Porturi Si Canaluri Navigabile

8/13/2019 Porturi Si Canaluri Navigabile

http://slidepdf.com/reader/full/porturi-si-canaluri-navigabile 1/158

PARTEA I

CAPITOLUL I

PORTUL MARITIM ŞI FLUVIAL – CONDIŢIE OBLIGATORIEPENTRU ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT NAVAL

1.1 Definiţi !"#$%&%iPortul comercial este acea zonă litorală sau fluvială special amenajată în

care se întâlnesc căile de transport naval cu cele terestre ale zonei continentaleaservite portului şi unde are loc schimbul organizat şi permanent de mărfuri în

ambele sensuri.1.' C"n(iţii&e )e $#e*%ie +, &e -n(e!&ine+), %n !"#$Un port multifuncţional trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :

- să constituie un loc sigur de adăpost pentru nave şi o piaţă undetrebuie să aibă loc tranzacţiile comerciale şi schimbul de mărfuri

- să fie amplasat într!un loc cu climat favorabil- dacă nu sunt condiţii naturale" să e#iste posibilitatea e#ecutării unor

lucrări hidrotehnice şi de amenajări portuare interioare şi e#terioare lamare" pe fluvii" râuri şi alte $amenajări% canaluri navigabile

- să fie aproape de centre industriale ori de baze pentru aprovizionarea

cu materii prime- să e#iste posibilităţi ca statul să e#ercite un control riguros navelor şio supraveghere navală competentă asupra mărfurilor.

1. C&+ifi)#e !"#$%#i&"# C#i$e#ii&e cele mai importante după care sunt clasificate porturile sunt:

- condiţiile naturale de amplasare- traficul de mărfuri- destinaţie" etc.

D%!, )"n(iţii&e n$%#&e (e /!&+#e0 (%!, e2#e 3e"3#fi)," porturilepot fi:

a% !"#$%#i &i$"#&e0 situate pe coastele unor mări sau oceane amplasate înlocuri favorizate de e#istenţa unor rade.R( este un golf" un bazin natural sau artificial unde navele au

posibilităţi de adăpost" ancorare şi au oricând $navele% acces la marea liberă. Prin adăposturi naturale se înţelege:

- fiordurile ce se constituie în golfuri adânci în interiorul uscatului cuadâncimi mari şi deschidere mică. &unt cunoscute porturile: 'slo"(ancouver s.a. $ca fiorduri%" )erger" *rondheim" +e,-javi- $slanda%

1



- adăposturi create de insule cu rade liniştite: /ong 0ong" )omba,"multe porturi iugoslave şi croate la 1area 2driatică

- adăposturi create de recifuri 3 majoritatea în 'ceanul Pacific- adăposturi create de bancuri de nisip" cum sunt porturile: 4i-olaevs-"

s.a .

b% !"#$%#i /#i$i/" – f&%4i&e0 situate în estuare sau pe sectoare maritimeale unor fluvii" cum sunt 5unărea" *amisa" &ena" 6oire" 4iger. Pe aceste căi navigabile $fluvii% porturile sunt" de regula" duble: unul laintrarea în estuar" celălalt în amonte" aşa cum sunt porturile: )remen cu)remerhaven $7eser%" 4antes 3 &t. 4azaire $6oire%" +onen 3 6e/avre $&ena%"6ondra 3 *ilbur, $*amisa%" s.a. mportant de reţinut este faptul că unele din aceste porturi sunt situate înzone geografice cu maree înalta. 5e aceea" în toate cazurile" aceste porturisunt protejate cu ecluze. 5in acest punct de vedere" porturile pot fi:

- (e+)5i+e 3 când acvatoriul portului rămâne e#pus permanent

fenomenului de maree ce are amplitudinea mai mică de 8 m- -n)5i+e 3 când mareea are amplitudinea mai mare de 8 m" protecţianavelor făcându!se cu ajutorul ecluzelor

- &$e#n$i4e 3 care presupune că numai anumite bazine sunt protejatecu ajutorul porţilor sau ecluzelor" cele mai apropiate de marerămânând" de regulă" deschise.

c% !"#$%#i f&%4i&e.

D%!, $#fi)%& !"#$%# (e /#f,0 (%!, i/!"#$nţ )"/e#)i&,0 !"#$%#i&e +e!"$ )&+ifi) -n6

-

porturi de importanţă mondială" întrucât ele reprezintă puternicecentre industriale unde au loc comple#e schimburi comeciale demărfuri $/amburg" 2nvers" 1arsilia" +otterdam" 4e9 or-"o-ohama" s.a.%

- porturi de importanţă internaţională" ceea ce înseamnă că în acestelocuri se e#ecuta un intens schimb de mărfuri între ţările aflate într!oanumită zonă geografică sau chiar între continente $;onstanţa"(arna" stanbul" Pireu" )eirut" (enetia" )arcelona" 6isabona"+ostoc-" <dans-" ;asablanca" 'dessa" s.a. %

- porturi de importanţă naţională" a căror activitate se limitează laschimburile de marfă dintr!o anumită ţară.

D%!, (e+$inţie0 !"#$%#i&e !"$ fi6- !"#$%#i )"/e#)i&e /%&$if%n)ţi"n&e" puternic legate de zone

industriale unde sunt prelucrate materii pentru obţinerea de bunuridestinate e#portului" locuri unde operarea mărfurilor se e#ecută întimp relativ scurt" cu ajutorul unor instalaţii şi utilaje comple#e$;onstanţa" )eirut" Port 3 &aid" +otterdam" /amburg s.a.%

5upă activităţile şi operaţiunile comerciale ce se e#ecută în acestelocuri" !"#$%#i&e /%&$if%n)ţi"n&e se împart în:

2



• n$#e!"2i$e0 unde mărfurile sunt depozitate şi apoi redistribuite• (e $#n2i$" unde mărfurile sunt depozitate şi apoi încărcate pe alte

nave pentru diferite linii maritime. 1ărfurile pot fi încărcate şi întransbord direct" cum sunt porturile: Port 3 &aid" 2den $emen%"&ingapore" &t. 6ouis $&enegal%" &hanghai" s.a

• (e e+)&," ele reprezentând locuri aşezate pe drumuri maritime decursă lungă" legate prin căi de comunicaţie terestre cuintreprinderile furnizoare de bunuri materiale" locuri în care seoperează partide mici de marfă ori unde are loc aprovizionareanavei cu combustibili" alimente" apă şi alte provizii" cum suntporturile: <ibraltar" 6as Palmas" 6isabona" ;adiz" ;apeto9n.

! !"#$%#i )"/e#)i&e +!e)i&i2$e" în care sunt operate anumite mărfurisau produse ale industriilor prelucrătoare: 0u9ait" )atumi $<eorgia% 3produse petroliere" 4e9 'rleans 3bumbac şi cereale" 2naba $2lgeria%"4ar9i- $4orvegia%" 1adras $ndia% 3 minereuri" +angoon" )ang-o-

$*hailanda% 3 orez" &antos $)razilia% 3 cafea" (ancouver" &eatlle 3cereale" 2rhangels- 3cherestea! !"#$%#i /i&i$#e" care au amenajări specifice navelor militare! !"#$%#i !e+),#e$i" destinate navelor de pescuit! !"#$%#i (e 3#e/en$" în care acostează ambarcaţiuni de agrement.

1.7 E&e/en$e&e )"n+$i$%$i4e &e %n%i !"#$ndiferent de condiţiile naturale în care sunt situate" $pe coaste

stâncoase" nisipoase" în estuare" golfuri sau pe malurile unor fluvii" în zone cusau fără maree% un port modern trebuie să deţină toate elementele necesareasigurării unui flu# continuu al operaţiunilor de încărcare=descărcare" manevrei

şi acostării" staţionării la cheu" asigurării serviciilor în folosul navelor şi îndeplinirii tuturor condiţiilor de siguranţă pentru navă şi navigaţie.'rice port modern are următoarele elemente constitutive:

- acvatoriul- rada portului- construcţiile e#terioare de apărare a portului- frontul de acostare- teritoriul portului- suprastructura şi infrastructura portuară.

1.7.1 A)4$"#i%& !"#$%&%i reprezintă suprafaţa de apă adăpostită natural

sau artificial unde au loc toate manevrele navelor comerciale în vedereaefectuării operaţiunilor portuare şi operării mărfurilor.6a rândul său" acvatoriul este format din:

- avanport- bazinele portuare.

8 A4n!"#$%& reprezintă o radă închisă natural sau prin amenajăritehnice specifice $diguri de larg legate de uscat sau diguri sparge!val% ce seconstruiesc spre largul mării şi protejează acvatoriul. 2vanportul mai poate fi

3



format şi dintr!o radă deschisă aflată la adăpostul unui şir de insule" al unuipromotoriu sau al altor structuri naturale. 2vanportul constituie" în principiu" zona de trecere cuprinsă între radă şibazinele portuare. 2deseori" avanporturile oferă condiţii de adăpostire pentrunave mai bune decât radele deschise" în interiorul lor fiind permis ancorajul în

condiţii hidrometeorologice grele" dar fără a stânjeni accesul pe pasele şi căilede intrare=ieşire în=din port şi bazinele portuare.

*8 B2ine&e !"#$%#e. 2cvatoriul portului cuprinde bazine operative" bazine de manevră şi

bazine cu destinaţii specifice $pentru şantiere" pentru staţionarea navelor dedeservire" pentru navele tehnice" etc.%. >n funcţie de înălţimea mareei" bazinele portuare pot fi:

- bazine închise- bazine deschise.

5acă portul nu are rada adăpostită sau nu are un avanport" primul bazin de

la intrare este bazin de manevră" unde navele sunt pilotate cu viteză redusăspre bazinul cu dana de acostare. ?orma generală a bazinelor operative ale acvatoriului este dreptunghiularăsau trapezoidală şi numai în mod e#cepţional triunghiulară. Primele două formeasigură un front de acostare mai lung. >n porturile mari gruparea bazinelor sepoate face în dinţi de pieptene şi radial. 6ungimea bazinelor nu trebuie să depăşească @.8 3 A -m spre a se evitaformarea resacei" lungimea minimă putând fi de ABB 3 CBB m. 6ăţimea bazinelor trebuie să permită operarea navelor pe ambele laturi şimanevra cu remorchere a unei alte nave de dimensiunile celei de referinţă. +ealizarea bazinelor ca formă şi dimensiuni se e#ecută prin moluri"construcţii hidrotehnice de umplutură care pornesc de la coastă spre suprafaţade apă. ?orma generală a bazinelor şi molurilor trebuie să permită construcţiaadecvată a căilor de comunicaţie de!a lungul danelor $căi ferate" şosele%. )azinele portuare trebuie să fie întreţinute permanent de către administraţiaportuară în vederea asigurării adâncimilor adecvate. 5acă nu sunt asigurateadâncimile bazinelor aşa cum sunt declarate de autorităţile portuare" atunciportul este declarat nesigur" ceea ce antrenează scăderea traficului saudiminuarea navlului. >n cazul porturilor fluviale sau situate pe canaluri navigabile" danele deacostare sunt amplasate de!a lungul malurilor. Pot e#ista şi aici bazineportuare.

1.7.' R( !"#$%&%i reprezintă suprafaţa de apă din zona costieră" situată înfaţa unui port" a unui golf sau a unei băi adăpostite unde navele staţionează laancora sau la geamandură în aşteptarea rândului de intrare în port pentruoperare" bun-erare" aprovizionare" e#ecutarea unor reparaţii" etc. +adele pot fi:

- neadăpostite sau e#terioare" cum este rada portului ;onstanţa- adăpostite sau interioare" cum este rada portului <ibraltar.

4



;ele neadăpostite nu fac parte din acvatoriul portului" constituindu!se caelement de structură de sine stătător" iar cele adăpostite $natural sau artificial%sunt" cel mai adesea" considerate ca făcând parte din acvatoriul portului. 5imensiunile radelor neamenajate sunt stabilite de autoritatea e#ecutivă astatului prin coordonate geografice astfel încât să nu fie depăşită limita apelor

teritoriale. 5imensiunile radelor adăpostite sunt determinate de configuraţia geograficăa insulelor şi peninsulelor în raport cu linia coastei" ori pe traseul lucrărilorhidrotehnice şi trebuie să corespundă capacităţii normelor de trafic ale portului. Uneori" în radele adăpostite se efectuează operaţii de transfer pentrucompletarea caricului $mahonare% sau pentru descărcarea parţială a navei înscopul reducerii pescajului înainte de intrarea în port sau depăşirea unui prag$alimbare%. 2dâncimea radei trebuie să permită accesul şi staţionarea în deplinăsiguranţă a navelor aflate la ancoră. Pentru calcularea adâncimii se foloseşteurmătoarea relaţie matematică:

/s D * E C=A hv E B.F $m% în care:

- /s D adâncimea minimă de sigurantă- * D pescajul navei la plină încărcare- hv D înălţimea ma#imă a valului în radă- B.F D adâncimea de siguranţă sub chila navei.

' nava poate staţiona în radă dacă i se asigură o suprafaţă minimă de apăcorespunzătoare cercului cu o rază determinată de relaţia:

+ D 6 E l E 5s E G $m%

unde:

- + D raza de giraţie a navei pe o singură ancoră

- 6 D lungimea ma#imă a navei

- l D proiecţia lungimii lanţului de ancoră pe orizontală

- 5s D spaţiul de siguranţă pentru evitarea derapării ancorei

- G D eroarea medie în determinarea punctului de ancoră.

&uprafaţa totală a radei se stabileşte în funcţie de numărul ma#im al navelorce pot opera în portul respectiv" pentru radele adăpostite stabilindu!se" înprincipiu" un procent de @B 3 @8 H din numărul navelor ce pot operaconcomitent la danele din bazinele portuare" iar pentru radele din bazineleneadăpostite" în funcţie de configuraţia geografică a locului" posibilităţile deadăpostire a navelor şi mărimea portului.

5



&e recomandă ca adâncimile dintr!o radă şi de pe pasa de intrare în port săfie calculată în funcţie de următoarele elemente:

- * D pescajul ma#im al navei de referinţă" vara" în apa de mare" la carese adaugă:

- @.8 3 A.8 m D rezerva sub chila navei-

A.8 H * D pentru intrarea în apa de mare sau pe fluviu- @ m D pentru abaterea de la a#a şenalului" unde adâncimile descresc- C 3 I m D pentru tangaj şi ruliu la intrarea în port- B.F 3 @.A m D ca rezervă de apă pentru diferitele obstacole pe fundul

şenalului- B.C 3 B.F m D pentru apuparea navei în vederea unei bune guvernări.

1.7. C"n+$#%)ţii&e e9$e#i"#e (e !#"$e)ţie !"#$%&%i.&unt constituite de :

- diguri de apărare-

diguri sparge!val.&unt e#ecutate de intreprinderi specializate în lucrări hidrotehnice. 5igurile de apărare au un capăt încastrat în ţărm şi se desfăşoară spre larg

în funcţie de nevoile de protecţie ale portului" iar digurile sparge!val sunt situatespre larg" fără legătură cu uscatul" cu rol de apărare împotriva valurilor şivânturilor din direcţia dominantă" având un traseu adecvat.

;ând digurile sparge!val şi digurile de protecţie apără portul în întregime saunumai câteva dintre dane" ori chiar intrarea pe şenalul de acces" acestea audouă funcţii de bază:

- să ţină la adăpost de vânturi şi valuri navele care navigă pe şenalul deacces" unde viteza curentului trebuie redusă sub C.8 4d

-

să evite depunerile de nisip de către curenţii de litoral care acţioneazăde!a lungul şenalului. 6ungimea digurilor de protecţie este determinată de condiţiilehidrometeorologice" configuraţia coastei şi aspectul depunerilor de nisip dinzona apropierii de port. ;a regulă fermă" digurile de apărare şi digurile sparge!val trebuie să ajungă cu capetele lor de la larg până la o adâncime a apei egalăcu adâncimea dragată a şenalului navigabil pe toată lungimea sa. >n zone cuape mai calme valurile nu solicită prea mult digurile care nu trebuie să aibă ostructură închisă spre a nu da naştere la valuri reflectate şi la valuri deinterferenţă. &tructurile deschise $jeteuri şi estacade% permit valurilor să lestrăbată" reducându!le forţa de izbire prin frecare internă. 6a cele mai multe porturi întâlnim (i3%#i (e &#3 )"n4e#3en$e0 cu o singurăpasă de intrare în port. >n această situaţie intrarea navelor se face pe o pasă deintrare sub protecţia digurilor. >n interiorul digurilor de larg se formează rada portului sau avanportul$funcţie de situaţie%" unde navele pot manevra pentru întoarcere sau acostare ladanele de operare" motiv pentru care această suprafaţă trebuie să se constituiela mărimea unui cerc cu un diametru de C.8 3 I lungimi de navă. 4avele marivor efectua" de regulă" manevrele de întoarcere pe ancoră sau cu ajutorulremorcherelor.

6



1.7.7 F#"n$%& (e )"+$#e :f#"n$ (e )5e%#i8F#"n$%& (e )"+$#e +% f#"n$%& (e )5ei%#i $lungimea tuturor cheurilor

dintr!un port% cuprinde totalitatea amenajărilor e#ecutate de!a lungul conturuluiacvatoriului portuar destinat acostării navelor şi e#ecutării operaţiunilor de

încărcare=descărcare a mărfurilor şi pentru tranzitul de pasageri. >n raport de gradul de dezvoltare şi importanţa portului" frontul de acostarepoate fi format e#clusiv din cheiuri cu parament vertical sau combinaţii decheiuri şi estacade sau chiar din amenajări simple la o plajă deschisă sau la unţărm fluvial. >n sensul clasic al terminologiei" )5ei%& este o lucrare hidrotehnicăe#ecutată de!a lungul sau pe conturul terenului ferm sau malului" iar e+$)(pătrunde în acvatoriu în forma literei T perpendicular pe linia uscatului şi pânăla adâncimile necesare acostării navelor la plină încărcare. Portul maritimmodern dispune" în principal" de cheiuri" iar în cazuri deosebite" în unele porturimaritimo!fluviale" şi de estacade.

;heiul cel mai uzual şi eficient" dar mai costisitor" este cel cu paramentvertical. ;onstrucţiile de acostare de acest gen sunt cele mai numeroase. >nălţimea cheiului faţă de nivelul apei la mareea joasă $67% trebuie să răspundăcondiţiilor impuse de amplitudinea mareei în porturile deschise şi de înălţimeabordului liber minim al navei de referinţă şi poate varia de la bazin la bazin înorice port ecluzat" deschis sau semi!ecluzat. 4avele specializate moderne$port!containerele sau navele +'!+'% cer înălţimea cheiurilor pentru o operarenormală şi pentru eficienţa sistemului de legare a navelor acostate.

?rontul de acostare este realizat din materiale rezistente $de regulă dinbeton armat%" rezistenţa cheiurilor fiind calculată astfel încat să răspundăacţiunilor distructive a factorilor tensioactivi $condiţii hidrometeorologice grele"masa utilajelor" mijloacelor de transport şi a altor instalaţii de pe cheu" etc.%. *raseul optim al frontului de acostare este cel format din linii drepte. >nbazine şi la lungimi mari de cheu se adoptă sistemul poligonal" evitândunghiurile ascuţite. Prin diverse variante de trasee $cu trepte" cu dinţi defierăstrău" cu estacade% se urmăreşte mărirea frontului de acostare şi realizareaadâncimii apei în dreptul danei. ?rontul de acostare se împarte în dane de operare în raport cu lungimeanavei de referinţă. 5anele se numerotează şi poartă repere optice pentrurecunoaşterea rapidă de către nave. Pe coronamentul cheiului" în partea dinspre apă" se implantează" cât mairezistent" babale de cheu sau bolarzi" la distanţe de A8 3 CB m între ele. 2cestebabale trebuie să fie foarte rezistente la tracţiunea parâmelor navelor$determinată" in principal" de vânt şi de inerţia navelor la acostare" precum şi deagitaţia apei%. >n porturile fluviale frontul de acostare este format din cheiuri şi estacade lacare sunt folosite materiale rezistente la debitul de apă creat de fluviul sau râul

în cauză şi care să satisfacă nevoile de operare ale navelor în deplinăconcordanţă cu nivelul traficului de mărfuri.

1.7.; Te#i$"#i%& !"#$%&%i

7



*eritoriul portului reprezintă suprafaţa de teren din spatele frontului deacostare şi este destinată depozitării" conservării" recondiţionării şi transbordăriimărfurilor ce fac obiectul transportului naval. J#tinderea şi gradul de amenajare a teritoriului unui port maritim sau fluvialdepind de importanţa acestuia în economia naţională a statului respectiv şi ca

nod de comunicaţii în realizarea traficului maritim pe plan regional sau mondial. Porturile moderne şi!au e#tins teritoriul prin realizarea şantierelor deconstrucţii şi reparaţii navale şi prin ampla industrializare a portului. Uneleporturi au incluse in teritoriul lor şi zone libere destinate liberului schimbcomercial. *eritoriul portului cuprinde:

- suprafaţa de teren situata înapoia şi de!a lungul frontului de acostareşi operare ce serveşte manipulării mărfurilor de la nava pe cheu şiinvers" precum şi depozitării şi circulaţiei acestora. 6ăţimea minimă aacestei fâşii este de KB 3 A8B m" în raport de condiţiile şi amenajărilee#istente

-

suprafaţa de teren pentru dotările cu caracter general ale portului:clădiri administrative" căi ferate şi drumuri" intreprinderi portuare"societăţi comerciale prestatoare de servicii în port" etc.

- suprafaţa de teren necesară şantierelor navale şi industriilordezvoltate în port.

*eritoriul portului este împrejmuit în cazul majorităţii porturilor lumii şi esteprevăzut cu acces reglementat pentru a nu fi stânjenită desfăşurareaactivităţilor portuare. >n cazul porturilor mari" zona adiacentă este legată deteritoriul portuar prin artere importante de circulaţie rutieră şi feroviară" precumşi prin linii aeriene sau internaţionale.

1.7.< S%!#+$#%)$%# i inf#+$#%)$%# !"#$%#,.S%!#+$#%)$%#i&e !"#$%#e sunt constituite din instalaţiile detransbordare şi de transport de pe frontul de operare al teritoriului portuar" cât şidin ansamblul de unităţi specializate" situate imediat înapoia frontului deoperare" destinate să facă legătura nemijlocită cu instalaţiile de pe cheiuri.

2ceste unităţi moderne poartă denumirea de dane specializate care pot aveafuncţii e#clusive de transbordare sau forma cea mai comple#ă" aceea determinal maritim. 5anele specializate sunt un element important al suprastructurilor portuare"specializarea acestora fiind o condiţie a optimizării manipulării mărfurilor şicreşterii rentabilităţii activităţilor de operare a navelor. &tatistic s!a dovedit că pe plan mondial a crescut foarte mult numărulproduselor industriale mai grele de LB tone" care" în ultima perioadă" sunttransportate de către nave. 2semenea utilaje grele se transportă eficient cunavele specializate de tip +'!+'" care au nevoie de dane specializate şi utilajeadecvate de manipulare la cheu. 5anele destinate navelor portcontainere necesită" de asemenea" o operarespecializată care impune utilizarea mijloacelor de încărcare=descărcarespeciale $portainere%" concepute să manipuleze diverse tipuri de containere"

8



precum şi transportarea lor cu transtainere în imediata apropiere" pe oplatformă special amenajată $terminal de containere%. 1ărfurile solide în vrac $minereuri" cărbuni" cereale" ciment" zahăr"

îngrăşăminte chimice" etc.%" care sunt transportate pe nave cu capacităţi foartemari" impun dotări deosebite la danele unde sunt operate. 2ceste dane sunt

utilate cu mijloace de descărcare de mare productivitate: poduri descărcătoare"benzi transbordoare şi benzi transportoare" mijloace pneumatice. *erminalele petroliere constituie un element de suprastructură realizat înporturile în care produsele petroliere şi navele petroliere au nevoie de bazine şidane specializate sau instalaţii speciale de transport al petrolului din conducteşi rezervoare la nave sau invers. Unele terminale petroliere sunt amplasate înrada portului" având o e#tindere apreciabilă spre larg" pentru a permiteoperarea tancurilor petroliere de mare tonaj $tancuri gigant" supertancuri%" cupescaje ce pot depăşi AB 3 CB m.*erminalul maritim este un ansamblu de dane specializate cu funcţionalitatecomple#ă în care unele mărfuri operate suferă un proces tehnic de prelucrare

parţială sau totală. Parte din aceste mărfuri continuă transportul pe apeinterioare cu ajutorul şlepurilor şi tancurilor mici" spre combinate industriale.1arile comple#e industriale au terminale proprii" construite şi amenajate peteritoriul întins al unui port modern. nfrastructura portuară este constituită din ansamblul amenajărilor" lucrărilorşi dotărilor tehnice şi de construcţie destinate desfăşurării în bune condiţii atuturor activităţilor portuare şi cuprinde:

- infrastructura de acostare $bazine" cheiuri" dane" etc.%- infrastructura de operare $terminale" instalaţii" mijloace de

încărcare=descărcare" transbordare" etc.%- infrastructura de depozitare $depozite" antrepozite" spaţii libere de

depozitare" etc.%- infrastructura de transport $căi ferate" drumuri" poduri situate în incinta

portului%- infrastructura $dotările tehnice" mijloacele şi facilităţile destinate

transmiterii informaţiilor legate de activităţile portuare%.

9



CAPITOLUL II

ORGANIZAREA PORTULUI.SISTEME ŞI SUBSISTEME ORGANIZATORICE PORTUARE.

AUTORIT=ŢI PORTUARE. INSTITUŢII ŞI ORGANE E>ISTENTE ?NPORTURI. OBLIGAŢIILE NAVELOR ?N PORTURI

'.1 Si+$e/e i +%*+i+$e/e "#3ni2$"#i)e !"#$%#eUn port este un sistem operaţional comple# format din mai multe sisteme şi

subsisteme.A.@.@ 6a intrarea în port :

• &istemul de asigurare a navigaţiei " format din geamanduri" balize"aliniamente" faruri plasate în poziţii convenabile si a căror absenţM ar

periclita siguranţa navei" încMrcMturii şi echipajului. >n foarte multe porturi alelumii sunt stabilite anumite pase de intrare=ieşire" unele având zone deseparare a traficului. 2colo unde e#istă o singură pasă de intrare şi ieşire"traficul navelor este astfel dirijat încât să nu e#iste suprapuneri" iarmanevrele de intrare şi ieşire a navelor în=din port să dureze cât mai puţin.

• 6ocul de ancoraj sigur în care navele aşteaptă rândul la dana de operarecând portul este aglomerat" când amplitudinea mareei nu permite intrarea înbazine şi când nava este reţinută în carantină sau pentru formalitMţi.

• &istemul de pilotaj " care în majoritatea porturilor este nu numai necesar" darşi obligatoriu. >n unele cazuri pot e#ista A sisteme de pilotaj: unul pentrupasa de intrare=ieşire" canalul de acces şi trecerea peste barM" iar celălaltpentru manevrele portuare.

• &istemul de dragaj de control şi de întreţinere a adâncimilor a cMilor deacces şi în bazinele de manevră la danele de operare" care să permităaccesul în siguranţM al navelor.

• &istemul de ecluze e#istent în porturile cu maree" care asigurM o adâncimecorespunzătoare a apei în bazinele portuare la mareea joasM $67% .

• &istemul de remorcaj prin care se asigurM remorcherele destinate manevreinavelor în porturi

[email protected] Pentru operare navei la dan M : •

&istemul cheiurilor frontului de acostare pentru operare" format din daneamenajate şi dotate cu cele mai moderne instalaţii de transbordare. >nporturile care necesitM mahonarea şi alimbarea" sistemul trebuie să aibăşlepuri şi macarale plutitoare.

• &istemul de dane specializate pentru operarea petrolierelor"mineralierelor" vrachierelor" cargourilor cu mărfuri perisabile" navefrigorifice sau pentru mărfuri congelate" nave cu mărfuri periculoase"nave +'!+'" nave ferr,!boat" nave portcontainere" nave de pasageri

10





Pentru efectuarea acestor vizite si verificări" precum şi pentru servicii ce arurma sa fie aduse navei la cererea sa" portul dispune de anumite autoritati" instituţiişi organe maritime $fluviale%" vamale" sanitare" de pazM a frontierei sau intreprinderi$agenţi economici% de e#ploatare portuarM şi asigurare a diverselor servicii.

A.A.@ ;ăpitănia portului constituie autoritatea maritimM în port. 5upă sosirea navei în port şi obţinerea liberei practici din partea organelor sanitare" nava trebuie sM iacontact cu căpitănia de port" unde este obligata sM depună actele de bordprevăzute de reglementările portului respectiv. 2ctele navei se depun fie printr!unofiţer de la bord" fie prin agentul navei. 'rganele căpităniei" verificM e#istenţa şivalabilitatea diverselor acte şi documente $certificatul de naţionalitate al navei"certificatul de tonaj" certificatul de bord liber" certificatul de clasM" certificatele desiguranţM" cargo!planul" jurnalul de bord" lista de echipaj" carnetele de marinar şialte documente care atesta calitatea membrilor echipajului şi a pasagerilor" jurnalulde maşinM" jurnalul de hidrocarburi etc.%

Prin căpitănia de port se ambarcM sau se debarcM membrii de echipaj"

efectuându!se înscrierea în rolul de echipaj al navei se verificM la nava condiţiile încare se fac manipulările de mărfuri" mMsurile luate pentru asigurarea legăturilornavei la cheu" oportunitatea manevrelor solicitate şi efectuate în vederearespectării diverselor reglementMri portuare se aplicM sancţiuni navelor in culpM cuprivire la nerespectarea regulilor portuare" de navigaţie sau de prevenire a poluăriinava poate fi reţinutM pe timp limitat $de regulM AI de ore%" la cererea scrisM şimotivatM a organelor portuare sau poate ridica aceastM restricţie dacM în termen deAI de ore nu se obţine o sentinţa de reţinere din partea tribunalului.

>n general" într!un port străin" căpitănia portului este autoritatea căreiatrebuie să i se adreseze comandantul navei pentru rezolvarea diferitelor problemede navigaţie" siguranţM" avarii la navM şi incarcaturM" depunerea protestului demare" asigurarea asistentei tehnice si juridice a navei etc.

;ăpităniile de port au următoarele atribuţii principale :! e#ercita controlul" supravegherea si coordonarea navigaţiei in

zona de jurisdicţie a portului" cu scopul de a asigura ordinea sisecuritatea navigaţiei pentru navele sub pavilion naţional si străin

! controlează navele si echipajele acestora cu privire la respectareaconvenţiilor internaţionale si a legislaţiei naţionale

! elaborează norme referitoare la navigaţie" serviciul la bordulnavelor si calificarea personalului navigant

! ţin evidenta navelor si coordonează mişcarea navelor in port" radasi pe căile navigabile din zona de responsabilitate

! coordonează toate operaţiunile de intervenţie in caz de pericol inporturi sau pentru salvarea pe mare in zona de jurisdicţie astatului $portului%.

A.A.A 'rganul vamal portuar e#ecutM controlul tuturor mărfurilor ce se încarcă saudescarcă de la nave in vederea identificării si verificării bunurilor după datele dindocumentele de transport însoţitoare" pentru îndeplinirea formalităţilor vamale decătre importatori sau e#portatori" in vederea vămuirii $aplicării ta#elor vamale%.

6a sosirea in port" orice nava care acostează este supusa controlului vamal.;omandantul navei prezintă declaraţia de provizii si manifestul general al

12



incarcaturii $lista mărfurilor ambarcate pe nava%" care trebuie sa cuprindăe#peditorul si destinatarul mărfii" numărul conosamentului" marcajul si greutateabruta a coletelor precum si felul mărfii conţinute. (or fi puse sub sigiliu vamal partedin proviziile de bord $băuturi" tigari" bunuri prohibite la import etc.%" lăsându!sepentru consumul echipajului o cantitate rezonabila din anumite bunuri" conform

uzanţelor legale din fiecare port.6a terminarea operaţiunilor de încărcare" vama verifica daca felul sicantităţile declarate in manifest corespund cu realitatea. ustificarea diferenţelor sepoate face numai cu acte oficiale" eliberate de e#peditor si vizate de organelevamale din portul de e#pediţie. 5aca aceste acte nu se pot procura" seful vămiipoate să dispună ca nepotrivirea sa fie acceptata $daca nu se constata nici oilegalitate%. ;ontrolul vamal la plecarea navei se face in acelaşi mod ca si controlulvamal de sosire" verificându!se daca pentru mărfurile încărcate si înregistrate inmanifestul vamal de încărcare sunt îndeplinite formalităţile de e#port sau de tranzit.

A.A.C. 'rganele serviciului sanitar al portului.

'rice nava care acostează intr!un port este supusa controlului sanitar.'rganele serviciului sanitar al portului sunt primele care urca la bord" dupăcontrolul acestora putându!se efectua controlul celorlalte autoritati si organeportuare $organul vamal" căpitănia de port" serviciul de paza a frontierei si deemigrare%.

&erviciul sanitar al portului verifica starea sanatatii echipajului si pasagerilorsi de asemenea starea sanitara a incarcaturii $controlul fitosanitar%" ambele putândduce la refuzul admiterii intrării navei in port si a legăturii cu uscatul" daca e#istaprobe asupra e#istentei focarelor infecţioase sau chiar numai suspecta. 5aca navanu prezintă pericol din punct de vedere al stării sanitare" organele serviciuluisanitar dau Nlibera practicaO. 6ibera practica este obligatorie pentru ca nava sapoată opera intr!un port. Ja precede începerea oricăror operaţiuni comerciale intr!un port. Unele porturi" cum sunt cele italiene" acorda libera practica înainte deintrarea navei in port" nava cerând cu AI de ore înainte de sosire libera practica"precizând numele navei si naţionalitatea navei" de unde vine" datele si porturile deescala" incarcatura" numărul membrilor de echipaj si starea sanatatii lor.

A.A.I. &erviciul de paza al frontierei si de emigrare5e regula odată cu organele vamale urca la bord si reprezentanţii serviciului

de paza al frontierei si de emigrare" care verifica e#istenta concordantei intre listade echipaj si rolul de echipaj al navei" carnetele de marinar" actele pasagerilor$paşapoarte% si e#istenta la bord a tuturor celor înscrişi in acte. 6a navele depasageri se solicita o situaţie mai detaliata asupra pasagerilor înscrişi in NlistapasagerilorO. *otodată se cer informaţii privind posibila e#istenta a unor transfugi labord si a unor eventuale persoane care fac obiectul serviciului de imigrare.

;omandanţii de navM sunt obligaţi sM coopereze cu organele serviciului depazM a frontierei în cazul e#istentei suspiciunii asupra identitatii unor persoaneaflate la bord" care fac obiectul organelor penale din statul respectiv sau care auincalcat grav norme de drept internaţional $terorism" piraterie" trafic de stupefianteetc.%

13





2ctivitatea de agenturare a navei se desfasoara pe baza unui mandat pecare armatorul îl acorda agentului sau pentru a!l reprezenta sau a acţiona innumele sau in diferite activitati comerciale dintr!un port.

'. O*&i3ţii )e #e4in n4ei & in$##e -n !"#$%#i&e (e (e+$inţientrarea unei nave intr!un port străin trebuie sa fie anunţata din timpautoritatilor portuare" fie prin agentul maritim care agentureaza nava" fie de cătrecomandant prin mijloace de radiocomunicaţii. 2vizarea primitorilor mărfurilor" incazul operării mărfurilor" se face conform prevederilor contractelor la termenelestabilite $avizări intermediare cu @B"K"8"C zile înainte de sosirea navei in port sirespectiv avizarea finala" cu AI de ore înaintea intrării in port ! J*2%. Prin avizăriletransmise de nava se asigură luarea masurilor pentru repartizarea danei operative"pregătirea mijloacelor de încărcare" descărcare si de transport" instiintareaautoritatilor portuare interesate.

4ava este obligata sa aştepte acordul autoritatilor portuare si sa se

conformeze dispoziţiilor ce le primeşte cu privire la condiţiile de intrare in port:pilotaj" ordinea de intrare" timpul de aşteptare etc. 5e asemenea" se conformeazăindicatiilor date de pilot atât in ce priveşte manevra navei cat si in privinţa locului destaţionare si acostare in port.

;omandantul navei trebuie sa se informeze din timp asupra tuturorreglementarilor in vigoare e#istente in porturile de destinaţie" de uzul portului" decondiţiile meteorologice speciale si orice problema care interesează navigaţia"staţionarea si operaţiunile in port. nca din faza de pregătire a voiajului"comandantul culege toate informaţiile asupra porturilor ce urmează a le atingenava sau eventual le!ar putea atinge din forţa majora sau cazuri fortuite.

>n caz de furtunM sau avarii" daca nava este nevoita sa intre intr!un port saula adăpost" comandantul este obligat sa anunţe" prin agentul navei sau direct"autorităţile portuare asupra scopului intrării.

6a intrarea in apele teritoriale ale unui stat" comandantul are obligaţia de aavea ridicat la pupa navei sau la pic pavilionul naţional" iar la catargul din provapavilionul statului in apele căruia intra nava. Pe tot timpul staţionarii in rada"adăpost sau in port va avea arborat la nava si pavilionul tarii in apele căreia seafla.

5upă obţinerea Nliberei practiciO" nava ia contact cu autorităţile si organeleportuare" începând cu vama portului" paza de coasta $reprezentanţii serviciului defrontiere si de imigrare%" cu agentul maritim si cu căpitănia portului. n generaloperaţiunile navei intr!un port nu pot începe decât cu permisiunea căpităniei deport care" după avizul serviciului sanitar si al vămii" precum si după primirea actelorde bord ale navei" dă aprobarea începerii operaţiunilor de dana.

2ctele de bord ce trebuie depuse la căpitănia portului" după intrarea navei inport" diferă de la o tara la alta" insa" de regula" sunt următoarele:

! certificatul de naţionalitate! certificatul de bord liber $de franco!bord%! certificatele de siguranţa prevăzute de ;onvenţia internaţionala

pentru ocrotirea vieţii umane pe mare $&'62&%! rolul echipajului.

15



2ceste acte" constituite in mapa speciala cu numele navei se păstrează lacăpitănia de port pe tot timpul staţionarii navei in port si se eliberează cu ma#im AIde ore înainte de parasirea portului la cererea navei. 4ava trebuie sa facă dovada

îndeplinirii tuturor obligaţiilor fata de autorităţile si organele portuare. 'dată cueliberarea actelor" unele porturi obişnuiesc sa elibereze si un Npermis de plecareO

care atesta ca nava este libera sa paraseasca portul.Pentru autorităţile pazei de coasta si ale serviciului de imigrare" nava trebuiesa aibă pregatita si întocmita complet Nlista de echipajO si Nlista pasagerilorO " innumărul de e#emplare cerut de organele respective. ;omandantul va tine ladispoziţie si carnetele de marinar" respectiv paşapoartele" pentru eventualitateaconfruntărilor.

Pentru organele serviciului sanitar" nava va avea întocmita declaraţia desănătate si pregătite" pentru o eventuala verificare" carnetele de sănătate sicertificatul de deratizare sau scutire de deratizare.

Pentru organele vamale" comandantul navei va prezenta lista proviziilor" acombustibilului si lubrifianţilor" manifestul vamal cu toate actele mărfurilor la bord

$conosamente" facturi" certificat fitosanitar" certificat de origine" adeverinţe degaranţie etc.%. 5e asemenea" va întocmi o lista a bunurilor personale aleechipajului navei si a bunurilor navei care depăşesc consumul normal pe perioadastaţionarii si care sunt depozitate intr!un singur loc urmând a se păstra sub sigiliulorganului vamal $tutun" tigari" alcool" parfum" arme" muniţii etc.%.

16



CAPITOLUL III

IMPORTANŢA ECONOMICĂ A PORTURILOR MARITIME ŞIFLUVIALE. FUNCŢIILE UNUI PORT COMERCIAL MODERN.

SERVICII PORTUARE. ZONE LIBERE.1 I/!"#$nţ e)"n"/i), !"#$%#i&"# /#i$i/e i f&%4i&e >n economia ţărilor maritime" portul comercial reprezintă o verigăimportantă în derularea relaţiilor comerciale internaţionale" contribuind la realizareaflu#ului de import=e#port pentru ţara respectivă. 6a nivel mondial" conformstatisticilor '4U" peste KBH din volumul total al mărfurilor care fac obiectulcomerţului mondial sunt transportate pe apă. 2ceasta înseamnă tot atâtea mărfurioperate în porturi" transbordate" depozitate" e#pediate şi ree#pediate" prelucratesau comercializate pe parcursul desfăşurării procesului de transport naval şi aactivităţilor economice aflate în cone#iune cu transportul. Portul commercial constituie pentru foarte multe state principala poartă deintrare=ieşire a mărfurilor destinate comerţului e#terior. *otodată" portul maritimmodern a devenit o unitate economică e#trem de comple#ă a cărei funcţionareeste adeseori mult mai amplă decât procesul de producţie din marile comple#eindustriale. ;irculaţia mărfurilor pe căile navigabile dinamizează nu numai portulcomercial în sine şi companiile de transport maritim şi fluvial" ci angrenează un

întreg ansamblul al economiilor naţionale sau regionale" incluzând industria"agricultura" comerţul" construcţiile" celelalte modalităţi de transport şi în modindirect" viaţa socială prin nivelul de trai pe care!l determină comerţul maritim. 4umeroase porturi ale lumii deservesc nu numai ţara maritimă proprie"dar şi ţările continentale ale hinterlandului. Prin hinterland se înţelege o zonă sau regiune" mai mult sau mai puţin

întinsă" din apropierea portului sau din adâncimea uscatului" care activeazăfuncţiile portului şi care la rândul ei" trăieşte şi se dezvoltă din activitatea portuluirespectiv. >ntre port şi hinterland se înregistrează o interpendenţă evidentă"fluctuaţiile unuia resimţindu!se asupra celuilalt. &pre e#emplu" o criză economicăprelungită a unei anumite regiuni provoacă întotdeuna reduceri masive aletraficului porturilor ce deservesc acea regiune" după cum regiunile care nubeneficiaza de porturi comerciale moderne înregistreaza adesea rămâneri în urmădin punct de vedere economic faţă de cele deservite de marile porturi moderne. 5ezvoltarea hinterlandului este influenţată de sporirea flu#urilor demărfuri care au o importanţă deosebită în economie:

importurile de minerale şi alte materii prime necesare industriei şiconstrucţiilorimportul de petrol şi produse petroliereimportul de produse chimiceimportul de utilaje industrialeimportul tehnologiilor de vârf pe plan mondial

17



e#porturile de mărfuri cu valoare ridicată ce pot contribuisubstanţial la aportul valutar al ţării.

>n economia unui stat porturile au o contributie importantă la:• desfasurarea comertului e#terior" prin realizarea tranzitului de marfuri

supuse operatiunilor de e#port=import

• sprijinirea indirecta a activitatii productive din toate ramurileeconomiei" prin importul de materii prime si alte produse necesaresferei productiei materiale

• dezvoltarea pe un plan superior a infrastructurii de transporturi" prinlegaturile ce se asigura intre porturi si hinterland $drumuri" cai ferate"canaluri" aeroporturi" etc.%

• activarea constructiilor navale prin amplasarea in incinta porturilor sauin imediata apropiere a santierelor de constructii si reparatii navale

• asigurarea unui numar mare de locuri de munca pentru populatialocala datorita multitudinii si comple#itatii activitatii ce se desfasoarain port

• cresterea nivelului de trai al populatiei locale. mportanta economica a porturilor poate fi evidentiata uneori si la nivelregional" marile porturi ale lumii influenţând dezvoltarea hinterlandului prinactivarea si dinamizarea schimburilor comerciale internaţionale ale statelor situatein regiunea deservita de porturile din acea zona.

.' F%n)$ii&e %n%i !"#$ )"/e#)i& /"(e#n J#tinderea si gradul de amenajare a unui port comercial modern depindde importanta acestuia in economia nationala" regionala" internationala saumondiala. (olumul si varietatea marfurilor" traficului portuar" precum si niveluldezvoltarii economice a tarii sau a regiunii deservite" determina amploareafunctiilor sale principale. &arcinile principale ale unui port modern sunt urmatoarele:

• accesul organizat al navelor si stationarea lor in siguranta in acvatoriulportului sau in rada si la danele de operare

• primirea si depozitarea in conditii optime a marfurilor sosite din interiorultarii sau din regiuni aservite si destinate e#portului sau a celor importate

• depozitarea temporara sau de durata a marfurilor descarcate de pe navesi e#ploatarea sau prelucrarea lor de catre beneficiarii din interior

• e#ecutarea diferitelor prestatii cerute de nave $manevre" reparatii"

aprovizionari" etc.% si de beneficiarii marfurilor din circuitul economic deimport si e#port. n realizarea acestor sarcini porturile moderne indeplinesc o serie defunctii" dintre care cele mai importante sunt urmatoarele:

! functia de transbordare! functia de depozitare! functia de distributie! functia industriala

18



! functia comerciala! functia de asigurare a serviciilor portuare $functia logistica%.

.'.1.F%n)$i (e $#n+*"#(#e

*ransferarea marfurilor de pe nave pe uscat si invers este in prezentfunctia portuara principala si este destinata sa asigure conditii optime pentrurealizarea flu#ului de marfuri de la e#peditor la destinatar in etapa nava!cheu saucheu!nava" cat si in etapa de manipulare si tranzitare a marfurilor in incintaportului. Perfectionarea functiei de transbordare este hotaratoare pentru eficientaeconomica a portului si pentru rentabilitatea navelor" fiind determinata de viteza deoperare a navelor si implicit de reducerea duratei de stationare a navei suboperatiuni de incarcare=descarcare. *ransbordarea are loc in acvatoriul portului" de regula de!a lungulfrontului de acostare $cheiuri si dane de acostare% si de aceea pentru optimizarea

acestei functii sunt realizate lucrarile cele mai eficiente de infrastructura $moluri"cheiuri" bazine% care sa asigure un numar cat mai mare de dane de acostare darse are in vedere si dotarea cu mijloacele cele mai moderne de transbordareamplasate de!a lungul frontului de acostare. n realizarea si perfectionarea functiei de transbordare se mai au invedere urmatoarele:

o reducerea timpului de transbordare prin realizarea unitatilor de sarcina$paletul" containerul% si construirea de nave specializate $tancuri petroliere"tancuri chimice" nave +'Q+'" nave ?err,!boat etc.%

o dotarea porturilor cu instalatii de incarcare=descarcare" transbordare sitransportare de mare putere si capacitate pentru toate tipurile de marfuri

care sa asigure desfasurarea acestor operatiuni cu viteza si in sigurantao realizarea terminalelor maritime specializate pentru traficul de produsepetroliere" minereuri" carbuni" cereale" laminate" marfuri generale"containere" etc. $dane specializate%

o la navele polivalente care transporta marfuri generale se urmarestecresterea gradului de mecanizare a lucrarilor de operare si gasirea unorsolutii pentru simplificarea transbordarii marfurilor.

.'.'.F%n)$i (e (e!"2i$#e 5in totalul marfurilor care sunt supuse operatiei de transbordare prinporturile comerciale o parte este transportata direct la consumator" iar o alta parte

este depozitata temporar in zone amenajate pe teritoriul portului. ?unctia de depozitare se materializeaza prin depozitare tranzitorie şidepozitare de înmagazinare. 5epozitarea tranzitorie creaza stocuri de echilibrare a cantitatilor demarfa descarcate de pe nave" echilibrarea avand rolul de a diminua disproportiadintre cantitatea mare a marfurilor transportate de nave si cantitatea relativ mica cepoate fi preluata de mijloacele de transport terestre.

19





reparatii care realizeaza o gama diversa de reparatii navale: la corpul navei"masinii" instalatii si aparatura de navigatie" de radiocomunicatii" etc. *otodata" in perimetrul marilor porturi" in zonele imediat invecinate sau incele direct legate de port s!au construit si dezvoltat mari unitati industriale deprelucrare a produselor" materiilor prime si materialelor aduse in porturi sau care

produc marfuri pentru e#port. 5in acest punct de vedere porturile joaca un rol activ"impulsionand atat industriile care prelucreaza materiile prime de import" producandutilaje" masini" instalatii" bunuri generale si alte marfuri destinate consumului internsi e#tern" cat si industriile care valorifica resursele locale" ale caror produseurmeaza sa fie destinate e#portului.

.'.; F%n)$i )"/e#)i& Presupune implicarea portului in dezvoltarea relatiilor comercialeinternationale" a cresterii traficului de marfuri in flu#ul import!e#port" a atragerii catmai multor agenti economici in campul transporturilor deservite de portul respectiv"a crearii cat mai multor facilitati factorilor implicati in transportul maritim si in

activitatile cone#e. 2ctivarea functiei comerciale este determinata de posibilitateamultiplicarii relatiilor comerciale internationale $in care statul joaca un rol deosebitde important prin crearea cadrului economic propice%" de volumul investitiilordestinate dezvoltarii porturilor si zonelor din apropiere si din hinterlandul deservit"de politica economica a statului si indeosebi politica vamala care poate determinaatragerea sau respingerea partenerilor de afaceri" de mecanismul functionariibursei maritime si de nivelul dezvoltarii mijloacelor de transport naval" fluvial" rutiersi feroviar. ?unctia comerciala poate avea deci o influenta pozitiva atat asupratraficului de marfuri din port cat si asupra eforturilor depuse de producatorii demarfuri si comerciantii acestora pentru cresterea cantitativa si calitativa a productieisi vanzarii.

C.A.F F%n)$i (e +i3%##e (e +e#4i)ii !"#$%&%i :f%n)$i &"3i+$i)8 &e materializează în asigurarea de catre portul modern a unei game diverse

de servicii esentiale pentru nave" navlositori" e#peditori si destinatari ai marfurilorori alti clienti interesati in transportul naval. &erviciile prestate in porturi" fie de operatorii portuari" fie de alte firmeautorizate sa desfasoare activitati in perimetrele portuare sunt diverse si ele se potimparti astfel:a% servicii prestate navelor: pilotaj" remorcaj" legarea=dezlegarea navelor"buncheraj" alimentare cu apa potabila" alimentarea cu energie electrica" colectarearesturilor menajere" colectarea rezidurilor petroliere" a apei din santina" a uleiuriloruzate" aprovizionarea cu alimente si materiale" etc.b% servicii prestate marfurilor: incarcarea=descarcarea marfurilor in transbord directsi indirect" talimanie $evidenta pe o fisa de pontaj a marfii care intra la nava%"depozitare" stivuire" amarare" marcare" paletizare" reinsacuire" e#peditii interne siinternationale" servicii de control al marfurilor" etc.

21



c% servicii prestate echipajelor: asigurarea navei cu echipaj sau completareaacestora" servicii medicale" repatrierea membrilor de echipaj" asistenta vamala"invoiri ale membrilor de echipaj" etc.d% alte servicii prestate navelor" marfurilor" echipajelor: salvarea navei si vietiiumane" scoaterea epavelor si recuperarea bunurilor" servicii de scafandrerie"

repararea navelor in santiere navale sau in afara acestora" supravegherea navelorfara echipaj" asigurarea de personal de supraveghere $pe puntea navei" la scara%"servicii de curatire a tancurilor si hambarelor" agenturarea navei si marfii" etc.e% servicii generale: supravegherea sigurantei navelor" prevenirea si stingereaincendiilor" dragarea si intretinerea cailor navigabile si a constructiilor hidrotehnice"repararea utilajelor" masinilor si echipamentelor portuare" salubrizarea" precum şialte servicii.

