POVARA CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA. BENEFICIILE ... · POVARA CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA....

POVARA CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA. BENEFICIILE INVESTIŢIEI ÎNTR-UN PROGRAM DE SCREENING

PENTRU CANCERUL DE SÂN

POVARA CANCERULUI DE SÂN ÎN

ROMÂNIA. BENEFICIILE INVESTIŢIEI ÎNTR-UN PROGRAM DE SCREENING

PENTRU CANCERUL DE SÂN.

București 2017

Studiu realizat de echipa de consultanță Deloitte pentru Roche România, membru în Coaliția pentru Sănătatea Femeii

2

Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiţiei într-un program de screening pentru cancerul de sân

CUPRINS

Sumar executiv 4

Realizarea studiului 6

Capitolul 1. Context 81.1 SistemuldesănătateșistareageneralădesănătatedinRomânia 91.2 Cadrulnaționalstrategicîndomeniulsănătății 121.3 CanceruldesânînRomânia 14

Capitolul 2. Identificarea și estimarea costurilor directe, indirecte și de oportunitate totale generate de cancerul de sân (pentruBugetuldesănătate,cuimpactprocentualînPIB) la nivelul anului 2017 222.1 Costurilemedicale(costuridirecte) 23

2.1.1 Costuripentruasistențamedicalăprimară 24

2.1.2 Costuripentruasistențaambulatorie 25

2.1.3 Costuripentruasistențaspitalicească 26

2.1.4 Costuripentrutratamentoncologicmedicamentosșiradioterapie 28

2.1.5 Costulcureconstrucțiamamară 302.2 Costuriindirecte 31

2.2.1 Costuriaferenteconcediilormedicaleacordate 32

2.2.2 Costuricuprestațiilesocialepentrupersoanelecudizabilități 32

2.2.3 Costuri reprezentate de pierderea de productivitate prinincapacitatetemporarădemuncă 33

2.2.4 Costuriadiacentelegatedepaciențișiaparținători 33

2.2.5 Costuricupierdereadeproductivitateprindecesulprematuralpacientelorînperioadadeviațăactivă 34

2.3 Impacttotalanualalcosturilor(directeșiindirecte)generatedecanceruldesânasupraBugetuluideSănătateșiPIB 35

Capitolul 3. Investiții estimative privind introducerea unui program de screening pentru cancerul de sân 373.1 Investițiilegatedecostulefectivalprogramuluidescreening 393.2 Investitiinecesarepentrupromovareaprogramuluidescreening 40

3


Capitolul 4. Evoluția costurilor directe, indirecte și de oportunitate totale generate de cancerul de sân în următorii 10 ani 414.1 Evoluțiacosturilorînabsențaunuiprogramdescreening 424.2 Evoluțiacosturilorcaurmareaintroduceriiunuiprogramdescreening 45

Capitolul 5. Analiza comparativă 475.1 Impactulprevizionatal introduceriiprogramuluide screeningasupra

managementuluibolii 485.2 Analizacomparativă:„statusquo”–programdescreening 50

Capitolul 6. Concluzii 556.1 Concluziicantitative 566.2 Concluziicalitative 586.3 Concluziispecificeintroduceriiunuiprogramdescreening 59

Glosar 61

Referințe 64

Legislația incidentă pentru cancer de sân 67

4


SUMAREXECUTIV

În România anului 2017…

…în fiecare oră este diagnosticat, în medie, un caz nou de cancer de sân

…1,4% din populația feminină adultă a României a fost până în prezent diagnosticată cu cancer de sân.

…la fiecare trei ore moare o femeie de cancer de sân în România

…fiecare persoană decedată prin cancer de sân pierde prematur aproximativ 13 ani de viață

Prezentulstudiureprezintăoprimăinițiativădeaefectuaoanalizăsocio-economicăprivind povara managementului cancerului de sân în România și de a analizanecesitateaintroduceriiunuiprogramdescreeningpentruaceastăboală,încondițiileîncareRomâniaesteunadintrepuținelețărieuropene1carenuauimplementatunprogramdescreeningpopulaționalorganizatpentrucanceruldesân.

Studiulafostrealizatînperioadamai-septembrie2017șiautilizatdateproveninddelainstitutiilepublicecuresponsabilitățiîndomeniulsănătății.Estimărilecuprinseîn acest studiu acopera o perioadăde 10 ani, avându-se în vedere intervalul deanaliză2017-2027.

Prin realizarea unei previziuni cu privire la potențialele investiții necesare șibeneficiile acestora în următorii ani, rezultatele obținute din prezenta analiză,susțin introducereaprogramului de screening. Studiul are ca obiective specificedeterminareacosturilortotaleactualegeneratedecanceruldesânpentrubugetuldesănătate,darșicaprocentdinPIB,precumșiestimareaimpactuluiintroduceriiunuiprogramdescreeningpentrucanceruldesânînRomânia.

Astfel,costuriletotalegeneratedecanceruldesânpentrubugetulnaționallanivelulanului2017,aufostdepeste1,2miliardelei[aproximativ270milioaneeuro],pentruunnumărde114.697paciente.Încalcululacestorcosturiaufostavuteînvedereatâtcosturiledirecte(costurilecuserviciileoferiteînasistențămedicalăprimară,ambulatoriuldespecialitate,spital,costuriledetratamentoncologicșicosturilecureconstructiamamară)câtșiceleindirectegeneratede concediilemedicale, prestațiile sociale pentru handicap, productivitateapierdutăprinincapacitatetemporarădemuncă,handicapșidecesprematurlavârstaactivășicosturileadiacentealeaparținătorilorpacientelor.

Lanivelulanului2017,costuriletotaleanualeaferentecanceruluidesânînRomâniareprezintă asadar aproximativ 0,16% din PIB. Studiul a reliefat că aproximativ70%dincosturileaferentecanceruluidesânîntr-unansuntcosturieconomiceșisocietaleindirecteșidoar30%suntcosturimedicale.

1 AlăturideBulgaria,GreciașiSlovacia.

5


90%dincazurilenoidecancerde sândinRomâniasuntdiagnosticate în stadiiavansatedeboală(II,III,IV).Înschimb,înțăriîncarescreeningulpopulationalorganizatesteimplementatdeoperioadădepeste10ani,70-80%dincazurilenoidecancerdesânsuntdescoperiteînstadiiinițialedeboală(0,IșiII).

Investiția anuală directă (incluzând și costurile de promovare) necesară unuiprogram național de screening populational organizat, cu o rată de participarede70%,seestimeazăpentruanul2027căvaajunge la29demilioanedeEuro.Beneficiilepuneriiînpracticăaunuiastfeldeproiectdepășescînsăcomponentafinanciară, atât prin eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât și prinimpactulsocialșiumandelocneglijabil.

În cazul implementării unui program de screening pentru cancerul de sân,mortalitateacauzatădeacesttipdeboalăarscădeacu10%lasfârșitulperioadeianalizate,deși,așacumestedeasteptat,număruldenoicazuridecancerdesâncreștecupeste50%,datoritădiagnosticăriisuplimentaredarmaiprecoce.

Număruldefemeisalvateînurmătorii10aniarfideaproximativ23%dinnumăruldefemeinoudiagnosticatecucancerdesân,raportatlanivelulanului2017.

Șanseledesupraviețuirepentruofemeiecucancerdesâncresccu30%caurmareaimplementăriiunuiprogramdescreeningpopulaționalpentruoperioadade10ani.Cualtecuvinte,lafiecare10femeinoudiagnosticatecucancerdesânlasfârșitulperioadeidescreeningtrăiesccudouămaimultdecâtînaintedescreening.

Previzibil,investițiilenecesareînasistențaambulatoriecrescaccentuatîncadrulunuiprogramdescreening,darînacelașitimpcosturileindividualedespitalizareșitratamentseeficientizeazădeoareceseestimeazăcămajoritateacazurilornouidentificatesuntînfazeincipientealebolii,cândnevoiadespitalizareîndelungatăarfimaimicășitratamentuladministratmairedus.

Înacelași sens,deoarececostulmediude tratamentoncologicalunei femei cucancerdesânînstadiuIestedetreiorimaimicdecâtcostulmediudetratamentaluneifemeiaflateînstadiulIVdeboală, impactulpozitivalprogramuluidescreeningseobservășiînscădereaponderiicostuluitratamentuluiîncosturiledirectelafinalulperioadeianalizate,cuaproximativocincimefațădeînceputulperioadei.

Acestimpactpozitivadusdeimplementareaprogramuluidescreeningsetraduceînconcret prin scăderea cu aproximativ 22% a costulmediu individual de tratamentoncologic(chirurgie/chimioterapie/hormonoterapie/terapiebiologică/radioterapie)aluneifemeicucancerdesân,indiferentdestadiuldeboală,astfellafiecare5femeidiagnosticateșitratateputandfitratatăsuplimentarofemeiecuaceeașisumădebani.

Lanivelulanului2017,costurileindirecte(societale)estimatealecanceruluidesânsuntdeaproximativ0,11%dinPIB-ulRomâniei.Ceamaimarepondereîncosturileindirecteoaucosturilecuproductivitateapotențialăpierdutăprindeceselepremature(50,7%),

6


urmată de ponderea costurilor cu productivitatea scăzută prin incapacitatea demuncătemporarăsaudefinitivăafemeilorbolnaveșiaparținățorilorlor(35,2%).

Înlipsaimplementăriiunuiprogramdescreening,înfiecareanfemeiledinRomâniadecedateînurmacanceruluilasânpierdînprezentlanivelulanului2017unnumărde44.458depotențialianideviață.Acestlucruareunimpactsemnificativasupraparametrilordeproductivitate,avândînvederecă,lanivelulanului2017,jumatatedinfemeilediagnosticatecucancerdesânseaflasubvârstadepensionare,iarratamediedeocupareaacestoraestede53%.

Încondițiileîncaresituațiaactualănusemodificăsemnificativ,costurileindirectealecanceruluidesânvorcreșteîn10anicupeste50%.Pedealtăparteînsă,încazulimplementăriiunuiprogramdescreening,peacelașiintervalde10anideanaliză,având în vedere că ponderea cazurilor diagnosticate în faze incipiente ale boliicreșteseobservăoscăderecu1,6%acosturilor indirectegeneratedepacientelecu cancer de sân chiar dacă numărul de paciente estemaimare și perioada desupraviețuireestemailungă.

ImplementareaunuiprogramdescreeningpopulaționalorganizatpentrucancerdesânînRomânia,cuoratădeparticiparede70%,necesităoinvestițiedepânăla29demilioanedeEuro,anual.Dintreacestea,investițianecesarăpentrupromovareșimanagementreprezintăaproximativ20%dincosturileefectivealeprogramuluidescreening.Într-ointerpretaremailargă,contribuțiafiecăruilocuitoralRomanieilaacestproiectarfideaproximativ1,5European.

Dincolodeanalizafinanciară însă,creștereacu30%așanselordesupraviețuireînvariantacuscreening,înseamnăomicșoraresemnificativăadecalajuluifațădețărilemaidezvoltatedinUniuneaEuropeană.Înplus,lanivelulîntregiisocietăți,prin implementarea în România a unui program de screening populaționalorganizatpentrucancerdesân,peperioadadeanalizăastudiului(10ani-2018-2027)secâștigăaproximativ28.300deom-anideviață,cesetraducincontributii–financiare,socialeșiumane-cătresocietate.

REALIZAREASTUDIULUI

ÎncontextulîncareRomâniaesteunadinpuținelețărieuropenecarenuauimplementatun program de screening populațional, apare oportunitatea realizării unei analizesocio-economiceprivindpovaramanagementuluicancerului lasân înRomâniașidefundamentareanecesității introduceriiunuiprogramdescreening.Înplus,prezentaanaliză poate susține implementarea inițiativei de introducere a programului descreeningprinrealizareauneipreviziunicuprivirelapotențialelecosturișibeneficiiînurmătoriiani.

Obiectivulgeneralalstudiuluiesteanalizareanecesitățiiintroduceriiunuiprogram

7


descreeningpentrucanceruldesânpebazarealizăriiuneianalizesocio-economiceprivindpovaracanceruluidesânînRomânia.Studiularecaobiectivespecifice:

▪ DeterminareacosturilortotalegeneratedecanceruldesânpentrubugetuldesănătateșicaprocentdinPIB;

▪ EstimareaimpactuluiintroduceriiunuiprogramdescreeningpentrucanceruldesânînRomânia.

Ipotezeleînbazacăroraafostelaboratprezentulstudiusunt: ▪ Costurile cancerului de sân în România sunt importante având în vedereincidențașiprevalențaacesteiafecțiuniînRomânia;

▪ Costurile indirecte (societale) sunt mai semnificative decât costurile directe(medicale) având în vederemortalitatea crescutăprin cancerde sân,ponderearelativimportantăapersoaneloractiveșialocarearedusăpentrusănătatedinPIB;

▪ Introducereașimenținereastabilăaunuiprogramdescreeningpopulaționalpentrucanceruldesânvaconduceinițiallacreștereanumăruluidecazurinoidiagnosticateșiimplicitacheltuielilorcucanceruldesânurmatăîntimpdeoposibilăscădereacosturilorcuaceastăboalăprinscădereanumăruluidecazuridiagnosticateînstadiiavansatedeboalășiadeceselorpremature.

Principaleleelementemetodologicecarestaulabazastudiuluisunt: ▪ Anuldereferințăpentrudateleutilizateesteanul2017; ▪ Încuantificareacosturilorpentrucanceruldesâns-auutilizatinformațiireferitoareladiferitetipuridedate(demografice,epidemiologice,cliniceșieconomice);

▪ Pentrufiecare tip dedate s-auutilizat, înmăsuradisponibilității acestora,datelocalecatmairecente,iaracoloundeacesteanuaufostdisponibiles-auutilizatestimări(la2017)careaufostvalidateprinopiniaexperților;

▪ Principalele surse de date au fost Institutul National de Sănătate Publică,InstitutulNaționaldeStatistică,RegistruldeCancerdinRegiuneaNord-Vest,InstitutuldeOncologieClujNapoca,CasaNaționalădeAsigurărideSănătate,AutoritateaNaționalăpentruPersoanelecuDizabilitățișipaginiledeinternetaleinstituțiilorpublicerelevante;

▪ Ipotezelepropusepentruprogramulde screening s-aubazatpe rezultateleStudiului de fezabilitate pentru un program organizat de screening alcanceruluidesân,realizatlanivelulanului2015pentrujudețulClujdecătreInstitutuldeOncologieClujNapoca;

▪ Opiniaexpertuluiafostsolicitatăunuigrupdemedicidefamilie(componentade ambulator – medicină de familie), și unui grup de medici radiologi /oncologi/radioterapeuți/chirurgispecializațiîndiagnosticulșitratamentulcanceruluidesândincentrelemedicaleuniversitaredinBucureștișiCluj.

Capitolul 1 CONTEXT

9


1.1 Sistemul de sănătate și starea generală de sănătate din România

ÎnRaportul de țară pe 20162 ,ComisiaEuropeană faceo radiografieclarăasistemului de sănătate din România apreciind că „sistemul este caracterizat deun acces inegal și de cheltuieli ineficiente, precum și de lipsa unei structuri definanțaresustenabilepetermenlung.Sistemuldesănătaterămâneaxatpespitale,existând puține servicii de îngrijire primară și ambulatorie, ceea ce are dreptrezultat servicii de îngrijire învechite și ineficace. În plus, depășirea repetată abugetuluialocatproduselorfarmaceuticelimiteazăintroducereademedicamenteinovatoare.Sistemeleelectronicedinsistemulmedical,carearputeaîmbunătățieficiențașidiminuaincidențacorupției,nusuntpedeplinfuncționale.Guvernanțadefectuoasă și lipsa unor politici globale de sănătate publică se adaugă acestorprovocări”.DateleprezentatepentruRomâniaîndocumentulComisieiEuropenesuntnefavorabile:mortalitateridicată,atâtînrândulpopulațieimature,câtșiînrândulcopiilorsaunounăscuților,acceslimitatlaasistențămedicală,densitateascăzutăanumăruluidecadremedicalelasutademiidelocuitoriîncomparațiecumediaeuropeană.

„Rezultatele din domeniul sănătății sunt slabe, ceea ce afectează capacitatea deinserțieprofesionalăaforțeidemuncă.Dincauzarateiridicateamortalității,sepierd2.203anideviațăpotențialproductivila100.000delocuitori,comparativcumediaUEde1.236anila100.000delocuitori3.Înplus,mortalitateainfantilă,mortalitateaperinatală,mortalitateaevitabilă șimortalitateacauzatădebolialesistemuluicirculatorsenumărăprintrecelemairidicatedinUE,deșicifrelesuntînscăderede-alungultimpului.Accesullaasistențămedicalăestelimitatșiinegal.Accesul la îngrijiredebunăcalitateesteafectatdedensitatea scăzutădemedicigeneraliști,demedicispecialiști(236,3medicila100.000delocuitori,întimpcemediaeuropeanăestede349,6)șideasistențimedicali,pe fondulnediminuăriifenomenuluidemigrațieapersonaluluimedicalcătrestatelemembrealeUE”searatăîndocumentulamintit.

