?
"Cum a d i c ă ce ne aprinde???", Î n t r e b a r ă într-un glas
Loredana Laura.
. "Ce aprinde Încât
î n c e p e ţ i l u m i n
ţ i ?
, i n t r
din
nou Lucian.
"Ah, deci asta era ", r ă s u f l a r ă
u ş u r a t e
Loredana Laura.
P ă i
nu
ş t i m prea sigur, dar credem t u f i ş u l de miere e
cauza: de câte ori ne apropiem de floricelele astea minunat
e,
ne aprindem."
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 24/64
Asta
î n s ă
nu-i era prea mult de ajutor lui Lucian. de
când vorbea cu Loredana Laura era tot în t u f i ş u l cu pricina
din p ă c a t e . coada lu i era la fel de î n t u n e c a t ă .
Le
ţ u m i
fetelor z b u r ă mai departe. Se opri mai apoi la un m ă r
ionatan. unde î ş i avea
s ă l a ş u l
G u r i ţ ă Licurici.
u r i ţ ă . trebuie te întreb ceva cu a d e v ă r a t important".
spuse Lucian.
Mmniiam. Mniiam
..
Mmniam".
c l e f ă i
Licurici
ul
G u r i ţ ă .....
mmmniiam ..mnniiaam .
Poftim? Nu î n ţ e l e g nimic din ce spui". zise Lucian.
MMMnniammm
.
spuse
G u r i ţ ă
...nu pot vorbi prea bine cu
gura
p l i n ă .
nu?". n t i n u ă el. ş t e r g â n d u - s e delicat la g u r ă cu o
f r u n z ă de m ă r ionatan. ..Deeliciosss". mai spuse el. cam
m â n c ă u de felul
s ă u .
G u r i ţ ă . trebuie te întreb ceva serios. a ş a te
rog
fii
atent nu mai
iei
nici o
m u ş c ă t u r ă
p â n ă nu îmi r ă s p u n z i .
drumul". spuse
G u r i ţ ă . î n g h i ţ i n d
în sec.
Ce
î ţ i
aprinde
ţ i e
lumina?""Asta este. de
b u n ă s e a m ă .
o întrebare
s i m p l ă :
merele
ionatan îmi aprind lumina: Luminez admirabil atunci când m u ş c
dintr-un
m ă r
ionatan sau dintr-o a l t ă
d e l i c a t e s ă
spuse
el
m u ş c â n d
cu p o f t ă din alt m ă r .
4
Merita Încerc
eu
treaba asta
.
zise Lucian l u ă el
o i ţ i t u r ă dintr-un
m ă r
aflat în apropiere. Nimic: nici un pic
de l u m i n ă . L u ă atunci o m u ş c ă t u r ă mai z d r a v ă n ă
La
fel: nimic.
L u ă atunci o m u ş c ă t u r ă u r i a ş ă ... se Î n e c ă . dar tot nu r e u ş i
lumineze.
..Se
pare nici merele ionatan nu sunt sortite Îmi
a p r i n d ă l u m i n i ţ a .
se plânse
el
d e z a m ă g i t porni
În
zbor spre
Sebastian Licurici. Acesta locuia într-un
t u f i ş
de mure
ÎI
g ă s i
lum inând ritmic
pe
cântecul unei privighetori care d ă d e a un
concert
În
apropiere .
Sebastian. am
î ţ i
pun o Întrebare foarte i m p o r t a n t ă .
spuse Lucian.
Sssssttt
.....
s c r â ş n i din d i n ţ i Sebastian Asta e partea
mea
e f e r a t ă
din cântec". Lumina sa era
i m p r e s i o n a n t ă
Spu ne acum". zise Sebastian.
În
timp ce l u m i n i ţ a sa se
stingea încet. o d a t ă cu ultimele triluri ale privighetorii. Ce
în trebare poate fi atât de i m p o r t a n t ă . încât întrerupi din
ascultatul concertului?"
Cum
î ţ i
aprinzi lumina?".
î n t r e b ă
Lucian .
Nu eu. privighetoarea o aprinde cu vocea ei m e l o d i o a s ă :
ori de câte ori o aud cântând. lumina mea se aprinde
r ă m â a ş a p â n ă
ea
tace. Acum te
rog
nu mai spui nimic:
concertul începe din nou."
Lucian a ş t e p t ă ca privighetoarea î n c e a p ă o
n o u ă
melodie. în
s p e r a n ţ a
îi va
aprinde lui
l u m i n i ţ
Î n s ă din
p ă c a Ia s f â r ş i t u l cântecului. lumina sa era î n c ă n e a p r i n s ă .
De
data asta î ş i întinse aripile
z b u r ă
drept spre Tereza
de Licurici care sclipea într-o t u f ă de laur.
Ea
era c o n s i d e r a t ă
drept unul dintre cei mai î n ţ e l e p ţ i licurici era r e s p e c t a t ă
pentru lumina
sa
care
d ă i n u i a
mai mult decât a altora Am
ceva tare important te întreb " . spuse Lucian din nou ... Cum
r e u ş e ş
î ţ i
aprinzi lumina?"
0 0 0 p ă i sunt mai multe feluri în care Î ţ i p o ţ i aprinde
lumina".
r ă s p u n s e gânditoare Tereza .
. . Î n t r - a d e v ă r . deja cunosc o m u l ţ i m e de moduri. care î n s ă
din p ă c a t e nu f u n c ţ i o n e a z ă la mine". spuse Lucian ... ş a c ă te
4
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 25/64
rog nu
p o m e n e ş t i
de
f10ricele
de miere, de merele ionatan
sau de cântecul privighetorii: le-am încercat deja."
i n e î n ţ e l e s acestea
nu
ar putea aprinde lumina ta. ,
spuse Tereza. D e ş i e x i s t ă o multime de moduri de a ne
aprinde luminile, un singur lucru le poate face
f u n c ţ i o n e z e
... acela e ş t i TU."
P ă i
nu
î n ţ e l e g ,
m u r m u r ă
Lucian, "am încercat totul nu o
pot aprinde indiferent cât de tare ă s t r ă d u i e s c .
"Nici nu-i de mirare ",
r ă s p u n s e
Tereza. Nu f u n c ţ i o n e a z ă
d a c ă
te s i m ţ i deprimat, nervos sau stresat, mai ales d a c ă
e ş t i
din toate trei l a o l a l t ă . Primul lucru
pe
care
p o ţ i
îl
faci este te l i n i ş t e ş t i .
cum fac asta?",
î n t r e b ă
Lucian.
"Gândindu-te la lucruri care te l i n i ş t e s c . Sentimentele
provin 9in gândurile tale d a c ă g â n d e ş t i calm, te vei s i m ţ i
l i n i ş t i t .
I n c e a r c ă
te g â n d e ş t i la cea mai l i n i ş t i t o a r e imagine
care vine în minte."
Lucian
î ş i
i m a g i n ă c ă
s t ă
întins într-un câmp mare, plin
cu
trifoi, într-o
d u p ă m a s ă î n s o r i t ă :
cu cât se închipuia mai clar
în
câmpul de trifoi, cu atât se
s i m ţ e a
mai
l i n i ş t i t .
"Deja e mai bine", spuse Tereza
s i m ţ i n d
o schimbare în el.
"Acum e ş t i
p r e g ă t i t î n v e ţ i
s ă - ţ i aprinzi lumina. G â n d e ş t e - t e
la ceva ce î ţ i face
p l ă c e r e .
4
. Lucian se gândi la imaginea lunii pline, într-o noapte
c ă l d u ţ ă de v a r ă . i m a g i n ă c ă auzea cântecul greierilor
s i m ţ e a
o boare l i n ă de vânt atingându-i aripile.
O f l ă
de p l ă c e r e .
Se
s i m ţ e a
fericit pentru prima
o a r ă d u p ă
atâta vreme
..
"Acum
u i t ă - t e
la lumina ta ", spuse Tereza, iar Lucian se
întoarse
a r u n c ă o privire peste u m ă r . R e u ş i s e L u m i n i ţ a lui
se aprinsese pentru prima
d a t ă
în
v i a ţ ă
"Uaau Cum am r e u ş i t fac asta?", î n t r e b ă el.
Ai
avut gânduri bune ",
r ă s p u n s e
Tereza. "Ori de câte ori
te g â n d e ş t i la ceva bun, te bucuri lumina ta se aprinde.
Pentru a o
p ă s t r a a ş a , g â n d e ş t e - t e
la lucruri p l ă c u t e în
continuare "
"Dar ce se va întâmpla
d a c ă
se
va
stinge iar nu o o
pot aprinde din nou?", î n t r e b ă Lucian în timp ce lumina sa se
stingea deja încet.
"Depinde doar de tine
î ţ i
aprinzi lumina o p ă s t r e z i
a ş a ;
gândurile negative ca cele
pe
care le aveai când ai venit
aici,
nu
fac decât o
s t i n g ă .
Tu
e ş t i
cel
c a r e - ş i
poate aprinde
lumina gândind lucruri pozitive doar tu ai puterea de a o
m e n ţ i n e a p r i n s ă .
"Cred
î n ţ e l e g
acum: nu erau florile de miere cele care le
aprindeau pe Loredana Laura, nici merele ionatan cele care
îl aprindeau pe G u r i ţ ă nici cântecul privighetorii nu îl
aprindea pe Sebastian; de fapt, ei î n ş i ş i se aprindeau pentru
f ă c e a u lucruri care le aduc p l ă c e r e ; la fel eu pot
aprinde g â n d i n d u - m ă la lucruri care b u c u r ă trase Lucian
concluzia.
"Acum ai dreptate", fu de acord Tereza . "Ce-ar fi încerci
faci ce spuneai adineauri?"
"Trandafiri", spuse Lucian . "Trandafiri galbeni." L u m i n i ţ a sa
pâlpâi pentru o c l i p ă .
"Apus de soare.", mai spuse el apoi. L u m i n i ţ a clipi o
d a t ă
î n c ă o d a t ă .
"Lumina lunii flori de câmp", c o n t i n u ă el clipi repede de
trei ori.
4
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 26/64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 27/64
C P CIT TE DE NE REZOLV PROBLEMELE
Î MOD R TION L
( î n s o ţ e ş t e povestea e v e r i le
M D a ş a
S a ş a )
I M P O R T N Ţ
C U N O A Ş T E R I I MODULUI DE NE REZOLV
PROPRIILE PROBLEME
Ce f a c e ţ i în momentul în care d a ţ i seama a
a p ă r u t
o
p r o b l e m ă ? A v e ţ i
o
m e t o d ă
proprie sau un pro
ce
deu pentru a o
rezolva? e n e r v a ţ i imediat î n c e p e ţ i s t r i g a Sau r i s t ţ i
î n c e p e ţ i p l â n g e ţ i ?
Majoritatea a d u l ţ i l o r nu au fost n i c i o d a t ă cum se
confrunte cu problemele pe care le întâlneau
în
c o p i l
r i e
c
um
le rezolve. Ei ajung la maturitate n e ş t i i n d cum î ş i abordeze
eficient problemele sau cum se descurce le
s c ă .
Terapia
R a ţ i o n a l - E m o t i v ă
C o m p o r t a m e n t a l ă
a fost
c o n c e
u t ă
de
Albert Ellis pentru a i ajuta pe oameni î ş i rezolve ma i eficient
problemele
e m o ţ i o n a l e
se descurce mai bine cu problemele
lor practice.
P ă r i n ţ i i
care î n v a ţ ă Î ş i rezolve problemele de t u r ă
e m o ţ i o n a l ă
în modul prezentat În cadrul Terapiei
Comportamentale vor fi mai bine p r e g ă t i ţ i pentru rezolva
propriile conflicte. c ă t pe cele cu copiii lor vor fi ca pabil i le
sugereze acestora
m o d a l i t ă ţ i
mai bune de rezolva problemel
e.
Doamna Georgiana are o
p r o b l e m ă
p r a c t i c cum
Îi n v e ţ e
pe
iatul ei
de
doi ani stea pe t o a l e t ă ,
d a c ă
el acest lucru?
D a c ă Îi f o r ţ e a z ă
stea pe
t o a l e t ă
acesta
ţ i p ă s t r i g o l o v e ş
Doamna Georgiana are o
p r o b l e m ă
m o ţ i o n a l din
c
uz
i n c a p a c i t ă ţ i i
de Îi
Î n v ă ţ a pe fiul ei acest lucru: e
u r i o a s ă
pe el
pentru
e
un
copil attit
de
dificil pe ea
ă ş i
pentru
c
nu e
o
m a m ă
mai
u n ă .
C r e d e ţ i
furia doamnei Georgiana o a j u t ă
În
vreun fel
În
efortul
de a - ş i rezolva problema p r a c t i c ă cu fiul ei?
7
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 28/64
Doamna Silvia are ea
o p r o b l e m ~ p r a c t i c ă :
cum
o f a c ~
pe
fiica i de
16
ani a j u n g ă a c a s ă la timp s â m b ~ t ă seara? Când
fiica ei se Întoarce târziu a c a s ă doamna Silvia este
n e m u l ţ u m i t ~
dar nu se Înfurie. a ii spune acesteia ca
lm
dar cu fermitate
nu
va
mai avea voie i a s ă m b ă t a u r m ă t o a r e . Fiica ei
va
trebui
Î ş i c â ş t i g e
privilegiul
de a m b ă t a
venind a c a s ă
la
timp.
-
C r e d e ţ
faptul
nu
se
e n e r v e a z ă
o
a j u t ă
pe
doamna Silvia
rezolve problema
p r a c t pe
care o are cu fiica ei?
D I F E R E N Ţ A DINTRE PROBLEMELE E M O Ţ I O N A L E
PROBLEMELE PRACTICE
D i s t i n c ţ i dintre problemele m o ţ i o n a l e cele practice este una
e s e n ţ i a Una dintre
id
eile centrale ale Terapiei
R a ţ i o n a l - E m o t i v e
Comportamentale este aceea persoanele sunt afectate la nivel
e m o ţ i o n a l
de
c r e d
i n ţ e l
atitudinile lor despre ei î n ş i ş i despre
c e i l a l ţ i despre
v i a ţ ă în
general.
În
termenii Terapiei R a ţ i o n a l - E m o t i v ă Comportamenta le ,
problemele
e m o ţ i o n a
r e z u l t ă din sentimente care
a f e c t e a z ă
sinele
scopurile individului, cum ar
fi
furia, deprimarea v i n o v ă ţ
Aceste sentimente constituie o p r o b l e m ă deoarece atunci când
8
oamenii le t r ă i e s c este p u ţ i n probabil ca ei g â n d e a s c ă clar
productiv sau se comporte într-un mod benefic. Problemele
practice sunt s i t u a ţ i i reale pe care d o r i ţ i le m o d i f i c a ţ i sau le
r e z o l v a ţ i cumva. Este posibil ca
pe
l â n g problema p r a c t i c ă cu care
c o n f r u n t a ţ i
a v e ţ i sau nu
o p r o b l e m ă e m o ţ i o n a l ă a d i a c e n t ă
Este aproape imposibil s ă v ă
r e z o l v a ţ i
problemele practice atunci
s u n t e ţ i tensionat
di
n punct de vedere e m o ţ i o n a l deoarece
sentimentele neproductive generate de gândurile dvs.
i r a ţ i o n a l e
i n t e r f e r e a z ă cu î n c e r c ă r i l e de a rezol
va
logic problemele. Acest
capitol
va î n v ă ţ a
deprinderi de a rezolva problemele,
cu
scopul de
a modifica sentimentele nepotrivite în sentimente mai adecvate.
Astfel, v e ţ i fi capabil r e z o l v a ţ i problemele practice mai eficient.
ABC ul TERAPIEI RATIONAL EMOTIVE OMPORTAMENTALE:
,
INTELEGEREA PROBLEMELOR EMOTIONALE
,
Lecturând p o v e ş t i l e
di
n prima parte a acestei c ă r ţ i s e s i z ă m
nu oamenii sau problemele sunt cele care ne
s u p ă r ă
Ne s u p ă r ă m
noi î n ş i n e prin gândurile c r e d i n ţ e l e noastre auto-distructive despre
c e i l a l ţ i
despre
s i t u a ţ i i .
Terapia R a ţ i o n a l E m o t i v e Comportamentale
o f e r ă
un model simplu de tip ABC pentru a î n ţ e l e g e mai u ş o r aceste
idei.
A -ul d e n o t ă evenimentul sau i t u a ţ i d e c l a n ş a t o a r 8 . B -ul se
r e f e r ă la gândurile sau
c r e d i n ţ e l e
persoanei legate de s i t u a ţ i e iar
C -ul
d e s e m n e z ă
c o n s e c i n ţ e l e m o ţ i o n care r e z u l t ă de aici.
Când ceva se î n t â m p l
la
nivelul A e x i s t ă o
c o n s e c i n ţ ă
la nivelul
C
nu
s i t u a ţ i a A e cea care
c r e e a z ă
acest C; ceea ce s p u n e ţ i dvs.
î n ş i v ă la nivelul B va determina sentimentele de la nivelul C.
Ideea este
u r m ă t o a r e a :
• A -
se
î n t â m p
ceva,
• B - g â n d i ţ i
s p u n e ţ
ceva despre ceea ce s-a întâmplat;
e v a l u a ţ i s i t u a ţ i a A
• C - s i m ţ i ţ i ceva
Domnul Ş t e f a n tocmai s-a Întors de la Merge
În / l u c ă . t ă r
Î n c e a p ă s ă p r e g ă t e a s c ~
c
in
a seama copiii
au ă s a t
totul Într-o dezordine de nedescris. Vasele murdare sunt
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 29/64
r ă s p â n d f t e pe t o a t ă masa firimiturile la fel d o u ă cutii goale de
p r ă j i t u r ă se a f l ă pe podea.
A ş a d a r
domnul Ş t e f a n se simte furios.
Conform modelului ABC, a ţ i a se p r e z i n t ă astfel:
A - Vede b u c ă t ă r i a d e z o r d o n a t ă .
B - "Copiii ar
fi
trebuit o c u r e ţ e .
"Nu suport
ca în
b u c ă t ă r i e fie a ş a o dezordine."
"Este groaznic nici
p â n ă
acum copiii
nu
au
î n v ă ţ a t
se
poarte mai responsabil."
C - Furie
Doamna Elvira
i ş i
a ş t e a p t ă
fiul
care trebuia se i n t o a r c ă
a c a s ă
la o
ra
zece sea
ra.
Acum este miezul
n o p ţ i i
mama devine din ce
in ce mai a t ă i s-a intâmplat ceva ingrozitor.
Modelul ABC aplicat în cazul doamnei Elvira este u r m ă t o r u l :
A - Fiul ei întârzie deja de
d o u ă
ore.
B - "Trebuie i se
fi
întâmplat ceva groaznic."
"Ar
fi
groaznic
fi
avut
un
accidenl. "
"
Nu
putea suporta fie r ă n i t sau, mai
r ă u , fi
muri ."
"Când fiul meu întârzie 'trebuie îngrijorez s u p ă r .
C - F r i c ă . anxietate.
50
Fiica de 8 ani a domnului Valer care s-a
ju
cat e - a f a r ă t o a t ă d u p ă -
amiaza
i n t r ă
fugind În sufragerie
l ă s â n d
o
d â r ă
de urme
de
noroi
pe covorul deschis la culoare. Domnul Valer vede mizeri
a
o prinde
pe f a t ă
de b r a ţ , Î
trage o a l m ă ţ i p ă la ea e un copil r ă u . Ea
incepe
s ă p l â n g ă
domnul Valer incepe se vinov
at.
Modelul ABC În acest caz ar
fi u r m ă t o r u l
A -
D-I
Valer
s t r i g ă
la
fiica lui
îi
trage o
p a l m ă .
Ea
plânge.
B - Nu ar
fi
trebuit o lovesc."
"Sunt un
t a t ă
îngrozitor pentru am lovit-o."
Nu va
ierta n i c i o d a t ă .
"Am distrus r e l a ţ i a dintre noi."
C - V i n o v ă ţ i e .
D u p ă
cum s u g e r e a z ă aceste exemple, lucrurile
pe
care
p ă r i n ţ i i
le-au spus la B au creat sentimentele s u p ă r ă t o a r e neproductive de
la C.
Gândurile lor sunt
i r a ţ i o n a l e a d i c ă
convingeri ilogice care
conduc la sentimente nepotrivite.
CARACTERISTICI ALE GÂNDURILOR
R a ţ i o n a l e
• D e r i v ă din realitate.
• Sunt s u s ţ i n u t e de dovezi reale.
•
a j u t ă o b ţ i n e ţ i
ceea ce d o r i ţ i
• Conduc la sentimente adecvate chiar în s i t u a ţ i i
n e p l ă c u t e (iritare,
nu
furie; regret, nu v i n o v ă ţ i e ;
preocupare, nu anxietate; r i s t e ţ e , nu depresie).
•
E x p r i m ă
p r e f e r i n ţ e sau
d o r i n ţ e .
I r a ţ i o n a l e
•
Nu
d e r i v ă
din realitate.
•
Nu
sunt s u s ţ i n u t e
de
dovezi reale.
• Nu a j u t ă o b ţ i n e ţ i ceea ce
d o r i ţ i
• Conduc l sentimente inadecvate (furie, v i n o v ă ţ i e ,
anxietate, depresie).
• Sunt e x a g e r ă r i extreme ale unei
s i t u a ţ i i
(în termeni de
"groaznic", "teribil").
• Sunt s o l i c i t ă r i imperative f a ţ ă de sine, de ceilalti, de v i a ţ ă .
( t b
.
1
- t 1' . 1 )
re ule. ,
e
neapara necesar. , "
mi se
cuvine. .
51
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 30/64
Uare
ce
s-ar rntampla daca
In
exemplele anterioare, gândurile
i r a ţ i o n a l e
de
la
B ar fi transformate
în
gânduri
r a ţ i o n a l e ?
Evenimentul
de
la
momentul A ar
r ă m â n e a c e l a ş i
dar la nivelul C ar a p ă r e a
modificari, iar modelele ABC ale
s i t u a ţ
i i l o r descrise anterior ar a r ă t a
astfel :
A - 0-1 Ş t e f a n vede b u c ă t ă r i a
în
dezordine.
B - . M i - a ş
fi
dorit g ă s e s c c u r ă ţ e n
Nu-mi place
g ă s e s c b u c ă t ă r i a în
dezordine.
Ce
p ă c a t
nici
p â n ă
acum copi
ii nu
au
î n v ă ţ a t se
comporte
mai responsabil.
C - Iritare, n e m u l ţ u m i r e .
A - Fiu l doamnei Elvira întârzie deja de d o u ă ore.
B - Sper nu i s-a întâmplat nimic grav.
Ar
fi
foarte n e p l ă c u t i se
fi
întâmplat vreun accident, dar cred
ca
face
f a ţ ă
s i t u a ţ i e i .
stau aici îngrijorez nu a j u t ă la nimic nu
h i m b ă
s i t u a ţ i a , a ş a
mai bine
m i a ş
umple timpul
f ă c a n d
altceva.
C - Preocupare, îngrijorare.
A - Domnul Valer s t r i g ă la fiica lui îi trage o
p a l m ă .
Ea
plânge.
B -
P ă c a t
mi -am pierdut controlul am lovit-o. Ar fi fost mai bine
d a c ă nu fi f ă c u t - o .
Probabil nu prea place pe moment, dar o S ă - i t r e a c ă .