. Z"ne &i*e#e

..1 E4"&%$i 2"ne&"# &i*e#e

Ronele libere erau cunoscute sub denumirea de porturi libere" daroriginea lor nu este bine datată. ;artagina a fost primul port liber fondat in @S@I î./." apoi au foststabilite alte porturi libere in zona 1editeranei" pe coasta de vest a 2fricii si in?enicia. 1ai tarziu" in secolul al T!lea" au aparut porturi libere in orasele 6igii/ansiatice. n alte tari" aceste zone au fost denumite zone libere de comert.

2stfel" s!au infiintat in mai mult de KB de orase din nordul Juropei astfel de porturi. n talia se infiinteaza porturi franco la *oscana ! @8IK" 6ivorno ! @FLF";ivita ;ecchie ! @KCA. n ?ranta" 1arsilia este declarat portofranco in timpul lui6udovic al T(!lea prin edictul din AF martie @FFL" din initiativa lui ;olbert. 2poi in@LFB prin lege" se declara zona libera /aute!&avoie. talia va declara zona libera<enova" 5anemarca declara zona libera portul ;openhaga ! @SLI" iar <reciadeclara ca zona libera portul &alonic. 1ai recent" au fost infiintate zone libere inJgipt" srael" 2rabia &audita" ordania" *urcia si in zona 2siei.

..' C"n)e!$%& (e 2"n &i*e# Rona libera reprezinta cea mai comple#a forma a regimurilor vamalesuspensive. n esenta" prin lege" se prevede ca intr!un perimetru $zona% binedelimitat al teritoriului national sa poata fi introduse marfuri in vederea prelucrarii sicomercializarii lor in principiu" pe terte piete" fara aplicarea restrictiilor tarifare sinetarifare ale regimului vamal in comparatie cu teritoriul national" corespunzatorspatiului rezervat zonei vamale libere. n practica internationala" facilitatilor de natura vamala le sunt asociatefacilitati de natura fiscala" zonele in interiorul carora sunt create asemeneaavantaje purtand denumirea de zone libere. &copul infiintarii unei zone libere este acela de a favoriza dezvoltareaeconomica prin atragerea de investitii de capital strain. 2ccesul liber al marfurilor in zona libera" completat si de un regim mailiberal al impozitelor asupra profiturilor realizate de investitori" constituieinstrumente de atragere a capitalului strain in zona respectiva. 2laturi de aceste

22



conditii" pentru atragerea investitiilor spre aceste zone trebuie sa e#iste conditiiavantajoase combinarii capitalului cu ceilalti factori de productie $forta de munca"materii prime% precum si o infrastructura corespunzatoare.

.. P#in)i!&e&e )#)$e#i+$i)i &e 2"ne&"# &i*e#e

2mplasamentul zonei libere este de regula" restrans la o suprafata deteren limitata de frontiere" situata in apropierea unei cai de transport $port maritimsau fluvial" aeroport" cale ferata%" prin care se tranziteaza un volum mare demarfuri de e#port sau import. &tatutul juridic al zonei este reglementat prin legi si diferite actenormative" care permit accesul marfurilor in regim vamal liberalizat si fara restrictiide identitate" cu conditia ca acestea sa nu fie prohibite prin legislatia tariirespective. 'biectul de lucru al zonei il constituie marfurile care pot fi introduse incadrul acesteia fie in scopul re!e#portului" fie in scopul unor prelucrari din care sarezulte alte marfuri pentru e#port.

2ctivitatea zonei include o gama variata de operatiuni la care suntsupuse marfurile: cantarire" sortare" combinare" asamblare" marcare" depozitare"prelucrare" etc. 2dministrarea zonei revine" de regula" unui organ special 3

2dministratia $autoritatea% Ronei 6ibere" pe baza unor norme de functionare emisein baza legislatiei specifice instituite de autoritatile statale ale tarii de resedinta. ncazul unor tari in care functioneaza mai multe zone libere e#ista un organismnational cu rol de 2utoritateO.

..7 C&+ifi)#e 2"ne&"# &i*e#e Ronele libere se clasifica in mai multe categorii" in functie de naturaoperatiunilor realizate" localizarea geografica sau destinatia marfurilor. Jle imbracaurmatoarele forme : a% Porturi libere $portofranco %. Ronele libere de acest tip cuprind" deregula" numai anumite parti ale porturilor" care sunt specializate in operatiuni detransbordare si depozitare a marfurilor in regim normal liberalizat b% 2eroporturi libere c% Perimetre libere. &unt similare porturilor libere si infiinteaza in interiorulunei tari in unele regiuni mai slab dezvoltate" avand ca sarcina principala atragereainvestitiilor străine pentru crearea de noi locuri de munca si dezvoltarea regiunii d% 2ntrepozite vamale libere e% Rone de tranzit. n scopul facilitarii traficului in tranzit al statelor faralitoral maritim se pot institui zone libere in porturile statelor maritime invecinate"unde marfurile sunt supuse regimului in tranzitO. ;onstituirea unor asemenea zonelibere se realizeaza pe baza acordului dintre statul continental si statul maritim cegazduieste zona libera f% Rona de prelucrare pentru e#port sau zona de e#port g% Rona de promovare a investitiilor sau zona industriala h% Rone comerciale libere" care au ca functie principala aprovizionarea cumarfuri de import a marilor piete de consum .

23



..; A)$i4i$$i&e (e+f+%#$e in 2"ne&e &i*e#e *oate marfurile de origine straina sau nationala" cu e#ceptia celor cesunt prohibite la import" pot fi introduse in zonă" înmagazinate" vandute"reconditionate" dezasamblate si combinate cu alte marfuri straine sau nationalesau supuse altor transformari industriale autorizate" fara a fi supuse legislatiei

vamale a tarii respective" incluzand:! operatiuni de manipulare" stocare" divizare" ambalare" vopsire"marcare

! operatiuni de înnobilare prin prelucrare sau prin ansamblare saumontaj.

n cazul in care prin înnobilarea unor marfuri se utilizeaza materii primesi materiale din tara de resedinta a zonei libere" in proportie de CB ! IB H si maimult" e#portatorii marfurilor pot beneficia de prime de e#port proportionale cuvaloarea materiilor prime si materialelor indigene folosite. 1arfurile introduse in zona libera pot fi livrate in vrac" urmand ca in zonasa fie ambalate si etichetate conform cerintelor specifice pietelor de desfacere

pentru care sunt destinate. n cazul importului marfurilor din zona libera" acestea sunt supuse legilorsi reglementarilor vamale ce se aplica tuturor marfurilor importate $ta#e vamale"licente de import" contingentări" etc.%. n unele state s!a instituit tactica de a se platita#ele vamale la nivelul valorii importate in starea in care se gasea produsulrespectiv inainte de prelucrarea sa in zona libera $semifabricate" materii prime"marfuri in vrac" etc.%. Potrivit unei practici generale" daca marfa finita sau semifabricata"obtinuta in zona libera" este rezultatul combinarii de produse provenite din maimulte tari" ta#ele vamale se aplica diferentiat" proportional cu cantitatea de produsecare au intrat in componenta marfii respective si in functie de originea lor .

..< A4n$@e&e "fe#i$e (e 2"ne&e &i*e#e 2vantajele" pentru tara pe teritoriul careia sunt amplasate zone libere"sunt urmatoarele: a% prima categorie de avantaje se refera la rezultatele prestatiilor oferite dezona libera :

o atragerea si dezvoltarea traficului de marfuri in tranzito utilizarea mijloacelor de transport si manipulare locale $nave"

barje" incarcare" descarcare" transbordare" etc.%o inchirierea de spatii de depozitare si terenuri pentru investitiile

din zona liberao

utilizarea fortei de munca autohtone pentru efectuareadiverselor operatiuni si activitati specifice zonelor libere. b% dezvoltarea economica a regiunii in care este amplasata zona libera c% realizarea unor stocuri de marfa necesare economiei nationale" din caresa se poata aproviziona consumatorii interni d% pentru e#portatorii de marfuri din zona libera se creaza facilitati de e#portprin reducerea de ta#e vamale" scutirea de impozite pe cifra de afaceri" reducerea

24



cheltuielilor de transport pentru marfurile prelucrate in zonă" posibilitatea depozitariimarfii in zona fara limita si fara plata ta#elor vamale" etc. e% pentru importatorii din zona libera e#ista o serie de avantaje precum:apropierea marfii de piata proprie" posibilitatea de a cumpara marfuri mai ieftine$indeosebi cele prelucrate in zona libera sau cele ce înmagazineaza produse

indigene in procesul de innobilare%" reducerea cheltuielilor de transport comparativcu marfurile importate din state indepartate" etc.

.. Z"ne&e &i*e#e (in R"/ni 6egea SI=@LLA reglementeaza regimul zonelor libere din tara noastra.*otodata" pentru atragerea investitiilor straine in zonele libere din +omania" prinlegea investitiilor au fost stabilite prevederi care sa asigure avantaje investitorilorstraini in domeniul drepturilor" al facilitatilor si al garantiilor oferite de statul roman. nitiativa instituirii de zona libera $conform 6egii SI=@LLA% apartineautoritatilor locale $Primarie" Prefectura% si ministerelor interesate. Prin lege si alte acte normative sunt stabilite conditiile in care se

constituie zonele libere" documentatia necesara si avizele ce se impun pentruinfiintarea zonelor libere" constituirea 2gentiei Ronelor 6ibere si a 2dministratieiRonei 6ibere" perceperea ta#elor" activitatile ce se pot desfasura in interiorulzonelor libere" avantajele si drepturile investitorilor straini si autohtoni careconstruiesc in aceste zone" etc. nvestitorii straini au dreptul ca o parte din profiturile in lei sa fietransferate in strainatate in valuta convenabila. 2ceste cote sunt cu atat mai maricu cat domeniile in care se fac investitiile prezinta un interes mai mare pentru taranoastra:

! o cota parte reprezentând @8H din capitalul social vărsat" pentruinvestitiile efectuate in domenii de interes deosebit" stabilite prinhotarari ale <uvernului

! o cota parte reprezentand @AH din capitalul social varsat" pentruinvestitiile efectuate in domeniul e#plorarii si e#ploatarii resurselornaturale" productiei industriale" agricole" constructiilor" comunicatiilorsi transporturilor

! o cota parte reprezentand @BH din capitalul social varsat" pentruinvestitiile efectuate in sectoarele financiar!bancare si de asigurari

! o cota parte reprezentand @BH din capitalul social varsat" pentruinvestitiile efectuate in alte domenii.

;rearea zonelor libere in porturile ;onstanta &ud ! 2gigea" <alati")raila si &ulina a urmarit nu numai atragerea investitiilor straine in +omania sicresterea aportului valutar ce rezulta din activitatile desfasurate in aceste zone" darsi intensificarea traficului maritim si fluvial" precum si cresterea volumului marfurilorin tranzit" prin atragerea unor flu#uri suplimentare de marfuri spre regiunile in caresunt situate zonele libere. Printre facilitatile oferite de zona libera" &ulina se numara si aceea descutire de plata ta#elor de canal pentru toate navele care opereaza in portul &ulina"cu conditia de a nu opera in alt port al 5unarii de os" ceea ce reprezinta o scadereconsiderabila a oricarui navlu cotat pentru acest port.

25



Prin pozitia lor geografica si avantajele oferite de crearea caii navigabile+in 3 1ain 3 5unare" prin infrastructura portuara" rutiera si feroviara" zonele liberedin porturile ;onstanta" <alati si )raila constituie oportunitati de afaceri care potsprijini amplificarea comertului maritim si fluvial intre Juropa si 2sia" ceea ce araduce numeroase beneficii pentru tara noastră.

26



CAPITOLUL IV

REGLEMENT=RI ŞI NORME INTERNAŢIONALE PRIVINDACTIVITATEA NAVELOR COMERCIALE ?N PORTURI.

UZANŢE PORTUARE. PRACTICI RECOMANDATE DE IMOPENTRU STANDARDIZAREA UZANŢELOR PORTUARE

7.1E4"&%ţi %2nţe&"# !"#$%#e -n )"/e#ţ%& /#i$i/;omerţul maritim îşi are regulile lui proprii" distincte de regulile juridice ce

guvernează" în general activităţile economice. +egulile practicate în comerţulmaritim îşi au originea în practicile navigatorilor din evul mediu.

Uzanţele portuare" cunoscute şi sub denumirea de uzuri portuare" au

evoluat continuu" ca şi dreptul maritim" pornind de la practicile oraşelor medievale"porturi la 1area 1editerană" 'ceanul 2tlantic" 1area 4ordului si 1area )altică şicunoscând transformări şi perfectionări în funcţie de schimbările condiţiilor social!economice ale societăţii umane şi de interesele statelor în promovarea şiprotejarea comerţului lor maritim.

Uzurile porturilor medievale" la inceput incerte si relative" variind de la port laport" uneori contrastand" au devenit cu timpul mai precise si tot mai uniforme.

2stfel" in evul mediu" in bazinul 1arii 1editerane" uzurile au fost colectionate intr!un cod de uzuri" denumit N;onsulatus 1arisO. Pentru 'ceanul 2tlantic si 1area4ordului colectia de uzuri se numea N+oles dV'leronO $udecăţile din 'leron%" iarpentru 1area )altică" N+egulile de la 7isb,O $oraş in <othlanda%. n afara decolectiile de uzuri de mai sus" mai e#istau si uzuri colectionate ale diferitelor porturiale uniunii hanseatice: /amburg" 6ubec-" 5antzig" +iga etc.

&ecolul revolutiei franceze si secolul următor au înregistrat influentaspiritului intreprinzator al capitalismului" normele de drept maritim cunoscand unprogres evident prin armonizarea lor cu normele legislative si codificarea in noicoduri mult mai elaborate. 2stfel" în @SBK se publică ;odul ;omercial ?rancez"care reglementeaza comertul maritim $in cartea a !a%. J#emplul ?rantei esteurmat si de celelalte state maritime din Juropa. 2stfel" <ermania" talia" &pania")elgia" 'landa" 5anemarca" 4orvegia" ?inlanda" Polonia" Portugalia" <recia"*urcia" ugoslavia" )ulgaria si +omânia au adoptat si publicat coduri cuprinzândreglementari privind comertul maritim. n majoritatea codurilor se faceau referiri sila uzantele portuare" regulile dupa care se facea incarcarea sau descarcarea marfiiconstituind obiectul predominant al acestora" alaturi de rapoartele ce se stabileauintre armatori" incarcatori" destinatari si comandantii de nave.

J#tinderea comertului mondial la sfarsitul secolului al TT!lea si inceputulsecolului al TT!lea a antrenat si o considerabila dezvoltare a transportului maritim.4ormele de drept maritim cunosc o evidenta diversificare" codurile comercialenationale fiind influentate de caracterul predominant al catorva coduri comercialecare s!au afirmat in lume" grupate astfel :

27



a% un prim grup" zis latin" format din coduri comerciale sau normespeciale de drept maritim" care s!au inspirat direct sau indirect din ;odul;omercial ?rancez: ;odul comercial belgian" dominican" ecuadorian"grec" haitian" al Principatului 1onaco" olandez" turc" roman" cu unsubgrup reprezentat prin ;odul comercial spaniol" portughez" argentinian

si al majoritatii tarilor din 2merica 6atina si posesiunilor portughezeb% un al doilea grup" zis german" format din codurile comerciale alestatelor care s!au inspirat din ;odul comercial german: 5anemarca"&uedia" 4orvegia.

c% un al treilea grup" zis anglo!american" cu totul deosebit de dreptulmaritim la celorlalte tari" in cadrul careia au avut prioritate practicile

judecatoresti si uzurile arhaice. Uzantele portuare au urmat si ele linia impusa de codurile comerciale"diferind de la un stat la altul si aliniindu!se adeseori la modelele uzantelor unorstate cu traditie maritima" diversitatea lor nefiind insa un atu in favoarea simplificariisi armonizarii normelor la nivel modial.

n secolul al TT!lea se observa totusi tendinta de apropiere si uniformizare areglementarilor de drept maritim" precum si a uzantelor portuare" conferinteleinternationale din acest domeniu avand un rol esential in procesul de elaborare siimpunere treptata a practicilor uniforme" cunoscute fiind +egulile de la /aga"+egulile or-!2nvers" +egulile de la /aga!(isb, sau +egulile de la /amburg" darsi multe altele" ce aveau sa mondializeze numeroase norme ale comertului maritimsi care au influentat si adaptarea uzurilor portuare la noile cerinte. ;u toateacestea in diferite porturi ale lumii se mai inregistreaza unele deosebiri alepracticilor portuare ca urmare a pastrarii traditiei locale" impunerii intereselorstatelor sau a obtinerii unor avantaje in folosul comunitatii portuare. n ultimii ani" 'rganizatia 1aritima nternationala $1'% a dus o politica deapropiere si uniformizare cat mai deplina a uzantelor portuare" in multe situatiipracticile portuare specifice locului fiind inlocuite de norme internationale adoptatede .1.'" la care au aderat tot mai multe state. n prezent se observa tendinta destandardizare a practicilor portuare" chiar daca uneori acestea sunt doarrecomandate de .1.'" cum este cazul unor practici cuprinse in ;onventia privindfacilitatea traficului maritim international.

7.' Re3&e/en$,#i i n"#/e in$e#nţi"n&e !#i4in( )$i4i$$e n4e&"#)"/e#)i&e -n !"#$%#i 2ctivitatile navelor comerciale in porturi si" in mod deosebit" cele careprivesc intrarea si iesirea din port" manevrele in acvatoriu" controalele la care suntsupuse" operarea marfurilor" documentele pe care trebuie sa le prezinteautoritatilor portuare" fac obiectivul unor reglementari" norme si practici care suntcuprinse fie in conventii internationale" fie in reglementari juridice nationale" fie inuzante portuare" cunoscute sub numele de NUzul portuluiO.

Pe langa conventiile internationale referitoare la statutul navelor" la comertulmaritim" la siguranta navigatiei" siguranta maritima sau responsabilitatea civila" unnumar important de conventii internationale se aplica operarii porturilor maritime sifluviale" in domeniul respectarii unor norme care privesc ordinea si siguranta in

28



port" pentru facilitatea traficului maritim sau pentru prevenirea protectiei mediuluimarin.

Printre acestea se numara:! ;onventia de la <eneva din L octombrie @LAC" privind liberatea accesului sinavigatiei in porturile maritime. ;onventia prevede ca Ntoate porturile care sunt" in

mod normal" frecventate de nave maritime si sunt folosite pentru comertulinternational vor fi considerate porturi maritimeO. N?iecare stat contractant se obligasa acorde navelor fiecarui stat contractant egalitate de tratament cu propriile salenaveO. n ceea ce priveste libertatea de acces in port" conventia prevede dreptulstatelor contractante la Nutilizarea portului" acordarea tuturor beneficiilor referitoarela operatiile de navigatie si comerciale pentru navele" incarcaturile si pasageriiacestoraO. Jgalitatea tratamentului astfel stabilit va acoperi facilitatile de toatetipurile cum ar fi: Nalocarea danelor" utilaje de incarcare=descarcare" platile si ta#alede toate tipurile percepute in numele sau in contul guvernului" autoritatilor publice"al concesionarilor sau al oricarui alt gen de intreprinderiO.

;onventia de la <eneva $@LAC% si statutul privitor la regimul international al

porturilor maritime asigura faptul ca utilizatorii vor fi corect informati despre ta#eleportuare si ta#ele vamale. 2lte conventii internationale care privesc operarea porturilor si activitatea

navelor in porturi sunt :! ;onventia internationala pentru unificarea anumitor reguli legate de

sechestre maritime si ipoteci" semnata la )ru#elles in @B aprilie @LAF! ;onventia pentru facilitarea traficului maritim international $?26%" adoptata la

6ondra la L aprilie @LF8 $modificata si completata prin amendamentele din@LSI" @LSF" @LSL" @LL@" @LLC" @LLI%

! ;onventia asupra limitarii raspunderii pentru despagubiri maritime semnatala 6ondra la @L noiembrie @LKF

! ;onventia asupra raspunderii operatorilor terminalelor de transport incomertul international" semnata la (iena in @L aprilie @LL@

! ;onventia internationala din @LKC privind prevenirea poluarii maritime decatre nave si Protocolul din @LKS pentru completarea ;onventiei $12+P'6KC=KS%" cu amendamentele ulterioare

! ;odul international de management pentru e#ploatarea in siguranta anavelor si pentru prevenirea poluarii $;odul international de management asigurantei ! ;odul &1%.6a intrarea in porturile straine" navele comerciale se supun atat

reglementarilor internationale in materie" cat si legilor statului pe teritotiul caruiaeste situat portul respectiv. n situatia in care e#ista deosebiri sau contradictii intreprevederile conventiilor internationale si legile statelor in ceea ce priveste operareasau statutul navelor in porturi" va prima legea statului. 4ava se va supune legiilocului si uzantelor $uzului% portului.

6egea portului este parte a legilor publice ale statului" chiar daca eareglementeaza si activitati private. n cele mai multe state care au o lege a portului"aceasta cuprinde" in general" reglementari referitoare la:

! stabilirea" reorganizarea si dezvoltarea porturilor! sistemul institutional al porturilor! administrarea si conducerea activitatilor ce se desfasoara in port

29



! activitatea si atributiile autoritatilor portuare: ;apitania de port" vama" pazade costa" serviciul sanitar etc.

! operarea navelor! autorizarea serviciilor in folosul navelor" marfurilor" echipajelor si a altor

servicii

! privatizarea anumitor domenii si activitati portuare ! organizarea muncii in porturi! organizarea intrarii=iesirii navelor in=din porturi" a manevrelor" precum si

statutul navelor pe timpul stationarii in port! modul de aplicare a ta#elor si impozitelor pentru diverse activitati

desfasurate in port! interpretarea sau completarea normelor cu uzante portuare proprii! controlul statului portului asupra navelor care opereaza sau stationeaza in

port.J#ista" desigur" deosebiri intre legile porturilor din diferite state" unele

acordand o atentie mai mare rolului organizatoric si institutional al autoritatilor

publice" iar altele lăsând mai multa initiativa societatilor private si organele locale"carora le confera" prin lege" dreptul de a decide si de a emite norme cu caracter deuzante portuare care pot diferi chiar intre porturile aceluiaşi stat.

;ateva e#emple sunt edificatoare in sustinerea celor de mai sus:• n ?ranta" ;odul Porturilor 1aritime constituie pricipalul document cu

privire la dezvoltarea" organizarea si managementului porturilor. Jlcuprinde F volume in care sunt tratate :

! &tabilirea" organizarea si dezvoltarea porturilor maritime"reguli de operare in porturi

! *a#e portuare si de navigatie ! 2ctivitatea de control si a politiei in porturile maritime

! nfrastructura portuara si de cai ferate in porturi! 'rganizarea muncii in porturile maritime ! Porturi in domeniul public ! 'rganizarea si atributiile ;onsiliului 4ational al ;omunitatilorPortuare.

*ot in ?ranta" prin lege se stabileste regimul de autonomie pentru anumiteporturi maritime" creându!se F porturi autonome pe teritoriul metropolitan si un portautonom in <uadelupa. 2utoritatea portuare autonoma este condusa de un comitetales pe plan local care are initiativa in atragerea surselor private de finantare aactivitatilor portuare si in organizarea administrativa. *otusi autonomia locala estelimitata prin impunerea din partea statului francez a unor reglementari generale

asupra deliberarilor comitetului de conducere al portului autonom.• n &pania se prevede prin lege infiintarea autoritatilor portuare caresunt entitati publice investite cu personalitate juridica" managementautonom si bugete proprii. Jle sunt responsabile pentru toateoperatiunile de transport maritim si de trafic portuar" avand dreptul dea emite unele norme cu caracter de uzante portuare si de a acordaconcesiuni pentru desfasurarea anumitor servicii specializate in

30



perimetrul portuar. 1anagementul celorlalte porturi intra incompetenta statului.

• n 1area )ritanie si &U2 conceptul de N porturi privatizateN s!a impusinaintea altor state. 2stfel" in @LSC si @LSI" 1area )ritanie a privatizatN2ssociated )ritish PortO care dispunea de A@ de porturi" cu peste un

sfert din traficul portuar national. Privatizarea porturilor a fost urmatasi de adaptarea sistemului de emitere a reglementarilor si uzantelorportuare la noile conditii" prin acordarea dreptului de a elabora si aimpune asemenea norme autoritatilor portuare.

• n talia" manipularea marfurilor in porturi si modul de operare anavelor sunt reglementate prin ;odul 1aritim" in care se prevede casupravegherea si controlul operatiunilor de manipulare vor fi realizatede catre capitanie" iar in porturile in care nivelul traficului de marfuri ocere" birourile de lucru vor fi autorizate cu controlul operatiunilorportuare. 4ormele stabilite in cod sunt obligatorii in toate porturileitaliene.

• n +omania e#ista un proiect al 6egii porturilor in cadrul careia suntprevăzute" printre altele" urmatoarele domenii de reglementari:! administrarea porturilor! servicii prestate in porturi! concesionarea si inchirierea in porturi! ta#e si tarife practicate in porturi! venituri si cheltuieli! regimul muncii in porturi! organe portuare! dezvoltarea porturilor! e#ploatarea porturilor

! responsabilitati! contraventii si sanctiuni! dispozitii finale.

n proiectul 6egii porturilor nu se fac insa referiri la uzantele portuare si nicila obligatiile navelor care opereaza sau stationeaza in porturile românesti.

7. U2nţe !"#$%#e :U2%& !"#$%&%i8

n porturile comerciale" de!a lungul timpului" s!au format si impus practicilocale care vizau modul de desfasurare al diferitelor activitati portuare conformunor reglementari stabilite de autoritatile portului.

Prin uzuri portuare se intelege totalitatea practicilor portuare cu caracter

uniform" care aplicate in permanenta" prin consimtamantul partilor interesate"capata in decursul timpurilor valoare de lege locala. Urmatoarele conditii se cer a fiindeplinite pentru ca practicile portuare sa fie recunoscute ca uzuri portuare:

! sa fie definite si aplicate uniform pentru a permite o interpretare sigura sifara echivoc a contractelor sau obligatiilor si drepturilor in toate situatiile

! sa fie echitabile pentru a fi considerate valabile si recunoscute de catretribunale in caz de litigii" cu e#ceptia situatiilor cand partea reclamantacunostea acel uz si se poate face dovada ca l!a acceptat" chiar tacit

31



! sa fie in concordanta cu principiile de drept" deoarece se pot ivi imprejuraricand uzurile portuare vin in contradictie cu aceste principii si sa capete uncaracter general aplicabil intr!o directie gresita" care nu este acceptata decomunitatea internationala a tarilor maritime.*rebuie facuta precizarea ca uzul portului se aplica numai in lipsa

reglementarilor sau normeler stabilite prin cadrul juridic $legi" decrete" ordonante"hotarari de guvern% si ca nu pot veni in contradictie cu sensul" continutul si spiritulacestora. 5e asemenea" unele uzuri ale portului care se refera la comertul maritimse aplica numai in lipsa unui contract de transport" contract de navlosire sau altcontract comercial" care ar putea fi incheiat intre diverse parti implicate intransportul maritim sau fluvial si care ar putea" eventual" stipula alte prevedericontractuale" diferite de uzantele portuare $de e#emplu" clauzele referitoare laconditia de navlosire" la stalii si contrastalii sau regulile 4;'*J+1&%.

n cele mai multe porturi ale lumii" uzantele portuare se refera la :a% anuntul de sosire a navei in portul respectiv:

!pozitia navei

!data sosirii apro#imative $J*2 ! estimated time of arrival%!avizari intermediare $@B!@8 zile inainte de sosirea navei in port%!avizarea definitiva $cu AI!AS de ore inaintea intrarii in port%

b% asteptarea in rada" pilotajul si remorcajul in portc% libera practica si acceptul portuar din partea autoritatilor portuared% intrarea=iesirea navelor in=din porturi si manevrele in interiorul portuluie% admiterea navelor la danaf% înmanarea 4'+ $notice of readiness% si acceptarea acestuia de catre

incarcatori sau primitorii marfurilorg% obligatia de a pune nava in intregime si fara rezerve la dispozitia

incarcatorilorh% conditiile incarcarii si descarcarii conform uzului portului :

!reguli generale!indatoririle navei $la incarcare=descarcare%!obligatiile armatorului si ale navlositorului!muncitorii" utilajele si instalatiile!programul de lucru si normele de incarcare=descarcare etc.

i% manevrele pentru incarcare sau descarcare j% asteptarea navei pentru intocmirea documentelor si lichidarea in vama-% stalii si contrastaliil% bun-erarea navei m% descarcarea reziduurilor petroliere" a balastului murdar" a gunoiului si

resturilor menajere" precum si alte practici pentru prevenirea poluarii mediuluiinconjurator" etc.

Uzantele portuare sunt publicate in documente nautice pentru a ficunoscute de toate navele care ar putea opera in porturi" precum si de catre altiutilizatori portuari interesati $avize pentru navigatori" ghidul intrarilor in porturi"cartile pilot s.a.m.d.%. ;omandantii de nave au obligatia sa se informeze din timpasupra uzantelor portuare din porturile pe care le va vizita nava sa si sa vegheze larespectarea acestuia de catre echipajul navei.

32



7.7 P#)$i)i&e #e)"/n($e (e IMO !en$#% +$n(#(i2#e %2nţe&"#!"#$%#e

5atorita diversitatii uzantelor portuare e#istente pe plan modial siinechitatii in tratamentul navelor care opereaza in anumite porturi ale lumii" 1' a

urmarit uniformizarea" pe cat posibil" a practicilor portuare si indeosebi a celor careinfluenteaza formalitatile si timpul de operare. 2stfel" pe lângă regulile uniformeemise in cadrul conferintelor internationale maritime in cadrul carora au fostreglementate numeroase probleme privind securitatea maritima" sigurantanavigatiei" comertul maritim" prevenirea abordajelor" asistenta si salvarea pe mare"avariile" raspunderea civila etc." au fost elaborate si norme sau recomandari privindoperarea navelor in porturi" e#ploatarea terminalelor maritime" simplificareaformalitatilor portuare sau reducerea documentelor ce se cer navelor la intrarea inport.

;onventia privind facilitarea traficului maritim international $?26%" a fostadoptata la 6ondra la L aprilie @LF8 de ;onferinta internationala privind facilitarea

voiajului si transportului maritim" modificata si completata prin amendamentele din@LSI" @LSF" @LSL" @LL@" @LLC si @LLI" a adoptat si reglementari care se refera lasimplificarea practicilor portuare si reducerea timpului de stationare a navelor inporturi.

;onventia ?26 cuprinde :! &ectiunea @: 5efinitii si prevederi generale! &ectiunea A: ntrarea" stationarea si plecarea navei:

o 5ispozitii generaleo ;ontinutul si scopul documenteloro 5ocumente la intrareo 5ocumente la plecare

o Jscale succesive in A sau mai multe porturi ale aceluiasi stato ;ompletarea documentelor etc.

! &ectiunea C: ntrarea si plecarea persoanelor ! &ectiunea I: ntrarea" stationarea in port si plecarea marfurilor si a altor

articole:o 5ispozitii generaleo 6ibera practica pentru marfurile destinate e#portuluio 6ibera practica pentru marfurile destinate importuluio ;ontainere si paleteo ncarcaturi nedescarcate in portul de destinatie

! &ectiunea 8: giena" servicii medicale si carantine" servicii veterinare sifitosanitare

! &ectiunea F: 5ispozitii diverse:o 2ngajamente si alte forme de garantieo &ervicii in porturio 2ctivitati de siguranta in caz de catastrofa naturala

n cuprinsul conventiei se arata ca Ndaca se adopta tehnici de prelucrareelectronica a informatiilor si de schimb de date informatizat $J5% pentru facilitareaderularii facilitatilor privind navele" guvernele contractante trebuie sa incurajeze

33



autoritatile publice si partile private" interesate sa procedeze la schimb de informatiiprin mijloace electronice conform standardelor internationaleO. Printre cerintelepracticii recomandate pe aceasta linie se numara :

! sa elimine procedurile initiale! sa aplice in practica recomandarile '4U si standardele &'

! sa adopte acele tehnici care au ca rezultat aplicatii multimodale! sa implice reducerea la minimum a costurilor de punere in functiune aacestor tehnici pentru utilizatori.n ceea ce priveste intrarea" stationarea si plecarea navei" in sectiunea a A!a

a conventiei sunt cuprinse formalitatile cerute armatorilor de catre autoritatilepublice ale portului.

&tandard $A.@%: Nautoritatile publice nu vor cere" pentru a fi retinute la intraresau la plecarea navelor" pentru care se aplica prevederile conventiei" altedocumente decat cele cuprinse in prezenta sectiuneO.

5ocumentele cerute sunt :!declaratia generala

! declaratia de marfa!declaratia privind proviziile navei! declaratia privind efectele si marfurile echipajului! lista cuprinzand echipajul! lista cuprinzand pasagerii! documentul cerut in conformitate cu conventia postala universala pentruposta

! declaratia maritima de sanatate.n continuare" in cuprinsul sectiunii sunt precizate informatiile pe care

trebuie sa le contina documentele de mai sus si practicile recomandate.n sectiunea a I!a sunt cuprinse dispozitii relative la formalitatile pe care

utoritatile publice le impun armatorilor" agentilor acestora sau comandantilor denave la intrarea" stationarea in port si plecarea marfurilor. Practicile recomandateprevad urmatoarele cerinte :

! durata imobilizarilor in port sa fie redusa la minimul necesar" in care scop sevor prevedea dispozitive" sisteme si subsisteme satisfacatoare pentruderularea diverselor operatiuni

! sa se ree#amineze frecvent toate masurile relative la intrarea si la plecarenavelor" cuprinzand dispozitii privitoare" in special la : imbarcare" debarcare"incarcare" descarcare" intretinerea curenta" la fel ca si masurile cone#e desecuritate

! formalitatile de ta#are la intrare si iesire pentru nave si incarcatura lor sa seefectueze" in masura posibilului" in zonele de incarcare si de descarcare

! sa fie luate masuri satisfacatoare pentru derularea diferitelor operatiuni invederea simplificarii si facilitarii administrarii" precum si a formalitatilor deobtinere a liberei practici a marfurilor.&tandardele si practicile recomandate in ;onventia ?26 Nnu trebuie sa fie

interpretate ca ar e#clude vreo cerinta de prezentare" la inspectia autoritatilorcorespunzatoare" a certificatelor si a altor documente aflate la bordul navei cuprivire la inmatriculare" dimensiuni" siguranta" la echipaj si la alte asemeneaproblemeO.

34



n 2ne#a nr. @.@. sunt prevazute certificatele si documentele care trebuie sae#iste in permanenta la bordul navelor. 2cestea sunt :

@. *oate navele:!certificat de nationalitate! certificat international de tonaj al navei

! certificat international de bord liber ! certificat international de scutire pentru bordul liber !nformatia asupra stabilitatii la navele de marfuri si navele depasageri

! certificat pentru echipajul minim de siguranta! certificate pentru comandanti" ofiteri si marinari $conform &*;7@LKS" art.F%

! certificat international de prevenire a poluarii cu hidrocarburi. 2cestcertificat terbuie sa fie insotit obligatoriu de :

a% fisa de constructie si echipament pentru nave altele depetrolierele $formular 2% sau

b% fisa de constructie si echipament pentru petroliere $formular)% .! plan de urgenta la bord contra poluarii cu hidrocarburi! document de conformitate $copie" conform &'62&" cap.T=I%! certificatul managementului sigurantei.

A. &uplimentar cerintelor de mai sus navele de pasageri trebuie sa detina:! certificat de siguranta pentru nava de pasageri! 6ista echipamentului pentru certificatul de siguranta pentru nava de

pasageri $formular P%! ;ertificat de scutire $pentru nave de pasageri care e#ecuta

transporturi speciale%! ;ertificat de spatiu pentru navele de pasgeri care e#ecuta

transporturi specialeC. &uplimentar cerintelor de la punctul @ si A " navele de marfa trebuie sa

mai detina la bord :! certificat de siguranta a constructiei pentru nava de marfuri! certificat de siguranta a echipajului pentru nava de marfuri. 2cest certificat

trebuie suplimentat cu Nlista echipajului pentru certificatul de siguranta a echipajuluipentru nava de marfuri N $formular J%

! certificat de siguranta radio pentru nava de marfuri.

I. &uplimentar cerintelor de la punctele @!C" toate navele care transportasubstante chimice lichide nocive in vrac trebuie sa detina :! certificatul international de prevenire a poluarii pentru transportul substantelorlichide nocive in vrac $certificat 46&%! jurnalul de inregistrare a marfii

8. &uplimentar cerintelor de la punctele @!C" dupa caz" toate navele tancpentru produse chimice trebuie sa mai detina :! certificicat de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase invrac sau

35



! certificat international de conformitate pentru transportul produselor chimicepericuloase in vrac

F. &uplimentar cerintelor mentionate la punctul @!C" dupa caz" toate naveletanc pentru gaze lichefiate trebuie sa detina :

! certificatul de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate in vrac sau! certificatul international de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate invrac.

*oate certificatele care sunt necesare sa e#iste in pemanenta la bordulnavelor trebuie sa fie originale.

36



CAPITOLUL V

PORTURILE MĂRII NEGRE0 MĂRII AZOV ŞI MĂRII MARMARA

;.1. P"#$%#i&e M,#ii Ne3#e Wările riverane 1ării 4egre sunt: +omânia" U-raina" +usia" <eorgia" *urciaşi )ulgaria. 1area 4eagră are suprafata de [email protected] -m A" adâncimea medie@AK@ m" adâncimea ma#imă AAI8 m" volumul apelor 8CK.BBB -m C" lungimea de@ABB -m $)urgas!)atumi%" lăţimea ASB -m $între Peninsula ;rimeea şi litoralul*urciei% şi salinitatea de AB!AA H" fiind o mare salmastra. Porturile maritime ale ţărilor riverane 1ării 4egre sunt:• Porturile +omâniei: ;onstanţa" 1angalia şi 1idia• Porturile U-rainei $de la vest la est%: )elgorod!5nestrovs-," liehevs-"'dessa" uz-n," 5neprobug-," 4icola,ev" 0herson" &evastopol"alta si*heodosia• Porturile +usiei: 4ovorossis-" *uapse, si &oci• Porturile <eorgiei: )atumi" Poti si &u-humi• Porturile *urciei $de la est spre vest%: /opa" *rabzon" <iresun" &amsun"&inop" Rongulda- si Jregli• Porturile )ulgariei: )urgas si (arna

;.1.1 P"#$%#i&e U#ineia% P"#$%& O(e++ este cel mai mare port comercial al U-rainei. 6ocalizare:

IF°CBV 4 şi CB°IFVJ. Jste situat pe coasta de 47 a 1ării 4egre" in partea de &7 a

<olfului 'dessa. 6imitele portului: acvatoriul este delimitat la &ud de latitudineaIF°A8VBBO 4 de la linia coastei până la intersectia cu meridianul de CB°8IVBBO J"longitudine ce constituie limita de Jst la 4ord de paralelul de IF °CAVBBO 4" până laintersectia acesteia cu linia coastei" care reprezinta limita vestica a acvatoriului.

2ncorajul in rada portului este prevazut in doua zone neadapostitenumerotate astfel $harta%:

4r. C8I pentru nave de mare tonaj" tancuri petroliere si alte nave cetransporta mărfuri periculoase

4r.C88 pentru celelalte nave care asteapta intrarea in port in vedereaoperării" bun-erării" aprovizionării sau efectuarii de mici reparaţii.Portul 'dessa dispune de CS dane de operare a diverselor marfuri" inclusiv aleterminalului petrolier" cu adâncimi ale bazinelor portuare cuprinse între S si @A m.Jste vizitat anual de circa @ABB nave.

Portul este deschis pentru navigaţie în toate lunile anului" însă în iernilegrele este necesară asistenţa spărgătoarelor de gheaţă începând din a doua

jumatate a lunii decembrie şi până în luna februarie.;reşterea nivelului apei sau scăderii acestuia datorită vântului se

înregistreaza numai la vânturi puternice si se situeaza in limitele de la B"F la @ m.(ariaţii ale nivelului apei se pot observa si ca urmare a efectului de seişeO" sub

37



actiunea presiunii atmosferice si a vântului si pot dura de la de la cateva minute laciteva zile" avand un nivel ma#im de B"8S m.

Pilotajul in portul 'dessa este obligatoriu.ntrarea in portul 'dessa este interzisa navelor care nu indeplinesc cerintele

;onventiei 1arpol KC=KS" precum si tancurilor petroliere" navelor de transport gaze

si produse chimice cu o vechime mai mare de @8 ani.5imensiunile ma#ime ale navelor care pot opera in port sunt: 6'2 $lengthoverall D lungimea ma#ima% ! AIB m" lăţime ! IB m" pescaj ! @A m. +emorcajul esteobligatoriu pentru nave cu 6'2X@BB m.

6ibera practica se acorda la acostare sau" uneori" la ancorare.Pentru operare sunt folosite macarale de pana la IB tf" precum si

incarcatoare si macarale plutitoare de până la @BB tf.nformatiile pentru traficul portuar si semnalele de furtuna se transmit de

catre 'dessa Port ;ontrolO pe canalele @I si @F (/?. Pentru operare in Portul'dessa si solicitarea serviciilor de pilotaj navele trebuie sa transmita un notice $o

înstiintare% la 'dessa +adio cu @A zile" LF h" AI h si F h inainte de intrarea in port.

4avele pot solicita orice reparatie la corp" punte si masini.b% P"#$%& Ni)"&e4 este port maritim comercial situat la gura de vărsare a

râului )ug si in apropierea gurii de varsare a fluviului 4ipru. 6ocalizare: IF °8FV 4 şiC@°8KV J.

Portul este deschis pentru navigatie in tot timpul anului" dar in timpul iernii"atunci cand se anunta gheturi" intrarea=iesirea in=din port este permisa în convoisub escorta spargatoarelor de gheata. <heturile apar in a doua jumatate a luniidecembrie si pot fi prezente pana in ultima jumatate a lunii martie.

' nava este considerata sosita la intrarea in rada interiora a portului. *impulde stalii $6a,time% va incepe in conformitate cu uzul portului $;ode of ;ustoms of

4icola,ev ;ommercial &ea Port%.Pilotajul in port si pe senal este obligatoriu pentru toate navele. 2vizariledespre sosire si cererea de pilotaj vor fi facute cu IS h" AI h si F h inainte. 5easemenea este necesar sa se transmita lungimea ma#ima a navei si pescajul.Pilotul se îmbarca =debarca in zona de trafic a cercului cu centrul in punctul delatitudine IF°@FV 4 si longitudine CB°8KV J sau intr!un alt punct desemnat de;entrul de coordonare a traficului. Pentru ancoraj sunt stabilite doua zone ininteriorul radei adapostite.

4avigatie pe senal este admisa numai pe timp de zi si trebuie avut in vederecă adâncimea sa este de @B"I m" iar latimea de @BBm.

Jste permis accesul navelor avand pescajul de apa dulce de ma#imum L"S

m si lungimea de A@8 m. Jste obligatoriu remorcajul pe senal pentru nave culungimea mai mare de @SK m" iar manevrele de acostare" plecare de la cheu sishifting se efectueaza numai cu asistenta de remorcaj.

Portul dispune de @A dane de operare cu adancimi la dane de pana la L"8m. 'perarea marfurilor se poate face cu macarale de pana la IB tf sau cumacarale plutitoare de pana la @BB tf. n port se opereaza marfuri generale si invrac. ;apacitatea de depozitare este de FABBB t.

38



Portul are doua docuri uscate" iar navele care au nevoie de reparatii potbeneficia de orice tip de reparatie.

c% P"#$%& Se4+$"!"&6ocalizare: II°CKV 4 şi CC°CAV J. Jste situat pe coasta de &7 a Peninsulei

;rimeea si cuprinde portul comercial" portul de pescuit" baza navala de razboi si oserie de porturi mici.4avigatia in port este deschisa tot timpul anului. Pilotajul este obligatoriu.

Pilotul se imbarca la bordul navei comerciale cu A 1m inainte de intrare $latitudineII°CKVB8O 4" longitudine CC°AKVBSO J%. Pe mare rea locul de imbarcare=debarcare apilotului poate fi schimbat.

2ncorajul navelor se poate face in afara drumurilor de navigatie de la @ 1mla I1m de coasta" intre paralele II°CFV 4 si II°IBV4" astfel:

!dupa harta nr CSI $adancimi de @C!CCm%!dupa harta nr CSF $adancimi de KB!SAm%!dupa harta nr CSL $adancimi de 8B!FI m%

ntrarea in port este planificata cu AI h inainte. Pe timpul noptii apropiereade port a navelor cu lungime mai mare de @AB m poate fi efectuata cu permisiunea;apitaniei portului. 4avigatia pe senal se face cu o viteza de ma#imum 8 4d" iar inacvatoriul portului cu ma#imum L 4d.

5imensiunile ma#ime ale navelor sunt:!la cheul de marfuri: pescajul S"Fm lungimea:@S8m!la cheul de pasageri: pescajul L"@ m" lungimea ABB m!la cheul tancurilor petroliere: pescajul L"@m lungimea @S8 mntrarea in port este aprobata cu AI ore inainte. ;heul pentru operarea

marfurilor este dotat cu cranice de 8 tf.'rice tip de reparatii sunt posibile pt nave de pana la IB BBB td9. Portul are

un doc uscat pentru nave cu 6'2 de ma#imum ASB m.d% n afara porturilor maritime de la 1area 4eagra" U-raina mai are C porturimaritimo!fluviale pe 5unare: i&i si I2/i& ! pe bratul ;hilia si portul Reni pesectorul maritim al 5unarii" in apropierea varsarii râului Prut.

n portul 0ilia pot opera nave cu pescajul ma#im de K m" in portul zmail cupescajul de K m" cu e#ceptia ;analului Prorva unde pot intra nave cu un pescaj deI!I"S m" iar in Portul +eni pot intra nave de pana la K"8 m pescaj.

5intre porturile fluvial 3maritime dunarene ale U-rainei" cel mai mare este+eni" care cuprinde patru zone de operare a marfurilor:

!prima zona are @B dane unde se opereaza o gama diversa de marfuri deimport=e#port. Una din aceste dane este specializata pe transbordul de cereale.

!cea de!a doua zona cuprinde @8 dane unde sunt operate tevi" otel"echipamente industriale" containere" masa lemnoasa si tranzit de marfuri.

;.1.' P"#$%#i&e R%+ieia% P"#$%& N"4"#"++i+

6ocalizare: II°ICV 4 şi CK°IKV J . Jste situat in partea de 4J a 1arii 4egrein <olful 4ovorossi,s-.

39



Portul dispune de terminale petroliere" terminale de minereuri" dane pentruoperarea cerealelor" a marfurilor in vrac uscate si marfuri generale.

n portul petrolier situat in partea de est a portului pot fi operate nave cu unpescaj cuprins intre I"8!@L m" inregistrand un trafic annual de circa IB milioane ttitei.

6a dana numărul @ a terminalului petrolier au acces nave de SB BBB 3A8BBBB td9 si cu pescajul ma#im de @L m" la dana nr A nave cu pescajul ma#im de@8"S m si pescajul cuprins intre @B"K si @@"C m" iar tonajul de pana la CB BBB td9.6a danele 8 si S pot opera nave cu un pescaj S"K!@B"F m si un tonaj de @A BBB td9"iar la danele F si K ! nave cu pescajul de @A"S m si tonajul de FB BBB td9.

;heiurile portului de marfuri uscate $5+ ;2+<' /2+)'U+% sunt dotatecu cranice de IB tf" precum si cu macarale plutitoare de @BB tf. Pot fi operatecontainere de AB si IB picioare si au acces nave avand un pescaj de ma#imum@@"8 m. 1arfurile frecvent operate la aceste dane sunt:carbuni" minereuri" metale"zahar" cereale" ciment" fructe" vegetale. *raficul intregistrat la celelalte marfuri$e#ceptand petrolul% este de circa @B milioane t=an.

Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite cu LF ore inaintea sosirii in portsi va cuprinde: numele navei" *+)" pescajul" tipul motorului navei. Pilotul seimbarca in punctul de coordonate II°CKV 4 si CK°8AV J. 1iscarile navelor in port sefac numai cu pilot la bord.

Pentru asteptarea in rada ancorajul este recomandat a se face in una dincele C zone stabilite:

!4r I@8 situata la 4ord de 5oob!PointO cu adancimi cuprinse intre @A ! AKm. ;omandantii de nave sunt sfatuiti sa paraseasca acest raion pe mare rea

!4r I@I" situat la S cabluri spre vest fata de capul Penai $Penai!Point% cuadancimi cuprinse intre @C!AK m" cu fund favorabil ancorajului $namol si scoici cunamol%

!4r I@A" situat la F cabluri &J de intrarea in port" cu adancimi de AB!AI m.1anevrele de acostare sau de plecare de la cheu pe vint cu forta de peste K&cara )eaufort nu se efectueaza nici in portul petrolier si nici in cel de marfuriuscate" indeosebi cind vintul sufla din & sau 4J.

&antierul naval al portului asigura orice tip de reparatii pentru nave de panala FB BBB td9.

b%P"#$%& T%!+e6ocalizare: II°BFV 4 şi CL°BIV J. Jste situat in partea de 4J a 1arii 4egre" inapropierea de varsarea raului *uapse in mare.

Portul are C dane pentru marfuri uscate" unde pot opera nave avandpescajul de @A m si 6'2 de pana la AAB m si F dane in portul petrolier pentru

tancuri petroliere si nave!cisterna cu pescaje de ma#imum @A m si 6'2 de AC8 m.5anele de marfuri uscate dispun de macarale de @B!CA tf. Jste vizitat anual decirca FBB nave.

2ncorajul in rada este posibil intrucat adancimile sunt cuprinse intre @C!AAm" insa pozitia de ancorare se stabileste de catre ;apitania portului.

2vizarea sosirii navei in port se transmite cu LF" KA" IS si AI ore inainte" prinagentul navei. J*2 va include si cantitatea de balast de la bord" timpul solicitat

40



pentru debalastare" cantitatea si natura incarcaturii" cargo!planul" 6'2 si pescajul"numarul de pasageri si starea de sanatate a echipajului.

Pilotajul este obligatoriu in port" nava luând pilot la bord in raionul deancoraj.

'rice poluare in port este obiectivul unor măsuri drastice.

;.1. P"#$%#i&e Ge"#3ieia% P"#$%& B$%/i6ocalizare: I@°CLV 4 şi I@°CSV J. Jste situat in <olful )atumi" pe coasta de est a1arii 4egre.

Pricipalele marfuri care se opereaza in portul )atumi sunt: petrol si produsepetroliere" marfuri in vrac $carbune" cereale" minereuri%" marfuri generale $insprecial masini si echipament mecanic%.

5anele portului permit acostarea navelor cu pescaje de pana la @C m silungimi ma#ime ale navelor de pana la A@B m. nregistreaza un trafic de I 8BB BBBt de marfuri pe an.