Sistemuldesănătateromânescpoatefidecicaracterizatcafiind:

▪ Sistemcentralizat(ex.ghidurișiprotocoaleclinice/terapeuticesuntaprobateprin acte normative doar la nivel național, rambursarea tehnologiilormedicalesefacedoarlanivelnațional,furnizoriisaudecidențiilocalinuauposibilitateade a „ajusta”ofertade servicii de sănătate în conformitate cunevoilepopulației);

▪ Sistemsubfinanțat(procentulmediualocatpentrusănătateînultimii5anis-a situat în jurul valorii de 5,6%4 din PIB, dar dacă luăm în calcul doarcheltuiala guvernamentală fără a avea în vedere și cheltuelile private „dinbuzunar”, valoarea estede4,59%dinPIB, comparativ cumediaUE,unde

2 https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/2017-european-semester-country-specific-recommendations-commission-recommendations_-_România-ro.pdf

3 Datelanivelulanului2013(UE/OCDE,2016).4 http://apps.who.int/gho/data/view.main.HEALTHEXPRATIOROU?lang=en

10


alocărilepentrusănătatesuntde9,4%dinPIBsaucuceaaregiuniieuropeneOMS5*undealocărilesesitueazăla8,2%dinPIB6-Figura1);

Figura 1: Situația comparativă a procentului din PIB alocat îngrijirilor de sănătate

3,2

5,66,6

8,27,6

9,5

1,5

2,5

3,5

4,5

5,5

6,5

7,5

8,5

9,5

10,5

1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014

% d

in P

IB c

helt

uiel

i pen

tru

sănă

tate

RomâniaRegiunea Europeană OMSEU

▪ Sistem ineficient (îngrijirile de sănătate sunt centrate pe spital, îngrijirilepreventiveprecumși funcțiadegate-keeper lanivelulmediciniide familiefielipsesc,fieauoofertăfoarteredusă,îngrijireapentrupersoanelecubolicroniceșiînspecialpentrupaciențiicumultimorbidităținuestecoordonată-Figura2);

Figura 2: Structura comparativă a principalelor tipuri de cheltuieli în sănătate (2014)

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Austria

Belgia

Bulgaria

Cehia

Cipru

Croatia

Danemarca

Estonia

Finlanda

Franta

Germania

Grecia

Irlanda

Italia

Letonia

Lituania

Luxemburg

Marea Britanie

Olanda

Polonia

Portugalia

Romania

Slovacia

Slovenia

Spania

Suedia

Ungaria

Îngrijiri curative și de reabilitare Îngrijiri de lungă durată Laborator

Medicamente și dispozitive medicale Îngrijiri preventive Altele

5 Regiunea europeanăOMS include următoarele țări: Albania,Andorra,Armenia,Austria,Azerbaidjan,Belarus,Belgia,BosniaandHerzegovina,Bulgaria,Croația,Cipru,RepublicaCehă,Danemarca,Estonia,Finlanda,Franța,Georgia,Germania,Grecia,Ungaria,Islanda,Irelanda, Israel, Italia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta,Monaco,Montenegru,Olanda,Norvegia,Polonia,Portugalia,RepublicaMoldova,România,FederațiaRusă,SanMarino,Serbia,Slovacia,Slovenia,Spania,Suedia,Elveția,Tajikistan,Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Marea Britanie,Uzbekistan.

6 https://gateway.euro.who.int/en/hfa-explorer/

11


În acest context, anual, cheltuielile cu spitalizarea și medicamentele finanțate dinFNUASSreprezintăpeste70%7dintotalulcheltuielilorpentrusănătate.Concomitent,modalitateaîncareesteutilizatspitalul(procentulinternărilorevitabileșicelalcazurilorcare se puteau trata în ambulator este semnificativ) șimodalitatea de rambursareamedicamentelorcompensate(condițiaesențialăavută învedere ladecontareesteprețulcatmaimicalprodusului)nuesteunasustenabilăpetermenlung.

La celemenționate se adaugă educațiamedicală precară a populației. Acest lucrureprezintăobarierăimportantăînaccesareaîntimputilaanumitorserviciidesănătatecu impactmajor în starea generală de sănătate a populației (i.e refuzul vaccinării,lipsaadresăriiriscurilorpentrusănătate,prezențaredusălascreening,complianțașiaderențascăzutălatratament,automedicația,prezentareatardivălamedic,etc.).

Dinpunctdevederealstăriidesănătate,populațiaRomânieiprezintăuniidintreceimaidefavorabiliindicatoridintretoatestatelemembrealeUniuniiEuropene.ConformEuro Health Consumer Index pentru anul 2016,România se plaseazăpeultimullocdin36dețărieuropeneanalizate.Înstabilireaacestuiclasamentaufostluateînconsiderareunnumărde48decriteriicareacoperăaspecteprecum:dreptulpacienților la informare, accesul la tratament, rezultatele tratamentului,paletaserviciilormedicaleoferite,prevențiașiaccesullamedicamente.

DateledemorbiditateșimortalitatepentruRomâniaprezintăunmixdeindicatori,atât specifici țărilor dezvoltate, cum ar fi: mortalitatea ridicată prin boli cardio-vasculare,creștereaincidențeibolilorneoplazice,câtșiindicatorireprezentativimaialespentruțărileîncursdedezvoltare,precum:mortalitateainfantilășirecrudescențabolilorinfecțioase(delatuberculozășipânălabolilecutransmiteresexuală).Înacestecondiții,speranțamediedeviațăde75,78anicontinuăsăfieprintrecelemaiscăzutedinUniuneaEuropeanăînregistrându-setotușiînultimiianioușoarăîmbunătățire.

Suplimentar, în România există probleme în evaluarea stării de sănătate apopulației, în special în ceea ce privește analizamorbidității, deoarece sistemulinformaționalcurentnuînregistreazăcuacuratețecazuriledeboală.Acestaspecteste problematic în special în domeniul bolilor netransmisibile, pentru care nuexistă registre funcționale lanivelnațional. Înacestcontext, raportărilecurentesuntfragmentare,nusuntadaptatenoilorrealitățidinsistemuldesănătateșinusuntcomparabilecuindicatoriieuropenidinpunctdevederealtipuluiinformațiilorcolectateșialvaliditățiiacestora.

Astfel, necunoașterea corespunzătoare a datelor de prevalență are repercusiuni,pedeoparte,asupraluăriideciziilorprivindstabilireaprioritățilorpentrupoliticilepublicedindomeniul sănătății și,pedealtăparte,asupradeterminăriinecesaruluisauaconsumuluideresurse,precumșiasupraevaluăriiperformanțeisistemuluidesănătate.

7 http://www.cnas.ro//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/Rap_act/RAPORT_ACTIVITATE_2016_.pdf

8 INS–BazadedateTemp,indicatorulPOP217A

12


1.2 Cadrul național strategic în domeniul sănătățiiÎn 2014 a fost aprobată Strategia Națională de Sănătate „Sănătate pentruProsperitate”9, document programatic care include obiectivul strategic privind„Diminuarea ritmului de creștere a morbidității și mortalității prin boli netransmisibile și reducerea poverii lor în populație prin programe naționale, regionale și locale de sănătate cu caracter preventiv”.

Laaproximativ3anidelaoperaționalizareastrategiei,țintelereferitoarelacuantificareadiminuăriiprincipalelorbolinetransmisibilecuimpactmajorînsănătateapublicănuaufoststabilite.Totodată,indicatoriiderezultatsuntnecorespunzătordefinițipentruapermitemăsurareagradientuluischimbării,raportatlaanuldebază2013.

Astfel, pentru principalele cauze de mortalitate (i.e. infarctul miocardic acut,accidentele vasculare cerebrale și cancerele) cât și pentru principalele cauze demorbiditateșidizabilitate(i.e.bolilecardiovasculareșioncologicedarșitulburărilemusculoscheletale,diabetulzaharatșibolilepulmonarecronice)abordareapoliticilorde sanatate este fragmentată și punctiformă ceea ce are impact înmodul în caresunt furnizate serviciile de sănătate pentru aceste afecțiuni. În continuare, chiardacădeclarativactivitățilepreventivesuntconsiderateesențialepentruadiminua impactulacestorafecțiunimajore,înpractică,suntfinanțatepreponderentserviciilecurative(i.e.programe/acțiuniprioritarepentruinfarctulmiocardicacut,accidentvascularcerebral, chimioterapiedenișă, etc) îndetrimentul serviciilorpreventive(i.e.adresareacoordonatășimultifactorialăaprincipalelorriscuripentrusănătate,screeninguripopulaționaleorganizatepentrucancereprevenibile,etc).

În paralel, Programul deGuvernare 2017 – 202010 își propune să reorganizezesistemuldesănătateastfelîncâtacestasăfiecâtmaiaproapedecetățean.Majoritateaacțiunilor asumate pentru sistemul de sănătate sunt axate pe construcția /reabilitareașidotareaunorunitățisanitareșimaipuținperemodelareaserviciilordesănătateoferiteîncâtacesteasăproducăvaloarepentrucetățean.Deasemenea,programuldeguvernarefacereferirelacreștereacapacitățiidescreeningpentrudepistareamaimultorbolinetransmisibilecuimpactmajorînsănătateapublică,finanțareafiindasiguratădinfondurilenerambursabile.

Conform„RaportuluideAnalizășiPrognozăalSocietățiiAcademiceRomâne11”sursadefinanțarepentruacesteprogramesebazeazăexclusivpefondurinerambursabile,ceeaceesteoeroarestrategică.Înraportseapreciazăcă„uneleprogramedeacestfelsedesfășoarășiînprezent,prinfinanțaredinbugetulMinisteruluiSănătății.Apuneînașteptarenecesaracreșteredefinanțarepânăsevorputeaimplementaproiectecufondurinerambursabileînsemnăstagnareiarînfapt,nuvomasistalaointensificarea depistării bolilor de interes public, ci chiar la o diminuare a acestui proces. Înacelașitimp,măsurilededepistareactivăabolnavilorcareînprezentnubeneficiazădetratamenttrebuiesăsefacăconcomitentcuosuplimentareprogramatăasurselordefinanțarepentruacestetratamente.”

9 http://www.ms.ro/strategia-nationala-de-sanatate-2014-2020/, http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/10/Anexa-1-Strategia-Nationala-de-Sanatate-2014-2020.pdf

10 http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf11 http://sar.org.ro/wp-content/uploads/2017/03/RAPORT-SAR-2017_sanatate.pdf

13


O altă arie prioritară de acțiune aGuvernului este cea referitoare la finanțareaprogramului „Inovație în sănătate” care își propune săoferepacienților afectațideproblememajoredesănătateaccesullatehnologiimedicaleavansatecarepotcreștesperanțadeviațășicalitateavieții.

Deasemenea,ComisiaEuropeanăapreciazăînultimulRaportdețarăpentruRomâniacă„însistemulmedical,eficiențadinpunctuldevederealcosturilorșiaccesulvorfiameliorateprinnoi inițiative.Au fost introdusenoimedicamente șiunnousistemdefixareaprețurilorlaproduselefarmaceutice,ceeaceartrebuisăîmbunătățeascăaccesullamedicamenteeficacedinpunctuldevederealcosturilor.Onouălegeprivindasistențamedicalăcomunitară,adoptatăînoctombrie2016șicareinstituiecentreșiechipesanitare,artrebuisăîmbunătățeascăaccesullaasistențămedicalăalgrupurilorvulnerabile, inclusiv în zonele rurale. În plus, investițiile din fondurile structuraleșideinvestițiieuropenepentruperioada2014-2020seaxeazăpemăsurimenitesăîmbunătățeascăaccesullaasistențămedicalăalgrupurilorvulnerabileșimarginalizate.Printremăsuriledejaadoptatesenumărăelaborareașiaprobareadeplanuriregionaledeserviciidesănătateșimajorărisalarialepentrupersonalulmedical.”

DeșipânăladataelaborăriiacestuiraportnuexistăinformațiipublicecuprivirelaintroducereadeprogramedescreeningpentruniciunadinafecțiunilemenționateîndocumentulpoliticguvernamentalsaucuprivirelafinanțareaProgramuluidetehnologiiavansateesteimportantcăacesteinițiativesuntparteacadruluistrategicnaționalîndomeniulsănătății,constituindastfelpremiseleîmbunătățiriistăriidesănătateapopulațieiRomânieipetermenlung.

1.3 Cancerul de sân în RomâniaIncidențacanceruluidesânesteîncreștereînRomâniaurmândaceeașitendințăcașiînstateleUEșiînstatelemembrealeregiuniiEuropeneaOMS.DeșiincidențacanceruluidesânînRomâniaestelajumătatefațădemediaUE,mortalitateaprincancerdesânesteaproximatividenticacumortalitateaspecificăpentrucancerdesândinstatelemembreUEșidinstateleregiuniiEuropeneaOMS.

Conform Institute of Health Metrics and Evaluations, cancerul de sân reprezintăo problemămajoră de sănătate publică în România reprezentând prima cauză demortalitate(8,68%)pentrufemeilecugrupadevârstă15-49anișiatreiacauzădemortalitatepentrufemeilecugrupadevârsta50-69ani,dupăinfarctulmiocardicacutșiaccidentelevascularecerebrale.Deasemenea,conformaceleiașisurse,canceruldesânreprezintășiapatracauzădedizabilitate(4.22%)pentrufemeiledinRomânia12.

Chiardacăratadedecesprincanceruldesânlafemeilepeste65deanidinRomâniaestemaimicădecâtratamediededecesprincancerdesânlafemeilecuaceeașivârstadinUniuneaEuropeană,tendințaestedecreștereînRomâniaîntimpceînstateleUniuniiEuropeneesteînscădereconstantă.

Pentrufemeilepânăîn65deani,ratadedecesprincancerdesânînRomâniaestemaimaredecâtînmediaUniuniiEuropene,dartendințaestedescrescătoare.

12 https://vizhub.healthdata.org/gbd-compare/

14


AcestedatetrebuieinterpretateîncontextuluneisperanțedeviațămaimicipentrufemeiledinRomâniacomparativcumediasperanțeideviațăpentrufemeiînțărileUE.Astfel,precumrezultădinFigura 3șiFigura 4demaijos,înperioada1990-2013:

▪ RataMortalitățiiStandardizatepentruintervaluldevârstă0-64ascăzutînRomâniadoarcu3%(dela15,27/100.000femeila12,35/100.000femei),întimpcemediaUEascăzutcu7%(dela19,02/100.000femeila12,13/100.000femei)șimediaregiuniiEuropeneaOMSascăzutcu4%(dela16,1/100.000femeila12,29/100.000femei)13;

▪ RataMortalitățiiStandardizatepentruintervaluldevârstăpeste65aniacrescutconstantînRomâniacu28%(dela63,65/100.000femeila89,08/100.000femei),întimpcemediaUEascăzutcu14%(dela115,2/100.000femeila101,18/100.000femei)șimediaregiuniiEuropeneaOMSascăzutcu1%(dela94,4/100.000femeila93,47/100.000femei)14.

Figura 3: RMS prin cancer de sân Figura 4: RMS prin cancer de sân 0-64 ani/ 100.000 femei (1990 -2013) 15 65+ ani/ 100.000 femei (1990 -2013)16

11,0

12,0

13,0

14,0

15,0

16,0

17,0

18,0

19,0

20,0

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Dec

ese

la 1

00 d

e m

ii de

fem

ei

România Regiunea Europeană OMS UE

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

Dec

ese

la 1

00 d

e m

ii de

fem

ei

România Regiunea Europeană OMSUELiniar România Liniar UE

51,0

61,0

71,0

81,0

91,0

101,0

111,0

121,0

131,0

Astfel,unadinexplicațiilecaresusțindateledemaisusestedatădefaptulcăînțăriledezvoltatealeUEaufostimplementateprogramepopulaționaledescreeningpetermenlung,ceeaceaconduslaoscădereaccentuatăamortalitățiiprincancerdesân.

13 http://data.euro.who.int/hfadb/14 http://data.euro.who.int/hfadb/15 http://data.euro.who.int/hfadb/16 http://data.euro.who.int/hfadb/

15


Figura 5: Incidența comparativă a can- Figura 6: RMS prin cancer de sân la cerului de sân la femei (1990 -2014) 17 femei (1990 -2014)18

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2014

2013

Dec

ese

la 1

00 d

e m

ii de

fem

ei

România Regiunea Europeană OMSUELiniar România Liniar UE

0,0

20,0

40,0

60,0

80,0

100,0

120,0

140,0

160,0

180,0

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2014

2013

Dec

ese

la 1

00 d

e m

ii de

fem

eiRomânia Regiunea Europeană OMSUELiniar România Liniar UE

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

Relațiaincidență-mortalitatepentrucanceruldesânesteextremdedefavorabilăînRomâniacomparativcuțărileUniuniiEuropeneîncondițiileîncarelaoincidențadepestedouăorimaimicădecâtmediaUniuniiEuropene(Figura5),RomâniaareratedemortalitatesimilarecucelealestatelorUniuniiEuropene(Figura6).Astfel,înRomânia, relația incidență -mortalitatepentrucancerdesânestede0,44 în2017comparativcu0,24careestevaloarearaportuluiînțăriledezvoltate19.

PrintreposibilelecauzecarefaccauncancerprevenibilșipotențialcurabilsăaibăunimpactatâtderidicatînmortalitatealafemeiînRomâniapotfimenționate:

▪ conștientizarearedusăarisculuideîmbolnăvire, ▪ lipsascreening-uluiorganizatpentrucancerdesân, ▪ prezentareatardivălamedic, ▪ teamadeundiagnosticnefast,prezentareatardivălamedic, ▪ diagnosticulprimardecancerdesânstabilitînstadiiavansatedeboală, ▪ lipsaabordăriiterapeuticecomprehensiveșimultidisciplinareapacientelorcucancerdesân,

▪ posibilitățileredusedeaccesladiagnosticșitratament, ▪ numărul scăzut de oncologi medicali și radioterapeuți fata de necesarulbolnaviloroncologici,

▪ lipsaechipelormultidisciplinarepentrumanagementulcanceruluidesân(cumiciexcepții),

▪ problemeînaccesareatratamentului, ▪ prezența punctuală a serviciilor de suport (psihoterapie) și a serviciilorpaleative(ladomiciliu).

17 http://data.euro.who.int/hfadb/18 http://data.euro.who.int/hfadb/19 YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternational

comparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,https://pdfs.semanticscholar.org/9309/4e9c589c80195a3691da2f5b5b80395ef06d.pdf

16


Figura 7: Mixul comparativ incidență – mortalitate feminină pe diferite tipuri de cancer (Globocan 2012 rate standardizate în funcție de structura pe grupe de vârstă a populației globale) 20

80,3

24,4

9,6

18,2

12,7

9,4

15,2

9,7

10,8

9,5

1,7

52,0

9,0

5,5

0,3

1,3

5,1

4,4

5,9

4,5

3,5

10,3

8,5 Sân

Colorectal

Uter

Plamân

Corp uterin

Ovar

Incidență Mortalitate

EU-28 România

Înconformitatecu„Report of a European Survey on the organisation of breast cancer care services” 21dinanul2014,România,BulgariașiSlovaciaerausingurelețări din Uniunea Europeană care nu aveau introdus un program de screeningorganizatpentrucanceruldesân.

