IONGREAI.ICA

PO\TESTIt

PO\TESTIRIAIv{INTIRI

SOACM CUTREI NI]RORI

Era odatd o bab6, care avea trei feciori nalli ca nistebrazi si tari de v6rtute, dar slabi de minte.

) )

O rIzdsie destul de mare, casa bdtrdneascd cu toatdpojrjia ei, o vie cu livadd frumoasd, vite si multe pdserialcltuiau gospoddria babei. Pe l6ng[ acestea mai aveastr0nse si p[r[lute albe pentru zile negre, cdci lega parauacu zece noduri si tremura dupd bani.

- Pentru anurdzleti feciorii'de pe ldngd sine, mai durdincd doud case al[ture, una la dreapta si alta de-a stAnga celeibdtrdnesti. Dar tot atunci lud hot[rdre nestrdmutatl, a tineafeciorii si viitoarele nurori pe l6ngd sine - in casa

bdtrdneascl - gi a nu ordndui nimic pentru impdrteald pin[aproape de moartea sa. Asa fbcu, si-i r6dea inima babei, de

bucurie, cAnd gdndea numai cdt de fericitd are sb fie, ajutatdde feciori si mingdiatd de viitoarele nurori. Ba de multe oriziceain sine: ,,Voi priveghea nurorile, le-oi pune la lucru,le-oi struni si nu le-oi 16sa nici pas a iesi din casl, in lipsafeciorilor mei. Soacrd-mea - fie-i t[r6na usoard - asa a frcutcu mine. Si b[rbatu-filou Dumnlzeu se mi-t ierte - nu s-aputut plAnge cd l-am inselat, sau i-am rhsipit casa... desicdteodatl erau bdnuiele... si md probozea... dar acum s-autrecut toate!".

Tustrei feciorii babei umblau in cdrdusie si c6stigaumulti bani. Celui mai mare ii veni vremea de insurat si baba,

simtind asta, umbla valv0rtej s[-i gdseascd mireas[; !i incinci-sase sate, abie-abie putu nimeri una dup[ placul ei; nuprea tinlrS,naltd si uscltivd; insd robace si supusl. Feciorulnu iegi din hotlrArea maicd-si, nunta se f[cu si baba isi ludcdmesa de soacr6, ba incd netliat[ la gur6, care insemneazb

cd soacra nu trebuie s[ fie cu gura mare si s[ tot c6rteascide toate cele.

Dupi ce s-a sfhrsit nunta, feciorii s-au dus in treabalor, iar nora rlmase cu soacra. Chiar in acea zi, c:dttd sear6,baba incepu sd puie la cale viata nurori-sa, Pentru bab6, sitanoud nu mai avea loc in cui. ,,De ce mi-am ficut cleste? Cas6 nu m6 ard", zieea ea. Apoi se suie iute in pod si scoboaride acolo un stiubei cu pene rImase tocmai de ia rlposatasoacr6-sa, niste chite de c6nep[ si vreo doud dimerlii dep6sat.

- Iatb, ce m-am gindit eu, noro, cd poti lucranoptile. Piua-i in cisoaia de al6ture, fusele in oboroc sub pat,iar furca dup[ horn. Cdnd te-i sdtura de strujit pene, vei pisamilai, si cdnd a veni blrbatu-tdu de la drurn, vom faceplachie cu costite de porc de cele afumate, din pod, si,Doamne, bine vom mdnca! Acum deodatl p6n[ te-i maiodihni, ie furca in brdu gi pdnl mdne dimineat[ sd gbtestifuioarele aceste de tors, penele de strujit si mblaiul de pisat.Eu md las putin, c6 mi-a trecut ciolan prin ciolan cu nuntavoastr6. Dar tu sd stii c6 eu dorm iepureste; si pe l6ng6 istidoi ochi, mai am unul la ceafr, care sede punrea deschis sicu care vld si noaptea si ziua tot ce se face prin cas6. Aiinleles ce ti-am spus?

- Da, m6muc[. Numai ceva de mdncare...

- De mdncare? O ceap6, un usfuroi, si-o bucatd demdmdligd rece din polit[ sunt destul pentru o nevast[ tdndrdca tine... Lapte,brdnzd, unt si oud de am putea sclipui s[ducem in tdrg ca sI facem ieva parale; cbci casa asta s-amai ingreuiat cu un mdncdu si eu nu vreau s6-mi pierdcomdndul.