+ada interioara a portului are adancimi cuprinse intre L!AB m cu fundnisipos si namolos" iar rada interioara are adancimi de A8!@@"8 m" fiind insae#pusa vinturilor de 4ord. 'rice nava ancorata in rada interioara trebuie sa!si iamarfurile necesare pentru a preveni deraparea ancorei. &e recomanda ca pevreme rea ancorajul sa se faca in rada e#terioara la o distanta de K"S cabluri 44Jde latura de est a ;apului )atumi" in zona cu adancimi de L!@I"I m.

n caz de vreme rea" indeosebi toamna sau iarna" navele fara marfa trebuiesa intre in port pentru balastare astfel incat pescajul sa nu fie mai mic de @"8!@"S m.

Pilotajul in portul )atumi este obligatoriu.J*2 se transmite cu LF si IS ore inainte si se confirma cu I ore inainte de

sosirea navei.

b% P"#$%#i&e P"$i +i S%5%/i sunt de importanta mai mica decat Portul)atumi.n Portul Poti" unde adancimea ma#ima este de @A"8 m" sunt operate

marfuri generale" marfuri in vrac $minereuri" carbuni%" produse petroliere" metale"fructe" vegetale. *raficul anual este de circa 8 milioane t.

n Portul &u-humi" unde adancimea apei este de ma#im K"S m" seinregistreaza un trafic de pasageri si mai putin de marfuri $doar nave mici cumarfuri generale%.

;.1.7 P"#$%#i&e T%#)iei;ele mai importante porturi turcesti la 1area 4eagra sunt: &amsun"*rabzon

si /opa.a% P"#$%& S/+%n. 6ocalizare: I@YA@V 4 si CFYCIVJ. Jste situat pe coasta desud a 1arii 4egre.

Portul dispune de @K dane" din care danele @ si A pentru vrac uscat" daneleC si @B pentru marfuri generale" dana @C 3 terminalul ?err,!)oat" la celelalte daneputand fi operate si alte categorii de marfuri.

5anele de operare sunt dotate cu @K macarale de C!C8 tf" cu S cranicemobile de 8!AK tf" incarcatoare" transportoare si cargolifturi" trailere de IB si AB tf.

41



n port pot opera nave cu pescaje de pana la @B m si cu lungimi variind infunctie de lungimea danelor $dane de @SB" CBB" CA8 si IBB m in lungime%.

J#ista in port facilitati de operare a containerelor care pot fi manipulate demijloace de incarcare de C8 tf.

Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele.

b% P"#$%& T#*2"n. 6ocalizare: I@YB@V4 şi CLYIFVJ. Jste situat in partea de&J a 1arii 4egre.n port sunt operate nave +'!+'" portcontainere" mineraliere" cargouri si

tancuri petroliere.Pescajul ma#im al navelor admise in port este de L"8 m. Jste vizitat anual

de circa F8B nave.5anele principale de operare sunt: dana @ si A pentru navele cele mai lungi

$marfuri generale%" dana C pentru portcontainere" dana I pentru minereuri"dana 8pentru nave +'!+'" iar danele @ si A ale bazinului situat la est de oras pentrutancuri petroliere.

Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele straine.

2ncorajul este permis spre larg de digul de protectie. J*2 se transmite cuAI ore inaintea sosirii navei prin agentul navei.c% P"#$%& "!. 6ocalizare: I@YASV4 si I@YAKVJ. Jste cel mai estic port

turcesc la 1area 4eagra" la @S8 -m est de *rabzon.Portul ofera conditii de operare pentru minereuri" marfuri generale" nave +o!

+'. 5e asemenea" dispune de o dana de pasageri si una pentru nave de pescuit. 2dancimile apei la danele de operare sunt cuprinse intre L si @B m. 5anele suntdotate cu macarale de A8tf" @B tf si 8 tf.

Pilotajul este obligatoriu si se solicita prin J*2. Jste vizitat anual de circa LB! @BB nave.

;.1.; P"#$%#i&e B%&3#ieia% P"#$%& B%#3+. 6ocalizare: IAYCBV4 şi AKYALVJ. Jste situat in <olful)urgas" aflat in partea de vest a 1arii 4egre.

Portul ofera conditii bune de adapostire" ancoraj si operare" fiind protejat denatura reliefului si constructiile hidrotehnici impotriva vantului si a valurilor.

Portul )urgas cuprinde:! Portul de Jst" unde se opereaza nave de pana la A8.BBB td9 si care are

adancimi de AL ! CF ft.! Portul de marfuri uscate" unde pot opera nave de pana la II BBB td9.

2dancimile in bazin sunt de CF ft.! Portul de (est" cu adancimi de CF ft" unde pot opera nave de pana la

IBBBB td9.! Portul petrolier" cu adancimi de AI!I8 fr" unde pot opera tancuri petroliere

de pana la @BB BBB td9.5anele portului sunt echipate cu mijloace de incarcare de C ! CA tf si cu

macarale plutitoare de @BB tf. n anul @LLF a inregistrat un trafic de @C SSI BBB tmarfuri.

Pilotajul este obligatoriu in rada interioara pentru nave de peste @BB *+). nrada e#terioara pilotajul nu este obligatoriu" dar navele vor transmite J*2 cu @A ore

42



inaintea ajungerii in rada. Pentru intrarea in port" din pozitia in asteptare in rada" seva transmite J*2 cu I ore inaintea intrarii.

2ncorajul este permis in rada e#terioara. 6a primirea acceptului de intrare inport" nava se va deplasa in punctul de coordonate IAYCLV 4 si AKY8FV J pentruformalitatile de vamuire si imbarcarea pilotului.

b% P"#$%& V#n. 6ocalizare: ICY@AV 4 si AKY8KV J. Jste amplasat in <olful(arna" situat in partea de vest a 1arii 4egre.Portul asigura nconditii bune de adapostire in rada si in interiorul portului.n Portul (arna se opereaza marfuri generale" minereuri" masa lemnoasa"

ingrasaminte chimice si alte marfuri in vrac uscat" containere si petrol $inclusivproduse petroliere%.

Portul (arna cuprinde :!doua dane cu adancimea de CB ft" disponibile pentru vrachiere" mineraliere

si cargouri!un terminal de containere" unde pot fi operate containere de @B ft" ABft si

IBft.

!trei dane pentru tancuri petroliere cu adancimi la dana de CB ft" AS ft si @Lft *ot de Portul (arna mai apartin :!Port (arna 7est" situat la @I 1m de Portul (arna" cu @K dane pentru

vrachiere" C dane pentru portcontainere si 8 dane pentru cargouri" unde pot operanave cu un pescaj ma#im de CCft. 2ccesul spre aceste dane se face urmand cursula doua senale navigabile" cu o viteza de ma#im F 4d.

!;omple#ul ?err,!)oat" situat la @C 1m de Portul (arna" chiar inainte dePortul (arna 7est" cu doua dane specializate in operarea vagoanelor de caleferata" unde au acces nave cu un pescaj de ma#imum AF ft.

!Portul *opoll, $6esport% situat spre nord de Portul (arna" la S 1m"specializat pe material lemnos" avand C dane unde pot acosta nave cu pescajul deAF ft" A@ ft" @8 ft

!portul )alci-" situat la @S 1m 4ord de Portul (arna" o dana cu adancimeade AI ft" unde pot opera nave vrachiere.

!Portul centralei termo!electrice (arna" situat in partea de (est a 6acului(arna" la S"8 1m de Portul (arna" avand doua dane specializate in operareacarbunelui" cu acces al navelor de CA ft pescaj ma#im.

Pilotajul este obligatoriu in rada interioara si in port dar nu si in radae#terioara.

2ncorajul se face in doua raioane" in functie de sezon. (ara: raionul deancoraj este situat la sud de ;apul <alata" dar nu mai aproape de F cabluri fata detarm. arna: raionul de ancoraj este situat la A 1m est de farul (arna" si la 4ord dezona de separatie" la nu mai putin de @ 1m de tarm.

4avele care cer intrare in port" din pozitia in asteptare in rada e#terioara vortransmite J*2 cu AI ore si @A ore inaintea intrarii" cuprinzand: numele navei"nationalitatea" indicativul de apel" *+)" lungime" pescaj" data si ora.

43



;.' P"#$%#i&e M,#ii A2"4 *arile riverane 1arii 2zov sunt U-raina si +usia. 1area 2zov este cea mai

putin adanca mare a 'ceanului Planetar si este situata in partea de 4J a 1arii4egre" cu care comunica prin stramtoarea 0erci. 1area 2zov are suprafata deCS.BBB -mZ" adancimea medie de L m" adancimea ma#ima de @C m" iar volumul

apelor CBB BBB -mZ. &alinitatea sa este foarte redusa $@@H% datorita aportuluiinsemnat de apa dulce al fluviilor 5on $@S@B -m% si 0uban $LBF -m% al caror debitanual insumeaza peste IB -mZ.

Porturile 1arii 2zov sunt: 0erci" )erdians- si 1arinpol" care apartin U-raineisi portul fluvialo!maritim +ostov pe 5on" care apartine +usiei.

a% P"#$%& Be#(in+. 6ocalizare: IFYCKV 4 si CFYCFV J. Jste situat in parteade 47 a 1arii 2zov" în golful cu acelasi nume $)erdians-%. n port au acces navecu un pescaj ma#im de K"L m si 6'2 de AB8 m. 1arfurile care se opereaza sunt:marfuri in vrac" minereuri" uleiuri" cereale si marfuri generale.

Portul dispune de S dane de operare a navelor comerciale majoritatea fiinddotate cu cranice de AB tf si CA tf. Jste vizitat anual de circa IKB nave.

Pilotajul este obligatoriu in toata 1area 2zov" pilotul fiind ambarcat la 0erci"de unde nava se inscrie pe senalul navigabil cu adancimea de S"A m.Prima instiintare J*2 $first notice of J*2% se transmite la plecarea navei din

ultimul port iar apoi cu KA" IS si AI ore inaintea sosirii navei.b% P"#$%& M#in!"& $Rhdanov% situat in partea de 4ord a 1arii 2zov"

$IKYBFV4 si CKYC8VJ% in <olful *aganrog" este destinat operarii a diverse marfuri:vrac uscat si lichid" containere" cherestea" metale" produse alimentare" fructe"vegetale.

n port au acces nave cu pescajul ma#im de S m si lungimea de ABB m.5anele portului sunt echipate cu macarale de IB tf si cu macarale plutitoare de @BBtf. Portul este vizitat de circa IBB nave anual.

Portul 1arinpol este format din: rada interioara" rada e#terioara" portul de(est" portul pentru carbuni" portul de cereale si bazinul pentru reparatii navale.Pilotajul este obligatoriu $atat in port cat si la traversarea 1arii 2zov%" iar J*2 setransmite cu AI ore si F ore inainte de ajungerea in &tramtoarea 0erci" in punctulde coordonate I8Y@CV4 si CFYAKVJ" unde este asteptat pilotul.

5atorita salinitatii scazute" navigatia pe timp de iarna in 1area 2zov esteposibila prin asigurarea asistentei spargatoarelor de gheata.

;. P"#$%#i&e M,#ii M#/#*oate porturile din 1area 1armara sunt porturi turcesti" *urcia fiind singura

tara riverana acestei mari.1area 1armara este cea mai restransa mare a 'ceanului Planetar" avand

suprafata de @@.BBB -m[" adancimea medie de C8K m" adancimea ma#ima de@C88 m" iar volumul apelor I BBB -mZ. ;omunica spre &7 cu 1area Jgee prin&tramtoarea 5ardanele" lunga de F8 -m si cu latimea de @"C ! K"8 -m" iar spre1area 4eagra prin &tramtoarea )osfor a carei lungime este de aproape CB -m silatimea cuprinsa intre B"K8 si C"K -m.

Porturile 1arii 1armara sunt: stanbul" 5ilis!0elesi" 5erince" zmit" arimca"*utuncifili-" /ere-e" <mli-" )orusan" )andirma" Jdinci-" ;ana--ale $n&trâmtoarea 5ardanele% si *e-irdag.

44



a% P"#$%& I+$n*%&. 6ocalizare: I@YB@V 4 si ASY8LV J" in partea de sud a&tramtorii )osfor si la iesirea din aceasta stramtoare spre 1area 1armara.

Jste format din:• portul stanbul $in partea europeana%• portul /a,darpasa $situat in partea asiatica%

Portul stanbul $partea europeana% cuprinde:!cheiul 0ara0o, $e# <alata% e#clusiv pentru nave de pasageri!cheiul &alipazari pentru operarea marfurilor unde pot acosta nave cu un

pescaj de L"8 m!cheiul 0urucesme pentru operarea carbunelui" avand adancimea apei de

@B m !cheiurile ;amialti si /as-o, pentru diverse marfuri dar unde pot opera nave

cu pescaje mici $sub C m%!portul petrolier /aramidere situat in 1area 1armara la FB -m distanta de

stanbul. 6a terminalul petrolier din acest port au acces tancuri petroliere deA8BBBB td9 si cu pescaje de pana la IS ft

;heiurile pentru operarea marfurilor sunt echipate cu macarale fi#e de 8" Isi A tf" macarale mobile de A8" @B" 8 si C"8 tf si macarale plutitoare de 8 ! FB tf.Pilotajul pentru intrarea si manevrele in portul stanbul este obligatoriu.

*ranzitul navelor este permis dupa ce nava prezinta spre control certificatelecerute $de tonaj" de deratizare si control sanitar% fie la ;ana--ale" pentru navelecare vin dinspre 1area Jgee" fie la )u,u-dere" pentru navele care vin dinspre1area 4eagra.

J*2 se transmite cu IS ore si cu AI ore inainte de sosirea navei.Portul /a,darpasa $partea asiatica% cuprinde un numar de A@ dane" majoritateapentru operarea cargourilor" cu adancimi ale apei la cheu cuprinse intre F si @A m.6a dana @A pot fi operate nave portcontainere" terminalul de containere asigurand

aproape @BB BBB mA

suprafata de depozitare" cu o capacitate de F BBB *JU $ceaanuala este de @II BBB *JU%.6a dana @K pot fi operate nave +'!+'" terminalul permiţând acostarea

navelor cu lungimea de pana la @I@ m si pescajul ma#im de S m si operarea a CBBnave pe an si pot manipula I@B BBB tone de incarcatura +'!+'" F8B trailere siFBBBB masini pe an. 5e asemenea" la danele @B si @@ pot fi operate navefrigorifice.

Pilotajul este obligatoriu. 2ncorajul este permis in raioanele stabilite decapitania portului" cu aprobarea ceruta o data cu transmiterea J*2 cu IS ore si AIore inainte de sosirea navei.

Podurile )osforului :

!podul )osfor $primul pod%!inaltimea deasupra malurilor de 8S"8 m!inaltimea la mijloc de FI m

!podul ?atih &ultan 1ehmet $cel de!al doilea pod" \V4oul PodVV%!inaltimea deasupra malurilor de 8S"8 m !inaltimea la mijloc de FI m

Portul stanbul inregistreaza un trafic anual de peste K milioane tone marfuri.

45



b% P"#$%& I2/i$. 6ocalizare: IBYIFV 4 si CBYBBV J. Jste situat in partea de est a<olfului zmit" aproape de e#tremitatea estica a 1arii 1armara.

Portul zmit este cel mai activ port comercial al 1arii 1armara" inregistrandun trafic anual de circa @F milioane tone marfuri. ;ifrele de trafic insa includ simarfurile operate in porturile satelit ale Portului zmit si anume: 5erince" ?ercom

*erminal" *utuncifili- si arimca.Portul propriu!zis zmit nu dispune decat de un mol unde pot opera doardoua nave concomitent" restrictionate de adancimea apei $intre AI si AK ft% si delungimea navei $ma#imum KB m%.

Portul 5erince dispune de S dane la care pot fi operate marfuri generale"cereale" minereuri" alte marfuri in vrac" otelul" aluminiu" produse industriale. 5easemenea" portul ofera conditii pentru operarea navelor ?err,!)oat" portcontaineresi navelor tip Panama#" precum si a nevelor +'!+' $la dana F%. Printre mijloacelede incarcare se numara macarale de cheu de C ! C8 tf" o macara speciala decontainere de IB t" @A macarale mobile de 8 ! A8 tf" C macarale pe senile de F ! CBtf" incarcatoare pneumatice de @ABB t=h capacitate de operare" descarcatoare

pneumatice de A FBB t=h" trailere de IB tone capacitate. Pescajul ma#im este [email protected] *utuncifili- dispune de A dane pentru operarea navelor 6P<" A dane

pentru produse petroliere rafinate" un terminal petrolier la molul de larg si un nouterminal petrolier la B"8 1m nord de vechiul mol.

Un alt terminal este amplasat la Platforma 'ffshore din larg unde pot operatancuri petroliere de @8B BBB td9. Pescajul ma#im admis este de @S m $8L ft%.

Portul arimca este un port legat direct de comple#ul industrial Pet-im" ceprelucreaza petrolul si furnizeaza produse chimice si petroliere. n port suntoperate o serie de produse petroliere" uleiuri" produse chimice" gaze" ingrasamintechimice.

46



CAPITOLUL VI

PORTURILE MARITIME ŞI FLUVIALE ALE ROMNIEI

P"#$%#i&e R"/niei +%n$ 6a% porturi maritime: ;onstanţa " 1angalia şi 1idia.

b% porturi fluvial!maritime: &ulina $la 1m B!A%" *ulcea $la -m KB!KA%" <alaţi $la -m@I8"I ! @8K% şi )răila $la -m @FS"8 3 @KA %

c% porturi fluviale pe 5unăre: ;ernavoda $la -m CBB%" ;alaraşi $pe bratul)orcea%" 'ltenita $la -m ICB%" <iurgiu $la -m ILC%" Rimnicea $la -m 88C%" *urnu1ăgurele $la -m 8KL%" ;alafat $la -m KL8%" 5robeta *urnu 3 &everin $la -m LC@!LCC%" 'rşova $la -m L8I%" 5rencova $la -m @ B@F% şi 1oldova 4oua $la -m @ BIF % d% porturile fluviale pe ;analul 5unare 3 1area 4eagra : )asarabi $la -m AI%"

1edgidia $la -m CK% si ;ernavoda $la -m FI%.

<.1 P"#$%& C"n+$nţ<.1.1 D$e 3ene#&ePortul ;onstanta este cel mai mare port al +omâniei" fiind în acelasi timp şi

cel mai mare port al 1ării 4egre şi al cincilea port maritim al Juropei. Jl estepunctul terminus al căii de navigatie trans!europene 1area 4ordului 3 +in 3 1ain 35unare 3 1area 4eagra" fiind astfel în legătura navigabila directa cu portul+otterdam" cel mai mare port al Juropei.

47



&uprafata totala a portului este de C FAF ha" din care A 8CA ha estesuprafata de apa $acvatoriul portului%. Portul este împărţit în două:! ;onstanta 4ord" cu o suprafata de KSL ha $ISI ha teritoriu şi CB8 ha acvatoriu%"@8 -m chieuri" KS dane" având terminale specializate pentru traficul de produsepetroliere" minereuri" cărbuni" cereale" containere" laminate" mărfuri generale

! ;onstanta &ud" cu o suprafata de A SCK ha $F@B ha teritoriu şi A AAK haacvatoriu%" are terminale specializate de mărfuri generale" +'!+'" ferr,!boat"containere" etc. Pe danele bazinului fluvialo!maritim sunt amenajate sectoare detransbordare a minereului" cocsului şi cărbunilor direct in barjele ce au acces pe;analul 5unare 3 1area 4eagră. 2dâncimea în bazine este cuprinsă între K ! @C"8m în Portul ;onstanta4ord si între K 3 @S m în Portul ;onstanţa &ud. 5igurile de adăpost au o lungime de peste @A -m" respectiv F"LK -m ! digulde nord si 8"8F -m digul de sud. ;apacitatea totala de trafic este de SC"8 milioane tone pe an" din care CBmilioane tone ! marfuri lichide. *raficul in @LLK era de IA IBB BBB t operate.

n portul ;onstanta 4ord pot opera nave cu o capacitate de F8 BBB td9pentru marfuri solide si SB BBB td9 pentru marfuri lichide" iar in portul ;onstanta&ud" nave de până la @8B BBB td9.

<.1.' L")&i2#e 6atitudine: II°@B] 4 6ongitudine: AS°CL] J. Jste situat pe coasta de 7 a 1arii 4egre" la @KL 1m de )osfor si S8 1mde &ulina" respectiv gura de varsare a fluviului 5unarea in mare. ?aţă de capitala+omaniei se afla la o distanta de A8B -m spre J. 2sezarea sa in partea de &J a Juropei" i!a creat posibilitatea de a deveniun punct nodal important intr!un lant logistic de transport spre si dinspre Juropa.&ituat la capatul coridorului I pan!european" Portul ;onstanta asigura legaturi cu

tari din 'rientul 1ijlociu" tarile trans!caucaziene sau alte tari asiatice" tinzând sacastige teren in refacerea Ndrumului matasiiO.

<.1. C"n(iţii (e n4i3ţie a% 6itoralul romanesc este orientat" in general pe directia 4 ! &" avand olungime de AII -m si o inaltime a falezei de A8 3 CB m in zona Portului ;onstanta.;aracteristicile platformei continentale romanesti permit o navigatie usoara sisigura" deoarece nu implica ocolirea unor obstacole de navigatie si nici a unorinsule" schimbari de drum dificile sau treceri periculoase

b%6imita mării teritoriale a +omaniei este stabilita la @A 1m de coastă"dincolo de care se e#tinde zona contigua pana la AI 1m de la liniile de baza spre

largul marii" zona in care +omania e#ercita controlul in vederea respectarii legilor sireglementarilor sale în domeniul vamal" sanitar si al trecerii frontierei.c% ;urentii marini nu influenţează manevrele in radă si activitatea portuară.

n rada actionează curentul general 4 3 & de pe coasta de vest a 1arii 4egre" acarui viteza variabila $B"8 3 @"8 4d % este in functie de intensitatea vantului dinsectorul nordic. n port se inregistreaza curenti slabi" cu antenarea apelor spre sud$iesirea din port% in cazul vânturilor de 4 si 4 3 47 $cand nivelul apei scade% sau

48



antrenarea apelor spre 4ord" in cazul vânturilor dinspre & si &J $cand nivelul apeiin port creste%. d% (ariatia nivelului apei pe coasta de 7 a 1arii 4egre.

nfluenta mareei este neînsemnata $CBcm %. n port variatiile nivelului apeiating uneori scaderi de pana la 8B cm sub nivelul mediu $in cazul vânturilor de

durata dinspre 4 3 47% si cresteri de pana la KB cm deasupra nivelului mediu $incazul vânturilor dinspre & 3 &J%. 2ceste situatii sunt e#trem de rare si nuinfluenteaza utilizarea ma#ima a capacitatii de incarcare a navelor.

e% +egimul vânturilor este neregulat. (ânturile dominante sunt cele de 4 sicele de 4J" mai ales toamna si iarna" cand ating uneori forta de L!@B pe scara)eaufort. n aceste cazuri" din cauza valurilor puternice" stationarea in rada devinedificila si impune masuri de precautie deosebite. Primavara si vara suflă adesea vântul de &" care nu depaseste deregula forta F!K si nu provoaca valuri mari in rada. f% 6imitele portului ;onstanta

Portul ;onstanta este delimitat de digurile de aparare $de 4 si de &% ale

acvatoriului. g% +ada Portului ;onstanta este delimitata de coordonatele:II°@B]8 4 ! BAS°II]B J

II°BF]8 4 ! BAS°II]B JII°@B]8 4 ! BAS°IL]8 J

II°BF]84 ! BAS°IL]8 J 1eridianul de BAS°IF]K J si BAS° IS]A J împart rada in C zone deancoraj numerotate de la 7 la J astfel:

! zona @: ancoraj pentru nave de pana la IB BBB *+) $e#ceptand petroliere%! zona A: ancoraj pentru nave mai mari de IB BBB *+) $e#ceptand petroliere%! zona C: ancoraj pentru petroliere" nave cisterna $gaze lichefiate %" marfuri

periculoase $indiferent de tonaj%. +ada permite un ancoraj sigur" cu adâncimi cuprinse intre A8!CB mpentru IB!8B nave mari" cu posibilitatea de a face o rotatie completa in caz deschimbare a vintului sau a curentilor. Pe vreme nefavorabila" navele mici pot intra in acvatoriu portuar numaicu aprobarea ;apitaniei portului ;onstanta. ;ontrolul supravegherea si dirijarea navelor de la rada este facuta deP'+* ;'4*+'6 ;'4&*24*2 pe canalul FK (/?. 'rdinele Port ;ontrol;onstanta sunt obligatorii. h% 2ccesul in port

4avigatia spre Portul ;onstanta se face pe drumuri recomandate

conform N2vizelor catre navigatoriO" trecind obligatoriu prin schema de separare atraficului .

&chema de separare a traficului pentru intrarea=iesirea navelor are C zone:!Pasa de intrare in port" având directia generala 47" 5a DC@F°" pe coordonate:

II°BB].K4!BAS°8B].K JII°B8].C4!BASÎI].8J

!Rona de separatie" cu urmatoarele margini:

49



II°BI].I4!BAS°IC].AJII°BI].S4!BAS°IC].SJII^BB].S4!BAS°IL].LJIC^8B].S4!BAS°IL].IJ

!Pasa de iesire din port" avand directia generala &J" 5a D @CF^" pe coordonatele :

II°BC].L4!BASÎA].IJIC°8L].C4!BASÎS].FJ

6ungimea unei pase D F"I1m6atimea unei pase D B"S1mRona de separare a traficului D B"81m $lăţime%+espectarea regulilor si semnalelor din ;'6+J< este obligatorie.4avele care intra in port acorda prioritate celor care ies" cu e#ceptia cazurilor deforta majora. 4avele comerciale vor da prioritate navelor de pasageri. ntrarea sauiesirea concomitenta a doua nave este interzisa.

<.1.7 Inf#+$#%)$%#i !"#$%#ea% ;ăi navigabile interioare

n Portul ;onstanta debuseaza ;analul 5unare 3 1area 4eagra careeste o parte a importantei cai navigabile 5unare 3 1ain 3 +hin. ;onformstandardelor JJ;!U0'" ;analul 5unare 3 1area 3 4eagra se incadreaza in clasaN?O de canale interioare $6 D FI"I-m" adancime D Km" latime D LBm" A ecluze" Cporturi fluviale" convoi ma#im F barje # CBBB t%.

b%;ăi rutierePortul este conectat la sistemul national de transport rutier. 2tat portul

;onstanta 4ord cat si cel &ud au acces direct la soseua nationala 54 FB careleaga orasul ;onstanta de )ucuresti si de aici cu acces la reteaua europeana deautostrazi. 2utostrada )ucuresti 3 ;onstanta va face parte din magistrala trans!eoropeana *J1. n interiorul portului se afla o retea vasta de sosele si drumuri$apro#imativ @BB -m%. 2ceasta se intinde de!a lungul unui numar mare de dane"permiţând transbordul direct al marfurilor.

c% ;ăi feratePortul ;onstanta este conectat la reteaua nationala de cai feroviare si

prin aceasta la reteaua europeana. 'rasul ;onstanta" care este un important nodferoviar al +omaniei" este legat de )ucuresti printr!o linie dubla" electrificata" careface parte din viitoarea magistrala Jst!(est $;onstanta 3 'radea %" care la randulei va face parte din reteaua magistratelor feroviare care vor lega nordul de sudul şiestul de vestul Juropei. +eteaua de cale ferata din interiorul portului are o lungimede @II -m si este formata din triaje si linii de cale ferata care se intind pe cheiuri"

permitand transbordul direct din nave in vagoane si invers" precum si in spatelecheiurilor" permitand transferarea marfurilor din vagoane in depozite sau peplatforme si invers.

d%*ransportul prin conducte&istemul de transport prin conducte in Portul ;onstanta este folosit" in

principal" de industria petroliera si cea alimentara. *erminalul petrolier din port"administrat de '6 *J+1426" este conectat la rafinariile de la )orzesti" Ploiesti"Pitesti si 1idia prin conductele pentru petrol brut $cu diametre cuprinse intre @I_ si

50



AS_% si conductele de dimensiuni mai mici prin care se transporta produselepetrochimice si petroliere. &e apreciaza ca sistemul de transport prin conducte areo capacitate actuala suficienta pentru a raspunde cresterilor semnificative dinviitorul apropiat.

e% Jlementele de infrastructura care asigura functia de distributie.

Pentru a!şi e#ecuta functia de distributie $marfuri si pasageri%" Portul;onstanta poseda elementele de infrastructura corespunzatoare unui mare portmodern. *erminalele specializate pe categorii de marfa ofera toate facilitatilenecesare: echipamente portuare" dispozitive specifice" forta de muncaspecializata" spatii de depozitare inchise si deschise si alte facilitati care conduc larealizarea unui nivel inalt al capacitatii de operare" al productivitatii si calitatiiprestatiei portuare.

*erminalele de marfuri din Portul ;onstanta pot fi impartite astfel:! terminale pentru operarea marfurilor vrac solide:

@. *erminal de minereu" carbune si cocsA. *erminal de produse chimice

C. *erminal de cimentI. *erminal de cereale! terminale pentru operarea marfurilor vrac lichide : 8.*erminal petrolier

F.*erminal de vrac lichid: ulei comestibil si melasa! terminale pentru marfuri generale! terminale pentru containere! terminale pentru masini! terminal +'!+'! terminal ferr,!boat

n afara terminalelor pentru marfuri" in Portul ;onstanta 4ord e#ista si unterminal de pasageri. 5e asemenea" se preconizeaza construirea unui terminalpentru operarea navelor de transport al gazelor lichefiate.

K. *erminalul de minereu de fier" carbune si cocs. 1inereul de fier" carbunele si cocsul pot fi operate la cele @C dane cu olungime totala de AFIK m si ale caror bazine au adancimi cuprinse intre I"8 si @Sm.n bazinul maritim si bazinul fluvio!maritim $I dane" adancimi intre I"8 ! @Am% suntamenajate sectoare de transbordare a minereurilor" cocsului si carbunelui direct inbarje ce au acces pe ;analul 5unare ! 1area 4eagra.

'perarea marfurilor se realizeaza cu: S poduri descarcatoare" I poduriincarcatoare $la barje% cu capacitati de @ ABB ! A BBB t=oră" benzi transbordoare sibenzi transportoare" macarale de cheu" macarale plutitoare etc. ;apacitatea dedepozitare este de C milioane tone=an.

S. *erminalul de produse chimice" ingrasaminte" uree" fosfati" apatite1arfa este operata la cele @B dane in lungime totala de A FFB m" cu

adancimi ale bazinelor cuprinse intre S"L si @@"8 m. Jchipamente de operare: A descarcatoare de A8 tf fiecare pentrufosfati si apatite" A incarcatoare cu capacitatea de ABB si A8B t=h pentru uree etc.

L. *erminale pentru ciment si alte materiale de constructii;imentul si alte materiale de constructii sunt operate in K dane cu

lungimea de @IAF m si cu adancimi ale bazinelor cuprinse intre @B"F si @B"L m.

51



Jchipamente de operare: A incarcatoare de ciment vrac cu o capacitate de circaIBB t=oră" o instalatie plutitoare de incarcat cimentul vrac din barje la nave" cu ocapacitate de A BBB t =zi" macarale de cheu" macarale plutitoare etc.

@B. *erminal de cereale ;erealele sunt operate la F dane specializate" cu lungimea de @BC8m

si cu adancimi in bazine de K ! L"A m. ncarcarea=descarcarea cerealelor in=dinnave sau barje" in=din silozuri si vagoane ;?+ se face cu: 8 elevatoare pneumaticede @8B t=oră fiecare" A elevatoare $de cheu% cu aspiratie de A8B t=h fiecare" Aelevatoare plutitoare de CBB t=oră fiecare" 8 macarale de cheu" benzi transportoareacoperite aflate pe estacade" benzi transportoare subterane etc .

@@. *erminalul petrolier*erminalul asigura operarea petrolului brut si a produselor rafinate"

petrochimice si chimice. 5in cele K dane operative" F dane au o lungime de @SABmsi bazine cu adancimi cuprinse intre @@"A si @C m" iar cea de!a K!a dana cu olungime de IB8 m si adancimea bazinlui de @S m" unde pot opera tancuri de@8BBBB td9. 5anele sunt dotate cu instalatii de cuplare la nave cu diametre de @A_

si @F_ $instalatii tip 7oodfield si ?le#ider%" avand si alte dotari specifice. *erminalulmai este dotat cu sisteme de prevenire şi stingere a incendiilor si de combatere ascurgerilor de petrol" avand diverse echipamente: nave colectoare" bariereantipoluante etc. 5ana de operare $F%" componenta a terminalului de vrac lichid$ulei comestibil si melasa% are o lungime de @@C m si adancime a bazinului de F"Cm. Jste specializata pentru e#portul uleiului si importul de melasa. Uleiul estetransportat prin conducte in cele K tancuri ale terminalului cu o capacitate deA8BBBB tone" iar melasa se transbordeaza in vagoane 3 cisterna.

@A. *erminale pentru marfuri generale cuprind :! terminalul pentru produse metalurgice $laminate%" cu Adane! terminalul pentru utilaje si echipamente" cu I dane

! terminalul pentru produse alimentare frigorifice" cu o dana specializata"avand un comple# frigorific si depozite frigorifice

@C. *erminalele de containere cuprind:! terminalul &';JP" o dana in Portul ;onstanta 4ord" lungime AIB m"adâncimea bazinului S"K m" echipat cu doua portainere de IB tf" douatraustainere de CA tf" motostivuitoare" incarcatoare laterale etc. ;apacitateade depozitare din spatele cheiului este de C ha.

! terminalul 12J+&0" o dana in Portul ;onstanta &ud" dotata cuechipamente moderne 12J+&0.

@I. *erminalul +'!+'*erminalul +'!+' se afla in Portul ;onstanta &ud şi are o dana cu

lungimea de A@A m $adâncimea bazinului @I m%. Parcarea pentru îmbarcare poateprimi @AB vehicule" de @A m lungime" iar cea pentru debarcare are o capacitatesimilara.

@8.*erminalele de masini se afla atat in Portul ;onstanta 4ord" catsi in cel de &ud. n portul de 4ord operarea acestora este facuta la cele 8 dane cuo lungime de S8I m si in bazine cu adancimi cuprinse intre K"F si @C"8 m. n portulde &ud" terminalul are A dane de operare" precum si o platforma de depozitare.

@F.*erminalul de ferr,!boat este situat in Portul ;onstanta &ud sidispune de urmatoarele facilitati:

52



o linii de cale ferata pana la podul mobil de operare a naveloro dotarea cu un parc de vagoane" specializat pentru traficul combinat $atât

intern cat si international% si locomotive diesel ! electriceo macarale transtainer cu sarcini de ridicare de CA tf ` CK tfo drumuri modernizate de acces spre terminal.

*ransportul maritim este realizat cu navele ferr,!boat Jforie si 1angalia" careprezinta urmatoarele caracteristici:! tonaj brut: AB FA@ t! tonaj net: F @SF t! dead9eight:@A BBB td9! viteza: @8 nd! capacitatea de incarcare in urmatoarele variante: S8 vagoane sau SB *+!uri

sau IB vagoane si IB de *+!uri sau alte combinatii ale numarului devagoane si *+!uri

! C punti de incarcare cu linii de cale ferata cu ecartament normal $@ IC8 mm%"totalizand @FSB m liniari de ;?.

+utele maritime de linie asigurate:! ;onstanta ! 5erince $ *urcia%! ;onstanta ! &amsun $*urcia%! ;onstanta ! )atumi $<eorgia%

Elementele de infrastructura care asigura functia de depozitare n Portul ;onstanta" marfurile pot fi depozitate in scop tranzitoriu prin

crearea unor stocuri de echilibrare a cantitatilor mari de marfuri descarcate de penave si a posibilitatilor de preluare a acestor marfuri pana la incarcarea ulterioarape alte mijloace de transport in scopul e#pedieri lor spre alta destinatie.

5upa natura marfurilor depozitarea se face: pe platforme" in incintaportului" in magazii special amenajate" in silozuri sau in alte construcţiiamenajate.

Portul ;onstanta are o suprafata de depozitare de circa AAB ha $@LB hadescoperite si CB ha acoperite% pentru marfuri generale" vrac uscat" containere"produse metalurgice" materiale de constructii" masini etc.5e asemenea" are tancuri pentru petrol si produse petroliere $@"K m Z% tancuripentru ulei comestibil si melasa $A8 BBB t%" silozuri pentru ciment $IB BBB t%"silozuri pentru fosfati si apatite $ CB BBB t%" siloz pentru uree $ A8 BBB t %" depozitefrigorifice $@B BBB t%.

• ;onstructii si reparatii navale in Portul ;onstanta

n &antierul 4aval ;onstanta se construiesc si se repara nave de pana laABB BBB td9. &antierul are in dotare: docuri plutitoare $unul de S BBB tf sialtul de @8 BBB tf%" docuri uscate $unul pentru nave de pana la @8B BBB td9iar altul pentru nave de pana la ABB BBB td9%.n afara &4;" in port e#ista si alte firme de reparatii navale care asigura o

gama larga de reparatii la masinile si instalatiile navale" precum si la aparatura dindotare.

53



F.A P"#$%& Mn3&i este port maritim" având posibilitatea de a opera nave depana la @B BBB td9. &uprafata sa este de @KB ha" din care 8B ha pe uscat si @ABha acvatoriul portului. 2re doua dane pentru nave de marfuri cu o lungime de IBBm" cu adancimea apei in bazinul portuar de L m.

&antierul naval $civil% N5ae9ooO are doua docuri uscate in care se pot

construi nave de pana la 88 BBB td9 si se pot repara nave cu capacitatea ma#imade @8B BBB td9. ;heiul de armare al santierului are o lungime de @8BB m " iaradincimea apei este de L m. 1acaralele sunt de: ISB tf " @AB tf " 8B tf si @F tf.

F.C P"#$%& Mi(i este port maritim si punctul terminus al ;analului Poarta 2lba 31idia 4avodari .

&uprafata sa este de FFB ha" din care CKB ha pe uscat si ALB la acvatoriu. 2reK dane si @ I@8 m de cheuri. 2dâncimea apei in bazinul portuar in zona de operarela cheiuri este de S!L m. ;ele mai mici funduri in bazin sunt de K m. 'perareamarfurilor se face cu doua macarale de @F tf fiecare. &antierul 4aval 1idia e#ecuta reparatii la nave de pana la F8 BBB td9 cu

pescaj de pana la 8"8 m. 2re trei docuri plutitoare $unul de AB BBB t si doua de @BBBB t% si C dane de armare cu KAB m de cheiuri" pe care opereaza doua macaralede @F tf .F.I P"#$%& S%&in este port fluvial!maritim" situat la 1m B!A" la varsarea 5unariiin 1area 4eagra. Portul are doua sectoare: zona libera $in prezent inactiva% siportul comercial $pentru pasageri si marfuri generale%. n bazinul zonei libere suntIFBB m de cheiuri" depozite cu o suprafata de A BBB m[ si platforme de A BBB m[.

2dâncimea ma#ima in bazin este de K m. 2ici pot opera C macarale plutitoare $Aori CA tf si @ ori @B tf %. Portul comercial are A @AF m de cheiuri" cu adancimea apeide A"8 3 K"8 m.F.8 P"#$%& T%&)e este port fluvial 3 maritim situat la -m KB ! KA conceput să

îndeplineasca I destinatii: port industrial" port de pescuit" port comercial si portmilitar. Portul comercial *ulcea are mai multe dane: de marfuri in vrac $-m KA%" debalast $-m KB% de pasageri $-m K@%. Jstacada portului are o lungime de LKB m" cuadancimea apei de C!C"8 m. Platforma acestei zone a portului are CA BBB m[.5anele sunt echipate cu macarale $A ori @F tf si A ori 8 tf% si o macara plutitoare $de@B tf%. ;apacitatea de trafic a portului comercial este de B"S8 milioane t = an . Portul maritim are ACB m cheu" adancimea apei de K"8 m" suprafataplatformei de K @8B m [ si dispune de macarale de @F tf . 2ici pot opera nave depana la A8 BBB td9. ;apacitatea de trafic: @"BI milioane t=an. Portul fluvial are uncheu de @BB m" adancimea apei de C m" suprafata platformei de L8B m[ si dispunede doua macarale de 8 tf. ;apacitatea sa de trafic este de C milioane tone=an . Portul industrial se afla in amonte de oras si este destinat incarcarii sidescarcarii de minerale: fier" cocs" baucsita" magnezite" pentru combinatulsiderurgic. Portul navelor de pescuit oceanic se afla la -m KA"F intre portul comercialsi bazinul santierului naval. 6ungimea cheului este de CFB m" adancimea apei estede 8"8 m. 2re macarale de 8 tf si o capacitate de trafic $de peşte congelat% de B"Amilioane t=an .

&antierul naval *ulcea are cale pentru nave de @8 BBB td9" macarale deIB tf " @F tf si 8 tf" iar adancimea apei in bazinul santierului este de L m.

54



F.F P"#$%& G&$i este port fluvial 3 maritim situat intre -m @8K 3 @I8"I. Portul comercial este alcatuit din:

Portul vechi" pentru pasageri si balast)azinul docurilor $marfuri generale si cereale%)azinul marfurilor lemnoase

5anele pentru produsele metalurgice. 2ceste sectoare au in total 8C de dane. 6ungimea cheiurilor este de I IBBm . 2dancimea apei la cheu este de K"8 m. 5anele sunt dotate cu CL de macaralede cheu si 8F macarale mobile. &uprafata portuara este de AIB A8B m [" din carebazinul docurilor detine @A CBB m [. ;apacitatea tehnologica de trafic este de @A"Imilioane t=an .

Portul industrial se afla in amonte de varsarea &iretului in 5unare. Jl estespecializat in descarcarea minereului de fier si a cocsului. ;heiul pentru navemaritime este lung de SBB m" iar cel pentru nave fluviale este de @AB m.

2dancimea apei la cheiuri este de K"C m . n acest port pot opera nave de pana laA8 BBB td9. 2re AF macarale mari si @F macarale de @F tf. ;apacitatea de trafic:

de descarcare a minereului si cocsului 3 AA milioane t = an" iar de incarcare acenuşeii 3 A milioane t = an .n partea dinspre aval a portului comercial se va dezvolta terminalul de

containere si amenajari pentru zona libera.&antierul naval <alati poate construi nave de pâna la F8 BBB td9. Jl are un

doc uscat cu doua camere" fiecare de cate AC8 m ori C8 m" o cala pentru nave deAB BBB td9 si una pentru nave de K 8BB td9. &antierul este dotat cu doua macaralegigant: una de 8B tf si una de CAB tf " precum si cu macarale de IB tf " @F tf si 8 tf.F.K P"#$%& B#i& este port fluvial 3 maritim situat pe 5unare intre -m @KA si -m@FS"8 $ultimul port al 5unarii maritime spre amonte%.

Portul are trei zone : a% cea a portului vechi pentru pasageri si de produse lemnoase b% bazinul docurilor pentru marfuri generale" cereale si balast c% zona din aval de )raila" pentru terminalul de containere si zona libera. n bazinul docurilor pot opera simultan @8B nave. n amonte si aval de portsunt zone de ancoraj" in fiecare putand ancora K!S nave maritime. 6ungimeacheiurilor este de I 8K8 m. 2dancimea apei este de F ! K"8 m. 1acaralele dindotare sunt de 8 si @F tf. Portul are un siloz de CB BBB t. ;apacitatea tehnologicade trafic este de A"S milioane t = an .

&antierul naval )raila construieste si repara nave de pana la @8B BBB td9.Jl are un cheu de armare propriu si mai multe cale.F.S P"#$%& Ce#n4"( este port fluvial situat pe 5unare la -m CBB " dar este siport la ;analul 5unare 3 1area 4eagra" la -m FI. &uprafata portului este de @L ha$@B ha suprafata de apa si L ha suprafata platformei pentru marfuri%. 6ungimeadanelor: de pasageri A8B m de produse petroliere K8 m de cereale @BB m demarfuri generale 8AB m si de balast IBB m. Portul este echipat cu o macara de @Ftf si doua macarale de 8 tf .F.L P"#$%& C&#+i este port fluvial situat pe bratul )orcea al 5unarii si cuprindeportul comercial si portul industrial. ;heiurile portului comercial au o lungime deCIB m sunt echipate cu macarale de @F tf si de 8 tf" iar adancimea apei la cheueste de A"S m. &uprafata platformelor pentru marfuri este de A@C BBB m[" iar a

55



depozitelor de C BBB m[. n port pot opera nave de pana la @ 8BB t. ;apacitatea detrafic este de I8B BBB t = an.

Portul industrial" care deserveste combinatul siderurgic" are FC8 m cheiuri"C macarale de @F tf" incarcatoare de minereu si zgura. Portul mai are si o zonapentru produsele otelariei: un cheu lung de CBB m" cu adancimea apei de I"A8 m"

A macarale de 8 tf si incarcatoare pentru produse din otel. n portul industrial potopera nave de C BBB td9. ;apacitatea de trafic a portului industrial este de @ AIBBBB t = an.F.@B P"#$%& O&$eni$ este situat la -m CIB. ;heiul fluvial este lung de CBB m siadancimea apei este de C m. 2re trei macarale de 8 tf" suprafata platformei deC@CBB m[ si pot fi operate nave de pana la A BBB td9. ;apacitatea de trafic estede I8B BBB t=an.

&antierul naval 'ltenita construieste nave de pana la 8 BBB td9" are @Acale de montaj si de lansare la apa a navelor. 5ispune de macarale de 8B tf @F tfsi 8 tf .F.@@ P"#$%& Gi%#3i% este situat la -m ILC si are urmatoarele cheiuri: un cheu

operational de A8B m $adancimea apei de C"8B m%" un cheu de buncheraj de @BBm" un cheu de pasageri de IBB m si unul de asteptare" un cheu fluvial de @KB m"un cheu fluvial al terminalului de balast cu trei macarale de @F tf.

Platformele de marfuri au o suprafata de 8 BBB m[ iar depozitele de C BBBm[. 6a acestea se adauga un siloz cu capacitatea de @B BBB t si o platforma pentrusfecla de zahar si balast cu o suprafata de AL BBB m [.

n port pot fi operate nave de pana la @ 8BB t si cu pescaj de ma#im A m.;apacitatea tehnologica de trafic a portului este de @ CIB BBB t = an. Pe canalulPlantelor se afla un cheu operational pentru marfuri generale" dotat cu A macaralede 8 tf si se preconizeaza amenajarea unui terminal de containere si a zoneilibere .

*erminalul de petrol al Portului <iurgiu se afla intre intrarea in bazin siintrarea pe ;analul Plantelor. ;heul sau are o lungime de C8C m si adancimeaapei de C" 8B m. 2ici se pot opera nave de pana la A BBB t . ;apacitatea de traficeste de I8B BBB t = an pentru produse solide si @BB BBB t = an $pentru produselichide%.F.@A P"#$%& Zi/ni)e este situat la -m 88C. 2re un cheu de IIB m lungime cu oadancime a apei de C m. 5ispune de o macara de A8 tf si trei macarale de @F tf.1ai are un cheu de cereale $@BB m lungime % si un cheu de pasageri de @BB mlungime.Platforma portului insumeaza A@ CBB m[" iar depozitele de I BBB m[.;apacitatea de trafic a portului este de KAB BBB t = an.F.@C P"#$%& T%#n%& M3%#e&e este situat la -m 8KL . ;heul fluvial are o lungime deF@B m

2dâncimea apei la cheu este de A"S m. Portul dispune de doua macarale de@F tf si una de 8 tf si de benzi transportoare pentru incarcarea pe nave aingrasamintelor chimice. &e opereaza si cereale pentru care portul dispune de uncheu lung de @AB m si un siloz de F BBB t. Platforma portului are FFB m [ iardepozitele au o suprafata de 8BB m[. n port pot fi operate nave de pana la @ 8BB t.;apacitatea de trafic este de SBB BBB t = an.F.@I P"#$%& C&f$ este port fluvial situat la -m KL8.

56



6ungimea cheiurilor operationale ale portului este de C8B m" iar adancimeaapei la cheu este de C m. &uprafata platformei portuare este de @@ BBB m [. 2redane de marfuri de ferr,!boat si de pasageri. n port pot opera nave cu capacitateama#ima de A BBB t. ;apacitatea de trafic este de AKB BBB t = an.F.@8 P"#$%& D#"*e$ – T%#n%& Se4e#in este situat intre -m LCC si -m LC@. 2re un

cheu lung de CBB m. 'pereaza marfuri generale folosind doua macarale de 8 tf. 2dancimea apei la cheu este de I"8B m. &unt operate nave de pana la C BBB t.;apacitatea de trafic este de FBB BBB t = an. 5ispune si de un cheu de asteptarelung de IAC m. Portul de pasageri are un cheu lung de 8CB m unde adancimeaapei este de I m. &antierul naval al portului construieste si repara nave de pana la K 8BBtd9. ;heiul de armare are o lungime de F8B m. n santier sunt macarale de 8B tf"IB tf" @F tf si 8 tf .n proiect sunt prevazute amenajari pentru zona libera si unterminal de containere.F.@F P"#$%& O#+"4 este situat la -m L8I pe malul lacului de acumulare alhidrocentralei NPortile de ?ier @O. 5ana mare a portului are lungimea de 8BB m"

adancimea apei la cheu este de I"AB m" iar in dotarea portului sunt I macarale de@F tf si doua macarale de 8 tf. Platforma portuara are suprafata de @F BBB m[" iardepozitele de @FBB m[. Pot fi operate nave de pana la C BBB t. Portul dispune si deun cheu de pasageri cu lungimea de ABB m. ;apacitatea de trafic a portului estede @ ABB BBB t = an . &antierul naval 'rsova construieste si repara nave de pana laC BBB t. 2re un cheu de armare cu lungimea de C8B m" un doc plutitor de SBB t"cale orizontale si macarale de pana la IB tf.F.@K P"#$%& D#en)"4 este port fluvial la -m @ B@F" intre 'rsova si 1oldova 4oua.

2re un cheu vertical de @LB m" cu adancimea apei la cheu de C m" si dispune de omacara de 8 tf. &uprafata platformei de marfuri este de K BBB m[. Pentru navele depasageri este o dana cu lungime de 8B m.F.@S

P"#$%& M"&("4 N"% este port fluvial la -m @ BIF" avand un cheu cu

lungimea de CBB m echipat cu benzi transportoare si doua macarale de @F tf. 2dancimea apei la cheu este de C m" iar suprafata platformei portuare este de@8BB m[ . Pot fi operate nave de pana la A BBB t. ;apacitatea tehnologica de traficeste de C8B BBB t = an.F.@L P"#$%& Me(3i(i este port pe ;analul 5unare 3 1area 4eagra la -m CK. 2reo suprafata de apa de @L ha si un teritoriu portuar cu platforme de depozitare cusuprafata de AB ha. Portul are urmatoarele dane: de ciment $CBB m%" de cereale$@BB m%" de pietris si loess $SAB m%" pentru marfuri generale $IIB m%" de balast$IBB m%" de carbuni $ABB m%" dana tehnica $AAB m%" de pasageri $ABB m%. 5ispunede doua macarale de 8 tf si una de @F tf" lungimea cailor de rulare a acestora fiindde 8BB m.F.AB P"#$%& B+#*i este port fluvial pe ;analul 5unare 3 1area 4eagra la -mAI. &uprafata totala a portului este de AK ha" din care @I ha ! acvatoriu. 2re F danede marfuri generale $ABB m%" de cereale $@BB m%" de pasageri $@8B m% si dana demontaj a santierului naval $F@B m%. 5ispune de macarale de @F tf si 8 tf.