C - Regret.
D u p ă cum a ţ i observat, sentimente le nepotrivite devin potrivite
cloar
în
momentul
în
care gân urile i r a ţ i o n a l e
se
t r a n s f o r m ă Î
gân
w a ţ i o n a l e . Cum ne putem educa pentru a gândi mai r a ţ i o n a l ?
CUIll putem
î n v ă ţ a
t r a n s f o r m ă m
gândurile
i r a ţ i o n a l e
În
gânduri
r a ţ i o n a l e ? In primul rând, e nevoie ne i d e n t i f i c ă m gândurile
i r a ţ i o n a l e apoi le punem sub semnul
Î n t r e b ă r i i ,
le d i s p u t ă m
le
combatem p â n ă vom crede
cu a d e v ă r a t În
alternativele
r a ţ i o n a l e .
5
REZOLVAREA N E P L Ă C E R I L O R DE LA NIVEL EMOTIONAL PRIN
PROVOCAREA DISPUTAREA
G Ă N D U R I L O R '
I R Ţ I O N L E
Gândurile i r a ţ i o n a l e sunt de obicei fie s o l i c i t ă r i absolutiste, fie
e x a g e r ă r i la extrem ale r e a l i t ă ţ i i . Exemple de gânduri
i r a ţ i o n a l
frecvent Întâlnite
În
cazul
p ă r i n ţ i l o r
sunt:
• Trebuie o b ţ i n dragostea aprobarea p e r m a n e n t a copiilor
mei.
•
•
•
•
•
•
Trebuie port Întotdeauna Într-un mod cornpetent, eficient
perfect corect cu copiii mei.
Copiii mei trebuie
se
comporte Întotdeauna
a ş a cu rn
cred eu
e cazul.
Copiii
mei
fac simt furios, stresat deprimat.
Este groaznic când copiii mei nu se c o m p o r t ă perfect.
Eu sunt cel vinovat ar trebui simt Îngrozitor
În
cazul
În
care copiii
mei
vor deveni altfel
d e c ă t
sper eu
d e v i n ă .
A
fi
p ă r i n t e nu ar trebui fie prea greu.
A ţ i
putea
a d ă u g a
alte gânduri i r a ţ i o n a l e proprii la a c e a s t ă
l i s t ă ? I n ţ e l e g e ţ i
ce anume face ca aceste gânduri fie
i r a ţ i o n a l e ?
Punând sub semnul Î n t r e b ă r i i disputând fiecare
c r e d i n ţ ă
i r a ţ i o n a l ă p u t e ţ i s ă v ă
c o n v i n g e ţ i
r e n u n ţ a ţ i la ea o
Î n l o c u i ţ i
cu
o convingere r a ţ i o n
s u g e r ă m În
continuare câteva
Î n t r e b ă r i
utile
pe
care p u t e ţ i
le
f o l o s i ţ i pentru a disputa unele dintre
propriile dvs. gânduri
i r a ţ i o n a l e :
1. Se b a z e a z ă a c e a s t ă convingere a mea
pe
fapte,
pe
opinII, pe
i n f e r e n ţ e
sau pe presupuneri? Care este dovada lucrurile stau
chiar
a ş a ?
2.
De ce nu ar
fi
lucrurile
a ş a
cum sunt? Unde scrie câ trebuie
o b ţ i n Întotdeauna ceea ce Îmi doresc?
3.
Este chiar atât
de
Îngrozitor? Nu ar putea fi mai r ă u d e c ă t atât? E
a d e v ă r a t c ă
nu pot tolera
a ş a
ceva?
5
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 31/64
4. Cum se poate ca a ş a ceva f a c ă mai lipsit
de
valoare ca
om? Am vreo d o v a d ă cum acest lucru face lipsit de
valoare?
5.
Modul
în
care gândesc
a j u t ă
oare
o b ţ i n
ceea
ce
îmi
doresc? Imi este folositor?
u r m ă r
un
mod de a disputa o
c r e d i n ţ ă
i r a ţ i o n a l ă :
1. intrebare:
Trebuie î n t r - a d e v ă r
o b ţ i n
dragostea aprobarea
p e r m a n e n t ă a copiilor mei pentru a s u p r a v i e ţ u i ?
R ă s p u n s : Nu, nu e
a d e v ă r a t ,
pot t r ă i
f ă r ă
acest lucru,
d e ş i
mi-ar l ă c e a mult îl am.
2
Întrebare:
s t ă vreo lege a universului care s p u n ă
trebuie am permanent parte de dragostea aprobarea lor?
R ă s p u n s :
Nu,
nu g ă s e s c
niciunde vreo
d o v a d ă
ar exista o
astfel de r e g u l ă .
3.
Întrebare:
.,Trebuie
o b ţ i n
Întotdeauna ceea
ce
îmi doresc?
R ă s p u n s : Nu. Chiar Îmi doresc ca lucrurile
m e a r g ă d u p ă
cum mi-ar
p l ă c e a
mie, dar asta nu
Î n s e a m n ă
a ş a
trebuie
se întâmple.
4.
Întrebare:
Este chiar atât de Îngrozitor
a c ă
nu iubesc copiii
mei?
R ă s p u n s : Nu, <îngrozitor> e o exagerare. Nu mi-ar p l ă c e a dar
supravietui.
5. Întrebare: Faptul de a nu
fi
tocmai pe placul copiilor mei e oare
cel mai
r ă u
lucru la care m - a ş putea gândi? Ce mi-ar p ă r e a
mai groaznic?
R ă s p u n s : Ar
fi
mai groaznic a c ă ar
fi
m o r ţ i , sau d a c ă nu s-ar
fi
n ă s c u t n i c i o d a t ă .
6
Întrebare:
De ce anume faptul fiii mei
nu
plac atât de
mult m-ar face o
p e r s o a n ă
mai l i p s i t ă de valoare?
5
R ă s p u n s :
Nu m-ar face mai lipsit de valoare, d u p ă cum nici
dragostea lor nu m-ar face mai valoros. Din moment ce fac atât
lucruri bune cât rele am atât t r ă s ă t u r i bune, cât negative,
nu sunt nici plin de valoare nici total lipsit
de
aceasta: sunt pur
simp
lu
EU
nici o e t i c h e t ă nu m-ar caracteriza
în
întregime.
7. Î n t r e b a r e : , , ~
gândi În acest mod
a j u t ă
oare ceea ce
Îmi doresc? Imi este folositor gândesc astfel?
R ă s p u n s : "Nu numai nu a j u t ă
o b ţ i n
ceea ce Îmi
doresc, dar Îmi este chiar d ă u n ă t o r , pentru face
simt deprimat furios când copiii resping.
Ca rezultat al d i s p u t ă r i i , c r e d i n ţ a i r a ţ i o n a l ă va
fi
probabil
Î n l o c u i t ă
de
u r m ă t o a r e a
c r e d i n ţ ă
r a ţ i o n a l ă : . , A ş
prefera fiu tot
timpul iubit agreat de copiii mei e p ă c a t d a c ă nu se Î n t â m p l
Întotdeauna a ş a , dar pot suporta dezaprobarea lor. O astfel de
disputare
c a t e g o r i c ă
este e s e n ţ i a l ă pentru a convinge cu
a d e v ă r a t
r e n u n ţ a ţ i la o c r e d i n ţ ă i r a ţ i o n a l ă .
O
a l t ă t e h n i c ă u t i l ă
poate fi Imageria R a t i o n a l - E m o t i v ă . Cum
f u n c ţ i o n e a z ă ea? In primul rând, g â n d i ţ i - v ă la o' i t u a ţ i e în care este
extrem de' probabil a p a r ă un sentiment inadecvat, precum furia.
De exemplu,
i m a g i n a ţ i - v ă a f l a ţ i În
toiul unei certe ser
io
ase
cu
copiii: s i m ţ i ţ i cum treptat c r e ş t e furia. Când s i m ţ i ţ i sl .ficient de
furios,
î n c e r c a ţ i
s c h i m b a ţ i furia
În
iritare sau enervare. In a c e l a ş i
timp,
Î n l o c u i ţ i
ideea i r a ţ i o n a l ă conform c ă r e i a copiii nu r trebui fie
d e r a n j a n ţ i
sau
g ă l ă g i o ş i
cu
gândul
r a ţ i o n a l a ţ i
prefera nu fie
atât de i r i t a n ţ i , dar nu trebuie fie chiar a ş a doar pentru dvs.
d o r i ţ i
acest lucru. Imageria
R a ţ i o n a l - E m o t i v ă
este o
b u n ă
modalitate
de a
o b i ş n u i s c h i m b a ţ i
modul În care
i m ţ i ţ i ,
prin
modificarea felului
În
care g â n d i ţ i .
Alte tehnici utile pentru a exersa modificarea c r e d i n ţ e l o r
i r a ţ i o n a l e în gânduri r a ţ i o n a l e sunt u r m ă t o a r e
1. De
fiecare
d a t ă
când
a v e ţ i un
sentiment mai
p u ţ i n p l ă c u t ,
î n c e r c a ţ i
d a ţ i
seama care este convingerea care c r e e a z ă
acel sentiment. Este ea
r a ţ i o n a l ă
sau i r a ţ i o n a l ă In cazul în care
convingerea este
r a ţ i o n a l ă ,
iar entimentul este
c o r e s p u n z ă t o r
î n c e r c a ţ i
v e d e ţ i d a c ă p u t e ţ i modifica cumva
s i t u a ţ i a .
a c ă nu
p u t e ţ i , î n c e r c a ţ i o a c c e p t a ţ i . Când co nvingerea este una
i r a ţ i o n a l ă ,
p r o v o c a ţ i - o
d i s p u t a ţ i - o p â n ă r e n u n ţ cu
d e v ă r a t la
ea o î n l o c u i ţ i
cu
o c r e d i n ţ ă r a ţ i o n a l ă .
2. A c c e p t a ţ i - v ă
pe dvs. î n ş i v ă , indiferent de sentimentele din
momentul respectiv. A blama sau a înfuria pe dvs.
55
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 32/64
din cauza unui sentiment va face mai
d i f i c i l ă
adaptarea a d e c v a t ă
la
3.
R e n u n la gândi rea
În
termeni de c a t a s t r o f ă
la
a pretinde
imperativ diferite lucruri , cele
d o u ă
forme principale de gândire
i r a ţ i o
4.
A c c e p t a ţ
pentru sentimentele
pe
care le
a v e ţ i
nu
Îi
ma i ţ i ţ i pe c e i l a l ţ i pentru modul
În
care
s i m ţ i ţ i .
5. Nu p l â n g e ţ prea mult de o s i t u a ţ i e care nu
convine -
a
plânge de i t u a ţ i fa
ce ca
aceasta p a r ă mai
d i f i c i l ă .
6. F a c e ţ i - v ă
o cu propriile gânduri i r a ţ i o n a l e
d i s p u t a ţ i - I e .
7.
P u n e ţ
la
vedere
mesaje sau
b i l e ţ e l e
care
r e a m i n e a s c ă : G
ândi
r a ţ i o n a l "
8. O f e r i ţ i - v ă o r e c o ori de câte ori r e u ş i ţ i t r a n s f o r m a ţ i un
sentiment nepotrivit Într-unul
adecvat.
6
9.
Nu e v i t a ţ i orice
s i t u a În
care s i m ţ i ă r a t . o n s i d e r a ţ i - l e
o p o r t u n i t ă ţ i
de a Încerca
n d i ţ i
mai
m o d i f i c a ţ i
sentimentele i r a ţ i o n a l În altemativele lor
o n a l e .
10. Nu
u i t a ţ i
a Î n v ă ţ g â n d i ţ i În mod n a l n e c e timp. Nu
b l a m a ţ i , nici nu e s c u r a j a d a c ă nu de la Început.
11
.
m i n t i ţ i - v ă
a gâ
ndi
r a ţ i o n
este o abilitate
c.
l
re
n e c e s i t
antrenament.
12. I a t ă o
m e t o d ă
pentru a trece de
la
nivelul e m o ţ o n a l la aspectele
practice ale problemei:
l
F o r m u l a ţ i problema cât de
cl
ar de concret posibil.
b
1 G â n d i ţ i v ă la
cât mai multe
s o l u ţ i i altemative
posib
ile, f ă r ă
a le
evalua
sau a le comenta În
vreun
fe l: cu cât mai multe
variante cu
atât mai bine.
c) a m i n a ţ i fiecare dintre s o l u ţ i i c o n s e c i n e l e
pozitive
cele
negative
a
le
f i e c ă r e i
d
A l e g e ţ i
o
s o l u ţ i e
sau o
c o m b i n a ţ i e
de o l u ţ i i
r c a ţ
e)
Nu
b l a m a ţ i
d a c ă
s o l u ţ i a
nu
e a z ă a ş a
cum
a ţ i
gândit;
Î n c e r c a ţ i v a r i a n t
f D a c ă nimic nu ţ i o n e a z a c c e p t a problema f o c a l i z a ţ i
energiile gândurile pe
a ltceva
13. A p r e c i a ţ i c o n s e c i n ţ e l e
pozitive
ben efi
ci
ile gândirii r a ţ i o n a l e : un
control mai
adecvat
asupra
se
ntimentelor, mai mult timp
energie pentru a face ceea ce d o r i ţ i o ca pacitate p o r i t ă de a
gândi mai clar de a
rezolva
problemele prac
ti
ce.
14. Î n v ă ţ a ţ i - copiii
rezolve
problemele
În
mod o n a l .
CUM S Ă V Ă AJUTATI COPIII Ă F A T Ă PROBLEMELOR
PE CARE LE
Î N T Ă L N E S
Adesea copiii se
c r e e
pro bleme m o ţ i o n a l e ,
de aceea ei pot beneficia de pe urma u t i l i unor strategii
r a ţ i o n a l e
de abordare a
i t u a ţ i i l o r
dificile.
În
timp ce r e z o l v a ţ i
propriile
n e p l ă c e r i e m o ţ i p u t e ţ i le r ă t a
copiilor cum
7
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 33/64
le rezolve pe ale lor. U r m ă t o a r e l e sugestii vor
fi
de folos În acest
sens:
1.
f e r i ţ i - v ă ca model de sentimente adecvate strategii de
adaptare pentru copilul dvs. Copiii vor
Î n v ă ţ a
multe observând
imitând r ă s p u n s u r i l e
pe
care le vor vedea la dvs.
2.
p r i m a ţ i - v ă
sent
im
ente
le
f a ţ ă
de
copii, astfel Încât
ei
le
identifice cu mai mare u r a t e ţ e fie capabili
Î ş i
n u m e a s c ă sentimentele proprii pe cele ale l o r l a l ţ i .
3. Nu Î n v i n o v ă ţ i ţ i copiii pentru modul În care s i m ţ i ţ i . De
exemplu,
În
loc
le
s p u n e ţ i : enervezi sau sperii când
faci lucrul
ă s t a ,
s p u n e ţ i : . M ă enervez sau sperie când te
v ă d
f ă c â n d lucrul
ă s t a .
4. m p ă r t ă ş i ţ i - v ă gânduri e cu copiii, a r ă t â n d u - l e modul În care
acestea c r e e a z ă anumite sentimente. De exemplu, dacâ
i m ţ i ţ i furios i - a ţ i putea spune: S imt câ devin furios pentru câ Îmi
spun câ nu ar trebui faci acest lucru. Probabil ar fi mai bine
Îmi spun
c ă m i - a ş ori nu
faci acest lucru.'
5.
j u t a ţ i - v ă copilul
Î n v e ţ e
cum
Î ş i
c r e e a z ă sentimentele,
Întrebându-i ce gândesc În momentul În care Î ş i e x p r i m ă un
sentiment.
6. e p t a ţ i - v ă copiii indiferent de ce fel
de
sentimente ar exprima
ei, astfel Încât ei
Î n ş i ş i Î ş i
accepte cu mai m u l t ă u ş u r i n ţ ă
propriile sentimente.
7.
I n d i c a ţ i - l e
faptul a pretinde imperativ ceva este
un
lucru auto
distructiv.
8. a ţ i - i Î n v e ţ e evalueze realitatea cu mai m u l t ă precizie,
a t r ă g â n d u - l e a t e n ţ i a
În
momentul
În
care
e x a g e r e a z ă
sau
gândesc
În
temeni de
t a s t r o f ă .
8
9. R e c o m p e n s a ţ i - i
pentru momentele În care r e a c ţ
n e a z ă cu
sentimente adecvate.
10. A j u t a ţ i - i
s u p r a p u n ă
modelul ABC din Terapia o n a l
E m o t i v ă
C o m p o r t a m e n t a l ă
peste
s i t u a ţ i a e a l ă ş
foloseascâ acest sistem pentru a - ş i descifra sentimentele.
11.
Oferi
i - l e
copiilor exemple de
a f i r m a ţ i i
gânduri mai
d e g r a b
decât
a ş t e p t a ţ i
ca
a c e ş t i a
le descopere singuri.
De exemplu,
a ţ i
putea sugera unui copil care se teme de
Întuneric Î ş i s p u n ă : Nu am de ce tem de Întuneric:
nimic nu Îmi va face r ă u . Singura d i f e r e n ţ ă dintre l u m i n
Întuneric este
câ nu
pot vedea
la
fel de bine pe Întuneric.
12 . u g e r a ţ i - l e
câ
a gândi r a ţ i o n a l este
ca
cum ar ce
m u ş c h i
la
nivelul e m o ţ i i l o r .
13. l n v ă ţ a ţ i - v ă copiii utilizeze tehnicile de Imagerie R a ţ i o n a l
E m o t i v
14 .
d u c e ţ i - l e
aminte câ toate f i i n ţ e l e umane fac
g r e ş
câ e
n e p l ă c u t , dar nu groaznic , oribil sau teribil , d a c ă se Î n t â m p l
a ş a ceva.
15.
I g n o r a ţ i co
piii atunci când se
v a i e t ă
dacâ
În
acest mod
c a p ă t
a t e n ţ i a dvs., probabilitatea ca acest lucru se Întâmple În
viitor va
c r e ş t e .
16.
Identifi cati pentru ei exemple de gândire i r a t i o n a l ă În emisiuni
TV,
c â n t ~ c e
cunoscute
În
filme.
l n c U r a j a ţ i - ~ ă
copiii
ă d e v i n
d
etectivi
r a ţ i o n
caute exemple de gândire
ţ i o n a l ă
i r a ţ i o n a l ă
În
jurul lor.
17. C i t i ţ p o v e ş t i r a ţ i o n a l e .
18.
Nu a ş t e p t a ţ i
ca Întotdeauna copiii dvs. se comporte
r a ţ i o n a l . A c c e p t a ţ i - i chiar când nu fac acest lucru. Nu este nevoie
le
a p r o b a ţ i
comportamentul ca Îi
a c c e p t a ţ i În
calitate de
f i i n ţ e
umane.
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 34/64
19.
v ă ţ a ţ i - v ă copiii strategii de rezolvare a problemelor practice,
pentru ca ei fie capabili le rezolve pe acestea
ă t u r i
de
ce
le
e m o ţ i o n a l
SUM R
Oamenii Î ş i creeazll adesea neplllceri la nivel
e m o ţ i o n a l
datoritll c r e d i n ţ e l o r
pe care
le
au
a
modului lor de
a
evalua
o
s i t u a ţ i e .
Este posibil
s
Î n v l l ţ a ţ i
s g â n d i ţ i mai n a l vll c r e a ţ sentimente adecvate, nu dureroase. A
gândi
o n a l
nu este doar mai plllcut
la
nivel e m o ţ i o n a l , ci contribuie la
a b i l i t ă ţ
i l e persoanei de a aborda de a rezolva probleme practice. n ţ i i
care gândesc r a ţ i o n a l Î ş i vor rezolva mai eficient conflictele cu copiii lor ii
vor putea
Î n v ă ţ a
pe a c e ş t i a cum
s
raporteze
la
propriile
sentimente probleme.
60
CUM S Ă TE CCEPTI PE TINE ÎNSUTI
, ,
P
COPILUL T U
INTRODUCERE
( î n s o ţ e ş t e pove stea
S ă n d e
P e ş t ş o r u l
cel
Plat )
V - a ţ i considerat v r e o d a t ă prost, lipsit de valoare sau bun de
nimic? V - a ţ
î n v i n o v ă ţ i t
când
a ţ i
f ă c u t vreo
g r e ş e a l
t e n d i n ţ a
s ă v ă d u p ă p ă r e r i l e negative
pe
care c e i l a l ţ i
le
au despre dvs.?
D a c ă
a ţ i r ă s p u n s
cu
Da la vreuna dintre aceste î n t r e b ă r i , s-ar
putea
a v e ţ i
probleme
în
a accepta pe dvs.
î n ş i v ă .
Ce î n s e a m n ă de fapt acceptarea de sine ? Ce
î n s e a m n ă
îi
c c e p ţ
pe
c e i l a l ţ i ? Cum a f e c t e a z ă capacitatea de a accepta
de a-i accepta pe c e i l a l ţ i
r e l a ţ i a
cu copiii dvs.?
Acceptarea de sine
î n s e a m n ă
accepta
re
n e c o n d i ţ i o n a t ă
-
admiterea asumarea r e s p o n s a b i l i t ă pentru
i r i l e
i t ă ţ i l e
comportamentele proprii - atât cele bune, cât cele rele -
f ă r ă
a
cataloga sinele drept
bun
sau
r ă u .
Acceptarea celuilalt
nu
î n s e a m n ă
câ
trebuie p l a c ă tot ceea ce fa ce c e a l a r s o a n
î n s e a m n ă a putea
f a c e ţ i d i f e r e n ţ a
între a
ă c e a
o t r ă s ă t u r ă
sau
un
comportament al acelei persoane a d i s p l ă c e a sau a
respinge intreaga p e r s o a n ă . P ă r i n ţ i i care se
a c c e p t ă pe
sine pe
copiii l
or
îi iubesc îi a c c e p t ă indiferent de felul în care ei
se
c o m p o r t ă : este o acceptare n e c o n d i ţ i o n a t ă pe ca re copilul o simte
ca
existând permanent, dincolo
de
modul
în
care p ă r i n ţ i i r e a c ţ i o n e a z ă
la
diferitele lor
p u r t ă r i
de zi cu
z
i.
Cristina Petrea. in vârstll
de
doi
ani
devine din ce În ce mai a s t â m p ă
mai curioasll.
, ş i b a g ă nasul peste tot " spune d-na Pet
rea.
"Dar am g ă s i t o cale de a
face
f a ţ ă
la asta
-
de c ă t e ori Î ş i b a g ă m ă n
În
s c r u m i e r ă , trage c r a t
i ţ e l e
t i g ă i l e
din dulap sau de fieca
re d a t ă
când rupe frunzele de pe plante, Îi
dau peste mânll ii spun F e t i ţ ă rea "
6
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 35/64
. , F u n c ţ i o n e a z ă ca
prin miracol. Chiar
am v ă z u t - o
pe Cristina Întinzând mâna
c ă t r e o
p l a n t ă apoi i n d u - ş i propria mâna s p u n â n d u - ş i
" F e t i ţ ă
rea "
pe un ton
r ă s t i t
Acest sistem pare fie eficient pentru a schimba
comportamentul Cristinei; î n s ă ce mesaj i
se
transmite astfel? Cel
mai probabil,
ea
î n v a ţ ă faptul
d a c ă
face g r e ş e l i sau face lucruri
"rele", atunci î n s e a m n ă
( ,ii
este o persoana "rea". Nu e
s u r p r i n z ă t o r
faptul d-na Petrea se c o n s i d e r ă , la rândul ei, o m m ă "rea" d a c ă ,
de exemp
lu
, fiica ei
se p o a r t ă
necuviincios
în
public.
