povesti noi2

7/26/2019 povesti noi2

1/55

Maestrul si Lumina

ntr-o sear maestrul se adun cu discipolii i le ceru s fac un foc ca s stea devorb mpreun.

- Cltoria spiritual e ca un foc care arde n faa noastr, spuse. Un om care vrea s

aprind focul trebuie s suporte fumul care-i ngreuneaz respiraia i-l face s

lcrimeze. Aa e redescoperit credina lui.

ricum, odat ce focul a fost aprins din nou, fumul dispare, iar flcrile lumineaz

toate lucrurile din !urul lor " dndu-le cldur i linite.- #ar dac altcineva aprinde focul pentru el$ ntreb unul din discipoli. %i dac cineva

ne a!ut s evitm fumul$

- #ac cineva face asta, este un fals maestru.

Un Maestru este n stare s duc focul oriunde dorete i s-l sting de cte ori

are chef.

i, din moment ce nu a nvat pe nimeni s aprind focul, e ca i cum i-ar las

pe toi n ntuneric.&

'aulo Coel(o "Maktub
http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/06/24/maestrul-si-lumina-metafora-terapeutica/lumina-3/


2/55

Fiecare vede ceea ce vrea sa vada

Se spune ca intr-o zi, Dumnezeu cheama la el un inger si ii cere sa mearga pe

Pamant, sa vada ce fac oamenii.

Dupa trei zile ingerul se intoarce si povesteste: ca oamenii sunt buni, se roaga,

se ajuta intre ei, isi cresc copii cu mare drag, isi ajuta parintii, etc.

Dumnezeu ii spune ca are dreptate si cheama la E un alt inger, pe care il

trimite pe Pamant.

Dupa alte trei zile se intoarce si cel de-al doilea inger si povesteste ce a vazut:ca oamenii sunt rai, se bat si se omoara intre ei pentru banii, se urasc, il

blameaza pe Dumnezeu, ca totul este un haos! Dumnezeu ii spune ca are

dreptate.

Sfintii care stateau langa Dumnezeu intreaba nedumeriti:

Cum? Amandoi ingerii au dreptate ?

Dumnezeu atunci le e"plica:

Da, amandoi au dreptate pentru ca fiecare a vazut in oamenii

ceea el a vrut sa vada!
http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/06/15/fiecare-vede-ceea-ce-vrea-sa-vada/fiecare-vede-ceea-ce-vrea-sa-vada/


3/55

Asteptari si binecuvintari

#mul a soptit:Doamne vorbeste-mi!

Si o ciocarlie a inceput sa cante, dar omul nu a auzit.

$sa ca omul a strigat:Doamne vorbeste-mi!

Si bubuitul tunetului a rasunat de la o margine a cerului la cealalta, dar omul

nu a ascultat.

#mul a privit in jurul sau si a spus:Dumnezeule, da-mi voie sa Te vad!

Si o stea a stralucit scanteietoare, dar omul nu a observat-o.

Si omul a strigat:Doamne, arata-mi o minune!

Si o viata s-a nascut, dar omul nu a stiut.

$sa ca omul a strigat in disperare:Doamne, atinge-ma ca sa stiu ca esti aici!

a care Dumnezeu s-a aplecat si l-a atins pe om. %nsa omul a dat cu mana

alungand fluturele, si si-a vazut mai departe de drum.

Nu lasa sa-ti scape vreo binecuvantare, numai fiindca nu o primesti

in felul in care o astepti.
http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/05/23/asteptari-si-binecuvintari/asteptari-si-binecuvintari/


4/55

Dumnezeu stie ce avem nevoie

%-am cerut lui Dumnezeu s&-mi ia durerea.

Dumnezeu a zis: '(u. (u eu trebuie s& )i-o iau, ci tu trebuie s& o p&r&se*ti+.

%-am cerut lui Dumnezeu s&-l fac& s&n&tos pe copilul meu care era paralitic.

Dumnezeu mi-a zis: '(u, Spiritul este complet, corpul este doar ceva

temporar+.

%-am cerut lui Dumnezeu s&-mi dea r&bdare.

Dumnezeu mi-a zis: '(u. &bdarea apare n urma necazurilor, nu se ofer&, se

c*tig&+.

%-am cerut lui Dumnezeu s&-mi dea fericire.

Dumnezeu mi-a zis: '(u. )i dau binecuvntare. /u hot&r&*ti dac& vrei s& fii

fericit+.

%-am cerut lui Dumnezeu s& m& elibereze de suferin)&.

Dumnezeu mi-a zis: '(u. Suferin)ele te ndep&rteaz& de ambi)iile lumii *i te

apropie de mine+.

%-am cerut lui Dumnezeu s& m& ajute s& fiu mai bun.

Dumnezeu mi-a zis: '(u. /rebuie s& cre*ti tu singur, *i eu te voi l&stari ca s&

faci fructe+.

%-am cerut lui Dumnezeu s&-mi dea toate lucrurile de care s& m& bucur n

via)&.

Dumnezeu mi-a zis: '(u. 0)i dau via)& ca s& te bucuri de toate lucrurile+.

%-am cerut lui Dumnezeu s& m& ajute s&-i iubesc pe ceilal)i cu aceea*i dragoste

cu care m& iube*te El pe mine.


5/55

Dumnezeu mi-a zis: '$h, n sfr*it, ncepi s& nve)i+.

1Din culegerea '2itamine zilnice pentru suflet+3


6/55

Marturia unei luminari

'4-ati aprins si va uitati ganditori la lumina mea.

Simtiti bucurie in suflet5 %n mod sigur eu ma bucur, pentru ca am un sens,

numai cand ard. (u sunt trista, chiar daca, arzand, am devenit mai mica. De

fapt eu am doar doua posibilitati:

Prima, e sa raman intreaga. $sta ar insemna sa nu fiu aprinsa si atunci nu ma

micsorez, dar nici nu-mi implinesc rostul.

$ doua, ar fi sa raspandesc lumina si caldura si, prin asta, sa ma daruiesc chiar

pe mine insami. $sta e mult mai frumos, decat sa raman rece si fara rost.

Si voi, oamenii, sunteti la fel. 6and traiti numai pentru voi, sunteti lumanarea

neaprinsa, care nu si-a implinit rostul. Dar daca daruiti lumina si caldura,

atunci aveti un sens.

Pentru asta trebuie sa dati ceva: iubirea, adevarul, bucuria, increderea si

dorurile pe care le purtati in inima.

Sa nu va temeti ca deveniti mai mici! $sta e o iluzie. Inlauntrul vostru e

mereu Lumina.

7anditi-va, cu pace in suflet, ca sunteti ca o lumanare aprinsa.

Eu sunt doar o simpla lumanare aprinsa. Singura, luminez mai putin. Dar

cand suntem mai multe impreuna, lumina si caldura sunt mai puternice.
http://drumuricatretine.wordpress.com/2010/01/04/marturia-unei-luminari/marturia-unei-luminari-2/


7/55


8/55

Legea Claritatii

)tiati ca mai putin de *+ din adulti si-au scris macar o singura data in viata telurile si

planurile pe care-ar dori sa le realizeze$

Un eperiment facut la Universitatea ale in anii /0 a demonstrat ca cei care-si pun

planurile pe (artie sunt si cei care le realizeaza in timp. Atunci cand luati loc si va

puneti pe (artie telurile, va plasati in topul celor *+. #eci nu e de mirare ca daca veti

proceda la fel, veti incepe in curand sa aveti aceleasi rezultate ca si ei 1

)e spune ca 2)uccesul inseamna in primul rand stabilirea telului. 3estul sunt

amanunte&. 4u ati observat ca oamenii care au teluri clare, bine definite le realizeaza

cu mult mai repede c(iar decat isi pot imagina cei care nu prea stiu ce vor$

Brian rac! considera ca cele trei chei magice ale reali"arilor e#ceptionale sunt

$%laritatea, %laritatea, %laritatea&

)uccesul este determinat in cea mai mare masura de cat ne este de clar ceea ce vrem

sa realizam cu adevarat. )ubconstientul nostru prelucreaza continuu informatii ca sa

ne indrepte intr-o anumita directie. Atunci cand mintea are o tinta definita se poate

focaliza si refocaliza pana reuseste sa isi atinga tinta. #aca tinta nu este definita,energia ei pur si simplu se risipeste.

'crieti-va si rescrieti-va o(iectivele )scopurile*

#a, este foarte simplu1 Cu cat va veti scrie mai des obiectivele cu atat va veti gandi

mai mult la ele si atunci ele va vor deveni si mai clare. Cu cat stiti mai limpede ce

vreti, cu atat veti realiza in primul rand lucrurile care va vor a!uta sa va atingeti

scopurile.

)i acum pentru ca suntem la inceput de an, plini de sperante si planuri pentru anul

care si-a aratat timid fata, va propun sa realizam urmatorul eercitiu5

6. 7aceti o lista cu 60 lucruri pe care ati vrea sa le realizati in anul care vine. )crieti-le

pe (artie la timpul prezent ca si cum anul a trecut de!a si v-ati atins obiectivele.


9/55

8. 9uati lista voastra de 60 obiective si intrebati-va pentru fiecare din ele5 2Daca l-as

realiza, care dintre ele ar avea cel mai puternic impact asupra vietii mele?& ricare-

ar fi el, incercuiti-l si scrieti-l din nou pe alta coala de (artie.

*. 'uneti in aplicare pentru acest nou obiectiv metoda celor : pasi descrisa mai !os.

7iati un termen limita, faceti un plan de actiune si lucrati zi de zi la realizarea lui.

7aceti din acest obiectiv telul vostru cel mai important pentru saptamani si luni de

acum inainte.

%ei + pasi necesari pentru reali"area o(iectivelor

6. #ecideti eact ce vreti in fiecare domeniu din viata voastra. ;ste important sa fiti

foarte specific.

8. )crieti-va telul pe (artie, clar si detaliat.

*. )tabiliti un termen limita pentru realizarea lui. #aca este un obiectiv mai mare

impartiti-l in obiective mai mici si stabiliti termene limita pentru fiecare etapa. )crieti

etapele in ordine pe (artie.

entineti-va elanul initial.

evi"uiti-va "ilnic o(iectivele

?n fiecare zi treceti-va in revista scopurile pe care vi le-ati propus ca sa fiti siguri ca

acestea sunt inca cele mai importante obiective pentru voi. 'e masura ce trece timpul

e posibil sa mai adaugati obiective pe lista dumneavoastra. )au e posibil sa mai

stergeti din ele daca o sa constatati ca acestea nu mai sunt de actualitate. ricare sunt


10/55

telurile voastre planificati-le detaliat scriindu-le pe (artie. 'reocupati-va zi de zi de

indeplinirea lor.

'%laritatea este putere. iderii o au, iar cei care ii urmea"a o cauta neincetat@.

Ant(on 3obbins

Bu din care grup faci parte$


11/55

oi frati

'ovestea spune ca erau doi frati care se iubeau din tot sufletul .

Amandoi erau agricultori .unul s-a casatorit si celalalt a ramas celibatar .Au (otarat saimparta toata recolta pe !umatate , ca pana atunci .

?ntr-o noapte , celibatarul si-a spus 5- 4u e drept1 7ratele meu are nevasta si copii si primeste din recolta tot atat cat

primesc eu . Doi merge la miezul noptii la (ambarul lui de grau si o sa-i mai adaugniste saci, fara ca el sa-si dea seama.

9a randul lui, fratele casatorit a gandit si el 5

- 4u e drept 1 ;u am nevasta si copii si viitorul meu va fi asigurat. #ar pe fratelemeu, care este singur, cine o sa-l a!ute $ Doi merge la noapte la (ambarul lui de grausi-i voi mai adauga niste saci fara sa-si dea seama.

Asa au facut amandoi fratii . )i , surpriza 1 Amandoi s-au intalnit pe drum in aceeasinoapte , carand fiecare saci pentru celalalt.

)-au privit, intelegand ce s-a intamplat si s-au luat in brate frateste cu si mai multadragoste si pentru totdeauna.

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

Cateodata, este necesar sa facem un popas in viata si sa ne bucuram de lucrurile cucare suntem binecuvantati cand avem un frate.