Apoi, cdnd inserd, baba se culcd pe pat, cu fata lapdrete, ca si n-o supere lumina de la opait, mai dind aintelege nurori-sa cb are s-o privigheze; dar somnul o

cuprinse indatd si habar n-avea de ce face nor6-sa. Pe cdndsoacra hordia, dormind dusd, blajina nord migdia prin casd:acus la strujit pene, acus imbdla tortul, acus pisa mdlaiul si-lvdntura de buc. Si dacd Enachi se punea pe gene-i, ea indatblua apd rece si-si spdla fata ca nu cumva s-o vadA neadormitasoacrd si s6-i bdnuiasc[. Asa se munci biata nord p0n[ dupdmiezul noptii; dar despre ziub somnul o dobori si adormi siea intre pene, caiere, fusele cu tort si bucul de mdlai.

Bfua, care se culcase odat6 cu giinile, se scul6 cunoaptea-n cap gi incepu a trdnti si-a plesni prin casd, inc6tbiata nord care de-abia atipise, de voie, de nevoie, trebui sd

se scoale, sd sdrute mdna soacrei si sd-i arate ce-a lucrat.incet-incet nora s-a dat la brazd|ribubu era multlmit[ cualegerea ce-a fdcut.

Peste cAteva zlle cirdusii sosesc, si tdndra nevastS,vdzdndu-si bdrbdjelul, mai uitb de cele ndcazti!

Nu trece mult si baba pune la cale si pe feciorul celmijlociu si-si ie un suflet de nord intocmai dupd chipul siasem[narea celei dintdi, cu deosebire numai cd aceasta eramai ?n vdrst6 si ceva incrucisati, dar foc de harnic6.

Dupd nuntd feciorii se duc iardsi in cdrdusie, sinurorile rdmdn iar cu soacra acas6. Dupd obicei ea le dd delucru cu mbsur[ si cum insereazb se culc[, spuind nurorilorsb fie harnice si ddndu-le de gryd canu cumva si adoarmd,ci le vede ochiul cel neadormit.

Nora cea mai mare tdlmdci apoi celeilalte despreochiul soacrS-sa cel atoatevdzdtor, si asa una pe alta se

indemnau la treabd si lucrul iesea g6rld din mdnile 1or. Iarsoacra hunxea de bine. Dar binele - cAteodatl - asteaptd sirdu. Nu trece tocmai mult si vine vremea de insurat sifeciorului celui mic. Baba insd voia cu orice chip si aibd otroit[ nedesp1r\ite de nurori... De aceea si chitise una de maiinainte. Dar nu-i totdeauna cum se chiteste, ci-i si cum se

nimereste. intr'-o bund dirnineath, feciorul mamei ii si aduceo nord pe cuptior. Baba se scarmlnd de cap, dd la deal, dd lavale, dbr n-are ce face si, de voie, de nevoie, nunta s-a frcut,si pace bun[!

Dup[ nunt6, bdrbatli din nou se duc in treaba lor sinurorile rdmAn iar cu soacra acasd. Baba iarisi le dd de lucrucu m6sur[, si cum vine sara se culc6 dup6 obicei. Cele doudnurori vdzdndpe cea maitindrd. codindu-se la treabd, ii zic:

- Da nu te tot codi, ci m6-muca ne vede.

- Cum? Eu o vid cd doar-me. Ce fel de treabd eaceasta? Noi sb lucrdm si ea sl doarmd?

- Nu cduta ch hordieste, zise cea mijlocie, mimucaare la ceafi un ochi neadormit, cu care vede tot ce facem,g-apoi tu nu stii cine-i m[muca, n-ai mincat niciodatdmoarea ei?

-La ceaffi?.. Vede toate?... N-am mdncat moareaei?".. Bine cd mi-am adus aminte... Dar ce m6nclm noi,fetelor hdi?

- la,rabddri prdjite, drag|,cumndticd... lar dac6 estiflimdndfl ie si tu o bucdticd de m[m6ligd din coltar si cuniste ceapd si m[ninc6.

- Ceap6 cu mdmiligl? D-apoi neam de neamulmeu n-a mdncat asa bucate. Da sldninb nu-i in pod? Untnu-i? Oud nu-s?