57



CAPITOLUL VIIPORTURILE MĂRII MEDITERANE

1area 1editerană este una din mările *errei cu un intens trafic de navigaţie"

rutele maritime care o străbat fiind printre cele mai des folosite de navelecomerciale ale flotei mondiale datorită atât importanţei porturilor acestei mări cât şilegăturile pe care le face între 'ceanul 2tlantic şi 'ceanul ndian şi între porturileeuropene şi o serie de porturi ale lumii.

2şezată între Juropa" 2frica şi 2sia" 1area 1editerană este a treia casuprafaţă dintre mările 'ceanului 2tlantic $după 1area 7eddell şi 1area;araibilor%" având suprafaţa de A 8B8 BBB 0m A" adâncimea medie de @ ILS m"adâncimea ma#imă de 8 @A@ m $în apropierea ;apului 1atapan" la &7 dePelopones% şi volumul apelor de C K8I BBB 0mC. &alinitatea sa este de CF!CL "fiind mai ridicată decât cea a 'ceanului Planetar" care este de C8 . 2#alongitudinală" între <ibraltar şi )eirut măsoara C CBB -m" iar în lăţime nu depăşeşte

@ KBB -m între <olful (eneţia şi <olful &irta.Wările riverane 1ării 1editerane sunt: *urcia" &iria" 6iban" srael" Jgipt"6ibia" *unisia" 2lgeria" 1aroc" &pania" ?ranţa" Principatul 1onaco" talia" &lovenia";roaţia" )osnia!/erţegovina" ugoslavia" 2lbania şi <recia" iar ţările insulare din1editerana sunt 1alta şi ;ipru.

1area 1editerană este împărţită de Peninsula talică şi nsula &icilia îndouă bazine mari: estic şi vestic. 5in )azinul de (est fac parte: 1area berică$1area 2lboran% dintre litoralul sudic al &paniei şi cel de nord al 1arocului1area )alearelor intre nsulele )aleare şi ţărmurile estice ale &paniei 1area<alică situata la sud de ţărmurile ?ranţei 1area 6igurică dintre litoralul nord!vestic al taliei şi nsula ;orsica 1area *ireniană între ţărmurile vestice ale

taliei şi insulele ;orsica" &ardinia şi &icilia şi 1area &ardiniei dintre ţărmurile 2lgeriei şi insulele sicilia si )aleare.

)azinul de Jst al 1editeranei cuprinde urmatoarele bazine maritime: 1area 2driatică între ţărmurile Peninsulei talice şi coastele dalmate 1area onică întrecoastele sudice ale taliei" &icilia şi coastele vestice ale <reciei fiind delimitată lasud de paralela de CFB 4 1area &iciliei în partea de sud a &iciliei 1area &irtelor"la sud de paralela de CFB 4" delimitata la vest de coastele *unisiei" la sud delitoralul 6ibiei" iar la est de meridianul de AA B J 1area 6evantului ce ocupă toatăpartea răsăriteană a bazinului

.1 P"#$%#i&e T%#)iei 6a 1area Jgee" *urcia are următoarele porturi $de la 4 la &%: 2liaga" 4emrut"

zmir si <ollu-.6a 1area 6evantului porturile turcesti sunt $de la ( la J%: <oce-" ?ini-e"

2ntal,a" 1ersin" )otas" sdemir si s-enderun $2le#andretta%.a% Portul zmir este cel mai important port al *urciei din 1area Jgee fiind

vizitat anual de circa C FBB de nave.6ocalizare: CSBA8] 4 AKBBL] J. Jste situat în <olful zmir. >n port pot fi

operate nave cu un pescaj ma#im de CS ft" iar în portul vechi operarea navelor este

58



restricţionată de pescajul ma#im admis $S m% şi lungimea ma#imă a navei $@F8 m%.5e asemenea" în <olful zmir pot opera tancuri petroliere" la terminalul de petrol"cu un pescaj ma#im de CC ft.

5anele portului" în număr de AA" oferă facilităţi pentru operarea mărfurilorgenerale $danele I!@A şi AB!AA% a vracului uscat şi navelor +'!+' $dana C%" a

containerelor şi navelor +'!+' $danele @C!@L% şi a navelor de pasageri $danele @şi A%. 2dâncimile la dane sunt cuprinse între K!@C m.Pentru operarea mărfurilor danele sunt echipate cu mijloace moderne de

încarcare=descărcare: o macara plutitoare de @BB tf" A instalatii de manipularecontainere de IB tf" L macarale de cheu de C!@8 tf" @I macarale mobile de F!CB tf"AA trailere de IB t" K transtainere de IB tf si alte mijloace moderne care asiguramanipularea operativa a containerelor şi a încărcăturii navelor +'!+'. Pentrucereale e#istă un siloz cu o capacitate de KF BBB t" iar capacitatea de încărcare!descărcare a cerealelor este de A 8BB ! C BBB t în AI ore.

Pilotajul este obligatoriu" iar comandantul navei va transmite J*2 cu @A ore înaintea sosirii navei.

+emorcajul este obligatoriu pentu nave mai mari de A BBB *+).b% Portul 1ersin este unul din cele mai importante porturi ale *urciei la1area 1editerană.

6ocalizare: CFBIK] 4 CIBCS] J. Jste situat în <olful 1ersin" pe coastelesudice ale *urciei.

n port pot opera nave cu pescaj de până la @A"8 m cu următoarele restricţii:- navele cu pescajul mai mare de L m" între @F decembrie şi @8 martie- navele cu pescajul mai mare de L"8 m" între @F martie si @8 decembrie- tancurile petroliere cu pescajul mai mare de @A m" între@F decembrie si

@8 martie- tancurile petroliere cu pescajul mai mare de @A"8 m" între @F martie si @8

decembrie. >n port au prioritate navele militare" navele ce descarcă alimente şi pasagerele"iar in al doilea rând navele +'!+' si portcontainerele.

6a danele portului pot opera nave vrachiere $vrac uscat%" portcontainere" nave+'!+'" iar la terminalul rafinăriei 2*2& pot opera tancuri petroliere cu unpescaj ma#im de @I m şi 6'2 de ALL m. 5anele portului au adâncimi cuprinse

între F!@A m şi lungimi de IB ! ISB m. Portul are şi C zone libere unde e#istăposibilităţi de acostare a navelor $danele AA!AI%.

?acilitatile de operare a mărfurilor sunt asigurate de echipamente moderne"printre care se numără: o macara plutitoare de FB tf" 8 macarale pentrumanevrarea containerelor de IB tf" @K macarale de cheu de C!C8 tf" @Smacarale mobile de 8!A8 tf" @C transtainere de IB tf" IC trailere de IB tf.'perarea containerelor este asigurată la C dane" la terminalul de containereputând acosta nave cu pescajul de pana la L"8!@@"8 m. 1ărfurile în vrac pot fioperate cu o rată de A IBB t=h la încărcare si @ ABB t=h la descărcare.

Pilotajul este obligatoriu pentru toate navele" iar comandantul va transmite J*2cu IS ore şi AI ore înainte de sosirea navei.

59



>n ceea ce priveşte ancorajul navelor în radă" sunt stabilite zonele în care seinterzice ancorarea" pe care navele trebuie să le evite $vezi N<uide to PortJntr,O%.

Portul 1ersin este vizitat anual de cca C.BBB nave.

>ntre porturile turceşti mai importante" situate la 1area 6evantului se numaraPortul )otas $cu importante terminale de petrol% si Portul s-enderun $unde potfi operate mărfuri diverse%.

.' P"#$%#i&e Si#iei Porturile siriene sunt $de la 4 la &%: )orj slam" 6atta-ia" )anias si *artous.

a% Portul 6atta-ia este un port cu un ambiţios program de e#tindere. 2ctualmente are un trafic anual de circa C milioane tone mărfuri.

6ocalizare: C8C@] 4 C8IF] J.

5ispune de S dane unde pot fi operate nave +'!+'" portcontainere" navede mărfuri generale $cargouri% şi nave de pasageri. 'feră facilităţi bune de

operare a mărfurilor. ;erealele pot fi operate cu o rata de @8B t=h la încărcare siABB t=h la descărcare.

b% Portul )anias este specializat pe traficul de petrol" fiind vizitat de circa@KBnave pe an.

6ocalizare: C8@I] 4 C88F] J.

5ispune de K dane din care F sunt terminale petroliere unde pot opera nave$inclusiv 6P<% cu pescaje cuprinse intre AI si 8C ft.

c% Portul *artous este cel mai mare port sirian în care pot opera atât tancuripetroliere" cât şi nave pentru transportul altor categorii de mărfuri $în special

fosfaţi" sulfaţi etc%. >nregistrează un trafic anual de circa S milioane t.6ocalizare: CI8C] 4 C8I8] J.

n port pot opera nave cu un pescaj ma#im de CA ft. J*2 se transmite cu KAore si AI ore inainte de sosirea navei.

. P"#$%#i&e Li*n%&%i sunt:*ripoli" ;he-aa" +as &elaat" )eirut si &idon$de la 4 la &%.

a% Portul )eirut este cel mai important port libanez" care a înregistrat untrafic anual de circa C milioane t.

6ocalizare: CC8I] 4 C8CB] J.

Portul are C bazine portuare în care pot opera nave de mărfuri generale"mărfuri în vrac $uscat si lichid%" portcontainere" nave +'!+'" tancuri petrolieresi nave de pasageri.

Pescajul ma#im al navelor care pot opera in Portul )eirut este de @C m"nefiind limite privind lungimea şi lăţimea navelor.

1acarale pentu operarea marfurilor: II#AB=@BB tf" I#@AK tf si I#@8B tf.?acilităţile de operare a cerealelor: un siloz de @AB BBB t" A instalatii de

60



respiratie de F#@BB t=h capacitate. 4avele +'!+' pot fi primite la oricare cheudin bazinele A şi C.

Pilotajul va face obiectul acordului cu ;ăpitănia portului. J*2 se transmitecu IS ore şi AI ore inainte de sosirea navei.

Porturile ;he-aa" +as &elaata si &idon sunt specializate in traficul petrolier"fiind dotate cu terminale moderne" iar Portul *ripoli dispune atat de terminale depetrol $inclusiv de stocaj% cât şi de dane pentru mărfuri uscate $5r, ;argo Port%.

.7 P"#$%#i&e I+#e&%&%i sunt $de la 4 la &%: /aifa" /adera" 2shdod si 2sh-elon.

a% Portul /aifa este cel mai mare port israelian" dotat cu terminalespecializate dintre cele mai moderne" având un trafic anual de circa @8milioane t mărfuri şi KBB BBB pasageri.

6ocalizare: CAIL] 4C8BB] J.

Portul /aifa cuprinde: portul principal şi portul au#iliar 0ishon. Portul

principal este amplasat in partea de sud a )ăii /aifa" având @S dane la care potopera cargouri" mineraliere" cerealiere" nave +'!+'" portcontainere s.a" undesunt adâncimi de la S m până la @C"S m. Portul au#iliar 0ishon este situat înaceeaşi baie" la est de portul principal" unde pot fi operate nave +'!+'" tancurichimice $e#istând A terminale chimice%" cargouri si nave de pescuit" cu adâncimicuprinse între I si @B m. >n acest port e#istă şi o zonă libera.

4avele care pot opera in port nu vor depasi pescajul de C8 ft în portulprincipal si de L"8 m in portul au#iliar.

6a terminalul petrolier pot opera tancuri avand pescaje cuprinse intre L"K!@B"I m.

n parte de 4!J a portului se e#ecuta lucrări hidrotehnice pentru e#indereaPortului /aifa unde vor avea acces si nave cu pescaje mai mari.

Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite cu KA ore si IS ore inainte desosirea navei.

i porturile 2shod si 2sh-elon inregistreaza un trafic important care este decirca @F milioane t anual $cumulat pe cele două porturi% şi este profilat inprincipal pe ţiţei şi mărfuri containerizate.

.; P"#$%#i&e E3i!$%&%i6a 1area 1editerană Jgiptul are următoarele porturi $de la J la (%: Port&aid" 5amietta" 2le#andria" &idi 0erir si 1ersa 2l /amra $Jl 2lamein%.

a% Portul 2le#andria $Jl s-andari,a% este port al Jgiptului prin care seefectueaza din imporuri şi 8BH din e#porturi la principalele produse. *raficulanual este de circa AA milioane t.

6ocalizare: C@BL] 4 AL8C] J. Jste situat aproape de varsarea fluviului 4il inmare" in parte de 4!( a acestui fluviu.

61



?ondat în anul CC@ î./r. din ordinul lui 2le#andru cel 1are" 2le#andria adevenit cel mai mare port al lumii antice" ocupând această poziţie si in Jvulmediu până la sfârşitul secolului al T(!lea.

2ctualmente portul dispune de terminale moderne de petrol" cherestea"cărbuni" nitrati" containere" mărfuri generale" cereale" mărfuri frigorifice" ciment"

+'!+'" etc.5e acest port aparţine şi Portul Jl 5e-heila" situat imediat spre vest faţă de

bazinul petrolier şi intrarea în portul principal. n Portul Jl 5e-heila sunt" deasemenea o serie de terminale specializate si facilităţi moderne de operare anavelor +'!+'" portcontainere" minereuri" cherestea" mărfuri în vrac" mărfurigenerale" portul având A secţiuni: port industrial şi port comercial.

ntrarea navelor in Portul 2le#andria este restricţionata de adâncimeaşenalului navigabil" ceea ce impune un pescaj de ma#im L"@I m. n Portul Jl5e-heila pot opera si nave de A8B BBB td9 si cu un pescaj de ma#imum @L m.

Pilotajul in port este obligatoriu" iar sosirea navelor in rada se va face petimp de zi $intre rasaritul si apusul soarelui%.

b% Portul &idi 0erir este portul cu cel mai intens trafic de ţiţei" înregistrând FCmilioane t=an. Practic este un terminal petrolier la I 1m de coasta.

6ocalizare: C@BF] 4 ALCK] J. Jste situat la circa @8 1 &!( de ;apul +as Jl*in" aflat in vecinatatea Portului 2le#andria. Rona de operare este marcata cugeamanduri $2@!28%" fiind declarata zona libera" ceea ce simplifica numaruldocumentelor cerute pentru tancurile petroliere care incarca la acest terminal.

Pot opera nave de pana la IBB BBB td9 8H si să încarce cel putin IB.BBB tmetrice de titei. Pescajul ma#im al navelor este urmatorul:

- la 2@ si 2A : K8 ft- la 2C" 2I si 28 : 8F ft'perarea se poate realiza cu o rata de:

- @A.BBB t=h la incarcare la 2@ si 2A- @B.BBB t=h la incarcare la 2C" 2I si 28J#ista conditii de receptionare a balastului murdar.

Pilotajul si remorcajul navelor în zona de operare sunt obligatorii. J*2 setransmite cu KA ore" IS ore si AI ore inainte de sosirea navei" cu specificareapescajului. &e cer masuri severe de antipoluare" navele trebuind să dispuna deechipament adecvat.

.< P"#$%#i&e !#in)i!&e &e Li*iei sunt$de la J la (%: 1arsa 2l /ariga")engazi" Rueitina" 1arsa Jl )rega" +as 6anuf" Js &ider" 1isurata si*ripoli.

a% Portul *ripoli este unul din cele mai importante porturi ale 6ibiei" fiindvizitat anual de circa FBB nave.

6ocalizare: CA8I] 4 @C@C] J. Jste situat pe coastele sudice ale <ofului&irta 1ica.

62



Portul *ripoli este format din:

! Portul principal cu @I cheuri" cu adancimi la cheu cuprinse intre @@ si AL ft! Portul 0aramanl, cu K cheuri"cu adancimi ale apei cuprinse intre@I si AK ft.n port au acces nave cu un pescaj ma#im de AS ft.

&unt operate diverse tipuri de nave comerciale: portcontainere" nave+'!+'" cargouri" mineraliere" petroliere" nave chimice $inclusiv 6P<%.

Pilotajul este obligatoriu. Pilotul urcă la bord la intrarea pe senalul navigabil.J*2 se transmite cu S ore inaintea sosirii navei.

2ctualmente" Portul *ripoli este in plina dezvoltare.

1arile porturi ale 6ibiei sunt: Rueitina" vizitat anual de peste AKB nave"1arsa Jl )rega si +as 6anuf" care sunt terminale petroliere de mare capacitate"unde opereaza anual peste CBB de nave şi Js &ider" vizitat anual de peste CCBnave" unde pot fi operate petroliere de pana la CBB BBB td9 si cu un pescajma#im de KC ft.

. P"#$%#i&e !#in)i!&e &e T%ni+iei sunt: <abes" 6a &-irra" &ousse$&oussa%" *azer-a" 6a <oulette si )izerte.

5intre acestea" o parte importanta asigura e#portul de petrol si produsepetroliere ale *unisiei" cum sunt porturile: 6a &-irra $cu un trafic anual de peste8 BBB BBB t% si *azer-a ! terminal petrolier situat in largul marii" spre &!J de;apul )on" unde pot opera nave fără restrictii în privinta pescajului.

Portul 6a <oulette înregistreaza una din cele mai ridicate cifre de traficanual $8 milioane t%. n port se operează mărfuri diferite" însă predominăminereurile" cerealele" îngrăşămintele chimice $fosfaţi% şi mărfurile generale.

2re si dane pentru operarea petrolierelor.

6a <oulette include si Portul *unis. n portul 6a <oulette pot opera nave cuun pescaj ma#im de CA ft si cu 6'2 de @S8 m" iar in Portul *unis nave cu unpescaj ma#im de AB ft.

.H P"#$%#i&e A&3e#iei Principalele porturi algeriene sunt $de la J la (%: 2nnaba" &-i-da" ijel")ejaia" 5ell,s" 2lger" 1ostaganem" 2rze9" 'ran si <hazaouet.

a% Portul 2lger $Jl 5jazair% este cel mai mare port al 2lgeriei" in care seopereaza toate categoriile de mărfuri" având un trafic anual de circa Fmilioane t.

6ocalizare: CF8B] 4 BCBB] J. Jste situat pe coasta de vest a <olfului 2lger.

Portul 2lger dispune de 8I dane pentru operarea mărfurilor generale" vracuscat si lichid" a navelor +'!+'" ferr,!boat si portcontainerelor" precum si de Adane pentru tancuri petroliere si 6P< $64<%. n mod curent opereaza nave deA8 BBB t si cu un pescaj ma#im de CS ft. 6a danele petroliere au acces nave cupescaj de ma#imum @@ m.

Portul 2lger are doua intrari in acvatoriul portuar: una de nord" prin care seintra in bazinul vechiului port si una de sud" prin care se intra in bazinul

63



1ustapha. ntre cele doua bazine se afla un bazin median" intre care esteasigurata trecerea interioara.

Pilotajul este obligatoriu. 2ncorajul in rada portului ofera conditii bune" cuadancimi de A8!CB m intre ;apul ;a#ine $la (% si ;apul 1atifon $la J%.

5intre celelalte porturi algeriene care inregistreaza un trafic mai ridicat senumara:

- 2nnaba 3 F milioane t pe an- 'ran 3 A"8 milioane t pe an- 1ostaganem 3 A milioanr t pe an

. P"#$%#i&e M#")%&%i 6a 1area 1editerana" 1arocul are un singur port important si anume Port4ador $)eni Jnzar%.

Port 4ador este vizitat anual de circa KBB nave.

6ocalizare: C8

@K]

4 BA

8F]

(.Portul dispune de @I dane" din care o parte sunt in constructie. 6a dane pot

fi operate marfuri generale" vrac uscat si petrol. 4u e#ista facilitati pentruoperarea navelor +'!+'" ferr,!boat sau portcontainere.

n port au acces nave cu un pescaj ma#im de S"8 m" iar dupa darea infolosinţă a danei pentru petroliere si mineraliere" vor avea posibilitatea saopereze si nave cu un pescaj de până la @A m.

Pilotajul in port este obligatoriu.

.1J P"#$%& Gi*#&$# $1area )ritanie%6ocalizare: CFBS] 4 B8A@] (.

Portul este situat pe coastele sudice ale &paniei" in apropierea ;apuluiJuropa" la intrarea in &trâmtoarea <ibraltar dinspre 1area 1editerana$partea de 4!J a <olfului <ibraltar%.

<ibraltarul are statut de teritoriu autonom" aparţinând de 1area )ritanie. 2fost întemeiat in anul K@@ de generalul arab *ari-" sub numele de 5jabal al*ari- $1untele lui *ari-%" de la care provine actuala denumire. Jliberat de subarabi in @IFA" orasul este cedat de spanioli 2ngliei in @K@I" prin *ratatul de laUtrecht" devenind teritoriu autonom in anul @LFL.

Portul <ibraltar este unul din cele mai mari porturi de tranzit si de escala din

lume" fiind vizitat anual de circa IB BBB nave cu un tonaj de LA SBB BBB *+).nregistreaza un trafic anual de peste @8 milioane t.

4avele aflate in tranzit pot efectua buncherarea" completarea necesaruluide apa tehnica si potabila" aprovizionarea cu alimente si diverse materiale$piese de schimb" accesorii etc%" reparatii si alte servicii. 2vantajele tranzităriiPortului <ibraltar îl constituie nivelul scazut al ta#elor de tonaj sau chiar scutirede ta#e pentru navele care isi completeaza proviziile in rada portului" prinintermediul navelor de aprovizionare $tancuri" salupe% ale portului.

64



4avele care ancoreaza in rada Portului <ibraltar trebuie sa aiba in vederelinia mediana care desparte marea teritoriala si zona contigua ce intra in

jurisdictia 1arii )ritanii" de marea teritoriala si zona contigua ce apartin &paniei$conform ;onventiei de la <eneva din @L8S%. n acest scop vor fi consultate

2vizele catre navigatori nr. IL=@8FC=FK din L decembrie @LFK ale &paniei si

/arta 5 @IIS a 2utoritatii )ritanice.n Portul <ibraltar pot opera nave cu pescajul ma#im de C@ ft" pentru diverse

marfuri $vrac uscat si lichid" marfuri generale" petrol si produse petroliere"containere" nave +'!+' etc%.

Pilotajul in Portul <ibraltar este obligatoriu. J*2 se transmite cu AI oreinaintea sosirii navei. 2ncorajul asigura conditii bune de adăpostire" iaradâncimile variaza între 8!IB ft.

.11 P"#$%#i&e S!niei Principalele porturi spaniole din 1editerana sunt $de la & la 4%: 1elilla"

;euta $ambele situate pe coastele 1arocului%" 2lgeciras" 1alaga" 2lmeria"

;artagena" 2licante" (alencia" *arragona" )arcelona" biza" Palma si 1ahon$ultimele trei porturi fiind situate in nsulele )aleare%.

Prin traficul anual de marfuri se disting in mod deosebit porturile: 2lgeciras $IB milioane t%" *arragona $AL milioane t%" )arcelona $@S milioane t% si(alencia $@I milioane t%.

a% Portul 2lgeciras

6ocalizare: CFBBS] 4 B8BAF] (. Portul este situat la intrarea in &tramtoarea<ibraltar $dinspre 1editerana% in <olful 2lgeciras. Jste vizitat anual de pesteABBBB nave" fiind si port de tranzit.

Portul dispune de dane si terminale pentru operarea cargourilor"vrachierelor" mineralierelor" petrolierelor" navelor ferr,!boat" navelor +'!+'"portcontainerelor" cea mai mare parte a terminalelor fiind specializate si dotatecu mijloace moderne de incarcare!descarcare.

2dâncimile apei la principalele moluri $sla (erde" <alera si 4avio% estecuprinsa intre F si @F m" iar la terminalul petrolier al rafinariei <ibraltar $;.J.P.&.2% sunt 8 dane cu adancimi cuprinse intre F si AB m. n port au acces navefara restrictie de lungime si cu pescajul ma#im de @F m" iar pentru petroliere deFB ft.

Pentru buncherarea navelor sunt create facilitati bune la 5igul de 4ord simolul Nsla (erdeO" unde au acces nave cu pescaje de până la @I m.

Pilotajul este obligatoriu. 2ncorajul este posibil în rada portului avândadâncimi de apro#imativ CB m" cu bune conditii de adăpostire.

b% Portul *arragona

6ocalizare: I@BB8] 4 B@B@I] J. Portul este situat pe coastele de 4!J ale&paniei" la sud de )arcelona. 2re un trafic anual mai ridicat decat Portul)arcelona si este in continuă in dezvoltare.

65





Portul de Jst $'ld Port to Jstaue% cuprinde @LB dane" din care CA daneofera posibilitati pentru operarea navelor +'!+'. 2lte dane specializateasigura operarea unei mari diversitati de marfuri: vin $C pompe cu rata deincarcare de @ BBB hl=h! vin vrac sau @8B t=h! vin ambalat%" fructe" vrac solid"vrac lichid" containere s.a. Un numar important de dane este rezervat navelor

de pasageri" iar altele reparatiilor navale.Pescajul ma#im al navelor care au acces in Portul de Jst este de @I"8 m"

dar pescajul la cele @LB dane variaza intre I"CB m si @I"8B m" majoritateadanelor pentru nave comerciale avand adancimi mai mari de K"KB m la cheu.

)azinele de (est dispun in mare majoritate de dane specializate pentruoperarea diferitelor produse industriale" petroliere si chimice" dar si a navelor+'!+' sau portcontainere.

Port de )ouc=;oronte are dane e#clusiv rezervate operării navelorcomerciale $K dane pentru nave maritime si A dane pentu barje fluviale%. 2icipot fi operate minereuri" ingrasaminte $fosfati%" vrac lichid $uleiuri vegetale si

animale%" masa lemnoasa" produse chimice.n acest port pot intra nave cu pescajul ma#im de L"@I m si 6'2 de ABB m.

Portul 6avera este specializat in operarea produselor petroliere si chimice"dispunând de @F dane unde au acces nave cu pescajul ma#im de @A"S m si6'2 de AK8 m.

Porturile Jtang de )erre si 6a 1ede dispun de 8 dane specializate inoperarea petrolului rafinat si a produselor de rafinarie" având terminaleracordate la conducte de petrol si de produse petroliere" apartinand companiei&hell ?rance.

2ccesul navelor in aceste porturi este conditionat de pescajul ma#im admisde K m" 6'2 de @FB m si de inaltimea ma#ima asupra nivelului apei de A@ m" întrucât navele sunt nevoite sa treaca pe sub podul rutier si podul de cale feratade peste ;analul ;aronte.

Portul ?oss are bazinele portuare dispuse înspre e#tremitatea vestica acomple#ului portuar 1arsilia. )azinele portuare A si C ofera importante facilitatide operare a marfurilor:

- pentru vrac $combustibili" minerale solide" minereuri% 3 8 dane din care Adane private

- pentru produse chimice destinate e#portului 3 A dane private" cu acces alnavelor având un pescaj ma#im de @@"CB m

- pentru 6P< si 64< 3 dana SCB" pescaj ma#im de L"K8 m- pentru portcontainere 3 8 dane" pescaj ma#im de @C m" capacitatea de

operare de @8B BBB containere $apro#imativ A 8BB BBB t%- pentru tancuri petroliere 3 8 dane" pescaj ma#im de AA"A8 m si cu

facilitati moderne de debalastare $preluare a balastului murdar la statiade debalastare si cu separarea primara si secundara a balastului%

- pentru produse rafinate 3 8 dane" pescaj ma#im de AB"8S m

67



- pentru nave +'!+' şi mărfuri diverse 3 o serie de dane în bazinulportuar nr. C

.1 P"#$%& M"n)" $al Principatului autonom 1onaco% este un port mic" cu untrafic mai semnificativ doar la navele de pasageri.

.17 P"#$%#i&e I$&iei Principalele porturi italiene de la vest la est sunt: &avona" <enova" 6a&pezia" 6ivorno" 4apoli" *aranto" 2ncona" +avena" (enetia" *riest siporturile insulare Palermo $pe nsula &icilia 3 cea mai mare insula din 1area1editerana% si ;agliari $pe nsula &ardinia%.

*raficul anual de marfuri mai ridicat scoate in evidenta I poturi: *riest $IF"Fmilioane t%" <enova $IC milioane t%" (enetia $A8 milioane t% si 4apoli $@Lmilioane t%. Pe langa traficul mare de marfuri" aceste porturi inregistreaza si untrafic important de turisti al navelor de pasageri. ;el mai activ este portul4apoli" traficul anual de pasageri al acestui port fiind de circa A 8BB BBB

pasageri.a% Portul *riest

6ocalizare: I8CL] 4 @CI8] J. Jste situat in partea de 4!J a <olfului(enetia" in )aia *rieste.

Portul dispune de numeroase facilitati moderne pentru operarea celor maidiverse categorii de marfuri si tipuri de nave" avand terminale specializatepentru tancuri petroliere" mineraliere" cargouri" vrachiere" portcontainere" nave+'!+'.

Principalele terminale si dane specializate sunt:

- terminalul pentru cereale si uleiuri vegetale" cu o capacitate de CB BBB t"avand I incarcatoare pneumatice- terminalele de cărbuni si minerale vegetale $organice%" la molul nr.8"

pescaj ma#im de L"8 m" cu o capacitate de 8BB t=h- dana pentru fructe si vegetale" cu o capacitate de refrigerare de C.KBB t- terminalul de containere" cu o suprafata de AB ha dotat cu I macarale pe

sine de IA tf- terminale pentru marfuri generale" unde pot acosta nave cu pescajul

ma#im de C@ ft- terminale pantru tancuri petroliere- *ransalpine Pipeline *erminal $&'*% cu I dane unde au acces tancuri cu

pescajul ma#im de @F!@F"8 m $8A!8I ft%- 4e9 &an &abla *erminal" cu A dane pentru descarcarea a balastului

murdar si de buncherare- 5ana 2uila pentru descărcarea ţiţeiului" dar si pentru debalastare si

buncherare- 1olul 'ld &an &abla" utilizat pentru nave mici.n Portul *riest au acces navele ale caror dimensiuni ma#ime sunt:

68



- tancuri petroliere: peste @BBB t" pescaj 8I ft" de @FB.BBB td9 $la dana C&'*% si [email protected] td9 $la dana I &'*%

- celelalte tipuri de nave" la molurile @!K in functie de adâncimea apei dinbazinele portuare" pescaj ma#im de I8 ft.

Pilotajul este obligatoriu pentru navele mai mari de ILL *+). J*2 se

transmite cu IS ore inainte de sosirea navei. +ada portului ofera conditii bunede ancoraj.

b% Portul <enova este situat in partea de 4 a <olfului <enova.

6ocalizare: IIAI] 4 BS8I] J.

Portul dispune de cele mai moderne facilitati de operare a navelor simarfurilor si ofera numeroase servicii" dintre cele mai diverse.

Portul este format din:

- bazinul portului vechi 3 N)acino Porto (echioO 3 in zona de 4 a portuluicare cuprinde" de fapt" @@ bazine portuare" cu dane unde se opereaza" in

principal" marfuri generale si diverse alte marfuri" cu adancimi de AL!C@ ft- bazinul N5elle <razieO $la sud de bazinul portului vechi% in care sunt

operate marfuri generale si portcontainere" cu adancimi de AL!IF ft- bazinul N5ella 6anternaO$la ( de avanport% cu posibilitati de operare a

navelor +'!+'" ferr,!boat" a vrachierelor$terminal pentru uleiuriminerale%" cu adancimi de AB!CF ft

- bazinul N5i &ampierdarenaO" avand C moluri cu terminale de containeresi alte I moluri cu dane specializate unde pot fi operate diverse marfuri in vracsolid si lichid" cu adancimi de AB!CS ft.

- terminale petroliere la molurile 2" )" ; si 5 din Portul 1ultedo" situat la (

de portul principal" unde pot opera nave cu pescaje ma#ime de CF" IC"IF ft- terminalul petrolier de geamandura $N&ingle )uo, 1ooringO% unde pot

opera tancuri cu un pescaj ma#im de AB m" cu o capacitate de AKB BBBtd9

- terminalul petrolier la platforma ancorata $N&ingle 1ooring PlatformO%unde pot opera tancuri de orice pescaj" cu capacitate de 8BB BBB td9.

Portul are un program ambiţios de dezvoltare pentru construirea determinale moderne pentru portcontainere $8 dane%" pentru nave +'!+'$A8BBBB mA%" S dane pentru marfuri generale $cu o capacitate de trafic de Cmilioane de t=an%.

Pilotajul in port este obligatoriu. J*2 se transmite cu AI ore si @A ore inaintede sosirea navei in port.

Portul <enova ofera posibilitati de reparatii de orice tip $corp nava" masini"aparatura si instalatii de bord% si dispunde de un doc plutitor cu capacitatea deridicare de @8 BBB t si K docuri uscate $dimensiuni ma#ime!ASB m # IB m # @A"8m" capacitate ma#ima @BB BBB td9 %.

69



.1; P"#$%& "!e# este singurul port al &loveniei situat in partea de sud a)aii *rieste din <olful (enetia. *raficul portuar este insa redus.

.1< P"#$%#i&e C#"$iei Principalele porturi ale ;roatiei sunt $de la 4 la &% următoarele: +ije-a"

&plit" Ploce si 5ubrovni-" cel mai activ fiind Portul Ploce" cu un trafic anual de Imilioane t.

.1 P"#$%#i&e I%3"+&4iei n urma războiului din ugoslavia" republicile &erbia si 1untenegru care au

constituit actuala ugoslavie au pierdut o serie de porturi importante ale fosteifederatii" în dauna ;roaţiei.

Porturile ugoslaviei sunt Releni- si )ar" dar traficul de marfuri al acestoraeste redus.

.1H P"#$%#i&e A&*niei sunt 5urres" &arande si &hengjin" cel maiimportant fiind Portul 5urres" dar cu un trafic modest.

.1 P"#$%#i&e G#e)iei ;ele mai importante porturi greceşti sunt: Pireu" &alonic" ;hal-is" P,los"(olos" ;orfu" 0avalla si ra-lion $pe nsula ;reta%. 5intre acestea se disting"prin traficul cel mai ridicat de marfuri" porturile Pireu $@B milioane t% si&alonic $@I"A milioane t%.

Portul Pireu

6ocalizare: CK

8K

]

4 AC

CS

]

J. Jste situat in partea de 4!J a <olfului&aroni-os. 'rasul Pireu este situat in perimetrul 2tenei" fiind considerat acum osuburbie a capitalei <reciei. mportanta de prim rang a acestui port deriva nunumai din traficul ridicat pe care il inregistreaza annual" ci si din rolul de port detranzit datorita pozitiei strategice pe care o are in 1area 1editerana" laintersectia unor rute comerciale ce leaga porturile mari din 1area 4eagra"1area Jgee si 1area 6evantului cu alte porturi din )azinul de (est al1editeranei precum si dintre acesta si alte porturi ale lumii.

Portul Pireu ofera diverse facilitati pentru operarea diverselor tipuri de nave:+'!+'" cargouri" vrachiere" mineraliere" portcontainere si tancuri petroliere. nport au acces nave cu pescajul ma#im de CF ft in portul principal" de CS ft in

)aziunul 5rapetzona si de CA ft in Portul 2ghios <eorgios.Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite cu AI ore inainte de sosirea

navei. Portul Piure ofera conditii avantajoase de buncherare si de debalastare"serviciile oferite pentru navele aflate in tranzit fiind la preturi avantajoase.

70



.'J P"#$%#i&e Ci!#%&%i Principalele porturi ale ;iprului sunt: 6imassol" cu un trafic anual de circa

I"8 milioane t " 6arnaca cu @"8 milioane t anual si ?amagusta.

n Portul 6imassol" situat pe coasta de sud a nsulei ;ipru" in <olful 2-rotiri" sunt operate nave +'!+'" portcontainere" vrachiere $in special pentru

cereale%" cargouri si nave de pasageri. 4u e#ista facilitati de operare atancurilor petroliere si nici a navelor ferr,!boat.

2dâncimea in port este de @@ m" pescajul ma#im admis de @B"8 m. 4ue#ista limite pentru lungimea navelor.

Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite cu AI ore inaintea sosiriinavei in port.

*ancurile petroliere pot opera in alte porturi ale ;iprului ca: 2-rotiri"5he-elia" <emi-onagi sau 1oni.

.'1 P"#$%#i&e M&$ei sunt 6a (aletta si 1arsa#lo--.Portul 6a (aletta este un important port de escala si de tranzit" fiind

situat la intersectia principalelor rute de navigatie din 1area 1editerana. 2re untrafic anual de circa I"8 milioane t.

6ocalizare: C88I] 4 @IC@] J. Jste pozitonat pe coasta de 4!J a nsulei1alta

n port pot fi operate: nave +'!+'" portcontainere" mineraliere"vrachiere" cargouri si nave de pasageri. *ancurile petroliere si navele caretransporta mărfuri periculoase nu pot fi operate in Portul 6a (aletta" ele fiind

îndrumate spre cel de!al doilea port al 1altei 3 1arsa#lo--.

6a (aletta asigura conditii bune de buncherare a navelor" care se face in8 zone situate in apropiera coastelor" stabilite de autoritatea navala.

2dâncimile in port variaza intre K si @A m.

Pilotajul este obligatoriu pentru nave mai mari de 8BB *+). J*2 setransmite cu IS ore si AI ore inainte de sosirea navei in cazul tancurilorpetroliere si al navelor ce transporta marfuri periculoase si cu AI ore inainte decatre celelalte nave.

71



CAPITOLUL VIII

PORTURILE EUROPEI LA OCEANUL ATLANTIC ŞI DIN MAREAMNECII0 MAREA NORDULUI0 MAREA BALTICĂ ŞI

MAREA IRLANDEI

H.1 D$e 3ene#&e !#i4in( O)en%& A$&n$i)'ceanul 2tlantic ocupă un sfert $A8"SH% din suprafaţa totală a 'ceanului

Planetar" situându!se din acest punct de vedere pe locul doi" dupa 'ceanulPacific. &uprafaţa sa este de L@ F88 BBB -mA " adâncimea medie este deCFAKm" adâncimea ma#imă de L A@L m în fosa Puerto +ico $situat la 4 deinsula omonimă%" iar volumul apelor este de CCB @BB BBB -mA.

6imita nordică a 'ceanului 2tlantic este formată de coastele <roenlandei şislandei" precum şi o linie convenţională ce uneşte nsula )affin cu <roenlandaşi slanda" de!a lungul ;ercului Polar de 4ord $FF oCCV%. >n continuare" aceastălimită este dată de linia care uneşte coasta estică a slandei cu insulele ?r'er" &hetland şi &torfosen $din faţa fiodului norvegian *rondheim%. &pre vest"limita 2tlanticului o constituie ţărmurile răsăritene ale 2mericii de 4ord şi de&ud" precum şi meridianul de FKo7 între ;apul /orn şi Peninsula 2ntarctica.&pre sud" 2tlanticul este delimitat de ţărmurile 2ntarctidei între meridianele deFKo7 şi ABoJ" iar spre est delimitarea este dată de ţărmurile vestice ale Juropeişi 2fricii şi de linia convenţională ce uneşte ;apul 2celor" situat în e#tremitateasudică a 2fricii" cu 2ntarctida" de!a lungul meridianului de ABoJ.

5e la nord la sud" 2tlanticul se desfăşoară pe o lungime de @I 8BB -m" iarde la est" între ţărmurile apusene ale <olfului 1e#ic şi cele răsăritene ale1editeranei" se întinde pe o distanţă de @A 8BB -m.

'ceanul 2tlantic este format din bazinul oceanic ce ocupă o suprafaţă deS@ IKA BBB -mA $bazinul propriu!zis% şi din bazinele maritime" cărora li seadaugă şi suprafeţele golfurilor mărginaşe" ce însumează în total @B ASC BBB-mA. 1ările ce aparţin 'ceanului 2tlantic sunt: 1area 2zov" 1area )altică"1area ;araibilor" 1area rlandei" 1area 6abradorului" 1area 1armara" 1area1editerană" 1area 1ânecii" 1area 4eagră" 1area 4ordului" 1area &coţiei şi1area 7eddell" iar dintre golfuri" cel mai important este <olful 1e#ic" ceconstituie un bazin maritim cu toate atributele unei mări.

H.'P"#$%#i&e E%#"!ei & O)en%& A$&n$i)Principalele porturi ale ţărilor europene la 'ceanul 2tlantic sunt:

a% porturile spaniole :- pe coastele de &7: ;adiz" &evilla $port fluvial!maritim% şi /uelva- pe coastele de 47: (igo" 1arin" ;orunna şi Jl ?errol- pe coastele de 4: <ihon" &antander" )ilbao şi &an &ebastian- în nsulele ;anare: 6as Palmas.b% porturile portugheze $de la & la 4%: &ines" &etubal" 6isabona" 2veiro şi

Porto $cuprinzând porturile Porto şi 6ei#oes%.

72



c% porturile franceze $de la & la 4%: )a,onne" )ordeau#" 6a +ochelle=6aPalice" 4antes 3 &t. 4azaire" 6orient si )rest .

• 5intre porturile spaniole la 'ceanul 2tlantic cele mai importante sunt: ;adiz"(igo şi )ilbao .

H.'.1. P"#$%& C(i26ocalizare: CFoCBV 4 BFoABV 7. Jste situat pe coasta de est a <olfului;adiz.

5ispune de facilităţi de operare a navelor +' ! +'" portcontainere"vrachiere $pentru vrac uscat%" frigorifice" vrachiere" cargouri şi tancuri petroliere.

Portul dispune de o zonă liberă în care pot opera vrachiere $vraclichid si solid% şi cargouri.

>n compunerea Portului ;adiz mai intra porturile: &anta 1aria"Puerto +eal" ;abeznela" portul &antierului 4aval si cel al Ronei libere.

2ncorajul este posibil in orice pozitie din interiorul baii ;adiz in raportcu pescajul navei si conditiile de vreme" iar petrolierele si navele cu pescaje

mari vor ancora la vest de geamandura unction" cu adâncimi cuprinse între@F3@S m .Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite cu KA" IS" AI" @A si F ore

inainte de sosirea navei" regulă generalizată si pentru celelalte porturi spaniole.J#ista facilitati de reparatii navale in santierul naval al portului unde

sunt posibile orice tip de reparatii si care dispune de A docuri uscate pentrunave de până la IBB BBB td9 şi A docuri plutitoare cu o capacitate de @AB BBBtd9.

Pescajele ma#ime admise sunt:- @C m în Portul ;omercial ;adiz- L m în Portul Ronei 6ibere

- @C m în Portul ;abezuela- 8"8 m în Portul &anta 1aria.

*raficul anual de mărfuri al Portului ;adiz este de circa @F milioane tone.

H.'.'. P"#$%& Vi3"6ocalizare: IAo@IV 4 BSoIAV 7. Jste situat pe coasta de vest a

&paniei" în estuarul (igo.Portul este format din Portul (igo " Portul )auzas si terminalul

petrolier.n portul (igo $comercial molesO% pot opera nave ferr,!boat" +'!+'"

portcontainere" cargouri" vrachiere si transatlantice $de pasageri%. )azineleportuare ale acestui port au adâncimi cuprinse între K şi @@ m" cu e#cepţia celorde la dana transatlanticelor $@A m% şi de la malul 1uelle de <ui#arO undeadâncimea la dana este de @K m şi unde pot opera portcontainere şi navepentru mărfuri generale.

>n Portul )auzas e#ista C dane pentru nave +'!+' cu adâncimi deS!@B m" dana pentru minereuri si produse siderurgice $adâncime @@ m% şi dananavelor de pescuit $adâncime @@ m%. Pilotajul este obligatoriu.

73



H.'.. P"#$%& Bi&*"6ocalizare: ICo@KV 4 BAo88V 7. Jste situat pe coasta de nord a

&paniei" fiind amplasat la gura de vărsare a râului )ilbao în <olful )isca,a.Portul )ilbao este unul din cele mai mari porturi ale &paniei" cu un

trafic anual de circa CB milioane tone mărfuri.

Portul oferă multe facilităţi de operare a navelor comerciale:- mărfuri generale 3 8 dane cu adâncimi între I şi @A m- vrac uscat 3 8 dane cu adâncimi între I si @A m- vrac lichid 3 danele nr. @!F" unde au acces nave cu pescaje de K"8!CAm

$pentru ţiţei şi produse petroliere%- produse chimice şi alte produse de petrol 3 C dane $pescaje de 8!@I m%- portcontainere 3 A dane $pescaje de S!@I m%- nave +'!+' 3 la I rampe si la terminalul de pasageri $pescaje de K!

@Am%- terminale petroliere 3 malurile nr. @ ! F" cu adâncimi de @B 3 C@ m" unde

pot opera tancuri petroliere" 6P< şi chimice de până la 8BB BBB td9.

n port sunt oferite" de asemenea" facilităţi moderne de debalastare" buncheraresi reparatii navale.

Pilotajul este obligatoriu. 4ava trebuie să ia contact cu staţia pilot cu o ora înaintea sosirii $ultima confirmare J*2%.

H.'.7. 5intre porturile cu un trafic mai semnificativ se disting Gi5"n cu @Cmilioane tone anual" L C"#%K" cu @A"F milioane tone anual si L+ P&/+$Puerto de la 6uz% din nsulele ;anare" vizitat anual de circa @I BBB nave" cu untrafic anual de circa @A milioane tone mărfuri" I8B BBB containere si 8BB BBBtone de peşte congelat .

• Porturile portugheze care înregistreaza cele mai mari cifre de trafic anualsunt: Sine+" cu @S"L milioane tone" Li+*"n" cu @C"K milioane tone si P"#$"$'porto şi 6ei#oes%" cu @A milioane tone.

H.'.;. P"#$%& Sine+6ocalizare: CKo8KV 4 BSo8AV 7. 2re traficul mai ridicat întrucât este

specializat pe operarea petrolului şi a produselor petroliere" dispunând determinale moderne si de mare capacitate şi" în secundar" de terminale pentrualte mărfuri:

- 'il *erminalO" cu K dane $pescaje de S!AA"8 m%

- Petrochemical *erminalO" cu A dane $pescaje de L!@@ m%- 1ultipurpose *erminalO $terminal multifunctional%" o dana $pescaj ma#im

@K m%- <eneral ;argo *erminalO" cu A dane $pescaj ma#im F" respectiv K m%.

Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite cu AI ore inainte de sosireanavei si se reconfirma cu A ore inaintea intrarii in port.

74



2ncorajul se face in F raioane nominalizate cu litere $;" 5" J" ?" <" /%"ale caror delimitari sunt prevazute in <uide to Port Jntr,O dupa aprobarea&tatiei Pilot &ines.

H.'.<. P"#$%& Li+*"n

6ocalizare: CSo

IAV

4 BLo

@@V

7. Jste situat la gura de varsare a râului*ejo" care formeaza un estuar adânc.Portul oferă o gama variată de facilităţi de operare a mărfurilor pentru

diferite tipuri de nave: +'!+'" portcontainere" cargouri" vrachiere"mineraliere" tancuri de petrol si chimice.

)azinele portuare au adâncimi la dane cuprinse între C"8 si @K m"fiind în general mai mici la danele din amonte pe râul *ejo. 1ărfurile carecunosc un tranzit mai ridicat sunt: mărfurile generale" cerealele" fructeproaspete" peşte" mărfuri containerizate" produse chimice" ulei de soia"ciment" combustibili" produse petroliere" s.a.

Pilotajul este obligatoriu. J*2 se transmite prin agentul maritim cu AI

si @A ore inainte de sosirea navei .• Porturile franceze care inregistreaza un trafic mai ridicat $din randul celor

situate la 'ceanul 2tlantic% sunt:! Nn$e+ – S$. N2i#e" port maritimo!fluvial" care cuprinde mai multe

porturi" începând de la litoralul 2tlanticului $Portul maritim 4antes% şi până la &t.4azaire $port fluvial maritim situat în amonte pe fluviul 6oara" la FB -m de4antes%. *raficul anual al acestor porturi se ridica la circa AF milioane tone

- B"#(e%9" port maritimo!fluvial situat pe râul <ironde si in estuarul râului"cu un trafic anual de circa S"F milioane tone

- B#e+$" port maritim situat pe coastele vestice ale Peninsulei )retagne" cu un

trafic anual de circa A milioane tone.

H.'.. P"#$%#i&e M#ii B#i$nii & O)en%& A$&n$i)sunt:a% în <olful )ristol $de la J la 7%: )ristol" 4e9port" ;ardiff" &9ensea si

1ilford /avenb% pe coasta de 47 a nsulei rlanda: 6ondonderr, $pe râul ?o,le%" port al

rlandei de 4ordc% in nsulele 'r-ne,: &capa ?lo9 $terminal petrolier%d% in nsulele &hetland: &ullom (oe $terminal petrolier%.

H.'.H P"#$%#i&e Re!%*&i)ii I#&n(:

a% pe coastele de sud: 7aterford" ;or- si )antr," ultimul fiind un terminalpetrolier

b% pe coastele de vest : &hannon Jstuar," care cuprinde mai multe porturi"inclusiv terminale de petrol" *arbert" ?a,nes" 6imeric- ;it, 5oc-" 5ernishsland" 1one,point s.a.

H.'.. P"#$%#i&e I+&n(ei sunt: +e,-javi-" /afnarfjordur" (estmanne, ar si 2-ure,ri. 5intre acestea" doar primele doua ofera posibilitatea de a opera

75



nave cu pescaje medii $pescajul ma#im admis 3 S m%" iar celelalte porturi cuadâncimi la dane sub 8 m.

H. P"#$%#i&e (in M#e Mne)iiH..1. D$e 3ene#&e !#i4in( M#e Mne)ii

&ituată pe platforma continentală dintre ?ranţa şi 1area )ritanie" 1area1ânecii are suprafata de K8 BBB -mA" adâncimea medie de SF m" adâncimeama#ima de @KA m" iar volumul apelor de 8 IBB -m C. ;omunică larg spre vest cuapele 'ceanului 2tlantic" in timp ce spre 4J legatura cu 1area 4ordului seface cu strâmtoarea Pas de ;alais $5over ! ;alais%.

Peninsula ;otentin" care inainteaza din 4ormandia spre 4!47" desparteapele 1arii 1ânecii in doua golfuri" care sunt si cele mai accentuate golfuri aleacestei mari: la vest 3 <olful &t. 1alo" iar la Jst 3 <olful &enei.

H..'. P"#$%#i&e F#n)e2e mai importante din 1area 1ânecii sunt $de la 7 la J%:&t. 1alo" ;herbourg" 6e /avre" +ouen $port fluvio!maritim pe &ena%" 5ieppe"

)oulogne" ;alais si 5un-erue.5in punct de vedere al traficului anual de marfuri cele mai active sunt:- portul 6e /âvre" care include si portul 2ntifer" cu un trafic de FB milioane

tone anual si un milion de pasageri" fiind al doilea port al ?rantei camărime

- portul 5un-erue" cu un trafic de CF"8 milioane tone pe an $al treilea portal ?rantei%

- portul +ouen" cu un trafic anual de circa @S milioane tone.

H... P"#$%#i&e An3&iei & M#e Mne)ii;ele mai insemnate porturi engleze la 1area 1anecii sunt $de la 7 la J%:

Pl,mouth" &outhampton" Portsmouth" 4e9haven si 5over. 5intre acestea sedisting:

- Portul &outhampton $C8 milioane tone pe an%- Portul 5over $@C milioane tone marfuri" C"8 milioane masini si A@ milione

pasageri%.