12/55

4u putem darui daca nu-i iubim pe cei care sunt cei mai aproape de noi .

Astazi este o zi buna pentru a incepe 1

FF autor Gose >aria Cabodevilla


13/55

%at costa o inghetata/

'e vremea in care o ing(etata costa mult mai putin , un copil de 60 ani a intrat intr-unlocal si s-a asezat la o masa.

C(elnerita i-a pus pe masa un pa(ar cu apa.

- Cat costa o ing(etata de ciocolata cu alune$ , a intrebat copilul.

- Cincizeci de centi , a raspuns c(elnarita.

Copilul a scos mana din buzunar numarandu-si banutii.

- Cat costa o ing(etata simpla$, a intrebat din nou .

9a o alta masa mai asteptau cateva persoane si c(elnarita era destul de grabita.

- Breizeci si cinci de centi, i-a raspuns repezit .

Copilul si-a numarat din nou monedele.

- Dreau o ing(etata simpla, a spus copilul.

C(elnarita i-a adus ing(etata , a pus nota de plata pe masa si a plecat . Copilul aterminat ing(etata , a platit la casa si a plecat.

Cand s-a intors , c(elnarita a inceput sa stearga masa si nu i-a venit sa-si creadaoc(ilor. Acolo , asezate frumos langa farfuria goala erau douazeci si cinci decentime...bacsisul ei .


14/55

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

0iciodata sa nu 1udeci pe cineva inainte de vreme2


15/55

3radinarul

A fost odata un fermier care avea doi fii. )i vrand el sa vada care din baieti erapotrivit pentru mostenirea pamantului, i-a c(emat la el5

- Haietii mei. Dreau sa va daruiesc amandoura cate o bucata de pamant si uneltelenecesare pentru a-l munci. 'este !umatate de an doresc sa vad ce a facut fiecare1

Iis si facut. 9e dadu fermierul cate o bucata de pamant fiecaruia. ;rau identice casi marime, una langa alta si cu un rau curgand la unul din capetele terenurilor. 9e maidadu si cate o grebla, o lopata, o coasa si o galeata, necesare pentru a munci pamantul.

Cei doi baieti isi luara fiecare in primire pamantul si uneltele, si-au instalat cate uncort, fiecare pe terenul lui, pentru a putea trai in el pana ce proba avea sa sesfarseasca.

A doua zi cei doi baieti s-au pus pe treaba. Unul din ei a impartit terenul in maimulte patrate si a inceput sa le sape. )-a (otarat sa sadeasca intr-un patrat rosii, inaltul castraveti, in altul dovlecei. )i-a lasat un loc si pentru flori, caci era un mareiubitor de frumos. atunci cand termina cate un patrat de sapat, imprastia samantanecesara si pe urma cara cu galeata apa si o uda.

Celalalt baiat se uita la el si isi radea in barba are ce se c(inuie fratele meu$ #oartata nu ne-a spus ce sa facem. ;u cred ca trebuie sa ii inapoiem lucrurile pe care ni le-a dat in perfecta stare. Am sa am gri!a de coasa, sa nu rugineasca. #e galeata sa nu ogauresc. #e sapaliga sa nu dau cu ea intr-o piatra si sa o stramb. Dom vedea cat de

bucuros va fi tata cand le va primi inapoi nou-noute. )i nu facu altceva decat sa steala umbra din cort si sa stearga cu o carpa curata uneltele.

Iiua urmatoare fratele care sapase gradina continua sa aiba gri!a. Jonea pasarile sanu manance semintele si le uda. Cel care avea gri!a de unelte statea si freca cu carpa laele pana ce luceau.


16/55

'este o saptamana se inatmpla ca fratele care sadise in gradina, in timp ce sapaprintre rasaduri, sa loveasca tare cu sapaliga intr-o piatra. #aduse atat de tare incat iirupse coada.

A(a1 zambi rautacios cel care avea gri!a de unelte. Am avut dreptate1 )e vor strica

uneltele1 )a vedem ce o sa zica tata1

Batal lor ii privea seara, din casa, de la feresatra. )i vedea cum o minunatie degradina, plina de verdeata si flori nastea din pamant, alaturi de pamantul sterp alfratelui care avea gri!a de unelte.

?n alta zi, s-a intamplat ca in timp ce aducea apa de la rau, fratele care sadisegradina sa alunece si galeata, lovindu-se de o piatra mai colturoasa, se gauri. 4oroc cas-a gaurit mai sus de o plama de fundul galetii, asa incat mai putea cara apa cu ea. ;adevarat, trebuia sa faca mai multe drumuri dar se putea inca folosi de ea.

9anga gradina, pe terenul nelucrat, in cort, fratele ce avea gri!a de unelte freca cusarg la ele, sa nu fie nici o urma de rugina. )i luceau atat de frumos1 )e oglindea lunain ele1

Brecu si timpul stabilit. Batal veni sa vada ce au facut baietii lui. 'e un teren se aflao oaza de verdeata. 3osii, castraveti, dovlecei si multe, multe flori. Arata minunat.Haiatul il intampina si ii puse la picioare uneltele daruite5 sapaliga avea coada rupta siabia daca mai era pe !umatate din cat a fost noua, atat de mult a fost folosita. Jaleataera stramba si gaurita si inca avea putina apa in ea. Coasa, avea taisul tocit, plin deurmele pietrelor peste care daduse.

Deni si cel de-al doilea baiat5 Bata, iti dau inapoi uneltele pe care mi le-ai dat. )untintr-o stare mai buna c(iar si decat atunci cand le-am luat1 Uite cata gri!a am avut deele1 'oti fi mandru de mine1 si ii puse la picioare toate uneltele intr-o stareireprosabila. Ha c(iar sapaliga lucea in soare mai abitir ca o oglinda1

Hatranul tata, s-a bucurat ca acum stia cui trebuie sa ii lase mostenire pamantul. ;rapacat sa a!unga pe maini gresite. )-a si intristat sa vada ca celalat fiu a inteles gresitmenirea uneltelor. Uneltele i-au fost daruite pentru a munci pamantul, nu pentru aavea gri!a de ele1

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

a fel si noi, primim unelte pentru a ne ingri1i de pamantul vietii. ar oare ce felde gradinari suntem/


17/55

4legerea corecta

K

Un soldat american, inainte de a pleca pe front, s-a dus la biblioteca si a cerut o carte.;ra o carte de poezii. A citit cartea care a avut un impact foarte mare asupra sa. #ar cel-a impresionat mai mult decat cartea erau comentariile pe care cineva le scrisese pemarginile paginilor. Cartea fusese donata bibliotecii de catre persoana care scrisesecomentariile. Asa ca numele si adresa ei erau scrise pe carte.

'lecat pe front, a decis sa-i scrie acestei doamne. ?-a spus cat de mult l-a impresionatcartea si ce impact au avut comentariile pe care ea le scrisese pe marginile cartii. )i eai-a scris inapoi. Asa au inceput sa corespondeze si, cu cat isi scriau, relatia lor deveneadin ce in ce mai puternica.

?ntr-una din scrisori, el i-a scris si a rugat-o sa-i trimita o fotografie. ;a i-a spus cadaca se simte apropiat de ea si daca dragostea lui este adevarata, nu va conta cumarata. Asa ca nu i-a trimis nicio fotografie.

Cand s-a terminat razboiul si el s-a intors in )UA, si-au dat intalnire in 4eL orM , inJrand Central )tation. Ca sa se recunoasca, ea l-a rugat sa tina cartea in mana, iar eava avea un trandafir.

Asa ca in acea zi, intr-un loc imens, un soldat venit de pe front, cu o carte in manacauta o femeie cu un trandafir in mana. Da dati seama ce asteptari avea$ ;ra pe

punctul de a-si gasi sufletul perec(e, femeia pe care o iubea dar pe care nu o vazuse

niciodata.

Asteptand, a vazut o fata superba, imbracata intr-o roc(ie verde, care-l privea atent.;a s-a indreptat catre el siN era minunata. ;ra dincolo de orice imaginatie. ?ar el s-auitat si a vazut ca ea nu avea niciun trandafir. 9anga el s-a oprit o doamna in varsta.Avea un trandafir in mana.

Da puteti imagina$ Banara superba si doamna care nu arata foarte bine, dar cu untrandafir in mana. )i nu era frumoasa, c(iar destul de urat si imbatranita. Doi ce ati fiales$ 'ersoanei cu trandafirul ii stia sufletul de care se indragostise. Asa ca s-aindreptat spre doamna urata cu trandafirul, in timp ce tanara frumoasa s-a oprit la

cativa pasi de el, l-a privit si l-a intrebat5


18/55

- Dii cu mine soldat$

?ar inima lui era sfasiata. #ecizii. Alegeri. )-a gandit un minut. ?n timp ce tanara seindeparta de el, lucrurile corecte l-au determinat sa aleaga5 si-a continut drumul catre

persoana in varsta care tinea trandafirul in mana, s-a apropiat de ea si i-a zis5

- Huna ziua, si a invitat-o la cina.

?ar aceasta i-a spus5

- 7iule, nu stiu ce se intampla aici, dar tanara imbracata in verde care tocmai a trecutpe langa tine, m-a rugat sa tin in mana acest trandafir si mi-a spus ca, daca vei veni lamine, sa-ti spun ca te asteapta la restaurant.

5li

- povesti cu talc -

9ocuitorii din OemmiM, eroii povestirii noastre, erau niste omuleti mici, din lemn,ciopliti toti de un tamplar pe nume ;li.

Acesta isi avea atelierul pe un deal, de la a carui inaltime se vedea intreg satul.

7iecare omulet era altfel5 Unii aveau nasul mare, altii aveau oc(ii mari. Unii erauinalti, altii erau scunzi. Unii purtau palarie, altii purtau costum. ?nsa doua lucruri leerau comune5 toti erau facuti de acelasi tamplar si traiau in acelasi sat.

#e dimineata pana seara, zi de zi, omuletii faceau un singur lucru5 lipeau etic(ete unulpe celalalt.

7iecare omulet avea o cutie plina cu stelute aurii si o cutie plina cu bulinute negre.

Cat era ziua de lunga ii vedeai pe strazile satului lipind stelute sau buline unul pe

celalalt.


19/55

muletii draguti, din lemn lustruit si frumos vopsiti intotdeauna primeau stelute, daraceia din lemn necizelat, cu vopseaua sarita, nu primeau decat buline.

Bot stelute primeau si cei talentati unii puteau ridica greutati deasupra capului, altiiputeau sari peste cutii inalte.

>ai erau unii care stiau cuvinte dificile, iar altii care cantau cantece frumoase.

Acestora toata lumea le dadea stelute aurii.

Asa se face ca unii omuleti aveau trupul plin de steluteN ri de cate ori primeau cateo steluta se simteau atat de bine incat isi doreau sa mai faca ceva ca sa poata primiinca una.

Altii insa nu stiau sa faca prea multe lucruri si aveau parte doar de buline. 'ancinelloera unul dintre acestia din urma.

Bot timpul incerca sa sara cat mai sus, ca altii dar intotdeauna cadea la pamant. ?arcand ceilalti il vedeau !os se adunau buluc in !urul lui si lipeau buline pe el. #e multeori se mai si zgaria in cadere, lucru pentru care mai primea buline negre. ?ar dupaaceea cand incerca sa le eplice omuletilor de ce cazuse mereu spunea cate oneg(iobie si toti se ingramadeau sa lipeasca si mai multe buline pe el.

#upa un timp avea atat de multe incat nu mai vroia sa iasa pe strada, se temea ca vaface iar ceva anapoda5 cine stie, o sa-si uite palaria sau o sa calce intr-o baltaN siimediat o sa primeasca bulinute111

Adevarul este ca avea atat de multe buline incat ceilalti omuleti veneau si ii lipeaualtele fara nici un motiv.

- >erita multimea asta de buline negre, isi spuneau omuletii unii altora.

- ;ste clar ca nu e bun de nimic1

#upa un timp 'ancinello a a!uns sa creada ce se spunea despre el5 2Asa este, nu suntbun de nimic1&, isi spunea el.