RESPINGEREA DE SINE UNDE NE POATE CONDUCE
0-1 USlf se
simte v
in
ovat atunci când
p e d e p s e ş t e
copiii.
"Ce
t a t ă
josnic sunt ajung Îmi pedepsesc propriii copii," g t ' m d e ş t e el.
D a c ă
fi
un
t a t ă
bun, nu
ar
trebui recurg
la
asta."
T o t u ş i ,
el se simte vin ovat atunci când nu Îi p e d e p s e ş t e .
"Sunt
un t a t ă
Îngrozitor atunci câ
nd
nu
ii
pedepsesc pe copii
d a c ă
o
m e r i t ă
- c< lnd vor fi
a d u l ţ i
nu vor deveni suficient de buni t o a t ă vina va fi a mea.
e
simte vinovat atunci când
le r ă s p u n d e
cu "da"
la
cereri.
6
"Sunt
o p e r s o a n ă
u ş o r m a n i p u l a b i / ă
-
un p ă m p ă / ă u Î ş i spune i e ş i . "Nu
ar
trebui Îi las
m e a r g ă a ş a
de departe cu comedia asta: m-am
ă t u r a t
le satisfac toate d o r i n ţ e l e '
Dar se simte vinovat când le
r ă s p u n d e
cu "nu" la cereri.
"Sunt mult prea dur cu ei - cred
u r ă s c f i i n d c ă
sunt atât de sever;
poate Întrec eu limitele. '
D-I
Rusu s-a prins s
in
gur într-o p c a n a n o v ă ţ i e i . Indiferent
ce face, el crede a f ă c u t o
g r e ş e a l ă
se
î n v i n o v ă ţ
e ş t e pentru
asta.
oare cum r e a c ţ i o n e a copiii d-Iui Rusu la comportamentul
acestuia? Copiii sunt suficient de
d e ş t e p ţ i ca
î ş i dea seama de
n e s i g u r a n ţ a
t a t ă l u i
lor s ă f o l o s e a s c ă orice ocazie o Î n t o a r c ă
împotriva lui pentru
a-I
manipula
ca o b ţ i n ă
ceea
ce
vor. Unele
dintre frazele lor preferate sunt:
" T o ţ
p ă r i n ţ i i
r l a l ţ i
copii îi acolo "
D a c ă
m-ai iubi cu a d e v ă r a t ,
nu
m-ai trata în felul ă s t a "
"Nu pot cred propriul meu t a t ă e atât de egoist încât îmi refuze o
d i s t r a c ţ i e ca asta "
B
ine, o stau a c a s ă , dar sper dai seama îmi distrugi v i a ţ a . "
D a c ă
nu a j u ţ i scriu lucrarea asta o ă m â n corigent la istorie o
fie doar vina ta."
Este normal fiii d-Iui Rusu sunt e x p e r ţ i în a-I manipula prin
intenmediul sentimentului
s ă u
de v i n o v ă ţ i e . Au
î n v ă ţ a t
asta de
la
un
alt expert - d-na Rusu. Modul ei preferat de
a-I
determina
f a c ă
ceea ce vrea ea este a spune lucruri de genul:
c
um
vrei, dar îmi rupi inima "
"Ce vor crede vecinii
d a c ă
nu facem noi treaba asta?"
De
c ă t e ori d e s c o n i d e r a ţ i pentru lucruri pe care l e - a ţ i spus
sau pe care nu
l e a ţ i
spus, de câte ori a u t o - î n v i n o v ă ţ i ţ i pentru
lucruri
pe
care l e - a ţ i f ă c u t sau
nu
l e - a ţ i
f ă c u t , r e s p i n g e ţ i pe voi
î n ş i v ă , fapt
ce
are mai întotdeauna
c o n s e c i n ţ e
d ă u n ă t o a r e .
presupunem
f a c e ţ i
o
g r e ş e a A v e ţ i u n i
fie
p u t e ţ i
a s u m a ţ i
r ă s p u n d e r e a
pentru a ţ i f ă c u t g r e ş e a l a r e s p e c t i v ă
63
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 36/64
f a c e
un
efort pentru a o corecta a
nu
o mai s ă v â r ş i
În
viitor, fie
a u t o - c o n d a m n a ţ i pentru a ţ i stricat lucrurile. Care sunt u r m ă r i l e
faptului
c o n d a m n a ţ i
pe
voi Î n ş i v ă ?
C o n s e c i n ţ e l e
e m o ţ i o n a l e
pot fi furia, vina sau deprimarea. C o n s e c i n ţ e l e comportamentale
constau
În
faptul atât timp cât l ă s a ţ i dominat de sentimente
negative de auto-blamare, probabil
nu
v e ţ i face nimic productiv
pentru a corecta g r e ş e a l a sau pentru a o preveni
pe
viitor.
Respingerea de sine
f u r ă
din timp, energie concentrare, care
altfel ar i disponibile pentru rezolvarea problemei În mod productiv;
I a s ă blocat undeva
cu g r e ş e l
i l e dvs.
a c o n s e c i n ţ ă ţ i o n a l ă m a j o r ă
care decurge din faptul
nu
a c c e
p t a ţ i
a ş a
cum
s u n t e ţ i
ca
p e r s o a n ă
u m a n ă este vina Vina
es te
un
sentiment acceptat social m u l ţ i cred
câ
faptul de a te s i m ţ i
vinovat d e m o n s t r e a z ă p a s ă . T o t u ş i , vina este un sentiment
neproductiv, creat de c r e d i n ţ e i r a ţ i o n a l e care s f i d e a z ă logica.
c r e a ţ i propriul sentiment de v i n ă prin faptul a p r e c i a ţ
nu
a ţ i
f ă c u t
ceva bine sau a ţ i f ă c u t o g r e ş e a l ă , pentru ca apoi s ă v ă
n d a m n a ţ i
pe dvs.
ca p e r s o a n ă În
Întregime sau
c r e d e ţ i câ
n t e ţ i lipsit de valoare fiindcâ a ţ i g r e ş i t . P ă r i n ţ i i copiii folosesc
adesea vina pentru a se manipula reciproc. Alegerea de a
ne
supune acestei m a n i p u l ă r i de a crea i n ă f a ţ ă de noi Î n ş i n e este o
f o r m ă a respingerii de sine.
a l t e r n a t i v ă la
este v e r i f i c a ţ i
s i t u a ţ i a
pentru a
vedea d a c ă Î n t r - a d e v ă r a ţ i f ă c u t o g r e ş e a l ă . D a c ă nu a ţ i g r e ş i t ,
atunci cu s i g u r a n ţ ă nu
i s t ă
nici un motiv s i m ţ i ţ i vinovat. Dacâ
a ţ i f ă c u t o
g r e ş e a l ă , nu a v e ţ i
nici un motiv s ă v ă ' Î n v i n o v ă ţ i ţ i -
În
schimb p u t e ţ i s ă v ă a c c e p t a ţ ca p e r s o a n ă s u p u s ă
g r e ş e l i i ,
dar
p o s i b i l i t ă ţ i i de Î m b u n ă t ă ţ
De
exemplu, d-I Rusu ar putea
se
mai g â n d e a s c ă o
d a t ă la
decizia sa de a nu o l ă s a pe fiica lui de 12 ani
la d i s c o t e c ă .
Ar putea
Î ş i
dea seama
I l o t ă r â r e a
sa
i n i ţ i a l ă
era
b u n ă
o
p u n ă
În
aplica re cu fermitate f ă r ă regrete mai apoi pentru severitatea de
care a dat d o v a d ă . Sau, ar putea
d e c i d ă câ
h o t ă r â r e a sa nu era
una b u n ă caz
În
care s-ar putea gândi la moduri de a preveni
a c e a s g r e ş e a
În
viitor.
l t ă
cale de a elibera de
i n ă
este
s ă v ă d a ţ i
seama
nu
u n t e ţ i responsabil de sentimentele altora, atâta timp cât nu le c r e a ţ i
l o r l a l ţ i
n i ş t e
s i t u a ţ i i În
care unele gânduri sau e m o ţ i i
6
extrem de probabile; dar
s u n t e ţ i
responsabil de crearea propriilor
dvs . sentimente. Când copilul spune "Îmi r ă n e ş t i su
fl
etul", p u t e ţ i
r ă s p u n d e "Nu, tu singur creezi sentimentele astea d a c ă vrei, te
Î n v ă ţ
cum creezi sentimente folositoare."
De
asemenea,
nu
este
de
dorit Îi
s p u n e ţ i
copilUlui: enervezi ", deoarece singur
s u n t e ţ i
responsabil de crearea sentimentului de mânie
nu
copilul
dvs.; t o t u ş i p u t e ţ i îi e x p l i c a ţ i unele din p u r t ă r i l e sale displac
Îi
a r ă t a ţ i
moduri pentru a corecta
s i t u a ţ i a .
Î N V Ă T A T I S Ă V Ă CCEPT TI
• • •
Primul pas pentru a Î n v ă ţ a s ă v ă a c c e p t a ţ i este d a ţ i seama
câ
nu s u n t e ţ i o
f i i n ţ ă
care poate fi j u d e c a t ă
ca
fiind În Întregime b u n ă
sau rea. S u n t e ţ i un amalgam de comportamente, t r ă s ă t u r i
caracteristici - unele dintre ele fiind de dorit, altele mai
p u ţ i n
tolerabile, iar altele neutre.
Nu
are sens
s p u n e ţ i s u n t e ţ i
bu n
sau r ă u , cu sau f ă r ă valoare. Mai d e g r a b ă ,
s u n t e ţ i
o
p e r s o a n ă
care
face atât lucruri bune cât lucruri rele care
m a n i f e s t ă
comportamente demne de
l a u d ă
sau nu.
Este de asemenea lipsit de
l o g i c ă r e s p i n g e ţ i ,
ca fiind o
p e r s o a n ă rea sau f ă r ă valoare, doar fiindcâ c o m p o r t a ţ i r ă u
În
prezent. Au fost momente
În
trecut când v - a ţ i comportat
a ş a
cum a ţ i
fi
dorit probabil vor fi momente
În
viitor când
v e ţ i
comporta
din nou
a ş a
cum v r e ţ i . A spune
s u n t e ţ i
În
Întregime
r ă u
sau f ă r ă
valoare implicâ faptul a ţ i fost Întotdeauna
r ă u
v e ţ i
fi
mereu
r ă u - ceea ce este imposibil.
I a t ă
câteva alte
metode
de a
c r e ş t e
nivelul de auto
acceptare:
1.
Nu
c o n d a m n a ţ i
sau
Î n v i n o v ă ţ i ţ i
mereu - auto-acceptarea
Î n s e a m n ă a c c e p t a ţ i
În
mod n e c o n d i ţ i o n a t toate
t r ă s ă t u r i l e
caracteristicile comportamentele. T o t u ş i :
2. A d u c e ţ i - v ă
aminte
câ
auto-acceptarea
nu Î n s e a m n câ
trebuie
p l a c ă tot ceea ce f a c e ţ i . A v e ţ i cu s i g u r a n ţ ă t r ă s ă t u r i sau
comportamente pe care nu
le
a p r e c i a ţ i , dar În loc
d e s c o n s i d e r a ţ i nu f a c e ţ i nimic din cauza acestor sentimente
65
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 37/64
descurajatoare f a ţ ă de dvs. ar
fi
indicat a s u m a ţ i
responsabilitatea pentru schimbarea lor.
3. V a l o r i f i c a ţ r e c i a ţ i acele lucruri pe care le f a c e ţ i bine.
4. A c c e p t a ţ i laudele venite din partea c e l o r l a l ţ i .
5. i v i ţ i
ca
pe cineva care
m e r i t ă
fie recompensat apoi
f a c e ţ i
ceva care
a d u c ă p l ă c e r e
-
a c o r d a ţ i - v ă
timp pentru
dvs.; o f e r
- v ă
din c ă n d
În
când ceva ce doriti,
f a c e t i - v ă
, ,
complimente.
6.
Incercati
nu
echivalati ceea
ce
faceti
cu
valoarea
p e r s o n a l ă .
In loc g â n d i ţ i s ~ n t e ţ i o p e r s o a n ă b u n ă d a c ă f a c e ţ i lucruri
bune o
p e r s o a n ă
rea d a c ă f a c e ţ i lucruri rele, p u t e ţ i
considera o
p e r s o a n ă
care face lucruri bune rele, dar care
nu
este nici b u n ă , nici rea.
7.
R e n u
n ţ a ţ i la necesitatea de a primi aprobarea celor din jur la
auto-acceptarea
În
f u n c ţ i e
de aceasta.
8.
A d u c e ţ i - v ă
aminte
În
ciuda
p ă r e r i i
generale, poate pese
de cineva f ă r ă a s i m ţ i inutil sau vinovat atunci
c ă n d
acea
p e r s o a trece prin momente grele.
9. r c a ţ i d a ţ i
seama cum
p u t e ţ i Î n v ă ţ a ţ i
din propriile
g r e ş e l i f ă r ă d e m o r a l i z a ţ i din cauza lor.
10 A m i n t
ţ i - v ă
oamenii u t i l i z e a z ă adesea vina drept pretext
pentru a
n u - ş i
asuma riscuri. Când s i m ţ i ţ i vinovat sau
d e m o r a
Î n t r e b a ţ i - v ă
ce anume
e v i t a ţ i
de fapt.
11.
A d u c e ţ
aminte trecutul nu poate fi schimbat. A
o v ă ţ pentru ceva ce a ţ i f ă c u t sau nu a ţ i f ă c u t este o pierdere
de t
im
p.
12.
Ţ i n e ţ
un registru al respingerilor . N o t a ţ i - v ă ocaziile
În
care v a ţ i
a u t o - Î n v i n o v ă ţ i t c o n s e c i n ţ e l e m o ţ i o n a l e
comportamentale
ale acestora. V
a
folosit
v r e o d a t ă s ă v ă r e s p i n g ~ ţ i
pe dvs.
ca
p e r s o a n ă ?
1 3 . l n f r u n t a ţ i
pe
onclne Î n c e a r c ă
f o l o s e a s c ă
vina ca u n e a l t ă
pentru a manipul
a.
14.
F o l o s i ţ i
Imageria R a ţ i o n a l - E m o t i v ă . I m a g i n a ţ i - v ă
i
a f l a ţ i Într
o
s i t u a ţ i e În
care cel mai probabil
v e ţ i
auto-blama. Î n c e p e ţ i
c o n d a m n a ţ i
s ă v ă d o j e n i ţ i : v e ţ i s i m ţ i
cum
c r e ~
sentimentul
de v i n ă . E x e r s a ţ i transformarea sentimentului de v i n ă Într-unul
de
d e z a m ă g i r e
sau
s u p ă r a r e ,
de regret prin schimbarea
gândurilor din Este groaznic am f ă c u t o - sunt o
p e r s o a n ă o r i b i l ă
care ar trebui p e d e p s i t ă
În
Regret am
f ă c u t
o g r e ş e a l ă accept sunt imperfect acum voi încerca
corectez g r e ş e a l a v ă d ce pot face ca nu o mai repet În
viitor.
Î N V Ă T A T I V Ă ACCEPTATI COPILUL Ş CUM ESTE L CA
P E R S O Ă N Ă
Majoritatea
p ă r i n ţ i l o r
g ă s e s c e
la
fel de greu Î ş i accepte
copiii la modul n e c o n d i ţ i o n a t precum este se accepte pe sine.
Acestora le este
u ş o r îi
confunde pe copii ca persoane cu modul
În
care ei
se c o m p o r t îi ca
talogheze drept
bun
i sau r ă i
În
f u n c ţ i e de asta. D a c ă un copil Întârzie la Î ş i
v e ş t e
sora sau
7
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 38/64
m â n e corigent la
m a t i c ă ,
p ă r i n ţ i i îl numesc adesea r ă u ,
În
loc
dintre copil, care nu e nici r ă u , nici bun
co mportamentul copilului, care poate fi considerat ca fiind de nedorit.
A ş a
cum probabil dvs. ,
ca
p ă r i n t e ,
a ţ i
preluat de
la
propriii
p ă r i n ţ i
o
bi
ce iul de a judeca, În loc s ă v ă j u d e c a ţ i comportamentul, tot a ş a
copi ii dvs. vo r acest comportament de la dvs. Ar
fi
Î n ţ e l e p t
e r c a ţ s ă v ă
a c c e p t a ţ i
copiii
în
totalitate,
cu
toate defectele,
b i c i u n i l
lor - deoarece
nu
e x i s t ă
copii
p e r f e c ţ i
la
fel
cu m nu
ni
ci
r i n ţ i
p e r f e c ţ i .
PE COPIlIELEVI SE CCEPTE PE EI
Î N Ş I Ş I
Aceste sugestii pot ajute îi Î n v ă ţ a ţ i pe copii cum se
accepte pe ei
1. Î n c e r c a ţ
s ă v ă
a c c e
p t a ţ i
pe
dvs. mai întâi. O f e r i ţ i I e un model
bun cop iilor/ elevilor.
2.
n d i c a ţ co piilor/elevilor exact care este comportamentul
inacceptab
il
, atunci când
g r e ş e s c
sau se
c o m p o r t ă
inadecvat. in
loc Îi
f i i n d c ă
s-au comportat r ă u , a j u t a ţ i i
Î ş i
schimbe
comportamentul. Criticile dvs. vor fi mai
u ş o r
acceptate
d a c ă
p e ţ i comentariile cu o r e m a r c ă despre un comportament
pozitiv pe
ca
re l a ţ i observat
la
copilul dvs.
3. a c e ţ i
co mentarii legate de comportamentele dezirabile ale
copilului/elevului cel
p u ţ i n la
fel de des cum
f a c e ţ i
remarci despre
comportamen tele
sa le
inacceptabile.
4. Nu le s p u n e
co
piilor
/e
levilor sunt buni atunci când
se p o a r t ă
bine - asta nu
va
face decât le
Î n t ă r e a s c ă
ideea valoarea
lor
ca
este
c e l a ş i
lucru
cu
faptele lor. Dar
a r ă t a ţ i - l e
c ă v ă place felul În care se c o m p o r t ă .
5.
Nu copiii prin intermediul vinei. E v i t a ţ i u t i l i z a ţ i
expres
ii
precum ,,0 omori Într-o b u n ă zi " sau faci de
u ş i n e "
Nu decât
îi î n v ă ţ a ţ i se
critice pe sine
utilizeze vina pentru a-i manipula
pe
c e i l a l ţ i .
8
6.
A c c e p t a ţ i
responsab
il
itatea pentru crearea propriilor dvs.
sentimente a r ă t a ţ i - l e copiilor ei, la rândul lor, su nt
responsabili de crearea propriilor sen tim ente.
7.
A j u t a ţ i - i pe copii/elevi l e a g cât de c o m p l e c ş i sun
t.
E x p l i c a ţ i - l e
sunt r m a ţ i din multe caracteristici
comportamente diferite. Ca
pe
rs
oane nu sunt
r ă i
doar f i i n d
una
sa
.u mai multe ale lor nu sunt
a ş a
cum ar
fi
de dori
t.
8. E d u c a ţ i - i
pe copii/elevi asume responsab
il
itatea pentru
ceea ce fac, dar nu se î n v i n o v ă ţ e a s pe s ine sau
pe
c e i l a l
În
cazul
În
care lucrurile merg prost. g u r a ţ ni
ci
dvs.
nu îi
v e ţ i î n v i n o v ă ţ i .
9. Î n c u r a j a ţ i i pe
copii/elevi accepte propriile r e ş e l i .
când nu se a c c e p t pe ei î n ş i ş i g r e ş e l i l e lor, ei vor evita
asume riscuri, ceea ce va încetini considerabil procesul lor de
dezvoltare.
SUM R
A te accepta pe tine
n s e a m n
a nu te desconsidera o d a t ă ca
p e r s o a n ă De
asemenea, a-i accepta pe copiii/elevii dvs.
î n s e a m n ă
a nu le
desconsidera
n i c i o d a t ă va
loarea ca persoane,
in
diferent câ t de
in
acceptabil
se
c o m p o r t ă .
Când c r e d e ţ i
v a ţ i
purtat în mod
g r e ş i t
mai
e r i f i c a ţ i
o
i t u a ţ i a
v e d e ţ i d a c ă î n t r - a d e v ă r f ă c u
o
g r e ş e a l ă . D a c ă
este
a ş a ,
nu
c o n d a m n a ţ i
e mult mai
bin e:
•
î n c e r c a ţ i c o r e c t e a l a
•
i e r t a ţ i pe
dv
s.
v ă ,
• î n c e r c a ţ i nu mai
o m p o r t
astfel
în
viitor.
U r m a ţ i
acest plan pentru a
c c e p
pe voi -
v ă ţ a ţ i i
pe
copiii/elevii dv
s.
f a c ă la fel.
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 39/64
D E Z V O L T A T I -
V Ă TOLER NT L FRUSTR RE
,
Î n s o ţ e ş t e povestea Mier la Mirela n v a ţ ă
cum
nu se
n e c ă j e a s c ă )
INTRODUCERE
O c u p a
ţ i a de p ă r i n t e / e d u c a t o r poate
fi
p l i n ă de f r u s t r ă r i . De multe
ori, un copil sau mai. u l ţ i
nu ne
permit facem tot ceea ce ne-am
propus
r e a l i z ă m .
I n s e a m n ă oare asta p ă r i n ţ i i / e d u c a t o r i i trebuie
se s i m t ă
s u p ă r a ţ i ,
plini de resentimente sau
d e p r i m a ţ i
În
f a ţ a
acestei
f r u s t r ă r i
constante? D e ş i uneori
p ă r i n ţ i i
pot
s ă a l e a g ă s ă se
n e c ă j e a s c ă atunci când
le
sunt
z ă d ă m i c i t e
planurile, au alte s o l u ţ i i
deoarece cauza f r u s t r ă r i i
c o n s t ă
mai
d e g r a b ă
Într-un fapt
din
realitate, decât dintr-un sentiment: o frustrare este orice obstacol
care intervine Între noi scopul nostru. Modul În care vedem acest
obstacol este cel care d e t e r m i n ă felul
În
care ne simtim atunci c ă n d
suntem
b l o c a ţ i
În
drumul nostru
c ă t r e
a t i n g e r e ~
scopului.
În
c o n s e c i n ţ ă ,
este posibil de dorit
ca p ă r i n ţ i i
s i m t ă mai
d e g r a b ă
p ă r e r e de r ă u d e c ă t n e p u t i n ţ ă s u p ă r a r e , când sunt c o n f r u n t a ţ i cu
frustrarea.
Scopul doamnei Georgeta este
f ş i p ă s t r e z e
casa
absolut
G l / r a t ă .
Vrea
ca toate camerele
fie
fngrijite curate tot timpul; t o t u ş i ,
ea
mai a
re
trei copiii mici care nu
au a c e e a ş i
p ă r e r e fn
l e g ă t u r ă
cu
i m p o r t a n ţ a u r ă ţ e n i e i . Î ş i a r u n c ă l7ainele
murdare pe jos
I a s ă
urme
de
noroi pe covor vase n e s p ă l a t e peste tol.