H.7 P"#$%#i&e (in M#e I#&n(eiH.7.1. D$e 3ene#&e !#i4in( M#e I#&n(ei

&ituată între 1area )ritanie si rlanda" 1area rlandei are suprafata de@BCBBB -mA" adâncimea medie @BA m" adancimea ma#ima AKA m si volumul

apelor L 8BB -mC. ;omunică spre nord cu apele 'ceanului 2tlantic prin ;analulde 4ord $4orth ;hannel%. (alorile medii ale salinitatii sunt cuprinse între CA!CI"8 " fiind putin mai scazute decat ale 'ceanului Planetar.

H.7.'. P"#$%#i&e B#i$ni)e (in M#e I#&n(ei

- P"#$%& Li4e#!""&" situat pe coasta rasariteana a acestei mari" pe maluldrept al estuarului râului 1erse," este compus din trei porturi: 6iverpool"

76





<ermania" in partea sudica a Peninsulei rlanda" 1area 4ordului comunica si peaceasta cale navigabila cu 1area )altica .

H.;.'. P#in)i!&e&e !"#$%#i & M#e N"#(%&%i sunt :

a% P"#$%#i&e M#ii B#i$nii $de la & la 4%:- Me(" pe râul omonim $care cuprinde mai multe porturi ! 1ed9a,Ports%" cu un trafic anual de @L milioane tone- L"n(#" port fluvio!maritim amplasat pe *amisa la FB -m distanţă degura de vărsare in 1area 4ordului. 6ungimea totala a frontului de acostareeste de @@I -m" cuprinzând ambele maluri ale *amisei. Jste cel mai mareport al 1arii )ritanii" având un trafic anual de peste 88 milioane tone marfăsi @ @LC BBB *JU. Jste vizitat anual de apro#imativ FB BBB nave.- Fe&i9$"e" port maritim ce inregistreaza cel mai mare trafic de marfuricontainerizate din 1area )ritanie $A"F milioane *JU%" fiind din acest punctde vedere al patrulea port al Juropei $dupa +otterdam" /amburg si 2nvers%.

- I//in35/" important port petrolier" dotat cu terminale moderne si demare capacitate pentru petrol si produse petroliere.- Tee+ Ri4e# " situat pe râul *ees" în aval de 1iddlesbrough" important portfluvio!maritim" cu un trafic anual de IA milioane tone.- Porturile S%n(e#&n( +i D%n(ee" porturi maritime cu un trafic maimodest" in comparatie cu marile porturi britanice.b% P"#$%#i&e Be&3iei $de la 7 la J% :- Nie!""#$- O+$en(- Zee*#%33e" cu un trafic de peste CB milioane tone=an-

B#%33e $port fluvio!maritim%- G5en$ $port fluvial%- B#%9e&&e+ $port fluvial%- An4e#+ :An$e#!8" cel mai mare port al )elgiei si al doilea port al

Juropei" care inregistreaza un trafic anual de circa @@8 milioane tonemarfuri si C"F milioane *JU.

)8 P"#$%#i&e O&n(ei- 3- R"$$e#(/" cel mai mare port al Juropei" cu un trafic anual de peste CBC

milioane tone marfuri si de F"I milioane *JU. Prin traficul realizat este aldoilea port al lumii după &ingapore. Jste amplasat pe bratele +hinului" la

CB -m de vărsarea în mare" fiind legat prin intermediul a K canalurinavigabile cu 1area 4ordului" /aga si 2msterdam. 6egarea +hinului de1ain si prin intermediul ;analului 1ain 3 5unare" asigura traficul fluvialintre 1area 4ordului si 1area 4eagra" prin tranzitarea statelor Juropeicentrale si de sud!est.

- A/+$e#(/ este al doilea port al 'landei" cu un trafic anual de circa CCmilioane tone. &ituat la gura de varsare a râului 2mstel" portul esterăspândit pe numeroase canaluri" lungimea cheurilor sale măsurând 8B

78



-m. ?iind străbătut de circa @BB de canaluri" orasul 2msterdam estedenumit si ""(enetia 4orduluiO .

(8 P"#$%#i&e Ge#/niei6a 1area 4ordului" <ermania are cele mai importante porturi" care

$de la 7 la J% sunt : B#e/en54en0 B#e/en $port fluvio!maritim%"

C%954en si /*%#3" alaturi de care mai sunt o serie de porturi cu untrafic mai modest .

P"#$%& /*%#3 este cel mai mare port al <ermaniei" cu un traficanual de circa CK milioane tone marfuri generale" CI milioane tone marfuriin vrac si C"K milioane *JU. Jste situat la gura de varsare a fluviului Jlba" inapropiere de capătul sud!estic al estuarului Jlbei" la aproape FB 1 de1area 4ordului.

;omple#ul portuar este format din porturile /amburg" 2ltona si)il9elder ce cuprind un front de acostare de peste F8 -m de cheiuri. n portpot opera nave de toate tipurile" cu pescaje cuprinse intre @F!I@ ft. 6aterminalele de containere pot avea acces nave cu pescajul ma#im de I@ ft.Petrolierele care opereaza in portul /amburg pot avea pescaje de ma#imumIB ft $adâncimile la dane fiind pentru aceste nave cuprinse între A@!IB ft%.

e8 P"#$%#i&e N"#4e3iei;ele mai insemnate porturi norvegiene din 1area 4ordului sunt $de la J

la 7%: O+&"0 D#/en0 S&3en0 L#4i0 S"&0 #+$" si Be#3en. 5intreacestea se disting porturile: <teborg $AS"S milioane t si C"K milioane tmarfuri containerizate%" 'slo $F"K milioane t si un trafic de pasageri de A"Cmilioane%" ambele porturi oferind facilitati moderne de operare a unei gamefoarte diverse de marfuri" precum si porturile specializate in traficul depetrol: S&3e&0 S"& si #+$"" ultimul având si terminale pentru nave +'!

+'.

8.6 P"#$%#i&e (in M#e B&$i)

8.6.1. D$e 3ene#&e !#i4in( M#e B&$i)

1area )altica are suprafata de [email protected] -mA" adancimea medie SF m"adancimea ma#ima I8L m" volumul apelor CC BBB -m C si salinitatea deK"A" fiind marea cu cea mai scazuta salinitate de pe glob. n golfurile)otnic si ?inic nivelul salinitatii este si mai scazut" ajungand la F sirespectiv" A .

1area )altica este legata de 1area 4ordului printr!un sir destrâmtori: &-agerra-" intre 4orvegia si 5anemarca" cu o latime de @@B -m0attegat" intre 5anemarca si &uedia" F8 -m &und $kre%" intre &uedia sinsula Reelanda" C"K 0m )eltul 1are" intre insulele Reelanda si ?ionia si)eltul 1ic" intre Peninsula utlanda si nsula ?ionia.

79



8.6.2. P"#$%#i&e !#in)i!&e (in M#e B&$i) sunt :

a% P"#$%#i&e Ge#/niei $de la 7 la J% : ie&0 L%*e0 i+/# si R"+$".;el mai important dintre acestea este portul +osto- cu un trafic anual decirca AB milioane tone" unde sunt operate marfuri generale" marfuri invrac" produse chimice" petrol s.a. si unde au acces nave cu un pescaj de

ma#im CS ft.b% P"#$%#i&e P"&"niei: S2)2e)in0 G(ni si G(n+. Portul <dans-

$5anzig% este cel mai mare port polonez" avand un trafic anual de @Fmilioane tone. ?acilitatile de operare a navelor sunt diverse" portulprimind nave +'!+'" mineraliere" petroliere" vrachiere" cargouri s.a. "mai putin portcontainere care sunt operate in portul <d,nia. Pescajulma#im admis in portul <dans- este de @B!AB m" iar in <d,nia de @A m.

c% P"#$%#i&e R%+iei: &inin3#(0 S$. Pe$e#+*%#3 si V*"#3.Portul S$. Pe$e#+*%#3 este cel mai mare port al ?ederatiei +use" avandun trafic anual de peste AB milioane t. Jste situat in partea rasariteana a<olfului ?ini-" la gurile de varsare ale bratelor fluviului 4eva" care

formeaza aici o delta. Potul dispune de 8B de dane unde pot fi operatecargouri" mineraliere" vrachiere" petroliere" nave +'!+'" naveportcontainere si nave de pescuit. Pescajul ma#im admis este de @@ m"iar 6'2 este AFB m. n santierele navale ale portului sunt posibile toatetipurile de reparatii. &antierele navale din &t. Petersburg construiesc celemai mari nave comerciale ale flotei rusesti.

(8 P"#$%#i&e Li$%niei6ituania are un singur port mai important: &i!e(. Portul 0laipeda are

un trafic de @8 milioane t=an si este vizitat anual de circa F BBB nave.

2dancimea ma#ima este de @B"F m.e% P"#$%#i&e Le$"niei: Ven$+!i&+ si Ri3

Portul Ven$+!i&+ este cel mai mare port al acestei tari" având un traficanual de circa C8 milioane tone" fata de numai L milioane tone" cat are +iga.5ispune de IB dane unde pot fi operate marfuri in vrac" marfuri generale"metale" petrol si produse chimice" precum si F dane pentru nave de pescuit.Pescajul ma#im admis @A"8B m.

f% P"#$%#i&e E+$"niei: P#n% si T&&in

Portul T&&in" situat pe coasta de &7 a <olfului ?inic" are @K daneunde pot fi operate nave cu un pescaj ma#im de S"F m si 6'2 de @SB m.1arfurile ce pot fi operate sunt" in principal" cheresteaua" containere" +'!+'" marfuri in vrac si marfuri generale.

g% P"#$%#i&e Fin&n(ei:

• Pe coastele de sud: /in0 "$0 P"#4"" si e&+ini• Pe coastele de vest: R%/ si ""&.

80



Portul e&+ini este cel mai important port al ?inlandei" situat pe coasta de47 a <olfului ?inic" avand un trafic portuar de circa S milioane tone.5ispune de IB dane la care pot fi operate: containere" +'!+'" masalemnoasa" cereale" marfuri generale" produse alimentare" tancuri petroliere"nave de pasageri s.a. 1ulte dane au terminale specializate dotate cu

mijloace dintre cele mai moderne. Pescajul ma#im admis este de C@ ft.h% P"#$%#i&e S%e(iei. 5intre cele mai importante remarcăm:

• Pe coastele de J si &J : L%&e0 G4&e0 S$")5"&/ si N"##"!in3• Pe coastele de &7 $in zona stramtorilor%: M&/"0 e&+in3*"#30 &/+$(0

G$e*"#3 si B#"f@"#(en.Portul G$e*"#3 :G"$5en*"#38 este cel mai important port suedez"inregistrand un trafic anual de circa AL milioane tone si C"K milioane tonemarfuri containerizate. 5ispune de un numar mare de dane unde pot fi operatetoate tipurile de nave si marfuri. Pescajul ma#im admis: @S"L m pentru tancuripetroliere" @A m pentru cargouri si nave portcontainere in bazinul &-andia si @B

m pentru toate celelalte nave" in principalele bazine ale portului.i8 P"#$%#i&e Dne/#)ei

Principalele porturi daneze la 1area )altica sunt:

• n nsula Reelanda $Realand%: C"!en530 &%n(*"#3 si G%&f54n"ultimele doua fiind specializate in traficul petrolului si al produselor petroliere• n nsula ?ionia $?unen%: Portul O(en+e• Pe coastele de est a Peninsului utlanda: A#5%+0 A&*"#3 si

F#e(e#i+54en.P"#$%& C"!en53 este cel mai mare port danez" avand un trafic anual decirca @B milioane tone. 5ispune de numeroase dane" la care pot fi operate nave

portcontainere" cargouri" tancuri petroliere s.a. 2dancimile ma#ime la dane suntde @B m in port si @A m la terminalul petrolier.

P"#$%& A#5%+ este unul din cele mai moderne porturi ale 5anemarcei" fiinddotat cu numeroase terminale specializate. 5ispune de @B bazine maritime. nport pot fi operate nave portcontainere" +'!+'" mineraliere" petroliere" 6P<"vrachiere" cargouri etc. Pescajele ma#ime admise sunt in functie de adancimeabazinelor unde sunt principalele terminale si dane de operare: @B m in bazinulpetrolier" L"8 m la terminalul pentru marfuri generale $1ultiterminal%" @B"8 m laterminalul de containere" @C m in portul de est $Jast /arbour% si tot @C m laterminalul de carbuni.

Pentru ambele porturi $;openhaga si 2arhus% J*2 se transmite cu @A oreinainte de sosirea navei.

81



CAPITOLUL I>

PORTURILE AMERICII DE NORD0 AMERICII DE SUD

ŞI AFRICII LA OCEANUL ATLANTIC

A. Principalele porturi ale Americii de Nord la Atlantic

1. P"#$%#i&e Cn(ei

>n 'ceanul 2tlantic cele mai importante porturi ale ;anadei suntamplasate pe coastele nsulei 4e9foundland" ale <olfului &f. 6aurenţiu" precumşi în estuarul şi fluviul omonim" ale 6acului 'ntario" ale Peninsulei 4oua &coţieşi în <olful ?und,.

a% Portul COME by Chanse este principalul port al nsulei 4e9foundland"insula situata la est de <olful &f.6aurentiu. Portul este asezat in <olful Placentia"pe coasta de est a insulei. *raficul anual este de K"I milioane tone si esteconstituit in pricipal din petrol si produse petroliere" ce pot fi operate laterminalele de la danele @ şi A. 6a dana nr.@ pot acosta nave de CA8 BBB td9" cu6'2 de@8AB ft si pescajul ma#im de S8!LB ft. 6a dana nr A pot opera nave deKBBBB td9" cu 6'2 de @8BB ft si pescajul ma#im de IB!IC ft.

b% Portul Sept Iles este cel mai important port canadian din <olful&f.6aurentiu $&t. 6a9rence%" având un trafic anual de AA"8 milioane tone"constituit" in primul rand" din minereuri de fier" însă aici mai sunt operate simărfuri generale" nave +o!+o" ferr,!boat" nave de pescuit. Portul este situat in

)aia &ept!les" pe latura de nord a <olfului &f. 6aurentiu" in apropierea unui grupde K insuliţe" de unde îi provine si numele. 5imensiunile ma#ime ale navelorcare pot opera in acest port sunt:

a. pentru mineraliere: 6'2 ! @FBB ft pescaj ma#.! 8K ft b. pentru petroliere: 6'2 ! KK8 ft" pescaj ma#.! IB ft.c% Portul Cartier este" de asemenea" un important port de pe coasta de

est a ;anadei" cu un trafic anual de circa AA milioane tone" în care predominăminereurile si cerealele. Jste situat în partea de nord a <olfului &f. 6aurentiu lacirca A8 1 vest de Portul &ept!les. 5ispune de terminale specializate deminereuri si de cereale" cu rate ridicate de încărcare.

2tât pentru Portul ;artier cât şi pentru celelalte porturi din golful si estuarul

fluviului &f. 6aurentiu este important de retinut fenomenul de maree ceactioneaza în această zonă" cu o amplitudine foarte mare. 5e e#emplu" în Portul;artier" la terminalul de minereuri se înregistrează IA ft. la /7 $/ight 7ater% şi8A ft. la 67 $6o9 7ater%.

d% >n zona estuarului şi fluviului &f. 6aurentiu e#istă şi alte porturi însemnate" dintre care amintim: Quebec pescaj ma#im ! IK m" cu un trafic anualde @K milioane tone şi Montreal " pescaj ma#im 3 @B"8 m" cu un trafic anual de@L"A milioane tone în care se operează o mare diversitate de mărfuri şi unde

82



sunt create facilităţi moderne de operare a portcontainerelor" a navelor +o!+o" apasagerelor si a altor tipuri de nave.

e% alifa! " cu un trafic anual de circa @C"8 milioane tone si Porta"#esbury " cu un trafic anual de K"S milioane tone" sunt cele mai importanteporturi de pe coastele Peninsulei 4oua &cotie" unde sunt operate mărfuri

diverse. >n ambele porturi pot opera si tancuri petroliere de pana la @C8 BBB td9$/alifa#% si C8B BBB td9 $Port /a9-esbur,%" cu pescaje de până la 8B ft in primulport si de ma#im SI ft în al doilea.

f% St$ %ohn este portul cel mai mare din <olful ?und," cu un trafic anual decirca AB milioane tone. Portul este situat la gura de vărsare a râului &aint ohn"

în partea 47 a <olfului ?und," unde se inregistreaza cea mai pronuntataamplitudine a mareei ! @I m" care ajunge uneori si la @F!@S m. Portul dispune determinale specializate pentru nave +o!+o" ferr,!boat" portcontainere" petroliereetc. Pescajul ma#im admis este de IB ft.

'. P"#$%#i&e SUA & A$&n$i)

Pe coasta de est a &U2 si în <olful 1e#ic sunt amplasate o serie de porturide importanta mondiala" care se situeaza intre cele mai mari porturi din lume:Ne" &or#' South (ouisiana si ouston" al căror trafic anual depaşeşte cumult cifra de @BB milioane tone" alaturi de care enumeram porturilePhiladelphia' ampton )oads' *ampa' Ne" Orleans' *e!as City si CorpusChristi " cu cifre de trafic de zeci de milioane tone de mărfuri ce fac obiectulcomertului mondial.

a% Pe coasta de est a S+A cele mai importante porturi sunt: ,oston $@Fmil. tone=an%" Ne" &or# $@A@ mil. tone=an şi A.S mil. *JU%" Philadelphia $K8 mil.tone=an%" ,altimore $A8 mil. tone=an%" ampton )oads $8C mil. tone=an%"Charleston $S.S mil. tone=an si SBB BBB *JU% si Sa-anah $FBB BBB *JU%.

! Portul Ne" &or# este cel mai mare port american de pe coasta de est a&U2. ;omple#ul portuar 4e9or- cuprinde peste IB de terminale petroliere"numeroase terminale pentru containere" nave +o!+o" nave ferr,!boat" nave port!barje si toate celelalte tipuri de nave. Jste unul dintre cele mai moderne si maiactive porturi din lume" atât în ceea ce priveste modul de operare a navelor simărfurilor" cât si în ceea ce priveste traficul de pasageri" serviciile portuare"schimbul informatizat de date privind comertul maritim sau sistemul de e#peditiea marfurilor spre toate colturile lumii. *erminalele de containere dispun deechipamente de operare de mare capacitate si sunt organizate pe diversesocietati comerciale" dispuse in locatii distincte $)a, 2venue *erminal" <lobal1arine *erminal" /o9land /oo- *erminal" 1aher *erminal" 1aers- 6ine*erminal" +ed /oo- ;ontainer *erminal" &ea 6and *erminal" &outh )roo-l,n1arine *erminal s.a.%" cu adâncimi diferite" în functie de bazinul maritim" variind

între A8 ft si IB ft. *erminalele petroliere asigură operarea unei game foartediversificate de petroluri si produse petroliere" dimensiunile ma#ime aletancurilor fiind in functie de adâncimea la dana si locatia terminalului: 6'2 estede LBB ft" iar pescajul ma#im este de CI ft.

Pilotajul este obligatoriu" iar J*2 se transmite cu AI h inainte de sosireanavei.

83



!Portul Philadelphia este situat in <olful 5ela9are si pe ambele maluri alefluviului 5ela9are" spre gura de varsare a acestuia. Portul dispune de cele maimoderne facilitati pentru operarea navelor +o!+o" port barje $6ash%"portcontainere" mineraliere" vrachiere" cargouri" petroliere s.a. 1ărfurile care se

încarcă sau se descarca în acest port sunt dintre cele mai diverse: oţel"

cărbune" minereuri" ingrasaminte" material lemnos" automobile" produsefrigorifice" produse alimentare" fructe" etc. Pescajul ma#im admis difera in functiede dana" intre A8!88 ft.

! ampton )oads este un comple# portuar situat in <olful ;hesapea-e sipe raul Jlizabeteh" care include porturile Norfol#' Ne"port Ne"s siP"#$+/"%$5. 5in marea diversitate de mărfuri ce se opereaza în aceste porturise remarcă petrolul si produsele petroliere" carbunii si cerealele. Portul dispunede facilitati moderne de incarcare=descarcare pentru toate tipurile de nave" celemai multe dane fiind specializate pentru operarea anumitor categorii de marfuri.

2ccesul navelor la dane si terminale este conditionat de adancimea senalelor deacces spre porturile ce apartin in comple#ul portuar /empton +oads:

! *himble &hoal ;hannel: I8ft ! 4orfol- /arbour ;hannel: IBft ! 4e9port 4e9s ;hannel: 8Bft.b% Principalele porturi din Peninsula .lorida sunt: %ac#son-ille $F"@ mil.

tone=an%" Port E-erglades $A@ mil. tone=an%" Miami $8"S mil. tone=an cargo"8BBBBB *JU si C"A mil. pasageri% si *ampa $IL mil. tone=an%.

! *ampa este cel mai activ port al ?loridei prin traficul mare de mărfurioperate. Jste situat pe coasta de vest a Peninsulei ?lorida" in <olful *ama$incluzând golfurile *ampa (eche si 1c0a, )a,%. Principalele categorii demarfuri operate in acest port sunt: marfuri generale" vrac uscat $ingrasaminte"produse chimice" carbune" ciment" gips" cereale" produse agricole%" petrol siproduse petroliere. 2ccesul navelor in port este restrictionat de adancimea celor@I senale care duc la diferitele bazine si terminale din port" variind intre AS si I8ft" precum si de inaltimea podului &-,9a, care este de @K8 ft $la 1/7%.Pescajul ma#im admis este de CS"F ft $167%.

c% Principalele porturi americane din /olful Me!ic sunt: ! South (ouisiana $@LI milioane t anual% ! Ne" Orleans $CC milioane t anual% ! ($O$O$P$ *erminal 0(ousiana Offshore Oil Port *erminal1 ! ouston $@II milioane t anual% ! *e!as City $8A milioane t anual% ! Corpus Christi $S@ milioane t anual%•

Portul South (ousiana este din punct de vedere al traficului anual demarfuri al treilea port din lume $dupa &ingapore si +otterdam%. Portul este situatpe fluviul 1ississippi" in amonte de Portul 4e9 'rleans" limitele sale fiind mila@@I"L $in aval% si mila @FS"8 $in amonte%. 2dancimea minima pe senalul navigabileste de I8 ft. Portul dispune de terminale specializate de mare randament" celemai importante fiind: AB terminale pentru vrac uscat $in principal pentruingrasaminte chimice" cereale" ciment%" AB terminale pentru vrac lichid $in

84



special petrol si produse petroliere%" un terminal pentru marfuri generale" cuposibilităti de operare a navelor port!barje" ferr,!boat etc. 2dancimile apei ladanele terminalelor variaza intre @8 si LB ft.

•

Portul ouston este" de asemenea" unul din cele mai mari porturi din

lume si al doilea port ca importanta al &U2 dupa traficul de marfuri inregistrat inultimii ani. ;omple#ul portuar /ouston este format din:! <alveston /arbour" situat in apropierea <olfului <alveston" pe

sectorul din aval al canalului /ouston &hip ;hannelO" cu adancimi de IB!IA ft ! )arbours ;ut" cu terminale de nave +o!+o" portcontainere"

62&/=&ea bea $nave port!barje%" situat pe )arbours ;ut &hip ;hannel" cuadancimi de IB ft

! )a,port" situat pe &hip ;hannel" unde au acces nave cu unpescaj ma#im de CL ft

! *erminalele si danele amplasate pe /ouston &hip ;hannel" inmajoritate specializate pe operarea petrolului si a produselor petroliere" cu

adancimi cuprinse intre CF si IA ft" ce se intind in amonte pana la circa SB -m detarmul nord!vestic al <olfului 1e#ic. 2ccesul navelor in Portul /ouston este restrictionat de posibilitatile de

manevra pe canaluri" de adancimea apei pe diferite sectoare $CA!IB ft% si deinaltimea de siguranta la trecerea pe sub cele C poduri de peste canal $)a,to9n)ridge ! @KA ft" )elt9a, S *oll )ridge ! @K8 ft si ! F@B )ridge ! @C8 ft%.

. P#in)i!&e&e !"#$%#i /e9i)ne (in G"&f%& Me9i) Principalele porturi me#icane din <olful 1e#ic sunt: ;oatzacoalcos"

*ampico" (era ;ruz" *u#pan si terminalul petrolier ;a,o 2rcas.! Coatzacoalcos este portul 1e#icului cu cel mai ridicat trafic de marfuri

$peste AA milioane tone=an%. Jste profilat pe e#portul de petrol si produsepetroliere" din randul carora predomina butanul" 6P<" amoniac" etilena si titeiul.5imensiunile ma#ime ale navelor care au acces in port sunt: 6'2 ! A8Bmpescajul ! @Am capacitate 3 8L BBB td9.

Portul este situat in e#tremitatea sudica a <olfului ;ampache" pe sectoruldin aval al râului ;oatzacoalcos.

! *ampico este situat pe coasta de vest a <olfului 1e#ic" la gura devarsare a raului *ampico si include si Portul 2ltamira. 2re un trafic variat in carese evidentiaza produsele chimice" minerale" metale" magneziul" mangan" sulfatulde calciu" cimentul" cereale. 5ispune de terminale si dane specializate.

2dancimile la principalele dane sunt cuprinse intre AS si CA ft" iar in portul

2ltamira de ma#im @A m" unde pot opera si nave +o!+o.7. P#i)i!&e&e !"#$%#i &e +$$e&"# (in A/e#i) Cen$#&0 M#e

C#i*i&"# +i (in An$i&e&e M#i +i An$i&e&e Mi)i

Portul ,elize City este singurul port al statului )elize" situat la &ud de1e#ico pe coasta de &J a Peninsulei ucatan" in parte de &7 a <olfului/onduras. 2re doua dane" una principala" unde pot acosta nave petroliere si o

85



alta dana pentru nave +o!+o. Pescajul ma#im admis ! @L ft. 4avele careopereaza in acest port trebuie sa tina seama de e#istenta recifelor coraligene invecinatatea portului" ceea ce impune respectarea indicatiilor privind apropiereasi intrarea in port.

! Portul Santo *omas de Castilla este cel mai important port al

<uatemalei" vizitat anual de circa @@BB nave. Portul este amplasat in partea de&7 a golfului /onduras. 5ispune de F dane cu adancimea apei de CC ft" undepot opera nave +o!+o" portcontainere" vrachiere si cargouri. Pescajul ma#imadmis: AK!CB ft" 6'2 ! K8B ft.

! Puerto Cortes este principalul port al /ondurasului din 1area ;araibilorsituat pe coasta de &ud a <olfului /onduras. 5ispune de facilitati de operare atancurilor petroliere" navelor +o!+o" portcontainere" cargouri" vrachiere etc.5intre produsele destinate e#portului se remarca bananele" zaharul" melasa sipetrolul. Pescajul ma#im admis pentru tancuri ! CB ft" iar pentru celelaltecategorii de nave ! CB ft.

! Puerto Cabezas este unicul port de pe coastele rasaritene ale statului

4icaragua" de mica importanta in comertul maritim" cu posibilitati reduse deoperare a navelor comerciale. Pescajul ma#im ! @L ft.! Puerto (imon si Puerto Moin sunt porturile reprezentative ale statului

;osta +ica la 1area ;araibilor" amplasate unul in apropierea celuilalt pe coastade vest a <olfului 1osuito. n Portul 1oin sunt operate tancuri petroliere" nave+o!+o" portcontainere si nave bananiere. n Portul 6imon pot opera nave +o!+o"portcontainere" vrachiere si cargouri. 1arfurile predominante la e#port suntbananele" cafeaua si petrolul. 2dancimile ma#ime: Puerto 6imon ! CI ft Puerto1oin 3 L"Fm.

! Porturile Colon si Cristobal au o importanta deosebita pentru statulPanama dar si pentru navele care traverseaza ;analul Panama. 2mplasate in<olful 6imon din 1area ;araibilor" la intrarea pe ;analul Panama" cele douaporturi constituie puncte de escala pentru navele ce tranziteaza canalul. Portul;ristobal ofera posibilitati de operare a containerelor" marfuri generale siproduselor petroliere" precum si servicii de bun-erare" reparatii urgente siaprovizionare cu apa. Pescajul ma#im admis este de @A"Am $IB ft%. Portul ;olonasigura conditii mai modeste de operare" pescajul ma#im admis fiind de F"@m.

! Portul a-ana este cel mai important port al ;ubei care asigura pesteSBH din importurile si CBH din e#porturile tarii" cu un trafic de peste F milioanetone anual. /avana constituie în acelasi timp si un punct de escala pentrunavele flotei mondiale care traverseaza <olful 1e#ic si 1area ;araibilor incadrul rutelor transoceanice sau care trec din 'ceanul 2tlantic in Pacific siinvers. Principalele produse destinate e#portului sunt zaharul" melasa" masalemnoasa" iar la import predomina petrolul si produsele petroliere"ingrasamintele chimice" marfurile generale si utilaje industriale. /avana dispunesi de un port de pescuit prin care se asigura e#portul de peste congelat siconserve de peste. n Portul /avana pot fi operate toate categoriile de nave cu6'2 ! ACBm si pescajul ma#im de @@"ICm.

2laturi de /avana" ;uba mai are porturi dintre care cele mai insemnatesunt: Cienfuegos si Santiago de Cuba" aşezate pe tarmurile 1ării ;araibilor sicare permit operarea unei mari diversitati de marfuri.

86





precum si terminale de petrol" unde sunt operate diverse produse petroliere sititei" la nave de pana la S8 BBB td9. 2dancimea apei nu depaseste CA ft ladanele navelor generale si IB ft la terminalele de petrol.

'. 5enezuela are numeroase porturi" dintre care se disting comple#eleportuare 1aracaibo si 'rinoco!+iver.

- Maracaibo este un comple# portuar care cuprinde porturile 1aracaibo")ajo <rande" Punta de Palmas $dispuse pe tarmul vestic al 6acului 1aracaibo%si porturile 1iranda" Jl *ablazo" 6a Jstacada" 6a &alina" &an 6orenzo si 6a;eiba $amplasate pe tarmul estic al lacului%. ;omple#ul 1aracaibo asigura ceamai mare parte a e#portului de petrol al (enezuelei" realizand un trafic anual decirca SB BBB BBB tone titei si produse petroliere. &enalul Puerto 1iranda estedragat la o adancime de @@"Fm" iar adâncimea la majoritatea danelor de operareeste cuprinsa între AF si IA ft.

! Orinoco )i-er 0)io Orinoco1 este un asamblu portuar ce includeporturile 1atanzas" Paluca" Puerto 'rdaz" Punta ;uchillo si (enalum *erminal"toate fiind porturi fluvialo!maritime" amplasate pe fluviul 'rinoco" pana la mila

@L8 in amonte. n aceste porturi sunt operate marfuri de o mare diversitate" lae#port predominand petrolul" cafeaua" minereul de fier" carbuni" aluminiu siprodusele agricole $banane" zahar" orez" etc.%. (enezuela este o maree#portatoare de petrol si produse petroliere" ocupand locul K in lume in productiade petrol .

. ,razilia are numeroase porturi" intre care cele mai importante sunt $dela 4 la &%: ,elem $A milioane tone=an%" Sao (uis $denumit si taui ! L milioanetone=an%" .ortaleza $C milioane tone=an%" )ecife" Sal-ador $@@ milioane tone=an"din care SKH petrol si produse petroliere%" )io de %aneiro $F milioane tone=an%"Porto Alegre si )io /rande $vizitat anual de circa C CBB nave%.

! Sao (uis 0Ita6ui1 este situat pe coasta de 4J a )raziliei" in <olful &ao1arcos. Portul ofera facilitati de operare a tancurilor petroliere" a navelor ferr,!boat" a vrachierelor si a altor tipuri de nave. 1arfurile principale operate sunt:petrolul si produsele petroliere $la import%" cereale" carbunii si produseleagricole. Pescajul ma#im admis este de CI ft la 67 si de I8!IS ft la /7"adancimea la principalele cheiuri ale Portului taui fiind de @Am.

! Sal-ador 0,ahia1 este unul din cele mai active porturi braziliene" care sedistinge nu numai cu traficul mare de petrol si produse petroliere" ci si printraficul de minereuri $in special de fier%" uleiuri vegetale" cereale" containere$marfuri generale%" produse frigorifice si alimentare. Portul dispune de terminalesi dane specializate pentru tancuri petroliere $inclusiv 6P<%" nave +o!+o" ferr,!boat" portcontainere" vrachiere" mineraliere" cargouri. Pescajul ma#im admis" infunctie de dana de operare " este de @B !@A"Sm. 4avele trebuie sa tina cont deamplitudinea mareei care atinge A"8m.

7. Monte-ideo este cel mai important port al Urugua,ului" situat in estuarulfluviului +io de la Plata $+io Plate%" cu un trafic anual de circa I milioane tonecargo si @IB BBB *JU" vizitat anual de 8 BBB nave. 5anele si terminalelespecializate permit operarea tancurilor petroliere" navelor portcontainere" ferr,!boat" vrachiere si cargouri. 5intre marfurile principale la e#port de distingprodusele agricole $carne" cereale" citrice" ulei de floarea!soarelui" lână%"materiale de constructii" produse chimice" iar la import" minerale" petrol si

88



produse petroliere" carbuni" produse industriale. 2ccesul navelor in port esterestrictionat de pescajul ma#im admis ! C@ ft si de conditiile meteorologice" portulfiind inchis atunci cand vantul sufla cu o viteza mai mare de FB -m= h.

7. Argentina are o serie de porturi maritime la 'ceanul 2tlantic sinumeroase porturi fluvialo!maritime pe fluviile Panama si +iver Plate. 5intre

porturile maritime remarcam porturile )uenos 2ires $L"8 milioane tone=an% si)ahia )lanca $@A"8 milioane tone=an%" alaturi de care putem enumera si catevacu un trafic mediu" precum 6a Plate" 1ar 5el Plata si Ushuaia" cel din urma fiindsituat in &tramtoarea 1agellan.

! ,uenos Aires este al doilea port argentinian dupa traficul de marfuri" insacel mai important din punct de vedere al tranzactiilor incheiate si al impulsionariicomertului e#terior al acestui stat. Portul )uenos 2ires cuprinde:

! Puerto Madero $zona centrala% care cuprinde portul vechi"respectiv bazinul de nord si docurile C si I unde opereaza nave transoceanice"cu adâncimea ma#ima de AA ft

! Noul Port " construit la est de Puerto 1adero" care leagă portul

vechi de senalul de nord. 5ispune de bazinele 2!?" cu moluri moderne pe caresunt dispuse terminale si dane specializate" unde pot fi operate cargouri"portcontainere" vrachiere $cerealiere%" mineraliere $indeosebi pentru carbuni%

! 4ocul de Sud " cu doua sectiuni: prima sectiune cu cheiurile 2!<unde sunt operate cereale" produse chimice" uleiuri vegetale" alcool s.a" iar adoua sectiune cu S moluri pentru descarcarea petrolului de pe tancurilepetroliere

! ,azinul pentru produse inflamabile" unde sunt operate navelece transporta marfuri periculoase prin aprindere" situat pe latura de sud aportului

! ,azinul pentru gaze lichide" situat la est de cel anterior" peprelungirea senalului de sud al portului

! ,azinul de Est " unde pot fi efectuate reparatii navale.! ,ahia ,lanca este cel mai mare port argentinian" situat in golful omonim

si in estuarul fluviului ;olorado. 5ispune de terminale si dane specializate pentrucereale" carbune" marfuri generale" petrol si produse petroliere" containere" +o!+o" produse frigorifice $peşte congelat" carne congelata" etc.%" minerale s.a."

2rgentina fiind unul din marii producatori si e#portatori mondiali de carne" grau"soia si vinuri. )ahia )lanca include porturile: Punta ;iguena" Puerto +osales"Puerto )elgrano" ngeniero 7hite si Puerto <alvan" cu numeroase dane undepot opera aproape toate categoriile de nave. 2ccesul navelor in Portul )ahia)lanca este conditionat de dimensiunile ma#ime admise: 6'2 ! ACB m pescajulma#im ! CI ft.

C. P#in)i!&e&e !"#$%#i f#i)ne & O)en%& A$&n$i)Putine state din 2frica dispun de porturi mari " iar cele care au un trafic

ceva mai ridicat sau dezvoltat mai mult datorita pozitiei geografice avantajoasesi mai putin datorita fortei economice a tarilor africane $ care se stie ca estemodesta % " cu e#ceptia 2fricii de &ud " care a cumulat ambele avantaje $ pozitiestrategica " la intersectia multor rute transoceanice si nivel ridicat al economieinationale % " dezvoltand si porturi pe masura . 5intre numeroasele porturi

89



africane de pe coasta 2tlanticului se remarca doar cateva : ;asablanca $ cu untrafic anual de cca. @F milioane tone % " 5a-ar $ I.8 milioane tone = an % "1onrovia $ K milioane tone = an % " <amba $ 8 milioane tone = an % " &aldanha)a, $ AB milioane = an % si ;ape *o9n $ @C milioane tone cargo si [email protected] *JUanual % .

1. Portul Casablanca este cel mai mare port al 1arocului" asigurand K8Hdin totalul comertului e#terior al acestei tari. 5ispune de dane si terminalespecializate sau multifunctionale unde se opereaza o mare varietate de marfuri :titei si produse petroliere $ dana PC % containere $ danele nr. @B ! @C % +o!+o siferr,!boat $ 2@" 2A si 2C % cereale" marfuri generale si zahar $ danele AB ! AI si*C ! *I % ingrasaminte si minereuri $ danele +A si +C % produse citrice si fructe $danele IB ! II si *8 ! *F % zahar" citrice si marfuri generale $ danele 8B ! 88 %fier" carbuni" minereuri si fosfati $ danele FB ! FF % s.a.. 2ccesul navelor in porteste resrictionat de dimensiunile ma#ime admise : 6'2 !SSI ft latimea ! @B8 ftpescajul ! CA ft. .

Pe langa danele de operare a marfurilor" ;asablanca mai are un port

$ bazin% pentru nave de pescuit si bazinul pentru nave pasagere $ )assin dutourisme % . 2laturi de ;asablanca" 1arocul are si alte porturi de importanta mai mica"

dar tranzitate de nave comerciale ale flotei mondiale ca *anger $ la intrareadinspre 2tlantic in stramtoarea <ibraltar % si 2cadar" vizitat anual de cca. 8BBnave .

'. Portul 4a#ar este principala poarta maritima a &enegalului si totodataun important port de escala datorita pozitiei sale geografice $ in imediataapropiere a ;apului (erde" pe tarmul sudic al peninsulei omonime % . 2renumeroase bazine portuare si moluri cu dane specializate pentru operarea uneigame variate de marfuri : fosfati" petrol si produse petroliere" containere" marfurigenerale" +o!+o" alune de pamant" gaze lichefiate" sulf etc.. Pescajul ma#imadmis este cuprins intre CB !CF ft" in raport cu amplitudinea mareei . 5ispune side un port pentru nave de pescuit .

. Portul Monro-ia este cel mai important port al 6iberiei" in care pot fioperate nave mineraliere" petroliere" nave de pescuit oceanic" si alte tipuri denave . 5intre marfurile principale" predomina la e#port minereurile de fier"materialul lemnos" uleiurile vegetale si citrice" iar la import marfurile generale"produsele industriale si alimentare . Portul este si un important punct de escalapentru navele transoceanice . Pescajul ma#im admis este de CB !CA ft lamajoritatea danelor si de I8 ft la danele pentru mineraliere .

I. Abid7an este unul dintre cele mai active porturi din 2frica" avand untrafic de cca. @B milioane tone anual si cel mai important port al ;oastei de?ildes . Portul este situat pe coasta de 4ord al <olfului <uineei" in )aia )anco"beneficiind de o e#celenta protectie naturala . Principalele produse la e#portsunt : cacao $ primul producator si e#portator mondial %" cafea $ locul @ in 2fricasi 8 pe glob %" bananele" lemnul $in special mahonul %" cauciucul" uleiurilevegetale $ de palmier % si produsele petroliere prelucrate din titeiul importat"acestea fiind" de altfel" si cele mai fracvente marfuri operate in Portul 2bidjan .5intre marfurile operate la import se remarca produsele industriale" marfurile

90



generale" cerealele" automobilele si materia prima pentru fabricareaingrasamintelor .

Portul are dane specializate pentru operarea navelor bananiere" +o!+o"portcontainere" vrachiere $ cerealiere %" cargouri $ un cheu pentru incarcareamasei lemnoase %" mineraliere" a tancurilor petroliere si pentru nave de pescuit

oceanic. 2bidjan constitue si un important port de escala unde navele comercialebeneficiaza de servicii de bun-eraj" aprovizionare cu apa si alimente" reparatiinavale . &unt in constructie terminale pentru mineraliere" portcontainere sicargouri .

Pescajul ma#im admis ! CC ft..;. Portul (agos este unul dintre porturile importante ale 4igeriei" tara care

are numeroase terminale de petrol" L8H din valoarea e#porturilor constituind!opetrolul si produsele petroliere . Portul 6agos este situat pe coasta de 4ord a<olfului <uineei si dispune de dane pentru operarea marfurilor generale $ @Ldane %" a navelor +o!+o si portcontainere $ S dane %" a vrachierelor $ A dane %" a

tancurilor petroliere si de gaze lichefiate $ K dane %" a cerealelor $ @ dana % si anavelor de pescuit oceanic $ @ cheu % . Pe langa petrol si produse petroliere" inport mai sunt operate diverse marfuri" cele mai frecvente fiind la e#port" meiul$ locul A pe glob %" cauciucul natural $ locul @B pe glob%" cacao $ locul 8 pe glob %"ulei de palmier $ locul A!C pe glob %" arahide $ locul C %" iar la import produseleindustriale" marfuri generale" cereale . Pescajul ma#im ! @Bm . .

<. Saldanha ,ay este unul dintre cele mai active porturi ale 2fricii" cu untrafic anual sde cca. AB milioane tone" si printre cele mai importante ale 2fricii de&ud . Pottul este amplasat in <olful &aldanha" situat la &J de ;apul ;olumbinesi la FB de 1m 4 de ;ape *o9n . 5ispune de un modern terminal de minereuride fier" zinc si cupru" un terminal de petrol" un cheu pentru marfuri generale siun cheu pentru nave de pescuit. 5e altfel" minereurile" petrolul si produselepetroliere si o serie de marfuri generale industriale si agricole constitueprodusele de baza la e#port ale 2fricii de &ud. Pescajul ma#im admis ! AB.8mla terminalele de minereuri ! petrol si @@.8 m. la cheul pentru marfuri generale .

2mplitudinea mareei ! @.8m... Cape *a"n este unul dintre cele mai active porturi ale 2fricii de &ud" cu

un trafic variat in cadrul caruia predomina produsele industriale si agricole dee#port$ peste 8BH din e#portul tarii se deruleaza prin acest port %" in mod deosebitminereurile" masini" carbuni" produse agricole $ este unul dintre marii e#portatorimondiali de produse agricole % . Portul este situat in <olful *able" in imediataapropiere a ;apului )unei &perante . 5ispune de numeroase terminale si danespecializate si multifunctionale la care se opereaza aproape toate categoriile demarfuri si de nave" cu facilitati moderne de operare a navelor +o!+o"portcontainere" vrachiere" mineraliere" cargouri" mai putin a tancurilor 6P< .

2dancimile apei la majoritatea danelor operationale sunt cuprinse intre @@ [email protected] m. . Portul ofera cele mai diverse servicii portuare .

91



CAPITOLUL >

PORTURILE PRINCIPALE DIN OCEANUL PACIFIC

1J.1 D$e 3ene#&e !#i4in( O)en%& P)ifi)'ceanul Pacific acopera aproape jumatate $IL.8H% din suprafata 'ceanului

Planetar" avand o forma aproape circulara. 2re suprafata de @[email protected] 0m A"adancimea medie I.BAS m" adancimea ma#ima @@.8@F m $in groapaO ;oo- din?osa ?ilipinelor%" iar volumul apelor [email protected] 0mC.

'ceanul Pacific este delimitat la est de coastele apusene ale 2mericii de

4ord si 2mericii de &ud si de linia conventionala ce uneste ;apul /orn cupeninsula 2ntarctica" de!a lungul meridianului de FK o longitudine vestica. &pre sud"Pacificul este delimitat de coastele 2ntarctidei intre meridianele de FK o7 si @IKoJ.limita vestica o formeaza" mai intai linia convencional ce se intinde de!a lungulmeridianului de @IKo longitudine estica si care uneste coastele 2ntarctidei cunsula *asmani" apoi coastele estice si nordice ale 2ustraliei" tarmurile rasariteneale insulelor &umba" a9a si &umatra $&umatera%" precum si ale Peninsuleimalaca si continentului 2sia. &pre nord" Pacificul este delimitat de coastele nord!estice ale 2siei si cele nord!vestice ale 2mericii de 4ord" pana in dreptul &tramtorii)ering.

2pele ocenului Pacific comunica cu cele ale 2tlanticului prin &tr. 5ra-e" &tr.

1agelan si ;analul Panama" cu apele 'ceanului ndianprintr!un spatiu larg intre 2ntarctida si ns. *asmania" precum si printr!o serie de stramtori intre care senumara &tr. )ass $dintre *asmania si 2ustralia%" str. &unda $intre ns. &umatra sia9a% si &tr. 1alaca $intre ns. &umatra si Peninsula 1alaca%" iar cu apele'ceanului 2rctic prin &tr. )ering.

6ongitudinal" 'ceanul Pacific se intinde pe o distanta de [email protected] 0m" intrecoastele Pen. 1alaca si coastele 2mericii de &ud" ceea ce reprezinta mai bine de

jumatate din circumferinta Pamantului" in timp ce de la 4 la & oceanul se intinde pecca @F.BBB 0m.

Principalele bazine maritime care apartin 'ceanului Pacific sunt:- 1area )ering" situata in partea nordica a Pacificului" intre 2las-a"

tarmurile rasaritene ale +usiei si nsulele 2lentine- 1area '-hots-" situata in partea de 47 a Pacificului" intrePeninsula 0amceat-a" insulele 0urile" nsula &achalin si coasteleestice al e+usiei intre nsula &achalin si Peninsula 0amceat-a

- 1area aponiei" situata intre nsulele japoneze" Peninsula ;oreea"tarmurile sud!estice ale +usiei orientale si ns. &achalin

92



- 1area galbena care este un imens golf ce patrunde 2dana incontinental asiatic" intre Pen. ;oreea si tarmurile de nord est ale;hinei

- 1area ;hinei de Jst" dintre Pen. ;oreea" ns. /onshu" +,u-,n si;hina ce se intinde spre sud pana in dreptul ns. *ai9an" iar spre

sud est este delimitata de 2rhipelagul +,u-,u. &pre 47 comunicalarg cu 1area <albena iar spre 4J cu 1area aponiei- 1area ;hinei de &ud" situata in partea de &J a 2sier" fiind

delimitata de coastele sud!estice ale ;hinei" tarmurile estice alePeninsulei ndochina" cele nord!estice ale ns. 0alimantan $)orneo%si cele vestice ale ns. ?ilipine. Jste a treia mare ca suprafata dintremarile Pacificului" avand C.IIK.BBB 0mA" adancimea medie@.@IBm" adancimea ma#ima 8.IAB m" iar volumul apelor C.LAS.BBB -mC.ea constituie una din marile foarte frecventate de navelecomerciale ale flotei mondiale " datorita pozitiei importante pe careo ocupa pe directia principalelor rute maritime ce leaga 'ceanul

Pacific de 'ceanul ndian- 1area ?ilipinelor" situata in Pacificul de (est" ocupa cel mai intinssi cel mai 2dana bazin maritim al *errei. Jste delimitat la 4 si 47de 2rhipelagul aponez si nsulele +,u-,n" la 7 de nsulele tai9ansi ?ilipine" spre & si &J de nsulele ;arolina" iar spre J si 4Jnsulele 1ariane" (olcano si )onin. &uprafata marii este de8.8BB.BBB 0mA" adancimea medie 8.SFB m" adancimea ma#ima@@.8@F m" iar volumul apelor de @F.F8B.BBB 0mC.

- 1editerana 2siatica " situata intre 2rhipelagul ndonezian si 2ustralia" este formata din mai multe mari" dintre care cele maiintinse sunt: 1area 2rafura ce inclu,e si <olful ;arpentaria $dinnordul 2ustraliei%" 1area banda" 1area a9a si 1area *imor.

- 1area ;oralilor" situata in partea de 4J a 2ustraliei" fiind delimitatala 4 de 4oua <uinee si de linia conventionala ce uneste ns.6ouisiade cu ns. &an ;ristbal din 2rhipelagul &olomon la est de

2rhipelagul 4oble /ebride si apoi de meridianul de @KBo J pana indreptul ns. 4orfol-" iar la & limita acestei mari o constituie paralelade CBo &ce o separa de 1area *asmaniei1area coralilor este a doua ca intindere si ca volum al apelor dintremarile *errei" avand suprafata de [email protected] 0mA" adancimeamedie A.CLI m" adancimea ma#ima L.@IA m $in ?osa &olomon%" iarvolumul apelor @@.IKB.BBB 0mC.

5e!a lungul tarmului de 4J al 2ustraliei se intinde" pe o distanta de A.CBB0m" 1area )ariera de ;orali ce acopera o suprafata de ABB.BBB 0mA" avandlatinea cuprinsa intre A si @8B 0m. mensa bariera este alcatuita din cca A.8BB deingramadiri de recife si insulite coraligene si constituie un obstacol permanentpentru navigatie. Pericolul esuarii navelor carea u rutele maritime apropiate de1area )ariera de ;orali impune o atentie deosebita din partea personaluluinavigant la tranzitarea acestei zone.

93



- 1area *asmaniei" situata la sud de 1area ;oralilor" desparte 2ustralia de 4oua Relanda. Jste delimitata la sud de o linieconventionala ce uneste ;apul &ud al ns. *asmania cu ns.&te9art din partea meridionala a 4oii Reelande $ns. 5e &ud si ns.5e 4ord%" la nord de paralela de CBo &" iar la ( de coastele estice

ale 2ustraliei.5e!a lungul tarmurilor nordice si apusene ale Pacificului" 2dana crestate si

cu numeroase golfuri si peninsule" se insira o serie de arhipelaguri mari dintre carecele mai cunoscute sunt: 2lentinele" 0urile" aponiei" ?ilipinelor si ndoneziei.

Partea centrala si sud!vestica a Pacificului este presarata cu numeroaseinsule care poarta numele de 'ceana. 1ajoritatea acestora sunt situate intre*ropice" cu e#ceptia 4oii Reelande si a catorva insule invecinate situate mai la&ud" precum si a insulelor din e#tremitatea nordica a 2rhipelagului /a9ai.

nsulele 'ceaniei sunt impartite in trei grupe distincte: 1icronezia"1elanezia" Polinezia.

1icronezia cuprinde aproape @.8BB insule grupate in patru arhipelaguri:1ariane" ;arolina" 1arshall si <ilbert.1elanezia ocupa spatiul oceanic din imediata apropiere a continentului

2ustralian. ;ele mai importante insule si arhipelaguri din compunerea sa sunt:4oua <uinee" 4oble /ebride" &olomon" )ismar- si ?iji.