?n rarele dati cand iesea din casa statea cu cei care erau ca el, cu multe buline. Cu ei sesimtea mai in largul lui.

?ntr-o zi, se intalni cu un omulet total diferit de ceilalti5 nu avea nici stelute, nicibuline. ;ra din lemn si atat. ;ra o fata pe nume 9ucia.

)a nu credeti ca oamenii nu incercau sa lipeasca etic(ete si pe ea1 ?ncercau numai canu ramaneau lipite ci cadeau. 7iindca nu avea nici o bulina unii o admirau atat de multincat se grabeau sa-i lipeasca o steluta. #ar nici una nu statea lipita. Altii insa o

priveau cu dispret fiindca nu avea nici o stea si atunci vroiau sa ii lipeasca o bulinadar si aceasta cadea imediat.


20/55

- Ca ea vreau sa fiu1, ii trecu prin minte lui 'ancinello. 4u mai vreau sa primescetic(ete de la ceilalti1

Asa ca o intreba pe 9ucia cum se face ca ea nu are nici o etic(eta.

- 4u este mare lucru, ii raspunse ea. ?n fiecare zi ma duc sa il vad pe ;li.

- 'e ;li$

- #a, pe ;li, tamplarul, imi place sa stau cu el in atelier.

- #ar de ce$

- Ce ar fi sa descoperi singur$ #u-te la el sus pe deal1 )i cu aceste cuvinte, 9ucia seintoarse si pleca.

- #ar crezi ca-i va face placere sa ma vada$1$, striga el dupa ea.

?nsa 9ucia nu-l mai auzi. Asa ca 'ancinello se intoarse acasa, se aseza la fereastra siincepu sa se uite cum alergau omuletii de colo-colo, lipindu-si etic(etele unul pecelalalt.

- #ar nu este drept1, isi spuse el suparat. )i pe loc se (otari sa mearga le ;li.

)e indrepta spre deal si urca pe cararea stramta pana ce a!unse in varf. Cand intra inatelier, facu oc(ii mari de uimire.

Boate obiectele erau U3?A);. )caunul era cat el de inalt. Ca sa vada ce se afla pebancul de lucru trebui sa se ridice pe varfuri. Ciocanul era lung cat bratul lui1 ?ng(itiin sec si isi zise5

- ;u aici nu raman1, si se indrepta spre iesire. #ar c(iar atunci isi auzi numele5

- 'ancinello, tu esti$, se auzi un glas patrunzator. Cat ma bucur sa te vad,'ancinello1 Dino mai aproape, vreau sa te vad mai bine1

'ancinello se intoarse incet si il privi pe mesterul tamplar, un barbat inalt, cu o barba

stufoasa.

- )tii cum ma c(eama$, il intreba 'ancinello.

- Hineinteles ca stiu, doar eu te-am creat1 ;li se pleca, il ridica de !os si il asezalanga el pe banca. PmmN )e pare ca ai adunat ceva etic(eteN

- 4u am vrut, ;li1 Am incercat din rasputeri sa fiu bun1

- 'ancinello, copilul meu, in fata mea nu este nevoie sa te aperi1 >ie nu-mi pasa cespun ceilalti despre tine1

- C(iar nu-ti pasa$


21/55

- 4u, si nici tie nu ar trebui sa-ti pese1 Cine sunt ei sa imparta etic(ete bune sau rele$)i ei sunt tot omuleti de lemn ca tine. 4u conteaza ce gandesc ei, 'ancinello.Conteaza doar ceea ce gandesc eu, ?ar eu cred ca esti o persoana tare deosebita1

'ancinello incepu sa rada5

- ;u, deosebit$ #e ce as fi deosebit$ 4u pot sa merg repede, nu pot sa sar, vopseauami se duce. #e ce as insemna ceva pentru tine$

;li se uita la 'ancinello, isi puse mana pe umarul lui micut si spuse incet5

- 7iindca esti al meu, de aceea insemni foarte mult pentru mine1

4imeniN niciodataN nu-l mai privise astfel pe 'ancinelloN si in plus, cel care-lprivea astfel era c(iar creatorul lui1 4ici nu mai avea cuvinteN

- ?n fiecare zi am sperat ca vei veni la mine, continua apoi ;li.

- Am venit fiindca m-am intalnit cu cineva care nu avea nici un fel de etic(ete,raspunse 'ancinello.

- )tiu, mi-a povestit despre tine.

- #e ea de ce nu se prind etic(etele$

- 7iindca a (otarat ca este mai important ce gandesc eu despre ea, decat ce gandesc

altii. ;tic(etele se lipesc de tine doar daca le lasi1 - Cum adica$

- ;tic(etele se lipesc doar daca le consideri importante. #ar cu cat te increzi maimult in dragostea mea, cu atat mai putin iti pasa de etic(etele pe care ti le pun ceilaltioameni. ?ntelegi$

- 'ai, nu preaN

- Dei intelege cu timpul. Acum esti inca plin de buline negre. #eocamdata iti va fi de

a!uns sa vii la mine in fiecare zi, iar eu iti voi aduce aminte cat de important estipentru mine.

;li il puse !os pe 'ancinello. ?n timp ce acesta se indrepta spre usa, ;li ii spuse5

- 4u uita, esti o persoana deosebita fiindca eu te-am creat1 ?ar eu nu gresescniciodata1

'ancinello nu se opri din mers, dar gandi5 @Cred ca ;li c(iar vorbeste serios. 'oate aredreptate1&

)i c(iar in clipa aceea cazu de pe el o bulinaN


22/55

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

Ma duc sa il vad pe Eli. Bulinele nu ma coboara...Stelutele nu ma inalta

FF autor5 >a 9ucado

#; C; B?'A A>;4?? U4?? 9A A9B??

&?ntr-o zi,un intelept din ?ndia puse urmatoarea intrebare discipolilor sai5-#e ce tipa oamenii cand sunt suparati$-Bipam deoarece ne pierdem calmul, zise unul dintre ei.-#ar de ce sa tipi, atunci cand cealalta persoana e c(iar langa tine$ inreba din nouinteleptul-'ai, tipam ca sa fim siguri ca celalalt ne aude, incerca un alt discipol.>aestrul intreba din nou5-Botusi, nu s-ar putea sa vorbim mai incet, cu voce !oasa$4ici unul dintre raspunsurile primite nu-l multumi pe intelept. Atunci el ii lamuri5-)titi de ce tipam unul la altul cand suntem suparati$ Adevarul e ca, atunci cand doua

persoane se cearta, inimile lor se distanteaza foarte mult. 'entru a acoperi aceastadistanta, ei trebuie sa strige, ca sa se poata auzi unul pe celalalt. Cu cat sunt maisuparati, cu atat mai tare trebuie sa strige, din cauza distantei si mai mari.'e de alta parte, ce se petrece atunci cand doua fiinte sunt indragostite$ ;le nu tipa

deloc. Dorbesc incetisor,suav. #e ce$ 7iindca inimile lor sunt foarte apropiate.#istanta dintre ele este foarte mica. Uneori, inimile lor sunt atat de aproape, ca nici numai vorbesc, doar soptesc, murmura. ?ar atunci cand iubirea e si mai intensa, nu mai enevoie nici macar sa sopteasca, a!unge doar sa se priveasca si inimile lor se inteleg.Asta se petrece atunci cand doua fiinte care se iubesc, au inimile apropiate.?n final, inteleptul concluziona, zicand5-Cand discutati, nu lasati ca inimile voastre sa se separe una de cealalta, nu rostiticuvinte care sa va indeparteze si mai mult, caci va veni o zi in care distanta va fi atatde mare, incat inimile voastre nu vor mai gasi drumul de intoarcere.&

>a(atma J(andi

PRIETENIA

octombrie 8


23/55

Un cal si un cine au legat o prietenie pe cinste. De aceeacautau diverse cai de a-si arata unul altuia pretuirea.Cinele i aducea calului cele mai bune oase pe care le afa,cta vreme calul i lasa cinelui portia sa de n.

Asa de mult tineau unul la altul nct au murit amndoi deoame.

Fericirea mea eu o stiu, nu tu.Nu doar pentru ca tu poti constitui o simpla prezentatrecatoare,dar si pentru ca tu vrei sa fu ceea ce eu nu sunt.

Nu pot sa fu ericit atunci cnd ma schimbdoar pentru a-ti satisace tie orgoliul.Si nu pot sa ma simt ericit atunci cnd ma criticipentru ca nu gndesc asa cum gndesti tusau pentru ca nu vad lucrurile asa cum le vezi tu.Spui ca sunt prea rebel.Totusi, de cte ori ti-am respins convingerile,si tu te-ai ridicat mpotriva alor mele.

u nu caut sa-ti modelez mintea.Stiu ca te stradui sa fi tu nsuti,dar nu pot admite ca tu sa-mi spui ce trebuie sa fu.

!iceai ca sunt o persoana stearsa pe care cu usurinta potisa o uiti.

"tunci de ce ai ncercat sa te olosesti de viata meapentru a-ti demonstra tie nsuti cine esti#

(Bruno errero!


24/55

Cel mai bun drum din viata

martie 80, 800Q de relaare

;ra o data un conducator care credea ca daca are raspunsurile la treiintrebari, s-ar conduce pe el insusi pe cel mai bun drum din viata,indiferent de circumstanta. Cele trei intrebari erau5

6. Cand este cel mai bun moment pentru a face un lucru$8. Cine sunt cei mai importanti oameni$*. Care este cel mai important lucru$

;l a imprastiat cele trei intrebari prin intregul tinut asupra caruia domnea,cerandu-le oamenilor sa raspunda. 'ersoana ale carei raspunsuri l-ar fi

multumit, urma sa primeasca o recompense generoasa.?ntrucat niciunul dintre raspunsurile primite nu fusesera multumitoare, a

plecat el insusi in cautarea lor. )-a (otarat sa vorbeasca cu un invatatbatran care locuia sus pe varful unui munte. Cand imparatul a a!uns pevarful muntelui, i-a cerut invatatului sa ii raspunda la cele trei intrebari.Hatranul lucra in gradina lui. 9-a ascultat cu atentie si apoi s-a multumitsa continue sa sape fara a sufla vreun cuvant. Carmuitorul l-a privit pe

batran si gandindu-se ca acesta trebuie sa fie foarte obosit i-a spus5 @Am

sa continui eu sa sap pentru o bucata de vreme. di(neste-te.& )i astfelcarmuitorul a inceput sa sape in timp ce maestrul se odi(nea. #upa catevaore, imparatul a lasat de-o parte cazmaua si i-a spus invatatului5 @#aca nuvrei sa imi raspunzi la intrebari, atunci am sa plec.&C(iar atunci maestrul l-a intrebat5 @Ai auzit ceva $&, si s-a uitat spre

padure. #eodata a iesit din padure, impiedicandu-se, un om care se tineade stomac. >aestrul si conducatorul au alergat spre el si l-au vazut

prabusindu-se la pamant. Au vazut ca avea camasa sfasiata si plina de

sange din cauza unei taieturi profunde. ?mparatul i-a curatat rana si si-afolosit propria camasa drept banda!. mul a desc(is oc(ii si a intrebatdaca ar putea bea ceva. Carmuitorul a alergat la cel mai apropiat rau si i-aadus omului niste apa. Acesta a baut-o insetat, apoi a cazut la loc si aadormit. ?nvatatul si imparatul l-au dus pe om la coliba primului si l-auintins usor pe pat. #e acum si carmuitorul era asa de etenuat ca aadormit si el.A doua zi dimineata, cand imparatul s-a trezit, omul ranit era aplecatdeasupra lui si il privea cu insistenta. @?arta-ma&, a spus el. Carmuitorul s-a ridicat in capul oaselor si a spus5 @)a te iert$ 'entru ce sa te iert$& mul
http://relaxare.wordpress.com/author/relaxare/http://relaxare.wordpress.com/author/relaxare/