Ba sunt de toate, ziserd cele doub, dar sunt amdmuc6i.

- Eu cred c[ tot ce-i a mhmucdi e s-al nosku, 9i ce-ial nostru e s-al ei. Fetelor, hbi! s-a trecut de gagd. Voi lucrati,c[ eu md duc sSpregdtesc ceva de-a mdnclrii, stii cole, cevamai omeneste; s-acus v[ chem si pe voi.

- Doamne, ce vorb6 {i-a iesit din gur6! ziserd celedou6. Vrei sd ne aprindem paiJ in capl Sd ne zvdrlh,baba pedrum?

- Las dac[ v-a durea capul. Cdndv-aintreba pe voi,sd dati vina pe mine si sb llsati sd vorbesc eu pentru toate.

-Apoi dar... d6!... fr cum stii; numai sd nu ne bagisi pe noi in belea.

- Hai, fetelor, tdceti, gura vd meargb; cE nu-i bunlpacga si mi-i dtagb, gdlceava. Si iese cint6nd:

Vai sdracu omu prostBun odor la cas-a fost!

Nu trecu nici un ceas la mijloc, s-un cuptior depldcinte, cdtiva pui pArp6liti in frigare si prbjiti in unt, ostrichinoaie debrdnzlcu smdntOni si mlmIliguta erau gata.Apoi iute chem[ si pe celelalte doud in bordei si se pun lamash cu toatele.

- Hai, fetelor, mAncati bine si pe Domnul lludati,ch eu md rdpdd in cramd s-aduc s-un cofiel de vin ca sE

meargl pllcintele aceste mai bine pe gAt.

Dupd ce au mdncat g-au bdut bine, le-a venit a cdnta,ca rusului din gura girliciului:

. Soacr6, soacrS, poam[ acrl!De te-ai coace cdtte-ai coace,Dulce tot nu te-i mai face...De te-ai coace toatb toamna,Esti mai acrd decdt coama;De te-ai coace-un an s-o var6,Tot esti acri si amariliIegi a'fara '

Ca o par6,Intri-n casb

Ca o coas[,Sezi in unghiCa un junghi.

S-au mdncat, !-au b5ut, s-au cdntat,pAnb au adormitcu toatele pe loc. Cdnd se scoalb baba in zori, ianurori daci

9-

ai de unde. Iese afard sp[rietd, d[ incolo, di pe dincolo si,cdnd intri in bordei, ce sd vad[? Bietele nurori j[leau pesoacrd-sa... Pene imprdstiete pe jos, frrmdturi, blide aruncatein toate pdrfile, cofbielul de vin rdsturnat - ticdlosie mare!...

- Da ce-i acolo? strigd baba inspdimdntatb.Nurorile afunci sar arse in picioare si cele mari incep

a tremura ca varga, de fric[, si lasl capul in jos de rusine.Iar cea cu pricina rlspunde:

-Da bine, mdmucfl nu stii c-au venit tdtuca si cumdmuca si le-am frcut de mdncare, si le-am scos un cofbielde vin, si de aceea ne-am chefbluit si noi oleacd. Iaca, chiarmai dineoarea s-au dus.

--- Si m-au vdzutcuscrii cum dormeam?

- D-apoi cum sd nu te vadd, mbmucd?

- $-apoi de ce nu m-ati sculat? Mdnca-v-ar ciumasd v[ mdn6nce!

- D-apoi d5, mdmucd, fetele acestea au spus c6dumneata vezi tot, si de aceea am gdndit cd e,sti mdnioasdpe tdtuca si pe mbmuca, de nu te scoli. Si ei erau asa demdhniti, de mai nu le-a ticnit mdncarea.

Ei las[, ticbloaselor, cb" v-oi dobzdla eude-acu-nainte.

Si de afunci nurorile n-au mai avut zi bund in casbcu baba. Cdnd isi aducea ea aminte de puicile cele nadolencesi boghete, de vinisorul din cram[, de rhsipa ce s-a frcut cumunca ei, si c-au vdzut-o cuscrii dormind asaldfaiatd,, cumera, wdpa de ciudd si rodea in nurori, cum roade cariul ?nlemn.