ÎnRomâniafuncționeazăpânăînprezentoprocedurădescreeningoportunistpentrucancerdesâncarenuasigurăoutilizareeficientăaresurselorfinanciare,materialeșiumane22.Înconformitatecuanchetadesănătate23efectuatăînRomâniaîn2015,doar5,1%dinfemeiledinmediulurbanșidoar2,2%dinfemeiledinmediulruralauefectuatomamografieînultimii3ani,deprincipiularecomandareaprimitădelamediculdefamiliesaudelamediculspecialist(49%).

Raportul„Against Cancer – Cancer Screening în the European Union (2017)24” menționeazăcădincele28destatealeUniuniiEuropenedoarGrecia,SlovaciașiBulgarianuauprogramedescreeningpopulaționalorganizatlanivelnaționalpentrucanceruldesân.ÎnacestraportRomâniaesteconsideratăcașițarăîncares-a implementat un program (pilot) de screening populațional pentru canceruldesân,deoarece,înanul2015,beneficiinddesuportuluneifinanțăridinfondurinorvegiene, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca aorganizatunpilotalunuiprogramdescreeningpopulaționalpentrucancerdesânpentru5.000defemeieligibiledinjudețulCluj.

Capriviredeansamblu,înRomânia,serviciiledesănătatepentrucanceruldesânsuntoferiteladiferitenivelurideasistențămedicală.

20 http://globocan.iarc.fr/old/bar_dev.asp?population1=63990&population2=160642&sex=2&statistic=2&number=10&window=1&grid=1&info=1&color1=5&color1e=&color2=4&color2e=&submit=%C2%A0Execute%C2%A0

21 http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC89731/lbna26593enn_002.pdf22 http://www.ejcancer.com/article/S0959-8049(12)00213-4/pdf,Martin-Morenoetal23 StareadeSanatateaPopulatieidinRomânia2015,INS,ISSN2066-409524 https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/major_chronic_diseases/docs/2017_

cancerscreening_2ndreportimplementation_en.pdf

17


Tabeluldemaijossumarizeazăprincipaleletipurideserviciioferitepacientelorcucancerdesânconformpachetuluideserviciimedicaledebazăcâtșidisponibilitateaacestorapentrupaciențișiintensitateaacordăriiacestorserviciiîndiferitedomeniideasistențămedicală.Înconformitatecuinformațiiledintabel,spitalulreprezintăcentrulacordăriiserviciilormedicalepentrupacientelecucancerdesân.Scorulutilizatîntabelulamintitiaînconsiderareserviciilespecificedisponibilepentrucancerdesânpetotparcursultraseului de îngrijiri al pacientei, pe fiecare domeniu de asistențămedicală, date deutilizareaacestorserviciirambursatedecătreplătitorulpublic(FNUASS)câtșiopiniialeexperților(medicidefamilie,medicioncologi,radiologi,radioterapeuți,chirurgi).

Figura 8: Intensitatea acordării îngrijirilor pentru cancer de sân pe diferite domenii de asistență medicală25

Domeniu de asistență Subdomeniu Tipuri de servicii Scor 25

Asistență medicală primară

Medicinadefamilie ▪ Evaluareaprimarăarisculuidecancerdesân;

▪ Diagnosticprezumtiv.

+


Ambulatoriuldespecialitateclinic

▪ Evaluareaprimarăarisculuidecancerdesân;

▪ Diagnosticdecertitudine; ▪ Monitorizareaboliipostevenimentacut;

▪ Managementulspecializatalcomplicațiilor.

++


Ambulatoriuldespecialitateparaclinic

▪ Analizemedicale; ▪ Imagisticăpentruevaluarearisculuidecancerdesân;

▪ Diagnosticdecertitudine.

++


Ingrijiriladomiciliu ▪ Îngrijiripaleativeladomiciliu.

+/-

Asistență medicală secundară si terțiară

Spital–chirurgiegenerală/chirurgieoncologică/ginecologie/chirurgieplasticășireparatorie/oncologiemedicală/radioterapie/paleație

▪ Diagnosticdecertitudine; ▪ Managementulevenimentuluiacut;

▪ Managementulspecializatalcomplicațiiloracuteșiacelorpetermenlung.

+++

25 Implicareindiagnosticsitratament/intensitateaingrijiriiredusa(+);medie(++);inalta(+++);nesatisfacatoare(+/-)

18


Dateepidemiologiceprivindcanceruldesân

▪ Numărcazurinoi7.449(estimare2017); ▪ IncidențacanceruluidesânînRomânia26–74,22/100.000femei(estimare2017);

Figura 9: Estimare cazuri noi cancer de sân România (2002-2017)

4000

4500

5000

5500

6000

6500

7000

7500

8000

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Num

ăr c

azur

i noi

de

Csa

n

5.748

5.4165.507

5.144

5.5145.624

4.805

5.750

6.098

6.164

6.833

7.5717.806

6.718

7.2857.449

Cazurilenoidecancerdesânauavutodistribuțierelativconstantăînprimaparteaperioadeideanaliză(2002-2008).Începândcu2008s-aînregistratocreștereconstantă,astfelîncâtînultimii10aninumăruldecazurinoidescoperiteestedepeste2.000decazuri.

21 de femei sunt nou diagnosticate cu cancer de sân în fiecare zi (aproximativ o femeie în fiecare oră)27.

▪ Numărcazuriprevalente114.697(estimare2017); ▪ PrevalențageneralăacanceruluidesânînRomânia28–1.143cazuri/100.000femei(estimare2017);

Pentruanul2017,seestimeazăpebazadatelorprezentateînRegistruldeCancerdin Regiunea Nord-Vest si a opiniei expertului tehnic, că în România trăiescaproximativ115.000femeicareausauauavutîndecursulviețiiundiagnosticdecancerdesân.

Populația unui oraș de mărimea orașului Buzău sau populația feminină dintr-un oraș de mărimea orașului

Ploiești are sau a avut cancer de sân.

26 Conformmetodologieestimareincidenta27 Număruldecazurinoiînanul2017(7789)/număruldeoreanual(8760);28 Conformmetodologieestimareprevalenta

19


▪ Numărcazuriprevalentela5ani,33.388femei(estimare2012Globocan); ▪ Prevalențala5aniacanceruluidesânînRomânia29–353,7/100.000femei(estimare2012Globocan);

Prevalențacanceruluidesânla5aniestecalculatăînbazadatelordesupraviețuirela5anișireprezintănumărulfemeilorcareînultimii5aniauavutcancerdesân.

▪ Episoadedeinternarepentrucancerdesân–28.379spitalizarecontinuă/86.773înspitalizaredezi(estimare2017);

În medie, există 3 internări pentru cancer de sân în spitalizare continuă înregistrate la fiecare oră în

România și 10 internări pentru cancer de sân în spitalizare de zi înregistrate la fiecare oră.

▪ Numărul anual de decese ca urmare a cancerului de sân este de 3.468(estimare2017);

▪ Mortalitatea prin cancer de sân în România30 – 34,55 / 100.000 femei(estimare2017);

Figura 10: Număr decese cancer de sân România (2005-2017)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

3.207

3.138 3.1083.070

3.2573.211 3.206

3.193

3.300

3.401

3.4953.440

3.468

2.800

2.900

3.000

3.100

3.200

3.300

3.400

3.500

3.600

Num

ăr d

eces

e

Decesele prin cancer de sân au avut o distribuție ușor descrescătoare șisinusoidală pentru perioada 2005-2012, pentru ca după aceea număruldeceselorsăcreascăconstantastfel încât, înultimii4ani,număruldedeceseprin cancerde sân să ajungă la valoride aproximativ3.500de cazuripe an.Chiardacădiferențeledelaanlaannusuntfoartemari,oposibilăexplicațiepentruînregistrareaacesteievoluțiioscilantepoatefișicodificareadeficitarăacauzelordedeces.

29 h t t p : / / g l obocan . i a r c . f r /o l d / summary_ tab l e_pop_prev . a sp? s e l e c t i on=162642&title=România&sex=2&window=1&sort=15&submit=%C2%A0Execute%C2%A0

30 Conformmetodologieestimaremortalitate

20


2,74% din totalul deceselor la femei în România sunt prin cancer de sân. La fiecare 3 ore o femeie moare de

cancer de sân în România.

▪ DizabilitateaprincancerdesânînRomânia31;

Numărul de ani trăiți cu dizabilitate pentru femeile cu cancer de sân luând înconsideraresupraviețuirealacincișizeceaniesteestimatla36.066ani.Înmedie,deladescoperireaunuicaznoudecancerdesânînRomâniasetrăiescaproximativ5anicudizabilitate.

▪ AniipotențialideviațăpierduțiînRomânia–44.458ani(estimare2017);Număruldefemeicaremoranualprematurcucancerdesânestede2.779femeiceeacereprezintăpeste80%dintotaluldeceselorprincancerdesân.ÎnRomâniase pierd anual 224,21 ani /100.000 femei prin cancer de sân. Un procent deaproximativ6%32dintotalulanilordeviațăpierduțiprindecesprematurlafemeisuntdoardincauzacanceruluidesântendințafiindunacrescătoare.

▪ Supraviețuireala5anideladiagnosticuldecancerdesânesteînRomânia33 de77,29%.

Procentul de supraviețuire se bazează pe cifrele raportate pentru județul Cluj,acesteafiindsingureledatereferitoarelasupraviețuirepentrupacientelecucancerdesânlanivelnațional.AvândînvederefaptulcăînjudețulClujexistăuncentrudereferințăpentrudiagnosticulșitratamentulcomprehensivalcanceruluidesânesteposibilcaprocentulfemeilorcaresupraviețuiesclacincianideladiagnosticsăfiemairidicatdecâtmedianaționalășimaialesdecâtprocentuldesupraviețuireal femeilorcare locuiesc,suntdiagnosticateșisetrateazăînalte județealețării,deoarece accesul în timp la servicii complete de diagnostic și tratament fiindesențialîncreștereasupraviețuiriiîncanceruldesân.

31 Conformmetodologieestimaredizabilitate32 http://data.euro.who.int/dmdb/33 http://www.iocn.ro/Document_Files/Cancerul-în-regiunea-de-NordVest-a-României-

în-anul-2014/00000609/7fvpw_Cancerul%20in%20regiunea%20N-V%20a%20Romaniei%202014.pdf

21


Figura 11: Supraviețuirea relativă la 5 ani pentru primele 10 tipuri de cancer în populația feminină din județul Cluj

93,6%

77,3%

77,1%

77,0%

75,8%

74,5%

72,4%

71,2%

68,1%

67,0%

Tiroidă

Sân

Corp uterin

Laringe

Limfom Hodgkin

Vezică

Colon

Rinichi

Cancer de col uterin

Melanom

Comparativcualtețări,supraviețuireapacientelorcucancerdesânînRomâniaestemaimicădacăluămînconsiderarecăomarepartedințărileEuropene,cumarfiSuedia,Finlanda,Norvegia,Elveția,OlandasauItaliaauratedesupraviețuirela5ani(măsurateînintervalul2000-2002)depeste83%34.

• ProfilulfemeiicucancerdesândinRomânia:

Pebazadatelorcolectatepânăînprezent,celmaifrecventtiparîntâlnitesteurmătorul:

▪ Vârsta55-65ani, ▪ Preponderentdinmediulurban35, ▪ Studiimedii,căsătorită ▪ Diagnosticatăpreponderentînstadiile2și3, ▪ Supraviețuireamedie55%lacincianisi40%la10ani36.

34 YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternationalcomparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,https://pdfs.semanticscholar.org/9309/4e9c589c80195a3691da2f5b5b80395ef06d.pdf

35 InconformitatecumodelulactualdepracticamedicaladinRomânia,inechitatiledeaccespentrupopulatiadinmediul ruralpotexplicaopartedinraportul3:1urbanversusruralpentrufemeilecucancerdesan

36 Caracteristicile sunt obținute analizând datele dinBDde spital (2014) și BDmortalitate(2015),INSP

CAPITOLUL 2 IDENTIFICAREA ȘI ESTIMAREA

COSTURILOR DIRECTE, INDIRECTE ȘI DE OPORTUNITATE TOTALE, GENERATE DE

CANCERUL DE SÂN (PENTRU BUGETUL DE SĂNĂTATE, CU IMPACT PROCENTUAL ÎN

PIB) LA NIVELUL ANULUI 2017

23


UnuldintreobiectiveleacestuistudiuestedeterminareacosturilortotalegeneratedecanceruldesânînRomânia.Pentruaaveauntabloucompletalacesteiboli,aufostanalizateatatcosturiledirecte,caresereferăînprincipallacosturilemedicalelegatedetratament,catsicosturileindirecte,societale,carecompletezaimagineadeansamblu.Acestecosturi indirectenusuntsuportatedinbugetuldesănătatesi sunt generate de lipsa de productivitate, concedii medicale, indemnizații dehandicap,etc.

Pentru identificarea și estimarea costurilor directe, indirecte și de oportunitatetotalegeneratedecanceruldesân(pentruBugetuldesănătate,cuimpactprocentualînPIB),aufostcolectateșianalizatedateprivind:

2.1 Costurile medicale (costuri directe)Costurilemedicalesuntcosturiledirectegeneratedecanceruldesân,incluzândaicicostulserviciilormedicaleprecum:analize,diagnostic,tratament,spitalizare,atâtpentrudiagnosticareașitratareacanceruluicâtșiaefecteloradversealeterapieispecifice.

Dimensiuneacosturilormedicaleafostdeterminatăpeurmătoarelecategorii:

▪ Costuripentruasistențamedicalprimară; ▪ Costuripentruasistențaambulatorie; ▪ Costuripentruasistențaspitalicească; ▪ Costuripentrutratamentchimioterapicșiradioterapic; ▪ Costulcureconstrucțiemamară.

Pentrudeterminareacosturilordirecte,costulpersonaluluimedicalesteconsideratinclus în costul serviciilormedicale amintite.Toate costurile exprimate în acestcapitolsuntcosturiestimatepentruanul2017luândînconsideraredateretrospectivedeutilizareaserviciilordinaniianteriorisitarifepublicate37aferenteanului2017.

NB. Perspectiva utilizată în analiza de costuri directe este cea a plătitorului (FNUASS/MS) și nu o perspectiva societală. În acest sens, structura de costuri directe a luat în considerare tarifele și prețurile publicate și utilizate de către CNAS în relația cu furnizorii de servicii de sănătate contractați38. Costurile suportate direct de către pacienți nu au fost luate în calcul în analiza costurilor directe.

Suma estimată a costurilor directe este de 375.158.226 lei

Din suma totală estimată la nivelul anului 2017 pentru costurilor directe, ceamaimarepondereodeținetratamentuloncologicmedicamentosșiradioterapic,urmatădeasistențaspitaliceascășiasistențaambulatorie.Costurilecuasistența

37 http://www.cnas.ro/castr/media/postFiles/Ordin%20Norme%20metodologice%20Contract%20Cadru%20MS-CNAS%20196-139_2017.pdf

38 http://www.cnas.ro/castr/media/postFiles/Ordin%20Norme%20metodologice%20Contract%20Cadru%20MS-CNAS%20196-139_2017.pdf

24


medicalăprimarășicelecureconstrucțiamamarăreprezintămaipuținde1%dincosturiledirectegeneratedecanceruldesân(Figura12).

Figura 12: Structura costurilor directe pentru cancer de sân (estimare 2017)

Reconstrucție mamară; 0,20%

Asistență medicală

primară; 0,5%

Asistență ambulatorie; 7,2%

Asistență spitalicească; 17,8%

Tratamentoncologic

medicamentos șiradioterapie 74,3%

Înceleceurmeazăsuntdetaliateșianalizatecele5categoriidecosturipentrucares-aucolectatdateșis-arealizatanaliza.

2.1.1 Costuri pentru asistența medicală primarăAsistențamedicalăprimarăincludeîngrijiriledesănătatecuprinzătoare,deprim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relațiicontinuecupacienții,înprezențaboliisauînabsențaacesteia,avândcafurnizorspecializatșidesine-stătătorcabinetuldemedicinădefamilie.

Însituațiaactuală,pentrupacientelediagnosticatecucancerdesân,rolulmediculuide familie este în mare parte administrativ și constă în eliberarea biletelor detrimitereșieventualaaltoractemedicale(concediimedicale) necesarepeparcursulmonitorizăriibolii.

Conformdatelordeprevalențăactuale,unuimedicdefamilie39dinRomâniaîirevinînmedieunnumărdeaproximativnouăfemeicareaufostdiagnosticatepânăînprezentcucancerdesân,dintrecareotreimeaufostdiagnosticateînultimiicinciani.

Dinanalizarealizatăarezultatcă,înanul2017,valoareaestimatăaacestorcosturieste de 2.026.230 leipentruunnumărde114.697paciente.Dinanalizacosturilorcuasistențamedicalăprimarăarezultatcăacesttipdecosturidirecteauunimpactredusîntotalulcosturilordirecteînregistratedeplătitorpentruaceastaafecțiune,reprezentânddoar0.5%dincosturileamintite40.Aceastădeterminarearelabazăurmătoareleconsiderente:

39 www.insse.ro.bazadedateTEMPOindicatorulSAN104A(2016).40Valoriexprimatecaponderedintotalcosturidirecte,2017.

25


▪ intensitateaîngrijiriipentrucancerdesânesteunaredusălanivelulmediculuidefamilie,

▪ tarifulconsultațieiestescăzut, ▪ mediciidefamilienupotefectuașialtetipurideserviciiplătitesuplimentarpentrupacientelecucancerdesân.

De asemenea, costurile cuantificate la acest nivel sunt aferente următoarelorcategoriideserviciimedicale41:

▪ Consultații(ultimulandisponibil2016,estimăripentru2017); ▪ Biletedetrimiterepentruvizitalaspecialistsauinternareînspital(ultimulandisponibil2016,estimăripentru2017);

▪ Bilete de trimitere pentru analize medicale (ultimul an disponibil 2016,estimăripentru2017);

▪ Bilete de trimitere pentru investigații imagistice - ecografie, mamografie(ultimulandisponibil2016,estimăripentru2017).

NB. Pentru codul de boală cancer de sân nu au fost eliberate medicamente specifice de către medicul de familie pentru anul calendaristic studiat.

Esteimportantdeprecizatcă,rolulmediculuidefamilieesteesențialînevaluareaprimarășiprevenireariscurilormodificabilepentrucancerdesâncatșiînfacilitareaunei diagnosticări precoce pentru acest tip de cancer. În lipsa unui program descreeningpopulaționalorganizat,mediciidefamilieletrimitînproporțievariabilălaexaminărilediagnostice(ecografieșimamografie)pefemeilepentrucareconsiderăcaarexistaungradmaimarederiscsaupecelecareprezintăanumitesimptome.