25/55

i-a replicat5 @4u ne-am intalnit niciodata, dar te-am considerat dusmanulmeu. ?n ultimul razboi, mi-ai ucis fratele si ai confiscat averea familieimele. Am fagaduit sa ma razbun in numele familiei. Am !urat ca te voiucide. ?eri te asteptam in padure sa cobori de pe munte si sa ma pot in

sfarsit razbuna. Asteptam de mult timp si cu toate astea tu nu mai coborai,asa ca am iesit din padure sa te caut. ?n sc(imb, m-au vazut garzile talecare vazand cine sunt, m-au atacat, ranindu-ma grav. Am reusit sa scap,dar daca tu nu ai fi avut gri!a de mine, as fi murit. 'lanul meu a fost sa teucid, dar in sc(imb tu mi-ai salvat viata. >a simt rusinat si foarterecunoscator. Be rog, ma vei ierta$&Carmuitorul era uimit. @; bine sa aud ca dusmania ta a luat sfarsit. Acumca ti-am ascultat povestea si mi imi pare rau pentru durerea adusa familiei

tale. 3azboiul este oribil. Be iert si iti dau inapoi tinuturile. Pai sa fimprieteni de acum incolo.& ?mparatul le-a ordonat garzilor sa il conduca peom in siguranta acasa. Apoi i-a spus maestrului5 @Brebuie sa plec. Doicobori de pe munte si am sa continui sa caut raspunsurile la intrebarilemele. 'oate intr-o zi le voi gasi. la revedere.&?nvatatul a ras si i-a spus5 @>a!estatea Doastra, dar vi s-a raspuns laintrebari.&@Ce vrei sa spui$& a intrebat imparatul surprins.>aestrul i-a eplicat5 @ #aca nu m-ai fi a!utat sa muncesc in gradina ieri,nu ai fi intarziat si ai fi fost atacat in drum spre casa. #eci cel maiimportant moment pentru tine a fost cel pe care l-ai petrecut in gradinamea. ?ar cea mai importanta persoana am fost eu, persoana cu care erai inacel moment, iar cel mai important lucru pentru tine a fost pur si simplusa ma a!uti pe mine. >ai tarziu, cand a venit omul ranit, cel maiimportant moment a fost cel pe care l-ai petrecut pentru a-i ingri!i rana,altfel ar fi murit, iar sansa iertarii si a prieteniei s-ar fi pierdut. ;l a fost

cea mai importanta persoana in acel moment, iar cel mai important lucrude facut era sa ii ingri!esti rana.


26/55

Singurul moment important este cel prezent. Cea mai importantapersoana este intotdeauna persoana cu care te afli. Iar cel mai important

lucru de facut este intotdeauna acela de a face fericita persoana de langa

tine. Ce poate fi mai simplu sau mai important$&?mparatul s-a inclinat respectuos si a plecat in pace.'arabola aceasta ne invata ca ceea ce ne reveleaza discernamantul si neaduce iertarea este cautarea adevarului si raspunsurilor pline decompasiunea noastra in fata suferintei. Cum ne putem desc(ide inimile&Cum sa lasam in spate trecutul, sa traim in momentul prezent si sa o luamde la capat$ Aceasta este insasi provocarea careia trebuie sa ii facem fatasi este ceea ce avem de facut.)ursa5 'anatatea femeii in intelepciunea chine"a 6 7nsanatosireatrupului si a mintii prin medicina traditionala chine"a 8 97:40;


27/55

=an 3ogha vSndut un singur tablou pe perioada vieii lui. %i acesta surorii lui, pe un

pre infim. Asta nu l-a oprit, ns, s picteze peste R00 de tablouri.

?n 6Q=resle!dup un singur concert. ?-a spus5 @4u vei a!unge nicieri, fiule. >ai bine te-ai ntoarcela condus camioane&.

Beethovena fost considerat de ctre profesorii si fara nicio ans ca i compozitor .4u i-a ascultat ns, i a compus = dintre cele mai bune simfonii ale sale fiind completsurd.

4l(ert 5insteinnu a vorbit pSn la < ani i nu a citit pSn la :. Una din profesoare l-adescris ca fiind @ncet la minte, nesociabil i pierdut pentru totdeauna n vise

prosteti&. A fost ematriculat de la coal i a pierdut admiterea la 'olite(nica de laIuric(. Botui, a nvat s vorbeasc, s citeasc i c(iar s fac puin mateNnu$

Michael ?ordan i Bo( %ous!au fost dai afar din ec(ipa de basc(et a liceului.Gordan spunea5 2 Am euat de nenumrate ori n via. #e aceea am reuit.&

@inston %hurchilla rmas repetent cSnd era pe clasa a /-a. #e fiecare dat cSnd acandidat a fost nfrSnt, pSn cSnd a mplinit /8 de ani i a devenit prim-ministru. ;l a

scris mai tSrziu5 @4ever give in, never give in, never, never, never, never " in not(ing,great or small, large or pett " never give in ecept to convictions of (onor and goodsense. 4ever, 4ever, 4ever, 4ever give up.&

%harles arAina renunat la cariera n medicin i i-a fost spus, de ctre tatl su5@4u-i pas de nimic nafar de prins cSini i obolani.& n biografia lui, #arLin ascris5 @Am fost considerat de tatl meu i de toi profesorii ca un biat foarte obinuit,defapt c(iar mai !os decSt standardul mediu de inteligen.& Cu siguran, a evoluat.

'rofesorii lui homas 5disonspuneau despre el c 2 prea prost ca s nvee ceva&. Afost concediat de la primele dou !oburi ale sale, fiind considerat neproductiv. Ca

inventator, a fcut 6000 de invenii lipsite de succes, nainte de a reuit s inventezebecul. ntrebat de un reporter cum s-a simit s eueze de 6000 de ori, ;dison a spus5


28/55

24u am euat de 6000 de ori. Hecul a fost o invenie cu 6000 de pai.&

@alt isne! a fost concediat de editorul unui ziar pe motiv c nu are imaginaie iidei bune. A dat faliment de mai multe ori pSn s construiasc #isne 9and-ul.#ealtfel, propunerea parcului a fost refuzat pe motiv c nu ar atrage pe nimeni.

9a 86 de ani, actriei franceze ?eanne Moureau i s-a spus de ctre un director decasting c are capul prea curbat, c nu e destul de frumoas i c nu e ndea!uns defotogenic pentru a face un film. A respirat adSng i i-a zis @n regul. Atunci cred ctrebuie s fac totul n felul meu&. #up ce a fcut 600 de filme, n 6QQ: a primit

premiul Academiei ;uropene de 7ilm pentru 3ealizrile de-alungul Activitii.

%harlie %haplina fost iniial refuzat de ctre studiourile din PollLood , pantonimasa fiind considerat un nonsens.

'rofesoara lui 5nrico %arusoi-a spus acestuia c n-are voce i c nu poate s cSnte

deloc. 'rinii vroiau ca el s devin un inginer.

CSnd >a(lo %asalsa mplinit Q= de ani, un reporter l-a ntrebat @#omnule Casals,avei Q= de ani i suntei unul dintre cei mai mari violocenliti din toate timpurile. #ece nc mai eersai / ore pe zi$& #omnul Casals i-a rspuns5 @'entru c nc cred cfac progrese.&

Birul

- povesti cu talc -

ntr-o diminea, stpSnitorul unei ceti fu trezit de nite strigte care se auzeau dinpia5

2- Pai la mere1 >ere dulci cum n-ai mai gustat1&.

3idicSndu-se indispus din pat i privind pe fereastr, vzu un tSrgove ce vindea, ntr-

adevr, mere, ncon!urat de o mulime de oameni.


29/55

2- Brebuie s fie tare bune merele alea&, i spuse mai-marele cetii i, fcSndu-i-sepoft, l c(em pe primul su sfetnic i i porunci5

2- Bine cinci galbeni i mergi n pia s cumperi mere de la tSrgoveul acela&.

'rimul sfetnic l c(em pe pa(arnic i i spuse5

2- Uite patru galbeni, du-te i cumpr mere&.

'a(arnicul se adres, la rSndul su, stolnicului5

2- 'oftim trei galbeni, de care s cumperi mere de la tSrgoveul acela&.

)tolnicul l c(em pe primul str!er i ddu doi galbeni i l trimise n pia. Acestaddu un galben unui str!er din subordine, iar acela se duse la tSrgove i i lu la rost5

2- Pei, ce tot strigi aa$ Ai tulburat somnul mai-marelui cetii, iar drept pedeaps mi-a poruncit s-i confisc crua asta cu mere1&.

Iis i fcut. ntors la eful su, str!erul se lud5

2- Am fcut un tSrg nemaipomenit. Cu un galben am cumprat o !umtate din cruacu mere a trgoveului&.

'rimul str!er merse la stolnic5

2- >-am tSrguit i, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuit s cumpr un sac cumere1&.

)tolnicul - repede la pa(arnic5

2- Cu trei galbeni am luat o tolb ntreag cu mere&.

'a(arnicul dosi !umtate din cantitate i apoi merse la primul sfetnic5

2- ?at, cei patru galbeni mi-au a!uns doar pentru o !umtate de tolb cu mere&.

?ar primul sfetnic se nfi dinaintea stpnitorului cetii i glsui5

2- >ria ta, iat, am ndeplinit porunca. 4umai c de acei cinci galbeni n-am reuit stSrguiesc decSt cinci mere&.

>ai-marele cetii muc dintr-un mr i cuget5

2- PmmmN Cinci mere pentru cinci galbeniN scump, foarte scump1 %i, cu toateastea, tSrgoveul acela avea o mulime de cumprtori. nseamn c lumea o duce

bine, are bani. ?a s mresc eu birurile1&


30/55

7mparatia cartilor de 1oc

- povesti cu talc -

@- Hunicule, imi spui o poveste$ Be rog, te rog, te rog1&

@- Hine Dali, iti spun. Pai, repede in pat cu tine, inc(ide oc(ii si asculta.

A fost odata ca niciodata, ca de nu ar fi nu s-ar povesti, pe un taram vra!it , imparatiacartilor de !oc.

Braiau acolo toate cartile de !oc. ;rau carti cu rang mare5 regi si regine, slu!iti de catrecartile mai mici, cum ar fi valetii.

3egii si reginele se uitau cu dispret la saracii valeti, care nu erau buni de nimic sieistau doar ca sa le slu!easca lor1&

@- )i cum se plimbau bunicule cartile prin imparatie$ Ca doar nu au maini sipicioare$&, intreba Dali curios.

@- #a, asa este, cartile nu au maini si picioare. ;le se plimbau purtate de Dant. Dantuladia atat cat trebuia ca sa le tina pe carti drepte si sa se poata misca.

#ar toate cartile din imparatie, de la rege pana la ultimul valet isi bateau !oc de Dant si

toti spuneau ca Dantul este slu!itorul lor.

?ntr-o zi insa, Dantul s-a suparat de tot ceea ce auzea, s-a zburlit atat de tare incat aimprastiat toate cartile de !oc in toate zarile. )i le-a spus ca de azi inainte, el Dantul,nu le va mai a!uta deloc sa se miste, pentru ca el le a!uta si nu le slu!ea, iar ele nu aufacut altceva decat sa isi bata !oc de el.

Cartile au fost toate imprastiate. Unele au cazut pe iarba, altele pe tufe, altele in drum.#oua carti insa au cazut pe bancul de lucru al unui muncitor. ;ra un 7?;3A)B3AUcircular1 Un monstru cu dinti de otel care taia neobosit lemnele care erau in calea lui1


31/55

Cartile noastre s-au nimerit a fi o regina si un valet. 3egina se uita cu dispret la valet.4ici prin gand nu-i trecea sa se lase atinsa in vre-un fel de acesta1 #oar era un slu!itor.?ar ea " de vita nobila.

#ar monstrul cu dinti de otel venea tinta spre ei. Denea si nu parea ca are de gand sa ii

ocoleasca1 )ingura lor scapare era ca, spri!initi unul de celalalt, sa stea ridicati astfelincat monstrul sa treaca pe sub ei.

Cu c(iu cu vai, impinsa de la spate de spaima de monstru, regina fu de acord sa sespri!ine de valet. ?n ultima clipa au reusit sa se ridice, spri!initi unul de celalalt, iarmonstrul trecu vi!elios pe sub ei, vazandu-si de drum.

Acum 3egina a inteles ca fara a!utorul valetului nu ar fi scapat. 9a fel si valetul, faraa!utorul reginei nu ar fi scapat.