Se lehimetisiserd pdnd si cele dou[ de gura cea reaa babei; si cea mai tdndr[ glsi acum prilej sd-i faci pe obrazsi sI ordnduiascb totodaffi si mostenirea babei prin o diat6nemaipomenitd pAnS atunci, si iatd cum:

- Cumnatelor, zise ea intr-o zi, cdnd se aflau

10

singure in vie; nu putem trdi in casa aceasta, de n-om facetoate chipurile s[ sclpdm de hdrca de babd.

- Ei cum?

- SA faceli cum v-oi invdta eu si habar s5 n-aveti.

- Ce sd facem? intrebi cea mai mare.' - Ia sd dim busta in cas6 lababd,, si tu s-o iei de

cdnepa dracului si s-o trbznesti cu capul de pbretele celdespre rdsbrit, cAt ii putea; tot asa sd faci si tu cu capul babeide pdretele cel despre apus; s-ailoi, ce i-oi mai face si eu,veti vedea voi.

- D-apoi c6nd or veni ai nosfri?

- Atunci voi s6 v[.faceli moarte-n pipusoi, s[ nuspuneli nici laie, nici bdlaie. Oi iorbi eu si cu darfuir, gi lasdacd va fi ceva.

Se induplecarb si cele dou5, intrari cu toateie in cas[,luarl pe babi de p6r, f-o izbird cu capul de pbreti, pdnd i-ldogirl. Apoi, cea mai tdnbr6, fiind mai gugubali dec6t celedou6, trdnteste baba in mijlocul casei s-o frdmdnt[ cupicioarele, s-o ghigoseste ca pe ddnsa; apoi ii scoate limbaafarL, i-o strdpunge cu acul si i-o presur1 cu sare si cupiperiu, asa cd limba indatd se umfld si biata soacrd nu maiputu zice nici circ! Si slab[ si stAlcitd cum era, cdzulapatbolnavd de moarte. Apoi nurorile, dup[ sfbtuirea celei cupricina, asezard baba intr-un asternut curat, ca s[-si maiaduc[ aminte de cdnd era mireas6, si dupb aceeaincepur[ ascoate din lada babei valuri de pdnzh, a-si da"ghiont unaalteia si a vorbi despre stArlici, toiag, ndshlie, poduri, parauadin m0na mortului, despre gbinile ori oaia de dat pestegroap6, despre shigoi si cdte altendzdrLvdnii ?nfiordtoare,incdt numai acestea erau de ajuns, ba si de intrecut, s-o vOrein groapd pe biata bab6.

Iaca fericirea visati de mai inainte cum s-a implinit!Pe cdnd se petreceau aceste, iaca s-aud sc6rtdind

11

niste car6; blrbalii veneau. Nevestele lor le ies intruint0mpinare, si dupd s{btuirea celei mai tinere, de la poartds-arunc[ ?n gAtul bdrbatilor si incep a-i lua cu vorba si a-idesmierda care mai de care mai mdgulitor.

- Da ce face mbmuca? intrebarl cu toti deodatl,cdnd dejugau boii.

- Mdmuca - le lud cea mai tdndrd vorba din gurd -mdmuca nu face bine ce face; are de gdnd si ne lese slndtate,sirmana.

- Cum? ziser6" bdrbatii inspdimAntati, scdpdndrdsteiele din mdn6.

- Cum? Ia sunt vreo cinci-sase zile de cdnd a fostsd duc[ viteii la suhat si un vdnt rbu pesemne a dat pested0nsa, s6rmana!... Ielele i-au luat gura si picioarele.

Fiii se rlp[d atunci cu totii in casi la patul mdne-sa,dar biata bab[ era umflatl cdt o tute si nici nu putea blestim[car din gur6. Simtirea insb nu si-o pierduse de tot, si,vdzdndu-i, isi misc[ putin mdna si ardtd la nora cea mare sila pdretele despre rlsdrit, apoi arbtd la nora cea mijlocie sipdretele despre apus, pe urmd pe cea mai tdnhrd si jos inmijlocul casei. Dup[ aceea de-abia putu aduce putin mdnaspre gurd si indat[ cdzu intr-un lesin grozav.

Toti plAngeau si nu se puteau dumeri despre semnelece face mama lor. Atunci nora cea tAndrdzise, prefrcdndu-secb plAnge si ea:

-Darnu intelegeti ce wea m[muca?