Ce
crezi
simte doamna Geo/geta
f a ţ ă de
copiii ei atunci când
a c e ş t i a fi
produc frustrare?
Ea
este fU/ioasa tot timpul deoarece pretinde
copiilor ei
sa
nu se mai poarte astfel. Fiecare ş o s e t ă
m u r d a r ă de
pe podea fiecare
u r m ă de
pantof cu noroi
de
pe covor fiecare
pal7ar folosit
l ă s a t
pe masa o fac
i z b u c n e a s c ă
fntr-un acces
de
furie.
Cât de mult c r e d e ţ i r e u ş e ş t e doamna Georgeta schimbe
i t u a ţ i a atunci când se
e n e r v e a z ă ? C r e d e ţ i
ar putea
r e a c ţ i o n a
7
altfel? Cum ar putea
f a c ă f a ţ ă
mai bine
f r u s t r ă r i i ?
În continuare,
v e ţ i afla r ă s p u n s u l la acestea la alte
Î n t r e b ă r i
despre cum Î n v e ţ i
c r e ş t i t o l e r a n ţ a
la frustrare.
T O L E R A N Ţ A S C Ă Z U T Ă L FRUSTRARE
C O N S E C I N Ţ E L E
EI
Toate f i i n ţ e l e umane t r ă i e s c zilnic un oarecare nivel de frustrare,
deoarece este normal
ca
anumite obstacole interfereaze
cu
planurile
cu
obiectivele noastre.
D u p ă
cum am afirmat anterior, nu
p r e z e n ţ a f r u s t r ă r i i este
p r o b l e m a t i c ă ,
ci atitudinea o a s t
f a ţ ă
de
frustrare, care
c r e e a z ă
fie sentimente utile potrivite, fie sentimente
n e p l ă c u t e
nepotrivite. Indivizii cu t o l e r a n ţ ă
s c ă z u
la frustrare
c o n s i d e r ă orice
p i e d i c ă
sau obstacol ce
le s t ă
În ca le este
un
lucru Îngrozitor, oribil teribil prin urmare se n e c ă j e s c adesea.
Sunt atât de
p r e o c u p a ţ i
cu p r e t e n ţ i i l e lor ca lucrurile
m e a r g ă a ş a
cum vor se n e c ă j e s c atât de mult, Încât nu mai sunt
În
stare
f a c ă f a ţ ă cu succes
s i t u a ţ i e i .
Doamna Georgeta este
un
exemplu de
p ă r i n t e care are o t o l e r a n ţ ă s c ă z u t ă la frustrare.
Un alt exemplu este d I Emil, care
d o r e ş t e
pozeze În
f a ţ a
c e l o r l a l ţ i
ca
fiind
un
p ă r i n t e
perfect.
În c o n c e p ţ i a
domnului Emil
un
p ă r i n t e perfect este acela care are
un
copil cu
o
purtare
f ă r ă
cusur. Deja
p u t e ţ i fncl7ipu
i de ce este
permanent frustrat din moment ce nu e x i s t ă copii
e r f e c ţ i
p ă r i n ţ i
p e r f e c ţ i . De
fiecare
d a t ă
când unul dintre copiii
s ă i
se
o a r t ă
urât
plânge sau
e n e a s t â m p ă r a t ,
domnul Emil
se
simte fmpiedicat
f ş i
atinga scopul de
a
parea un p ă / i n t e perfecl. Cum el n s i d e r
ă c ă
trebuie
f ş i a t i n g ă
acest scop ar fi fngrozitor nu
se
fntâmple
a ş a , de
fiecare d a t ă
se
simte frustrat
se
n 6 f v e
a z ă .
T o l e r a n ţ a
s c ă z u t ă
la frustrare este direct atât de
o b i ş n u i n ţ a
de a avea
p r e t e n ţ i i
imperioase, cât de catastrofare.
Când te s i m ţ i frustrat, cu cât pretinzi mai mult
ca
frustrarea
d i s p a r ă
cu
cât te plângi mai mult despre cât e de groaznic ca
lucrurile nu m e a r g ă a ş a cum vrei tu,
cu
atât devii mai p u ţ i n
tolerant la frustrare cu atât vei fii mai afectat atunci când
m ţ i
frustrarea.
71
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 40/64
Câteva convingeri i r a ţ i o n a l e de b a z ă care duc
la
t o l e r a n ţ ă
s c ă z u t a la frustrare sunt
u r m ă t o a r e l e :
1. Copiii/elevii mei ar trebui f a c ă Întotdeauna ceea ce vreau eu
f a c ă
care au a c e a s t ă mentalitate î ş i c r e e a z ă singuri f r u s t r ă r i l e
deoarece
co
piii
nu
fac întotdeauna ceea
ce
vor p ă r i n ţ i i .
2. Cop iii/elevii mei nu
ar
trebui stea În calea
planurilormele
.
Vor
în mod
cert momente
în
care copiii vor
fi un
inconve
ni
ent pentru dvs. D a c ă
p r e t i n d e ţ i cu
i n s i s t e n ţ ă
nu
fie
a ş a un
p o t e n ţ i a l
de
f r u s t r ă r i
frecvente.
3. Eu o ţ u l o ţ i a trebuie fim mereu de acord În ceea ce
p r i v e ş
modul
În care Îi
t r a t ă m pe
copii.
Ar fi de preferat i ţ i tot timpul de acord dar a pretinde
se
întâmple cu necesitate
a ş a
este nerealist duce la mult
disconfort.
4.
r
fi groaz
ni
c
oribil teribil ca fiii/elevii
mei nu p l a c ă
sau
nu respecte.
ţ i i l e d u c a t o r i i care m e n ţ i n a c e a s t ă p ă r e r e se vor i m ţ i în mod
frecvent t r a ţ i deoarece vor
fi
momente
în
care copiii
nu îi
vor
p l ă c e a sau respecta.
5. Ar fi Îngrozitor d a c ă nu fi un p ă r i n t e perfect.
cum
am
afirmat
cu
referire
la
domnul Emil
nu e x i s t ă
p ă r i n ţ i
p e r f e c a considera o
c a t a s t r o f ă
faptul
nu
s u n t e ţ i
un
p ă r i n t e
pe
l
i
t m n ă s ă v ă s u p u n e ţ i multor r ă m â n t ă r i e m o ţ i o n a
6.
Este cu
mplit fiu Împiedicat de
copiiimei
fac ceea ce vreau.
A te plânge despre cât de c u m p l i t ă este o s i t u a ţ i e
nu
face
d e c ă t
o e a s c
D a c ă
id
entifici
d o u ă sau
mai multe dintre aceste convingeri
probab
il
se î n t â m p l ă s ă tolerezi foarte p u ţ i n ă frustrare p â n ă
te enervezi
de
vii deprimat sau schimbi
s i t u a ţ i a
prin a ceda
la
r u g ă m copiilor t ă i .
7
I m a g i n e a z ă - ţ i cum e fii a c a s la doamna Melania ca re are o
t o l e r a n ţ ă
s c ă z u t ă
la
frustrare.
De câte ori copiii ei Îi cer ceva, ea spune da , fiindcâ nu s u p o
Îi a u d ă plângându-se sau sâcâind-o. Este
mu
lt prea istovitor
le
c e a r ă
Î ş i singuri curat În
a ş a
face
ea
c u r ă ţ e n i e . Îi este t e a m Îi va pedepsi atunci câ nd
s
p o a r t ă r ă u
nu
o
vor mai
p l ă c e a
a c ă
Îi
a s ă
ce
vor. De
fapt
deoarece crede
nu
poate tolera
fru
strarea sau disconfortul
care ar rezulta
din
confruntarea cu copiii,
ea
Îi a s ă s ă o tiranizeze.
D a t o r i t ă
t o l e r a n ţ e i
z u t e la frustra
re
, doamna Melania a devenit
n e p u t i n c i o a s ă s p e r i a t ă
În timp ce copiii ei au devenit n t a ţ
nu
au
Î n v ă ţ a t tolereze frustrarea.
Un alt exemplu de s i t u a ţ i e z i r a b i l ă
la
ca re duce a n ţ a
s c ă z u t ă
la frustrare este cazul domnului Virgil.
În cazul d-Iui Virgil, t o l e r a n ţ a r e d u la frustrare s a n i f e s t ă În
t e n d i n ţ a
sa
de
a
nu face
azi nimic
din
ceea ce poa
te
fi amânat
pe
mâine.
D-I Virgif
Î ş i
spune lucruri precum E
prea
greu fac
c u r ă ţ e n i e
În p i v n i ţ ă
azi, o fac
p t ă m â n a
viitoare Sunt
pr
ea
obosit o ajut pe Andreea cu tema de o o ajut mâine.
Cu
cât
a m â n ă
mai mult, cu atât Îi es
te
mai greu realizeze ceva,
a ş a ceea ce era o
fru
strare cu fiecare
amânare, p â n ă când În cele
din
u r m ă se simte de toate
treburile care sunt
de
c u I .
Se
Î n t r e a b ă adesea
de
ce c
op
iii lui nu
7
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 41/64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 42/64
2
D a c ă d a ţ i seama sursa f r u s t r ă r i i este r e a l ă e mai bine
îi
a c c e p t a n ţ a . P r e t e n ţ i a frustrarea nu ar trebui existe
sau gândurile catastrofice despre aceasta
nu
fac decât s ă v ă
c r e a s c ă disconfortul
nu
a j u t ă
cu
nimic
la
rezolvarea s i t u a ţ i e i .
D i m p o t t e n ţ i i l e exagerate gândurile catastrofice fac
mai adaptarea
la
s i t u a ţ i e .
3
D a ţ i - v ă
seama
ca
frustrarea
nu
este îngrozitoare
o r i b i l ă
sau
c u m p t ă ; e pur simplu n e p l ă c u t ă .
4. C o n ş t faptul d e ş i ar
fi
mai bine
ca
frustrarea
nu
existe nu se poate
g ă s i
nici
un
motiv pentru care aceasta ar
trebui
cu
necesitate
nu
mai existe.
5 Cu câ t este mai mare frustrarea
cu
atât va trebui
s t r ă d u i ţ i
mai mult o c e p t a ţ i .
6
I n c e r c a ţ i s ă v ă
o n v i n g e ţ i nu
trebuie o b ţ i n e ţ i ceea
ce
v r e ţ i
t t
timpul
7
faptul indiferent cât de
n e d o r i t ă
este frustrarea
putea fi mai
8. Atunci c ă n d situa
ti
a
nu
poate fi s c h i m b a t ă , c o n c e n t r a t i - v ă
la
altceva în loc
p l â n g e ţ i .
D e ş i schimbarea aspectului pe
care n t r a ţ i
nu va
duce
la d i s p a r i ţ i a
f r u s t r ă r i i
va
preveni
crearea une i în plus.
9 C ă u t a alte
rn
a
ti
ve Cu cât sunteti mai calm
cu
atât veti
fi mai
capab
il l u ţ i i
alternative.
10
R e c u n o a ş t e faptul majoritatea f r u s t r ă r i l o r sunt doar
temporare
nu
vor dura
la n e s f â r ş i t .
11 F i ţ i
c o n ş
de scopurile dvs. pe termen lung a c c e p t a ţ i faptul
disconfortul momentan este adesea necesar pentru a atinge
scopuri importante pe termen lung.
7
12 A d u c e ţ i - v ă
aminte
nu
frustrarea este
s u p ă r ă t o a r e ci
atitudinea dvs. f a ţ ă de aceasta.
13 Nu e v i t a ţ i s i t u a ţ i i l e care v-ar putea gene
ra
frustrare ci atunci
c ă n d apar c o n s i d e r a ţ i - l e ca pe o oportunitate de dezvoltare a
t o l e r a n ţ e i
la
frustrare.
14
F o l o s e ş t e
Imageria
R a ţ i o n a l - E m o t i
pentru a practica tolerarea
f r u s t r ă r i i . I m a g i n a ţ i - v ă într-o s i t u a ţ i e f r u s t r a n t n a ţ i - v ă
s i m ţ i ţ i enervat plin de c i u d ă de c e i l deprimal sau a ş a
cum s i m ţ i ţ i de obic
ei în
f a ţ a unei într-o
s i t u a ţ i e
c o n c r e t ă . Apoi
s c h i m
a ţ i - v ă starea i o n a l
în
tr-una mai
a d e c v a t ă . Schimbati enervarea - ca intensitate mare a n e p l ă c e r i i
-
în
iritare d e p r i m ~ r e a în t r i s t e ţ e sau Schimbarea
sentimentelor va pretinde o schimbare a atitudi nii f a ţ ă de
frustrare.
15 A s u m a ţ i - v ă r ă s p u n d e r e a
t o t a l ă pentru crearea sentiment
pe care îl s i m ţ i ţ i atunci când e ţ i frustrat
A J U T A Ţ I - I PE COPIII/ELEV DVS
F A Ţ Ă
F R U S T R Ă R I
Copiii au adesea mari d i f i c u l t ă ţ i
în
a
f a c ă
a ţ ă
f r u s t r ă r i i .
Ca p ă r i n t e sau educator p u t e ţ i
le
f i ţ i de mare ajutor pentru a-i
î n v ă ţ a
cum
î ş i
c r e a s c ă t o l e r a n ţ a la frustrare disconfOli.
1 O f e r i ţ i
un bun
exemplu. Modul principal prin care copiii
educatorilor î n v a ţ ă
f a c ă
f a ţ ă i t u a ţ i i l o r este prin observarea
comportamentului p ă r i n ţ i l o r imita
re
a acestuia.
2.
P r o c e d a ţ i
treptat.
Nu
ş t e p t a ţ i
ca co
pii
i fie gata
d o t a ţ i
.
cu
t o l e r a n ţ ă
la
frustrare deoarece este ceva
ce
ei vor î n v ă ţ a din
p r a c t i c ă e x p e r i e n ţ
Copiii vor deveni mai ţ i n d e s c u r a
vor î n v ă ţ a mai rapid
f a c ă
f a ţ ă f r u s t r r i i a c ă i n i ţ sunt
c o n f r u n t a ţ i
cu
f r u s t r ă r i
mici care sunt cres cu te gradual pe
m ă s u r ă ce
t o l e r a n ţ a lor
r e ş t e .
E de
la
sine e s c ă a c e ş
nu
pot fi întotdeauna p u ş i la
a d ă p o
de ma ri care sunt
peste limita lor de t o l e r a n ţ ă . T o t u este e p t
se
î n c e a p ă
de la f r u s t r ă r i mici pentru a
nu
îngreuna procesul de î n v ă ţ a r e
77
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 43/64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 44/64
CÂND FRICA NE
S T Ă Î
CALE
( î n s o ţ e ş t e
povestea
Teama de g r e ş e l i a Dorei )
POVESTE DE GROAZA PENTRU
P Ă R I N Ţ I
8
A fost
o d a t ă c n i c i o d a t ă
un cuplu fericit, lipsit de griji, pe nume
Todea. S-au decis
la
un moment dat ceea
ce
aveau nevoie
cu
a d e v ă r a t pentru a - ş i completa familia
r
fi un m i c u ţ Todea.
A ş a
au
p l ă n u
n e r ă b d ă t o r i sosirea pe lume a primului lor copil. Dar, din
momentul
În
care Alina Todea
a
venit pe lume, p ă r i n ţ i i ei nu s-au
mai m ţ i t liber
.
Au devenit Î n g r o z i ţ i s t r e s a ţ i la g ă n d u l purtau
t o a t ă responsabilitatea Îngrijirii Alinei.
Când Alina era un b e b e l u ş M ă m i c a T ă t i c u l Todea s t ă t e a u
treji o a t ă noaptea.
. Dar d a c ă s-ar sufoca
În
timpul somnului? se Întrebau. Sau d a c ă
r
tot plânge nu
am
auzi-o
? . În
timpul zilei,
se
Îngrijorau
În
l e g ă t u r ă
cu mâncatul, s t r ă n u t a t u / s u g h i ţ u l .
Oare m ă n â n c ă suficient? Oare m ă n â n c ă prea mult? Oare nu face
pneumon
ie
? Oare are colici? se Întrebau. Ca urmare,
Î ş i
petreceau o g r o a z ă de timp chemându-I pe medicul pediatru le
u n ă tot
ce
se poate despre starea n ă t ă ţ i i Alinei .
Cu cât Alina r e ş t e a cu atât r e ş t e a u grijile
În p r i v i n ţ a ei.
" C r e ş t e oare destul de repede? Se d e z v o l t ă oare
prea
repede?
" S ă
l ă s ă m lumina de veghe a p r i n s ă noaptea sau nu?
o d ă m
la
g r ă d i n i ţ ă sau nu o d ă m ? S ă - i mai câte o p a l m ă din când În
când sau nu? Oare are s u f i c i e n ţ i prieteni? Oare are prietenii
p o t r i v i ţ i ? Când
e
momentul potrivit d i s c u t ă m despre sex cu ea
f ă r ă o ş o c ă m ?
Oare
d a c ă o l ă s ă m m ă n â n c e
dulciuri i se vor
str
ica d i n ţ i i ? Oare d a c ă nu
o
ă s ă m m ă n â n c e dulciuri
ne va
pw1a p i c ă ? Oare 14 ani e
o v â r s t ă la
care p o a t ă avea Întâlnire
cu un a t ?
D a c ă
m â n e
Î n s ă r c i n a t ă ? " . tot
Puncte le de i t u r ă din c o p i / ă r din
a d o l e s c e n ţ a
Alinei
coincideau cu m o d i f i c ă r i În motivele de Îngrijorare ale p ă r i n ţ i l o r , dar
nu trecea
zi În ca
re vreunul dintre
p ă r i n ţ i
nu
se
Îngrijoreze
În
p r i v vreunor aspecte din v i a ţ a Alinei.
Nu m i - a ş fi dat seama n i c i o d a t ă a fi ă r i n t Î n s e a m n o m u n c ă
atât de
e p u i z a n t ă
Îi spunea T ă t i c u l Todea M ă m i c i i Todea.
D a c ă vrem c Alina s ă d e v i n ă p e r f e c t ă , trebuie a c c e p t ă m s ă
fim s t r e s a ţ i n e r v o ş i pentru Î n c ă â ţ i v a ani, Îi spunea i c a
Todea
T ă t i c u l u i
Todea. Sunt
o
m u l ţ i m e de pericole de care trebuie
ne
n e l i n i ş t i m .
Da, Î n c u v i i n ţ ă T ă t i c u l Todea. r fi
o
a d e v ă r a t ă c a t a s t m f ă d a c ă
am
face
un
pas
g r e ş i t
nu
am
c r e ş t e - o
cum se cuvine pe Alina.
Ş i a ş a ,
cuplul Todea se s i m ţ e a tot mai
Î n s p ă i m â n t a t
o d a t ă
cu
c r e ş t e r e a Alinei cu expunerea ei la tot m i multe
per
icole
posibile.
Apoi, Într-o b u n ă
zi
famifia Todea ş i - a dat seama Alina
crescuse nimic Îngrozitor nu i se Întâmplase Între timp.
Phiu,
s u s p
i n a r ă unul c ă t r e c e l ă l a l t ,,Acum Alina
a
crescut
are familia
ei
nu mai trebuie ne mai temem de nimic. Ne-am
f ă c u t
treaba.
Dar chiar când Începeau se l i n i ş t e a s c ă Î ş i reia l i p s i t
de griji de dinainte, Alina
Îi a n u n ţ ă c ă va
avea un copil.
Cum
va
fi
e v r e o d a t În
stare a i b ă g r i j ă de un copil? se
Î n t r e b a r ă
t e m ă t o r i .
Morala acestei
p o v e ş t i
este
( a l e g e ţ i
o
v a r i a n t ă
A D a c ă vrei fii lipsit de griji, fii lipsit de copii.
B D a c ă
vrei
ai un
copil,
a c c e p t ă
faptul vei fi îngrijorat
n e l i n i ş t i t tot timpul.
C.
A fi un
p ă r i n t e
perfect
s i t ă
îngrijorare s t a n
t ă .
D
Toate ce
le
de mai sus.
D a c ă e ş t i de acord cu oricare dintre aceste variante sau d a c ă
c i t e ş t i
povestea spui:
P ă i nu
r
trebui se poarte orice
p ă r i n t e ? " atunci
c i t e ş t e
în continuare.
CUM NE S T Ă FRICA ÎN CALE
M u l ţ i p ă r i n ţ i î ş i
dau seama sunt mai tot timpul plin i de
f r i c ă
de n e l i n i ş t e când
î ş i
cresc copiii. M i n ţ i l e lor sunt n c ă r c a t e de gânduri
î n s p ă i m â n t ă t o a r e
legate de tot ceea ce ar putea m e a r prost
cu
copiii lor: de
la
pericole fizice, probleme de tip social la
u r ă r i
8·
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 45/64
e m o ţ i o n a l e . Ei î ş i i m a g i n e a z ă toate pericolele care pândesc în lume
care
îi
î m p i e d i c ă c r e a s c ă
n i ş t e
copii s ă n ă t o ş i
f e r i c i ţ i .
P ă r i n ţ i i î n c e a r c ă f a c ă tot
ce
pot pentru a avea
g r i j ă
de
cop iii
lor. Dar când au p r e t e n ţ i a ca ei î n ş i ş i fie p e r f e c ţ i iar copi ii lor
fie
f ă r ă
defecte, se poate ca frica lor l e g a t ă de
r e u ş i t ă
nu
le
fie de
ajutor pentru a deveni educatori e n ţ i .
I a t ă
câteva dintre modurile
În
care frica le
s t ă
În ca
l
e:
'1 i n ţ i i t e m ă t o r i sunt de obicei i n ţ i hiper-protectivi.
T n c e r c ă n d
Î ş i
salveze copi
ii
de la orice fel de
n e p l ă c e r i ,
le
e x p e r i e n ţ e care ar putea duce la dezvoltarea d e p e n d e n ţ a
lor.
2 P ă r i n ţ i i t e m ă t o r i , care v ă d pericole peste tot, sunt
de
obicei
n e l i n i ş t i ţ i
s u p ă r a ţ Astfel, sunt mai
p u ţ i n
capab
ili
de cât
p ă r i n ţ i i
calmi se implice În v i t ă ţ i p l ă c u t e cu cop iii lor.
3 P ă r i n ţ i i t e m ă t o r i Î n v a ţ ă
la
râ
ndul lor copiii
se t e a m ă
Cum
copiii
o b s e r v ă
p ă r i n ţ i i
sunt
s t r e s a ţ
mai tot timpul,
ei
vor
considera acele
s i t u a ţ i i
sunt periculoase ar trebuie
r e a c ţ i o n e z e cu f r i c ă .
4 P ă r i n t i i care
se
tem de dezaprobarea copi ilor lor nu vor
fi
fermi
În
c r e ş
t ~ r e a
acestora, de t e a m ă ar pierde dragostea lor.
5. P ă r i n ţ i i
c ă r o r a
le
este
t e a m ă
de faptul
l a l ţ i
i-ar putea
considera p ă r i n ţ incapabili, vor i n t e r a c ţ i o n a cu copi
ii
lor a ş a cum
cred s-ar cuveni o f a c ă , nu cum simt ei natural: aceasta nu
ar folosi nici
p ă r i n ţ i l o r
nici copiilor.
6. Frica tinde
se t i n d n ţ i i c ă r o r a
le este
ţ e a m ă
de câteva
lucruri, vor observa În timp ajung se
t e a m ă
de tot mai
multe lucruri.