4umai impreuna au reusit. 4u a contat rangul si nici vita nobila. 7iecare din cei doi afost spri!in pentru celalalt.&

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

a fel si in societate, in viata de "i cu "i, numai impreuna reusim. 0u contea"arangul, functia. ara ceilalti din 1urul nostru, fie ei regi, regine sau doar valeti,nu putem infrunta Cmonstrii cu dinti de otel& din viata noastra.

%e este 7UM70454/

- povesti cu talc -

Un ceretor sttea la marginea unui drum de mai bine de *0 de ani.

?ntr-o zi, trecu pe acolo un strin.

2- Be nduri s-mi dai un ban$, murmur mecanic ceretorul, ntinzSndu-i vec(ea luiapc de baseball.


32/55

2- 4u am nimic s-i dau, spuse strinul. 2#ar pe ce eti aezat$, ntreb acesta.

2- Un gunoi, rspunse ceretorul. 2; doar o cutie vec(e. )tau pe ea de cSnd m tiu.

2- Be-ai uitat vreodat nuntru$, ntreb strinul.

2- 4u, rspunse ceretorul. 2Ce rost are$ 4u e nimic n ea.

2- Uit-te nuntru, insist strinul.

Ceretorul reui s ridice puin capacul. %ocat, nevenindu-i s cread, vzu c toatcutia era plin cu aur.

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

;u sunt strinul care nu are nimic s v dea i care v spune s v uitai nuntru.

4u n interiorul unei cutii, ca n parabol, ci undeva mai aproape5 n interiorul dvs.

2- #ar eu nu sunt un ceretor T mi se pare c v aud protestSnd.

Cei care nu i-au gsit nc adevrata bogie, care este strlucitoarea fericire a 7iinei

i sentimentul profund i indestructibil de pace venit odat cu ea, sunt ceretori, c(iardac dein cele mai mari bogii materiale. ;i caut n afara lor frSme de plcere saude satisfacie, de recunoatere, de siguran sau de iubire, dei au n sine o comoarcare conine nu numai aceste lucruri, ci este infinit mai bogat decSt orice le-ar puteaoferi lumea.

autor ;CPA3B B99;

Monologul lui umne"eu

- povesti cu talc -


33/55

->-am uitat la tine cand te-ai trezit de dimineata. Asteptam sa-mi spui doua treicuvinte, multumindu->i pentru cele ce ti s-au intamplat, cerandu->i parerea pentrucele ce urma sa le faci astazi.

Am observat ca erai mult prea preocupat ca sa-ti cauti (aine potrivite pentru

a merge la serviciu..

)peram sa gasesti cateva clipe ca sa->i spui 5 Huna dimineata1

#ar erai mult prea ocupat.'rea ocupat pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, ca am surprins pentru tine cerul cu culorisi cant de pasarele. 'acat ca nu ai observat nici atunci prezenta >ea.

Be-am privit plecand grabit spre serviciu si iar am asteptat. 'resupun ca fiind atat deocupat, nu ai avut timp nici atunci sa->i spui doua vorbe.

Cand te intorceai de la munca, ti-am vazut oboseala si ti-am trimis o ploaie maruntacare sa-ti alunge stresul acumulat. Am crezut ca facandu-ti aceasta

placere iti vei aduce aminte de >ine.

?n sc(imb, suparat, >-ai in!urat.

#oream atat de mult sa->i vorbesti. ricum ziua era, inca, lunga1

Ai pornit televizorul si in timp ce urmareai programul preferat, ;u am asteptat.

Ai cinat apoi cu ai tai si tot nu ti-ai adus aminte de >ine.

Dazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sate poti odi(ni, dar nu te-am lasat in bezna. Am lasat veg(etori

pentru tine o multime de stele. ;ra asa de frumos, pacat ca n-ai observat...

#ar nu conteaza1 'oate c(iar nu ti-ai dat seama ca ;u sunt aici pentru tine.Am mai multa rabdare decat poti sa-ti imaginezi tu vreodata..Dreau sa ti-o arat, pentru ca si tu, la randul tau, sa o arati celor din !urul tau.Be iubesc atat de mult incat te voi rabda.

Acum esti pe punctul de a te trezi din nou.4u->i ramane decat sa te iubesc si sa sper ca macar azi, imi vei acorda putintimp din timpul daruit tie.

4i o "i (una si minunata ca sufletul tau luminos 2Al tau , #umnezeu.

%er etor pentru o "i

- povesti cu talc -


34/55

Am fost in LeeM-end-ul trecut la un LorMs(op al lui Games 3a in )an #iego si amtrait o eperienta foarte interesanta, ca cersetor in centrul orasului )an #iego timp detrei ore. ;perienta facea parte din LorMs(op-ul respectiv si-am trecut de bunavoie

prin acest eercitiu. ?nteresant ca fiecare din cei 6=0 participanti a avut o eperientaaparte, iar cand am revenit si ni le-am impartasit, am observat cat de mult am avut deinvatat din aceasta eperienta.. cu totii.

#ar s-o iau cu inceputul5 era vremea pranzului si toti eram infometati, asteptand savina pauza de masa. 4i s-a cerut insa sa alegem bluze, plovere si pantaloni din teanculde (aine rupte de langa scena, apoi sa ne ducem in camerele noastre de (otel sa neimbracam cu ele, sa ne demac(iem si sa incuiem totul de valoare Vbani, carti de credit,

bi!uterii, ceasuri, etc.W in seiful din camera fiecaruia. Cand ne-am intors inapoi in sala,ne-au mac(iat sa aratam murdari, nespalati, cu parul unsuros si ciufulit.. si ne-amurcat in autocare. 4e uitam unii la altii cat de ciudat aratam si ne amuzam, dar singurnu-ti dadeai seama cum arati. 4-am stiut ce va urma, pana cand autocarele s-au oprit

in centrul orasului. 4i s-a spus ca va trebui sa rezistam trei ore ca niste cersetori5singuri, daca ne e foame si sete sa ne descurcam cumva, daca avem nevoie de OC sa-lcautam, daca intalnim vre-un alt participant sa ne facem ca nu-l vedem, iar la oanumita ora trebuia sa ne intoarcem in acelasi loc pentru a ne urca in autobuze. Bot ceaveam cu noi era un cartonas cu locul si ora de intalnire si-un numar de telefon in cazde urgenta1

>-a distrat ideea de-a vagabonda, si-asa nu avusesem timp sa vizitez centrul orasuluipana atunci si eram curioasa sa-l eplorez. 4u mi-a pasat de cum arat, stiam ca eusunt mai mult decat ce se vede V(ainele de cersetor si mac(ia!ulW, asa ca am pornitvesela pe strazi. Am trecut pe langa un patinoar in aer liber Verau 6: grade CW, pe

langa un brad frumos impodobit si-am intrat in mall-ul supraeta!at. >i-era sete, asa caam intrat intr-un )tarbucMs si-am cerut un pa(ar cu apa5 Cu g(iata sau fara$ am fostintrebata. 7ara am raspuns c-un zambet pe fata, gandindu-ma ca si un cersetor poatefi tratat onorabil. Am luat cateva pliculete de za(ar brun si-am iesit afara. Cat am bautapa cu za(ar Vsa-mi mai potoleasca si foameaW, m-am plimbat apoi magazinulsupraeta!at din apropiere. Am constatat acolo cat de preocupati sunt unii oameni degandurile lor si de ceea ce vor sa faca, incat te fac sa te simti.. invizibil. 5W >i-amcontinuat periplul intrand intr-un magazin de antic(itati. Dazandu-ma ca ma uit cuinteres la mobila, un vanzator a venit sa ma bage in seama. ?-am pus intrebari despre

piesa de mobilier langa care stateam V6Q.000XW, despre magazin, mi-a raspuns foarteamabil - vorbea ca un cunoscator. Cand m-am intors sa plec, m-a facut atenta ca am o

gaura in plover spre spate,


35/55

-)tiati$ m-a intrebat.

Cand i-am spus ca stiu, a continuat

- sper ca nu v-ati lovit.

?nteresant cum vorbea, nu ma asteptam la atata respect. Am continuat apoi sa merg pestrazi si trecand pe langa un cersetor adevarat, acesta mi-a cerut 80X1 ?-am raspuns can-am, m-a bufnit rasul si mi-am continuat drumul. 4edorind sa ma departez prea tare,m- am intors spre mall. Brecusera aproape doua ore, incepeam sa simt oboseala, canddau cu oc(ii de restrooms VOCW. ups, c(iar aveam nevoie1 Cand ma spalam pemaini, ma uit in oglinda si vad fata aceea obosita, murdara, parul cleios.. ciudat.. cacat ma uitam mai mult la mine, cu atat incepeam sa ma simt din ce in ce mai tarecolpesita de situatie.. cand dintr-o data realizez ca se aude muzica.. Jingle bells,gingle belles.. incep sa dansez si-mi revine starea de buna dispozitie.. ?mi continui

periplul si intru la departamentul de bi!uterii al unui magazin luos. Apare si

vanzatoarea, cu zambetul pe buze, ma intreba ce fac, de unde sunt, imi spune ca are sibi!uterii de 6Q.000X.. si dintr-odata ma face curioasa5

- pot sa le vad si eu$.

- )igur, si da sa descuie capacul de sticla al suportului.

;u spun..

- nu-i nevoie..

ea insista. ?mi arata un inel de diamant de 60.000X si insista sa-l probez. Un zambetimi apare in coltul gurii, ma conformez. Apoi imi spune

- asta-i numai de /000X, incearca-l si pe asta.

?-am multumit apoi si-am plecat mai departe. 9a intoarcere, incepe sa ploua.. tare.)tiam ca nu resist bine la frig, la ploaie nici atat, dar daca-i bal.. bal sa fie1 Aveam un

plover subtire cu gaurele, ies in ploaie sa trec in partea cealalta si-mi mut atentia de lafrig si picaturile de ploaie .. spre locul catre care ma-ndreptam. ?ntreb oamenii cat eceasul, imi raspund politicos. Brec pe langa un barbat care se uita la mine cu mila,

altul mai incolo.. sa fieaza curios, altul insfaca din pizza lui cu pofta uitandu-se lamine.. nu-mi pasa. 'arca nici nu mai parea asa de frig. Continui sa ma apropii de loculunde-ar trebui sa vina autobuzul, vad alti participanti c(irciti pe !os, privind spre

pamant.?n fine, ne adunam cu totii si ne intoarcem la (otel. Avem = minute sa mergem incamere ne sc(imbam si sa revenim pentru a ne impartasi ce-am invatat fiecare.Unuia i-a fost atat de !ena de cum arata, incat ca n-a intrat nicaieri, s-a ferit de oameni,c(iar a fost alungat de pe scarile pe unde se aciuise de ploaie. Alta a cerut bani.. si-a

primit, asa ca si- a cumparat de mancare5 cere.. si ti se va da1 Altcineva a primit bani,dar nu i-a luat, realizand apoi ca a primiY a accepta este de fapt o forma de arecunoaste bunatatea celuilalt, care-ti da cu draga inima1 Ascultand ce-au invatat

ceilalti din aceasta eperienta, prind cura! si ma ridic si eu in picioare sa vorbesc5


36/55

- ;u am realizat ca nu (ainele, mac(ia!ul conteaza, ci felul in care te prezinti in fatacelorlalti.. ca atitudineK " si-am dat eemplul cu inelele de diamant.

- 'ari suprinsa imi raspunde Games 3a,

- Ce-ai invatat din asta$. ?mediat imi trece prin cap un gand si-l eprim cu voce tare5

- Ca valorez mai mult decat cred1,

- #ecat credeai raspunde el.