- Nu, ziserl ei.

-Biata mdmucd lasd cu limbd de moarte cd fratele

cel mare sd ieie locul si casa cea despre rdsdrit; cel mijlociucea despre apus, iar noi, ca mezini ce suntem, sd rdmdnemaici, in casa bbtrdneasc[.

- C[ bine mai zici tu, nevastd, rdspunse bdrba-tu-sdu.

12 13

Atunci ceilalti nemaiavAnd incotro sovbi, diatarhmase bunh frcutb

Baba muri chiar in ac ea zi si nurorile, despletite, oboceau de l.uia satul. Apoi, peste douh zile, o ingropard cucinste mare si toate femeile din sat si de prin meleagurilevecine vorbeau despre soacra cu trei nurori si ziceau:,,Fericede ddnsa c-a murit, cI stiu cLarc cine-o boci!".

CAPRACTI TREI MA

Era odatd o caprb, care avea trei iezi. Iedul cel maresi cel mijlociu dau prin b[! de obraznici ce erau, iarS cel micera harnic si cuminte. Vorba ceea: ,,Sunt cinci clegete la omdnd si nu sambnd toate unul cu alrul".

Intr-o zi, capra chemd iezii de pe-afar[ si le zice:

- Dragii mamei copilasi! Eu mI duc in p6dure, cas5 mai aduc ceva de-ale mdnc[rii. Dar voi incuieji uga duplmine, ascultati unul de altul si sd nu cumva sd deschidetip0nd ce nu-tiauzi glasul meu. CAnd oi veni eu, am s[ vd daude stire, ca sd md cunoasteti, s-am s[ vd spun asa:

Trei iezi cucuieti,Mamei usa descuieti,Cd mama v-a aduce vou6:Frunze-n buze,Lapte-n tOte,

Drob de sarei,- ,.-.ln sptnare,M51[iesin calciies,Smoc de floriPe subsuori.

Auzit-ati ce-am spus eu?

Da, mdmuc[, ziserh iezii.* Pot s[ am nldejde in voi?

Sd n-ai nici o grijd, mlmucd, apucard cu gurainainte cei mai mari. Noi suntem o datd b6ieti si ce-am vorbito datd, vorbit rbmdne...

- Dac6-i asa, apoi veniti sd v[ sdrute mama!Dumnezeu sd vl apere de cele rile si mai rdmdneti cu bine!

14

--- Mergi s6ndtoasi, mbmucd - zi$e cel mic, culacrdmi in ochi - si Dumnezeu s[-ti ajute, ca sb te intorni cubine, si s[ ne-aduci de m6ncare.

Apoi capra iese si se duce in treaba ei. Iar iezii inchidusa dupd ddnsa 9i trag zdvoral. Dar vorba veche: ,,Plretii auurechi si ferestile ochi". Un dusman de lup -;-apoi gtiticare? - chiar cumitrul caprei, care de mult p6ndea weme cuprilej ca sbpape iezli,trbgeacu urechea lapdretele din dosulcasei, cdnd vorbea capra cu d6nsii.

,,Bun! zise el in gdndul sdu. Ia acu mi-i timpul... Dei-ar impinge pdcatul s6-mi deschidd usa, halal s6-mi fie! Stiucb i-as cdrnosi si i-as jumuli!" Cum zice, si vine la usd; sicum vine, si incepe:

Trei iezi cucuieti,Mamei usa descuieti,C[ mama v-a aduce vou[:Frunze-n buze,Lapte-ntdte,Drob de sare

in spinare,Mil6iesin calciies,Smoc de floriPe subsuori.

- Hai! Deschideti cu fuga, dragii mamei! Cu fuga!

- Ia! Bdieti, zice cel mai mare, sbriti si deschidetiusa cd vine mama cu de m6ncare.

- S[r6cuful de mine! zise cel mic. Sd nu cumva s6faceti pozna sd deschideti, c[-i vai de noi! Asta nu-im[muca. Eu o cunosc de pe glas: glasul ei nu-i asa de grosgi rigusit ci-i mai sublire si mai frumos!

Lupul auzindaceste, se duse la un fierar si puse s6-iascutd limba si dintii, pentru a-si subtia glasul, g-apoi,

15