7.
P ă r i n ţ i plini de f r i c ă n e l i n i ş t e nu gândesc logi
c.
Sunt mai
p u ţ i n
capabili decât p ă r i n ţ i i calmi rezolve probleme ar putea
Întâmpine
d i f i c u În
luarea unor decizii importante legate de
copiii lor.
82
I
I
8.
P ă r i n ţ i i t e m ă t o r i
sunt atât de p r e o c u p a ţ i Încercând evite o
c a t a s t r o f ă viitoare, încât r a t e a z ă p l ă c e r e a de a-i vedea pe copiii
lo
r crescâ
nd
dezvoltându-se
În
prezent.
CUM PUTETI DEVENI PERM NENT E M Ă T O R N E L I N I Ş T I T ,
F Ă R Ă
PRE MULT EFORT
Oamenii
Î ş i c r e e a z
sentimente de fricâ
n e l i n i
v ă z â n d
pericole peste tot considerând d a c ă o s i t u a ţ i e r e p r e z i n t ă un
pericol posibil, trebuie te Îngrijorezi permanent
În t u r ă cu
ea.
P r e z e n ţ a unor pericole În jur nu c r e e a z ă automat f r i c ă n e l i n i ş t e .
De fapt, ceea
ce
oamenii gândesc, cred sau
Î ş i
spun despre pericol,
le r e e a z ă un sentiment ă c u t inutil. P ă r i n ţ i i nu se vor mai
îngrijora
În
l e g ă t u r ă cu copiii lor cu ei Î n ş i ş i d a c ă se vor raporta la
s i t u a ţ i i
într-un
mod lo
gic
r a ţ i o n a l .
U r m ă t o a r e l e exemple vor prezenta unele convingeri d ă u n ă t o a r e
despre copii
c r e ş t e r e a
lor, care vor produce garantat anxietate
c r e s c u t ă p e r m a n e n t ă . D a c ă s u n t e ţ i unul dintre acei i n ţ i care
c o n s i d e r ă îngrijorarea frica
r e z i n t ă
aspecte importante din
c r e ş t e r e a
copiilor,
î n c e r c a ţ i v e d e ţ i
cum se
a p l i c ă
acestea
în
cazul
dvs.
1
Trebuie fiu
un p ă r i n t e
petfect.
D a c ă
nu sunt Întotdoauna calm,
competent corect În modul
În
care Îmi tratez copiii, a c e ş t i a
se
vor
dezvolta prost.
Doamna Elena
îl
e ş t e de una g u r ă pe fiul ei Tudor.
D a c ă
nu am mereu de felul în care
îl
cresc pe Tudor, va
deveni un delincvent
,
spune ea. Cred d a c ă nu are un t a t ă care
îl
ghideze, este cu atât mai important fac totul
a ş a
cum
trebuie. Sunt întotdeauna î n s p ă i m
a t ă
voi face o g r e ş e a
Tudor
va
avea de suferit. Sunt
si
n
gu
ra
r e s p o n a b i l ă
de
c r e ş t e r e a lui va da
g r e ş
nu m i - a ş ierta-o n i c i o d a t ă .
A s u m â n d u - ş i t o a t
responsab ilitatea pentru
a c ţ i u n i l
fiului ei
considerând r e u ş i t a ei ca p ă r i n t e ca f i i n ţ ă u m a n ă depinde de
felul
În
ca re va c r e ş t e Tudor, doamna Elena se va s i m ţ i r.u s i g u r a n ţ ă
83
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 46/64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 47/64
Deoarece
c o n s i d e r ă
este îngrozitor
ca c e i l a l ţ i s ă c r e a d ă
e
Lin p ă r i n t e imperfect, cu s i g u r a n ţ ă domnul Victor se va s i m ţ i
t e m ă t o r nelalocul lui în majoritatea timpului.
5 , D a c ă
nu sunt tot timpul
n e l i n i ş t i t t e m ă t o r
cu pflVlfe
la
b u n ă s t a r e a
copiilor mei,
Î n s e a m n ă
sunt
un
p ă r i n t e
lamentabil
Doa mna Cr istea c o n s i d e r ă pentru a fi
un
p ă r i n t e bun trebu ie
se îngrijoreze tot timpul.
la u r m ă , c u g e t ă ea, "des igur sunt mu lte pericole
în
lume
cop iii sunt în p e r m a n e n ţ ă e x p u ş i la ele.
D a c ă
nu sunt Î n g r i j o r a t ă
pentru
ei, c
ine t i e ce
lucruri îngrozitoare o
li se
Întâmp le
Cop
i
ii
nu
pot se
t e a m de
ceea
ce ar putea li se Întample, nu v ă d
loa
te pe
ri
co lele, a ş a eu
sunt
cea care trebuie
se Îngrijoreze
În locul lor ii Î n v ă ţ cât este de p e r i c u l o a s ă lumea în care
t r ă i m .
d a t ă cred d a c ă îmi
imaginez Întotdeauna
ce
e
ma
i
r ă u ,
atunc i r ă u l nu
se
va Întâmpla. A ş a m-a crescut
mama
pe mine
ce
l
u ţ i n
atâta pot fac
eu
pentru copi
ii
mei."
Considerând frica o parte n e c e s a r ă a
c r e ş t e r i i
copiilor, doamna
Cristea s
-a
asigurat atâta timp cât va avea copii, va fi
n a t ă
de
t e a m ă
CUM F CI F A Ţ Ă A N X I E T Ă Ţ I I FRICII
Ca
litatea de
p ă r i n t e / e d u c a t o r
este î n t r - a d e v ă r o responsabi litate
i m p o r t a n t ă , dar
este posibil
s ă v ă c r e ş t e ţ i copiii f ă r ă a
fi
permanent
t e m ă t o
Prin schimbarea unora dintre convingeri le
d ă u n ă t o a r e ,
m e n ţ i o n a t e
anterior,
în
convingeri utile,
p ă r i n ţ i i
pot
î n v ă ţ a
s ă d e v i n ă
p r e o c u p a
i n t e r e s a ţ i de soarta copiilor mai d e g r a b ă d e c ă t
t e m ă t o r i
i o ş i
pentru
a c e ş t i a . Cu
alte cuvinte, pot î n v ă ţ a se comporte
În moduri care duc la o educare mai
e f i c i e n t ă
a copiilor.
• a c ă doam
na
Elena
ş i - a r
examina convingerea trebuie fie
un p ă r i n perfect, ş i - a r da seama nu s t ă p ă r i n ţ p e r f e c ţ
nici cop
ii
p e r f e c ţ i . P r e t e n ţ i a de a fi ceva ce e îi este imposibil
fie p e r f e c t ă )
nu
are nici
un
sens duce
la s u p ă r a r e
8
•
•
•
frustrare. O alegere mai b u n ă pentru doamna Elena ar fi
prefere fie un p ă r i n t e Cât de bun cu p u t i n ţ ă se accepte
pe sine atunci când face
g r e ş e l i
pe care orice
p ă r i n t e le
face.
Domnul M u r e ş a n ar putea încerce
î ş i
modifice convingerea
trebuie
le
ofer copiilor mei confort
s i g u r a n ţ
tot timpul
cu
mi-ar
p l ă c e a îi pot feri
pe
copiii mei de e x p e r i e n ţ e
dureroase periculoase, dar îmi dau seama un anumit grad
de
disconfort asumare de riscuri este important pentru
c r e ş t e r e a dezvoltarea lor.
Doamna Mariana ar face mai bine
r e n u n ţ e
la nevoia ei
c o n s t a n t ă de iubire aprobare din partea copiilor ei, d a c ă vrea
r e d u c ă
frica p e r m a n e n t ă . Ar putea prefere
ca
ei o
i u b e a s c ă tot timpul , realizând
în
a c e l a ş i timp faptul d a c ă le
l i m i t e a z ă
a c ţ i u n i l e pentru propria lor
c r e ş t e r e
t a r e vor fi
momente
c ă n d
copii
nu
o vor
p l ă c e a .
Domnul Victor ar putea se s i m t ă mai
p u ţ i n
anxios cu privire la
u ă r i l e c e l o r l a l ţ i
legate de
c o m p e t e n ţ a sa ca
n t e
d a c ă
ar
Încerca prefere ca
a c e ş t i a
Îi aprobe modul de r e ş t e r e a
copiilor,
f ă r ă
se desconsidere
f ă r ă
accepte în mod
necesar ca
a d e v ă r a t e
e v a l u ă r i l e
c e l o r l a l ţ i
atunci
c ă n d
îl
d e z a p r o b ă .
Ar putea, de asemenea, dea seama d e ş i
uneori
se p o a r t ă
mai
p u ţ i n
perfect, aceasta
nu a m n ă
a
e ş u a t complet ca
p ă r i n t e .
•
În
loc considere frica calitatea de
p ă r i
sunt de
neseparat, doamna Cristea ar putea testeze ţ i n cum stau
lucrurile în realitate. Ar putea începe prin a observa
comportamentul c u n o ş t i n ţ e l o r prietenilor pe care îi
c o n s i d e r ă
a
fi
p ă r i n ţ i buni prin a le cere sfatul. Probabil da seama
a c e ş t i a
nu
sunt mereu
la
fel de
t e m ă t o r i
precum este ea.
De
asemenea, s-ar putea Întreba d a c ă generarea tuturor acelor
r ă r
ă c u t e
o
a j u t ă
cu
a d e v ă r a t s ă a t i n g ă
scopul de a fi cel mai
bun p ă r i n t e
cu
p u t i n ţ ă .
Cum
p u t e ţ i
schimba frica
în s i m p l ă
preocupare? În primul rând,
i d e n t i f i c a ţ i lucrurile
pe
care vi le
s p u n e ţ i
care
a z ă
fri
ca.
Apoi
p u n e ţ i - v ă u r m ă t o a r e l e
î n t r e b ă r i :
87
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 48/64
1.
Este
a c e a s t ă s i t u a ţ i e î n t r - a d e v ă r
atât de
p e r i c u l o a s ă
precum
o fac eu p a r ă ?
2 Oare î n g r i j o r â n d u - m ă cu privire la o s i t u a ţ i e p e r i c u l o a s ă chiar
o voi preveni?
3 Care sunt c o n s e c i n ţ e m e n ţ i n e r i i acestui sentiment
de
f r i c ă
anxietate?
4 Ce gânduri alternative m-ar ajuta îmi m i c ş o r e z teama?
5 Ce c â ş t i g a d a c ă r e n u n ţ a la a c e a s t ă f r i c ă ?
I a t ă
alte câteva
m o d a l i t ă ţ i
prin care
p ă r i n ţ i i
pot î n v ă ţ a
f a c ă f a ţ ă
probleme lor cu copiii
î ş i
r e d u c ă o parte din temeri.
88
1 Co ncentra i - v ă doar asupra prezentului. Îngrijorarea este
în
principal c a u z a t ă
de
gândurile catastrofale cu privire la viitor.
Asta
î n s e a m n ă
d a c ă i m a g i n a ţ i ce s-ar putea întâmpla
mai
r ă u
a u t o - c o n v i n g e ţ i
d a c ă
r
putea se Întâmple
chiar se
va
Întâmpla apoi p r e t i n d e ţ i nu a ţ i putea
s u p o r t a ţ d a c ă
î n t r - a d e v ă r s-ar întâmpla. În schimb,
n c e n t r â n d u v ă asupra prezentului, p u t e ţ i scurt-circuita
imaginarea unor
s i t u a ţ i i
care conduc
la
anxiEltate teama de
n e p l ă c e r i în
viitor.
2 I m a g i n a ţ i - v ă În detaliu tot ce s-ar putea Întâmpla mai r ă u .
n v i n g e ţ i - v ă p u t e ţ i s u p o r t a ţ i orice. Când se gândesc
la
viitor, m u l ţ i oameni devin
t e m ă t o r i a n x i o ş i
pornind de
la
o imagine v a g ă a ceea ce s-ar putea întâmpla. Deoarece,
de
necunoscutul este mai
î n s p ă i m â n t ă t o r
decât o
imagine
d e t a l i a t ă
a viitorului,
a ţ i
putea
s ă v ă r e d u c e ţ i
frica
i m a g
i n â n d u v ă
complet viu ceea ce v ă p r o v o a c ă teama.
3.
I m a g i n a ţ i v ă
f ă c â n d
f a ţ ă
cu succes
s i t u a ţ i e i . M u l ţ i
oameni
se
î n s p ă i m â n t ă imaginându-se ratând ceva
în
mod lamentabil.
Cu câ
t
se
c o n c e n t r e a z ă
mai
mult
pe
aceste imagini,
cu
atât
se a u t o c o n d a m n ă mai tare, devin mai s p e r i a ţ i
probabilitatea de a da
g r e ş c r e ş t e .
E x e r s a ţ i i m a g i n â n d u v ă
1
f ă c â n d f a t ă
în
mod adecvat situatiei; de asemene
a,
exersati
i m a g i n â n d u - v ă f ă c â n d
f ţ ă nu foarte onorabil, dar
t o t u ş
a c c e p t â n d u - v ă
pe dvs.
î n ş i v ă
indiferent de
re
zultat.
4
A s u m a ţ i - v ă riscuri. De câte ori e v i t a ţ i ceva din c a u z ă c ă v ă
t e m e ţ i ,
practic î n t ă r i ţ i frica.
De
fiecare d a t ă când
f a c e ţ i
ceva
în
ciuda fricii, v-o
d i m i n u a ţ i .
5
A m i n t i ţ i - v ă
este mai important faci
lu
cruri
(I
ecât le
faci perfect.
6
E x p u n e ţ i - v ă
la
lucrurile
de
care t e m e ţ i . Î n c e r c a ţ i s ă v ă
c o n f r u n t a ţ i
temerile prin p a ş i mici, t r e p t a ţ i . D e ş i s-ar putea
s i m ţ i ţ i
mai î n s p ă i m â n t a t
la
început, treptat,
cu
fiecare nou
pas, v e ţ i s i m ţ i mai confortabil.
D a c ă
p u t e ţ i
u p o r t a ţ i
în
general p u t e ţ i ) ,
a s u m a ţ i - v ă
riscul de a expune rapid
brusc la temerile dvs. d o v e d i ţ i - v ă p u t e ţ i le d e p ă ş i ţ i
elegant cu
u ş u r i n ţ ă .
7
F o l o s i ţ i Imageria R a ţ i o n a l - E m o t i v ă . I m a g i n a ţ într-o
s i t u a ţ i e
care
în
mod normal ar conduce la
t e a m ă
la început
s i m ţ i ţ i - v ă cât de î n s p ă i m â n t a t n e l i n i ş t i t
p u t e ţ i ;
apoi
i m a g i n a ţ i - v ă s c h i m b a ţ i frica
în
preocupare
e a m ă
prin
transformarea convingerilor dvs.
i r a ţ i o n a l e
neproductive
în
unele productive r a ţ i o n a l e .
8
A d u c e ţ i - v ă aminte nimeni nu a prevenit ceva
r ă u
doar
îngrijorându-se.
9
O p r i ţ i - v ă gândurile obsedante. Când c o n c e n t r prea mult
asupra pericolelor care pândesc în jurul dvs., c r e a ţ i o
stare
p e r m a n e n t ă
de t e a m ă anxietate.
U r m ă t o e l e
tehnici
v-ar putea
fi
de folos:
a.
Tehnica STOP.
o n s t ă
în a spune STO
P
de
fiecare d a t ă când
s u r p r i n d e ţ i
gân
ind
lu
cruri
î n s p ă i m â n t ă t o a r e
care revin mereu în minte.
Aceasta
va
întrerupe cursul gândirii c a r pentru o
vreme astfel
p u t e ţ i
alege
g â n d i ţ i
la ceva mai
folositor.
89
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 49/64
b. A doua t e h n i c ă presupune purtarea unei
bande elastice la Încheietura mâini
i. ş c a ţ i v ă
cu elasticul ori de c ă t e ori s u r p r i n d e ţ i
absorbit
În
gânduri care produc t e a m ă .
P i ş c ă t u r a va
distrage
a t e n ţ i a v e ţ i
putea gândi
la
altceva.
1
O V o r b i ţ i v ~
calm
câ
n i m ţ i speriat S p u n e ţ i v ă
"sentimentele de f r i c ă su nt produse doar de gândurile mele,
Îmi produc singur Îngrijorarea
la
fel pot o alung."
11 c c e p t a ţ i - v ă pe dvs
Î n ş i v ă
cu toate temerile dvs
A
te
descons
id
era deoarece este
t e a m ă
este
ca
cum ai
continua l o v e ş t i În tine Î n s u ţ i d u p ă ce ai c ă z u t deja la
p ă m â n t
-
nu
face decât
Î n r ă u t ă ţ e a s c ă
lucrurile.
D a c ă
scopul este acela de a diminua
s u p ă r a r e a , a ţ i
face mai
bine a c c e p t a ţ i pe dvs.
Î n ş i v ă
atunci
c ă n d
s i m ţ i ţ i
speriat,
Î n c e r c a ţ i s ă v ă s c h i m b a ţ i
gândurile care produc
t e a m ă d i m i n u a ţ i t r ă i r i l e negative.
12
c o r d a ţ i - v ~ momente speciale
În
care Î n g r i j o r a ţ i .
P r o g r a m a ţ i - v ă zece minute În fiecare
zi
pentru Î n g r i j o r ă r i
gânduri catastrofi ce. F a c e ţ i un efort de a nu Îng rijora
În
nici un alt moment al zilei
13
d u c e ţ i - v ~
aminte majoritatea copiilor par n g ă
maturitatea indiferent de
c ă t
de mult sau
c ă t
de s-au
Îngrijorat
p ă r i n ţ i i
cu privire
la
ei indiferent de cât de multe
pericole au Întâlnit
În
ca le.
Aceste sugestii nu vor elibera total de f r i c ă dar v e ţ i constata
v e n ţ a
intensitatea durata t r ă i r i l o r dvs. de
t e a m ă va
d a c ă le u r m a ţ i .
9
CUM
A J U T A Ţ I
COPIII Î Ş I D E P Ă Ş E A S C Ă FRIC
În
cartea
lo
r "Cum
c r e ş t i un
copil fericit
s ă n ă
din p
un
ct
de vedere e m o ţ i o n a l , Ellis Wolfe p r e z i n t ă c ă t e v a sugestii utile
pentru
p ă r i n ţ i i
care doresc
Î ş i
ajute copiii f a c ă a ţ ă mai bine
fricii.
1.
Î n c e p e ţ i
prin a-i feri pe copii de lucrurile de care se tem
precum câini, zgomote puternice sau insecte. Pe m ce
se vor s i m ţ i mai confortabil c o m p e t e n ţ i , f a c e ţ i -
din nou, treptat
cu
lucrurile de care se temeau. s o ţ i ţ i
a c e a s t ă expun ere cu f o r m u l ă r i verbale clare cu privire la
acele lucruri.
2 Î n c e r c a ţ i Îi f e r i ţ i
pe copiii u ş o r impresionabili de
a d u l ţ i i
copiii mult prea Î n g r i j o r a ţ i .
3. D a c ă
e ţ i
t e n d i n ţ a
de a fi
un p ă r i n t e
plin de teme
ri
,
s ă v ă
s u p r i m a ţ i
frica În
p r e z e n ţ a
copiilor, pentru ca a c e ş t i a
nu
preia temerile.
D a ţ i
exemple de
r e a c ţ i i
lipsite de
f r i c
copiilor dvs., apoi Î n c e r c a ţ d e p ă ş i ţ i propriile temeri.
4. A r ă t a ţ i - copiilor ca lea r a ţ i o n a l ă de a s c ă p a de frica lor prin
utilizarea
l o r a ş i
argumente putemice pe care
e - a ţ i
folosit
pentru a e p ă ş i propriile temeri.
5.
Din moment ce
Î n c e r c a ţ a c c e p t a ţ i
pe dvs . cu
propriile temeri,
nu Îi Î n v i n o v ă ţ i ţ i
sau
o n d m n
pe copiii
dvs. pentru temerile lor.
6. F o l o s i ţ i umorul pentru a-i ajuta
pe
copiii Ilvs. Î ş i
d e p ă ş e a s c ă
temerile.
7. F i ţ i calm r ă b d ă t o r când a v e ţ de-a face cu temerile copiilor
dvs.
8. A d u c e ţ i v ă aminte uneori copiii
Î ş i n e a g ă
propri
il
e temeri
e v i t ă obiectele i t u a ţ i l e care le d e t e r m i n ă . A j u t ţ i i
pe
copiii
dvs.
Î ş i
e c u n o a s c ă
Î ş i
accepte tem
il
e, apoi
Î n c e r c a ţ i Îi a j u t a ţ i le d e p ă ş e a s c ă .
91
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 50/64
SUMAR
P ă r i n ţ i i c r e e a z ă propriile frici ş t i prin modul În care e v a l u e a z ă
realitatea . P u t e ţ i alege
s ă v ă s i m ţ
mai
p u ţ i n
speriat
p u t e ţ i
Încerca
i m b a ţ i p ă r e r i despre lume; În loc g â n d i ţ i ar
fi
Îngrozitor nu fiu
un p ă r i n t e perfect ,
a d u c e ţ i - v ă
am
in
te nu e x i s t ă
p ă r i n ţ i
p e r f e c ţ i
este
e
nedorit, comiterea de
g r e ş e
este o parte a
n d i ţ i e i
de p ă r i n t e a n d i ţ i umane În genera
l.
Decât i n s i s t a ţ i În a
s u s ţ
: cop ii mei trebuie se afle totdeauna În
s i g u r a
i n t i ţ i - v ă cop iii e x p e r i e n ţ i a z ă un oarecare disconfort
pericol este important pentru c r e ş t e r e a dezvoltarea lor
Î n v e ţ e
îi
f a c ă f a ţ ă
îl accepte.
În loc d e ţ i
" d a c ă
ceva e pericu los, trebuie Îngrijorez tot
timpul ,
a d u c e ţ - v ă
aminte nimeni nu a Împiedicat un
lu
cru r ă u se
întâmp le doar
f i i n d c ă ş i - a
f ă c u t griji despre asta.
a c e ţ
tot ce
s t ă în
pentru a evita pericolele serioase apoi
u i t a ţ i
de e le.
În loc p u n e ţ i cât de groaznic ar fi pierd dragostea aprobarea
cop iilor mei a
c e l o r
e ţ i accepta faptul nimeni
nu
va iubi
aprecia tot timpul nu e nimic îngrozitor în asta.
D e c ă t c o n s i d e r a ţ i
trebuie
îmi fac griji
d a c ă
e s ă ă consider un
bun , mai bine n d i ţ i - v ă
fi
un p ă r i mai bun d a c ă fi
doar preocupat de soarta copiilor nu plin de t e a m ă .
Încercând d e p ă ş i ţ i f a c e ţ i
f a ţ ă
propriilor temeri, v e ţ i nu doar
c r e a ţ
o
s p o z
ţ i e ţ i o n a l ă c o n f o r t a b s ă v ă c r e ş t e ţ
ş a n s e
de a
fi un p ă r i n t e c ă t se poate de bun; în
a ş i
timp
c r e ş t e
probabilitatea
ca pe v iitor cop ii dvs.
p o a t ă
face a ţ ă eficient propri ilor lor temeri.
9
CAPCANA FURIEI CUM S Ă O E V I T Ă M
( î n s o ţ e ş t e povestea Monstrul cel Magnific al lui
Ş t e f a n )
Domnul Grigore era mereu furios În timpul meselor.