Jandindu-ma la pa(arul de apa continui5

- cere si ti se va da1 Vam invatat astfel despre cat de bine e sa ceri, trebuie doar sa aicura!ulW.

tipa de langa mine ma-ntreaba5

- )i nu ti-a cerut bani pentru pa(arul de plastic$ 4u-mi vine sa cred1

Am mai invatat, dar nu le-am mai spus, ca ce ai nevoie iti apare eact la momentulpotrivit, trebuie doar sa fii atent5 muzica de sarbatori cand aveam nevoie sa ma-nviorez, OC-ul a aparut eact cand trebuia, orologiul cand trebuia sa aflu cat e ceasul.Cu cat esti mai atent la ce ti se intampla in acel moment, si-ti muti atentia spre altcevadaca nu-ti place cum te simti Vfrigul, de e.W.. cu atat te a!uti singur sa nu cazi inspirala descendenta care-ti afecteaza si moralul.. iar ceilalti actioneaza in consecinta

Vca o oglinda a propriului comportamentW.

>ovestea darurilor fragile

- povesti cu talc -

Candva, pe o margine de lume, intr-un sat indepartat traia un suflet de artist, talentat siintelept. >aestrul adora copiii si ii placea sa-i rasfete cu incantatoare daruri5lucrusoare mici, nascute dintr-o mare pasiune, foarte frumoase, dar... fragile1

ricat de mult nu se straduiau bietii pric(indei sa fie gri!ulii cu noile !ucarii,fermecatoarele daruri se spargeau zgomotos, transformandu-se in cioburi. >icutii


37/55

disperati plangeau cu amaraciune. ?ar peste ceva timp, batranul intelept le oferea altedaruri minunate5 ametitor de frumoase, dar... si mai fragile1

?ntr-o zi parintii copiilor, coplesiti de drama picilor, au batut la usa batranului5

- >aestre, esti atat de intelept1 )tim ca le doresti copiilor nostri numai bine1 #ar de cele faci astfel de cadouri$ )unt incantatoare, dar atat de fragile1

Hatranul intelept le raspunse zambind5

- Dor trece doar cativa ani si cineva le va oferi... inima sa.in (ucuria de a primiaceste lucruri mici - frumoase, dar fragile, si tristetea de a le pierde intr-o clipa,vor invata sa fie macar un pic mai gri1ulii cu acel dar de nepretuit...

Oglinda vietii

februarie 6/, 800R de relaare

%red ca intotdeauna vom cauta sa gasim o imagine in oglinda vietii noastre.

'i tot timpul o vom cauta pe cea placuta pentru ca atunci cand intalnimla celalalt ceva ce uram la noi, facem tot posi(ilul sa stam departe depersoana respectiva.

: mare greseala in loc sa acceptam ceea ce uram, pentru ca face parte dinnoi fugim cat mai departe, sperand ca vom intalni imaginea cautata inoglinda vietii.

Mult succes tuturor2

'per s-o gasiti dar daca nu se va intampla curand, puneti-va un semn deintre(are
http://relaxare.wordpress.com/author/relaxare/http://relaxare.wordpress.com/author/relaxare/http://relaxare.wordpress.com/author/relaxare/


38/55

Casa Celor 6000 de oglinzi

Vfolclor !aponezW Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept @Casa

celor 6000 de oglinzi&. Un catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a(otarat sa-l viziteze. Cand a a!uns, sarea fericit pe scari si a intrat in casa. )-a uitat pe(ol cu urec(iusele late si dand din coada.

)pre marea sa surpriza, s-a trezit privind la alti 6000 de catelusi fericiti,care dadeau din coada ca si el. A zambit, si a primit inapoi 6000 de zambete, la fel decalde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit5 @;ste un loc minunat. >a voi intoarcesa-l vizitez1&. ?n acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a (otaratsi el sa viziteze casa.A urcat cu greu scarile, cu coada intre picioare, si capul lasat.

Cand a vazut 6000 de caini neprietenosi uitandu-se la el, s-a speriat si s-azbarlit pe spate, maraind. Cand ceilati 6000 de caini au inceput si ei sa maraie, a fugit

speriat. data iesit afara, s-a gandit5 @; un loc ingrozitor, nu ma mai intorc acoloniciodata&.

Boate c(ipurile sunt oglinzi.Ce fel de refleie vezi pe c(ipurile celor pe care-i intalnesti $

eatrul =7577

- povesti cu talc -


39/55

Haiatul era fericit1 Batal lui a cumparat doua bilete la teatru1 ?n sfarsit avea sa vada siel o piesa de teatru adevarata1

4umele piesei era si el incitant 5 eatrul vietii1

are cum va fi$ are cum vor !uca actorii$ are ...

Au trecut zilele si iaca mai sunt * ore pana sa inceapa spectacolul.

Haiatul nu mai avea rabdare. 9a insistentele lui, au plecat mai devreme. 'oate ca vorputea sa vada actorii in culise cum fac ultimele pregatiri...

Au a!uns. >ai sunt doua ore pana la inceperea piesei. Haiatul impreuna cu tatal sau audat la o parte coltul unei cortine si in fata lor se dezvalui o alta lume ...

Brupa mica de artisti, sapte la numar, toti prieteni si cuprinsi de aceeasi dorinta5spectacolul trebuia sa iasa impecabil1

?n rasete de voiosie si cuvinte de imbarbatare, cei sapte prieteni si-au tras rolurile lasorti. #oar asa faceau de fiecare data.

#e ce$ ;i, daca te intrebi cititorule, pai afla ca ei alegeau asa pentru ca doreau ca defiecare data sa aibe sansa de a !uca alt rol.

are nu ar fi fost plictisitor ca de fiecare data rolul regelui sa fie !ucat de acelasi om$)au cel al stra!erului .. )au cel al slu!nicei ... 4u, ei s-au inteles ca asa e cel mai bine.Asa vor avea fiecare parte de o eperienta noua, ceea ce ii va a!uta si in viata de actor.

#eci, si-au tras la sorti rolurile, fiecare a trecut repede sa imbrace (ainele cuveniterolului si, pana sa isi dea baiatul seama, se aude clopotelul care vestea spectatorii ca incateva clipe va incepe )';CBAC9U9.

Jrabiti, baiatul si tatal sau au intrat in sala sa isi gaseasca doua locuri libere si , ca dinintamplare, au gasit doua locuri c(iar in primul rand. Asa puteau vedea nederan!atispectacolul in intreaga lui grandoare.

Cortina se ridica, lumina incepe sa se stinga. #oar cele trei reflectoare mari au inceput

sa isi danseze lumina pe scena vietii ... 5


40/55

Regele, ridica un pocal cu vin ca sa cinsteasca pe mai marele visternic. Dar din

neatentie, sau din cauza rasului care il ineca , a varsat vinul din pocal.

In acel moment, regele striga din toti raruncii catre slu!nica "vino pocitanie desterge mizeria asta. Mai repede# ca de nu, pun sa te biciuie la talpa#".

Slu!nica, cu spaima mare se grabi sa implineasca porunca preamaritului dar, din

graba sau din spaima, se impiedica si varsa ce mai ramasese in pocal pe rege.

$inul rosu picura din barba incalcita. %obii mari si rosii colorau vestonul alb din

blana de iepure al regelui.

&cesta, cuprins de turbare, incepu a lovi fara mila, cu nuiaua, biata slu!nica.

Dar ceea ce la repetitii trebuia sa fie doar o usoara atingere pe spatele prietenei lui,s-a transformat in adevarata ploaie de lovituri napraznice pe spatele bietei slu!nice.

"- 'ei, ce faci? &du-ti aminte ca doar !ucam o piesa. (u mai da asa de tare,

)RI*+*(*", ii spuse slu!nica regelui la urece.

&cesta, parca inebunit de cele auzite, striga

"- Cine e prietenul tau nespalato? &sa vorbesti cu regele tau? (emernico# ".

Si o ploaie de pumni si de picioare se abatu asupra slu!nicei.

Degeaba a cautat din priviri a!utorul marelui visternic de asemenea prietenul ei,

acesta la randul sau o lovi pentru neobrazarea de a se crede prietena regelui si il

indemna pe rege sa o invete minte

"- &sa Maria +a# invata minte aceasta sarantoaca cum trebuie sa se poarte in

prea!ma )reamariei $oastre#" ....

Haiatul se uita nedumerit neintelegand ce se intampla.

-Bata, spuse el tatalui sau, acesti oameni nu sunt prieteni$ 4u radeau ei impreunainainte sa inceapa spectacolul$ 4u spuneau ei ca nu conteaza cine e rege si cineslu!nica ci doar ca spectacolul sa fie desavarsit si ei fiecare sa invete ceva nou$ de ceregele si vistiernicul au uitat asta$

-;i baiatul tatii. Ce vezi tu aici este aidoma vietii. 4u degeaba spectacolul senumeste B;AB3U9 D?;B??. Boti oamenii vin pe scena vietii sa isi !oace rolul si sunt

prieteni atunci cand vin, la fel cum erau prieteni si acesti actori. #oar ca multi uitaacest lucru.


41/55

9e place atat de mult rolul pe care il au, puterea si bogatiile, incat uita ca e doar opiesa de teatru. Ha c(iar isi doresc sa uite si se mint singuri ca rolul pe care il au suntcu adevarat ei1 )i atat de bine isi intra in rol incat se transforma si devin una cu el.

u, cititorule, hai sa ne 1ucam cu totii rolul cat mai (ine 4 sa nu uitam ca noitoti am venit prieteni aici, pe scena vietii2

FF autor Alin HZ9Z ?U

4stronomul

- povesti cu talc -

'rietenul meu i cu mine am vzut odat un orb care edea de unul singur la umbratemplului.

- 'rivete, acela este omul cel mai nelept din inutul nostru, zise prietenul meu, iareu m-am apropiat de orb pentru a-i da binee.

#up ce am discutat puin, i-am zis5

- ?art-m c te ntreb, dar de cSt vreme eti orb$

- #e cSnd m-am nscut , mi rspunse.

- %i pe ce cale a cunoaterii te-ai ndreptat$

- )unt astronom , mi spuse.

%i, punSndu-i mSna pe piept, zise iar5

- Cercetez toate stelele, luna i soarele de aici.

:mul transparent


42/55

- povesti cu talc -

Ii ploioas de var. Bunetele i fulgerele se ntrec n spectacol. 4orii se rzboiesc.9a un moment dat, fac pace.A!ungSnd n staia de autobuz, omul nostru simte c l !eneaz ceva n talp. )espri!in de stSlpul ce poart n vSrf plcua cu numele staiei i numerele autobuzelorcare circul pe acolo. #int-o dat, un val de cldur i-a strbtut tot corpul. ns aateptat pSn i-a revenit, pSn a prins putere, i a pornit spre locul de munc.

Boat lumea l privea mirat. 9a nceput a fost mSndru de asta, apoi a nceput s fie

iritat, ca n final s devin ruinat. )e privea n toate geamurile cldirilor pe lSng caretrecea. )e admira n geamurile autoturismelor parcate. ;ra el1... 4ormal. Cel care

plecase de acas.- Azi e suprat, iritat, nu e n apele lui, se auzi n spatele lui.2are de unde tiu asta$ Cum mi pot citi gSndurile$& se ntreba omul nostru.

A intrat n birou. ncearc s se adune, s nceap munca.Colegii l intuiau cu privirea. Au scos carnetele i ncercau s noteze ceva, dar

privirile lor descriau dezamagirea.

Ce se ntSmplase de fapt$

#evenise transparent. )tSlpul nmagazinase electicitate de la fulgere, i prin atingereacu acesta, se presc(imbase ntr-un om transparent. Avea doar contur. ns n oglind,transparena nu era sesizabil i nici el nu avea capacitatea de a observa.?deile geniale strluceau i circulau prin artere i vene. amenii din !ur voiau s lenoteze, ns marea lor vitez nu permitea s fie descifrate. A!ungeau la creier, icptau o alt form, mrime, culoare. )e materializau. 'rindeau via. )e conturau.n forma final erau viu colorate, forme perfecte, fr coluri. ;rau fine, frasperiti, !ucue.;misfera stang se ocupa de ideile concrete, matematice. )e vedea cum neuronii

fceau edine. #imineaa pentru adunri i scderi, dup amiaza pentru nmuliri impriri. 'e sear, era program de biologie, fizic i c(imie. VBoate acestea au fost


43/55

analizate cu mult atenie de ctre colegii omului transparentW.;misfera dreapt, rspunde de partea creativ5 art, literatur, limbi strine. Colegii de

birou ai omului transparent au vzut neuronii pictSnd cele mai frumoase peisa!e,scriind cele mai intresante opere literare.?nima omului transparent coninea mult bine. ;ra de o culoare roz nc(is, frumoas.