2.1.2 Costuri pentru asistența ambulatorieÎn prezent, ambulatoriul de specialitate reprezintă atât una din principalelecomponentedediagnosticpentrucanceruldesân,câtșiopartedintratamentulșimonitorizareaactivăabolii.Lanivelulambulatoriuluidespecialitatesepotefectuaconsulturiledespecialitate(ginecologie,oncologiemedicală)darșiprocedurileșiinvestigațiileimagisticepentruconfirmareadiagnosticului.

Deoarece ambulatoriile de specialitate și centrele de imagistică medicală suntlocalizate exclusiv în urban și au o distribuție teritorială variabilă, accesul laasistențămedicală ambulatorie de specialitate reprezintă o problemapotențialăpentrupacienteledinmediulrural.

Înacelașisens,concentrareadecliniciprivatedediagnosticșitratamentînmarileoraședinRomâniaoferăposibilitățiadiționaledeaccespentrufemeilecarelocuiescînurbanulmare.Cu toateacestea, accesibilitatea crescutănueste însoțită șideo accesibilitate financiară corespunzătoare. Bariera financiară este importantădeoarecemareamajoritateaserviciilor înacest tipdincentrelespecializateesteoferităcuplatădinparteaclientului.

41 Sursadedate:Opiniaexpertului(2017).

26


Atât lipsa unui sistem informațional / informatic integrat pentru nivelul deasistențămedicalăambulatorie,câtșivariabilitateapracticiiclinice,constituiesurseimportantedemultiplicareprinrepetarea fărăafinecesară înspeciala testelordiagnostice pentru cancer de sân cu consecințe negative importante pentru toțiactoriisistemuluidesănătate(i.e.cheltuialăinutilăpentruplătitor,timpineficientutilizatdecătremedic,cheltuială,timpșiriscurisuplimentarepentrupaciente).

Încontextuldescrismaisusșiînbazaunuicumuldefactoriprecum:

▪ intensitateaîngrijiriipentrucancerdesânesteunamedielanivelulasistențeimedicaleambulatorii,

▪ tarifulaplicatconsultațiilordespecialitateestescăzutșineactualizat, ▪ serviciilediagnosticepentrucancerdesânsuntaccesatedecătreunnumărrelativmicdepaciente,

lanivelulanului2017,costuriledirecteestimatealecanceruluidesânînasistențamedicalăambulatoriesuntde26.867.850 lei pentruunnumărde114.697pacientereprezentânddoar7,2%dintotalulcosturilordirectepentruaceastăafecțiune.

Lanivelulambulatoriuluidespecialitateaufostidentificatepentrupacienteleprevalentecucancerdesânurmătoarelecategoriidecosturipentruurmătoareleserviciimedicale42:

▪ Consultații (estimare din număr bilete trimitere de lamedicul de familie)(ultimulandisponibil2016,estimăripentru2017);

▪ Analizemedicale(estimareînbazatrimiterilorefectuatedecătremediciidefamilie) (ultimulandisponibil2016,estimăripentru2017);

▪ Ecografie mamară (estimare în baza cazurilor incidente anual asumândpentrufiecarecaznouoecografiemamarăefectuată) (ultimulandisponibil2012,estimăripentru2017);

▪ Mamografie (estimare în baza cazurilor prevalente anual asumând pentrufiecarecaznouomamografieefectuatăpluspentrufiecarecazcronic0.20%mamografiiefectuate) (ultimulandisponibil2012,estimăripentru2017);

▪ Puncțiabiopsiediagnosticăconținecostuluneiecografiimamareșicosturileanalizelorhistopatologiceșiimunohistochimice.

NB. O parte relativ importantă din femeile cu vârsta pana în 65 de ani, în special din mediul urban și cu nivel de educație peste medie, utilizează serviciile de screening oportunist pentru cancer mamar cât și serviciile de diagnostic la furnizorii privați, plata efectuându-se fie printr-o formă de asigurare privată (abonamentdesănătate) sau din fonduri proprii. Aceste cheltuieli nu sunt luate în considerare în aceasta analiză.

2.1.3 Costuri pentru asistența spitaliceascăCeamaimareparteaserviciiloroferitepentrucancerdesânseregăseștelanivelulspitalului, acesta oferind o gamă extinsă de servicii, de la servicii de diagnosticpânălaîngrijiridetippaleativ,atâtînspitalizarecontinuăcâtșiînspitalizaredezi.

42 Sursadedate:DateCNASșiopiniaexperților(medicinădefamilie,radiologieșioncologiemedicalăambulator)

27


Mixuldeserviciidebazăseregăseșteînproporțiivariabilecelpuținlanivelulunuispitalpublicînfiecarejudețdințară(i.e.facilitațidediagnostic,tratamentchimioterapic,monitorizare a bolii), iar jumătate din pacientele diagnosticate cu cancer de sânefectueazătratamentulînjudețuldedomiciliuînconformitatecuestimăriledindateledespitalizare.Distanțamediededeplasareestedeaproximativ69km.

Cu toate acestea, există un număr relativ restrâns de centre regionale publice(București, Cluj, Iași, Timișoara) care pot oferi toate serviciile necesare pentrudiagnosticulșitratamentulcanceruluidesân,indiferentdestadializare.

Este totuși importantdeprecizatcă înultimiianis-adezvoltat înparalelunsectorprivatdeserviciidesănătatecuspecificoncologic.AcestecentreprivatesuntlocalizateînprezentînBucurești,Brașov,Cluj,Iași,SibiușiTimișoarașioferăînspecialserviciidetratament(înprincipalradioterapieperformantășichimioterapieoferităînspitalizaredezișimaipuținchirurgie/chirurgiereconstructivă)aflateîncontractcufinanțatorulpublicșipentrucarepaciențiinuartrebuisăplăteascăsuplimentar.

La acest nivel de asistență medicală au fost identificate o serie de aspecteproblematiceprecum:

▪ accesul scăzut al pacientelor dinmediul rural sau al celor care locuiesc ladistanțerelativmaridecentrelepubliceregionalesaudecentreleprivate;

▪ lipsaechipelorcomprehensivepentrumanagementulcanceruluidesân; ▪ coordonareainsuficientăaîngrijirii; ▪ lipsaechipamentelorderadioterapieșidistribuțiarelativinegalăaacestoraînteritoriu.

Deasemenea,unaltaspectcuimpactdirectîncosturilepentruasistențaspitaliceascăsunttarifeledespitalizarecontinuăcarenusuntactualizateregulatșinicipebazaunordatedefundamentareacosturilor.Astfel,acestetarifenureflectăîntotalitaterealitatea.

În cazul spitalizării de zi, deși se solicită de către finanțator o modalitate defundamentare a costurilor pentru ziua de spitalizare, tariful rezultat nu facediferențaîntrediferitetipurideproceduriefectuate(i.e.tarifulpentruprocedurade chimioterapie este de 280 lei / procedura indiferent de tipul de procedură,durataproceduriiși intensitateaîngrijiriiasociateacesteiproceduri)rezultandoplatădisproporționatăpentrudiferiteleproceduridechimioterapie.

O presiune suplimentară aspura resurselor spitalelor este generată de realizareaconsultațiilorșiaprocedurilordiagnosticeșidetratamentînspitalizaredezisauchiarspitalizarecontinuă,încondițiileîncareprocedurilerespectivenupotfirealizateînaceeașizi.Înacestcontextcrescînparalelșicheltuielilecuacesttipdeserviciipentruplătitor.

Caurmareaanalizăriidatelorcolectatearezultatcă,lanivelulanului2017,valoareaestimatăacheltuieliloraferentespitalizăriipentrupacientelecucancerdesânestede 66.805.121 lei pentruunnumărde25.422femei,respectivde17,8%dintotalul

28


cheltuielilordirecte,procentrelativmicdacăținemcontdeintensitateaîngrijiriloroferitelaacestnivelșidenumărulanualdeepisoadedeîngrijireînspital.

Costurilecuantificateînaceastăcategoriedecosturidirectesunt43:

▪ Spitalizăridezi-episoadedespitalizarepentruoncologiemedicală,radioterapie,ginecologie,îngrijiripaleative(ultimulandisponibil2013,estimăripentru2017);

▪ Spitalizări continue - episoade de spitalizare pentru oncologie medicală,radioterapie, chirurgie generală, chirurgie oncologică, ginecologie, chirurgieplastică și reparatorie, cronici – îngrijiri paleative (ultimul an disponibil 2014,estimăripentru2017).

Pentrupacienții spitalizați s-au luat înconsiderareatâtpacientele cudiagnosticprincipalC50x–cancerdesâncâtșipacientelecudiagnosticprincipalC77.3–tumoră malignă a ganglionilor limfatici, secundară și neprecizată / C79.82 –tumorămalignăsecundarăasânuluișidiagnosticsecundarC50x–cancerdesân.

2.1.4 Costuri pentru tratament oncologic medicamentos și radioterapie

Costurile pentru tratamentul oncologic medicamentos și radioterapie au fostcolectateșianalizateseparatincadrulcosturilordirectedeoareceatâttratamentuloncologiccâtșiradioterapiasuntfinanțateseparatșireprezintăceamaimarepartecașivaloaredinstructuracosturilordirecte.

Tratamentuloncologicmedicamentosalpacientelorcucancerdesânestedemaimultetipurișianume:

▪ tratamentchimioterapic, ▪ tratamenthormonal, ▪ tratamentbiologiccuanticorpimonoclonali, ▪ tratamentspecificalreacțiiloradverselachimioterapieși ▪ tratamentpaleativ.

Mixuldetratamentestedatdestadiulîncareafostdiagnosticatcanceruldesânșide tipul de receptori prezenți în formațiunea tumorală, pentrumareamajoritate apacientelorcuaceastaboalăputândfistabilităoanumităformădetratamentoncologic.Tratamentulpoatefiadministratatâtînambulatoriu,câtșiîntr-oformădespitalizare.

Pentrumareamajoritateacancerelordesân,perioadaceamaiintensădetratamentmedicamentosesteînprimulandeladiagnosticsau,încazuluneirecăderisauboliavansate,delaaparițiaacesteia.Costulanualestimatmediucutratamentuloncologicmedicamentospentruopacientăcucancerdesântratatestede30.279lei44.

Accesul ladiferitele tipuride tratamentoncologic estevariabil șidepindepedeopartedeaccesulpersoaneibolnavelaunmediconcologcarepoateprescrieunastfelde tratamentșipedealtăpartedepindededisponibilitatea tratamentuluirespectivînfarmacii.Înultimiiani,lipsamedicamenteloroncologiceesteotemă

43 Sursadedate:InstitutulNaționaldeSănătatePublică(datedemorbiditatespitalizată).44 Sursadedate:CasaNaționalădeAsigurărideSănătate,estimare2016.

29


relativconstantăînagendapublicădesănătate.Deciziiledepoliticăpublicăluateînaceastăarienuaureușitîncăsăasigureuntratamentoptimpentrutoatetipuriledecancer,inclusivpentrupacientelecucancerdesân.

Principaleleproblemelegatededisponibilitateamedicamenteloroncologicepentrucanceruldesânpotfienunțateastfel:

▪ prețuri minime la nivel european pentru medicamentele înregistrate. Acest fapt pe de o parte, descurajează producătorii de medicamente săînregistrezemedicamentelerespectivemairapidînRomâniasauînsituațiiextremechiarsăleretragădepepiața,sipedealtaparte,încurajeazaexportulparalel,înspecialpentrumedicamentelescumpe;

▪ discontinuitățiînaprovizionareacumedicamenteesențialepentrutratamentulcanceruluidesân;

▪ rambursarea tardivă sau nerambursarea unor terapii inovative, în specialpentrucanceruldesânînformeavansate;

▪ politicaderambursaredetipul“totulsaunimic”încareopartedinmoleculeleinovativecubeneficiiînspecialpentruformeledecancermamaravansatnusunt rambursatedincauzaprețului “prohibitiv” sau sunt rambursatedupăperioadefoartelungidetimp(ani)delaautorizareaacestorapepiață;

▪ inexistența sau neactualizarea unor protocoale clare de prescriere pentrumedicamentele inovative care se administrează unor categorii speciale depaciențișicaresăpermitămonitorizareaobiectivăarezultateloracestora.

Alături de medicația oncologică, serviciile de radioterapie sunt o componentăesențialăaterapieicanceruluidesânînspecialînstadiileincipienteșiintermediarealebolii.Costulanualestimatmediucuradioterapiapentruopacientăcucancerdesântratatestede7.040,1lei45.

Mareamajoritateacentrelorpubliceoferăserviciideradioterapieutilizândtehnicideradioterapie convențională 2D și 3D șimultmai puține ortovoltaj și cobaltoterapie.Este însă important de precizat că, în prezent, oferta de servicii de radioterapie s-aîmbunătățitsubstanțialprindeschidereadecentreprivatederadioterapie,careoferăpelângăradioterapiaconvenționalășitehnicimaiperformantedetratament(ex.IMRT).

Cu toate acestea, numărul redus de facilități de radioterapie la nivel național,concentrareaacestora înanumiteorașemari și supra-aglomerareaacestora (ex.listedeașteptaredecâtevalunidezile),faccaaccesullaacesteserviciiesențialeșicuimpactdirectînsupraviețuireafemeilorcucancerdesânsăfielimitat,înspecialpentrufemeilecuveniturireduseșicarelocuiescladistanțeapreciabiledecentrelepubliceregionaleșidecentreleprivate.

Dinanalizadatelorcolectatearezultatcă,lanivelulanului2017valoareaestimatăacosturilorpentru tratamentul oncologicmedicamentos și radioterapie este de278.691.431 lei, avândceamaimarepondereîntotalulcosturilordirecte,respectiv74,3%.

45 Sursadedate:CasaNaționalădeAsigurărideSănătate,estimare2016.

30


Costurile incluse în această categorie de costuri directe sunt atât costurile cumedicamentelespecificerambursatepacientelorcucancerdesâncâtșicosturileasociateradioterapiei(tarif).Încadrulmedicamentelorrambursatepentrucancerdesânsuntincluseurmătoarelecategoriidemedicamente46:

▪ medicamentepentru tratamentoncologicdincadrul listeiC2–ProgramulNaționaldeOncologie(P3);

▪ medicamente hormonale din cadrul listei C2 – Programul Național deOncologie(P3);

▪ medicamente adjuvante din cadrul listei C2 – Programul Național deOncologie(P3);

▪ medicamentepaleativedincadrullisteiC1–G10; ▪ altemedicamenteprescrisepentrupacientelecudiagnosticprincipalcancerdesânpentruboaladebazădincadrullisteiAșiB.

2.1.5 Costul cu reconstrucția mamară Pânăînanul2014,reconstrucțiamamarădupăcancerdesânnuerafinanțatădinfonduripublice,fiindoopțiuneoferitădoarîncentreleprivate,cașiintervențiedechirurgieestetică/reconstructivă.Începândcuanul2014,aceastăprocedurăafostinclusăcașiproceduraplătitădinfonduripubliceșifinanțatăîncadrulProgramuluiNaționaldeOncologie.

Dacăînprimiianiaufostfinanțateunnumărmaimaredeprocedurireconstructive(800)șilauncostmediumairidicatfațădecelutilizatînprezent,lanivelulanului2017aufostalocatefonduridoarpentruunnumărde200proceduridereconstrucțiemamară,launcostmediupercazde2.087lei.Aceastăalocarebugetarăredusăafostdeterminatăcelmaiprobabildenumărulmicdeintervențiideacesttipdinanulanterior(înanul2016s-auînregistrat176intervenții) 47.

Adresabilitateascăzutăaacestuitipdeintervențiepoateaveamaimultecauzeșianume:

▪ încontext local,reconstrucțiamamarăesteefectuatădecelemaimulteorinucaoprocedurăoperatorieadițională laoperațiademastectomie ci laoperioadădetimpdupăintervențiaprimară,

▪ operația este efectuatăde chirurgiplasticienide celemaimulte ori în altespitaledecâtceleîncares-aefectuatoperațiademastectomie,

▪ procedura de reconstrucție mamară nu este promovată suficient la loculprimardetratarealacestorpaciente,

▪ procedurapoatefiasociatăcuotraumăfizicășipsihicăsuplimentarăpentrupacientacareatrecutdejaprinchirurgie,chimioterapieșiradioterapie.

În această categorie de costuri au fost luate în calcul costurile spitalizării și alendoprotezelormamarefiindcuantificatatâttarifulpetipdecazcâtșicostulmediupecazfinanțatdecătreCNASpentruoprotezămamară,exclusivpentrunumăruldepacienteeligibiledinacestsubprogram48.Dinanalizadatelorcolectatearezultatcă,

46 Sursadedate:CasaNaționalădeAsigurărideSănătate.47 Sursadedate:CasaNationalădeAsigurărideSănătate.48 Sursadedate:ProgramulNaționaldeOncologie-Subprogramuldereconstrucțiemamară

dupăafecțiunioncologiceprinendoprotezare.

31


lanivelulanului2017valoareaestimatăacosturilorpentrureconstrucțiamamarăeste de 767.611 lei,avândoponderede0,2%întotalulcosturilordirecte.

2.2 Costuri indirecteÎn determinarea costurilor indirecte s-a utilizat o perspectivă societală care are învederealtetipuridecosturiasociateboliidarcarenusuntsuportatedirectdinbugetuldesănătatecidinaltebugetepublice(ex.bugetulfonduluideasigurărisociale,bugetulstatului)sauprivate(ex.fondurialepaciențilorșialeaparținătoriloracestora).

Costurileindirecteanalizateincludurmătoarelecategoriidecosturi:

▪ costurileaferenteconcediilormedicaleacordatefemeilorcucancerdesân, ▪ prestațiilesocialeaferentepersoanelorîncadrateîntr-ungraddeinvaliditatetemporarăsaupermanentăpentrucancerdesân,

▪ costurileestimateaferenteuneiproductivitățiscăzuteapacientei, ▪ costurile estimate aferente unei productivități scăzute a aparținătorilor(membrifamilieicareseocupădeîngrijireapacientelor)și

▪ costurile estimate de pierderea de productivitate prin decesul pacientei lavârstaactivă.