Polinezia se intinde pe un spatiu enorm ce acopera doua treimi dinsuprafata 'ceaniei. ;u toate acestea" suprafata propriu!zisa a insulelor abia [email protected] 0mA. Polinezia se compune din CB 2rhipelaguri si din cateva insuleizolate" dintre care cele mai cunoscute sunt 4oua Relanda $nsula de 4ord si nsulade &ud% si nsula Pastelui aflata in e#tremitatea rasariteana a 'ceaniei. 5intrearhipelagurile Polineziei cele mai cunoscute sunt: /a9ai" care mai poarta numelesi de nsulele Primaverii (esnice $deoarece temperatura aerului un scade niciodatasub @So ;" dar nici un depaseste AFo;%" *uamotu" 1archize" &ocietatii" &amoa"*onga unde domneste un climat umed tropical.

1J.' P#in)i!&e&e !"#$%#i (in O)en%& P)ifi)@B.A.@ Porturile principale din 2merica de 4ord

A) POR!R"#E $.!.A %"& 'O#(!# A#A$A

- P"#$%& An)5"#3e" situate in partea de 4 a <olfului 2las-a" are untraffic annual de cca A milioane tone si @S.BBB *JU

- P"#$%& V&(e20 situate in )aia Prince 7illiam din partea de 4 a<olfului este vizitat anual de cca KSB nave" avand un trafic orientatcu precadere pe operarea petrolului

*) POR!R"#E +A&A%E" %E PE +OA$A %E ,E$

- P"#$%& P#in)e R%!e#$" cu un trafic anual de L.8 milioane tone

94



- P"#$%& Vn)"%4e# este principalul port al ;anadei" cu un traficanual de cca [email protected] milioane tone pescajul ma#im in port este [email protected] m

- F#+e# P"#$" situat imediat la & de (ancouver" cu un trafic anual deAI.8 milioane tone.

+) POR!R"#E $.!.A %E PE +OA$A %E ,E$

- Se$$&e0 situat in apropiere de granita cu ;anada are un trafic anualde cca @C milioane tone si LIB.BBB *JU si permite accesul navelorcu un pescaj ma#im de @8.S m

- Ri)5/"n(" situat aproape de &an ?rancisco" cu un trafic de AFmilioane tone marfuri in vrac $lichid si uscat%" in <olful &an?rancisco

- O&n(" profilat pe traficul containerizat $SBB.BBB *JU anual% side petrol. Jste situat in <olful &an ?rancisco

-

Sn F#n)i+)" este unul din cele mai moderne porturi americane"in care predomina traficul containerizat" ferr, si in vrac" dar careinregistreaza si un mare aflu# de pasageri. Pescajul ma#im admis [email protected] m. portul este situat in <olful &an ?rancisco" in care suntamplasate si alte porturi care formeaza comple#ul portuar &an?rancisco $porturile +ichmond" 'a-land" +ed9ood ;it, si &toc-ton%care realizeaza un trafic anual de cca IB milioane tone

- L"+ An3e&e+ este cel mai mare port al &.U.2la Pacific" avand untrafic anual de cca FB milioane tone" C.S milioane *JU si I8B.BBBpasageri. Jste situat in <olful &an Pedro. Pescajul ma#im 3 @8.8 m

- L"n3 Be)5 este situat in partea de &J a aglomeratiei urbane 6os

2ngeles care numara cca @F.F milioane locuitori. *raficul anualeste de AB milioane tone si I.I milioane *JU" situando!se intreprimele porturi din lume din punct de vedere al traficuluicontainerizat. Pescajul ma#im 3 @S.CB m

- Sn Die3" este cel mai sudic port american de pe coastaPacificului" cu un trafic anual de @.A milioane tone cargo si @8B.BBB*JU

%) POR!R"#E PR"&+"PA#E A#E E"+!#!" #A PA+"("+

- G%/+ situat in <olful ;alifornia vizitat anual de cca CFB nave"in special de pescuit

- M2$&n0 port cu un trafic diversificat- Mn2ni&&" vizitat anual de cca 8BB de nave" pescaj ma#im admis

@@.F m" este unul din cele mai importante porturi me#icane la'ceanul Pacific

- S&in C#%2" vizitat anual de peste FBB de nave are un traficprofilat in special pe petrol si produse petroliere

E) POR!R"#E +E#OR#A#E $AE %"& AER"+A +E&RA#A

95



- A)@%$&" port al statului Jl &alvador" cu un trafic de @.K milioanet=an

- C"#in$"" port din 4icaragua- B&*"" port al statului Panama" situat la intrarea pe canalul

Panama dinspre 'ceanul [email protected] Porturile principale din 2merica de &ud

2% ;olumbia

- B%en4en$%#" vizitat anual de cca 8BB de nave

)% Jcuador

- G%Q%i&" vizitat anual de cca @.8BB de nave

;% Peru

- C&&"0 situat in apropierea orasului 6ima" are un trafic anual decca L milioane t si este vizitat anual de peste A.IBB de nave

5% ;hile

- IQ%iQ%e" cu un trafic de @.A milioane de tone=an- %)"" cu un trafic de I milioane de tone=an- V&!#+"" cu un trafic de I.K milioane tone=an pescajul ma#im

admis este de L.F m. este unul din porturile importante ale statului;hile- Li#Q%en" cu un trafic de C milioane tone=an- Sn Vi)en$e cu un trafic de @B.A milioane de tone=an este cel mai

important port al 2mericii de &ud" de pe ;oasta de (est. Pescajulma#im admis 3 @@.S m

- P%n$ A#en+" port situat in &tramtoarea 1agullan este importantprin pozitia pe care o ocupa pe cale amaritima dintre oceanele

2tlantic si Pacific" fiind si un port de escala. Pescajul ma#im 3 KB ft.

@B.A.C Porturile principale din Pacificul de sud!vest

A) POR!R"#E PR"&+"PA#E A#E &O"" /EE#A&%E

- A%)&n(0 situat in partea de 4 a insulei de 4ord" cu un trafic de@B milioane tone=an si IBB.BBB *JU. Jste cel mai important port alacestei tari. Pescajul ma#im 3 @Am.

- 5n3#ei este cel de!al doilea port al acestei tari" avand un traficde S.8 milioane de tone=an

96



- e&&in3$"n0 situat in e#tremitatea sudica a nsulei de 4ord" are untrafic de peste 8 milioane de tone anual

- B&%ff0 situat in nsula de &ud" unul din cele mai importante porturiale 4oii Reelande

*) POR!R"#E A!$RA#"E"

- "*#$" situat pe coasta de &J a ns. *asmaniei" cu un trafic de C.Amilioane de tone=an

- S(ne" situat pe coasta de &J a 2ustraliei in golfurile Portac-son si )ottan, )a, are un trafic anual de cca @F.8 milioanetone cargo. Pescajul ma#im 3 @C.K m

- Ne)+$&e" situat ceva mai la 4 de &,dne," in estuarul raului/unter este portul cu cel mai mare trafic anual din aceasta zona aPacificului" inregistrand cca FK milioane t cargo" din care 8Fmilioane tone reprezinta carbunii. Pescajul ma#im 3 @8.8 m.

-

B#i+*ne este cel mai mare port din 1area ;oralilor" fiind situat pemalurile fluviului )risbane. 2re un trafic anual de cca AB milioanetone cargo si AKB.BBB *JU. Pescaj ma#im 3 @C.8 m

@B.A.I Porturile principale din 2rhipelagul ndonezian

- P"#$ M"#e+* este principalul port al statului Papua 3 4oua<uinee" situat in partea de &J a insulei" pe malurile golfului Papua.Pescajul admis 3 @Am

- Tn@%n3 P#i"# este cel mai important port al ndoneziei atat pentruimportul cat si pentru e#portul acestei tari" avand un trafic anual de

CS.F milioane tone cargo si @.A milioane *JU. Pescajul ma#imadmis 3 @@ m. Portul este situat in 1area a9a" pe coasta de 4 ainsulei cu acelasi nume" un departe de capitala tarii a-arta.

- S%#*0 port situat tot pe coasta de 4 a insulei a9a" cu un traficanual de A.F milioane tone cargo.

@B.A.8 Porturile principale din 2sia

A) POR!R"#E %"& AREA +0"&E" %E $!%

- Sin3!"#e este cel mai mare port din lume" inregistrand anual untrafic de cca CA8 milioane tone cargo si @8.L milioane *JU. Portuleste vizitat anual de peste @@8 mii de nave cu cca KKB milioane*+). Jste un importante port de tranzit si de escala unde navelepot sa!si procure proviziile" beneficiind de cele mai diverse si maimoderne servicii in folosul navei" marfurilor si echipajului. Pot" deasemenea sa!si completeze caricul pe diverse marfuri pentru oricedestinatie. Portul este situat pe malurile insulei &ingapore" la sudde Peninsula 1alacca" pozitia sa strategica $la e#tremitatea esticaa &tramtorii 1alaca% oferindu!i conditii e#trem de favorabile

97



dezvoltarii contunue a portului si cresterii traficului de marfurioperate sau tranzitate. Pescajul admis 3 AA m.

- Bn3" este cel mai mare port al *hailandei" avand un trafic decca @BB milioane tone cargo. Jste amplasat in delta fluviului1enam" ce se varsa in golful &iam. 'rasul )ang-o- este capitala

tarii" fiind strabatut de numeroase canale" fapt ce a facut sa i sespuna si (enetia 2sier. Pescajul ma#im admis 3 @S.A m.- " +i Min – :Si3"n8 este cel mai mare port al (ietnamului" cu un

trafic anual de peste I milioane de tone. Jste situat in partea desud a Peninsulei udochina" in apropierea hur de varsare afluviului 1e-ong in 1area ;hinei de &ud. Pescaj ma#im 3 @@m.

- i!5"n3 – este al doilea port ca importante al (ietnamului" cu untrafic anual de cca C milioane tone. Jste situat in partea de 47 al<olfului )eibu.

- "n3"n3 este unul dintre cele mai mari porturi din lume" avandun trafic anual de cca @KB milioane *JU $locul intai in lume%. /ong!

0ong!ul reprezinta un imens comple# portuar unde pota costaconcomitent peste FB de nave de orice tonaj. Jste situat in parteade &J a ;hinei" la varsarea fluviului Tijiang ocupand o suprafataimportante din Peninsula 0o9loon si insulele (ictoria si 6an *ao.Pesajul ma#im admis 3 @F.8 m.

- Mni& este cel mai important port al statului ?lipine avand untrafic anual de cca 8S milioane tone cargo si peste I milioanepasageri. Jste situat intr!un golf 2dana pe tarmul de apus al insulei6uzon din 2rhipelagul ?ilipine. Pescajul ma#im admis 3 @C.I m.

*) POR!R"#E %E PE +OA$A %E E$ A +0"&E"

- F%25"n este un important port pentru e#portul ;hinei" profilat pete#tile $indeosebi matasuri% si ceai. Jste situat la intrarea in&tramtoarea *ai9an.

- n325"% este situat la sud de &hanghai" pe tarmul unui golf cepatrunde 2dana in interiorul continentului" cu un trafic diversificat

- S5n35i este cel mai mare port de pe coasta de est a ;hinei siunul din cele mai mari din lume. 2re un trafic anual de cca @SKmilioane tone cargo $local I in lume% si I.A milioane *JU $local K inlume%. Poartul este situat la varsarea fluviului ;hangjiang $?luvial

2lbastru% in mare" cela mi mare fluviu al continentului asiatic. Portulasegura un trafic variat de marfuri si conditii de operare dintre celemai moderne. Pesajul ma#im admis 3 @B.A m.

- Tin@in $*ientsin% este situat in 1area <albena" pe tarmurilevestice ale <olfului )ohaivan" pe malurile fluviului /aiho $la gura devarsare%. 2re un trafic de 8.K milioane t cargo si KBB.BBB *JUanual. Pesajul ma#im admis 3 @B m.

98



+) POR!R"#E +OREE" %E $!%

- In)5"n este unul din cele mai mari porturi ale lumii si al C lea alacestei tari" avand un trafic anual de @BS.A milioane t cargo. Jstesituat pe coasta de vest a Peninsulei ;oreea" aproape de granita

cu +.P.5. ;oreea. n port se opereaza o mare diversitate demarfuri. Pesajul ma#im admis 3 @C m.- De+n este un important port specializat in traficul de petrol"

dispunand de terminale moderne. n port pot opera nave deCBB.BBB td9 si cu un pescaj ma#im de @K m. este situat pe coastade vest

- "+% $care inclu,e 09ang,ang% este unul din marile porturi alelumii" al doilea ca volum al traficului de marfuri al ;oreei de &ud cu@C@ milioane tone pe an. n port sunt operate marfuri de o marediversitate la terminale de o inalta specializare si dotare tehnica.Pesajul ma#im admis 3 @C m. Jste situat pe coasta de sud a

Peninsulei ;oreea.- P%+n :B%+n8 este un important port specializat in traficulcontainerizat. *raficul anual este de F.C milioane *JU $al 8 lea dinlume%" dar are si un semnificativ trafic la alte marfuri 3 IF milioanetone pe an. Pesajul ma#im admis 3 @A m. este situat pe coasta de&J.

- U&+n este cel mai important port al acestei tari si unul din cele maimari din lume" cu un trafic anual de @IS.C milioane tone $local K inlume%. n port se opereaza toate tipurile de nave. Pescaj ma#imFI.8 ?t. Jste situat pe coasta de &J a Peninsulei ;oreea.

%) POR!R"#E APO&"E"

- C5i* este portul japonez cu cel mai intens trafic anual 3 @KCmilioane t cargo si unul din cele mai mari din lume. Jste situat pecoasta de est a insulei /onshu" pe tarmul de 4J al <olfului *o-io.Portul este specalizat pe operarea de materia prime importante siindeosebi pe petrol si produse petroliere" aponia fiind al trei!leaconsumador mundial de petrol. Pesajul ma#im admis 3 @L.A m.

- N3" inregistreaza" de asemenea" un imens trafic" fiind al doileaport japonez" cu un volum de @IC milioane t cargo si @.8 milioane*JU operate anual. Jste situat pe coastele de &J ale nsulei/onshu" in partea de 4ord a <olfului se. Portul are o bunaprotectie asigurata de un dig sparge val de K.F 0m lungime si deadapostul natural oferit de Peninsula ;hita. Pesajul ma#im admis [email protected] m.

- ""5/ este al treilea port al acestei tari ca trafic anual" cu @AFmilioane tone cargo operate" iar din punct de vedere al volumuluide marfuri e#pediate pentru e#port este primal port al aponiei.Principalele categorii de marfuri care fac obiectul transportului prinportul o-ohama sunt: utilajele industriale" masini" produse de larg

99



consum" matase" conserve. Pesajul ma#im admis 3 A@ m. estesituat pe coasta de est a nsulei /onshu" pe tarmul de vest al<olfului *o-io. ;omple#ul portuar o-ohama inclu,e porturile4egishi si ..

- T"" este situat ca si porturile o-ohama" ;hiba" 0a9asa-i"

o-osuta si 0isarazu" in <olful *o-,o" accesul navelor in toateaceste mari porturi facandu!se prin ;analul $senalul% Uraga &uido.*raficul anual al portului *o-,o este de cca KL milioane t cargo siA.8 milioane *JU" ceea ce situeaza acest port in gandul celor maimari din lume. ;a si majoritatea 1aribor comple#e portuare

japoneze" portul *o-,o este dotat cu echipamente de operaredintre cele mai moderne din lume. Pesajul ma#im admis 3 @@.S@ m.

- O+ este situat pe coasta de sud a nsulei /onshu" in partea de4J a unui pronuntat golf ce se deschide in prelungirea stramtorilorura &eto si 2-ashi ;auillo ce despart nsula /onshu de nsula&hi-o-u. Portul 'sa-a are un trfaic anual de cca LA milioane t

cargo si IBB.BBB *JU. Pesajul ma#im admis 3 @@.F m.aponia dispune de numeroase alte porturi mari" multe dintre acestea

inregistrand un trafic anual de peste 8B milioane t marfuri" cum sunt porturile?isarazu" 0obe" 4ago,a" 4agasa-i" 0,oto" ?u-uo-a

E) POR!R"#E PR"&+"PA#E A#E R!$"E"

- V&(i4"+$" este cel mai important port rusesc din e#tremul orient"fiind situat in partea de vest a 1arii aponiei" in <olful Petra cel1are. 2re un trafic anual de cca I.8 milioane t marfuri" fata depeste @B milioane t cat inregistra in anii @LSB!@LLB. in port suntoperate marfuri diverse. Pesajul ma#im admis 3 @@.8 m.

- N5"( este al doilea port important al +usiei la 'ceanulPacific" fiind situat un departe de (adivosto-" purtin lmai la est" petarmul de nor!est al golfului Petru cel 1are. 2re un trafic de cca Imilioane t cargo si un pescaj ma#im de L.@B m pentru navelecomerciale" S m in portul pescaresc si S.F m la terminalul depasageri.

- V"+$")5n este situat la est de portul 4a-hod-a" in imediataapropiere a acestuia aici sunt operate marfuri in vrac $lichid siuscat%" marfuri generale" cherestea si vehicule. 5ispune" deasemenea" de terminale specializate pentru containere si carbune.Pesajul ma#im admis 3 @8 m.

() PR"&+"PA#E#E POR!R" $"!AE "& "&$!#E#E PA+"("+!#!"

- "n"&%&% este cel mai important port de escala din Pacificul;entral. Jste situat in 2rhipelagul /a9ai. ;omple#ul portuar/onolulu se compune din: portul /onolulu si Peral /arbour" situatin nsula 0uai terminalul petrolier )/PP2+ 3 )arberVs Point situat

10



in apropierea nsulei 'ahu" in punctul de coordonate: A@ [email protected]"@8SoB8V.K7 terminalul petrolier ;hevron U&2 4; 3 )arberVsPointO situat in larg in punctul de coordonate: A@o@FV8SVV4"@8SoBIVCLVV7

;a port de escala" Portul /onolulu ofera o gama variata de servicii portuare.4avele pot efectua bun-erarea" aprovizionarea cu diverse materiale si piese deschimb" facerea plinurilor de apa potabila si tehnica" alimentarea etc. 5easemenea" sunt posibile reparatiile navale de toate tipurile si urcarea navelor pedoc pentru diverse lucrari la corpul navei.

Portul are un trafic anual de cca Lmilioane t si un pescaj ma#im de @@.8S m.la terminalele petroliere pescajul admis ma#im este de 8A ft la ;hevron U&2 4;

3 )arberVs PointO si nelimitat la )/PP2+ 3 )arberVs Point.

- P!ee$e este principalul port din Polinezia ?ranceza cu un traficanual de cca @ milio t cargo si FBB.BBB pasageri. Jste vizitat anual

de @.SBB nave. Pescaj ma#im 3 @B.CK m.- N"%/ee este principalul port francez din 2rhipelagul 4oua;aledonie" vizitat anual de cca IBB nave. Jste profilat pe operareade cereale" ciment si nichel" dar pot fi operate petrol" produsepetroliere si marfuri generale. Pescajul ma#im admis: L.KB mpentrutancuri petroliere si @B.CB m pentru alte nave comerciale

- 6auto-a este unul din porturile importante ale nsulelor ?iji" avandun trafic anual de cca @.A milioane tone. Principalul produs lae#port este zaharul. Pescajul ma#im admis 3 L.K8 m.

10



CAPITOLUL >I

PORTURILE PRINCIPALE DIN OCEANUL INDIAN SI OCEANULARCTIC

11.1 D$e 3ene#&e !#i4in( O)en%& In(in i /,#i&e (i)en$e

'ceanul ndian este al treilea ocean ca suprafata al *errei" [email protected] -m[. 2dancirea sa medie este de C.BLKm" adancimea ma#imaK.I8Km in fosa a9a" iar volumul apelor [email protected] -mZ. 'ceanul ndian seintinde mai mult in emisfera sudica" peste SBH din suprafata sa find la &ud de

Jcuator" intrucat spre &ud apele sale depasesc limita paralelei de KBY &" in timpce spre 4ord abia ajung pana pe paralela de CBY 4" in <olful Persic.'ceanul ndian este delimitat la Jst de coastele apusene ale Peninsulei

1alacca" ale insulelor &umatra" a9a" &umba si *imor" precum si ale 2ustralieisi de linia conventionala ce uneste e#tremitatea sudica a Peninsulei 7ilson" din&udul 2ustraliei" cu 2ntarctida" de!a lungul meridianului de @IKY longitudineestica. &pre &ud este delimitat de coastele 2ntarctidei intre meridianele de @IKYJ si ABY J. 6imita vestica o formeaza linia conventionala ce uneste 2ntarctidacu ;apul 2celor" de!a lungul meridianului de ABY J " precum si coastelerasaritene ale continentului 2frican" in timp ce spre 4ord" 'ceanul ndian estemarginit de tarmurile 2siei" intre ;analul &uez si coastele vestice ale statului

1,anmar. 2pele 'ceanului ndian comunica spre Jst cu cele ale Pacificului prinstramtoarile 1alacca" &unda si alte stramtori dintre insulele apusene ale

2rhipelagului ndonezian" prin &tramtoarea )ass dintre 2ustralia si nsula*asmania" precum si prin larga deschidere dintre *asmania si 2ntarctida.;omunicarea cu apele 2tlanticului se realizeaza printr!o deschidere si maimare de!a lungul meridianului de ABY J intre 2frica si 2ntarctida" ca si prin;analul &uez care face legatura dintre 1area +osie" care apartine 'ceanuluindian" cu 1area 1editerana" ce apartine 2tlanticului.

)azinele maritime ce apartin 'ceanului ndian sunt : 1area +osie" <olful 2den" <olfurile Persic si 'man" 1area 2rabiei" <olful )engal si 1area

2ndaman.Pozitia geografica a bazinului 'ceanului ndian influenteaza decisiv regimultermic al apelor sale din stratul de suprafata. 2stfel" circa jumatate dinsuprafata sa" si anume" apele situate la 4ord de paralele de IBY latitudinesudica" inregistreaza temperaturi medi de peste ABY " iar in semestrul cald alanului" in bazinele nordice apa oceanului atinge la suprafata valori termice depeste CBY. n baza <olfului Persic s!a inregistrat cea mai ridicata temperaturamedie a apelor din 'ceanul Planetar $C8"FY; pentru luna august%. +egimul

10



termic din jumatatea nordica a 'ceanului ndian se rasfrange si asuprasalinitatii apelor sale" care in cateva zone atinge cele mai mari valori din intregul'ceanul Planetar. 2stfel" 1area +osie are salinitatea medie de IB care see#plica prin temperatura medie anuala cea mai ridicata CAY ;" iar <olful Persicare o salinitate medie de C8!IB " mai coborata in partea de nord" unde se

varsa *igrul si Jufratul si mai ridicata in partea sudica6ongitudinal" 'ceanul ndian se intinde pe o distanta de @A BBB -m intre;apul 2celor si ;apul 7ilson" iar latitudional" distanta ce separa coastelenordice ale 2ntarticii de cele ale 1arii 2rabiei masoara @@ BBB-m

<olful Persic are o suprafata de ACL BBB -m[" adancimea medie IBm"adancimea ma#ima @BIm" iar volumul apelor @B BBB-mZ. Jste situat intretarmurile inalte ale Podisului ranului spre 4J si cele joase si nisipoase alePeninsulei 2rabia spre ( si &. ;omunica prin &tramtoarea /ormuz cu apele1arii 2rabiei $ <olful 'man %. <olful Persic este unul din cele mai calde bazinemaritime din lume" temperatura la suprafata a apelor sale depasind frecventC8Y; in sezonul cald.

1area +osie" situata intre Peninsula 2rabia si coastele nord!estice alecontinentului african" are suprafata de I8B BBB-m[" adancimea medie IL@m"adancimea ma#ima A FC8m" iar volumul apelor A8@ BBB-mZ. ;omunica spre &"prin &tr. )ab!el!1andeb cu <olful 2den" iar spre 4" prin ;analul &uez" cu1area 1editerana. 5atorita pragului submarin de la )ab!el!1andeb" ce seridica pana la FBm sub nivelul marii" schimbul de ape de adancime intre 1area+osie si 'ceanul ndian este aproape nul" ceea ce contribuie atat la salinitateacrescuta a acestei mari $ IB %" cat si la media ridicata a temperaturilor sale$CAY%" alaturi de alti factori generatori ai regimului termo!salin $evaporatiaintensa" influienta deserturilor invecinate" media ridicata a temperaturii aerului"lipsa unor fluvii sau rauri cu debite semnificative care sa se verse in acest bazinmaritim%.

1area 2rabiei ocupa cel mai intins bazin maritim 'ceanul ndian" find altreilea ca suprafata $dupa 1area ?ilipinelor si 1area ;oralilor% din 'ceanulPlanetar. Jste delimitat de peninsulele ndia" 2rabia si &omalia" iar la &ud delinia conventionala ce se intinde de!a lungul paralelei de SY latitudine nordica.

2re suprafata de C FSC BBB-m[" adancimea medie de A KCIm adancimeama#ima de 8 ABCm iar volumul apelor @B KBB BBB -mZ. +egimul termo!salin sicirculatia curentilor marini din 1area 2rabiei sunt influientate sezonier demusonul de iarna ce se manifesta in aceasta zona a 'ceanului ndian" la fel deputernic ca si in <olful )engal si in 1area 2idaman.

<olful )engal este al doilea bazin maritim ca suprafata al 'ceanului ndiance se intinde intre marile peninsule ndia si ndochina si nsulele 2idaman"4icobar si &ri 6an-a. 2re suprafata de A @KA BBB -m[" adancimea medie A8SFm" adancimea ma#ima 8 A8Sm" iar volumul apelor 8 F@F BBB-mZ. &i acestbazin maritim este puternic influentat de climatul cald intertropical" asupra zoneimaritime si regimurilor invecinate actionand atat musonii de vara si de iarna" catsi cicloanele tropicale.

1area 2idaman este situata in partea de 4J a 'ceanului ndian" fiindmarginita la 4ord de coastele sudice ale statului 1,anmar" la Jst de Peninsulandochinei si Peninsula 1alacca" la &ud de nsulele &umatera" iar spre (est de

10



nsulele 4icobar si 2idaman. 2re suprafata de FBA BBB -m[" adancimea medie@ BLFm" adancimea ma#ima I @K@ m" iar volmul apelor FFB BBB -mZ. ntrucataceasta mare comunica prin &tramtoarea 1alacca cu 1area ;hinei de &ud sise afla pe o directie strategica ce face legatura intre 'ceanul ndian si 'ceanulPacific" este una din cele mai intens tranzitate mari ale 'ceanului Planetar.

nsulele cele mai cunoscute ale 'ceanului ndian sunt : 1adagascar" careeste cea mai mare insula a acestui ocean $8SF BBB -m[%" 2rhipelagul ;omore$ in partea de 4ord a &tramtorii 1ozambic" ce desparte 1adagascarul decontinentul african%"&e,chelles $la 4 de 1adagascar%" 1ascarene" ce cuprinde insulele +eunion si1auritius" $la J de 1adagascar%" 1aldive $la &!&!7 de ndia %" 6acadive $la 4de insulele 1aldive%" insulele 2idaman si 4icobar in partea de 4J a 'ceanuluindian" precum si nsula *asmania" cea mai estica insula a acetui ocean.

11.' P#in)i!&e&e !"#$%#i (in O)en%& In(in

a% Porturile de pe coasta rasariteana a 2fricii

! Portul 5urban este cel mai mare port al 2fricii de &ud" fiiind tot odata si cel maiimportant de pe coasta de Jst a continentului african. 2re un trafic anual de ccaCA milioane tone $in care este inclus si traficul containerizat de @ BBB BBB *JU%.Portul este vizitat anual de peste 8 8BB nave si opereaza o mare diversitate demarfuri si toate tipurile de nave. &igura peste IBH din schimburile comerciale ale

2fricii de &ud. Jste situat in partea de Jst a 2fricii de &ud si are numeroaseterminale specializate $pentru containere" +o!+o" ferr,! boat" minereuri" carbuni"petrol si produse petroliere%. Pescajul ma#im admis este de @A"S m.! 5intre porturile mai importante ale 2fricii de &ud se disting" de asemenea PortJlizabeth"situat pe coasta de sud a 2fricii" cu un trafic anual de F"A milioanene tonesi Jast 6ondon" situat pe coasta de &J a acestei tari" cu un trafic anual de C"8milioane tone" ambele porturi avand un trafic diversificat.! )eira este cel mai important port al 1ozambicului" avand un trafic anual de cca Imilioane tone. 5ispune de terminale specializate pentru portcontainere"mineraliere" petroliere" vrachiere si nave de pescuit oceanic. Jste situat in <olful&ofala. Pescajul ma#im admis !C@!CI ft" iar la mareea joasa 3 AK!AL ft.! 1aputo este al doilea port ca importanta al 1ozambicului cu un trafic de A"Imilioane t=an. Jste situat in <olful 5elagoa si dispune de terminale pentruminereuri" cereale" zahar" otel $laminate%" containere 6P<" masa lemnoasa$cherestea%" marfuri in vrac. Pescajul ma#im admis 3 @@"Cm $dar la marea joasa !K"8 m%.! 5ar Js &alaam este cel mai mare port al *anzamiei" cu un trafic anual de pesteI milioane tone" fiind vizitat de cca @ ABB nave de tonaj mare si mediu si A BBBnave de mic tonaj. Portul dispune de terminale pentru containere" cereale" ferr,!boat" petrol" +o!+o. Pescajul ma#im admis 3 @B"@ m $Km la mareea joasa%" iarpentru tancuri petroliere 3 L"S m.! 1ombasa este singurul port important al 0en,ei" cu un trafic anual de cca Kmilioane tone. 6a danele sale se opereaza" in principal" vrac uscat $ingrasaminte

10



si soda%" +o!+o" containere" ciment" carbune" petrol" produse vegetale. Pescajuladmis variaza in functie de dana" intre CB!II ft.! 1ogadiscio este cel mai reprezentativ port al &omaliei" vizitat anual de ABB!CBBnave. 1arfurile mai importante operate sunt : banane" alte fructe e#otice" articolemestesugaresti $la e#port%" respectiv marfuri generale si petrol $la import%. Pescajul

ma#im : @Am pentru tancuri petroliere si @Bm pentru celelalte nave.b% Porturile principale din 1area +osie

! eddah $idda% este cel mai mare port al 2rabiei &audite" cu un trafic anual de @Smilioane tone cargo" KBB BBB *JU si peste KBB BBB pasageri. 5ispune de danespecializate pentru operarea navelor +o!+o" portcontainere" vrachiere" cargouri.Pescajul ma#im 3 @C"8 m. Un alt port important al 2rabiei &udite este ambu" undepot fi operate diferite marfuri si tipuri de nave cu un pescaj ma#im de CF ft.! 2aba este singurul port al ordaniei" situat in e#tremitatea nordica a <olfului

2aba" aproare de granita cu sraelul" care are" de asemenea un port la 1area

+osie $Jilat%. Portul 2ab are un trafic anual de peste @B milioane tone. 5ispunede dane specializate pentru containere" ingrasaminte $fosfati%" petrol pentru e#portsi alte dane unde pot fi operate diverse marfuri $cereale" vrac lichid si uscat"cherestea" laminate" marfuri generale" masini%. Pescajul ma#im este de CA ft pentrudaneleprincipale si 8B ft la dana pentru operarea fosfatilor.! Port &udan este unicul port al &udanului" cu un trafic anual de cca 8 milioanetone. 2re dane specializate pentru cereale" +o!+o" tancuri petroliere" precum sialte dane unde pot fi operate alte marfuri $marfuri generale" fructe" vrac uscat silichid%. J#portul este profilat pe bumbac" cauciuc" zahar" ulei de masline" fructee#otice si ceai. Pescajul ma#im : la terminalul petrolier 3 CL ft la celelalte dane 3AS!CF ft.

c% Porturile principale din 1area 2rabiei si <olful Persic

! Portul 5jibonti este cel mai important port al statului 5jibonti" fiind situat ine#tremitatea vestica a <olfului 2den" )aia 5jibonti. 2propierea sa de &tramtoarea)ab 3 Jl 3 1andeb face ca Portul 5ijbonti sa aiba o importanta nu numaieconomica ci si strategica pentru zona africano ! asiatica. 5e aceea" aici suntdeseori prezente nave de razboi sub mandat '4U pentru supravegherea cailormaritime si prevenirea traficului de arme sau a actelor teroriste. Portul dispune de@I dane unde pot fi operate nave +o!+o" portocntainere" nave frigorifice"petroliere" vrachiere" cargouri si se asigura bun-erajul sau aprovizionarea navelorcomerciale in tranzit. Pescajul ma#im admis este @@ m.

Portul 2den est e unul din principalele porturi ale emenului. Jste situat pecoasta de &ud a acestui stat" in <olful 2den. Jste vizitat anual de cca. @ ABB denave" care pot opera petrol" marfuri generale" containere" +o!+o" marfuri in vrac"etc. ;a port de escala" Portul 2den ofera servicii de buncherare" balastare=debalastare" reparatii" aprovizionarea navelor" etc. Portul este in dezvoltare"urmand sa fie date in folosinta dane pentru containere" marfuri generale" +o!+o"

10



dotate cu mijloace de incarcare = descarcare mai eficiente. Pescajul ma#im este@@"8m.

Pe langa portul 2den" emenul mai are ca porturi importante Portul 1u-allaunde se opereaza" in principal" ingrasaminte $fosfati%" ciment" marfuri generale"produse petroliere si unde" de asemenea se poate face aprovizionarea navelor in

tranzit" precum si cateva terminale de petrol cum sunt : 2sh &hihr *erminal $ inapropiere de 1u-alla% si +as sa 1arine *erminal din 1area +osie $la nord dePortul /odeidah%. Portul &ultan aboos este principalul port al 'manului" situatin <olful 'man" avand un trafic anual de cca. C"A milioane tone cargo. 5ispune de@C dane" din care unele sunt specializate in operarea containerelor $ danele nr. I si8 %" unele sunt destinate pentru cereale si ciment $dana nr"C%" iar altele suntmultifunctionale $danele @ si A%. Pescajul ma#im admis !@A"8m.

Pentru traficul de petrol si in special titei" principalul port al 'manului este 1ina! 26!?ahal" unde pot fi operate tancuri petroliere de FBB BBB td9" cu un pescajma#im de @L"8m.

5ubai Port +ashid este unul din cele mai importante porturi ale Jmiratelor

2rabe Unite" avand un trafic anual de AS milioane tone cargo si A"SS milioane *JU.Portul dispune de C8 dane" din care unele sunt specializate in poerarea navelorportcontainere" iar altele pentru +o3+o" la celelalte dane putand fi manipulatemarfuri generale si petrol. Portul ofera facilitati de debarasare" curatare atancurilor" bun-erare" reparatii" urcare pe doc uscat $nave de pana la 8BB BBB t%"aprovizionare etc. Pescajul ma#im admis 3 @A"S m. 6ocatie : coasta de &J a<olfului Persic.

Jmiratele 2rabe Unite au" de asemenea" o serie de porturi care dispun determinale petroliere importante sau de platforme petroliere in largul marii" la caresunt amplasate terminale de incarcare a navelor petroliere cum sunt cele de laebel 5hanna 3 +u9ais" 1ubarraz" sland! 2bu 5habi $/alat 2l 1urraz%" Rir-usland" ?ujairah.

Un alt port important al J.2.U. este ebel 2li" situat tot in <olful Persic" inapropiere de 5ubai" cu un trafic anual de cca A8 milioane tone cargo si @"Smilioane *JU.

! +as *anura este cel mai important port al 2rabiei &audite din <olful Persic sitotodata cel mai mare port din lume in ceea ce priveste traficul de petrol. 2nual printerminalele sale portul asigura incarcarea a peste C8B milioane tone de petrol brutin tancuri petroliere pentru e#port. Portul este legat prin mai multe conductepetroliere cu marile campuri petroliere din <olful Persic : Jl uatif" 2b uaig"<ha9ar" &afaanin,a si 1anifa. 5e asemenea are si terminale petroliere in larg"inclusiv pentru 6P<" unde pot vopera nave cu un pescaj ma#im de @L"IS m. nport si la terminalele din larg sunt impuse conditii deosebite pentru prevenireapoluarii mediului precum si conditii de securitate pentru operarea petrolului siproduselor petroliere.

2rabia &audita are o serie de alte terminale petroliere in <olful Persic" dintrecare mai importante ar fi : u 2,mah" ubail si +as 3 2l 3 0haji" iar dintre porturileunde pot fi operate alte marfuri" cel mai mare este portul 5ammam" cu un traficanual de cca @B milioane t cargo" unde sunt operate mai fregvent cereale" marfurigenerale" containere" +o!+o" ciment" ingrasaminte" marfuri periculoase" produse

10



frigorifice. Portul 5ammam dispune de terminale moderne specializate si CL danecu adancimi la cheu cuprinse intre K"S 3 @C"I m.! 5oha este cel mai important port al atarului pentru operarea diverselor marfuri"avand un trafic de circa I milioane tone din care minereul de fier detine A"Fmilioane tone. Pescajul ma#im 3 S"C m. Pe langa acest port atarul are ca port

principal specializat pe e#portul de petrol si produse petroliere Portul Umm &aid"unde pot fi operate tancuri petroliere de pana la CAB BBB td9" iar ca terminalpetrolier in largul marii 3 /alul *erminal &.).1." pe nsula /alul din <olful Persic"unde pot fi operate tancuri de 88B BBB td9 cu un pescaj ma#im de AL m.

! Portul &itra si 1ina &ulman din )ahrain cele mai importante porturi ale acestuistat. &itra este specializat pe e#portul de petrol si produse petroliere" putand priminave cu un pescaj ma#im de II ft" iar 1ina &ulman este un port destinat operariidiverselor marfuri" inclusiv a celor containerizate sau pe +o!+o avand un traficanual de A"8 milioane t. 2mbele porturi sunt amplasate pe nsula )ahrain" situata la47 de Peninsula atar.

! 1ina 2bdulla este principalul terminal petrolier al 0u9aitului" situat in

e#tremitatea de 47 a <olfului Persic. 2re un trafic petrolier de peste S milioanetone anual si asigura accesul navelor de pana la AKF BBB td9 si pescajul ma#im de@F" LA m. ;elelalte categorii de marfuri sunt operate in porturile &hu9ai-h si&huaiba" dotate cu terminale specializate moderne.

! *erminalul 2l )a-r este unul din principalele surse de petrol ale ra-ului" situatin largul coastelor sud!vestice ale acestei tari" la C@ 1m &J de Portul ?ao. 2ici potfi operate nave de pana la C8B BBB td9" cu un pescaj ma#im de A@ m. 5uparazboiul din @LL@ traficul petrolie al ra-ului a scazut drastic" fiind admis e#poirtulde petrol contra hrana " supravegheat de '4U.

! )asrah $incluzand 1aal si Umm asr% este principalul port al ra-ului pentrumajoritatea marfurilor. Jste situat pe cursul fluviului &hatt 2l 2rab" ce uneste fluviile*igru si Jufrat.cele mai operate marfuri sunt : containere" marfuri in vrac"ingrasaminte" marfuri generale" produse alimentare.

! 0harg este principalul port de e#port al ranului amplasat pe nsula 0harg" laAB 1m distanta de coasta de 4J a <olfului Persic. Portul este format din :

@% 5'+5''5 *erminal " terminal petrolier pentru incarcarea petrolului decompania iraniana .'.'.;. prin intermediul platformelor marine de e#tractie

A% 0harg *erminal " al ;ampaniei 4ationale raniene de petrol" avand @8dane de operare unde pot acosta nave de pana la 8BB BBB tdv" cu adancimicuprinse intre @K"I 3 CA m" pentru incarcarea petrolului brut

C% 0hemco *erminal " terminal de incarcare al ;ompaniei 0harg ;hemical;o" unde se opereaza petrol" produse petroliere" petrochimice si unde se poateface balastarea= debalastarea navelor" bun-erarea si alte servicii in folosul navelor.Pescajul ma#im admis 3 I"A ft.

*raficul anual al Portului *harg este de cca ABB BB t titei si produse petroliere sipetrochimice.

! )andar 2bbas este cel mai important port al ranului pentru traficul diverselorcategorii de marfuri. n acest port pot fi operate toate tipurile de nave" avandpescajul ma#im admis de CIft pentru nave de marfuri si CL ft pentru tancuripetroliere. Jste situat pe malul estic al &tramtorii 'rmuz.

10



! 0arachi $inclusiv Port 1uhamed )in asim% este cel mai important port alPa-istanului" prin care se asigura peste LBH din comertul maritim al acestei tari"avand un trafic anual de cca @S milioane t cargo si CIB BBB *JU. Portul este situatpe bratele deltei fluviului ndus" aproape de varsarea sa in 1area 2rabiei. Pescajulma#im admis 3 CA ft pentru navele de marfuri si C8 ft pentru tancuri petroliere.

! )ombai $1umba,% este cel mai mare port al ndiei" avand un trafic de cca CImilioane t cargo si 8SB BBB *JU. Jste situat pe coaste de (est a ndiei si pe nsula4hava &hava. n acest port pot fi operate toate tipurile de nave. 5ispune determinale specializate pentru vrac uscat si lichid" ingrasamintecareale" containere"ferr,!boat" petrol si produse petroliere precum si de dane multifunctionale. Pescajulnavelor care au acces in port difera in functie de adancimea bazinelor de operare"fiind cuprinse intre @8!CB ft.

Pe langa )omba," pe coasta 1alabarului mai sunt o serie de porturi importantedintre care enumeram : 1ormugao $@F!@S milioane t din care S8H fier% si1angalore $@@ milioane t anual%.

d% Principalele porturi din <olful )engal si 1area 2ndaman

! 1adras este unul din cele mai mari porturi ale ndiei de pe coasta de Jstavand un trafic anual de CA milioane t. 2re dane specializate pentru operareapetrolului" carbunelui" containerelor" ingrasamintelor" minereului" cerealelor"alimentelor" marfurilor generale si dane multifunctionale cu adancimi la cheucuprinse intre K"FF 3 @F" AB m. 5ispune de numeroase servicii si facilitati in folosulnavelor" marfurilor si echipajelor.

! (isa-hapatnam este de asemenea" unul din porturile cele mai importante alendiei" cu un trafic anual CA"S milioane t" cu o rata decrestere de @@H in ultimii Iani. Jste profilat mai mult pe e#portul de minereuri de fier si alte metale" petrol"ingrasaminte pe baza de sulf si fosfor. Pescajul ma#im 3 @B"A@ m.

Printre porturile principale ale ndiei se afla si ;alcuta" situat pe malul stang alcelui mai vestic brat al deltei formate de fluviile <ange si )rahmaputra" cu un traficanual de peste @B milioane tone si vizitat anual de cca @ KBB nave. Pescajul ma#imadmis 3 S"KBm.

! ;hittagong este principalul port al statului)angladesh" care asigura peste KBHdin e#porturile si 8BH din importurile acestei tari. *raficul anual este de I milioane tsi este formst in principal din cereale" alimente" fructe" ciment" marfuricontainerizate" petrol si fosfati. Pescajul ma#im admis 3 K"8 3 L" @I m. Jste situatin partea de 4ord a <olfului )engal" pe coasta 2rajn.

! angon $+angoon% este unicul port al statului 1,anmar $)urma%" situat indelta fluviului rra9add," la CA -m de tarmul 1arii 2ndaman. Principalele marfurioperate sunt : orezul " marfuri generale" marfuri containerizate si petrol. n port auacces nave cu 6'2 D 8IS ft si pescajul ma#im D AS ft.

! ;ele mai importante porturi ale 1ala,siei la 1area 2ndaman sunt :! Penang " cu un trafic anual de cca AB milioane t " vizitat anual de K BBB

nave" unde se opereaza marfuri diverse" predominand marfurile de e#port si inspecial uleiurile vegetale si produsele e#otice $fructe%

10



! Port 0lang" cu untarafic anual de cca AS milioane t marfuri diverse din careILH sunt containerizate

! Pasir <udang" cu un trafic anual de C@ milioane t marfuri intre care senumara : masa lemnoasa" materiale de constructii" ingrasaminte" cereale" petrol"bau#ita" minereuri. Portul este cunoscut si sub denumirea ahor sau ahore )haru

fiind situat pe coasta de &ud a Peninsulei 1alacca" in &tramtoarea ahore" la 4ordde &ingapore" fiind asezat pe una din caile ce leaga 1area 2ndaman de 1area;hinei de &ud. Pescajul ma#im admis 3 @A m. ! )ela9an $1edan% este cel mai mare port indonezian din 1area 2ndaman" cuun trafic anual de @@milioane t cargo. Portul este situat pe raul )ela9an" inapropiere de varsarea acestuia in 1area 2ndaman" pe coasta de 4J" la intrarea in&tramtoarea 1allaca. n port pot fi operate containere" uleiuri vegetale" produse aleindustriei chimice" petrol" produse agricole" fructe. 2u acces nave cu 6'2 ABB m sipescajul ma#im de @B m. 4avele care tranziteaza 1area 2ndaman prin&tramtoarea 1alacca pot efectua in acest port aprovizionarea cu alimente" fructe"apa distilata" combustibili si schimbul de echipaje" aeroportul din 1edan fiind situat

la @B 1m de port.

e% Porturile australiene din 'ceanul ndian

! ?remantle este cel mai important port de pe coasta de vest a 2ustraliei"avand un trafic anual de cca AB milioane t. Jste amplasat la gura de varsare araului &9an in 'ceanul ndian si este situat la sud de orasul Perth" capitala

2ustraliei de (est. ;omple#ul portuar ?remantle este format din :@% Portul ?remantle $portul interior%" amplasat pe ambele maluri ale raului

&9an" unde pot fi operate containere" marfuri generale si in vrac"cu adancimi cepermit accesul navelor avand un pescaj ma#im de @A"8 m.

A% ?remantle $port e#terior%" amplasat pe coasta de (est" la sud de varsarearaului &9an. 2ici sunt dane pentru operarea laminatelor din otel si aluminiu"produselor de rafinarie" cerealelor si containerelor. Pescajul ma#im admis este infunctie de dana 3 @@! @F"S m.

C% 09inana 3 2lcoa" portul de operare al produselor industriale e#portate siimportate de compania 2lcoa of 2ustralia 6td. . n principal aici sunt incarcate penave produse de aluminiu si sunt descarcate produse chimice. Pescajul ma#im 3@@m.

I% 09ianana 3 )P'il" este terminalul petrolier al rafinariei )P +afiner,$09inana% Pt,. 6td. . are Cdane pentru incarcarea petrolului de pe tancurilepetroliere" care asigura materia prima a rafinariei. Pescajul ma#im admis 3 @I"K m$la toate cele C dane%.

! 2delaide" capitala 2ustraliei de &ud" este unul dintre porturile importanteale 2ustraliei de pe coasta de &ud. Jste situat in <olful &aint (icent" delimitat depeninsulele or- si 2delaide. 2re un trafic anual de cca 8 milioane t si asigurafacilitati de operare a navelor +o!+o" portcontainere" vrachiere $cereale" ciment"vrac lichid%" cargouri" mineraliere si tancuri petroliere. Pescajul ma#im 3 @@"L m.

10



! 1elbourne " capitala (ictoriei" este cel mai mare port de pe coasta de &uda 2ustraliei" avand un trafic anual de cca CI milioane t cargosi de LAB BBB *JU.Jste situat in <olful Port Phillip si constituie principalul debuseu al e#portuluiproduselor industriale si agricole a bogatei regiuni din bazinul fluviului 1urra,.Portul dispune de numeroase dane grupate pe principalele bazine maritime :

(ictori 5oc-" cu AI dane" adancimea ma#ima 3 @@ m 2ppleton 5oc-" cu 8 dane"adancimea ma#ima @B" K m +iver arra! &outh )an-" cu @S dane" adancimema#ima @C"@m &9anson 5oc-" cu S dane" adancime ma#ima @C" @m arraville

2rea" cu S dane" adancime ma#ima @C"@m Port 1elbourne $&tation Pier%" cu Idane" ma#ima @B"Lm. n port pot fi operate nave +o!+o" portcontainere" pasagere"cargouri" vrachiere" mineraliere si petroliere. n e#portul australian" realizat prinPortul 1elbourne" o pondere importanta o detine lana $8BHdin e#portul acestuiprodus%.

! 5ampier este unul din cele mai importante porturi ale 2ustraliei si cel maimare port de pe coasta de 47 a continentului australian" avand un traficanual decca FK milioane t. Portul dispune de termeninale specializate de mare randament :

! terminale de minereuri de fier $pentru e#port%" cu adancimea ma#ima 3@K"ABm ! terminalul pentru clorura de sodiu $pentru e#port%" cu adancimea ma#ima 3

@Am ! terminalul de petrol si produse petrochimice" cu adancimea ma#ima

!@C"Am.Portul 5ampier asigura si servicii de burcherare pentru navele care navigheaza inzona de 47 a 2ustraliei.

f% Principalele porturi de pe insulele din 'ceanul ndian

! ;olombo" este principalul port +epublicii &ri 6an-a" prin care se realizeazapeste LBH din e#portul acestei tari. 2re un trafic anual de cca @S milioane t cargosi @"C milioane *JU. Portul este situat pe coasta de (est a nsulei ;e,lon $&ri6an-a%. Pot fi operate nave port containiere" cargouri" vrachiere" petroliere si altetipuri de nave" cu un pesaj ma#im de @Am. 5atorita pozitiei importante pe care oocupa din punct de vedere maritim" fiind la intersectia mai multor rute comercialetransoceanice" porturile ;olombo so <alle $situat in vecinatatea ;apului 5indra%constituie si puncte de escala" unde navele comerciale pot face aprovizionarea cualimente" apa potabila" combustibili si schimbul de echipaje.

! Port 6ouis este singurul port din 1auritius" situat pe coasta de (est ansulei 1auritius" cu un trafic anual de C"I milioane t. Jste" totodata" cel mai mareport din 2rhipeleagul 1ascarene" fiind si un important port de escala. 5ispune dedane si terminale specializate pentru containere" zahar" ciment si pentru nave depescuit. Principalele marfuri operate sunt : zaharul $produs important pentrue#port%" peste" soda caustica" ingrasaminte" bitum" ciment" produse petroliere"carbuni" soia. Portul ofera servicii de bun-erare" reparatii navale" aprovizionare cuapa si alimente. Pescaj ma#im 3 @A"@m.

! Pointe des <alets este unicul port al nsulei +eunion $?ranta%" care faceparte din 2rhipeleagul 1ascarene" situat la Jst de nsula 1adagascar. 2re un trafic

11



anual de A"K milioane t si constituie unul din cele mai importante porturi de escaladin aceasta zona a 'ceanului ndian. 5ispune de dane specilizate pentru zahar"ciment" petrol" containere" vehicule" marfuri generale si vrac. 2sigura servicii deburc-erare" aprovizionare cu alimente" apa" piese de schimb" reparatii navale"repatrierea echipajelor. Pescajul ma#im admis 3 Lm in portul de (est si @Am in

portul de Jst.

11. D$e 3ene#&e !#i4in( O)en%& A#)$i)

'ceanul 2rctic" denumit si 'ceanul nghetat" este cel mai mic ocean al*errei" ce ocupa I"@H din suprafata 'ceanului Planetar. Jste situat in zona polarasi subpolara a emisferei nordice" scaldand tarmurile nordice ale Juropei" 2siei si

2mericii de 4ord.&uprafata sa este de @I KSS BBB-m[" adancimea medie este de @ @CLm"

adancimea ma#ima este de 8IILm $la 4ord de nsulele &valbard%" iar volumul

apelor sale este de @F KBB BBB-mZ. ;uprinde cea mai mare intindere de apainghetata de la suprafata 'ceanului 1ondial" si anume" cca. @@ BBB BBB-m[ intimpul iernii si aproape S BBB BBB-mZ vara.