;rau acolo ar(ivate, toate faptele bune fcute de om.'lmSnii erau fericii c nu au fost afumai cu fum de tabac.;lementele figurate ale sSngelui sunt aa bine organizate. i tie fiecare sarcina i ondeplinete temeinic, fr s crScneasc.

Au trecut aa 8 sptmSni. Colegii i-au nsuit leciile de anatomie, psi(ologie i devia, privind transparena colegului.

ntr-o zi, l-au ntrebat5- Ce i s-a ntSmplat de te-ai transparentizat$ ricum eti un om uor de citit. ;moiilei sunt imediat ntiprite pe c(ip. #ar acum... s-a ntrecut msura pot spune, comenta

o colega.- 4u neleg despre ce vorbeti.- ;ti transparent. Dedem tot ce este n tine.- Ciudat. ;u nu vd. #ar tiu c nimic nu este ntSmpltor. 'roblema e c sunttransparent pentru cei care au nevoie s nvee ceva privind 2n interiorul meu&, cevamult mai profund.

A doua zi, omul i-a revenit la normal.

>rivind transparena oamenilor, tre(uie s ne anali"m i s ne perfecionm.iecare dintre noi este transparent la un moment dat n via

%iupercuta si povestea ei

- povesti cu talc -

#in senin, nori negri, imbufnati si furiosi au inceput sa planeze asupra poienitei.


44/55


45/55

?epurasul, iute de felul sau, o imbratisa si o saruta cu foc. #upa gestul acesta, o zbug(ispre padure, la racoare.

Ciupercuta se inrosi puternic, bulinele albe se marira in diametru, iar piciorul s-aumflat de mandrie, ... de atata flatare. 4u i se mai spusese asta pana acum. 4imeni nu

i-a dat asa importanta. >a!oritatea se fereau de ea.

4u intelegea de ce, dar se obisnuise in timp cu situatia. )uratele ei erau destul dedeparte de ea. )e simtea singura, urata si morocanoasa. #ar gestul iepurasului a facut-o sa zambeasca, sa se simta si ea in randul lumii, o fiinta normala.

#upa cateva ore, animalele care vazusera gestul iepurasului, facura si ele la fel.

Au mers si au discutat cu ciupercuta frumoasa, viu colorata. Au imbrastisat-o si ausarutat-o cu drag si prietenie.

E

)eara isi intinde plasa de intuneric. 'e bolta cereasca apar, pe rand, una cate una,stelele. 9una, in forma de secera atinge incet stelele, mangaindu-le. ;le se prind subforma de colier si cercei. 9una este mandra de aspectul ei. 'rivind in !os, vede uniepuras, tremurand. )e apropie ceva mai mult si observa ca iepurasului ii este rau.

- )teluta magica, te rog sa cobori pe 'amant sa vezi ce se intampla cu acea fiinta.

- ?mediat, )tapana 9una. )i porni in viteza spre poienita.

A!unsa langa iepuras, steluta a vazut ca acesta avea pete rosii pe corp si nu isi puteatine ec(ilibrul. Hroboane mari se prelingeau de pe fruntea lui.

- Be pot a!uta cu ceva$ Ce ai patit$

- 4u stiu. ?mi este rau. 9umineaza-mi drumul pana la veterinar.

- )igur, iepuras dragalas.

Cu c(iu, cu vai, iepurasul a a!uns la scorbura bufnitei. Aceasta, se sperie la inceput delumina puternica ce-l insotea pe iepura. )e retrase speriata in scorbura.

- #raga bufnita, sunt eu, iepurele, ingaima acesta. ?mi este foarte rau.

- #raga bufnita, sunt o steluta ce i-a luminat calea. >a departez acum...

Atunci, bufnita iesi degraba si se uita la iepure. ?l consulta rapid si ii puse

diagnosticul.


46/55

- ;sti otravit. Ce ai mancat$

- >orcovi, varza si salata. 4imic altceva, raspunse iepurasul si lesina.

Hufnita, incepu sa falfaie din aripi ca sa-i faca aer. #e!a era foarte ingri!orata.

)teluta facu semn 9unii si ceru sa fie vant. )i vantul caldut, incepu sa adie lin,atingand usor mustatile iepurasului.

E

?ncet incet, soarele prelua stafeta de la luna. 'oienita incepu sa revina la viata. 7irelede iarba se acoperira cu roua.

7luturii si insectele au venit sa se racoreasca, sa-si faca toaleta de dimineata. 'asarileisi incalzesc glasurile, ciripind.

#eodata se auzi un tipat. ?epuroaica venise dupa iepure la veterinar si se sperie cand ilvazu in stare de inconstienta.

- #ar ce s-a intamplat$ Cum asa$ Ce a patit$

- ; otravit, draga iepuroaica. 4u stie ce a mancat.4u termina de vorbit acestea, caci bufnita vazu cum veneau la ea un intreg sir deanimale, toate tinandu-se de abdomen, cu broboane de transpiratie si cu mersultremurand.

- 4u se poate. )unteti otravite. Ce ati facut$ ?epurasul a lesinat, dar nu stia sa fimancat ceva contaminat.

- Am sarutat ciuperca. 4oi credem ca asta ar fi.

- #a, asta este, spuse ganditoare bufnita1

9e prescrise o licoare din frunze de brusture. ?ntre timp si-a revenit din lesin siiepurele. )tergandu-si lacrimile, iepuroaica l-a imbratisat cu dragoste.

Animalele, auzind ca frumoasa ciuperca este una otravitoare s-au dus si au aruncat cupietre in ea, au batut-o si i-au spus5

- 4iciodata nu vom mai a!unge in prea!ma ta. ;sti un organism rau. Dei ramane aici,singura pe veci, cu toata frumustea ta.

Ciupercuta incerca sa le eplice ca nu avea de unde sa stie ce urma sa se intample.4imeni, niciodata, nu se atinsese de ea si nu se purtase asa dragostos cu ea.


47/55

E

Ciupercuta devenea pe zi ce trece, mai trista. )labea vazand cu oc(ii. Hulinele de pefrumoasa sa palarie rosie, se micsorau. 'iciorul se usca.

9una o privi o seara, doua seri, o saptamana. ?ntr-o noapte racoroasa de toamna, spusestelutei magice5

- )teluta magica, vezi ciupercuta aceea$ ; tare trista. Animalele au acuzat-o penedept. As vrea sa o a!utam.

- )igur, 9una. Ce am putea face pentru ea$

- Coboara si atinge-o cu bag(eta stelara. trava va fi eliminata pentru totdeauna. )iinca ceva. Umple poienita cu ciuperci frumoase. )a aibe companie. )a isi faca

prieteni. )a isi intemeieze o familie.

- )igur, frumoasa )tapana 9una, raspunse incantata steluta magica.

Cu viteza luminii, steluta a!unse langa ciupercuta. Aceasta dormea linistita. #in candin cand suspina.

- #raga ciupercuta, incepand de acum, vei fii o ciuperca gustoasa, comestibila si veiavea in prea!ma prieteni dragi.

)teluta o atinse usor cu bag(eta stelara si ciupercuta scapa de otrava, ce se scurse inpamant... un lic(id uleios, de culoare maronie.

?ntr-o secunda, ciupercute asemanatoare ei, aparura in poienita.

>ultumita ca si-a indeplinit misiunea, steluta magica, dadu sa plece. ?nsa, ciupercutase trezise, si privindu-se pe sine, precum si la ciupercutele din !ur, intreba5

- Pei1 Ce s-a-ntamplat$ #e ce ai facut sa fie mai multi dusmani pentru frumoaseleanimale din aceasta poienita$

- #raga ciupercuta, din aceasta noapte, esti o ciupercuta buna, gustoasa si ai familiata alaturi. Ai scapat de otrava1 spuse steluta.

Cu lacrimi sub palarie, ciupercuta ingaima5

- #e as putea salva vietile animalelor pe care le-am otravit, ar fi minunat. As fifericita si impacata cu mine1


48/55

)teluta privi cu atentie si teama 9una.

Aceasta ii sopti5

- >ergi si atinge usor animalele cu bag(eta stelara. >aine se vor trezi sanatoase.

)teluta, cu multa dragoste, porni din tufis in tufis, din scorbura in scorbura si atinse cubag(eta animalele otravite. ;act cand soarele se apropia de 9una ca sa primeascastafeta, steluta, obosita, dar atat de fericita, atinse panza cerului albastru intunecat.

- >isiune indeplinita, )tapana 9una1

- >ultumesc. ;sti o steluta minunata1

E

)oarele mangaie vegetatia. 4atura se trezeste din amortirea frigului de peste noapte.'asarile canta, fluturii si insectele zboara sa caute roua, animalele ies din culcusuri.

- Pei1 striga o veverita. ?a priviti. 'oienita este plina de ciuperci care de care mai viucolorate.

- Cu siguranta s-a intamplat o magie, spuse iepurasul. >a simt ca nou. Uitati-va si laciupercuta pe care am sarutat-o. ;ste acum ca la inceput, ca atunci cand am cunoscut-o.

Deverita, neastamparata, a!unse in cateva clipe langa ciuperca povestii noastre.

- Huna dimineata1 ;sti din nou atat de frumoasa1

- >ultumesc. Azi noapte, o steluta magica m-a transformat intr-o ciuperca buna sigustoasa si mi-a darut o familie si prieteni.

)e auzira aplauze. Animalele s-au apropiat de ciupercuta cu palarie rosie si i-au cerutiertare. Boate fiintele sunt multumite si fericite.

E

otul are o re"olvare. 5#ista solutii si e#ista minuni.

%ine se aseamana se aduna si nu tot ce este frumos la e#terior este (un si lainterior.

Uitati-va (ine in 1urul vostru. 3anditi de doua ori si alegeti o data.


49/55

%utia cu creioane colorate

- povesti cu talc -

@- >aestre, ne-ai spus intotdeauna ca toti oamenii sunt egali si ca venim pe 'amant cusanse egale. Cum se face atunci ca unii vin cu multe daruri Vse nasc in familii bogate,sunt perfect sanatosi, nu le lipseste nimicW iar altii fara daruri Vse nasc in familii deoameni saraci, cu tot felul de boliW. Unde este egalitatea$ @ intreba discipolul pe>aestrul sau.

@- 'ai asa cum privesti tu lucrurile poti sa inclini ca nu este egalitate. #e ce vezi tulucrurile de care imi povestesti ca pe niste @daruri& $ ;le nu sunt altceva decat niste@unelte& ale sufletului.

?magineaza-ti toate aceste @daruri& ca pe niste creioane colorate.

Adevarat, unii se nasc si au cu ei o cutie cu 68 creioane, altii cu :, altii cu *, iar altiidoar cu unul. >ai mult, unii au in cutia lor doar un creion si nici macar colorat.

4egru1

#ar secretul consta in ceea ce desenezi cu ele. #aca nu ai maiestrie, degeaba te nastiin familie bogata si perfect sanatos si urmezi cele mai bune scoli, praful se alege detot ce ai primit @in dar& daca nu stii sa @desenezi& frumos pe planseta vietii.

#egeaba ai o cutie cu 68 creioane colorate daca esti un ignorant. 'oti sa deseneziadevarate capodopere si numai cu un singur creion, c(iar si negru.

7mportant in viata nu este cate creioane colorate ai in cutia ta ci numai ce desenesti in stare sa asterni pe planseta vietii2&

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

%ititorule, cate creioane sunt in cutia ta/ esenul tau este armonios/


50/55

FF autor Alin HZ9Z ?U

4devaratul 5U- povesti cu talc -

@- >aestre, de ce parem cu totii la fel$ #e ce suntem imbracati la fel$ #e ce suntemcu totii rasi$ #e ce nu avem voie sa avem ceva diferit unul fata de altul$& intrebadiscipolul pe >aestrul sau.