Fiic.C\
sa refuza
adesea
m ă n â n c e
cu restul familiei cu
c ă t
aceasta refuza mai
mult, cu atât se enerva domnul Grigore mai tare pe el n s u ş
f i i n d c ă
pierdea contro
lu
l devenea furios ...
cu
c ă t devenea mai
fu rios cu atât fiica sa refuza mai mult m ă n â n c e î m p r e u n ă cu
familia. Domnul Grigore se trezi astfel prins în capcana fur iei.
Vi
s-a întâmplat
v r e o d a t ă s ă
s i m ţ i ţ i furia a pus t ă p â n i r e pe
dvs. - indiferent enervarea e
î n d r e p t a t ă
spre sine sau spre
co pii?
Rolul de
p ă r i n t e / e d u c a t o r
nu este unul
u ş o r .
În
fiecare
zi
p ă r i n ţ i i / e d u c a t o r i i î n f r u n t s i t u a ţ i i
comportamente care
le
p r o v o a c ă
s u p ă r a r e enervare. V - a ţ i oprit v r e o d a t ă pentru un moment
g â n d i ţ i e ţ i
alege
d a c ă s ă v ă
e n e r v a ţ i sau
nu
într-o a n u m i t ă
i t u a ţ i e ?
Terapia R a ţ i o n a l - E m o t i v ă C o m p o r t a m e n t a l ă este o
m e t o d ă
p r a c t i c ă pentru a-i ajuta
pe
oameni f a c ă f a t ă sentimentelor
n e p l ă c u t
de auto-depreciere. Îi poate ajuta
pe
p ă r i n ţ î n ţ e l e a g ă ,
93
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 51/64
f a c ă f a ţ ă î ş i
p r e v i
propria enervare, precum pe cea a
copiilor lor. Abordarea Terapiei R a ţ i o n a - E m o t i v ă
Comportamentale
f a ţ ă
de furie sau
f a ţ ă
de orice sentiment de auto
depreciere presupune a determina mai întâi
de
ce anume crede
persoana în u z ă a a p ă r u t sentimentul de enervare; apoi,
aceasta
î n v a ţ ă cum î ş i
schimbe gândirea pentru
a - ş i
crea un
sentiment mai util.
FRUSTRAREA O P O S I B I L Ă S U S Ă DE ENERVARE
Frustrarea este orice obstacol care ne î m p i e d i c ă s ă o b ţ i n e m
ceea ce vrem.
E x i s t ă
numeroase moduri de a face f a ţ ă s i t u a ţ i i l o r
frustrante. Acest exemplu va da o imagine a diferitelor
a b o r d ă r i
ale
f r u s t r ă r i i .
Trei mame, d-na Rodica, d-na Viorica d-na Irina sunt la magazin
cu fiii lor in
v ~ r s t ă
de ş a p t e ani, care sunt prieteni.
[n
timp ce
mamele
i ş i
fac
c u m p ă r ă t u r b ă i e ţ i i
decid
se
distreze
un
pic,
r e a r a n j ~ n d ş t e conserve din v i t r i n ă .
P u ţ i n
mai t ~ r z i u , cele trei
mame i ş i g ă s e s c fiii pe podea, i n c o n j u r a ţ i de cutiile de conselve
c ă z u t e .
T o a t ă lumea care
s t ă
la
c o a d ă
la
c a s ă
se
u i t ă
la
ş e f u l
de
care ii r t ă
pe
b ă i e ţ i .
Cum
r e a c ţ i o n e a z ă
ce le trei mame?
Ce
simt
ele .
ce gandesc ce
anume fac În a c e a s t ă s i t u a ţ
f r u s t r a n t ă ?
Câte moduri altemative de a r e a c ţ i o n a la aceasta s i t u a ţ i e p u t e ţ i
g ă s i ?
9
O-na Rodica era
f u r i o a s ă
pe fiul ei
•
Nu trebuia se poarte
a t ~ t de
n e o b ă z a t " spuse ea •Nu suport c ~ n d face astfel de lucruri in
publi
c
face intotdeauna de
Ce
copil ingrozitor am •
[ ş i
a p u c ă fiul, fi plezni incepu fi certe, in timp ce acesta urla.
O-na Viorica era de asemenea
f u r i o a s ă
pe copilul
ei
b o m b ă n e a
pe
punctul de
a
izbucni: .Ce groaznic copilul meu se p o a r t ă in
felul ă s t a " , g ~ n d i ea
•
Nu suport ca
i l a l ţ i g ~ n d e a s c ă
despre
miile sunt o m a m ă i n c a p a b i l ă . Fiul meu nu ar trebui f a c ă
astfel de i n e . ' P l e c ă in t ă c e r e de acolo, j u r ~ l l d u - ş i atunci
când va ajunge a c a s ă ii va spune o ţ u l u i s ă u fi e d e p s e a s c ă
pe
b ă i a t .
O-na Irina era
i r i t a t ă .
"Ce mizerie " i ş i spuse
s i e ş i . " z ă u
r fi fost
mai bine dacâ fiul meu
ş i - a r
fi folosit un pic judecata ntf s-ar fi
jucat cu lucrurile din vitrinâ
-
dar nu are nici
un
rost
sâ mâ
lamentez in
l e g ă t u r ă
cu
n i ş t e
cutii de conserve sparte. Poate
putea folosesc ocazia asta ca
s ă - I
i n v ă ţ
g â n d e a s c ă inainte
de a se apuca de
ceva.
Observâ fiul
ei
arâta speriat
ÎI l u ă
de
m â n ă incepu sâ il ajute c u r e ţ e mizeria.
D e ş i t o ţ i a c e ş t i
p ă r i n ţ i s-au confruntat
cu a c e e a ş i
a ţ i e fiecare
a gândit a r ă s p u n s la s i t u a ţ i e în mod diferit, ceea ce a dus la
rezultate diferite. Care dintre rezultate
c r e d e ţ i
a avut cele mai
bune c o n s e c i n ţ e , atât pentru p ă r i n t e c ă t pentru copil? Ce c r e d e ţ i
a n v ă t a t fiecare copil din a c e a s t ă întâmplare?
Ce a n v ă ţ a t fiul doamnei Rodica:
• Atunci
c ă n d
mama sa e
u r i o a s ă , p ă l m u i e ş t e s t r i g ă .
• P ă l m u i t u l s t r i g ă t e l e sunt moduri normale de a - ţ i exprima furia.
• A
g ă s i t
metode noi de a acapara a t e n ţ i a mamei sale.
• D a c ă face ceva ce mama sa a p r o b ă , este mai bine se
a s c u n d ă sau m i n t ă pentru a evita pedeapsa.
Ce
a
n v ă ţ a t
fiul doamnei Viorica:
• Mamei sale nu îi p a s ă de comportamentul lui, pentru nu îi
a t e n ţ
• Poate cel p u ţ i n pentru moment) scape f ă r ă a - ş i asuma
responsabilitatea pentru b o a c ă n a f ă c u t ă .
•
Nu
e bine exprimi furia.
Ce
a
n v ă ţ a t
fiul doamnei Irina:
• Este posibil
te
s i m ţ i frustrat devii furios.
• Ar
fi bine evite se joace cu cutiile de conserve În
magazine.
• Uneori poate se comporte urat
t o t u ş i
mama sa
va
continua
îl
p l a c ă .
9
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 52/64
•
D a c ă
se î n t â m p o b o a c ă sau faci o g r e ş e a l ă , este mai bine
o r e c u n o ş t i o î n d r e p ţ i .
Câ
nd c o n f r u n t a ţ i cu frustrarea, p u t e ţ i alege
una
dintre
t o a r e l e
r e a c ţ i i :
1. e n e r v a ţ i a v e ţ p r e t e n ţ i a ca frustrarea nu mai existe,
s u s ţ i n e ţ i
e îngrozitor s-a întâmplat
a ş a
d a ţ i
cu
capul de p e r e ţ i .
2 e n e r v a ţ i ,
n s i d e r a ţ i
s i t u a ţ i a
c a t a s t r o f a l ă , nu
p r i m a ţ i p r e t i n d e ţ i nu
s u n t e ţ i
frustrat
sau
enervat.
3
i ţ i iritat sau d e z a m ă g i t , a c c e p t a ţ i frustrarea e x i s t ă
î n c e r c a ţ i r e m e d i a ţ i s i t u a ţ i a .
DE CE NU ESTE BINE SIMTITI FURIOS
, ,
Acum poate gânditi:
N
u
am
dreptul
fiu
furios
pe
copiii mei
d a c ă
a c e ş t i a
se c o m p o r t ă r ă u ? Desigur
nu e x i s t ă
nici
un
motiv
pe
ntru care nu "ar trebui sau nu a ţ i avea dreptul
de
a enerva
pe
copii s
au
pe dvs.
v ă ; t o t u ş i ,
e x i s t ă motive bune pentru care este
de dorit nu e n e r v a prea tare. Enervarea este o r e a c ţ i e
t u r a l ă
la frustrare, dar de obicei p r o v o a c ă mai mult r ă u decât bine.
Câ teva dintre c o n s e c i n ţ e l negative ale acesteia sunt:
• Poate d ă u n e z e n ă t ă ţ i i contribuind la a f e c ţ i u n i precum
ulcerul, insomnia, obosea
la
hipertensiunea .
•
Po
ate
i n f l u e n ţ e z e
negativ
r e l a ţ i i l e
dvs. cu c e i l a l ţ i .
• Duce adesea la sentimente secundare indezirabile, precum
v i n o v ă ţ i a ,
depr
im
a
ea
accentuarea sentimentul
ui
de furie.
• Face mai d i f i c i atingerea scopurilor - deoarece atunci când
u n t e ţ i furios, g â n d i ţ i c o m u n i c a ţ i mai
p u ţ i n
clar
s u n t e ţ i
mai
predispus r e a c ţ i o n a ţ i în moduri auto-depreciatoare.
• Tinde
s ă v ă
c r e a s c ă frustrarea.
•
un
exemplu negativ copilului dvs.
96
CUM F A C E Ţ I F Ţ Ă E N E R V Ă R I I
Am
v ă z u t cum p ă r i n t i i se e n e r v e a z ă excesiv prin adopta
rea
unor
atitudini critice f a ţ ă de i t u ţ i i l e din realitate.
În
cartea sa "C
um
t r ă i e ş t i
cu f ă r ă enervare", Albert Ellis d i s c u t ă patru
i n ţ e
care
sunt adesea cauza e n e r v ă r i i :
• "Este groaznic "
• "
Nu
suport "
• Nu ar trebui fie a ş a "
• "Este o p e r s o a n ă
rea
ar trebui p e d e p s i t ă "
o
Ce groaznic "
Catastrofa
rea
(sau gândirea în termeni de c a t a s t r o f ă ) se r e f e r ă la
evaluarea s i t u a ţ i e i ca fiind cât de rea p o s i b i l ă .
Doamna Adela avea trei fii i se p ă r e a ingrozitor nu avea
o
f i i c ă . Este absolut ingrozit
or
nu
ai
nici
o
f a t ă " ,
se
plângea "E
bine ai b ă i e ţ i , dar ca fiu cu a d e v ă r a t f e r i c i t ă imi trebuie o
f a t ă . " Cu cât catastrofa mai mult, cu atât se enerva mai tare.
Faptul te plângi nu
s c h i m b ă
cu nimic a ţ i a , spuse ţ u l ei,
nu face decât
te
enerveze mai
S i t u a ţ i a s t r ă
e
deparle de a fi cea mai rea i b i l Avem t o t u ş i trei b ă i e ţ i f r u m o ş i .
Sunt sigur
te p o ţ i
gândi
la
lucruri
mai
rele decât acela de
a
avea trei fii nici
o c ă " .
Doamna Adela se opri pentru
o
c l i p ă
r e a l i z ă i ş i
putea imagina
lucruri mult mai rele - ca de exemplu nu a i b ă copii de loc
a i b ă
doar fete nici
un
b ă i a t sau nu
fie
c ă s ă t o r t ă . Doar când
doamna Adela
i - a
dat seama faptul
de a
nu avea fete nu e
p l ă c u t ,
dar
s i t u a ţ i a
nu e nicidecum ingrozitoa
re
a
r e u ş i t
nu
se
mai v ă i c ă r e a s c ă se bucure
mai
mult de faptul avea trei
b ă i e ţ i .
o
"Nu suport
Nu
suport ",
t r i g ă
p ă r i n ţ i i
cu t o l e r a n ţ ă
s c ă z u t ă la frustrare care
s-au convins nu pot nu ar trebui tolereze s i t u a ţ i i l e
insuportabile.
97
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 53/64
98
Doamna Aurora se ene/va lngrozitor
de
câte ori cele douâ fiice ale
sale se certau.
Nu suport " spunea ea. "Nu mai suport
c
cearta asta
dureze nici
un
minut ln plus " Striga
la ele le
ă l m u i a
le trimitea ln camera lor, dar cearta devenea din ce
ln
ce mai
f r e c n t ă mai
i n t e n s ă
la fel c r e ş t e a enervarea doamnei
Aurora.
"Furia dvs. a t e n ţ i a pe care le-o
a c o r d a ţ i
·
Ie a m p l i f i c ă
comportamentul", fi
e x p l i c ă
l n v ă ţ ă t o a r e a fetelor.
,Da, cred le acord mai u ţ i n ă a t e n ţ i e atunci când nu
se c e a r t ă ,
c u g e doamna Aurora. " Poate cearta e felul lor de a-mi cere
a t e n ţ '
A ţ i
putea
o c u p a ţ i
mai lntâi de propriile dvs. sentimente de
sne /vare.
·: u g e r
l n v ă ţ ă t o a r e a Î n c e r c a ţ i s p u n e ţ i
t o t u ş i
p u t e u p o r t a ţ i cearta, chiar d a c ă este n e p l ă c u t ă p u t e ţ i
tolera sentimentele de enervare. Cea mai b u n ă
m e t o d ă
de face
f a ţ ă
ce
/tei fetelor dvs. este o i g n o r a ţ i .
L ă s a ţ i - l e
pe ele l ş i
rezolve s ingure motivele
de c e a r t ă
a c o r d a ţ i - l e un pic de a t e n ţ i e ,
I ă u d â u - l e
atunci când r e u ş f ' i s c se l n ţ e l e a g ă . '
Doamna Aurora sfatul
l n v ă ţ ă a r e i
pe
ce r e u ş e a
l ş i r e d u c ă enervarea p r o d u s ă de cearta fetelor ele ţ a u din
exemplul
ei
l ş i reduceau enervarea una de
o rebuie
n e a p ă r a t "
pretindem
c
lumea ş i t o ţ i c e i l a l ţ i se conform
dorintei noastre este o a l t ă cale s i g u r ă de a ne enerva.
Domnul Tiberiu avea idei fixe despre cum ar trebui se i 'mporte
copiii asta chiar lnainte c proprii copii
se
fi Printre
altele, copiii trebuie
fie
c u r a ţ i o r d o n a ţ i , trebuie asculte
p ă r i n ţ i i , nu trebuie se 1 m b o l n ă v e
s c ă
n i c i o d a t nu trebuie
se
o p u n ă
planurilor pe care le fac r i n ţ i i ln ceea ce
li
privest
e.
Dar
domnul Tiberiu are acum trei copii care nu se o m p o r t ă a ş e cum r
trebui, astfel lncât el
se
simte nervos
li
p e d e p ~ d e s e a
Când ş i - a dat seama t o a t ă cearta pedepsele nu au e l / ş
li
f a c ă
pe copii se comporte a ş a cum credea el ar trebl li nici
nu l-au f ă c u t se s i m t nici mai p u ţ i n nervos, domnul Tiberiu a
consultat
un
consilier
de
familie specializat ln Tera
pi
a
Emotiv C o m p o r t a m e n t a l ă .
Acesta li zise: "Te rog l ţ i examinezi convingerile p r e t e
despre cum r trebui
fie
copiii." apoi c o n t i n u .,Hai
lncepem cu câteva l n t r e b ă r i : Care lege a Universului spune ar
trebui c t o ţ i copiii f a c ă ceea
ce
vrei tu f a c ă ? Ca
re e
dovada
trebuie lntotdeauna c lucrurile ă i a s ă a ş a cum vrei tu? Faptul
ceri cu
i n s i s t e n ţ ă
ca lucrurile fie
a ş a
cum vrei chiar te
o b ţ i i
ceea ce vrei?
Ce
altceva,
În
a f a r ă de
a
avea mai
p o ţ i faci c
l ţ i
atingi scopurile?"
"Cred
e
a d e v ă r a t p r e t e n ţ i i l e
mele nu
li
fac pe copiii mei
se
comporte mai bine", spuse domnul Tiberiu. "De fap
t
nu decât
p r o d u c ă
enervare u p ă r a r e '
i n c e a r c ă
l ţ i
schimbi p r e t e n ţ i i l ln simple p r e f ţ e ,
.
g e r ă
consilierul. "În loc ai p r e t e n ţ i a ca a c e ş t i copii se eompo/te
perfect, ai putea
pur
simplu preferi
fie
Astfel, s-ar
putea observi enervarea ta se va schimba
În
iritaro. din
99
1 /.
rl
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 54/64
moment ce nu e x i s t ă copii care se comporte perfect, se poate
spune
a ş t e p t ă r i l e
tale au fost nerealiste.
Domnul Tiberiu
a
decis Î ş i schimbe gândurile, sentimentele
comportamentul f a ţ ă de copiii s ă i ş i - a dat seama poate astfel
se bucure de ei mai mult.
e i l a l ţ i su t i n o v a ţ i i
n
al
patrulea mod În care p ă r i n ţ i i se e n e r v e a z ă este prin a
condamna o a l t ă p e r s o a n ă pentru t r ă s ă t u r i sau comportamente
intolerabile.
100
Doamna Leonora Î ş i considera fiul ca fiind În mod special
u p ă r ă t o r atunci când acesta nu
Î ş i
p ă s t r a camera
o r d o n a t ă .
De
câte ori Îi g ă s e a camera d e z o r d o n a t ă doamna Leonora ii r e p r o ş a
fiului s ă u este
Î m p r ă ş t i a t l e n e ş
neglijent il pedepsea
p e r m i ţ â n d u - i i a s ă din c a m e r ă tot weekend-ul. Dar,
În
loc ca
acest lucru
a i b ă
ca efect o c a m e r ă mai
c u r a t ă
nu f ă c e a decât
p r o d u c ă
frustrare enervare atât mamei cât fiului.
i a t u l ă s t a e atât de ingrozitor
-
l e n e ş n e p ă s ă t o r ; se plânge
ea unei prietene.
. Î ţ i dai seama te superi pe tine Î n s ă ţ i il condamni pe fiul
doar
din
cauza unei singure
t r ă s ă t u r i
care nu i ţ i place? â n d e ş t
te
la
toate Î n s u ş i r i l e comportamentele lui bune pE care le
neglijezi când â n d e ş t i a ş a
ii
ă s p u n s e prietena
ei.
P ă i a d e v ă r u l e metoda mea nu prea are efect
,
r unoscu
doamna Leonora. Nu o
s ă - m i
p l a c ă
n i c i o d a t ă
tap·ul e
dezordonat, dar voi incerca ignor asta c
11lce
ntrez
asupra aspectelor lui bune.
pe m ă s u r ă ce r e l a ţ i a lor se i m b u n ă t ă ţ e a , doamna L(lonora Î ş i
d ă d e a
seama era
i n t r - a d e v ă r
nepotrivit condamne Întreaga
p e r s o a n ă
a copilului s ă u doar din cauza câtorva t u r i
deranjante.
P u t e ţ i î n v ă ţ a f a c e ţ i f a ţ ă e n e r v ă r i i i d e n t i f i c â n d u - gândurile
distructive schimbându-Ie
în
gânduri folositoare. Cu câ t s u n t e ţ i mai
c o n ş t i e n t
de propriul sistem de convingeri cu atât v e ţ i
fi
mai capabil
a l e g e ţ i
dvs. î n ş i v ă modul
în
care v e ţ i
s i m ţ i .
Alegând
s i m ţ i ţ i într-un mod mai adecvat c o m p o r t a ţ i mai eficien
t
p u t e ţ i deveni un model mai bun pentru copiii dvs.
I a t ă alte câteva sugestii
pe
care le p u t e ţ i urma atunci când
î n c e r c a ţ i
s ă v ă r e d u c e ţ i enervarea:
1. A c c e p t a ţ i enervarea. Nu
f i ţ i
atât de p e r f e c ţ i o n i încât
p r e t i n d e ţ i
nu
e n e r v a ţ i
n i c i o d a t ă . Enervarea este un obi
cei
pe
care l - a ţ i practicat îndelung astfel încât î n l ă t a r e a lui va
necesita timp efort contin
uu.
A enerva
pe
dvs.
î n ş i v ă
doar
fiindcâ s u n t e ţ i n e r v o ş i
pe
a l ţ i i nu î n s e a m n ă decât
necazuri
în
plus.
2. P r e f a c e ţ i - v ă s u n t e ţ i enervat. P u t e ţ i de asemanea s ă v ă
p r e f a c e ţ i
v - a ţ i
enervat
f ă r ă
sentimentul de ene
are propriu
zis. Ridicarea vocii o încruntare pot î n t ă r e a s c un îndemn
de
a
merge la culcare pentru copii
î n s ă
î n f ă ţ i ş
f u r i o a s
poate f u n c ţ i o n e z e mai bine d a c ă de fapt nu s i m ţ i ţ i enervare
la
momentul respectiv.
101
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 55/64
3. A u t o m o n i t o r i z a ţ
- v ă .
Ţ i n e ţ i o e v i d e n ţ ă a momentelor când
v a ţ i
enervat
notând ora, locul situatia a s o c i a t ă
cu r ă s p u n s u l
de
enervare. I n c e r c a ţ v e d e ţ i d a c ă n'u cumva e x i s t ă
un
tipar.
4. T o l e r a ţ i enervarea. A d u c e ţ i - v ă aminte e normal pentru
un
copil fie activ,
g ă l ă g i o s
plin de energie, a ş a nu va fi
de nici
un
folos e n e r v a ţ i d a t o r i t ă acestui comportament.
p u t e ţ i î n v ă ţ a copilul se descurce mai bine, dar probabil
nu
v e ţ i
r e u ş i
n i c i o d a t ă
îi
s c h i m b a ţ i
firea,
a ş a
mai bine
o b i ş n u i ţ i - v ă
cu
gândul acesta .
5. A m â n a ţ i - v ă enervarea. N u m ă r a ţ i
p â n ă la
zece
r e s p i r a ţ i
adânc
înainte de a r ă s p u n d e .
6 p r i m a ţ i - v ă enervarea.
E x p r i m a ţ i - v ă
iritarea atunci când o
s i m ţ i ţ i .
Nu
r e p r i m a ţ i
t r ă i r i l e pentru
ca
apoi
r ă b u f n
într-o
explozie de furie.
7. I n v e s t i g a ţ i sentimentul. I d e n t i f i c a ţ i
întotdeauna imperati
ve
le de
genul trebuie este
n e a p ă r a t
necesar
pe
care
vi le
s p u n e ţ i .
Ele pot provoca explozii de enervare.
8.
I m a g i n a ţ i - v ă
s u n t e ţ enervat. Imageria R a ţ i o n a l - E m o t este
un
e x e r c i ţ
care poate ajuta la preven irea e n e r v ă r i
sau
transformarea aceste
ia în
iritare.