Sumaestimatăacosturilorindirecteestede871.910.845 leireprezentând0,11% dinPIB.Dinsumatotalăestimatălanivelulanului2017pentrucosturilorindirecte,cea mai mare pondere o deține pierderea de productivitate prin incapacitatetemporară de muncă (ITM) urmată de pierderea de productivitate prin decesprematur.Astfel,91%dintotalulcosturilorindirectepentruanul2017provindinpierdereadeproductivitateșiindemnizațiipentruITM(Figura13).

Figura 13: Structura costurilor indirecte pentru cancer de sân (estimare 2017)

Costurileadiacente alepacienților și

aparținătorilor2,0%

Concediimedicale; 7,0%

Pierdereproductivitate

prin ITM șiindemnizații;

35,2%

Prestații socialedizabilitate

5,1%

Pierdereproductivitate

prin decesprematur; 50,7%

Înceleceurmeazăsuntdetaliateșianalizatecelecincicategoriidecosturipentrucares-aucolectatdate.

32


2.2.1 Costuri aferente concediilor medicale acordateFiecarepacientădiagnosticatăcucancerdesân,aflatălavârstaactivășicareare un contract demuncă valid, beneficiază de concediumedical cu duratavariabilă (maxim 18 luni). Conform reglementărilor în vigoare, concediulmedicalpentruafecțiunioncologiceesteplătitpetoatăperioadaîncuantumde100%.

Durataconcediuluimedicalvariazăînfuncțiedevârstapacientei,stadiuldeboală,intensitatea tratamentului (în special a tratamentului chimio și radioterapic),frecvențainternărilorînspitalșistatusuldeperformanțăECOG49alpacientei.

Conform datelor colectate, celemaimulte femei se regăsesc în stadiile II șiIIIdeboală.Dealtfel, acesteaau și ceamaimare intensitatea îngrijirilor înprimulandeladiagnostic(ex.înproporțiivariabile4-8curedechimioterapiela fiecare 21 de zile, radioterapie cu durata de 4-5 săptămâni, mastectomie,terapiebiologicăcuduratădeunan).UrmeazăapoifemeileaflateînstadiulIVdeboală.

Pentrudeterminareacosturilorasociateconcediilormedicaleaufostluateîncalculurmătoarele50:

▪ zilele de spitalizare aferente episoadelor de spitalizare pentru pacientelecucancerdesâncuvârstepanala65deaniconsiderândșiratadeocuparepentruaceastăcohortădefemei;

▪ zileledeconcediumedicalprescrisedupăexternaredinspitalpentrupacientelecucancerdesâncuvârstepanala65deanișiconsiderândratadeocuparepentruaceastacohortădefemei(50%dinincidentăpentruoperioadămediede1an).

Dindateleanalizate,pentruanul2017a rezultatovaloareestimatăa costuriloraferenteconcediilormedicaleacordatede60.705.930lei,respectiv7%dintotalulcosturilorindirecte.

2.2.2 Costuri cu prestațiile sociale pentru persoanele cu dizabilități

Din datele analizate a rezultat că peste jumătate din persoanele prevalente lacinci ani cu cancer de sân se găsesc într-o formă de dizabilitate temporară saupermanentă.Peperioadaîncareacesteasuntîncadrateîntr-ungraddedizabilitateprimescoprestațiesocialăpentruhandicapcarereprezintăuncostsocietalpentrucanceruldesân.

Avândînvederenivelurileindemnizațieilunareplătitepentrupersoanelecuacesttipdedizabilități,lavaloareaestimatăpentruanul2017aferentăacesteicategoriidecosturiindirecteestede44.561.895lei,pondereacosturilorcuprestațiilesocialeîntotalcosturiindirectefiindminoră(5,1%)comparativcucelelaltetipuridecosturiindirecte51.

49 http://www.npcrc.org/files/news/ECOG_performance_status.pdf50 Sursededate: InstitutulNaționaldeSănătatePublică (datedemorbiditatespitalizată)și

Opiniaexpertului(InstitutdeOncologie).51 Surse de date: Opinia expertului (Institut deOncologie) si AutoritateaNațională pentru

PersoanelecuDizabilități

33


2.2.3 Costuri reprezentate de pierderea de productivitate prin incapacitate temporară de muncă

Înanul2017,jumătatedinfemeilecucancerdesânseaflasubvârstadepensionare,rata medie de ocupare a acestora fiind de aproximativ 70%52, iar procentul deîncadrareînmuncăfiindde53%.Perioadeledetimppetrecuteînconcediumedicalcât și perioadele de timp petrecute cu dizabilitate sunt considerate pierderi deproductivitatepentrusocietatecuimpactînPIB.

Pentruceamaimareparteapacientelordiagnosticateînstadiiincipientesaumediideboală,cuantumulproductivitățiipierduteesteînrelațiedirectăcunumăruldeziledeconcediumedicalefectuate,pecândpentrufemeilediagnosticateînstadiiavansate de boală pierderea productivității este în principal legată de perioadapetrecutăcuinvaliditate.

Lanivelulanului2017,costurileanualeestimateaferentepierderiideproductivitatecaurmareacanceruluidesânsuntde307.544.026lei,reprezentândaproximativjumătatedintotalulcosturilorindirecte(35.3%).

Pentru determinarea costurilor asociate productivități scăzute a pacientelor cucancerdesânaufostluateîncalculurmătoarele53:

▪ zileledespitalizareaferenteepisoadelordespitalizarepentrupacientelecucancer de sân cu vârste până la 60 de ani și considerând rata de ocuparepentruaceastăcohortădefemei;

▪ zileledeconcediumedicalprescrisedupăexternaredinspitalpentrupacientelecucancerdesâncuvârstepânăla60deanișiconsiderândratadeocuparepentruaceastacohortădefemei(50%dinincidențapentruoperioadamediede1an);

▪ numărpersoanecu invaliditate temporară șidefinitivădatoratăcanceruluidesân;

▪ zilele aferente persoanelor cu invaliditate temporară și definitivă datoratăcanceruluidesâncuvârstepânăla60deanișiratadeocuparepentruaceastăcohortădefemei;

NB. Nu au fost cuantificate cazurile de pensionare pe caz de boală deoarece nu au existat date in acest sens.

2.2.4 Costuri adiacente legate de pacienți și aparținătoriConformopinieiexperților,oparteimportantădintrepacientelecucancerdesân,înspecialpersoanelevârstnice, sunt însoțitepeperioadaspitalizăriidecătreunaparținător.Deasemenea,jumătatedintrepacientesetrateazăatâtînspitalizarecontinuăcâtșispitalizaredezi într-unspitaldinafara localitățiisaua județuluidedomiciliu.Astfel,pentrutratareapacienteicucancerdesân,suplimentarfațăde costurile de diagnosticare și tratament sunt necesare costuri de transport

52 BazadedateTEMPO,INS,Ratadeocupareareusrselordemunca,indicatorulFOM116A(2015)53 Sursededate:InstitutulNaționaldeSănătatePublică(datedemorbiditatespitalizata);Opinia

expertului(InstitutdeOncologie);AutoritateaNaționalăpentruPersoanelecuDizabilități.

34


(atâtpentrupacientcâtșipentruaparținător),costuridecazareșimasă(pentruaparținător)șicosturisuplimentaredeproductivitatepierdutăpentruaparținător.

Deși la nivelul anului 2017 costurile estimative adiacente asociate paciențilorși aparținătorilor nu au o valoare aparent foarte ridicată, fiind de 17.412.893lei și respectivdoar2%din totalul costurilor indirecte, prin raportare lanivelde gospodărie, aceste costuri sunt un efort financiar semnificativ la nivelulpacientelorșiaparținătoriloracestora,costurilemediiadiacentedepășind2.000de lei.

Pentrucuantificareacosturilorasociateaparținătorilor,s-aestimatcăunprocentaproximativde60%dinpacientele internate înspitalizarecontinuă(înmedie3zile)șiunprocentaproximativde50%dinpacienteleinternateînspitalizaredezisuntînsoțitepeperioadaspitalizării.Înplus,pentrupacienteleșiaparținătoriicarenusuntdinlocalitateaîncareseaflaspitalulcareoferăîngrijirea,s-aluatîncalculșiuncostdetransportșidecazare54.

2.2.5 Costuri cu pierderea de productivitate prin decesul prematur al pacientelor în perioada de viață activă

Peste80%dinfemeilecaremordincauzacanceruluidesânîntr-unan,nuatingsperanțadeviațăstandard,iaroparteimportantădintreacestea(40%)morpânălavârstadepensionare.

Deceseleprematurelavârstăproductivăsuntînsoțitedepierderideproductivitateimportantepentrusocietate.Astfel,pentrucuantificareacosturilordeproductivitatepierdută prin decesul prematur al pacientelor cu cancer de sân au fost luați încalculaniipotențialideviațăpierduțilavârstăactivășiratadeocupareaacestorpersoane.

Estimatpentruanul2017, costulpierderilordinproductivitate, calculatpebazaanilorpotențialideviațăpierduțiprindecesprematur55,seridicăla441.686.101lei,acestecosturireprezentând50.7%dintotalulcategorieidecosturiindirecte.

Concluzionând, lanivelulanului2017,costulestimativtotalgeneratdecanceruldesânestede1.247.069.071 lei,dincarecosturile indirectedeținceamaimarepondere70%(respectiv871.910.845lei)șiavândunimpactimportantînbugetulprivatalpacienteișiînaltebugetenaționale(bugetulasigurărilorsocialeșibugetulnațional), costurile directe reprezentând doar 30% din costul total (respectiv375.158.226lei).

54 Sursadedate:Opiniaexpertului(InstitutdeOncologie).55 Pentru calcularea anilor potențiali de viață pierduți (APVP) s-auutilizat datele legate de

mortalitateaspecificăprincancerdesânșisperanțamediedeviațăstandardpentrufemei,valoareaestimativăastfelobținutăpentruanul2017fiindde44.458aniviață-om.

35


Figura 14: Structura costurilor pe categorii pentru cancerul de sân (estimare 2017)

30,1%

69,9%

Costuri directeCosturi indirecte

2.3 Impact total anual al costurilor (directe și indirecte) ge ne rate de cancerul de sân asupra Bugetului de Sănătate și PIB

Pentruanul2017,impactulestimatînPIBalcosturiloranualegeneratedecanceruldesânestimatestedepeste1miliardșijumătatedelei,astfel:

▪ Totalcosturidirecte(375.158.226lei)reprezintă0,05%dinPIBși1,06%dinbugetulalocatsănătății,respectiv1,63%dinbugetuldeserviciimedicalealFNUASS

▪ Totalcosturiindirecte(871.910.845lei)reprezentând0,11%dinPIB. ▪ Total general (1.247.069.071 lei respectiv 277.126.460 EUR) reprezentând0,16%dinPIB.

Rezultăastfelcăpentruanul2017,costurilesocietaleestimativatribuitecanceruluide sân sunt de aproximativ trei orimaimari decât costurilemedicale aferente.Populațiadefemeiafectatăcaredeterminăacestecosturianual,nuesteînsumabilășisuperpozabilădeoarecediferitelecategoriidecosturisuntgeneratedeunnumărdiferitdepersoaneafectate.

CuimpactînbugetulFNUASSșiînbugetulsănătății,celemaimaricosturidirectesuntgeneratedecazurilenoi(înprimulandeladiagnosticseefectueazăcelemaimulteserviciimedicale)șiderecidiveledecancerdesânînstadiimediișiavansate(aproximativ9.200 femei).Deasemenea,aici semaiadaugăuncost rezidualalunuiprocentdefemeicareaufostdiagnosticateînultimii5ani(cazuriprevalente

36


la5ani) cu cancerde sâncareefectueazăhormonoterapie (aproximativ23.000femei).

Pedealtăparte,cu impact înbugetulnaționalși celalasigurărilorsociale, celemaimaricosturiindirectesuntgeneratedeproductivitateapotențialpierdutăprinincapacitatetemporarădemuncă,acestcostfiindaferentcazurilornoidecancerdesândin2017raportateînrândulfemeiloractive,respectiv4.231femei.

Pentruanul2017,costuriledirectesuntestimatelaaproximativ375milioanedeleișireprezintăpeste1%dinbugetulalocatsănătățiipentruanuldereferință.Costurileindirecte sunt estimate la aproximativ 872 milioane de lei anual și reprezintăaproximativ0,1%dinPIB56înanul2017.

Înlipsaaltorstudiilocalecaresăcuantificecosturiledirectedeboală(ex.infarctmiocardicacut, accidentvascular cerebral, etc.) lanivelulprezentului studiunuse pot efectua comparații referitoare la dimensiunea economică a impactuluicancerului de sân versus alte afecțiuni cu impact major în sănătatea publică.Cutoateacestea,acestecomparațiiarputeafiunuldinelementelededecizie înprioritizareaadoptăriideprogramedescreening.

56 ValoareaPIBa fostestimatăpebazadatelordinbazadedateTEMPO(INS), indicatorulCON111G,lacares-aadaugatocresterede5%.

Capitolul 3 INVESTIȚII ESTIMATIVE PRIVIND

INTRODUCEREA UNUI PROGRAM DE SCREENING PENTRU CANCERUL DE SÂN

38


Introducereaunuiprogramdescreeningpopulaționalpentrucanceruldesânesteatâtunobiectivasumatdecătredecidențiidin tot spectrulpolitic (ex.StrategiaNațională de Sănătate, programele de guvernare recente) cât și o inițiativăpromovată și așteptatăde cătreprofesioniștii dindiferite specialități, societateacivilășipacienți.

Organizarealanivelnaționalaunuiprogramsustenabildescreeningpopulaționalpentruunnumărdepeste2milioanedefemeilafiecaredoianinecesităresurseumane,materiale și financiare substanțiale alocate pentru o perioadă lungă detimp.

Așa cum se precizează încă de la începutul acestui raport, un reper valoros înestimareanevoilorpentruimplementareaunuiprogramdescreeningpopulaționallanivelregional/naționalîlreprezintăpilotuljudețeandescreeningpopulaționalla nivelul județului Cluj realizat în anul 2015 în conformitate cu recomandările„Ghidului european pentru asigurarea calității în screeningului cancerului mamar”57.

În același timp, în structurarea, organizarea și promovarea unui program descreeningpentrucanceruldesân,trebuiesăfieluateînconsiderareșiurmătoareleprovocări58:

▪ resurseleumanespecializatedeficitareșilipsauneicurriculespecificepentruscreening;

▪ distribuțiaechipamentelordescreeninglanivelnaționalșigraduldeuzurămoralăalacestora;

▪ capacitatearedusăarețeleideoncologiedepreluareșitratareaunuinumărrelativimportantdecazurinoidepistateanualprinintermediulscreeninguluiorganizat;

▪ posibile ratedeparticipare scăzute (ipotezădeterminatăde rata redusădeparticipareafemeilorînscreeningulpopulaționalpentrucancerdecolșiderateleredusedeefectuareamamografiilorîncadrulscreeninguluioportunist);

▪ lipsaunuisistemdemonitorizareacalitățiidiagnosticului.

Pentru estimarea investițiilor totale necesare implementării unui program descreening pentru cancerul de sân modelul de calcul utilizat ia în considerareestimărileprivindcosturileaferenteprogramuluidescreeningpropriu-zisprecumșipe celeprivind costurile administrative și depromovare ale acestuiprogram.

57 http://www.euref.org/european-guidelines58 ProblemeidentificateinprogramulpilotimplementatinjudetulCluj

39


3.1 Investiții legate de costul efectiv al programului de screening

Costurile aferente unui program de screening populațional organizat la nivelnaționalpentrucancerdesânaufostestimateporninddela“Studiuldefezabilitatepentruunprogramorganizatdescreeningalcanceruluidesân”efectuatîn2015peuneșantionde5.000defemeiînjudețulCluj.

Îndeterminarea investițiilornecesareprogramuluidescreeningaufostavute învedereurmătoareleipotezedelucru:

▪ Există un număr suficient de mamografe digitale disponibile în Româniași împărțite geografic relativ omogen pentru a permite accesul populațieieligibilelascreening;

▪ ExistăpersonalspecializatdisponibilînRomâniapentruaefectuaproceduracompletădescreening;

▪ Există o curricula de screening care respecta Ghidul european pentruasigurareacalitățiiînscreeningulcanceruluimamar;

▪ Existăunsistemdemanagementalcalitățiiprogramuluidescreening; ▪ Costuriledeamortizare,costurilecusalariilepersonaluluimedical,costurilecuconsumabileșiutilitățilesuntacoperitedintarifeleplătitepentruexaminareșidiagnostic;

▪ Populația eligibilă pentru screening este populația feminină 50-69 aniinvestigatăodatăla2ani(dincaresescadcazurileprevalente);

▪ Rata de participare la screening crește progresiv (valoare de baza 40%)ajungândlaoratămediedeparticiparede70%în10ani;

▪ Costmamografiexnumărmamografii; ▪ Costreexaminare*%re-examinări; ▪ Costbiopsie*%biopsii(includeșitestareaHP,IHC); ▪ CosttestarestatusHER(FISH).

Esteimportantdesubliniatcă,elementulmajorcareinfluențeazăinvestițiilelegatedeprogramulde screening îl reprezintă ratadeparticipare la screening.Cu câtratadeparticipareestemaimarecuatâtinvestițiileînprogramsuntmairidicate.Cutoateacestea,atingereauneirateoptimedeparticipare(70%)59esteocondițieesențialăpentrusuccesulunuiprogramdescreeningpopulaționalpentrucanceruldesân.

Astfel,porninddelaelementelemenționatemaisus,investițiileestimativeîntr-unprogramdescreeningcalculatepentruanul2018suntde143.411.303leiajungândlaovaloarede130.707.967leiîn2027șiavânduntotalestimatde1.226.068.216leipentruperioadadeanaliză2018-2027.

59 EuropeanGudelinesforbreastcancerscreeninganddiagnosis,EuropeanCommission,2017

40


3.2 Investitii necesare pentru promovarea programului de screening

InvestițiilenecesrepromovăriiunuiprogramdescreeningpopulaționalorganizatlanivelnaționalpentrucancerdesânaufostestimateporninddelarecomandărileprogramuluipilotdescreeningpentrucancerdesânorganizatînjudețulClujlaovaloarede20%dintotalulcosturilorefectivealeprogramuluidescreening.