@- 'entru ca noi aici dorim sa ne cunoastem intre noi de la suflet la suflet. 'entru caadevaratul ;U al fiecaruia este sufletul, atat si nimic altceva. 7iind cu totii la fel,

perceptia noastra depsre ceilalti nu este distorsionata de nici o forma eterioara. )i asaavem sansa ca atunci cand vorbim cuiva, sa ne adresam cu adevart acelui suflet cucare dorim sa vorbim&

@- 'ai cum are putea sa distorsioneze ceea ce eu cred despre un alt discipol daca ar fiimbracat altfel$&

@- Uite, am sa iti dau un eemplu care sper sa te faca sa intelegi mai bine ceea cevreau sa iti spun.

>ai intai de toate trebuie sa confectionezi cateva perec(i de oc(elari cu lentilelecolorate, fiecare lentila in alta culoare. )a nu stergi lentilele, sa nu le cureti. )a le lasi

asa cum ies din mana ta.&

Bimp de 8 zile discipolul confectiona cu migala = perec(i de oc(elari. 7iecare lentilaera colorata in alta culoare si avusese gri!a sa nu le stearga, asa cum ii spuse >aestrul.

@- >aestre, am adus oc(elarii.&

@- Hun. Uite-te acum la aceasta or(idee @, ii spuse >aestrul aratandu-i o frumoasaor(idee alba.

@- Uite-te atent la ea. ;ste alba si frumoasa, asa este$&

@- #a >aestre1&


51/55

@- ;ste cu adevarat o or(idee. Acum pune-ti un oc(elar.&

#iscipolul il asculta, lua primul oc(elar, l-a pus la oc(i si dintr-o data, or(ideea ceafrumoasa deveni mai urata. Cu o lentila rosie si una verde si cu petele de maini pelentile, imaginea era departe de ceea ce vazuse fara oc(elari.

@- ;i, tocmai ti-ai pus oc(elarul care reprezinta imbracamintea diferita a fiecaruidiscipol. Asta daca fiecare ar purta alt fel de (aine. >ai pune un oc(elar1&

#iscipolul asculta si mai puse unul. #e data aceasta or(ideea era stramba si parca maimica. ?ar culorile erau de-a dreptul ciudate. Urata c(iar1

@- Acum ti-ai pus oc(elarul care reprezinta corpul celuilalt discipol, gras sau slab. >aipune un oc(elar1&

@- Acum ti-ai pus oc(elarul corespunzator meseriei. #aca e medic sau avocat,invatator sau pantofar, ai pune alt oc(elar cu alte culori, dar tot ar trebui sa pui&

Au continuat asa pana ce a avut toti cei = oc(elari pusi pe nas.

?maginea or(ideei era acum atata de diferita fata de ce vedea fara toti acesti oc(elariincat daca nu ar fi stiut ca se uita la o or(idee nu ar fi putut nici macar sa g(iceasca cear putea fi.

@- ?ti multumesc >aestre1 Am inteles. #aca doresc sa cunosc pe cineva cu adevarattrebuie sa imi dau !os toti acesti oc(elari1 )a nu ma mai gandesc la celalalt ca este

gras sau slab, ca este doctor sau pantofar, ca este de la oras sau de la sat , tanar saubatran, cu facultate sau faraN. 4umai asa pot cunoaste celalat ;U cu care stau devorba1&

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE

u cititorule, cand ti-ai Csters& ultima oara ochelarii///

%ru a goal- povesti cu talc -

?ntr-o dimineata un baiat impreuna cu tatal sau se plimba prin padure. 9a un momentdat, tatal s-a oprit, a stat cateva secunde ascultand, apoi i i intreb feciorul5


52/55

- 7iule, asculta putin si zpune-mi ce auzi.

- Cantecul pasarilor si fosnetul frunzelor, tata, raspunse acesta.

- Asculta mai bine. ?n afara de acestea mai auzi ceva$

Haiatul ciulind urec(ile ii raspunse5

- #a tata, aud zgomotul unei carute.

- Asa este, raspunse tatal, mai mult decat atat, este o caruta goala1

- Cum sti ca este o caruta goala, fara sa o vezi ci odar auzind-o$

- ;ste foarte usor sa-ti dai seama cand o caruta este goala, din cauza zgomotului pecare il face. Cu cat caruta este mai goala, cu atat face mai mult zgomot.

7n viata de "i cu "i cand vedem o persoana vor(ind prea mult, fiind inoportunasi ingamfata, intrerupand conversatia tuturor, simtindu-se deasupra tuturor sireducand valoarea oamenilor din 1urul lui, tre(uie sa ne amintim ca, cu cat estecaruta mai goala, cu atat este mai mare "gomotul pe care il face2

Metafora terapeutica. Un model bun

Gune 6st, 8060 [ Aut(or5 admin

Un mulla( vru s-i prote!eze fiica de pericolele vieii. CSnd veni vremea i ea sefcu o adevrat floare a frumuseii, el o lu deoparte i i vorbi despre !osnicia irutatea lumii. 2#raga mea fiic, zise el, ine minte ce-i spun. Boi brbaii vor unsingur lucru. Hrbaii sunt vicleni. ;i pun capcane oriunde pot. 4u-i dai seama cumte afunzi tot mai adSnc n mlatina dorinelor lor. Dreau s-i art calea nefericirii.>ai ntSi, brbatul se d n vSnt dup cele mai bune trsturi ale tale i te admir.Apoi, te invit s iei cu el. Apoi, amSndoi trecei pe lSng casa lui, iar el menioneaz

c vrea doar s-i ia (aina. Be ntreab dac nu i-ar plcea s intri n cas cu el. )us,te invit s iei loc i-i ofer un ceai. AmSndoi ascultai muzic i, la momentul
http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?p=128http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?cat=54#%23http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?p=128http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?cat=54#%23


53/55

potrivit, se arunc dintr-o dat asupra ta. Astfel, tu eti violat, i noi suntem violai,mama ta i cu mine. 7amilia noastr este violat i buna noastr reputaie este

pierdut.&

7etei i merser cuvintele tatlui drept la inim. Ceva timp dup aceea, urc sus la

tatl ei i zSmbi mSndr5 2Bat, l ntreb ea, eti oare profet$ #e unde ai tiut cum sentSmpl totul $ A fost eact aa cum mi-ai descris. >ai ntSi mi-a admiratfrumuseea. Apoi, m-a invitat n ora. Ca prin coinciden, am trecut pe lSng casalui. Apoi bietul biat a observat c-i uitase (aina. %i, ca s nu fiu singur, m-a invitats intru n apartamentul su. Cum cer bunele maniere, mi-a oferit ceai i a luminatziua cu o muzic frumoas. n acel moment, m-am gSndit la cuvintele tale i am tiuteact ce se va ntSmpla. #ar vezi, sunt vrednic s-i fiu fiic. CSnd am simit c seapropie momentul, m-am aruncat asupra lui i l-am violat, pe el, pe priii lui, familia,

buna reputaie i stima lui1&

Camila perfecta

>a 6


54/55

Un tSnr inteligent, nsetat de cunoatere i nelepciune, studiase fizionomia- tiinadeducerii temperamentului din nfiarea eterioar. )tudiile sale, care duraser aseani, au avut loc n ;gipt i l-au costat multe sacrificii, departe de cas. #ar, n cele dinurm, i termin eamenele cu rezultate ecelente. 'lin de mSndrie i de bucuriecltori napoi acas. )e uita la toat lumea ntSlnit pe drum cu oc(ii tiinei sale i,

pentru a-i lrgi cunoaterea, citea epresiile de pe faa tuturor oamenilor pe care intSlnea.

ntr-o zi ntSlni un om a crui fa era marcat de ase caliti5 invidie, gelozie,lcomie, pizm, zgSrcenie i lips de consideraie. 2#umnezeule, ce epresiemonstruoas1 4-am mai vzut i n-am mai auzit niciodat aa ceva1 >i-a puteaverifica teoria aici.&

n timp ce se gSndea la asta, strinul se apropie cu o nfiare prietenoas,binevoitoare i modest, spunSnd 5 2, eicule. ; de!a foarte tSrziu i satul urmtor edeparte. Coliba mea e mic i ntunecoas. #ar te voi purta pe braele mele. Ce onoare

ar fi pentru mine dac te-a putea considera oaspetele meu pentru aceast sear. %i cefericit a fi n prezena ta1&

Uimit de aceasta, cltorul se gSndi n sine 5 2Ce uluitor1 Ce diferen ntre vorbireastrinului i ngrozitoarea epresie de pe c(ipul su1& Acest revelaie l nspimSntfoarte mult. ncepu s se ndoiasc de lucrurile pe care le nvase n ultimii ase ani.Ca s fie mai sigur, accept invitaia strinului. mul l servi pe nvat cu ceai, cafea,suc de fructe, pastram i pip. i coplei oaspetele cu blSndee, atenie, buntate i

politee. Bimp de trei zile i trei nopi, gazda reui s l in pe cltorul nostru acolo.n cele din urm, nvatul fu capabil s opun rezisten politeii gazdei sale. #ecisecu fermitate s i continue cltoria. CSnd veni vremea s plece, gazda i nmSn un

plic i spuse5 2, stpSne. ?at nota ta de plat&

2Ce not de plat$& ntreb surprins nvatul.

9a fel de repede cum i poate scoate cineva sabia din teac, gazda i art dintr-odat adevrata sa fa. i ncrei sprSncenele cu asprime i strig cu o voce mSnioas52Ce nesimire1 #ar ce gSndeai, cSnd ai mSncat de toate aici$ Ai crezut c este totulgratis$& Auzind aceste cuvinte, nvatul i veni, brusc, n simiri. 7r s spun uncuvSnt, desc(ise scrisoarea. Acolo vzu c tot ce mSncase i nu mSncase i se taa de osut de ori mai mult. 4u avea nici mcar !umtate din banii ce i se cereau. 7orat de

mpre!urri, cobor de pe calul su i i-l ddu gazdei. Apoi i scoase (ainele decltorie i porni pe !os. Ca n etaz, se nclin la fiecare pas. #e departe, putea fiauzit spunSnd 5 2>ulumescu-i ie, #oamne, mulumescu-i ie, #oamne. Cei ase anide studiu n-au fost n van1&

V#upa Abdu?-Ha(aW

Rabunarea omului care spune da

April 8Rt(, 8060 [ Aut(or5 admin

?n gradina unui intelept, traia odat un paun splendid. Creatura ii facea o deosebita

placere gradinarului, care avea gri!a de el cu devotiune. 'lin de lacomie, un vecinobisnuia sa se uite peste gard si nu putea sa suporte faptul ca cineva avea un paun mai
http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?p=70http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?cat=54#%23http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?p=70http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?cat=54#%23


55/55

frumos decat el. ?n invidia lui, arunca cu pietre in paun. Jradinarul se intampla savada asta si l infurie. #ar gandul la paun nu-i dadea pace vecinului. #upa o vreme,incepu sa il maguleasca pe gradinar, intrebandu-l daca nu putea avea macar paunita-

pui. Jradinarul refuza categoric. ?n cele din urma, vecinul merse plin de respect lastapanul intelept al casei si il intreba daca nu putea primi macar un ou de paun. Doia

sa-l puna sub o gaina si sa o lase sa il cloceasc. ?nteleptul ii porunci gradinarului sa iidea vecinului un ou din cuibul paunului. Jradinarul facu aaa cum i se spusese. #upaun timp, vecinul veni si se planse inteleptului5 2Ceva nu e in regula cu oul. 'uicutelemele au stat pe el saptamani intregi. #ar nici un paun nu vrea sa iese din el.& Apoi seintoarse manios acasa. ?nteleptul isi c(ema gradinarul5 2?-ai dat vecinului un ou. #ece nu iese paunul din el$ Jradinarul raspunse 5 2Am fiert oul mai intai.& ?nteleptul seuita la el cu uluire. Apoi gradinarul spuse cu un ton de aparare 5 2>i-ai spus sa ii dauun ou de paun. #ar n-ai spus daca trebuie sa-l gatesc sau nuN&

>aterial preluat de peLLL.psi(oterapia.eu
http://www.psihoterapia.eu/http://www.psihoterapia.eu/http://www.psihoterapia.eu/

Date post:	03-Mar-2018
Category:	Documents
Upload:	oana
View:	351 times
Download:	2 times

povesti noi2

Documents