I m a g i n a ţ i - v ă
într-o s i t u a ţ i e care
în mod normal v-ar enerva.
De
exemplu, i m a g i n a ţ i - v ă
propriul dvs. cop
il
î n j u r ă
se
plânge sau se s m i o r c ă i e I n c e p e ţ i
prin a permite s i m ţ i ţ i enervat. Când s i m ţ i ţ i
cu
a d e v ă r a t
v - a ţ i enervat
e x e r s a ţ i transformarea
e n e r v ă r i i în
iritare sau
n e p l ă c e r e Câ nd
s c h i m b a ţ i t r ă i r i l e de fapt s c h i m b a ţ i
c r e d i n ţ e l e
i r a ţ i o n a l e
în
c r e d i n ţ e
r a ţ i o n a l e I n c e r c a ţ i
f o l o s i ţ i
e a s t ă t e h n
timp de zece minute
în
fiecare
zi. D a c ă
e x e r s a ţ i
r ă s p u n s u r i mai adecvate, c r e ş t e ţ i probabilitatea de a r ă s p u n d e
mai potrivit atunci
câ nd
s i t u a ţ i a
va a p ă r e a
î n t r - a d e v ă r .
9
A d u c e ţ i - v ă aminte.
A m i n t i ţ i - v ă
întotdeauna
p u t e ţ i
s - ă
î n v ă ţ a ţ i
s ă v ă c o n t r o l a ţ i enervarea.
1 2
Î N V Ă T A T I - V Ă
OPILUUELEVUL
F A C Ă F A T Ă E N E Ă R I I
.
.
,
p u ~ e ţ i ajuta copiii/elevii prin a-i î n v ă ţ a f a c ă propriei lor
e n e r v ă r i .
In
cartea lor
i n t i t u l a t ă C
um
c r e ş t i un
co
pil
fericit
s ă n ă t o s din punct de vedere e m o ţ i o n a l , Ellis Wolf
c ,
s u g e r e a z
câteva moduri de a realiza acest lucru:
1.
R e a c ţ i o n a ţ i
cu
calm, dar ferm atunci când copilul/elev
ul
dvs. este
nervos.
D a c ă
s u p ă r a ţ i sau e n e r v a ţ i pe copilu l dvs. f i i n d
î ş i e x p r i m ă enervarea, îi t r a n s m i t e ţ i mesajul e normal se
enerveze d a c ă
nu
obtine ceea ce vrea. Când î n s ă ramâneti calm
ferm, îi
o f e r i ţ i
c o p i l ~ l u i dvs.
un bun
model despre c
um
f a ţ ă f r u s t r ă r i i v e ţ i c r e ş t e probabilitatea
ca
acesta
se
calmeze
în
scurt timp.
2.
E l i m i n a ţ i f r u s t r ă r i l e inutile. Copiii
se
pot u ş o r s i m ţ i c o p l e ş i ţ i de
prea
m u l t ă
frustrare, a ş a î n c e r c a ţ i
p ă s t r a ţ i
frustrarea
la
un
nivel acceptabil. Copilul dvs. va r e u ş i mai bine în v i a ţ ă
începe prin a înfrunta
un n u ă r
minim de
f r u s t r
necesar
e.
D u p ă
ce
copiii
î n v a ţ ă
f a c ă
f a ţ ă
micilor
f r u s t r ă r i ,
vor
î n v ă ţ a
tolereze unele mai mari.
3. Copiii tind r e a c ţ i o n e z e exagerat
la
disconfol ur precum
oboseala, foamea, c ă l d u r a sau frigul excesiv. A c c e p a ţ i faptul
de r e g u l ă , copilul dvs.
va
tinde
r e a c ţ i
o n e z e mai · a ţ i o n a l
a i b ă expl
oz
ii de furie, atunci când se s im te inconfortabil din punct
de vedere fizic.
4. Nu
c o n d a m n a ţ i
sau
p e d e p s i ţ i
copiii f i i n d c ă î ş i r i m ă mânia.
D e m o n s t r a ţ i - I e verbal nonverbal c ă , d e ş i
nu
place
comportamentul lor, t o t u ş i îi i u b i ţ i .
A j u t a ţ i - i se
comporte altfel
f ă r ă
a-i critica.
5. A j u t a ţ i - v ă copi ii/ele
vii
î n ţ e l e a g ă sunt responsabili pentru
crearea propriei
e n e r v ă r i î n v ă ţ a ţ i - i
cum transforme
enervarea
în
iritare sau d e z a m ă g i r e
6.
Uneori este
î n ţ e l e p t
l ă s ă m copiii foarte mici sa
î ş i
exprime
t o a t ă
furia, pentru a
se l i n i ş t i .
Chiar
în
cazul copiilor mai mari,
este greu te î n ţ e l e g i
cu
ei câ
nd
sunt în mijlocul unei crize de
1 3
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 56/64
furie. Când c r e d e ţ i ar fi total inutil
î n c e r c a ţ i
s c h i m b a ţ i
furia copilului dvs. prin n v e r s a ţ i e
r a ţ i o n a l ă ,
s u g e r a ţ i - i o
activitate
l t e m a t i v ă
precum efectuarea unui comision sau
vizitarea unei prieten, pentru a-I ajuta pe
co
pil se calmeze.
A ş t e p t a ţ i p â n ă când enervarea copilului a s c ă z u t înainte de a-I
ajuta
î n v e ţ e
cum f a c ă
f a ţ ă
mai bine s i t u a ţ i e i data viitoare.
7. Î n c e r c a ţ i p u r t a ţ i
în
mod echitabil cu copiii/elevii dvs.
8.
P u t e ţ i
face
f a ţ ă
se ntimentelor de frustrare ajutându-i
pe
copiii/elev ii dvs. î n ţ e l e a g ă c ă nu trebuie a i b ă tot cee ce î ş i
doresc.
9.
De asemenea,
a d u c e ţ - v ă am
inte lauda
a t e n ţ i a
v e n i t ă
din
partea dvs. sunt
l i t ă ţ i
pline de efect
pe
care le p u t e ţ i folosi
pentru a modela comportamentul copilului
în
d i r e c ţ i a
d o r i t ă . a c ă
d a ţ i o m i n i m ă crizelor de furie t e n ţ i e i m ă
r ă s p u n s u r i l o r calme la frustrare, copilul dvs. ·va începe
r ă s p u n d ă
mai frecvent
cu r ă s p u n s u r i
calme.
10.
î n c e r c a ţ i
p ă s t r a ţ s i m ţ u l umorului atunci când a v e ţ i de-a
face cu
un
cop
il
furios -
va
ajuta
t o l e r a ţ i
mult mai
u ş o r
aproape orice i t u a ţ i e
SUM R
Enervarea este o r e a c ţ
Î n v ă ţ a t ă
la
frustrare, care de ce le mai multe ori nu
s e l v e ş t e
la nimic bun de obice i are
c o n s e c i n ţ e destul de n e p l ă c u t e . P u t e ţ i
alege
i m ţ i ţ i
mai p u ţ i n enervat
f a ţ ă de dvs. sau f a ţ ă de copiii dvs.
P u t e ţ i
IUI)ta
împotriva
n e r v ă r i i
urmând
u r m ă t o a r e
sfaturi:
• E v i t a ţ i g â n d în termeni de
c a t a s t r o f ă .
• R e a l i z a ţ i d e ş i s-ar putea nu
p l a c ă ,
p u t e ţ i suporta orice ar
face copilul/elevul dvs.
104
•
•
Î n c e r c a ţ i
î n l o c u i ţ i p r e t e n ţ i a i m p e r i o a s ă ca fiul/fiica/elevul dvs. se
poarte frumos
cu
simpla r e f e r i n ţ ă de a se întâmpla
E x p r i m a ţ i - dezaprobarea f a ţ ă de comportamentele sau Î n s u ş i r i l e
dezagreabile ale copilului/elevului dvs., acceptându-I î n s ă În totalitate
ca
p e r s o a n ă .
Pe m ă s u r ă ce
e r s a ţ i
modul acesta de a gândi diferit, da seama
sentimentele comportamentele dvs. se
s c h i m b ă
astfel î n c ă t e c v e n ţ a
intensitatea durata t r ă i r i l ă c u t e vor r e ş t e De asemenea, va
s c ă d e a
n u m ă r u l
s i t u a ţ i i l o r
În
care copilul/elevul dvs. se va înfuria.
1 5
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 57/64
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 58/64
Titlul
i r a ţ i o n a l )
piesei
Tu Îmi
lumin
ezi
E ş t i soare
le
mel
e.
faci simt minunat.
faci simt o a d e v ă r a
femeie.
M-ai f ă c u t te iubesc.
Nu pot t r ă i f ă r ă
tine.
Nu
însemni nimic
p â n ă
nu
iubit de cineva.
Echivalent r a ţ i o n a l
u Îmi luminez v i a ţ a .
Sunt
soarele v i e ţ i i mele.
Eu m-am f ă c u t simt
minunat
când te-am
întâlnit pe
tine.
fac
simt o a d e v ă r a t ă
femeie
când
sunt
în
preajma
ta
.
Am
ales te iubesc.
A t r ă i
f ă r ă tine
ar
fi n e p l ă c u t
dar
posibil.
E ş t i valoros ca
om,
indiferen t d a c ă
cineva te i u b e ş t e sau nu.
D a c ă
acel c e l ă l a l t care
c o n d i ţ i o n e a z ă
fericirea dvs. p e r s o n a l ă
În fiecare din cazurile de mai sus dispare, este g a r a n t a t ă a p a r i ţ i a
depresiei, i s p e r ă r i i a resentimentelor.
2
Cerând imperativ
ca
lucrurile s ă d e c u r g ă Într-un anumit mod
Persoane le ca re
c o n s e r ă c ă c e i l a l ţ i r
trebui
r
fi cazul sau
r
face bine . f a c ă
a ş a
cum spun ele sau persoanele care spun
lucrurile trebuie
m e a r g ă a ş a
cum doresc ele
Î ş i b l o c h e a z ă
propria
fericire. imperative dau n a ş t e r e , În general, la sentimente
de furie la resentimente de obicei nu
m o d ~ f i c ă
cu nimic
s i t u a ţ i a
o b i e c t i v ă
3
Gândind În termeni de c a t a s t r o f ă f ă c â n d ca lucrurile p a r ă
Îngrozitoare.
Persoanele care v ă d s i t u a ţ
i i l e
indezirabile ca fiind catastrofale
sau Îngrozitoare se supun la
n e p l ă c e r i
e m o ţ i o n a l e inutile. A vedea
Într-un eveniment real un
" c a p ă t
de lume , cel mai
r ă u
cu
p u t i n ţ ă ,
este o modalitate
a u t o - d s t r u c t c ă c i
acest punct de vedere
extremist produce Întotdeauna sentimente comportamente
neproductive.
4
L a m e n t â n d u - v ă
Cei
care se l a m e n t e a z ă mereu
se
t r a n s f o r m ă În
n e f e r i c i ţ i
cron
ici
,
pentru se f o c a l i z e a z ă doar
pe
aspectele negative, indezirabile ale
1 8
v i e ţ iar sentimentele lor vor
fi
ele la fel. Decât se concentreze
asupra aspectelor pozitive, dezirabile a
le v i e ţ i i ,
cei care
se
plâng
·mereu v ă d s i t u a ţ i i l r e l a ţ i i l e În termenii a ceea ce l i p s e ş t e nu
f u n c ţ i o n e a z ă .
pentru a face ca lucrurile stea mai prost, sunt
suficient de
t a l e n t a ţ i
În
a - ş i
exprima verbal nefericirea
f a ţ ă
de oricine
ar dori asculte ş i , de ce nu,
f a ţ ă
de cei care nu doresc
n e a p ă r a t
acest lucru.
5
C r i t i c â n d u - v ă
b l a m â n d u - v ă pe dvs Î n ş i v ă .
Critica
p e r m a n e n t ă la
adresa propriei persoane este
un
mod
sigur de a bloca accesul la fericire. Acest tip de persoane au
t e n d i n ţ a de a
se
critica pentru cea mai
m i c ă g r e ş e a l ă
sau
i m p e r f e c ţ i u n e Dar, cum orice f i i n ţ ă u m a n ă este de la n a t u r ă
i m p e r f e c t
cei care se c r i t i c ă mereu au ocazia
p e t r e a c ă
o g r o a z ă
de timp
În
chinurile nefericirii auto-provocate. In loc
v a d ă
În
t r ă s ă t u r i l e comportamentele lor negative ceva ce nu e de dorit, dar
nu
e nici catastrofal, ei se
c o n d a m n ă
total pentru
e ş e c u r i l e
lor.
Pe scurt,
e x i s t ă
cinci moduri principale
În
care oamenii fac se
s i m t ă s u p ă r a ţ i Î ş i b l o c h e a z ă
as tfel propria fericire. Unele dintre
frazele-cheie care contribuie
la
acest proces sun :
1 A considera c e i l a l ţ i sunt responsabili de modul
În
care s i m ţ i ţ i .
faci enervez În tr-un hal f ă r ă de hal "
d e z g u ş t i
M
-ai ă c u t Î n d r ă g o s t e s c de tine "
faci atât de fericit "
2
A
cere imperativ ca lucrurile
d e c u r g ă
Într un anumit
mod.
"
Nu
ar trebui se poarte
a ş a "
"Ar trebui se poarte mai bine cu mine."
"Trebuie faci
a ş a
cum Î ţ i spun "
D a c ă
eu
te iubesc tu trebuie i u b e ş t i . "
3.
A gândi
În
termeni de
c a t a s t r o f ă
a face ca lucrurile
p a r ă
Îngrozitoare.
"Nu mai suport "
1 9
-
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 59/64
E groazn ic nu vrea f a c ă ce vreau eu."
"Copiii mei se
p o a r t ă
îngrozitor
în
public."
"E groaznic nimeni nu a s c u de ceea ce spun eu "
4.
A lamenta
c i o d a t ă
nu faci ceea
ce
ti se spune."
Î n c ă o
zi
j a l n i c ă . '
"De ce nu
p o ţ i
fii de
t r e a b ă
ca
c e i l a l ţ i
copii?"
"Eu trebuie fac t o a t ă treaba pe aici?"
5. coborî În ochii proprii
"Nu sunt bun de nimic."
"Ce p ă r i n t e de nimic sunt."
"Nu pot fac nimic cum se cuvine."
"N-o schimb n-o
Î n v ă ţ
minte
n i c i o d a t ă "
Aceste exemple au fost menite demonstreze cum se pot
crea sentimente de nefericire. furie sau deprimare. Pentru a î n v ă ţ a
cum s ă v ă
l u m i n a ţ i v i a ţ a
c r e a ţ i sentimente mai p l ă c u t e , i ţ i
În
continuare.
Î N V Ă
Ţ A Ţ I S Ă V Ă
L U M I N A Ţ I
PROPRIA I A Ţ Ă
Înainte de a fi capabil
s ă v ă Î n v ă ţ a ţ i
copilul î ş i
p r o d u c ă
propria
fe ricire, a ş a încât î ş i lumineze v i a ţ a , ar fi cazul i ţ i În stare chiar
dvs. de acest lucru. A
Î n v ă ţ a
d e ţ i n e ţ i controlul propriilor
sentimente
n e c e s i t ă
mai mult
d e c ă t
ideile
ce
pot fi prezentate
în
c e a s t ă carte; mai este nevoie de e x e r c i ţ i u l de a
s i m ţ i ,
de a crede
de a gândi Într-un mod productiv. Sugestiile de mai jos sunt
menite s ă v ă ajute
În
acest sens:
1
A s u m a ţ i - v ă
r ă s p u n d e r e a .
D a ţ i seama s u n t e ţ i responsabil '
de
a p a r i ţ i a tuturor
sentimentelor dvs.
c ă ,
prin urmare, p u t e ţ i
a l e g e ţ i
ceea
ce s i m ţ i ţ i
În orice moment. Nimeni altcineva nu poate face s ă v ă s i m ţ i ţ i
furios, deprimat, stresat, nici m ă c a r bucuros.
c r e a ţ
propriile
sentimente prin modul
în
care r a p o r t a ţ i
la
alte persoane,
la s i t u a ţ i i
la persoana dvs. Din momentul În care v e ţ i Înceta s ă - i mai
0
î n v i n o v ă ţ i ţ i pe c e i l a l ţ i pentru modul
în
care s i m ţ i
ţ i ,
e ţ i avea
puterea l u m i n a ţ i propria v i a ţ ă .
2 R e n u n ţ a ţ i la
p r e t e n ţ i i .
A ş a cum s-a a r ă t a t Înainte,
un
mod sigur de a fa
ce
furios
plin de resentimente este de a cere ca lucrurile se d e s f ă ş o a r
cum d o r i ţ i dvs. ca
c e i l a l ţ i
se comporte conform e n ţ i i l o r dvs.
Ar
fi
mai util
p r e f e r a
d o r i ţ i
aceste lucruri: atunci
v e ţ i s i m ţ i
mai d e g r a b ă
d e z a m ă g i t
sau n e m u l ţ u m i t d e c ă t furios sau plin de
resentimente, când nu o b ţ i n e ţ i ceea
ce d o r i ţ i .
m ă g i r e
n e m u l ţ u m i r e a sunt sentimente utile, productive, pentru a j u t ă
g â n d i ţ i
mai bine
la
alte
m o d a l i t ă ţ i
de a
o b ţ i n e
ceea
ce o r i ţ i
sau
a c c e p t a ţ i s i t u a ţ i a ,
d a c ă ea nu poate
fi s c h i m b a t ă
Furia este
n e p r o d u c t i v ă , deoarece atunci când s u n t e ţ i furios, este aproape
imposibil
g â n d i ţ i
logic clar,
a ş a c ă v ă v e ţ i
trezi împotmolit Într-o
s i t u a ţ i e n e p l ă c u t ă ,
t r ă i n d
un sentiment n e p l ă c u t .
3 R e n u n ţ a ţ i la a mai crede
s i t u a ţ
este c a t a s t r a l ă sau
lucrurile stau groaznic
Decât
s u b l i n i a ţ i
exagerat aspectele negative ale unei
s i t u a ţ i i
le a m p l i f i c a ţ i o r t a n ţ a , este de preferat
r e a l i z a ţ i
oricât de
r ă u ar sta lucrurile , ar putea fi întotdeauna
ch ia
r mai Acceptând
partea n e g a t i v ă a v i e ţ i i a ş a cum este ea, f ă r ă a-i da o r ţ i i u r i a ş e
v e ţ i aborda mai bine orice
p r o b l e m ă .
4
Nu mai lamentati
S i t u a ţ i a
va
fi mai
g r a v ă
pentru dvs. cei din jur,
d a c ă
l a m e n t a ţ i
tot timpul.
5 A c c e p t a ţ i - v ă pe dvs Î n ş i v ă .
Decât
s ă v ă
d e s c o n
i d e r a ţ i
atunci când
c o m p
r t a ţ i
Într-un
mod mai p u ţ i n perfect, este de preferat a c c e p t a ţ i În ansamblu
d e z a p r o b a ţ i unele t r ă s ă t u r i comportamente speci fice, asupra
c ă r o r a p u t e ţ i
reveni ,
Î m b u n ă t ă ţ i n d u - l e .
Nu are nici
un
rost
d e s c o n s i d e r a ţ i ,
c ă c i dvs. r e p r e z e n t a ţ i un ansamblu de t r ă s ă t u r i
caracteristici comportamente care pot fi evaluate fie
ca re
În parte,
dar nu ca întreg. D a c ă
a c c e p t a ţ i pe
dvs. î n ş i v ă a j u n g e ţ i chiar
p l ă c e ţ i ,
v e ţ i comporta v e ţ i gândi
În
moduri care vor spori
fericirea.
11
1
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 60/64
6
F a c e ţ
i - v ă
complimente
O b s e r v
comportamentele care plac
l ă u d a ţ i - l e
(dar nu
pe
clvs. ca
f i i n ţ ă
în întreg im e) atunci când le
o b s e r v a ţ i .
Multe persoane
î ş i petrec v i a ţ a conversâ nd cu ei
î n ş i ş i
într-o
m a n i e r ă d e p r e c i a t i v ă :
este de preferat mai blând
cu
dvs.
î n ş i v ă o f e r
complimentele ste, pe care v-ar
p l ă c e a s ă
le p r i m i ţ i de la
c e i l a l ţ i
în
anumite s i t u a ţ i
7 l i c a ţ i - v ă
În
acele t i v i t ă ţ i care fac p l ă c e r e
I n c e r c a
s ă p e r e c e
o
p e r i o a d ă
de timp
în
fiecare
zi f ă c â n d
a c t i v
i t ă ţ i
pe care le i d e r a ţ i
p l ă c u t e
fie de unii singuri, fie
în
compan ia altora .
8
R e n u n ţ a
la
m i
Încerca
o b ţ i n e ţ i
n e a p ă r a t
aprobarea
c e l o r l a l ţ i .
D a c ă
f a c e ţ ca
fericirea_ dvs.
s ă d e p i n d ă
de aprobarea
c e l o r l a l ţ i
v e ţ i diminua se mnificativ
m u l ţ u m i r e a
Vor a p ă r e a inevitabil
momente
în ca
re nu vor
p l ă c e a
sau vor dezaproba: este
î n ţ e l e p t ca pe rsoanele importante
s ă v ă
aprobe, dar nu are
rosi
f i ţ i
distrus
d a c ă
nu se
î n t â m p l ă a ş a .
Este adesea mult mai
important
i ţ i
u m i t de propria
p e r s o a n ă
decât
îi ţ u m i ţ i
1-12
pe
a l ţ i î n c e r c a p t a ţ i s ă v ă a p r o b a ţ i ,
mai
d e g r a b ă
decât c â ş t i g a ţ i
n e a p ă r a t
aprobarea a l ţ i .
9 P u n e ţ i
fericirea dvs pe primul loc.
D a c ă dvs_ v e ţ i r e u ş i i m ţ i ţ i fericit, atunci v e ţ i
ş t i
i s t ă cu
g u r a n ţ ă
o
p e r s o a n ă f e r i c i t ă . A d u c
ţ i - v ă aminte fiecare
î ş i
c o n s t r u i e ş t e
propria fericire sau nefe
rici
r
e, nu
d
vs. f a c e ţ
acest lucru
pentru
a l ţ i i .
10 Nu Î n v i n o v ă ţ i ţ i
de
nefericirea sau necazurile celor
din
jur.
Fiecare om este responsabil de crearea prop
riil
or lu i sentimente,
a ş a nu
s u n t e ţ i
dvs. vinovat d a c ă ce i din jur
al
eg fie
s u p ă r a ţ i .
doar
i n d c ă
c e i l a l ţ i aleg se n e f e r i nu trebui
îi
a c o m p a n i a ţ i
dvs. sau
le u r m a ţ i
exemplul.
_ Î n v ă ţ a ţ i f i ţ i asertiv atunci când r e ţ i ceva.
Nu e x i s t ă nici o
g a r a n ţ i e v e ţ i
primi ceea ce c e r e ţ i dal- este cu
s i g u r a n ţ ă
o strategie mult mai b u n ă decât aceea de a
a ş t e p t a
ca
c e i l a l ţ i s ă v ă g h i c e a s c ă
gândurile sau
o r i n ţ e l e
12 T r e c e ţ i dincolo de standarde p r
im
ate i ş n u i n ţ
c o m p o r t â n d u v ă
Într-un mod iferit.