'ceanul 2rtic comunica larg cu 'ceanul 2tlantic de!a lungul unei liniiconventionale ce uneste 4ordul slandeicu insulele ?ar 'er$?eroe% si &hetland"iarmai departe"din4ordul acestei insulu cu intrarea in ?iordul &ogne $&ogne ?jordn%.*otodata" apele 'ceanului 2rtic mai comunica prin &tr. 5anemarcei &tr. 5avis" cuapele 2tlanticului $marile rminger si 6abradorului%" precum si prin str./udson careleaga <olful /udson cu 1area 6abradorului. 'ceanul nghetat comunica" deasemenea" cu 'ceanul Pacific prin &tr. )ering.

'ceanul 2rtic are o serie de insule si arhipelaguri reprezentative" unele dinacestea find printre cele mai mari din 'ceanul Planetar. 2stfel" <roelanda" cusuprafata sa imensa $A @KF FBB-m[%" este cea mai mare insula de pe glob. 5e fapt"<roelanda este formata din mai multe insule unite intre ele prin uriasa calota degheata" ce acopera @ SCC LBB-m[" lasand spre tarmuri o fasie mult mai restransafara gheturi timp de cel putin C luni pe an. ;alota de gheata a <roielandei are ogrosime medie de @ @@8m" atringind in unele locuri grosimea de A BBBm. +eliefuleste in mare parte muntos" cele mai inalte varfuri masurand C KCIm.

2rhipelagul 2rtic ;anadian este" de asemenea" format din cateva insulemari : )affin" Jllesmere" (ictoria" s. a.

n apele polare din 4ordul Juropei se afla cateva arhipelaguri mari" cansulele &albard $&pitsbergen%" 4ovaia Remlea si ?rant oseph" iar in partea de4ord a +usiei asiatice se disting insulele &evernaia Remlea" 4oua &iberie si(ranghel.

)azinele maritime ale 'ceanului 2rtic sunt : 1area 4orvegiei" 1area)arents" 1area 2lba" 1area 0ara" 1area 6aptev" 1area &iberiei de Jst. 1area;iu-ots-" 1area )eauford" 1area )affin" <olful /udson si 1area <roielandei.5intre toate acestea" marile care prezinta cea mai mare importanta pentrunavigatie sunt : 1area 4orvegiei" 1area )arents" si 1area 2lba" intru cat au operioada mai mare din an apele fara gheturi" comparativ cu celelalte mari polare.

11



nfluienta ;urentului 4orvegiei se resimte asupra valorilor termice ale apelorde suprafata ale 1arii 4orvegiei care nu ingheata aproape niciodata. 2stfel" desisituata intre F@Y!KCY latitudine nordica" ea are temperaturle din stratul de suprafatapeste AY; in timpul iernii" ceea ce are o mare importanta pentru navigatie.

&i in 1area )arents" influienta apelor calde ale ;urentului ;apului 4ord se

resimte de!a lungul tarmurilor nord!estice ale Peninsulei &candinave" facand ca siaici apele marii sa nu inghete decat in iernile foarte aspre"ceea ce favorizeazanavigatia dinspre Portul 1urmas- spre Juropa si invers" iar in sezonul cald si spre1area 2lba.

@@.I Principalele porturi din 'ceanul 2rctic! 4arvic este cel mai mare port al 4orvegiei din 1area 4orvegiei" cu un

trafic anual de @I milioane tone cargo. Jste situat la capatul rasaritean al fiordului(estfjorden" dincolo de cercul polar. Portul este legat cu o cale ferata de localitatea0iruna" principala zona de e#tragere a minreurilor de fier din &uiedia" servind caport de e#port pentru acest minereu" la care se adauga o serie de alte marfuri :

cherestea" carbuni" cocs" ciment.Portul 4arvi- dispune de terminale specializate pentru minereuri" apatite"carbuni" la care adancimile sunt suficient de mari pentru a primi mineraliere sivrachiere de mare tonaj. Pescajul ma#im admis este de @Cm la danele C si I si deAK m la dana 8" la celelalte dane fiind de minim @Am. Portul asigura servicii deaprovizionare" bun-erare"reparatii.

!*rondheim este unul din porturile importante ale 4orvegiei de pe coasta de(est. 2vand un trafic anual de C milioane tone" fiind vizitat de cca. 8 BBB nave.Jste situat in fiordul omonim $*rondheiim ?jorden%" ceea ce asigura o e#celentaprotectie impotriva vanturilor si valurilor. 5ispune de dane specializate pentru nave+o!+o" mineraliere" petroliere" marfuri in vrac"dar si multifunctionale. Principalelemarfuri operate sunt destinate e#portului" acestea fiind in mare parte minereurile"cimentul" si petrolul. Pescajul ma#im este in functie de adancimea la dane" findcuprins intre @F!IB ft.

! 1urmas- este cel mai mare port din 1area )arents" situat pe tarmul sudical insulei 0ola" din partea de 47 a peninsulei omonime. Jste unul din marileporturi ale +usiei" vizitat anual de cca. A 8BB nave" fiind un important centruconstructii navale" dar si de prelucrare a pestelui. 2ici sunt operate minereuri"apatite" produse chimice" masini" marfuri generale"alimente. 5ispune de danespecializate pentru carbune" minereuri" de pasageri si pentru nave de pescuit.Produsele de baza pentru e#port sunt apatitele" minereurile de fier" carbunii"ingrasaminte chimice si pestele congelat. Pescajul ma#im !@Am.

! 2rchangels- este cel mai important port al +usiei din 1area 2lba" situat lagura de varsare a fluviului 5vina de 4ord"in partea de &J a <olfului 5vina.5ispune de CK dane" la care pot acosta nave cu pescaje de F"A!Lm. ' parte dindane sunt specializate in operare de cherestea" masa lemnoasa" celuloza si petrol"care sunt principalele produse de e#port" dar mai sunt si dane multifunctionaleunde se opereaza marfuri in vrac" masini" containere" marfuri generale. 6aterminalul petrolier $2r-hagels- 'il *erminal% pot fi incarcate o serie de produsepetroliere si combustibili de calitate superioara.

11



PARTEA II

CAPITOLUL >II

CANALURI MARITIME

;analurile maritime sunt căi de comunicaţie artificiale" care unesc douăbazine maritime sau oceanice" construite cu scopul de a scurta rutele de navigaţie.

;analurile maritime cu cel mai intens trafic sunt:- ;analul &uez- ;analul Panama- ;analul 0iel

1'.1 Cn&%& S%e21'.1.1 Gene#&i$,ţiPrincipalele caracteristici tehnice ale ;analului &uez sunt următoarele:

- lungime : @FA.8 -m- lăţimea la nivelul apei : CF8 m- lăţimea pasei de navigaţie : @SB m- pescajul ma#im admis : AB.@A m- tonajul ma#im al navelor cu marfă : AFB BBB td9- tonajul ma#im al navelor în balast : IBB BBB td9

;analul &uez $anat es!&u9eis" în limba arabă% uneşte prin vestul

Peninsulei &inai" apele 1ării 1editerane cu cele ale 1ării +oşii. Jste cel mai lungcanal maritim din lume" punctele sale e#treme situându!se la Port &aid $)ur &aVid%"pentru intrarea dinspre 1area 1editerana şi respectiv" la Port &uez $Js &u9eis%"pentru intrarea dinspre 1area +oşie.

deea construirii unui asemenea canal de legatura între cele două mărieste foarte veche" deoarece aşa cum menţionează istoricii greci /erodot şi &trabo"cu aproape patru milenii în urmă" în timpul domniei faraonului &esostris @ e#ista;analul ?araonilorO ce unea 1area +oşie cu 5elta 4ilului. ;analul ce funcţiona şipe timpul faraonului 4echao $FBL!8LI î./.% a fost lărgit în jurul anului 8BB î./. dinordinul regelui perşilor 5arius @ $8AA!ISF î./.% după care a fost folosit doarsporadic şi apoi definitiv abandonat prin secolul al S!lea d./.

;onstruirea modernă a canalului" una din cele mai mari realizări alesecolului al TT!lea s!a făcut după proiectul inginerului francez" vicontele ?erdinantde 6esseps $@SB8!@SLI% şi a durat @@ ani $@S8S!@SFL%" fiind inaugurat la @Knoiembrie. 2u fost escavate apro#imativ KI BBB BBB tone de pământ de!a lungul a@IS -m" restul de @I -m fiind acoperit de cateva lacuri: 1arele 6ac 2mar $)uheirat1urrat el 0ubra%" 1icul 6ac 2mar $)uheirat 1urrat el &uagra% şi altele aflate petraseul canalului" lucrările fiind realizate de către o companie franceză deconstrucţii.

11





- 6iverpool 3 o-ohama! prin ;analul &uez D@@ @@C 1m! prin sudul 2fricii D@I ICF 1m! distanta economisita D C CAC 1m

;ea mai impresionantă scurtare a distantei" de până la KBH o au navele carenavighează pe rutele ce pleaca din porturile bazinului răsăritean al 1ării1editerane $2le#andria" 4icosia" /aifa" )eirut" stanbul" 2tena!Pireu% spre porturiledin 'ceanul ndian.

1'.1.' Re3%&i +!e)ifi)e !#i4in( e9!&"$#e i !i&"$@%&5e!a lungul canalului pilotajul este obligatoriu.;u AI ore inanintea ajungerii navei in zona speciala de ancoraj" marcata

pe hărţi" trebuie comunicate de catre nava" catre port control $Port &aid pentrunavele care vin din 1area 1editerana si Port &uez pentru cele care vin din 1area+osie%" următoarele date:

- numele si nationalitatea navei- pavilionul sub care naviga- portul de inregistrare- *+4 si *+)" pescajul" viteza navei- data ultimului certificat pentru &uez- data ultimului certificat maritim national- orice schimbare survenita de la ultima trecere prin canal- daca intentioneaza sa tranziteze canalul sau sa opreasca intr!un

port de pe teritoriul canalului- ora probabila a sosirii- daca transporta marfuri periculoase

- alte date solicitate de port control;and nava a ajuns in rada portului $Port &aid sau Port &uez% ea ancoreazain perimetrul special ce i!a fost repartizat de catre autoritatea portuara si asteaptainstructiuni pentru formarea convoiului si pentru sosirea pilotului" comandantulnavei comunicând prin radio sosirea în rada portului si ancorarea navei. *otodatanava ridica pavilionul 2m nevoie de pilotO. 5upa ce pilotul a urcat la bord nava sedeplaseaza in raionul de asteptare pentru formarea convoiului" in vederea intrariipe canal" fiecare nava avind un sector limitat. &e ridica pavilionul Pilot la bordO.

'rdinea de formare a convoiului este data de ;apitania Portului $Port&aid si Port &uez% si este in principiu urmatoarea:

- navele pasagere- navele +o!+o = ?err,!boat = port barje- navele port containere- cargouri mici si mijlocii- cargouri mari- mineraliere- petroliere- navele care transporta marfuri periculoase- navele militare

11



*recerea prin ;analul &uez este permisa pentru navele tuturor natiunilor.;onducerea isi rezerva totusi dreptul să refuze accesul pe canal a navelor ce suntconsiderate periculoase pentru navigatie.

;onform uzului ;analului &uez" comandantul navei se obliga el insusi sase supuna tuturor cerintelor si sa dea ascultare tuturor semnalelor prevazute in

;artea semnalelor specialeO" o copie a acesteia fiindu!i pusă la dispozitie. ;hiardaca navele au pilot la bord comandantul poarta intreaga raspundere pentruaccidentele de orice natură. Pilotul are datoria sa dea sfaturi pentru respectarearegulilor de navigatie si pentru manevra pe canal punându!si in serviciul naveie#perienta si competenta in navigatia pe canal pentru evitarea accidentelor denavigatie.

n timpul navigaţiei prin canal securitatea navelor poate fi periclitata defurtunile de nisip. Uzul canalului prevede luarea la bord a doua barci cu barcagiipentru ca" in caz de furtună" aceştia să ducă la mal parâmele de acostare alenavei.

;omandantul navei are obligatia să completeze formularul de pilotaj si

declaratia de buna stare de navigabilitate" pe care sa le inapoieze pilotului lacoborârea de pe nava.Pilotul care a urcat la bordul navei inainte de formarea convoiului este

schimbat de catre un alt pilot in apropierea Portului smalia" unde se afla sediulcentral al administratie canalului" numit 'ficiul ;entral al 2utoritatii ;analului&uezO.

n Portul smalia navele pot e#ecuta mici reparatii in santier" pot solicitaremorchere sau pot solicita incarcarea si descarcarea unor marfuri.

Pe tot timpul trecerii prin canal navele trebuie sa mentina legatura radiocu statiile de control ce apartin 2utoritatii ;analului si sa se conformeze dispozitiiloracestora.

;omandantul navei nu trebuie sa dispuna oprirea motoarelor pe timpultranzitarii canalului cu e#ceptia cazului cand trebuie sa previna accidentele denavigatie sau sa ancoreze in zonele stabilite de 2utoritatea ;analului. 5e regulanavele din convoaiele ce se formeaza in rada Port &aid ancoreaza in 1arele 6ac

2mar $<reat )itter 6a-e% pentru a permite trecerea navelor din convoiul ce vinedinspre sud" format in rada Port &uez.

n timpul noptii navele care tranziteaza canalul trbuie sa poarte luminilede drum $cele normale pentru tipul respectiv de nava" conform prevederilor;'6+J<% si" in plus" sa aiba proiector de canal care sa proiecteze prova navei siun om de veghe la prova.

)alizajul in ;analul &uez este foarte bine asigurat" canalul fiind marcat petoata lungimea sa cu faruri si geamanduri" precum si cu semnale pentru -ilometraj"-ilometrul B fiind marcat la intrarea dinspre 1area 1editerana" iar -ilometrul @FA laintrarea dinspre 1area +osie" bornele -ilometrice fiind dispuse din -ilometru in-ilometru" iar între ele sunt dispuse alte borne din ABB în ABB metri.

Planul canalului dă detalii cu privire la farurile si geamandurile careasigura balizajul.

&istemul de marcare este in general urmatorul:- farurile sunt vopsite in alb" iar portiunea superioara in două culori:

spre estul canalului în negru" iar spre vestul canalului in rosu.

11



6uminile farurilor" pentru navigatia in timpul noptii" sunt verzi înpartea de est a canalului si rosii in partea de vest.

- geamandurile care asigura balizarea canalului" cu e#ceptiageamandurilor din 1arele 6ac 2mar" sunt de forma sferica" avindpartea inferioara vopsita in alb" iar partea superioara vopsita in

culoarea specifica laturii canalului: partea de est a canalului 3neagră" iar partea de vest 3 rosie. Pe timp de noapte luminilegeamandurilor sunt similare luminilor farurilor: cele dinspre laturade est 3 verde" iar cele de pe latura de vest 3 rosu

<eamandurile care marcheaza directia curentului sunt vopsite in felul urmator sauprezinta urmatoarele lumini:

- latura dinspre directia in care curge curentul este vopsita in rosu sialb" in benzi orizontale" iar pe timpul noptii arata un singur reflector

- latura dinspre directia din care curge curentul este vopsita in alb sinegru" in benzi verticale" iar pe timpul noptii arata doua

reflectoare. 2stfel" o nava care navighează împotriva curentului vede o geamanduracolorata in rosu si alb" in benzi orizontale" iar pe timpul noptii un singur reflector" intimp ce o nava ce navigheaza in directia curentului vede pe timp de zi ogeamandura colorata in alb si negru" in benzi verticale" iar pe timpul noptii douareflectoare.

1arginile canalului sunt marcate de mici geamanduri luminoase" folositela fel cu geamandurile care asigura balizajul canalului $negru spre est si rosu sprevest%" iar luminile pe timpul noptii albe. Jle sunt conice cand fundul spre tarmulcanalului este nisipos sau noroios si cilindrice in apropierea stincilor.

Un balizaj aparte este realizat in zona 1arelui 6ac 2mar.

ntrarea dinspre nord in zona 1arelui 6ac 2mar este marcata de douageamanduri luminoase de forma conica. <eamandura de est a fiecarei perechieste vopsita in negru si arata o lumina verde continua" iar geamandura de vest afiecarei perechi este piturata in rosu si arata o lumina rosie continua.

Urmeaza apoi geamandura denumita 4orth 6ightO" care este ogeamandura luminoasa de forma conica" piturata in rosu si alb" in dungi verticale"noaptea avind o lumina alba cu sclipiri. Jste situata pe malul de vest al canalului"la A -m &&J de perechea din sud a geamandurilor luminoase descrise mai sus.

2cesta geamandura are un reflector radar.n continuare" navigand spre sud" vom intalni pe latura de vest a canalului

8 geamanduri luminoase de forma conica piturate in rosu" cu lumina rosie

continua" iar pe latura de est F geamanduri luminoase conice" piturate in negru" culumina verde continua.6a S.I -m &J de geamandura luminoasa 4orth 6ightO se afla

geamandura luminoasa &outh 6ightO" care este conica piturata in dungi verticale inrosu si alb" prezentand o lumina alba cu sclipiri. 2re de asemenea un reflectorradar.

11



1ijlocul canalului la capatul de sud din sectorul 1arelui 6ac 2mar estemarcat de o geamandura luminoasa cilindrica ce arata o lumina alba cu ocultatii sicare este dotata cu reflector radar.

1arginile intrarii canalului" la capatul de sud al acestui sector suntmarcate de doua geamanduri luminoase cilindrice: una neagra $piturata in negru%

care arata o lumina verde cu sclipiri" spre partea de est a canalului si o alta pituratain rosu" care arata o lumina rosie cu sclipiri spre partea de vest a canalului.n portiunea de sector unde canalul trece din 1arele 6ac 2mar in 1icul

6ac 2mar" intre -ilometrul @@I.L si @AA.@ a fost dragat un canal suplimentar" situatmai la 4J de cel vechi" intre cele doua canaluri e#istand o zona de separatie atraficului cu o latime de circa @ cablu. Pe aceasta sectiune de canal se poateasigura concomitent trecerea convoaielor de nave care vin din nord si din sud.)ifurcatiile canalului sunt delimitate de geamanduri luminoase tip baston $scondrii%cu dungi rosii si albe pe orizontala si lumini albe cu sclipiri. 1arginile celor douacanale intre -m @@I.L si @AA.@ sunt marcate cu geamanduri sferice" cele caremarcheaza malul de &7 fiind piturate in rosu si aratand lumina rosie" iar cele de pe

malul de 4J sunt piturate in negru si arata lumina verde.' atentie marita se acorda mentinerii vitezei navei in cadrul convoiului.(iteza va fi anuntata fiecarei nave din punctele de control si de catre pilot.

Pe unele sectoare navele cu pescaj mare si navele cu lungime mare suntobligate sa fie asistate de remorchere care sa fie in masura sa le ajute la manevre.&ectorele mai dificile pentru asemenea nave sunt situate la sud de 1arele 6ac

2mar" până la e#tremitatea sudica a canalului" unde e#istenta unor curbe maistranse si natura fundului impun luarea unor masuri de siguranta.

*a#a de trecere prin canal se calculeaza in functie de tonajul navei"fiecare nava comeciala avind un certificat special emis de autoriatea competentapentru tonaj a tarii registrului de inmatriculare" certificat in care este calculattonajul pentru ;analul &uezO.

1'.' Cn&%& Pn/1'.'.1 Gene#&i$,ţi

;analul Panama uneste <olful 6imon din sud!vestul 1arii ;araibilor cu<olful Panama de pe tarmul Pacific al 2mericii ;entrale" fiind dotat cu cel maimare sistem de ecluze din lume.

Principalele caracteristici ale ;analului Panama sunt urmatoarele:- lungime : [email protected] -m- latime : L@!CBB m- adancime : @A.8 m- nivelul cel mai ridicat al apelor ;analului Panama fata de nivelul

oceanului $nivel asigurat cu ajutorul sistemului de ecluze% : AF m- durata tranzitarii unei nave prin canal : @8 ore $in medie%" putind fi

de la @A la @8 ore- dimensiunile ma#ime ale unei nave acceptate pentru tranzitarea

canalului sunt urmatoarele: lungime : A8I.8 m latime : CA.C m

11



pescaj : @A.A m- tonajul ma#im admis : K8 BBB t- viteza navelor la tranzitarea canalului este :

F 3 S nd in şenalul <aillard @A 3 @S nd in rest

- canalul poate realiza IS de ecluzari pe zi care pot include FB 3 KBnave de marimi mediistoria consemneaza ca in anul @8AI regele ;arlos al 8 lea $;arlos uinto%

al &paniei a dispus pentru prima oara studierea si elaborarea planurilor in vedereaconstruirii unui canal navigabil care sa taie istmul Panama dintre cele doua 2mericisi sa faca legatura interoceanica" dar proiectul a ramas nerealizat .

n anul @SKF misiunea construirii ;analului Panama este incredintataaceluiasi iginer francez ?erdinant de 6esseps care construieste si ;analul &uez.6ucrarile demareaza in anul @SSB" dar compania franceza care se angajase sarealizeze proiectul $?rench ;anal ;ompan,% dă faliment. ' alta companie preialucrarile in anii @SLI!@LBB" dar si aceasta se soldeaza cu un esec din cauza bolilorcare au afectat zona $AB BBB lucratori au murit in acest timp din cauza bolilor% simai ales a problemelor financiare.

n anul @LBC Panama se desprinde de ;olumbia ca stat. 4oul stat creat"Panama" semneaza cu &.U.2. in februarie @LBI un tratat de construire a ;analului&uez" tratat prin care statul Panama ceda catre &.U.2. o fisie de teritoriu lata deapro#imativ @B 1m si lungă de 8B 1m" aceasta zona fiind considerata teritoriuamerican pina la @ octombrie @LKL" cand acesta zona a devenit teritoriu panamez"&.U.2. păstrându!şi dreptul de administrare a canalului până in anul @LLL.

6ucrarile de constructie ale canalului incep in mai @LBI si se incheie @Bani mai tirziu" deschiderea oficiala a acestei cai de comunicatii dintre 2tlantic siPacific făcându!se la @8 august @L@I.

;analul Panama cuprinde urmatoarele sectoare mai importante:- un prim sector ce se intinde de la digurile de aparare dinspre

'ceanul 2tlantic pina la 6acul <atun. n acest sector" in partea denord a canalului se afla portul ;ristobal $intrarea dinspre 2tlantic%"protejat de digurile de aparare ce marcheaza intrarea in radaportului. 6a sud de portul ;ristobal se afla primul $sistem deecluze% grup de ecluze denumit ecluzele <atun" alcatuit din treiecluze ce asigura ridicarea navelor ce vin dinspre 2tlantic" de lanivelul marii pina la nivelul 6aculului <atun" destul de aproape de'ceanul 2tlantic situat la AF m deasupra oceanului.

- un al doilea sector de la iesirea din ecluzele <atun" de!a lungul

lacului <atun" ce se intinde apro#imativ IB -m până la intrarea in1asivul ;ulebra. 6acul <atun este un lac artificial care are osuprafata de IA8 -mA si care a fost creat prin indiguirea raului;hagres. Rona <atun 6a-e are o adancime mai mare decatadancimea medie a canalului" fapt ce permite stationarea navelorla ancora in apropierea ecluzelor <atun si fluidizarea traficului inambele sensuri" latimea lacului permitand trecerea concomitenta a

11



navelor care vin din sensuri diferite. Rona din jurul 6acului <atunofera o priveliste tipica junglei tropicale.

- un al treilea sector in care ;analul Panama traversaza 1asivul;ulebra de!a lungul unui defileu lung de @C.F -m" denumit enalul<aillard $in memoria inginerului 5avid 5ubose <allard care a

condus lucrarile de escavare in acest sector dificil%. n zona&enalului <aillard" portiunea cea mai ingusta a canalului" latimeala suprafata este de CBB m" iar latimea la fund de LB m.

- un al patrulea sector incepe la capatul sudic al &enalului <aillard"unde navele intra in prima ecluza din cel de!al doilea grup deecluze. Prin intermediul acestei ecluze denumita Pedro 1iguel6oc-s cu o latime de CB8 m si o latime de CC.8 m navele coboarapina la nivelul micului lac 1iraflores situat la @F.8 m deasupraoceanului.5upa ce iese din ecluza Pedro 1iguel si se naviga [email protected] -m pe 6acul 1ilaflores" se ajunge la ecluzele 1iraflores" innumar de doua" fiecare avand lungimea de CB8 m si latimea de

CC.8 m. Prin intevalul celor doua ecluze navele coboara la nivelulapelor 'ceanului Pacific si intra pe cursul semnalizat al lui +io<rande. 2cest al patrulea sector se termina la iesirea navelor dinsectorul 1iraflores.

- un al cincilea sector al ;analului Panama" care este ultimaportiune pana la 'ceanul Pacific" se intinde pe apro#imativ @C -murmand senalul navigabil de pe +io <rande" trecand pe langaportul )alboa" de langa orasul Panama.

mportanata economica deosebita a ;analului Panama consta in faptul ca elpermite scurtarea considerabila a cailor maritime ce fac legatura intre bazinul'ceanului 2tlantic si cel al 'ceanului Pacific. 2u fost mult scurtate traseelemaritime care unesc porturile europene cu porturile de pe coasta de vest ale

2mericii. ' economie si mai mare s!a obtinut pe rutele ce leaga porturile de pecoastele estice ale 2mericii de 4ord si ;entrale cu porturile de pe coastele devest ale 2mericii" navele nemaifiind nevoite sa ocoleasca 2merica de &uddecat in cazul in care pescajul si marimea lor nu le permite tranzitarea;analului Panama.

;ateva e#emple sunt edificatoare pentru a arata cele afirmate mai sus:

a% *rasee plecand de la 6iverpool:

6iverpool 3 &an ?rancisco:

- prin ;analul Panama D K SCB 1m- prin &trâmtoarea 1agelan D@C 8BB 1m- distanta economisita D 8 FKB 1m

6iverpool 3 (alparaiso $;hile%:

- prin ;analul Panama D K ABB 1m- prin &tr. 1agelan D S KIB 1m- distanta economisita D @ 8IB 1m

6iverpool 3 7ellington $4oua Reelanda%:

12



- prin ;analul Panama D @@ BBB 1m- prin &tr. 1agelan D @A ABB 1m- distanta economisita D @ ABB 1m

b% *rasee plecand de la 4e9 or-:

4e9 or- 3 &an ?rancisco:- prin ;analul Panama D 8 ABB 1m- prin &tr. 1agelan D @C @BB 1m- distanta economisita D K BBB 1m

4e9 or- 3 (alparaiso $;hile%:- prin ;analul Panama D I FBB 1m- prin &tr. 1agelan D @C LBB 1m- distanta economisita D K LBB 1m

4e9 or- 3 o-ohama:- prin ;analul Panama D L KBB 1m- prin &tr. 1agelan D @C BBB 1m- distanta economisita D C CBB 1m

*otusi" la ora actuala" ;analul Panama nu satisface cerintele navigatieimoderne" mai ales din cauza îngustimii ecluzelor care nu permit trecereasupertancurilor" a marilor nave transoceanice de pasageri si a altor nave mari.*raficul prin ;analul Panama este de circa C ori mai mic decat prin ;analul &uez.

5in aceste motive &U2 studiaza posibilitatile construirii unui alt canal intre 2tlantic si Pacific" in privinta caruia se duc negocieri cu statele Panama" ;olumbia"4icaragua si ;osta +ica. &e au in vedere mai multe variante" toate fiind in studiu siinvestigatii pe teren.

ntr!o prima varianta &U2 a analizat posibilitatea de a construi un nou canalcare sa dubleze actualul ;anal Panama. n doua din aceste proiecte se prevede ca

viitorul canal sa treaca tot pe teritoriul panamez" iar a treia varianta prevede catraseul canalului sa treaca prin ;olumbia. ' a patra varianta vizeaza traversareastatului 4icaragua si o parte din ;osta +ica" care sa urmeze valea raului &an uansi sa aiba o lungime de A8L -m. ;ostul acestui canal a fost evaluat la @"L miliardedolari. Una din cele doua variante panameze ale noului proiect prevede construireaunui al doilea canal pe teritoriul statului Panama" la o mica departare de actualulcanal" noul canal urmand sa aiba o lungime de FS -m si sa coste FAB milioanedolari. 2tentia specialistilor este retinuta indeosebi de proiectul care urmaresteconstruirea unui canal nou pe teritoriul ;olumbiei" intre localitatile 2tranto si*ruando" lungimea acestui canal fiind preconizata la @SL -m" iar costul la @"Amiliarde dolari.

*oate cele I variante au in vedere constructia canalului la nivelul marii" nefiindnecesare ecluze" ceea ce ar reduce numarul de salariati care vor fi folositi lalucrarile de intretinere si e#ploatare.

&pecialistii nord americani nu e#clud nici varianta largirii actualului canal sisuprimarii ecluzelor" ceea ce ar reduce considerabil amploarea si costul lucrarilor.

1'.'.' Re3%&i !#i4in( ))e+%&0 n4i3$i +i $#n2i$#e !#in Cn&%&Pn/ :

12



&chema generala a marcajului si sistemul de balizaj al canalului sunt inplanul ;analului Panama care se poate obtine de la ;ompania ;analuluiPanama sau de la cele doua statii de pilotaj care se afla in portile ;ristobal laintrarea din 'ceanul 2tlantic si )alboa la intrarea din oceanul Pacific.

;u IS ore inaintea sosirii navei in zona canalului se transmit prin radio

urmatoarele informatii:- numărul de identificare dat de canal- data si ora sosirii- pescajul prova si pescajul pupa $in picioare%- numele navei- orice schimbare in constructia navei de la ultima trecere prin canal- daca nava acosteaza la )alboa sau ;ristobal pentru operare de

marfuri sau aprovizionare- natura si tonajul incarcaturii de pe punte- daca nava este tanc petrolier sau daca transporta e#ploziv- informatii despre carantina- daca se cere libera practica- porturile de escala in ultimile @8 zile- cazurile de imbolnavire de boli transmisibile" natura lor- numărul vaccinelor de variola- porturile de origine pentru fiecare port de marfa si descrierea

actelor de identitate a marfurilor- e#istenţa animalelor la bord- daca porturile de escala au fost infestate cu boli- daca certificatul de vaccinare are valabilitate F luni

4avele care sosesc din 'ceanul 2tlantic pentru tranzitare prin canal sauoperatiuni in porturile din zona canalului isi vor anunta J*2 cu @A ore inainte desosire la ;ristobal. J*2 va fi comunicat la destinatia ;ristobal &ignal &tation via)alboa +adio. ;and nava va fi suficient de aproape de ;ristobal pentru acomunica in radiotelefonie si legatura cu ;ristobal &ignal &tation devineposibila lucrul se face pe canalele @F" @A si @C.

n general navele mari si petrolierele care asteapta tranzitarea canaluluiancoreaza in 6imon )a," anunţându!şi ora de ancoraj la statie" iar navele micisi mijlocii" dar uneori şi navele mari $cand spatiul permite% pot ancora in teritoriulportului ;ristobal $in rada de asteptare% in zonele indicate de statia detransmisiuni" care da permisiunea de intrare in port. Ronele de ancoraj sunt infunctie de tonajul navei si de pescaj.

4avele care sosesc din 'ceanul Pacific pentru tranzitarea canalului sauoperatiuni in porturi din zona canalului vor anunta J*2 cu IS ore inainteasosirii. J*2 se transmite la Port ;ontrol )alboa via )alboa +adio si sereconfirma cu AI ore inainte de sosire in canalele @F" @A" @C pentru ?lamenco&ignal &tation" careia i se va comunica ora de ancorare" menţinându!selegătura cu aceasta până la angajarea in tranzitare.

12





- lungime : LS-m- latimea inferioara : ICm- latime superioara : @BIm- adâncime minima : @@m- pescaj admis : K.Sm-

inaltimea ma#ima a catargelor : CBm- viteza ma#ima de tranzitare: S.8 nd- durata medie a tranzitului prin canal: K ore- la cele doua capete ale canalului se afla un sistem de ecluze

duble.;analul 0iel $cunoscut si sub numele 0aiser 7ilhelm ;anal% a fost construit

intre anii @SSK!@SL8" prin sudul Peninsulei utlanda" intre <olful 0iel din 1area)altica si <olful /elgoland din 1area 4ordului.

nitial canalul a fost destinat sa slujeasca scopurile strategice ale<emaniei" care dorea sa!si asigure trecerea flotei de razboi pe traseul cel maiscurt" fara a fi nevoita sa foloseasca drumul prin strantorile &-agerra-" 0ategat si

&und. 6a inceput canalul a fost folosit e#clusiv de catre navele germane.1ai tarziu" prin tratatul de la (ersailles din @L@L" canalul avea sa fieinternaţionalizat" asigurându!se libertatea navigatiei prin canal.

;analul 0iel porneste de la )ruusbuttel-oog" port situat la 1area4ordului" in apropierea gurii de varsare a fluviului Jlba" apoi traverseaza landul&chles9ing!/olstein si se intinde pina la /olstenaudin <olful 0ieldin sud!vestul1arii )altice.

Porturile ;analului 0iel sunt: )ruusbuttel-oog $la 1area 4ordului%"/oltenau $la 1area )altica% si +endsburg" situat la C8-m fata de /oltenau.

*recerea peste canal este asigurata de K poduri" acestea limitandinaltimea catargelor navelor la CBm.

mportanta economica a canalului este justificata de scurtarea rutelor denavigatie dintre porturile 1arii )altice si majoritatea porturilor europene sau chairde pe alte continente.

;ateva e#emple in acest sens:- distanta dintre /amburg si 0iel este de

- C8@1m prin &trâmtorile 5aneze- @@S 1m prin ;analul 0iel- ACC 1m distanta economisita

- folosirea canalului de catre toate navele care pleca din porturile 2ngliei scurteaza rutele spre porturile din 1area )altica" in mediecu @KB 1m

- rutele dintre marile porturi +otterdam" 2nvers" 6ondra" 5un-erue"6e /avre sau 2msterdam si porturile din 1area )altica sunt maiscurte cu circa ABB 1m fata de rutele care leaga aceleasi porturipe traseul ce include stramtorile daneze.

*rebuie subliniat faptul ca ecluzele construite la cele doua e#tremitati alecanalului au atat rolul de a asigura acelasi nivel al apei de pe canal cat si de aproteja canalul impotriva mareelor din 1area )altica si 1area 4ordului.

12



;analul are astazi un trafic foarte intens intre cele doua mari.

1'.7 Cn&%& D%n,#e – M#e Ne3#,

1'.7.1 C#)$e#i+$i)i ;analul 5unăre 3 1area 4eagră uneşte portul dunarean ;ernavodacu portul maritime ;onstanta" in lungime de FI"I -m" scurtand cu apro#imativ IBB-m ruta navelor care vin din 1area 4eagra spre porturile din Juropa ;entrala.

Prin darea in folosinta a ;analului +in!1ain!5unare in @LLA si datoritacanalului 5unare!1area 4eagra" s!a realizat legatura directa pe apa intre;onstanta si +otterdam. mportant este faptul ca portul ;onstanta este cel maimare din 1area 4eagra si unul dintre cele mai mari din Juropa" in care pot intranave de pana la @F8.BBB td9. Prin transbordarea continutului lor in nave de panala 8.BBB td9 sau in barje fluviale de C.BBB t" organizate in convoaie de F barje" seasigura transportul direct spre Juropa ;entrala.

;aracteristicile canalului:o lungime totala ! FI"I -mo latime navigabila $senal navigabil% ! LB mo adancime minima ! K m o pescaj ma#im pentru nave ! 8"8mo inaltimea ma#ima a podurilor de la nivelul apei ! @Kmo viteza ma#ima de navigatie @B!@A-m=ora.

Pe canal pot naviga: nave fluvialo!maritime autopropulsate de pana la8BBB td9" avand lungimi de pana la @CS m si latimi de @F"S m" un pescaj pana la8"8 m si o inaltime de la nivelul liniei de plutire de @F"8 . ;onvoaiele fluviale prin impingere pot fi formate din F barje a C.BBB t

fiecare" plus impingatorul avand urmatoarele caracteristici: ! lungime ma#ima ALF m ! latime ma#ima AC m ! inaltime ma#ima de la linia de plutire @F"8m. ! pescaj ma#im8"8m. 6a ambele capete ale canalului 5unare ! 1area 4eagra" sunt construite douaecluze duble" gemene" una la ;ernavoda" in amonte si una la 2gigea" in aval" careasigura accesul navelor si convoaielor in canal. ;aracteristicile generale ale ecluzelor sunt:

!lungimea totala C@B m!latimea utila A8 m

!adancimea K"8 m!timp de ecluzare FB minute.5e!a lungul canalului 5unare ! 1area 4eagra" se afla doua porturi

comerciale. Portul 1edgidia" la -ilometrul CK si portul )asarabi la -ilometrul A8" incare se pot e#ecuta operatiuni de incarcare!descarcare marfuri si tranzit decalatori.

12



1'.7.' Cn&%& P"#$ A&*, – Mi(i N,4"(#i este o ramura a canalului 5unare!1area 4eagra si are urmatoarele dimensiuni: !lungime AS -m !latime navigabila CF"8m !adancime minima I"8m

!inaltimea ma#ima a podurilor de la nivelul apei @Km.Pe canal pot naviga convoaie fluviale formate dintr!un impingator si o barja deA.BBB t.

5e!a lungul canalului s!au construit doua porturi: portul 'vidiu la -ilometrul @Asi portul 6uminita" la capatul de nord al canalului" in lacul *asaul" specializat ine#pedieri de calcar.

Pe canalul Poarta 2lba ! 1idia 4avodari" sunt construite doua ecluzegemene: Jcluza ovidiu" la -ilometrul @AE8BB si ecluza 4avodari" la -ilometrul B.

6a -ilometrul CBB $;ernavoda%" 5unarea se apropie cel mai mult de 1area4eagra" la circa FB -m" loc unde porneste (alea ;arasu" care se presupune ca arfi fost un brat al 5unarii sau al unui canal construit de romani.

deea construirii unui canal navigabil intre 5unare si 1area 4eagra a aparutinca din @LCK" dar s!a ajuns la concluzia ca lucrarile depasesc posibilitatile tehniceale timpului. 6a aceeasi concluzie s!a ajuns si pentru propunerea din @S8B si @SII.

Primul proiect modern" elaborat in @LAK de inginerul roman ean &toenescu!5unarea" are multe puncte de vedere comune cu actuala constructie.

;onstructia canalului a inceput initial in @LIL si avea traseul ;ernavoda!1idia" dar nu s!a putut face fata cerintelor mari ale economiei precare de duparazboi. 5upa multe jertfe si suferinte ale detinutilor politici" care au murit laconstructia canalului" in @L8C" lucrarile au fost abandonate. ustificareaabandonului a fost un simulacru de proces" unde multi ingineri si tehnicieni au fostcondamnati cu totul nevinovati" la ani de inchisoare.

n @L8K"o data cu crearea de conditii tehnice si materiale corespunzatoare"lucrarile de constructie a canalului au fost reluate" inaugurarea facandu!se la AFmai @LSI" dupa S ani de la inceperea lucrarilor. ;analul Poarta 2lba ! 1idia 4avodari ale carui lucrari au inceput in @LSI" s!arealizat pe traseul stabilit de la inceput $in anul @LIL% a fost inaugurat in @LSK. ;analul Poarta 2lba ! 1idia 4avodari" leaga canalul principal 5unare ! 1area4eagra de portul 1idia si de cariera de calcar de la 6uminita" fiind o importantaartera de navigatie si de transport interna. ;analul 5unare ! 1area 4eagra si ;analul Poarta 2lba 3 1idia 4avodari suntimportante si pentru sistemul de irigatii pentru agricultura si o importanta sursa deapa potabila pentru localitatile riverane. 2mbele canale sunt" de asemenea" importante obiective turistice" prinstructura lor propriu!zisa" prin frumusetea peisajului dobrogean" cat si datoritalocurilor turistice invecinate.

1'.7. P"#$%& Me(3i(i Jste un port fluvial" amplasat pe malul drept al ;analului 5unare ! 1area4eagra" la -ilometrul CK" in imediata vecinatate a orasului cu acelasi nume. Portul este compus dintr!un bazin cu o suprafata de apa de circa @L ha"diametrul cercului de giratie in bazin fiind de AAB m.

12



Portul dispune de @K dane operative si @S dane de asteptare" astfel: ! 5ane pentru pasageri" la intrare in bazin" in lungime de ABBm. 2ici se afla sediuloficialitatilor portuare si sala de asteptare a pasagerilor. ! 5ane pentru primire calcar" in lungime de SABm. ! 5ane pentru e#pediere ciment" in lungime totala de CBBm" dotat cu un siloz

pentru ciment" banda transportoare pentru alimentarea silozului si instalatii deincaracare la nave.! 5ane pentru primirea carbunelui" in lungime deABB m.

! 5ane pentru balast" in lungime de IBBm" dotate cu macara de cheu" cale derulare si platforma portuara. ! 5ane pentru marfuri generale" dotate cu macarale de cheu" cale de rulare"platforma de depozitare si magazii. 6ungimea totala a danelor este de IIBm dincare @BBm pentru cereale. ! 5ane pentru nave tehnice in lungime de AABm. ! 5ane pentru asteptare a navelor" desfacere si refacere a convoiului"amplasate in afara bazinului de IIBm lungime" cu cheu inclinat si prevazute cu

estacade din beton. ! 2telier pentru reparatii" prevazut si dotat cu mijloace tehnice necesare si halede productie Portul mai dispune de platforme portuare in suprafata totala de @S ha"magaziipentru marfuri" cai rulante pentru macarale" macarale de cheu $trei% de 8 tf #CAm si@Ftf #CAm" banda rulanta pentru aprovizionarea silozului cu ciment si instalatiispeciale la dana pentru incarcarea navelor. 2utorităţile portuare sunt: ;apitania Portului" 2dministratia portuara" (ama"Politia. Portul dispune de servicii de pilotaj" de reparatii la nave" de posta si telefon$in oras%" sanitar!veterinar. 2dancimea minima in port este de K m. 2ccesul in port se face pe drumuri rutiere sip e calea ferata.;onstructia portului a inceput o data cu constructia canalului in @LK8 si a fost dat înfolosinta in mai @LS8" lucrarile de modernizare continuand si astazi. 2flat la jumatatea drumului dintre ;ernavoda si ;onstanta" orasul 1J5<52construit pe vechi ruine ale unei caste romane" a fost cel mai mare oras locuit detatari in aceasta zona. Unii istorici sustin ca" in timpul romanilor $imparatul *raian%" 1edgidia a fostport la un canal legat de 5unare" construit de romani. n @SFB" cand s!a dat in folosinta calea ferata ;ernavoda !;onstanta"1edgidia a devenit statie de cale ferata. Prin faptul ca a devenit port la ;analul 5unare ! 1area 4eagra" orasul s!adezvoltat si modernizat.

1'.7.7 P"#$%& B+#*i Jste un port fluvial amplasat pe malul drept al ;analului 5unare ! 1area4eagra" la -ilometrul A8. 'rasul se afla pe malul stang al canalului in amonte. Portul este compus dintr!un bazin al carui acvatoriu este de @I ha" iardiametrul cercului de giratie este de AAB m. ;heurile din bazin sunt verticale.Portul )asarabi este compus din:

12



! 5ana pentru pasageri" in lungime de @8B m" este dotata cu cladireadministrativa si sala de asteptare pentru pasageri. ! 5ane pentru marfuri generale" in lungime de ABB m" din care @BBm lungimedestinata cerealelor sunt dotate cu macarale de cheu $doua%" platforma portuara simagazii pentru marfuri.

! &antierul pentru reparatii este dotat cu doua cheiuri de armare" in lungime deF@Bm" cala de lansare" ateliere etc. ! 5ana pentru terminalul petrolier in lungime de K8 m si dana pentrubuncheraj in lungime de @BB m. ! Rona libera din portul )asarabi a fost stabilita prin 5ecizia <uvernului+omaniei nr.KSS=@LLK" care a stabilit zona de est a portului in suprafata de @B"K hasi dana comerciala dotata cu macarale de cheu in suprafata de B"K ha. Rona liberadin portul )asarabi beneficiaza de toate facilitatile si obligatiile cuprinse in legea nr.SI=@LLA privind regimul zonelor libere. 5e asemenea" zona libera are accesuldirect la culoarele europene nr.K $5unare!+in!1ain!+otterdam%. n zona libera sepot efectua activitati comerciale" de procesare si industriale.

Portul are o suprafata totala a platformelor de depozitare de @C ha si căi derulare in lungime de LABm. 2utorităţile portuare sunt: ;apitania Portului" 2dministratia portuara" (ama"Politia. Portul dispune de servicii de pilotaj" de reparatii la nave" de posta si telefon$in oras%" sanitar!veterinar. 2dancimea minima in port este de K m. 2ccesul in port se face numai rutier. 6a fel ca portul 1edgidia" constructia portului )asarabi a inceput o data cu ceaa ;analului 5unare ! 1area 4eagra in @LK8 si a fost dat in folosinta in mai @LS8"dar lucrarile de modernizare si dotare continua. ' data cu inceperea lucrarilor la canalul 5unare ! 1area 4eagra si aconstructiei portului" comuna )asarabi a primit statutul de oras si s!a dezvoltat dinpunct de vedere urbanistic.

1'.7.; P"#$%& O4i(i% Jste un port fluvial" amplasat pe malul drept al canalului Poarta 2lba ! 1idia4avodari" la -m.@A" imediat in aval de ecluza 'vidiu Portul 'vidiu are numele localitatii 'vidiu" care se afla la circa A -m sud deport. Portul este construit de!a lungul malului canalului si este format din trei dane:doua dane operative" ambele avand cheu vertical" o dana cu cheu inclinat inlungime de IBB m pentru asteptare si formarea convoaielor. Portul mai dispune de doua platforme de depozitare" de drumuri rutiere si caleferata. ;onstructia portului a inceput o data cu a canalului in @LSI urmeaza sa fieamenajata cu cai de rulare si macarale" cu sediu administrative si alte dotari.

1'.7.< P"#$%& L%/iniţ

12



Jste un port fluvial pe malul drept" la capatul de nord al ;analului Poarta 2lba! 1idia 4avodari" in lacul *asaul. 6ocalitatea 6uminita se afla in apropiereaportului.

Portul este format din: bazin portuar" realizat prin indiguirea unei suprafetedin lacul *aşaul doua dane a @IB m lungime fiecare" cu cheiul inclinat

in lungime de @S8 m destinate asteptarii navelor o zona a bazinului portuar pentrumanevra de intoarcere a navelor platforme portuare pentru depozitarea marfurilor. 2ccesul in port se face pe drumuri rutiere si cale ferata. ;onstructia portului a fost inceputa in anul @LSI o data cu canalul" daramenajarea si dotarile portuare nu sunt finalizate.

12



CAPITOLUL >III

NAVIGAŢIA ?N STRMTORIŞI SCEME DE SEPARAŢIE A TRAFICULUI

1.1 N4i3ţi -n 2"ne (ifi)i&e1.1.1. Gene#&i$,ţi

Ronele dificile pentru navigaţie sunt de regulă: intrările sau ieşirile dinporturi" canalurile navigabile" strâmtorile" schemele de separare a traficului" zonelecu pericole de navigaţie" zonele cu trafic intens de nave.

4avigaţia în zone dificile necesită o pregătire amănunţită în prealabil şi oatenţie sporită pe timpul desfăşurării. Principalele etape ale navigaţiei în zonedificile" cu particularităţile fiecăreia" sunt pregătirea şi e#ecutarea navigaţiei.

1.1.'. P#e3,$i#e n4i3ţiei 2ceastă etapă presupune următoarele activităţi:

pregătirea hărţilor de navigaţie determinarea elementelor mareei $viteza şi direcţia curentului de

maree" înălţimea% stabilirea condiţiilor hidrometeorologice ale zonei respective" precum

şi luarea măsurilor necesare pentru recepţionarea la bordul navei aprognozelor şi avizelor hidrometeorologice pe timpul navigaţiei înaceste zone

stabilirea modalităţilor de contactare a serviciilor de pilotaj şiremorcaj" a Port ;ontrol" a autorităţilor locale

analizarea şi discutarea planului de către comandant şi ofiţerii de labord.

1.1.. E9e)%$#e n4i3ţieiPersonalul cu responsabilităţi care trebuie să se afle în puntea de comandă

în cazul navigaţiei în ape restrânse include" de regulă: comandantul navei" pilotul"ofiţerul de cart" ofiţerul cu navigaţia" operatori la repetitoarele giro din borduripentru măsurarea rapidă a relevmentelor" operator radar" operator sistemeelectronice de navigaţie" operator sondă" operator mijloace de comunicaţii. Unmembru al echipajului din puntea de comandă poate îndeplini una sau mai multedin responsabilităţile enumerate mai sus.

>nainte de intrarea în zona dificilă pentru navigaţie se e#ecută următoarele

activităţi: o testarea maşinii principale prin punerea în Nmarş înapoiOo pregătirea ancorei pentru fundarisireo calcularea corecţiei totale a compaselor magnetic şi giroscopico luarea măsurilor pentru completarea riguroasă a jurnalului de bord

$se vor consemna schimbările de drum şi de viteză" cine arecomanda navei" toate ordinele şi comenzile date" orice eveniment

13



important%" a jurnalului de navigaţie" a jurnalului sondei $cuprindeadâncimile înregistrate la interval de 8 minute%.

Una din cele mai importante activităţi pe puntea de comandă estedeterminarea punctului navei" care presupune următoarele activităţi:

determinarea punctului navei prin intermediul unui procedeu precis şi

rapid" în funcţie de reperele e#istente notarea orei şi citirii la loch estima grafică pentru următoarele două puncte ale navei determinate

la intervale de C 3 8 minute determinarea derivei de vânt şi de curent" calcularea erorii grafice în cazul giraţiei" determinarea punctului navei înainte şi după

încheierea manevrei.5eterminarea punctului navei se realizează pe baza măsurării vizuală a

unor parametrii. &e poate folosi radarul pentru determinarea distanţei la anumiterepere" precum şi pentru aplicarea procedeului paralelelor indicatoare.

ntervalul de determinare a punctului navei nu trebuie să depăşească C

minute. 5acă ofiţerul cu navigaţia sau" după caz" ofiţerul de cart nu poatedetermina punctul navei în decursul a C minute va raporta comandantului pentru alua în considerare reducerea vitezei navei sau stoparea navei. >n cazul unor avariila sistemul de guvernare sau de propulsie se va dispune ancorarea navei.

'fiţerul de cart" pe lângă determinare punctului navei" trebuie să realizeze oevaluare a situaţiei" să urmărească modul de deplasare a navei pe drumul iniţialtrasat şi să raporteze abaterile de la acesta" mai ales în apropierea unor pericolede navigaţie.

>n cazul în care vizibilitatea nu este bună nu se va e#ecuta navigaţia în zonedificile.

Pe timpul navigaţiei în zone dificile trebuie acordată o atenţie sporită

prevederilor ;'6+J<.4avigaţia în zone dificile necesită aplicarea riguroasă a principiilor navigaţieieficiente şi sigure" o evaluarea obiectivă" precisă şi corectă a situaţiei.