Investițilleînpromovareinclud:

▪ costurile campaniilor de conștientizare a importanței screeningului pentrucancerdesânînmass-mediașimediasocială,

▪ costurile invitațiilor la screeningul pentru cancerul de sân și al informăriidetaliateasuprabeneficiilorșiriscurilorproceduriidescreening,

▪ costurilederevenirelainvitațialascreening, ▪ costurilerechemărilorpentrufemeilecurezultateneconcludente.

Investițiiletotaleestimatepentrupromovareaprogramuluidescreeningsuntde209.178.495leipentruperioadadeanaliză2018-202760.

60Valoriactualizateanuallaoratăde3%.

Capitolul 4 EVOLUȚIA COSTURILOR DIRECTE, INDIRECTE ȘI DE OPORTUNITATE TOTALE GENERATE DE

CANCERUL DE SÂN ÎN URMĂTORII 10 ANI

42


4.1 Evoluția costurilor în absența unui program de screening

Încondițiileîncare,pemodelulactualdediagnosticșitratamentalcanceruluidesân,sepăstrează“statusquo”,evoluțianaturalăaacesteiafecțiunivafiinfluențatădeurmătoriifactori:

▪ demografici(ex.scădereanatalității,creștereaponderiipopulațieivârstnice,creștereasperanțeideviață);

▪ epidemiologici (ex. creșterea incidenței, a prevalenței și amortalității princancerdesân);

▪ economici(ex.ratainflației,%actualizare).

Pentrucosturile directe (medicale),modeluldeevoluțiepropusseraporteazălaincidențășiprevalență,luândtotodatăînconsiderareșitarifeleprevăzutepentruaniiviitori.Determinareaacestortarifesebazeazăpedateleanului2017ajustatecu inflație și ratadeactualizare.Este importantdeprecizat, că îndeterminareaevoluțieitarifelorpentruprocedurișiserviciimedicalenus-aluatînconsiderareșioaltăratăsuplimentarădeajustare.Aceastăabordaresebazeazăpemodalitateaneomogenășiimprevizibilădeajustareamariimajoritățiatarifeloranterioranului2017.

De asemenea,modelul de calcul al costurilormedicale nu include introducereaunor servicii, proceduri medicale sau medicamente noi în diagnosticul șitratamentul cancerului de sân pentru următorii zece ani. Această abordare sebazeazăpeimposibilitateadeprevizionareaaparițieiacestorelementedenoutateîntratamentulcanceruluidesân.

Figura 15: Dinamica costurilor directe în perioada 2017-2027 determinate de pacientele cu cancer de sân61

375,2380,8

385,7390,3

394,8399,2

403,6407,8

412,0416,2

420,2

350

360

370

380

390

400

410

420

430

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Mili

oane

lei

61 Valoriactualizateanuallaoratăde3%.

43


Astfel,seobservăcă, înabsențaprogramuluidescreeningcosturiledirecteauocreștereconstantăînperioadadeanaliză,astfelîncât,înanul2027acestecosturisuntcu12%maimaridecâtlaînceputulperioadeianalizate.

Figura 16: Structura costurilor directe în modelul fără programul de screening (nu sunt prezentate procente pentru valorile nesemnificative)

7,2% 7,2% 7,3% 7,3% 7,3% 7,4% 7,4% 7,5% 7,5% 7,6% 7,6%

17,8

%

17,5

%

17,3

%

17,1

%

16,8

%

16,6

%

16,4

%

16,2

%

16,0

%

15,7

%

15,5

%

74,3

%

74,5

%

74,7

%

74,9

%

75,1

%

75,2

%

75,4

%

75,6

%

75,7

%

75,9

%

76,0

%

375 381 386 390 395 399 404 408 412 416 420

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Cos

turi d

irec

te făr

ă sc

reen

ing

(mili

oane

lei)

MF AMB Spital Tratament Reconstrucție Total Directe

Pe parcursul perioadei analizate structura costurilor directe ramane relativconstantă,aproximativtreisferturidinacesteafiindreprezentatedecosturiledetratament (peste 75%), urmate de costurile de spitalizare (aproximativ 15%) șicosturile serviciiloroferite în cadrul ambulatoriuluide specialitate (aproximativ7%). Ponderea costurilor cu tratamentul oncologic crește foarte lent (+2pp),pondereacosturilorcuspitalizărilescadesensibil(-2pp)iarpondereacosturilorcuserviciileoferiteînambulatorrămanerelativconstantă.

Pentru costurile indirecte (societale), modelul de evoluție propus ia înconsiderare raportarea costurilor la incidență, prevalență șimortalitate până lasperanțadeviațăstandard,luândînconsiderarevalorilemonetareestimatepentruanul2017.

Modelulnuiaîncalculcreștereasalariuluimediu,creștereacuantumuluiprestațiilorsocialepentrupersoanecudizabilități,modificareavalorilorproductivitățiipierduteprindizabilitateșidecesprematurșiacosturilorasociateaparținătorilorpersoaneibolnave, cidoarajustareaacestor sumecu rata inflației și aplicareaprocentuluicorespunzătorrateideactualizare.

44


Figura 17: Dinamica costurilor indirecte în perioada 2017-2027 determinate de pacientele cu cancer de sân62

872920

9681.016

1.0641.112

1.161 1.202 1.242 1.281 1.320

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Cos

turi

indi

rect

e (m

ilioa

ne l

ei)

Costurileindirectecrescconstantpetoataperioadaanalizatăajungândlafinalulanului2027laovaloarecu51%maimaredecâtvaloareainițialășireprezentând0,11%dinPIB-ulestimatpentruanul2027.

Figura 18: Structura costurilor indirecte în modelul fără programul de screening

Cos

turi d

irec

te f

ără

scre

enin

g(m

ilioa

ne le

i)

872920

9681.016

1.0641.112

1.1611.202

1.2421.281

1.320

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027Concedii medicale Indemnizații de handicapPierdere productiv ITM Costuri adiacentePierdere productivitate prin deces prematur Total indirecte

7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.0% 7.1% 7.1%5.1% 4.8% 4.6% 4.4% 4.2% 4.0% 3.8% 3.7% 3.6% 3.5% 3.4%

35.3

%

35.1

%

35.0

%

34.9

%

34.8

%

34.7

%

34.7

%

34.7

%

34.7

%

34.8

%

34.8

%2.0% 2.0% 1.9% 1.9% 1.8% 1.8% 1.8% 1.8% 1.7% 1.7% 1.7%50.7

%

51.1

%

51.5

%

51.8

%

52.2

%

52.4

%

52.7

%

52.8

%

52.9

%

52.9

%

53.0

%

Costurileindirectesuntdominatedeceledouămaricategoriidecosturireferitoarelapierdereadeproductivitateprinincapacitatetemporarădemuncășiprindecesprematur.Pondereacosturilorasociatepierderiideproductivitateprinincapacitatetemporarădemuncă+indemnizațiidehandicapreprezintăpeste40%dintotalulcosturilorindirecteșiscadesensibilpentruperioadaanalizată(-2pp).Pondereacosturilorasociatepierderiideproductivitateprindecesprematurestedepestejumatate(50,7%în2017)dintotal

62 Valoriactualizateanuallaoratăde3%.

45


costuriindirectelaînceputulperioadeianalizateșicreșteconstantpeparcursulperioadeianalizate (+2.3pp). Ponderea costurilor aferente concediilor medicale este de 7% laînceputulperioadeianalizateșirămânerelativconstantă.

4.2 Evoluția costurilor ca urmare a introducerii unui program de screening

Deși introducerea programului de screening presupune o investiție adiționalăsemnificativăfațădemodelulnaturalșiimplicitcreștereanumăruluidecazurinoidiagnosticateșitratate,beneficiileobținuteînurmaimplementăriiacestuiprogramseregăsescîncâștigînsupraviețuire,creștereacalitățiiviețiișiscădereapierderilordeproductivitateasociatebolii.

Introducerea programului de screening modifică structura costurilor directe însensulîncarepedeoparteapareocreștereimportantăacosturilorcuserviciileoferiteînambulatordela7,2%înanulprecedentscreeninguluila23,8%lasfârșitulperioadei de 10 de implementare a programului de screening. Acest segmentîncorporează investițiile efective în programul de screening (costurile asociatediagnosticului). Pe de altă parte, ponderile asociate costurilor cu tratamentuloncologicmedicamentosșiradioterapiccâtșialspitalizării,chiardacărămânîncontinuare cele mai importante categorii de costuri, scad constant de-a lungulperioadeianalizatecu16.3pprespectiv3pp.

Figura 19: Structura costurilor directe în modelul cu program de screening (nu sunt prezentate procente pentru valorile nesemnificative)

7.2%

22.0

%

19.7

%

21.6

%

20.7

%

21.8

%

23.1

%

22.6

%

23.4

%

23.4

%

23.8

%

17.8%

17.1

%

17.3

%

17.0

%

16.8

%

16.1

%

15.5

%

15.4

%

15.1

%

15.0

%

14.8

%

74.3

%

57.5

%

58.9

% 57.9

%

58.8

%

58.3

%

57.7

%

58.3

%

58.0

%

58.2

%

58.0

%

0.0%

3.0%

3.6%

3.0%3.2% 3.1% 3.1% 3.1%

2.9% 2.8% 2.6%

375

782

647

737690 682 666 652

678 675 689

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Cos

turi d

irec

te c

u sc

reen

ing

(mili

oane

lei)

MF AMB Spital TratamentReconstrucție Cost PSCR Total Directe

NB. Transferul unei părți a costurilor de tratament către ambulator obținut prin screening este în concordanță cu documentele programatice de politica de sănătate ale României.

46


Introducerea programului de screening modifică de asemenea și structuracosturilorindirecteinsensulîncarecelemaiimportantecategoriidecosturiramânîncontinuareceleaferentepierderiideproductivitateprinincapacitatetemporarădemuncășidecesprematurdarevolueazădiferitfațădescenariulfărăscreening.

Scădereaponderiiasociatepierderiideproductivitateprinincapacitatetemporarădemuncaestede1.9pppeparcursulperioadeianalizate,explicabilăprinnumărulsuplimentardecazuriintrateîntratamentînstadiiinițialedeboalășicudizabilitateaferenta mai redusă. Reducerea numărului de decese premature coroboratăcu creșterea vârstei de pensionare determină ca ponderea asociată pierderii deproductivitate prin deces prematur să rămână relativ constantă pe parcursulperioadeianalizate.

Figura 20: Structura costurilor indirecte în modelul cu programul de screening

7,0% 9,4% 8,1% 8,8% 8,4% 8,3% 8,1% 8,0% 8,3% 8,2% 8,3%5,1%4,3% 4,3% 4,0% 3,8% 3,7% 3,6% 3,5% 3,3% 3,2% 3,1%

35,3

% 37,2

%

35,8

%

36,5

%

36,1

%

35,9

%

35,6

%

35,5

%

35,8

%

35,5

%

35,4

%2,0%

3,6%3,2%

3,4% 3,2% 3,0% 2,8% 2,8% 2,8% 2,8% 2,8%50,7

%

45,4

%

48,7

% 47,3

%

48,5

%

49,1

%

49,9

%

50,3

%

49,8

%

50,3

%

50,4

%

872

1.034 1.0241.101 1.123 1.156 1.176 1.200

1.235 1.2631.299

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Cos

turi in

dire

cte

cu s

cree

ning

(m

ilioa

ne le

i)

Concedii medicale Indemnizații de handicapPierdere productiv ITM Costuri adiacentePierdere productivitate prin deces prematur Total indirecte

Capitolul 5 ANALIZA COMPARATIVĂ

48


5.1 Impactul previzionat al introducerii programului de screening asupra managementului bolii

Porninddelaexperiențaaltorsistemedesănătatecareauimplementatprogramepopulaționaledescreeningorganizatpentruperioadelungidetimp,următoarelemodificăripotfiprevizionateaavealocînepidemiologiacanceruluidesân:

▪ Ratadeincidențăacanceruluidesânvaaveaoperioadădecreștererelativconstantășirapidăînprimiianidupăintroducereascreeninguluipopulaționalorganizat.Ratadeincidențăpoateatingeunplatoulaunnumărsemnificativdeanidelaintroducereaprogramuluidescreeningșichiarpoatesăînceapăsăscadă.Deasemenea,înunelețăriîncareîncares-aimplementatscreeningulpopulațional rata de incidență a crescut doar pentru grupa de vârstă 50-69 ani, în timp ce în alte țări incidența pentru aceasta grupă de vârstă aînregistrato tendințădescrescătoare chiardacă screeningulpopulaționalafostimplementat63;

▪ SevaînregistradeasemeneaocreștereconstantăaprevalențeicanceruluidesânînRomâniacaurmareaincidențeiadiționaledescoperiteprinscreeningînstadiifavorabileșiimplicitocreșterearateidesupraviețuirepentruacestecazuri;

▪ Se va înregistra o creștere inițială amortalității la începutul perioadei descreeningcași efect rezidualalmodeluluinatural,aceastăevoluție inițialăfiindurmatădeoscăderetreptatăanumăruluidedeceseatâtprincreștereasupraviețuirii cazurilor noi descoperite în stadii mici cât și prin scăderealentă a numărului de cazuri diagnosticate în stadii avansate de boală. Dinexperiențaaltorstateeuropenerezultăcămortalitateaprincancerdesânscadeînproporțiiextremdevariabile(11%-40%)launintervaldetimpdelaintroducereaproceduriidescreeningpopulaționalorganizat64,65,înprincipalprinmodificareadistribuțieistadiilordeboalăladiagnostic.

▪ Una din ipotezele de bază ale screeningului populațional pentru cancerde sân este modificarea distribuției stadiilor de boală la diagnostic astfelîncât,modelulnaturalîncarepredominădiagnosticareaînstadiilemediișiavansatedeboală(stadiileII-IV),setransformăînmodelulcuscreening,încarepredominădiagnosticareaînstadiileincipientedeboală(stadiile0-II).

ÎnNorvegiadeexemplu, lapestedouădecadede implementarea screeninguluipopulaționalpentrucancerdesân,distribuțiastadiilordeboalăladiagnosticaratăcă73,5%dincazurisuntdescoperite înstadii incipientedeboală(stadiile0-II),încontrastcuRomâniacarearedoar41,6%dincazuridescoperiteînacestestadiiincipientedeboală.Procentul femeilordiagnosticate în stadiimedii și avansatedeboală(stadiileIII-IV,necunoscut)estededoar26,5%înNorvegiaîntimpceînRomâniaesteînprezentde58,4%.

63 YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternationalcomparison of screening, incidence, survival andmortality, CancerEpidemiology, p 6-8,https://pdfs.semanticscholar.org/9309/4e9c589c80195a3691da2f5b5b80395ef06d.pdf

64 YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternationalcomparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,p5,

65 NarodS.A.etal,(2015)Impactofscreeningammographyonmortalityfrombreastcancerbeforeage60inwomen40to49yearsofage,CurrentOncology,21(5)doi10.3747/co.21.2067

49


Înfapt,ceamaiimportantădiferențăesteceaaponderilorpentrustadiulI(creștere) șistadiulIII(scădere)șiîntr-omaimicămăsurăpentrustadiul0șiIV,dupăcumseobservașiînfigurademaijos.

Figura 21: Repartiția cazurilor noi pe stadii de boală la diagnostic România (raportat la Regiunea NV din România – Norvegia)

0,2

11,0

30,4 30,4

9,9

18,1

0,5

39,4

33,1

11,5

3,3

12,3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Std 0 I II III IV Necunoscut

% d

in t

otal

caz

uri n

oi

RO - NV

Norvegia

Pentru a exemplifica evoluția în timp a diferitelor stadii de boală ca urmare aintroduceriiprogramuluide screening,prezentămcazulCehiei.Astfel, înCehia,programuldescreeningpopulaționalpentrucanceruldesâna fost implementatîncepândcuanul2002șiaconduslarezultatesimilareîndistribuțiastadializăriibolii la diagnostic (Figura 22), proporția persoanelor identificate în stadiile deboalăI-IIînaintedescreeningfiindde67,2%,ajungândlala79,2%la12anidelaimplementareascreeningului66.

Figura 22: Distribuția stadiilor de boala la diagnostic Cehia 2000-2014.

27,3

47,6

39,9

31,612

,9

11,38,66,511

,3

2,9

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Stadiul 1 Stadiul 2 Stadiul 3 Stadiul 4 Stadiu necunoscut

ExempleleNorvegiei șiCehiei demai sus arată că implementarea sustenabilă aunuiprogramdescreeningpopulaționalpentrucancerdesânschimbădistribuțiapestadiideboalăînmodfavorabilcucreștereaconstantăadiagnosticăriiînstadiiinițialedeboalășiimplicitscădereastadiiloravansatedeboalăcurezultatepozitiveînsupraviețuireșicalitateavietiipentrufemeileafectatedarsilanivelsocietalprineficientizareacosturilordirecte(medicale)șiimpactpozitivînproductivitate.

66 http://www.svod.cz/?sec=analyzy

50


5.2 Analiza comparativă: „status quo” – program de screening

Încondițiileenunțatemaisusșiînbazaestimăriicomparativearezultateloratâtdinperspectivadatelorepidemiologice cât șidinperspectivacosturilorestimatepentruurmătoriizeceani,analizanoastrărevelăurmătoarele:

▪ Număruldecazurinoicreștesemnificativînvariantacuscreening,pesteunsfertfiindcazuripotențialcurabile

Creșterea numărului de cazuri noi este mai accentuată în primii ani dupăintroducereaprogramuluidescreeningpentrucaulteriorsădevinămailentă.Înschimb,învariantafărăscreening,creștereaesteconstantășilentăanual,diferențadintre cele două alternative la sfârșitul perioadei analizate fiind de aproximativ5.000cazurinoisuplimentaredescoperiteanualpentruvariantacuscreening.

Esteimportantdesubliniatcă,pesteunsfertdintotalulcazurilornoidescoperiteanualcucancerdesânprinscreeningsuntcazuripotențialcurabilepentrucăseaflăînstadiiinițialedeboalăprincomparațiecucazuriledescoperiteînmodelulfarăscreeningcaresuntdecelemaimulteoriînfazeavansate,încaremodalitatiledetratamentcurativșisanseledesupraviețuiresuntlimitate.