O b s e r v a ţ i
cum
r t a ţ i
de obicei
c e r c a ţ i f a c e ţ i
contrariul. De exemplu, de obicei
u n d e ţ
cu
NU la
majoritatea cererilor copiilor,
î n c e r c a ţ i
de câteva ori s ă s p u n e ţ DA.
D a c ă s t ă în
obicei
f a c e ţ i
critici,
e r c a ţ i a c e ţ
comp
li
mente.
O b s e r v a ţ i cum v e ţ i i m ţ i cum e a z ă la
s c h i m b ă r i l e
din comportamentul dvs.
e n t a ţ
apoi
m o d i f i c â n d u v ă
alte comportamente.
13_
A s u m a ţ i v ă
riscuri
Asumarea unor riscuri es
te
un semn
al al
v i t a
t ă ţ i i
de
obicei, se
s o l d e a z
cu efecte
be
nefic
e.
De exemplu, un t a t ă
care de
r e g u l ă r e f u z ă
îi dea fiicei lui
m a ş i n
poate asume
un risc
îi e d i n ţ e z e
automobilul ca ce se
î n t â m
în
a c e a s t ă s i t u a ţ i e
A m i n t i ţ i - v
ă s ă nu
î n v i n o ţ i ţ i
prea tare d a c ă
asumarea riscului se cu ceva
c u t :
în loc
b l a m a ţ i , l ă u d a ţ i - v ă
pentru faptul avut curajul de a asuma
un
risc.
11 3
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 61/64
14.
F o l o s i ţ i Imageria R a ţ i o n a l - E m o t i v i i .
Imageria i o n a l - E m o t i v ă poate s ă v ă ajute
m o d i f i c a ţ i
sentimentele inadecvate
În
unele adecvate. I m a g i n a t i - v ă o
s c e n ă
sau o
t u a ţ În ca
r
e
de obicei
s i m ţ s u p ă În
exemplul
anterior doamna Ra icu ş i - a r putea imagina t o ţ i copiii ei au p ă r ă s i t
casa. T r ă i n d sentimentul dureros atât de intens doamna Raicu ar
aproxima t r ă i r e a d e p r e s i v ă . T o t u ş i , d a c ă prin sch imbarea modului
de
-
a evalua
t u a ţ
ea
i - a r
schimba sentimentul dureros Într-unul mai
adecvat mai folositor depresia s-ar modifica
În
t r i s t e ţ e sau
d e z a m ă g i r e . Modalitatea de a schimba sentimentele este
modificarea modului de a gândi care
g e n e r e a z ă
sentimentele
inadecvate Într-o gândire
l o g i c ă , r a ţ i o n a l ă ,
ceea
ce
ar produce
sentimente utile productive. Este bine ca imageria fie p r a c t i c a t ă
cam zece minute zilnic pentru a Î n t ă r i atât abilitatea de a
modifica sentimentele c ă t convingerea p u t e ţ i decide cu
a d e v ă r a t
ceea ce
s i m ţ i ţ i .
15.
Nu
l i i s a ţ i
prea multe treburi nefinalizate.
Este important f i n a l i z a ţ i atât i n t e r a c ţ i u n i l e cu i l a l ţ i cât
sarcini
le
pe care deja
l e - a ţ i
Început. Treburile neterminate
s o l i c i t ă
a t e n ţ i e energie care r putea
fi
dirijate Înspre scopuri mai p l ă c u t e .
'16. E v i t a ţ i
si i
vi i t i n g e ţ i
lumina" spunându-vi i lucruri
descurajatoare.
a c ă nu p u t e ţ i sp une lucruri Încurajatoare mai bine nu mai
s p u n e ţ i
nimic.
17. F i ţ i
buni cu dvs.
C u m p ă r a ţ i - v ă flori bomboane sau i n v i t a ţ i - v ă
la
c i n ă .
T r a t a ţ i - v ă
cu
respectul
pe
care l - a ţ i oferi ce lui mai bun prieten.
18.
A v e ţ i griji i de propriul
dvs.
corp.
Supraalimentar
ea
lipsa de sport sunt o d o v a d ă de i p s ă
de
respect
f a ţ ă
de propriul corp ceea
ce va s c ă d e a
s a t i s f a c ţ i a de
ansamb
lu
m ă r i n d ş a n s e l e de Î m b o l n ă v i r e .
114
19
.
n c e r c a ţ i
un experiment.
G â n d i ţ i - v ă la zece lucruri negative din v i a ţ a dvs. Cum s i m ţ i ţ i
acum? Apoi
i m a g i n
zece lucruri
p l ă c u t e .
Clim
s i m ţ i ţ i ?
Concluzia la care oricine poate ajunge este oamenii se simt prost
atunci
c ă n d
gândesc lucruri negative se simt bine atunci
c ă n d
gândesc pozitiv.
20. F o c a l i z a ţ i - v i i pe lucrurile din prezent.
Î n c e r c a ţ i t r ă i ţ i
pe
c ă t se poate În prezent. Persoanele care se
p r o i e c t e a z ă
În mod constant În viitor gândesc catastrofic
cu
privire
la ceea ce se
va
Întâmpla devin n e l i n i ş t i t
Pe
rsoanele care se
" a g a ţ ă " de trecut se
d e p r e c i a z ă
d
in
cauza unor erori
i m p e r f e c ţ i u n i
din trecut
se d e p r i m ă
mai tot timpul. Persoanele care
se
c o n c e n t r e a z ă
pe
prezent de obicei nu se simt nici anxioase nici
deprimate.
21.
A c o r d a ţ i prioritate problemelor
m o ţ i o n a l e f a ţ ă
de cele practice.
R e z o l v a ţ i - v ă problemele e m o ţ i o n a l e Înainte de a le aborda
pe
cele practice. Este mai
u ş o r
s ă v ă r e z o l v a ţ i problemele practice d a c ă
mai
Întâi v - a ţ i rezolvat orice
p l ă c e r e la r
ivel
e m o ţ i o n a l
care ar
putea avea l e g ă t u r cu s i t u a ţ i a r e s p e c t i
In
c o n s e c i n ţ ă , d a c ă
115
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 62/64
i d e n t i f i c a ţ i convingerile i r a ţ i o n a l e le t r a n s f o r m a ţ i În convingeri
ţ i o n a l e , v e ţ i schimba t r ă i r i l e
e m o ţ i o n a l e
neproductive
În
unele
productive, ceea ce
va
ajuta În rezolvarea problemelor.
22. E l i m i n a ţ i miturile auto distructive.
I d e n t i f i c a ţ i
d e z a m o r s a ţ i
orice mituri auto-distructive pe care
le
v e ţ i despre dvs. Î n ş i v ă , de exemplu nu sunt În stare fac nimic
ca
lumea , cred pur simplu am ghinion
d a c ă
nu sunt
perfect, sunt un ratat .
23. O p t i m i z a ţ i
pe
cât posibil i t u a ţ i i l e .
C ă u t a ţ i
v e d e ţ i s i t u a ţ i i l e ca fiind f ă r ă pierderi, mai d e g r a b ă
decât
ă r ă c â ş t
O s i t u a ţ i e f ă r ă
c â ş t i g
este una
În
care, indiferent de
modul În care se s o l u ţ i o n e a z ă problema, dvs. p i e r d e ţ i . De exemplu
domnul Rusu creat o s i t u a ţ i e de n o n - c â ş t i g
În
ceea ce p r i v e ş t e
copiii
s ă i
came
ra
lor
d e z o r d o n a t ă .
Le-a cerut Î ş i f a c ă curat
În
a m e r ă . D a c ă nu se Î n t â m p l ă a ş a , devine nervos plin de
resentimente, iar d a c ă fac curat, copiii se Î n t r i s t e a z ă , se b o s u m f l ă
pretind t a t ă l lor a fost r ă u cu ei f ă c â n d u - 1 se s i m t ă vinovat.
Pentru a transfor
ma
s i t u a ţ i a
Într-una
În
care nimeni nu are de
pierdut, domnul Rusu ş i - a r putea schimba perspectiva.
D a c ă
copiii
nu Î ş i c u r ă ţ ă camera , s-ar putea s i m ţ i iritat sau d e z a m ă g i t ar putea
v a d ă
ce
e de
f ă c u t
pentru a le da o p e d e a p s ă
f i i n d c ă nu ş i - a u
c u t ordine În c a m e r ă . D a c ă copiii fac t o t u ş i ord[ne În c a m e r ă
domnul Rusu ar putea s ă a l e a g ă nu se lase manipulat de r e a c ţ i i
lor se
i m t ă t i s f ă
au
f ă c u t
ceea
ce
trebuia. Astfel,
indiferent care este rezultatul final al unei
s i t u a ţ i i
f ă r ă pierderi,
domnul Rusu nu a
re
decât de
c â ş t i g a t ,
deoarece
Î ş i
c o n t r o l e a z ă
propriile r e a c ţ i i e m o ţ i o n a l e .
24.
C ă u t a ţ i
persoane care
v ă d
lucrurile Într un mo pozitiv.
.De
câte
ori e posibil,
a s o c i a ţ
cu persoane care
au
o viz
iu
ne
p o z i t i v ă
asupra v i e ţ i i i t a ţ i persoanele negative, care se auto
distrug.
2
5
O f e r i ţ i - v ă recompense.
R e c o m p e ţ i - v ă fie verbal, fie cu un cadou,
de
câte ori r e u ş i ţ i
În
Încercarea de a lumina
v i a ţ a .
Cu cât
e x e r s a ţ i
mai mult
În
a
aprinde propria l u m i n ă , cu atât a ţ a
va fi
mai l u m i n o a s ă .
CUM ÎI
A J U T A Ţ I
PE COPIII/ELEVII DVS
Î Ş I
LUMINEZE
V I E Ţ I L E
Acum
v a ţ i
familiarizat
cu
unele tehnici de a lumina v i e ţ i l e
este momentul le
t r a n s m i t e ţ i
asta copiilor dvs.,
pe
ntru ca ei,
la rândul lor, Î ş i s p o r e a s c ă fericirea p l ă c e r e a de a
t r ă i .
Oricare
din
sugestiile anterioare pot fi modificate aplicate În cazul
copiilor. Unele tehnici suplimentare
În
acest sens ar fi:
1. O f e r i ţ i I e copiilor/elevilor dvs. un model pozitiv de comportament;
copiii Î n v a ţ ă multe dintre comportamentele atitudinile lor prin
imitarea a d u l ţ i l o r - astfel, prin asumarea r e s p o n s a b i l i t ă ţ i i pentru
propriile dvs. sentimente, copiii vor Î n v ă ţ a la rândul lor un astfel
de mod de a se raporta la ei
Î n ş i ş i .
2.
I g n o r a ţ i
m a n i f e s t ă r i l e
unor sentimente inadecvate din partea lor.
D a c ă a c o r d a ţ i a t e n ţ i e copiilor/elevilor atunci când au un
comportament agitat, de fapt
Îi
r e c o m p e n s a ţ i prin
a t e n ţ i a
dvs.
astfel
c r e ş t e ţ i n s e l ca
aceste
n i f e s t ă r i s ă r e a p a r ă
În vi ito
r.
3.
R e c o m p e n s a ţ i
comportamentele expresiile
e m o ţ i o n a l e
adecvate. Cu cât a c o r d a ţ i mai m u l t ă
a t e n ţ i e
e m o ţ i i l o r
comportamentelor adecvate ale copiilor/elevilor dvs. ,
cu
atât
sporesc
ş a n s e l e ca
ele
r e a p a r ă În
viitor.
4.
Î n v ă ţ a ţ i v ă copiii/elevii
Î ş i
modifice
p r e t e n ţ i i l e În p r e f e r
A m i n t i ţ i l e nu e x i s t ă nici un motiv pentru care ei ar trebui
o b t i n ă tot ceea
ce Î ş i
doresc nici
nu
ar trebui se
e n ~ r v e z e din
a c e a s t ă
c a u z ă .
Î n c u r a j a ţ i i
lupte Împotriva furiei
oferindu-
Ie
un exemplu potrivit recompensându-i când
m a n i f e s t ă
iritare
În
loc de furie
5. A j u t a ţ i - i
pe copii/elevi
v a d ă s i t u a ţ i i l e la
dimensiunile lor reale,
mai d e g r a b ă decât le p e r c e a p ă ca o c a t a s t r o f ă sau le
considere mai rele decât sunt
În
realitate.
6. I g n o r a ţ i copilul/elevul atunci când se
v ă i c ă r e ş t e
a c o r d a ţ
a t e n ţ i e
când vi
se a d r e s e a z ă cu
o cerere
t r i v i t ă . D a c ă s u n t e ţ i
117
f
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 63/64
receptiv la v ă i c ă r e a copilului, este ca cum l - a ţ i transmite
a c e a s t ă purtare
îl
va face o b ţ i n ă ceea ce î ş i d o r e ş t e .
7. n c u r a j a ţ i - i
u d a ţ i pe copi i/elevi atunci când m a n i f e s t ă
comportamente r e a c ţ i i adecvate;
nu
trebuie
c o n s i d e r a ţ
v e ţ i ajunge r ă s f ă ţ a ţ i copilul doar f i i n d c ă îl î n c u r a j a ţ i se
comporte adecvat.
8.
Nu
îi
c r i t i c a ţ i prea mult pe copii/elevi pentru
g r e ş e l i l e
i m p e r f e c ţ i u n
lor,
a c c e p t < l ţ i - i
indiferent de ceea
ce
fac, dar
a r ă t a ţ i - l e atunci când se c o m p o r t ă nepotrivit, f ă r ă a critica copilul
În sine.
9. Î n c u r a j a ţ i - pe copii/elevi ia propri ile lor decizii se accepte
pe ei Î n ş i ş i
ca
persoane, indiferent de rezultat.
10. Nu le s p u n e ţ copiilor/elevilor sunt
în
întregime buni sau
r ă i ;
mai
d e g r a b ă c o m e n t a ţ i în
mod specific asupra comportamentelor
bune sau rele.
11. n c u r a j a ţ i copiii/elevii Î ş i exprime sentimentele j u t a ţ i - i se
raporteze adecvat la ele atunci când apar.
12. Î n c u r a j a ţ - v ă copiii/elevii Î ş i exprime d o r i n ţ e l e , sugerându-Ie
nu e x i s t ă n i c i o d a t ă g a r a n ţ i i vor
o b ţ i n e
ceea ce vor, mai ales
d a c ă nu
spun
ce
anume ar dori.
R e c o m p e n s a ţ i - i
pentru modul
În
care cer ceva nu
Î n c e r c a ţ i
le i c i p a ţ i d o r i n ţ e l e .
13. ă s a ţ i copiii/elevii Î ş i dea seama ei c r e e a z ă sunt
responsab ili de orice sentimente
t r ă i e s c
nu sunt
responsab
ili
de sentimentele
c e l o r l a l ţ i .
Nu
Î n v i n o v ă ţ i ţ i
copilul
pentru modul
În
ca
re s i m ţ i ţ dvs.
14. O f e r i ţ i - I e copiilor/elevilor sugestii pentru modul În ca re - a r putea
rezolva problemele de
v i a t ă .
Puteti ch iar le dati probleme spre
rezolvare, pentru
a - ş i
exe'rsa
a b i l i t ă ţ i l e
nou dobândite.
E v i t a ţ i
le d a ţ i sfaturi r e z o l v a ţ i problemele În locul lor.
'
8
15. Î n c u r a j a
i - v ă
copiii/elevii
a i b ă
hobby-uri S implice
În
a c t i v i t ă ţ i care le f a c ă l ă c e r
pe
care le practica
independent.
16.
P u n e ţ i În
e v i d e n ţ ă avantajele
a m â n ă r i i p l ă c e r i l o r
imediate În
beneficiul c â ş t i g u r i lor de l u n g d u r a t ă . Copiii sunt e c u n o s c u
drept
v â n ă t o r i
de l ă c e r rapide. De exemplu, a r ă t a ţ i
copiilor/elevilor
d a c ă Î ş i
fac temele
acum,
asta
s e a m n ă c ă
vor
c â ş t i g a
mai mult timp liber pentru m i
târziu.
17. L ă s a ţ i co piii Î ş i rezolve singuri certurile dintre a ţ i sau dintre
prieteni.
18. Î n v ă ţ a ţ i - v ă copiii/elevii cum
l o s e a s Terapia
a ţ i o n a l
E m o t i v ă
C o m p o r t m e n t a l ă
19. i t a ţ i - v ă la televizor m p r e u n ă
cu
copilul dvs. a t e ţ i În
i d e n t
lucrurile irationale care
,
se c o m u n i c ă prin mas-media;
Î n c u r a ţ i - i le
identifice el
Î n s u ş i .
20. i t i ţ i - l c ă r ţ i cu lucruri pozitive,
pline de
s p e r a n ţ ă
21-.
Î n v ă ţ a ţ i - v ă copiii/elevii cum Î ş i r i n d propria
l u m i n i ţ
s p u n â n d u - ş i
lucruri Încurajatoare, cum ar fi: ,Am o
t r e a b
b u n ă sau Îmi place când muncesc din greu.
22.
Î n c u r a j a ţ i - v ă copiii/elevii Î ş i as ume uneori riscuri acceptabil
e,
amintindu-Ie
a
face ceva e mai important decât a Încerca
faci
lu
crurile perf
ect. (E
llis & Harper,
Un nou ghid pentru
o
r a t i o n a /
').
23 .
P r e v e n i ţ i - v ă
copiii
În e g ă t u r ă cu
pericolul de a u t a
mereu
aprobarea iubirea
l o r l a l ţ i .
D e ş i ar
fi
de dorit
o b ţ i n e m
'19
7/21/2019 Povesti rationale pentru copii-Virginia Waters.pdf
http://slidepdf.com/reader/full/povesti-rationale-pentru-copii-virginia-waterspdf 64/64
întotdeauna dragostea aprobarea celor din jur, acest lucru nu
este absolut necesar pentru a avea o v i a ţ ă î m p l i n i t ă
f e r i c i t ă .
24. j u t a ţ i copiii/elevii reziste
la t a c h i n ă r i l e
venite din partea
l a l ţ i a r ă t â n d u - l e efectul acestora poate fi c o m b ă t u t prin
spune lor
Î n ş i ş i :
poreclele nu pot r ă n i , jignirile nu au
nici o putere asupra mea .
25.
u r a j a ţ i
copiii/elevii
î ş i
f o l o s e a s c ă
i m a g i n a ţ i a
creativitatea.
26. j u t a ţ i - i pe copii/elevi dea seama de punctele lor tari ,
o ţ â n d în
e v i d e n ţ ă toate
lu
crurile de care ei sunt capabili.
27. u t a ţ i copiii/elevii g ă s e a s c ă un aspect pozitiv În orice lucru
accepte în mod realist partea
n e g a t i v ă .
28.
j a ţ i - v ă
copiii/elevii Î ş i urmeze Î ş i
t r ă i a s c ă
visele.
29. copiii/elevii g ă s e a s c ă p l ă c e r e
În
cele mai micI
lucru
ri
,
p â n ă
în
a privi un apus de soare, florile sau a ascu lta
câ ntecul p ă s ă r i o r : p u t e ţ i atinge acest scop m a n i f e s t â n d u - v ă
propr
ia
p l ă c e r e bucurie în
f a ţ a
lor.
30. ţ i - v ă copiii/elevii se trateze pe ei î n ş i ş i cu c o n s i d e r a ţ i e
respect.
31. a j a ţ i - v ă copiii/elevii se poarte f a ţ ă de ei î n ş i ş i
a ş a
cum le
ar face p l ă c e r e se poarte prietenii lor cu
ei.
32.
ţ i - v ă
copiii/elevii î ş i
d e p ă ş e a s c ă
temerile confruntându
se cu ele;
î n c e r c a ţ i
nu
le
t r a n s m i t e ţ i
copiilor propriile
dvs
frici,
griji sau a n x i e t ă ţ i : mai bine le p ă s t r a ţ i doar pentru dvs
33. ţ i - v ă copiii/elevii g â n d e a s c ă În termeni de
o p ţ i u n i
alternative, mai d e g r a b ă decât
d e p i n d ă
de o s i n g u r ă
v a r i a n t ă
pentru a o b ţ i n e ceea ce
vor
Un copil care are do run prieten
îl pierde pe acesta va
r ă r n â n e
f ă r ă prieteni acest principiu e
va labil pentru mai multe domenii ale v i e ţ r e s t r â n g â n d u
o p ţ i u n i l e dintr-un domeniu la o s i n g u r ă a r i a n t I i r n i t e a z ă
p o s i b i l i t ă ţ i l e de a
o b ţ i n e
i s f a c ţ i din acel domeniu.
34. R â d e ţ i î m p r e u n ă cu copiii/elevii dvs î n c u r a j a ţ i - un eori
de ei î n ş i ş i ; persoanele care se iau prea în serios î ş i reduc
î n d o i a l ă c e r e a de a t r ă i . Un bun s i r n ţ al umorului
capacitatea de a vedea partea b u n ă a lucrurilor sunt ing redien te
e s e n ţ i a l e pentru a spori p l ă c e r e a din v i a ţ a unei persoane.
3
5.
I n c u r a j a ţ i - v ă copiii/elevii î ş i asurne responsabilitatea pentru
erorile n e r e u ş i t e l e lor, f ă r ă se s i m t ă prea
v i n o v a ţ i
sa u se
critice
n e c r u ţ ă t o r
pe sine,
ca
persoane.
36.
A j u t a ţ i - v ă
copilul/elevul
î ş i a p r i n d ă
propria f l a c ă r ă discutând
cu el despre cum r putea i n ă cât
rnai
fericit po sibil
a r ă t â n d u i
doar el este responsabil de fericirea sa.
SUM R
Fiecare
dintre noi î ş i
l u m i n
e a z ă propria
v i a ţ ă
Î ş i c r e e a z ă
pro
pria feri
cire.
Copiii
a d u l ţ i i
pot î ş i a p r i n d ă propria
l u m i n ă În
v i a ţ ă
• î ş i a s u m ă r ă s p u n d e r e a pentru
crearea
propriilor sentimente.
•
î ş i e e a z ă
sentimente adaptative
uti
le mai d e g r a b ă decât se
ntiment
e
neproducti
ve.
• se r a p o r t e a z ă la ei î n ş i ş i cu respect
b u n ă t a t e .
• p ă s t r e a z ă
în
p e r m a n e n ţ ă mai
multe
surse de s a t i s f a c ţ i e
as
tfel
în
cât
d a c ă una nu mai
f u n c ţ i o n e a z ă ,
pot
alege
dintre celelalte ceva mai
potrivit.
De
fapt
fiecare dintre noi are puterea de a - ş i lumina propria dând
n a ş t e r e
la propria-i fericire
s a t i s f a c ţ i e .
În c o n s e c i n ţ nu tre
bui
e
depindem
de
c e i l a l ţ i
pentru
a t r ă i
sent
im
ente de
c ă l d u r
feri
cire:
i n t e r a c ţ i u n i l e cu c e i l a l ţ i ne pot
produce
mare p l ă c e r e , dar nu sunt
suficiente. De fapt
în
fiecare dintre noi
se
g ă s e ş butonul care
ne
apr i
nd
e
lumina în
v i a ţ ă
care o
poate
m e n ţ i n e a p r i n s ă mereu.