Figura 23: Estimare comparativă cazuri noi varianta cu screening versus varianta fără screening (2017-2027)

7.614 7.779 7.943 8.108 8.273 8.437 8.602 8.767 8.931 9.096

7.449

15.023

12.924

14.71013.95713.55813.05712.955

13.55113.67314.074

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Număr

caz

uri

noi c

ance

r sâ

n

Status Quo Screening

Pentruversiuneacuscreening,număruldeceselorprincancerdesâncreșteușorînperioadainițialădeimplementareînregistrândapoiuntrenddescrescător.

Înambelescenariianalizate(cușifărăscreening)seînregistreazăocreștereinițialăsimilarăgeneratăînprincipalde:

▪ Tranzițiamailentăînprimiianidelamodelulnaturallacelcuscreening(încazuldeceselor);

51


▪ Numărulmaimaredenoicazuridescoperiteînmodelulcuscreening,inclusivînstadiiavansatedeboalăcuriscurimaimaridedeces.

Ulterior acesteiperioade inițiale,număruldedecese crește constant în variantafărăscreeningșiscadelentînvariantacuscreening,ajungându-selaodiferențădeaproximativ300cazuripeanlasfârșitulperioadeianalizate.Astfel,lasfârșitulperioadeideanalizănumăruldeceselorînvariantacuscreeningestemaimiccuaproximativ10%comparativcuvariantafărăscreening.

Figura 24: Estimare comparativă decese varianta cu screening versus varianta fără screening (2017-2026)

3.5663.597

3.6263.654

3.6813.708

3.7333.758

3.4683.502

3.5343.510 3.490 3.488

3.448 3.4423.399

3.4223.445

3.200

3.300

3.400

3.500

3.600

3.700

3.800

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Număr

dec

ese

prin

can

cer

sân


Deremarcatestefaptulcăraportulmortalitate-incidență,înregistreazăoscăderelajumătateînvariantacuscreening,dela0,47la0,24,lasfârșitulcelor10anidescreening,raportuldevenindsimilarcucelalțărilordezvoltate.

▪ Prevalențaprin cancerulde sân crește în ambele variantepentruperioadaanalizată

Scenariulcuscreeningcombinăincidențacrescutăcuratedemortalitatemaimicicomparative cu scenariul fără screening în care incidența si mortalitatea crescrelativ constant.Astfel, creștereaprevalenței estemai accelerată în scenariul cuscreeningdeoarece suntdescoperiteunnumărmaimarede cazurinoi în stadiiinițialedeboalăcaretratateauoratadesupraviețuiremaimare.

52


Figura 25: Estimare comparativă femei cu cancer de sân, varianta cu screening versus varianta fără screening (2017-2027)

114.697118.339122.109126.008130.037134.197138.490142.916147.478152.175157.009114.697125.748

134.663145.391

155.388164.987

174.128183.173

192.863202.647

212.806

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Număr

fem

ei p

reva

lent

e (n

eopl

asm

sân

)


Costuriledirecteaferentecanceruluidesâncrescconstantînambelevariante.

Deșicosturiledirectecrescconstant,rateledecreșteresuntdiferitepentruvariantacuscreeningfațădevariantafărăscreening(Figura27).Învariantacuscreeningcosturile sunt mai ridicate, explicabile prin numărul important de cazuri noidiagnosticateprinscreeningînfiecareanșitratatecorespunzător.Deasemenea,seobservăcă înultimiicincianiaiperioadeianalizatediferența întreceledouavarianteestemenținutălaunnivelrelativconstant(peste.250milioanelei)chiardacănumăruldecazurinoicrestesensibil.Explicațiaacesteisituațiiestedatădecreștereanumăruluidecazurinoidescoperiteînstadiideboalăincipientecuuncostindividualdetratamentmaiscăzut.

Figura 26: Dinamica costurilor directe în modelul cu și fără program de screening

375 381 386 390 395 399 404 408 412 416 420

782

647737

690 682 666 652 678 675 689

0

200

400

600

800

1.000

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Cos

turi t

otal

e di

rect

e (m

il. le

i)


Înceleceurmeazădetaliemevoluțiacomparativăacosturilormedicaledirectepecelecincicategoriicareintrăînstructuradecostastfel:

53


▪ Costurileaferentemediciniidefamiliecresclentînambelescenarii.Creștereaeste mai pronunțată în varianta cu screening, rezultând astfel un decalajmicîntrescenarii lasfârșitulperioadeianalizate.Creștereamaipronunțatăîn cazul scenariului cu screening este explicată în principal prin creștereanumăruluidecazurinoidecancerdesân(creștereaprevalentei).

▪ Costurileaferenteambulatoriuluidespecialitateauocreștereimportantăînvariantacuscreeningșiunalentăînvariantafărăscreening,decalajuldintreceledouăscenariifiindfoartemarelasfârșitulperioadeianalizate.Aceastăcreștereaccentuatăpentruscenariulcuscreeningestejustificatădeincludereacosturilor efective (procedurile diagnostice) ale programului de screeningîn costurile aferente ambulatoriului, fiind corespunzătoare implementăriigradualeaprogramuluidescreening.Încadrulvarianteicuscreeningacestecosturireprezintăadouacategoriedecosturicamagnitudinedupăcosturiledetratament.

▪ Costurile cu spitalizarea cresc constant în varianta cu screening până lajumătateaperioadeianalizatedupăcarescadușor,întimpceînvariantafărăscreeningrămânrelativconstantelasfârșitulperioadeianalizate.Creștereaîncazulscenariuluicuscreeningesteexplicatăînprincipalprinintensitateaîngrijirii oferită cazurilor noi descoperite (chirurgie / radioterapie/chimioterapie).Încadrulscenariuluifărăscreening,costurilecuspitalizareareprezintă a doua categorie de costuri ca magnitudine după costurile detratament;

▪ Costuriledetratamentoncologicreprezintăceamaimarecategoriedecosturidirecteînambelevariante.Acestecosturicrescconstantșilentînvariantafărăscreening.Înscenariulcuscreening,costuriledetratamentoncologiccrescrapid în prima jumătate a perioadei analizate, după care încep sa coboarelentramanandlasfârșitulperioadeianalizatelavalorimaiînaltedecâtceleinițiale. Variația costurilor de tratament în cazul aplicării screeningului seexplică prin scăderea treptată a numărului de cazuri descoperite în stadiiavansatedeboalăcarenecesităpreponderenttratamenteinovativeșicareaucosturimairidicate;

▪ Costuriledereconstrucțiemamarăcrescconstantpentruambelevariante.

▪ Costurileindirecteaferentecanceruluidesânscadinvariantacuscreeninglasfârșitulperioadeianalizate.

Pentru aproape toată perioada analizată, costurile indirecte sunt mai mari învarianta cu screening, un impactmajor având pierderea de productivitate prinincapacitatetemporarădemuncăgeneratădenumărulsuplimentardecazurinoi.Înschimb,înultimaparteaperioadeianalizate,costurileindirecteînvariantacuprogramdescreeningîncepsăscadă,unadinposibileleexplicațiifiindnumărulmairedusdedecesepremature.

54


Figura 27: Dinamica costurilor indirecte în modelul cu și fără program de screening

872920

9681.016

1.0641.112

1.161

1.2021.242

1.2811.320

872

1.034 1.024

1.1011.123

1.156 1.176

1.2001.235

1.2631.299

800

900

1.000

1.100

1.200

1.300

1.400

2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027

Cos

turi

tota

le in

dire

cte

(mil.

lei)


Înceleceurmeazădetaliemevoluțiacomparativăacosturilorindirectepecelecincicategoriicareintrăînstructuraacestuicost.

▪ Costurileaferenteconcediilormedicalecrescconstantînambelevariante,maipronunțatpentruscenariulcuscreeningexplicabilprinintensitateaîngrijiriioferităcazurilornoudescoperite;

▪ Costurile aferente productivității pierdute prin deces prematur reprezintăprimacategoriedecosturicasimagnitudineînstructuracosturilorindirecte;acestea sunt în creștere constantă pentru ambele variante,mai accentuatăpentruvarianta fără screeningdatoritămențineriimortalitățiimai ridicateprinstadiiavansatedeboală;

▪ Costurileatribuibileproductivitățiipierduteprinboalasia indemnizațiilorpentru incapacitate demuncă reprezintă a doua categorie de costuri ca șimagnitudineînstructuracosturilorindirecteșisuntîncreștereconstantăpetot parcursul perioadei analizate pentru ambele variante. Această creștereesteexplicabilăprinintensitateaîngrijiriioferităcazurilornoudescoperite;

▪ Costurile atribuite cheltuielilor adiacente efectuate de către aparținătoricât și cheltuielile logisticeaferente internării crescconstantpentruambelevariante. Creșterea este mai pronunțată pentru varianta cu screening caurmareanumăruluimaimaredespitalizăripentrucazurilenoi,descoperiteprinscreening.

Capitolul 6 CONCLUZII

56


Cancerul de sân reprezintă alături de boala ischemică cardiacă și accidentulvascularcerebralunadinprincipaleleproblemedesănătatepublicăpentrufemeileadultedinRomâniaatâtprinnumărulmarealpersoanelorafectateanualcâtșiprinimpactuldevastatorînsperanțadeviațășiscădereacalitățiiviețiipentruaceastăcategoriedepaciente.

Ca urmare a analizei datelor și rezultatelor prezentului studiu, sunt detaliateîn cele ce urmează o serie de concluzii cantitative și calitative privind povaramanagementuluicanceruluidesânînRomânia.

6.1 Concluzii cantitative ▪ Număruldecazurinoidecancerdesânesteîncreștereconstantăînultimiianicușicuofrecvențămaimareacazurilorînmediulurban;

▪ Înfiecareorăestediagnosticatînmedieuncaznoudecancerdesân(7.449cazurinoi/an–estimarelanivelulanului2017);

▪ Dupăvârstade50deani,incidențacanceruluidesânsedubleazășisemențineaproximativconstantăpânălavârstade79ani;

▪ 1.4% din populația feminină adultă a României a fost până în prezentdiagnosticată cu cancer de sân (echivalent cu populația unui oraș precumBuzău)(aproximativ115.000femeicucancerdesân–estimare2017);

▪ Înfiecareoră,seestimeazăcăînspitaleledinRomânia,în2017seinterneazăînmedie3pacientecucancerdesân,cuovârstamediede61deani,maimultepersoanedinmediulurban;

▪ Duratamediedespitalizareacazurilorinternateestedeaproximativ6zileșiesterelativconstantă;

▪ Lafiecaretreioremoare1femeiecucancerdesân(3.468decese/an–estimare2017);

▪ Număruldedeceseprincancerdesânesteîncreșterelentăînultimiiani,cuodistributiemaimareacazurilorînmediulurban;

▪ Aproximativ6%din totalul anilordeviatăpierduți înRomâniaprindecesprematursuntcauzațidecanceruldesân;

▪ Aproximativ13anideviațăsepierdprematuranualpentrufiecarepersoanădecedatăprincancerdesân;

▪ Lanivelulanului2017raportulincidență/mortalitate(0.47)estedefavorabilsispecifictarilormaislabdezvoltate(AsiadeSud-Est)67;

▪ CanceruldesânesteîntopulafectiunilorcarecauzeazadizabilitatefemeilordinRomânia si este răspunzător pentru aproximativ 3%din totalul anilorajustaticudizabilitate(DALY);fiecarefemeietraiesteînmedieaproximativ5anicudizabilitatedeladiagnostic;

▪ Supraviețuirealacincianiprincancerdesânestededoar77.29%(Cluj2012),semnificativmaimicăcomparativcusupraviețuireadinaltețărialeUniuniiEuropene;

▪ Doaraproximativ5%dinfemeileadultedinRomâniaauefectuatomamografieînultimiidoianicașiscreeningoportunistpentrucanceruldesan;67 YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternational

comparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,https://pdfs.semanticscholar.org/9309/4e9c589c80195a3691da2f5b5b80395ef06d.pdf

57


▪ 70%dincosturileaferentecanceruluidesânîntr-unansuntcosturisocietaleșidoar30%suntcosturimedicale;

▪ La nivelul anului 2017, costurile directe (medicale) ale cancerului de sânreprezintă puțin peste 1% din bugetul sistemului de sănătate și 1,6% dinbugetulalocatanualserviciilormedicale;

▪ Celemaimariponderiîncosturiledirectesuntreprezentatedecheltuielilecutratamentulspecificcanceruluidesân(69,9%);

▪ În condițiile în care situația actuală nu semodifică semnificativ în sensulintroducerii unui program de screening populațional, costurile directe alecanceruluidesânvorcreșteîn11anicuaproximativ12%șicosturileindirectealecanceruluidesânvorcreșteînaceeașiperioadăcuaproximativ51%;

▪ Lanivelulanului2017,costurileindirecte(societale)pentrucanceruldesânsuntdeaproximativ0,11%dinPIB-ulRomâniei;

▪ Celemaimariponderi în costurile indirecte sunt reprezentatede costurilecuproductivitateapotențialpierdutăprindeceselepremature (50,7%)șidecosturile cuproductivitatea scăzutăprin incapacitate temporarădemuncă(35,2%);

▪ Lanivelulanului2017,costuriletotaleanualeaferentecanceruluidesânînRomânia reprezintă aproximativ 0,16%din PIB si au o valoare de peste 1miliarddelei;

▪ Investițiaanualaefectivaintr-unprogramdescreeningpopulaționalorganizatpentrucancerdesân înRomânia,cuoratădeparticiparede70%,estedeaproximativ29milioaneEuro;

▪ Investițiaefectivănecesarăpentruimplementareapeoperioadăde10aniaunuiprogramdescreeningpopulaționalorganizatpentrucancerdesânînRomâniacuratădeparticiparecrescătoareestedeaproximativ273milioaneEuro;

▪ InvestițiilelegatedepromovareașimanagementulunuiprogramdescreeningpopulaționalorganizatpentrucancerdesânînRomâniareprezintăaproximativ20%dincosturiledenaturămedicalăaleprogramuluidescreening;

▪ 90%dincazurilenoidecancerdesândiagnosticatelafemeiledinRomâniasegăsescînstadiiledeboalaII,III,IVsinecunoscut,înschimbîntariîncarescreeningulpopulaționalorganizatpentrucancerdesânesteimplementatdeoperioadadepeste10ani,între70-80%dincazurilenoidescoperitesegăsescînstadiileO,IsiII;

▪ Costulmediudediagnosticareaunuicaznoudecancerdesânprinscreeningpopulaționalorganizatpetoataperioadaanalizataestedeaproximativ17.000lei;

▪ Costul mediu de tratament oncologic (chirurgie / chimioterapie /hormonoterapie/terapiebiologica/radioterapie)aluneifemeicucancerdesânindiferentdestadiuldeboala,înultimulanalperioadeianalizateestedeaproximativ27.00068leiînvariantacuscreeningșideaproximativ33.00069 leiînvariantafărăscreening;

68 Valoriactualizateanuallaoratăde3%.69 Valoriactualizateanuallaoratăde3%.

58


▪ CostulmediudetratamentoncologicaluneifemeicucancerdesânînstadiuIVestedepestetreiorimaimaredecataluneifemeiaflateînstadiulIdeboala;

▪ Număruldefemeisalvatecrestepeparcursulperioadeianalizate,îndecursulcelor 10 ani de implementare a unui program de screening populaționalorganizatpentrucancerdesânînRomâniacumulândunnumărdeaproximativ1.700femei;

▪ Șansele de supraviețuire pentru o femeie cu cancer de sân cresc cu 30% caurmare a implementării unui program de screening populațional pentru operioadăde10ani(lafiecare10femeinoudiagnosticatecucancerdesânlasfârșitulperioadeidescreeningtrăiesccu2maimultdecâtînaintedescreening).

▪ PrinimplementareaînRomâniaaunuiprogramdescreeningpopulaționalorganizatpentrucancerdesân,peperioadadeanalizăastudiului(10ani-2018-2027)secâștigăaproximativ28.300om-anideviață.

6.2 Concluzii calitative ▪ Serviciile preventive specifice (ecografie mamara si mamografie) ce potfi oferite de cătremedicul de familie sunt oferite fragmentat si extrem devariabil,pedeopartedincauzaalfabetizăriimedicalereduseapacientelor,iarpedealtăpartedincauzatarifuluinestimulativpentruastfeldeactivitățicomparativcuserviciilecurative,alipseipersonaluluidespecialitate,câtșiaînțelegeriireduseaimportanteiacordăriiserviciilorpreventivelaacestnivel;

▪ Serviciile specializate de ginecologie, radiologie si oncologie medicală înambulator cat si investigațiilemedicale sunt oferite doar înmediul urbanceeacecreeazăoinechitatedeaccespentrupacienteledinmediulruraldarsipentruopartedinpacienteledinmediulurbandeoarecemareamajoritateaacestorserviciisuntoferitecuplatadirectăefectuatădecătrepacientă;

▪ In fiecare județ există un spital cu o secție de oncologiemedicală, dar nutoatesecțiiledeoncologiemedicalăaupersonalmedicalsuficientsăacoperenevoiledebazăalepaciențilorspitalizațisicuatâtmaipuținacceslaserviciicomprehensivepentrucanceruldesân(opiniaexpertului);

▪ Existaunnumărredusdecentrecareoferăserviciidechirurgieoncologicăpentrucanceruldesânșiacesteatindsăfieconcentrateîncentrelemedicaleuniversitaremari cu inechități de acces importante pentru pacientele carelocuiescladistanțeimportantedeacestecentre;

▪ Rețeauapublicăderadioterapieesteuzatăfizic,suprasolicitatășiconcentratăîn câteva centre din tara iar rețeaua privată de radioterapie chiar dacă înexpansiune constantă, este concentrată tot în marile centre universitaremedicale și nu reușește să preia în totalitate nevoile de radioterapie alepaciențilorcucancerînspecialalefemeilorcucancerdesâncarelocuiescladistanțeapreciabiledeacestecentre(opiniaexpertului);

▪ Existăînprezent3InstituteOncologiceRegionaleînRomânia,caretrateazăoparteimportantădinpacientelecucancerdesândarnumaiîntr-unuldintreeleexistăundepartamentdedicatexclusivtumorilormamare(Cluj);

59


▪ Existăolipsăacutăaserviciilordepaleațieladomiciliulanivelnațional.

6.3 Concluzii specifice introducerii unui program de screening

Înbazamodelăriidatelorspecificepentruscenariulcuscreeningși caurmareaanalizei rezultatelor astfel obținute, rezultă că, introducerea unui program descreeningpopulaționalorganizatpentrucancerdesânînRomâniaarputeaaveaurmătoareleefecte:

▪ Incidențacreșteconstantdelaintroducereaprogramuluidescreeningpeostructurăcudiagnosticareînstadiiinițialedeboală,faptcarepermitetratareacusuccesșiîmbunătățirearateidesupraviețuire;

▪ Mortalitateacreste la începutulperioadeidescreeningapoiscadeconstantajungând sub valoarea inițială într-un interval de analiză de 10 ani de laimplementareaprogramului;

▪ Lasfârșitulperioadeideanaliză,raportulmortalitate/incidență(0,24)atingeun nivel similar țărilor dezvoltate cu programe de screening populaționalimplementate deja de perioademari de timp, ceea ce înseamnă că șanselede supraviețuire pentru o femeie cu cancer de sân cresc cu 30% ca urmareimplementăriiunuiprogramdescreeningpopulaționalpeoperioadăde10ani.

▪ Prevalența crește constant pe parcursul implementării celor 10 ani descreening,peostructurăacazurilorcucosturidetratamentmaireduseșiocalitateaviețiimaibună;

▪ Deși costurile directe anuale aferente cancerului de sân sunt mai mariîn varianta cu screening ca urmare a numărului mai mare de cazuri noidiagnosticate, în același timp mai multe persoane au acces la tratamentadecvat,lacosturiindividualedetratamentmaimici;

▪ Pentruambele scenarii costurile indirecteaferente canceruluide sâncrescanualînînceamaimareparteaperioadeianalizate.Oreducereacosturilorindirectesurvineînultimiianiaiperioadeianalizate,încontextulintroduceriiscreeningului ca urmare a reducerii impactului pierderii de productivitateprindecesprematur.

▪ Succesul programului de screening ar putea fi amplificat dacă ar fiimplementate o serie de masuri reformă rezultate atât din recomandărileGhidului european pentru asigurarea calității în screeningului canceruluimamarcâtșidinopiniileexperților.

▪ Actualizareatarifelorpentruserviciilepreventiveșiconsultații; ▪ Introducereaunuisistemdeplatăpeperformanțăpentruserviciilepreventiveșimonitorizareabolilorcuimpactmajorînsănătateapublică;

▪ Accesare fonduri europenepentru inițiereprogramscreeningpopulaționalorganizatcancerdesân

▪ Organizare facilitățide screening (unități județene/regionalede screening)caresăcoordonezeoperaționalprogramuldescreeningpopulaționalorganizat

60


▪ Instruirespecializatăpentruradiologiînvedereautilizăriiprocedurilordiagnosticeîncadrulscreeninguluipopulaționalorganizatpentrucancerdesân;

▪ Ajustareatarifuluipecazșiavaloriirelativepentrudiagnosticuldecancerdesânlanivelulspitalului;

▪ Extindereafacilitățilorpubliceșimodernizareafacilitățilorpubliceexistentederadioterapielanivelnațional;

▪ Finanțareadiferențiatăpentrutipurileinovativedechimioterapie; ▪ Extindereaserviciilordepaleațieladomiciliulanivelnațional; ▪ SuplimentareanumăruluidecentrecarepotoferioabordarecomprehensivăacanceruluidesânînspecialîncadrulInstitutelorRegionaledeOncologie;

▪ Coordonareaingrijiriipacientelorcucancerdesânlanivelregional/național;

GLOSAR

62


Termen ExplicațieAPVP AniPotențialideViațăPierduțiBiopsie Testmedical frecvent efectuat care implică eșantionare de celule

sauțesutpentruexaminareînvedereadeterminăriiprezențeisauagraduluiuneiboli.

Chimioterapie Tratamentceutilizeazamedicamentecitostaticepentrudistrugereacelulelormaligne

CIM10 ClasificareaInternaționalaaMaladiilorversiuneaa10aCIM10–999 Clasificarea Internaționala a Maladiilor versiunea a 10a, lista

tabularărestrânsăabolilorCNAS CasaNaționalădeAsigurărideSănătateCosturiindirecte Cheltuielile ocazionate de încetarea sau reducerea productivității

muncii ca urmare a morbidității și a mortalității asociate cu oanumităboală

Decesprematur Deces survenit înainte de speranța de viață standard pentru opopulațiedată

DRG SistemdeClasificareînGrupeDiagnosticeEcografiemamara Tehnicăimagisticădeexaminareasânilorcuajutorulultrasunetelor,

folosităpentrudetectareașidiagnosticareaafecțiunilorsânilor.FNUASS FondulNaționalUnicdeAsigurăriSocialedeSănătateHormonoterapie TratamentcareconstăînadministrareadehormoniICPC InternationalClassificationofPrimaryCareIMRT Radioterapie cu Intensitate Modulata este o tehnica care permite

modularefascicoluluidefotoniutilizânduncolimatormultilaminarpentruaadministradozespecificeadaptatelaconfigurațiileneregulatealevolumelorțintăprotejândînacelașitimporganelenormalecurisc

Incidență Măsurăaprobabilitățiiaparițieiuneiafecțiunimedicaledateîntr-opopulațieîntr-oanumităperioadădetimp(cazurinoi).

Listademedicamentecompensate

Listacuprinzânddenumirilecomuneinternaționalecorespunzătoaremedicamentelordecarebeneficiazăasigurațiicusaufărăcontribuțiepersonală,pebazădeprescripțiemedicalăînsistemuldeasigurăriimedicaledesănătate

Mamografie Tehnică imagistică radiologică de vizualizare a structurii sânuluiutilizatăîncadrulscreeninguluipentrucancerdesân.

Morbiditate Frecvențauneianumiteafecțiuniînpopulațiageneralăexprimatăcaincidență(cazurinoi)sauprevalență(cazuricronice)launmomentdatsaupentruoperioadădetimp.

Morbiditatespitalizată

Frecvențautilizăriiserviciilorspitalicestipentruoanumităafecțiunelaunmomentdatsaupentruoperioadădetimp.

Mortalitate Frecvențarelativăadeceselorîntr-oanumităpopulațieMS MinisterulSănătățiiOMS OrganizațiaMondialăaSănătățiiPIB Produsul Intern Brut - Indicator macroeconomic care reflectă

suma valorii de piață a tuturormărfurilor și serviciilor destinateconsumuluifinal,produseîntoateramurileeconomieiîninterioruluneițări/regiuni/localitățiîndecursdeunan)

pp Punctprocentual

63


Prevalență Proporțiaafectariiuneipopulațiidecătreoanumităafecțiunelaunmomentdatsaupentruoperioadădetimp.

Radioterapie2D/3D

Radioterapieconformationalăbidimensională/tridimensională

Ratabrută Reprezintănumăruldeevenimentecareaulocînrândulpopulațieidintr-oanumităzonăgeograficăîntr-unanumitan,exprimatădeobiceila1.000delocuitoripean,sexșimediuderezidențăîncursulaceluiașian.

Ratastandardizatăînfuncțiedestructurapegrupedevârstă

O metodă de ajustare a ratei brute pentru a elimina efectuldiferențelordintrestructuriledevârstăalepopulațieiatuncicândsecompară ratelebrutepentruperioadediferitede timp,diferitezonegeograficeși/saudiferitesubgrupedepopulație

RMN Imagistică prin Rezonanță Magnetică (IRM) sau RezonanțăMagneticăNucleară(RMN)esteotehnologie imagisticămodernăcare folosește combinația dintre un câmp magnetic cu o puterefoartemareșiunderadiopentruaproduceoimaginecuoclaritatesuperioarăastructurilorșiorganelorcorpului.

Speranțadeviață PerioadamediepecareopersoanăsepoateașteptasăotrăiascăSpitalizaredezi Spitalizarecuduratademaxim12oreSpitalizarecontinuă

Spitalizarecuduratamaimarede24ore

Tarif PrețstabilitoficialpentruprestareaunuiserviciuTestareFish Hibridizarea fluorescent în situ (FISH) este o tehnică de

citogeneticămolecularăutilizatăînscopulidentificăriianomaliilorcromozomiale,numericeșistructurale(carenupotfideterminateprincariotipare).

Testeimunohisto-chimice

Teste utilizate pe probe de țesut prelevate care evidențieazăproprietățileantigenicealeunorsubstanțedinacelțesututilizândanticorpimonoclonalisauseruripolireactive.

Testehistopatologice

Teste ce constau în examinarea microscopică, de către mediculanatomo-patolog, a probelor tisulare prelevate în timpulintervențiilorchirurgicaleșimicrochirurgicale(biopsie).

Tratamentoncologic

Totalitatea metodelor, tehnicilor și substanțelor utilizate pentrutratareatumorilormaligne(cancerului).

Tratamentbiologic Medicamente care conțin una sau mai multe substanțe activeprodusesauobținutedintr-osursăbiologică.

UE UniuneaEuropeană

REFERINȚE

65


▪ Raportul Euro Health Consumer Index 2016, editat de Health ConsumerPowerhouse, 2017, disponbil la: http://www.healthpowerhouse.com/files/EHCI_2016/EHCI_2016_report.pdf

▪ Bazadedate-GlobalHealthObservatorydatarepository,elaboratadeWorldHealth Organization, disponibilă la: http://apps.who.int/gho/data/view.main.HEALTHEXPRATIOROU?lang=en

▪ Bazadedate -EuropeanHealth InformationGateway,elaboratadeWorldHealth Organization Regional Office for Europe, disponibilă la: https://gateway.euro.who.int/en/hfa-explorer/

▪ HOTĂRÂRENr. 1028din 18noiembrie 2014privind aprobarea StrategieiNaționale de Sănătate 2014 - 2020 și a Planului de Acțiuni pe Perioada2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei Naționale, publicatăîn Monitorul Oficial nr.891, 2014, disponibila la: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2016/10/HG-1.0282014-Strategia-Nationala-de-Sanatate-2014-2020.pdf

▪ Programul de Guvernare 2017-2020, disponibil la: http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20Guvernare.pdf

▪ RaportuldeActivitatealCaseiNaționaledeAsigurărideSănătateînanul2016,disponibil la: http://www.cnas.ro//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/Rap_act/RAPORT_ACTIVITATE_2016_.pdf

▪ Baza de date - Global Burden of Disease Study (GBD) Data Resources,elaborată de Institute for Health Metrics and Evaluation, disponibila la:https://vizhub.healthdata.org/gbd-compare/

▪ Baza de date - EuropeanHealth for All database (HFA-DB), elaborata deWorldHealthOrganizationRegionalOfficeforEurope,disponibilăla:http://data.euro.who.int/hfadb/

▪ Baza de date - Global Cancer Observatory, Cancer Today, elaborata deInternational Agency for Research on Cancer, disponibilă la: http://globocan.iarc.fr/old/bar_dev.asp?population1=63990&population2=160642&sex=2&statistic=2&number=10&window=1&grid=1&info=1&color1=5&color1e=&color2=4&color2e=&submit=%C2%A0Execute%C2%A0

▪ YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternationalcomparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,p.13,https://doi.org/10.1016/j.canep.2012.02.007

▪ Lerda,Donata(coord.),2014,ReportofEuropeanSurveyontheorganizationofbreastcancercare,services,EuropeanComission,JointResearch-InstituteforHealth andConsumerProtection,disponibil la: http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC89731/lbna26593enn_002.pdf

▪ Raportul Cancer Screening în the European Union - Report on theimplementationoftheCouncilRecommendationoncancerscreening,2017,InternationalAgencyforResearchonCancer,disponibilla:https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/major_chronic_diseases/docs/2017_cancerscreening_2ndreportimplementation_en.pdf

66


▪ InstitutulOncologic“IonChiricuta”dinCluj-Napoca,programulCEDICROM,finantatdinfondurinorvegiene,pentrudepistareacanceruluidesânsidecoluterin înrandulpopulatiilordefavorizate, informatiidisponibile la:http://www.initiativeinsanatate.ms.ro/proiectul-ro-1905

▪ JoseM.Martin-Moreno,AhtiAnttila,LawrencevonKarsa,JoseL.Alfonso-Sanchez and Lydia Gorgojo, 2012, Cancer screening and health systemresilience: Keys to protecting and bolstering preventive services during afinancialcrisis,SciVerseScienceDirect,disponibilala:http://www.ejcancer.com/article/S0959-8049(12)00213-4/pdf

▪ Starea de Săăatate a Populației dinRomânia, 2015, InstitutulNațional deStatistică,ISSN2066-4095

▪ ComunicatdepresăLansareaprimuluiPlanNaționaldeControlalCanceruluidin România, disponibil la: http://www.ms.ro/2016/04/11/lansarea-primului-plan-national-de-control-al-cancerului-din-România/

▪ DanielaCoza,OfeliaȘuteu,FlorianAlexandruNicula,trad.:Georgeta-LauraSabău,2015,Raportdecancer în regiuneadenord-vestaRomâniei2010-2011:incidența,mortalitatea,supraviețuireașiprevalențacancerului=Cancerreport în north-western region of România 2010-2011: cancer incidence,mortality, survival, and prevalence, Casa Cărții de Științe, Cluj Napoca,disponibil la: http://www.iocn.ro/Document_Files/Cancerul-în-regiunea-de-NordVest-a-României-în-anul-2014/00000609/7fvpw_Cancerul%20in%20regiunea%20N-V%20a%20Romaniei%202014.pdf

▪ ReferatdeaprobareaOrdinuluiministruluisănătățiișialpreședinteluiCaseiNaționaledeAsigurărideSănătateprivindaprobareaNormelormetodologicedeaplicareînanul2017aHotărâriGuvernuluinr.161/2016pentruaprobareapachetelordeservicii siaContractului-cadrucarereglementeazăcondițiileacordăriiasistențeimedicale,amedicamentelorșiadispozitivelormedicale,în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017, disponibil la: http://www.cnas.ro/castr/media/postFiles/Ordin%20Norme%20metodologice%20Contract%20Cadru%20MS-CNAS%20196-139_2017.pdf

▪ BazadedateaNationalPalliativeCareResearchCenter,disponibilla:http://www.npcrc.org/files/news/ECOG_performance_status.pdf

▪ BazadedateTEMPO,INS,Ratadeocupareareusrselordemunca,indicatorulFOM116A(2015)

▪ YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternationalcomparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,pp6-8,https://doi.org/10.1016/j.canep.2012.02.007

▪ YouldenR,etal.,2012,Thedescriptiveepidemiologyoffemalebreastcancer:aninternationalcomparisonofscreening,incidence,survivalandmortality,CancerEpidemiology,p5,https://doi.org/10.1016/j.canep.2012.02.007

▪ BazadedateaEpidemiodologyofMalinganatTumorsîntheCzechRepublic,disponibilla:http://www.svod.cz/?sec=analyzy

LEGISLAȚIA INCIDENTĂ PENTRU CANCER DE SÂN

68


▪ Legea95/2006privindreformaîndomeniulsănătății; ▪ Hotărâre Nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 privind aprobarea Strategieinaționaledesănătate2014-2020șiaPlanuluideacțiunipeperioada2014-2020pentruimplementareaStrategieinaționale;

▪ HotărârepentruaprobareapachetelordeserviciișiaContractului-cadrucarereglementeazăcondițiileacordăriiasistenteimedicaleîncadrulsistemuluideasigurărisocialedesănătate–documentactualizatanual;

▪ Hotărâreprivindaprobareaprogramelornaționaledesănătate–documentactualizatanual;

▪ Hotărâre Nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirilecomuneinternaționalecorespunzătoaremedicamentelordecarebeneficiazăasigurații,cusaufărăcontribuțiepersonală,pebazădeprescripțiemedicală,însistemuldeasigurărisocialedesănătate–documentactualizattrimestrial;

▪ Ordin privind normelemetodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului pentruaprobareapachetelordeserviciișiaContractului-cadrucarereglementeazăcondițiileacordăriiasistențeimedicale,amedicamentelorșiadispozitivelormedicale,încadrulsistemuluideasigurărisocialedesănătate–documentactualizatmultianual;

▪ Ordin privind aprobarea normelor tehnice de realizare a programelornaționaledesănătatecurative–documentactualizatmultianual.

▪ Ordin pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescriereamedicamentelor aferente denumirilor comune internaționale prevăzuteîn Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoaremedicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuțiepersonală,pebazădeprescripțiemedicală,însistemuldeasigurărisocialedesănătate-documentactualizatmultianual;

▪ Ordinulprivindaprobareaformularelorspecificepentruverificarearespectăriicriteriilordeeligibilitateaferenteprotocoalelorterapeuticepentrumedicamentelenotate cu (**)1, (**)1Ω și (**)1β în Lista cuprinzând denumirile comuneinternaționale corespunzătoaremedicamentelorde carebeneficiazăasigurații,cusaufărăcontribuțiepersonală,pebazădeprescripțiemedicală, însistemulde asigurări socialede sănătate,precumșidenumirile comune internaționalecorespunzătoaremedicamentelorcareseacordăîncadrulprogramelornaționaledesănătate,aprobatăprinHotărâreaGuvernuluinr.720/2008,cumodificărileșicompletărileulterioare,șiametodologieidetransmitereaacestoraînplatformainformaticădinasigurăriledesănătate-documentactualizatmultianual;

▪ Ordin2027/2007privindactivitateade înregistrarepebazepopulaționaleadatelorbolnavilorde cancer și înființarea registrelor regionalede cancer. Inanul2014afostinițiatproiectuldinGranturiNorvegieneRO19.0570“Lărgireagameisiîmbunătățireaplanificăriiserviciiloracordatepacientuluiprinregistredeboliîmbunătățite”,încadrulcăruias-arealizat1platformaITcu5registrefuncționale printre care si registrele regionale de cancer. Dintre acestea, înprezent,singurulregistruutilizatînestimărileGlobocan71referitoarelapovaracanceruluiînRomâniaesteregistrulregionaldecancerNord-Vest.

70 http://www.initiativeinsanatate.ms.ro/proiectul-ro-190571 http://globocan.iarc.fr/old/method/method.asp?country=642

Date post:	19-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	25 times
Download:	0 times

POVARA CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA. BENEFICIILE ... · POVARA CANCERULUI DE SÂN ÎN ROMÂNIA....

Documents