1.' N4i3ţi -n +)5e/e (e +e!##e $#fi)%&%i1.'.1 Gene#&i$,ţi' serie de factori de risc" printre care:

! pericolul de coliziune şi eşuare! creşterea numărului de nave şi a traficului în anumite zone! creşterea vertiginoasă a tonajului şi vitezelor navelor şi prin

urmare necesitatea iniţierii manevrelor de evitare din timp

! pericolul de lovire a fundului ca urmare a oscilaţiilor $ruliu"tangaj% de către navele de mare tonaj! inaccesibilitatea ;analelor &uez" Panama şi 0iel pentru

navele care depăşesc un anumit tonajau impus căutarea unor măsuri pentru creşterea siguranţei navigaţiei în zonele cutrafic intens de nave şi cu pericole de navigaţie.

>n @SLS anumite companii de navigaţie din 2tlanticul de 4ord au adoptat" dinmotive de siguranţă" rute predeterminate pentru navele de pasageri.

13



>n @LF@ nstitutele de 4avigaţie din +epublica ?ederală <ermania" ?ranţa şi1area )ritanie au iniţiat un studiu care s!a finalizat cu propuneri pentruimplementarea unor dispozitive de separare a traficului în &trâmtoarea 5over darşi în alte zone. 2ceste propuneri au fost analizate şi ulterior adoptate de'rganizaţia 1aritimă nternaţională.

>n acest conte#t" 1' adoptă la AB noiembrie @LKC +ezoluţia 2.ASI" carereglementează sistemul rutelor de navigaţie în zonele maritime dificile $cu traficintens" cu pericole de navigaţie%. >n prezent" 'rganizaţia 1aritimă nternaţionalăeste singurul organism internaţional responsabil de stabilirea şi recomandareamăsurilor şi procedurilor pentru sistemul rutelor de navigaţie. &chemele deseparaţie adoptate de organizaţie sunt publicate în N&hipVs +outeingO $&istemulrutelor de navigaţie%. +egula @B din +egulamentul pentru prevenirea abordajelor pemare $;'6+J<% prezintă modul în care se navigă în schemele de separaţie atraficului sau în apropierea acestora.1.'.' Si+$e/%& #%$e&"# (e n4i3ţie

2cest sistem reprezintă un ansamblu de măsuri destinat creşterii siguranţei

navigaţiei în zonele cu trafic intens de nave sau unde libertatea de manevră estelimitată de: zona restrânsă în care se navigă $strâmtori" intrări în porturi" etc.% e#istenţa pericolelor de navigaţie adâncimi mici condiţii hidrometeorologice nefavorabile.

Un alt scop al sistemului rutelor de navigaţie este prevenirea şi reducereapoluării mediului marin cauzată de coliziunea şi eşuarea navelor.

1.'.'.1. O*ie)$i4e&e +i+$e/%&%i #%$e&"# (e n4i3ţie'biectivele unui sistem de rute de navigaţie depind de particularităţile zonei în care

acesta se găseşte" dar dintre aceste obiective trebuie să facă parte $total sauparţial% şi următoarele:• dirijarea traficului de nave pe culoare de trafic cu sens unic"

despărţite de linii sau zone de separaţie• simplificarea flu#ului de trafic în zonele unde drumurile navelor

converg spre un anumit punct $strâmtoare" intrare în port" etc.%• ordonarea traficului în zonele de e#plorare şi e#ploatare a subsolului

mării• separarea traficului costier" pentru nave mici" de cel de larg" destinat

navelor de dimensiuni mari• reducerea riscului de lovire a fundului mării sau eşuare în zonele cu

adâncimi limitate• asigurarea de rute speciale pentru navele care transportă mărfuri

periculoase• orientarea flu#ului de trafic pentru evitarea zonelor de pescuit.

1.'.'.' Te#/in"&"3i e&e/en$e&"# +i+$e/%&%i #%$e&"# (e n4i3ţie

13



&istemul rutelor de navigaţie are în compunere scheme de separare a traficului"rute recomandate" rute în ambele sensuri" raioane interzise sau periculoase" etc.*oate aceste elemente componente se definesc în continuare:

o schem8 de separare a traficului $traffic separation scheme% 3 oschemă destinată să separe traficul de nave care se desfăşoară în

sensuri opuse prin intermediul unor mijloace corespunzătoareo culoar de trafic $trafic lane% 3 zonă în care traficul este stabilit să sedesfăşoare într!un singur sens

o zon8 şi linie de separa9ie $separation zone or line% 3 zonă sau liniecare separă culoare cu trafic de sens opus" traficul din zoneadiacente sau traficul diferitelor clase de nave

o zon8 cu sens giratoriu $rounda3out % 3 zonă care conţine un punctsau o zonă circulară de separaţie şi un culoar de trafic în jurulacesteia. 5eplasarea se face în jurul zonei de separaţie în sensdirect

o zon8 de trafic costier $inshore traffic zone% 3 zona cuprinsă între

marginea dinspre uscat a schemei de separare a traficului şi coastaadiacentă" destinată traficului costier conform regulii @B" litera $d% din;'6+J<

o rut8 :n ambele sensuri $t4o-4a5 route% 3 zonă în interiorul căreiasunt traficul se desfăşoară în ambele sensuri

o rut8 recomandat8 $recommended route% 3 o rută de lăţime variabilăpe care se recomandă să se deplaseze nava. 5e regulă estemarcată prin poziţionarea unor balize pe linia sa centrală

o drum recomandat $recommended trac % 3 un drum sigur pentrunavigaţie recomandat pentru deplasarea navei între două puncte depoziţie cunoscută. 5rumurile recomandate şi rutele recomandate pot

fi marcate pe hărţile de navigaţie şi sunt prezentate pe larg în ;ărţilePilot

o rut8 de ap8 ad;nc8 $deep-4ater route% 3 o rută dintr!o zonă îninteriorul căreia adâncimile permit trecerea navelor cu pescaj mare şisunt măsurate la intervale constante de timp şi cu o precizie sporită

o zon8 periculoas8 $ precautionar5 area% 3 zonă în interiorul căreianavele trebuie să se deplaseze cu o atenţie deosebită" de regulă" îndirecţia recomandată

o zon8 de e-itat $area to 3e a7oided % 3 zonă în interiorul căreianavigaţia este periculoasă şi trebuie evitată intrarea de către toatenavele sau numai de anumite tipuri de nave

o direc9ia stabilit8 a traficului $esta3lished direction of traffic flo4 % 3direcţia pe care trebuie să se navige în interiorul unui culoar. &eutilizează în schemele de separare a traficului şi pentru indicarearutelor de apă adâncă atunci când fac parte dintr!un culoar de trafic

o direc9ia recomandat8 a traficului $recommended direction of traffic

flo4 % 3 direcţia recomandată pentru navigaţie" atunci când nu estenecesară impunerea unei direcţii stabilite. &e utilizează în zonele

13



periculoase" pentru rutele în ambele sensuri" rutele recomandate şirutele de apă adâncă

?igura @C.@ Jlementele unei scheme de separare a traficului

1.'.'. Me$"(e (e +e!##e $#fi)%&%iPentru îndeplinirea obiectivelor" sistemul rutelor de navigaţie utilizează diversemetode pentru separarea traficului:

separarea culoarelor de trafic de sensuri opuse prin linii sau zone deseparaţie

separarea culoarelor de trafic prin obstacole naturale $stânci" insulemici% sau alte obiecte

separarea traficului direct de traficul local prin crearea zonelor de

trafic costier între limitele e#terioare ale schemei şi coastă divizarea sectorială a diferitelor direcţii de trafic ce converg spre unanumit punct $locuri de ambarcare a pilotului" intrări în porturi" etc.%

separarea traficului în puncte de convergenţă" în locurile deintersecţie a unor rute de navigaţie sau în zone periculoase.

1.'. Re3%&i (e n4i3ţie -n in$e#i"#%& i -n !#"!ie#e +)5e/e&"# (e+e!#ţie $#fi)%&%i

4avigaţia în interiorul şi în apropierea schemelor de separaţie a traficului"precum şi în zonele costiere adiacente acestora se desfăşoară în conformitate cu+egula @B din ;'6+J<.

4avele care utilizează o schemă de separaţie a traficului trebuie să respecteurmătoarele prevederi: se navigă pe culoarul corespunzător în direcţia stabilită a traficului se menţine drumul navei cât mai departe de linia sau zona de

separaţie care se lasă la babord intrarea şi ieşirea dintr!un culoar se face de regulă pe la capete" însă

când acest lucru nu este posibil" intrarea" respectiv ieşirea se va face

13





>n Partea a!!a a ;onvenţiei" care începe cu articolul CI se precizează căregimul legal stabilit în această ;onvenţie nu trebuie să afecteze suveranitatea şi

jurisdicţia statelor riverane strâmtorilor.&ecţiunea A se referă la trecerea prin strâmtori dintr!o zonă de mare liberă

sau zonă economică e#clusivă şi o altă zonă de mare liberă sau zonă economică

e#clusivă. 2rticolul CS precizează că toate navele au dreptul de a trece prin acestestrâmtori" cu condiţia ca trecerea să fie continuă şi neîntreruptă. 2ceasta nue#clude trecerea printr!o strâmtoare pentru a intra într!un port sau a pleca dintr!unport al statului riveran.

2rticolul CL precizează îndatoririle pe care le are o navă care trece printr!ostrâmtoare. 2ceste îndatoriri sunt:

• nava să traverseze strâmtoarea fără întârziere• să nu ameninţe sau să folosească forţa împotriva suveranităţii şi

integrităţii teritoriale sau să încalce alte principii ale dreptuluiinternaţional

• trecerea să fie continuă şi neîntreruptă" iar nerespectarea acestei

obligaţii să nu se facă decât în cazuri de forţă majoră sau de pericol• să se respecte regulamentele internaţionale" procedurile şi practicile

pentru siguranţa pe mare" inclusiv +egulamentul pentru Prevenirea 2bordajelor

• să se respecte regulamentele şi legile internaţionale referitoare laprevenirea poluării mediului marin.

>n articolul IB se interzice orice activităţi de cercetare sau observare" fărăacordul prealabil al statului riveran.

;onform articolului I@" statele riverane pot stabili scheme de separare atraficului şi pase de trecere" cu condiţia ca acestea să fie acceptate dereglementările internaţionale şi să fie aduse la cunoştinţă navigatorilor în timp util.

5repturile şi obligaţiile statelor riverane sunt prezentate în articolul IA. &tatulriveran poate stabili reglementări referitoare la:

o siguranţa navigaţiei şi la traficul de mărfurio prevenirea" reducerea şi controlul poluării mediului marino interzicerea pescuitului şi a deţinerii de echipament de pescuit" cu

e#cepţia navelor de pescuito îmbarcarea=debarcarea de mărfuri" persoane" încălcând prevederile

reglementărilor din domeniul vamal" fiscal" sanitar ale statului riveran. 2ceste legi nu trebuie să se aplice preferenţial" să nu descrimineze nici o

navă străină şi să fie făcute publice în timp util.&tatele riverane şi statele pavilioanelor navelor care traversează

strâmtoarea trebuie să coopereze" conform articolului IC" pentru stabilirea"menţinerea şi îmbunătăţirea mijloacelor de asigurare a navigaţiei" pentruprevenirea poluării mediului marin.

2rticolul II precizează că statele riverane nu trebuie să împiedicetraversarea strâmtorii de către o navă şi să marcheze orice pericol de navigaţie decare au cunoştinţă.

>n secţiunea C" articolul I8 stabileşte dreptul trecerii inofensive a tuturornavelor prin strâmtorile deschise traficului internaţional. *recere se consideră

13



inofensivă atâta timp cât nu aduce prejudicii păcii" ordinii de drept şi securităţiistatului riveran. *recerea nu mai este considerată inofensivă dacă nava e#ecută înmarea teritorială a statului riveran una din următoarele activităţi:

orice ameninţare sau folosire a forţei împotriva suveranităţii"integrităţii teritoriale sau a independenţei politice a statului riveran"

sau orice altă încălcare a normelor dreptului internaţional orice e#erciţiu şi manevră cu arme de orice tip orice acţiune de colectare de informaţii în detrimentul apărării şi

securităţii statului riveran orice act de propagandă destinat să afecteze apărarea şi

securitatea statului riveran lansarea" decolarea sau apuntarea oricăror aeronave lansarea" decolarea sau apuntarea oricăror echipamente militare îmbarcarea=debarcarea de mărfuri" valută sau persoane"

încălcând reglementările privind imigrarea sau din domeniulvamal" fiscal" sanitar

orice act de poluarea orice activitate de pescuit orice activitate de cercetare sau observare orice activitate care are ca scop interferenţa cu sistemele de

comunicaţie sau alte echipamente ale statului riveran orice alte activităţi care nu au legătură cu trecerea prin strâmtoare

@. S$#/$"#i&e A#)$i)e .•

comple# de strâmtori din bazinul 'ceanului 2rctic sau adiacenteacestuia. &unt situate la nord de ;anada şi la nord de +usia.1ajoritatea timpului sunt îngheţate şi nu prezintă interes pentrunavigaţie.

S$#/$"#e S/i$5:o unete: 1area 6incoln cu <olful )affino desparte: nsula Jllesmere de <roenlanda.

S$#/$"#e Ln)+$e# :o unete: <olful )oothia cu <olful )affino desparte: nsula 5evon de nsula )affin.

S$#/$"#e Vi+)"%n$:o desparte: nsula 1elville de nsula )an-s" nsula (ictoria şi nsula

Prince of 7ales. S$#/$"#e M)C&in$"):

o desparte: nsula (ictoria de nsula Prince of 7ales. S$#/$"#e F#n&in:

o desparte: Peninsula )oothia şi nsula &omerset de nsula Princeof 7ales.

13



S$#/$"#e Vi)$"#i:o desparte: nsula (ictoria de ;anada.

S$#/$"#e Pe#4i@ %#i&+i@:o unete: 1area 'chots- cu 'ceanul Pacifico desparte: Peninsula 0amceat-a de nsula Paramusir.

S$#/$"#e Di/i$#i L!$e4:o unete: 1area 6aptev cu 1area &iberiei de

Jsto desparte: nsula )olsoi 6Vachovs-i de +usia.

S$#/$"#e Snni"4:o desparte: nsulele 2nzu de nsula 6Vachovs-i şi 4ovaja &ibir.

S$#/$"#e L"n3:o desparte: nsula (rangel de +usia.

A. S$#/$"#e B*e&Mn(e* $Npoarta lacrimilorO%.•

unete: 1area +oşie cu 'ceanul ndian• desparte: Peninsula 2rabia cu statul emen de 2frica $5jibouti"&omalia%

• caracteristici :! lungime: IF"C -m! lăţime: B"BA 3 @S"8 -m! adâncime: CB 3 CAC m

• particularit9:i : nsula Perim o împarte în două treceri navigabile:)ab s-ender $&trâmtoarea 2le#andria% şi 5act!el!1a,un. >napropierea coastei africane se află un grup de insule numiteNapte fraţiO. (ânturile predominante sunt musonii" iar curenţii

sunt determinaţi de aceştia.

C. S$#/$"#e B++.• unete: 1area *asman cu 'ceanul ndian• desparte: 2ustralia de *asmania• caracteristici :

! lăţime: @AL 3 AI@ -m• particularit9:i : Jste o zonă importantă pentru pescuit" are multe

insule.

I. S$#/$"#e Be&&e I+&e.• unete: <olful &aint 6a9rence cu bazinul 'ceanului 2tlantic• desparte: nsula 4e9foundland de Peninsula 6abrador!Ungava"

ambele aparţinând ;anadei• caracteristici :

! lungime: FB -m! lăţime: @F 3 AI -m

13



• particularit9:i : J#istă un puternic curent de maree. >ntre noiembrieşi iunie apar blocuri de gheaţă. nsula )elle sle $A@C m înălţime%este prima zonă de pământ care se vede călătorind dinspreJuropa.

8. S$#/$"#e Be#in3.• unete: 1area )ering cu 'ceanul 2rctic• desparte: Peninsula ;iu-ot-a $2sia% de Peninsula &ee9ard

$2merica de 4ord%• caracteristici :

! lungime: F8 -m! lăţime: 8S 3 LB -m! adâmcime: IA 3 KB m

• particularit9:i : 5in octombrie până în iunie este complet îngheţată.Prin această strâmtoare trec apele reci ale curentului ',a ivo.

F. S$#/$"#e B"+f"# :I+$n*%&8.• unete: 1area 4eagră cu 1area 1armara• desparte: partea europeană a *urciei de partea asiatică• caracteristici :

! lungime: CB -m! lăţime: B"KI 3 C"K -m ! adâncime: AK 3 @A@ m

• particularit9:i : Jste cea mai sinuoasă şi cea mai îngustăstrâmtoare navigabilă. J#istă un curent de suprafaţă dinpre 1area4eagră şi unul de fund dinspre 1area 1armara" între aceştia fiind

o pătură separatoare. (ânturile predominante sunt cele de 4Jcare vara aduc ceaţă" ploi şi de 47" care aduc ploi" furtună. ;elede &7 anunţă vreme bună. Uneori în lunile august şi septembrieapar Nceţuri albeO. Jste traversată de două poduri: )ogazici$lungime @BKI" terminat în @LKC% şi ?atih &ultan 1ehmed $@BLBm"terminat în @LSS%. &trâmtoarea are o mare importanţă strategică"de aceea a făcut subiectul multor tratate şi convenţiiinternaţionale.

K. S$#/$"#e C*"$.•

unete: <olful &aint 6a9rence cu 'ceanul 2tlantic• desparte: nsula Prince Jd9ard de nsula 4e9foundland.

S. S$#/$"#e C"".• unete: 1area *asman cu bazinul 'ceanului Pacific de &ud• desparte: nsula de 4ord de nsula de &ud ale 4oii Reelande• caracteristici :

! lăţime: AI -m

13



• particularit9:i : &e întâlnesc vânturi puternice.

L. S$#/$"#e C"#ee.• unete: 1area aponiei cu 1area ;hinei de Jst• desparte: ;oreea de aponia

• caracteristici :! lungime: @L8 -m

@B.S$#/$"#e Dne/#).• unete: 1area <roenlandei cu bazinul 'ceanului 2tlantic• desparte: slanda de <roenlanda• caracteristici :

! lungime: ISB -m! lăţime: ALB -m

• particularit9:i : ;urentul <roenlandei de est trece prin strâmtoare

ducând iceberguri în 2tlanticul de 4ord.@@.S$#/$"#i&e Dne2e .

• comple# de strâmtori din grupa &trâmtorilor &candinave: )eltul1are" )eltul 1ic şi 'resund $&ound%.

@A.S$#/$"#e D#(ne&e :Cn&e8.• unete: 1area 1armara cu 1area Jgee• desparte: Peninsula <allipoli $Juropa% de 2sia• caracteristici :

! lungime: F@ -m! lăţime: B"LA 3 C"K -m! adâncime: 8C 3 @BF m

• particularit9:i : Jste foarte sinuoasă. 2re două componente:<elibolu şi 5ardanele.

@C.S$#/$"#e D4i+.• unete: <olful )affin cu 'ceanul 2tlantic• desparte: nsula )affin $;anada% de <roenlanda• caracteristici :

! lungime: FIB -m! lăţime: ALB 3 SBB -m

@I.S$#/$"#e D"4e# sau P+(eC&i+.• unete: ;analul 1ânecii $'ceanul 2tlantic% cu 1area 4ordului• desparte: 1area )ritanie de ?ranţa• caracteristici :

! lăţime: CI -m

14



• particularit9:i : 2re un trafic intens de nave.

@8.S$#/$"#e D#e.• unete: 'ceanul 2tlantic cu 'ceanul Pacific• desparte: Peninsula 2ntarctică de nsula Wara de ?oc.

@F.S$#/$"#e F&"#i(.• unete: <olful 1e#ic cu bazinul 'ceanului 2tlantic• desparte: Peninsula ?lorida de ;uba şi nsulele )ahamas

@K. S$#/$"#e F%# i e)&.• unete: )azinul ?o#e cu <olful )oothia• desparte: nsula )affin de Peninsula 1elville• caracteristici :

! lungime: @FB -m

! lăţime: @F 3 AI -m• particularit9:i : Jste majoritatea timpului blocată de gheaţă.

@S.S$#/$"#e Ge"#3i.• desparte: nsula (ancouver de ;anada• caracteristici :

! lungime: AIB -m! lăţime: ! adâncime:

• particularit9:i : aparţine în totalitatea 'ceanului Pacific" areaspectul unui canal.

@L. S$#/$"#e Gi*#&$# .• unete: 1area 1editerană cu 'ceanul 2tlantic• desparte: &pania şi <ibraltar $Juropa% de 1aroc şi ;euta $2frica%• caracteristici :

! lungime: 8B -m! lăţime: @I 3 CK -m! adâncime: ABB 3 @@S@ m

• particularit9:i : &e întâlnesc vânturi puternice de J şi 7" iar celemai periculoase sunt cele de &7" numite N(endavalesO care îşi

dublează forţa când revin la direcţia iniţială şi aduc ploi torenţiale.J#istă un curent de suprafaţă care alimentează 1area 1editeranăcu apă din 2tlantic $@B!AB 1m=zi% şi curenţi de maree destul deputernici.

AB.S$#/$"#e inn sau i"n325"%.• unete: <olful *on-in cu bazinul 1ării ;hinei de &ud• desparte: nsula /ainan de Peninsula 6eizhou" ;hina

14



• caracteristici :! lungime: S@ -m! lăţime: AI -m

A@. S$#/$"#e %(+"n.•

unete: <olful /udson cu 'ceanul 2tlantic• desparte: Peninsula 6abrador de nsulele )affin• caracteristici :

! lungime: KA8 -m! lăţime: @FB -m

AA. S$#/$"#e "5"# .• desparte: Peninsula 1alacca de nsula &ingapore• caracteristici :

! lungime: FB -m! lăţime: @"F 3 I"S -m

AC. S$#/$"#e %n (e F%).• unete: apele &trâmtorii <eorgia şi ;analului Puget cu 'ceanul

Pacific• desparte: nsula (ancouver de statul 7ashington• caracteristici :

! lungime: @F@ -m! lăţime: @S 3 AK -m

• particularit9:i : Jste zonă de frontieră dintre U&2 şi ;anada.

AI.S$#/$"#e e#)i.• unete: 1area 4eagră cu 1area de 2zov• desparte: Peninsula ;rimeea $Ucraina% de Peninsula *aman

$+usia%• caracteristici :

! lungime: IB -m! lăţime: C"A 3 @I -m! adâncime: 8"8 3 @S m

• particularit9:i : 2re numeroase pericole de navigaţie $bancuri denisip" recifuri%" curenti predominanţi de & şi &7" vânturi de 4J"uneori foarte puternice. &e mai numeşte eni-ale.

A8. S$#/$"#e L"/*".• unete: 1area a9a cu 'ceanul ndian• desparte: nsulele )ali de nsulele 6ombo-• caracteristici :

14



! lungime: FB -m! lăţime: @S 3 IB -m

• particularit9:i : Jste principala trecere prin care are loc schimbul deapă dintre 'ceanele Pacific şi ndian.

AF.S$#/$"#e L%2"n.• unete: 1area ?ilipinelor cu 1area ;hinei de &ud• desparte: nsula *ai9an de 6uzon• caracteristici :

! lăţime: A8B -m• particularit9:i : 2re numeroase insule grupate în nsulele )atanes

şi nsulele )abu,an. Jste divizată în canaluri mici. 2re oimportanţă istorică legată de 2l 5oilea +ăzboi 1ondial.

AK.S$#/$"#e M3e&&n.• unete: 'ceanul 2tlantic cu 'ceanul Pacific• desparte: 2merica de &ud de nsula Wara de ?oc• caracteristici :

! lungime: 8CB -m $CCB 1m%! lăţime: I 3 AI -m $A"8 3 @8 1m%! adâncime: AB 3 @ @KB m

• particularit9:i : 2 fost descoperită de ?erdinand 1agellan în @8A@şi până la construirea ;analului Panama a fost principala legătură

între cele două oceane. Jste foarte sinuoasă" îngustă în unelezone" cu numeroase stânci. (ânturile sunt permanente" destul deputernice" iar ceaţa este predominantă.

AS.S$#/$"#e M+# .• unete: 1area a9a cu 1area 1olucelor• desparte: nsula 0alimantan $)orneo% de nsula &ula9esi

$;elebes%

AL.S$#/$"#e M&)).• unete: 'ceanul ndian cu 1area ;hinei de &ud• desparte: Peninsula 1ala,sia $1ala,sia% de nsula &umatera

$ndonezia%• caracteristici :

! lungime: SBB -m! lăţime: 8B 3 CAB -m

• particularit9:i : Jste o strâmtoare cu un trafic intens de nave" de omare importanţă strategică" fiind principala trecere între 'ceanulPacific şi 'ceanul ndian.

CB. S$#/$"#e M)C&%#e.

14



• desparte: nsulele 1elville şi Jglinton de nsulele )an-s• caracteristici :

! lungime: AKB -m! lăţime: @BB -m

• particularit9:i : Jste un braţ al 1ării )eaufort prin *eritoriile de 47

ale ;anadei.

[email protected]$#/$"#e Meni.• desparte: nsula 2nglese, de Wara <alilor• caracteristici :

! lungime: AC -m! lăţime: B"@S 3 C"A -m

• particularit9:i : Jste traversată de două poduri.

CA.S$#/$"#e Me++in.• unete: 1area *ireniană cu 1area onică• desparte: talia de nsula &icilia• caracteristici :

! lungime: CA -m! lăţime: C"A 3 @F -m! adâncime: S8 3 @AIB m

• particularit9:i : ;ondiţiile hidrometeorologice sunt periculoasepentru navigaţie" care se recomandă să se facă cu pilot. J#istăcontracurenţi numiţi Nrefoli" bastardiO" vârtejuri numite NgarofaliO.5e asemenea" curentul de maree este foarte puternic" atingânduneori viteze de 8 nd" iar vântul prezintă intensificări periculoase.

CC. S$#/$"#e M"n :M"n P++3e8.• desparte: nsula 1ona de Puerto +ico.

CI.S$#/$"#e N"#$5%/*e#&n(.• unete: <olful &aint 6a9rence cu 'ceanul 2tlantic• desparte: nsula Prince Jd9ard de Peninsula 4ova &cotia"

;anada• caracteristici :

! lungime: CAB -m! lăţime: @I"8 3 IS -m

• particularit9:i : Jste traversată de Podul ;onfederaţiei.

C8. S$#/$"#e O#/%2.• unete: <olful 'man cu <olful Persic• desparte: ran de Jmiratele 2rabe Unite şi o enclavă a statului

'man• caracteristici :

14



! lungime: @SB -m

CF. S$#/$"#e O$#n$".• unete: 1area 2driatică cu 1ara onică• desparte: talia de 2lbania.

CK.S$#/$"#e P&.• unete: <olful )engal cu 'ceanul ndian• desparte: ndia de &ri 6an-a• caracteristici :

! lăţime: FI 3 @CK -m• particularit9:i : Jste mai puţin utilizată pentru navigaţie din cauza

curenţilor puternici.

CS.S$#/$"#e L Pe#"%+e +% S".• unete: 1area aponiei cu 1area 'hots-• desparte: nsula /o--aido $aponia% de nsula &ahalin $+usia%• caracteristici :

! lăţime: IB -m• particularit9:i : are aspectul unui canal.

CL. S$#/$"#e Sn Be#n(in".• unete: 1area &ulu cu 'ceanul 2tlantic• desparte: nsula 6uzon de nsula &amar.

IB.S$#/$"#i&e S)n(in4e .

• comple# de strâmtori din care fac parte: &-agerra-" 0attegat"'resund $&ound%" )eltul 1ic şi )eltul 1are" ?ehmarn )elt" &amso)elt.

• unesc : 1area 4ordului cu 1area )altică• despart : 4orvegia şi &uedia de 5anemarca

S$#/$"#e S3e##: desparte 4orvegia şi &uedia de 5anemarca S$#/$"#e $$e3$: desparte &uedia de 5anemarca" este un golf

al 1ării )altice şi o prelungire a strâmtorii &-agerra- S$#/$"#e O#e+%n( :S"%n(8: desparte nsula Realand

$5anemarca% de &uedia S$#/$"#e Be&$%& M#e: desparte nsula Realand de nsula ?unen$5anemarca%

S$#/$"#e Be&$%& Mi): desparte nsula ?unen de Peninsula utland S$#/$"#e Fe5/#n Be&$: desparte nsula 6oland de nsula

?ehmarn S$#/$"#e S/+" Be&$: desparte &uedia de 5anemarca.

14



[email protected]$#/$"#e Sin3!"#e.• unete: 1area ;hinei de &ud cu &trâmtoarea 1alacca• desparte: nsula &ingapore de 2rhipelagul +iau $ndonezia%• caracteristici :

! lungime: IS -m

! lăţime: @F"@ -m• particularit9:i : Jste o rută importantă pentru 2sia de &J.

IA. S$#/$"#e S%n(.• unete: 1area a9a cu 'ceanul ndian• desparte: nsula &umatera de nsula a9a• caracteristici :

! lăţime: CA 3 @B8 -m

IC.S$#/$"#e S%#i3".•

unete: 1area &ulu cu 'ceanul 2tlantic• desparte: nsula 1indanao de nsula &amar.

II.S$#/$"#e Tin.• unete: 1area ;hinei de Jst cu 1area ;hinei de &ud• desparte: ;hina de *ai9an• particularit9:i : se mai numeşte &trâmtoarea ?ormosa.

I8. S$#/$"#e T$# .• unete: 1area aponiei cu 1area 'hots-• desparte: nsula &ahalin de continent• caracteristici :

! lungime: 8FB -m! lăţime: S 3 @AL -m

IF.S$#/$"#e T"##e+.• unete: 1area 2rafura cu 1area ;oralilor• desparte: 2ustralia de 4oua <uinee• caracteristici :

! lăţime: @CB -m• particularit9:i : 2re numeroase recifuri" insule mici. 4u se

recomandă pentru navigaţie.

IK. S$#/$"#e T+%3#%.• unete: 1area aponiei cu 'ceanul Pacific• desparte: nsula /onshu de nsula /o--aido• caracteristici :

! lungime: @FB -m! lăţime: AI 3 IB -m

14



IS. S$#/$"#e T+%+5i/.• unete: 1area aponiei cu 1area ;hinei de Jst• desparte: nsulele *sushima de nsula 0,ushu• caracteristici :

! lungime: LK -m! lăţime: FI -m• particularit9:i : Uneori este considerată parte a &trâmtorii ;oreea.

7.S$#/$"#i&e T%#)e$i• cuprind strâmtorile )osfor şi 5ardanele• pentru creşterea siguranţei navigaţiei şi protecţia mediului marin"

la @ iulie @LLI au intrat în vigoare N+eglementările traficuluimaritim pentru &trâmtorile *urceşti şi regiunea 1ării 1armaraO"care conţin toate precizările necesare desfăşurării navigaţiei în&trâmtorile )osfor şi 5ardanele.

8B.S$#/$"#e in#(.• unete: 1area ;araibilor cu 'ceanul 2tlantic• desparte: ;uba de /aiti.

[email protected]$#/$"#e %)$n.• unete: <olful 1e#ic cu 1area ;araibilor• desparte: ;uba de Peninsula ucatan.

14



CAPITOLUL >IV

PERICOLE DE NAVIGAŢIE ŞI LOCURI DE ADĂPOST

17.1 Pe#i)"&e (e n4i3ţiePericolele de navigaţie sunt situaţii sau împrejurări care ameninţă siguranţa

navei şi sunt generate de obstacole submarine sau fenomene hidrometeorologice.;ele mai importante obstacole submarine care constituie pericole de navigaţiesunt: recifele" stâncile" epavele" bancurile de nisip" pragurile submarine" barele şilocurile cu adâncime redusă care suferă modificări frecvente ale aspectuluifundului mării. 5intre fenomenele hidrometeorologice care generează pericole denavigaţie enumerăm: cicloanele tropicale" valurile seismice" valurile longitudinale"valurile produse de alunecări de teren" valurile de nisip" furtunile de nisip" valurilede vânt" hula" fenomenul de maree" aisbergurile" câmpurile de gheaţă" depunerilede gheaţă pe corpul navei" brizanţii" vârtejurile şi turbulenţele la suprafaţa apei.

17.1.1 Re)if%#i&e+eciful este o acumulare calcaroasă" specifică mărilor calde" în formă de

stâncă alcătuite în cea mai mare parte din schelete de corali şi alge $uneori şi deechinoderme" foraminifere" moluşte etc.%" care se dezvoltă pe fundul puţin adânc almării.

;oralii sunt animale din încrengătura celenteratelor" care trăiesc în colonii înmările calde" acolo unde temperatura apelor nu coboară sub A@ B;" iar salinitateaeste mai ridicată. 5upă moartea coralilor" scheletele lor calcaroase dau naştererecifelor coraliere. Uneori" algele tind să se dezvolte ca o crustă peste corali"conferindu!le rezistenţă şi soliditate. >ntrucât cele mai multe recife cresc în

apropierea nivelului mării" ele trebuie să fie suficient de rezistente pentru a facefaţă forţei erozive a valurilor brizante. >n unele cazuri" recifele cresc într!un ritmsuficient de rapid pentru a ţine pasul cu ridicarea nivelului mării sau cu coborârealentă a insulei pe care se dezvoltă. +idicarea nivelului mării" cu apro#imativ @AB m"din ultimii AB BBB ani" a determinat ca multe recife să crească foarte rapid pentru a!şi menţine condiţiile de creştere din acea zonă.

J#istă trei tipuri principale de recife:- reciful marginal- reciful!barieră- atolul.8 Re)if%& /#3in& creşte pe o masă terestră de care este fi#at" un

e#emplu de acest tip fiind reciful care mărgineşte ?lorida 0e,s. +ecifele marginalese dezvoltă în imediata apropiere a zonelor costiere" acolo unde platformacomtinentală prezintă diferite denivelări" cu înălţimi ce ajung până la CB!C8 m desuprafaţa oceanului.

*8 Re)if%&*#ie#, este separat de continent sau de masa terestră printr!olagună" aşa cum este 1area )arieră de ;orali din nord!estul 2ustraliei" care sedesfăşoară pe apro#imativ A CBB -m. +ecifele barieră constituie adesea o structură

14



foarte impozantă" formând adevărate baraje în apropierea coastelor pe lungimi dezeci şi chiar de sute de -ilometri.

17.1.' A$"&%& este un recif cu o formă ovală sau chiar rotundă" care închideapele unei lagune. Jl nu este asociat cu o masă terestră evidentă. >n mod obişnuit"atolii se ridică brusc din marea adâncă" iar unii sunt foarte mari. 5e e#emplu" atolul

09ajalein din nsulele 1arschall $din 1icronezia!Pacific% închide o lagună de F8-m lungime şi de CB -m lăţime" inelul coraligen care!l formează având o lungimede ASC -m. 2tolii sunt foarte răspândiţi în 'ceanul Pacific.

>n zona unui recif condiţiile variază de la calmul din lagună" la valurilebrizante din partea e#terioară a recifului şi la valurile reflectate de diferite tipuri decorali care formează recifele. >n regiunile supuse acţiunii intense a valurilor" coraliitrebuie să fie suficienţi de robuşti pentru a opune rezistenţă valurilor" pe cândformele mai delicate nu se pot dezvolta decât în zonele mai calme.

Pentru navigaţie recifele constituie adevărate pericole întrucât se ridicăadeseori până la câţiva metri sub nivelul mării" ameninţând cu eşuarea chiar şinavele cu pescaje medii şi mici. +ecifele sunt răspândite în apele tropicale ale

oceanelor Pacific şi ndian" dar şi în 1area 1editerană. 1area )arieră de ;oralireprezintă unul din cele mai reprezentative obstacole pentru navigaţie. ;hiar şicorabia JndeavourO condusă de încercatul căpitan ames ;oo- avea să eşuezepe un banc de corali lângă nsula /eron" din e#tremitatea sudică a 1arei )arierede ;orali. 2şa se e#plică şi faptul că în această zonă porturile de pe ţărmulaustralian sunt rare şi puţin importante" singurul port mai important fiind )risbane"spre sud" acolo unde bariera de corali lasă loc apelor mai adânci ale mării. +ecifecu o dezvoltare mai pronunţată se întâlnesc şi în zonele insulelor *uamotu"&ocietăţii" ;oo-" 1arshall" <ilbert" ;aroline etc.

17.1. S$n)i&e +%*/#ine constituie obstacole importante în caleanavelor" creând adesea pericole care" nu de puţine ori" se soldează cu graveaccidente de navigaţie.

&tâncile submarine sunt" în general" creste ale unor munţi submarini" în ceamai mare parte de origine vulcanică sau sunt rămăşiţe ale unor suprafeţemuntoase care au suferit prăbuşiri tectonice. ;ei mai mulţi munţi submarini sunt în'ceanul Pacific" în care /.7. 1enard $@LFI% a inventariat mai mult de @ IBB şieste probabil că mulţi alţii sunt încă necunoscuţi. 1unţii submarini sunt diferiţi caelemente individuale dar" în numeroase cazuri" ei sunt concentraţi în anumiteregiuni ale oceanului şi apar sub denumirea de pro7incii sau lan:uri muntoasesu3marine.

>n prezent" originea vulcanică a munţilor submarini este larg acceptată" darrămân încă neclarificate unele probleme ale evoluţiei lor. J#istă date care arată cănumeroşi munţi submarini au suferit o oarecare su3siden:9" adică" într!o anumităperioadă au fost mai înalţi decât apar acum" eventual chiar deasupra niveluluimării. >n anumite regiuni" subsidenţa a afectat un grup întreg de munţi submarini.

2lţi munţi submarini au rămas în apropierea nivelului mării suficient de mult pentruca valurile care i!au erodat să le aplatizeze partea superioară" formând munţiisubmarini tabulari $de tip gu,ot%.

&tâncile submarine care constituie pericole de navigaţie au o frecvenţă maimare în zona aliniamentelor şi arcurilor insulare" printre cele mai reprezentative

14



numărându!se: arhipelagurile ?ilipinelor" ndoneziei" /a9aii" ;aroline" 1arshall"+,n-,n" &amoa" *onga" ?iji şi insulele Polineziei ?ranceze din 'ceanul Pacific"insulele 1aldive" 1ascarene" &e,chelles" ;omore" 2ndaman şi 4icobar din'ceanul ndian" insulele )ahamas" 2ntilele 1ici" insulele din nordul 1arii )ritanii şi

2zore din 'ceanul 2tlantic. 4umeroase stânci submarine sunt prezente în

apropierea unor coaste continentale cum sunt cele de pe coasta de sud!est şi est a 2siei" coasta de nord!vest a 2mericii de &ud" precum şi în 1area 2driatică şi1area Jgee.

Pe hărţile de navigaţie sunt marcate cu simboluri distincte următoarele:! stâncile deasupra nivelului apei" cu înălţimea acestora deasupra nivelului

mediu al apei la sizigii sau" acolo unde nu e#istă maree" deasupra nivelului mediual mării

! stâncile care pe timpul mareei sunt acoperite de apă sau ies la suprafaţaapei" cu înălţimea deasupra nivelului zero hartă

! stâncile care apar la suprafaţa apei la nivelul zero hartă! stâncile cu adâncimea de F picioare sau mai mică" la nivelul zero hartă" ori

stânci a căror adâncimi sunt necunoscute" precum şi îngrămădiri de stânci a căroradâncime" în general" este cunoscută a fi de F piciore sau mai puţin- sondajele deasupra unor stânci izolate.dentificarea zonelor în care stâncile submarine constituie pericole de

navigaţie se face prin studiul atent al hărţilor marine" pe baza simbolurilor specifice"iar pe timpul marşului în asemenea zone se întăreşte veghea prova şi se navigă cumultă prudenţă" prezenţa comandantului în comanda de navigaţie fiind obligatorie.

17.1.7 E!4e&eJpava este o navă sau parte din navă abandonată în mare $scufundată% sau

eşuată. Jpavele care constituie pericole de navigaţie şi nu pot fi îndepărtate

imediat din drumul navelor sunt marcate corespunzător cu semne de balizajconform regulilor de balizaj 262 şi" cel mai adesea" pericolul este dublat de obaliză de radiolocaţie +2;'4.

>n funcţie de locul în care se află şi de gradul de periculozitate deosebim:a% e!4e !%+e !e %+)$: sunt epave aflate pe un fund mic şi care au părţi

importante ale corpului navei deasupra apei" fiind vizibile cu ochiul liber.b% e!4e -n (e#i4, : sunt epave care plutesc la suprafaţa apei sau între

două ape şi constituie pericole pentru navigaţie.c% e!4e !e#i)%&"+e: sunt epave scufundate pe funduri mai mici de @S m"

fiind acoperite de apă sau având unele părţi deasupra apei. 6oculacestor epave este" de regulă" marcat.

d%e!4e )#$"3#fi$e

: sunt epave al căror loc este reprezentat pe hărţilemarine prin diferite semne convenţionale care indică: felul acestora"părţile rămase la suprafaţa apei" gradul de pericol etc. Pe hărţile denavigaţie sunt marcate cu semne convenţionale distincte următoareletipuri de epave:

- epave care arată anumite părţi ale corpului la nivelul zero hartă- epave vizibile $pe planuri la scară mare%

15



- epave periculoase ale căror catarge $masts% şi coşuri $funnels% suntvizibile. Pe hărţile la scară mare se indică şi înălţimea catargelor şicoşului deasupra nivelului apei

- epave aflate parţial sau total sub apă" deasupra cărora adâncimea estenecunoscută

- epave deasupra cărora nu este cunoscută adâncimea e#actă a apei" darse consideră a fi de S braţe sau mai puţin şi care se apreciază a fipericuloase pentru navigaţie

- epave deasupra cărora se cunoaşte adâncimea e#actă a apei- epave deasupra cărora adâncimea e#actă a apei este necunoscută" dar

se consideră a fi mai mare de S braţe sau epave deasupra căroraadâncimea este considerată a fi de S braţe sau mai puţin" dar" care seapreciază a fi periculoase pentru navele de suprafaţă

- resturile unei epave ce nu sunt periculoase pentru navigaţia desuprafaţă" dar care trebuie evitate de navele ce ancorează" traulează"draghează etc.

17.1.; Bn)%#i&e sunt depuneri de nisip" mâl" pietriş formate pe fundulmărilor" care reduc adâncimea apei" putând ajunge uneori până la suprafaţa apei.Un banc aflat la o adâncime mai mică de @S m este considerat periculos. Pefunduri mici $ sub IB m%" în timpul furtunilor puternice" în sudul 1ării 4ordului" în&trâmtoarea 5over" în estuarul *amisei" în <olful Persic" în &trâmtoarea 1alacca"

în unele regiuni maritime din apropierea aponiei şi în &trâmtoarea *orres seformează valuri de nisip O" cu o înălţime de apro#imativ 8 m şi o lungime deapro#imativ @8B m" care se propagă între suprafaţa mării şi fundul mării. Jle potmodifica în câteva ore topografia fundurilor puţini adânci" creând bancuri de nisipacolo unde anterior marea prezenta adâncimi navigabile. (alurile de nisip pot fi

foarte uşor descoperite cu ajutorul sondei ultrason" care le înregistrează foarte clarpe diagramă. 6a descoperirea lor este indicat să se părăsească imediat zona cuape puţin adânci pentru a se evita o eventuală eşuare.

17.1.< B#e&e sunt praguri formate din depunerile aluvionare la gurilefluviilor ce se varsă în mări fără maree. Pentru a se putea asigura navigaţia barelese draghează frecvent. Un e#emplu tipic privind formarea barelor îl oferă 5unărea.6a gurile 5unării e#istă bare în formă de semicerc cu concavitatea spre gură.Pentru asigurarea navigaţiei pe braţul &ulina la bara acestuia se menţine un şenalcu o adâncime de cca S m" marcat de geamanduri" fiind dragat permanent.

17.1. P#3%#i&e +%*/#ine sunt ridicături ale fundului unui bazin oceanicsau marin" formate din roci mai dure" care ajung pe alocuri să aibă adâncimi decâţiva metri sau zeci de metri sub nivelul mării. Unele praguri submarine despartdouă depresiuni marine sau un bazin maritim de unul oceanic" cum este pragul)ab!el!1andeb ce separă 1area +oşie de 'ceanul ndian. >n bazinele oceanicepragurile submarine constituie reliefuri pozitive alungite" mai rar paralel cudorsalele medio!oceanice. 5e obicei" leagă morfologic dorsalele cu taluzul $dee#emplu: pragul *homson din dreptul slandei" pragul )alenelor din 2tlanticul de

15



sud est pragurile ;ocos" ;arnegie şi 4azca" din Pacificul de sud!est %. Jle suntfracturi vulcanizate" de!a lungul cărora apar uneori insule oceanice" dar nu prezintăfenomene de e#pansiune. >n teoria e#pansiunii fundului oceanic" se consideră căele sunt fiecare" urmele a câte unui hot!spotO peste care s!a deplasat crustaoceanică şi că deci ele au un vulcanism" din ce în ce mai vechi" pe măsură ce se

apropie de continent.Unele creste ale pragurilor submarine pot constitui pericole de navigaţie şide aceea" pe hărţile marine acestea sunt reprezentate corespunzător" fiindlocalizate cu mare precizie. 5e asemenea" în funcţie de situaţie" ele suntreprezentate prin semne de pericol izolat.

17.1.H Z"ne&e /#i$i/e -n )#e &i!+e+) ($e 5i(#"3#fi)e sau în care seproduc modificări frecvente ale aspectului fundului mării" precum şi cele în carealgele marine au o dezvoltare impetuasă şi o densitate mare spre straturile desuprafaţă ale mărilor pot constitui uneori pericole de navigaţie. ;a regulă generală"indicarea de sondaje numeroase pe hărţile de navigaţie arată că ridicarea ce a stat

la baza întocmirii hărţii s!a făcut printr!un studiu atent. 5impotrivă" sondajelepuţine" conţinute în hartă arată că studiul zonei respective s!a făcut superficiale#cepţie de la o asemenea interpretare o pot constitui zonele cu adâncimi evidentmari. 5e aceea" spaţiilor albeO de pe hartă $ spaţii lipsite de sondaje% li se pot daurmătoarele interpretări:

! dacă adâncimile din jur sunt mari şi sunt pericole de navigaţie se acceptăcă şi în zona spaţiilor albe adâncimile sunt de asemenea mari

! dacă adâncimile din jur sunt variabile sau în apropiere se găsesc pericolede navigaţie" este recomandat a se evita trecerea prin spaţiile care pe hartă suntalbe. 5acă" totuşi" trecerea este impusă" este necesar să se ia toate măsurile desiguranţă posibile" funcţie de condiţiile de navigaţie.

&ondajele prezentate sub forma . = A@ arată faptul că în punctul respectivs!a sondat la adâncimea indicată" fără a se atinge fundul mării. J#istenţa unorasemenea notaţii dezvăluie faptul că ridicarea zonei nu s!a efectuat riguros.

2dâncimile minime la care se navigă sunt determinate de profilul funduluimării din zonă" de pescajul navei şi de condiţiile de navigaţie $ starea mării"vizibilitate" posibilitatea determinării continue a poziţiei navei etc.%.

17.1. Ci)&"ne&e $#"!i)&e constituie pericole de navigaţie prin violenţae#tremă pe care o ating furtunile stârnite de acestea" prin intensitatea ma#imă avântului care poate atinge viteze e#traordinare" depăşind uneori @8B 4d" prinvalurile uriaşe pe care le generează" unele din ele putând atinge înălţimi de AB!A8m" prin interferenţa valurilor care vin din toate direcţiile şi în mod haotic" prin vitezade deplasare a formaţiunii depresionare atmosferice care poate ajunge la IB!FB 4dpe traiectoria caracteristică şi prin durata de manifestare" care în medie este de S!@B zile.

;icloanele tropicale dezvoltă asemenea energii numai deasupra mărilorcalde şi suprafeţelor oceanice cuprinse între paralelele de 8o şi @8o 4 şi & $ mai rar

în afara acestor limite%" atunci când apa de la suprafaţa mării ajunge la temperaturide peste AF!AKo ;" condiţia esenţială pentru naşterea unui ciclon tropical fiind caasemenea temperaturi să se menţină timp îndelungat şi pe mari întinderi.

15



>n lume sunt cunoscute S regiunii oceanice principale în care se întâlnesccicloane tropicale. 2cestea sunt:

! Re3i%ne I" care cuprinde vestul 2tlanticului de 4ord $ 1area ;araibilor"<olful 1e#ic şi apele de &J ale &U2%

! Re3i%ne II" care cuprinde estul Pacificului de 4ord!Jst $coastele

vestice ale 2mericii ;entrale şi ale Peninsulei ;alifornia%! Re3i%ne III" care cuprinde vestul 'ceanului Pacific de 4ord$ regiunile situate la vest de nsulele 1ariane şi ;aroline" cu apele nsulelor?ilipine" 1area ;hinei de Jst" 1area <albenă" 1area ;hinei de &ud" litoralulaponiei şi apele adiacente%

! Re3i%ne IV A" care cuprinde 1area 2rabiei! Re3i%ne IV B" care cuprinde <olful )engal" inclusiv zona nsulelor

4icobar" 2ndaman şi ;e,lon!Re3i%ne V" care cuprinde 'ceanul ndian de &ud" inclusiv zona din

vecinătatea nsulei 1adagascar! Re3i%ne VI A" care cuprinde zona dintre 4oua <uinee" nsula *imor

şi coastele de 47 ale 2ustraliei" precum şi zona dintre coastele de 4J ale 2ustraliei şi meridianul de @FBoJ! Re3i%ne VI B" situată în Pacificul ;entral" la est de meridianul de@FBoJ.?recvenţa lor relativ ridicată în regiuni oceanice în care se desfăşoară un

intens trafic maritim" dezastrele pe care le provoacă în porturi şi efectele lordistrugătoare asupra navelor constituie motive temeinice pentru a corda o atenţiedeosebită cicloanelor tropicale. 5e aceea" la primirea mesajelor meteorologicecare prevăd producerea acestor fenomene" comandanţii de nave trebuie să iamăsuri immediate pentru evitarea cicloanelor tropicale.

17.1.1J V&%#i&e +ei+/i)e :$+%n/iW8iau naştere în urma unor deplasări

zonale survenite pe funduri oceanice ca urmare a cutremurelor provocate deactivitatea vulcanilor submarini.

;ea mai cunoscută sursă de tsunamiO se află în 'ceanul Pacific" de!alungul coastelor de est ale continentului asiatic şi de!a lungul coastelor de vest ale

2mericii de 4ord şi de &ud" acolo unde se întind lanţuri de vulcani submarini careformează cercul de focO al Pacificului.

Jfectul destructiv al valurilor seismice nu se manifestă în largul oceanelor" ci în apropierea coastelor" pe funduri cu adâncimi mici sau foarte mici. 'bstacolelepe care le prezintă fundurile cu adâncimi reduse determină ca masele de apă

împinse spre coaste să se înalţe" formând o succesiune de ziduri lichideO uriaşecare se apropie de linia ţărmului cu viteze cuprinse între C8B!8BB 4d. ;ândfundurile sunt mici" valurile seismice pot atinge înălţimi de AB m" depăşind

înălţimea oricărui val de vânt care se propagă deasupra unor asemenea funduri. 2vertismentele de tsunamiO sunt transmise îndeosebi de staţiile de coastă

din aponia" &U2 şi 4oua Reelandă" dar informaţiile necesare pot fi transmise deorice staţie de radio!coastă care a fost încunoştiinţată de un asemenea fenomen"când e#istă pericolul lovirii ţărmurilor din regiune.

15



6a recepţionarea unui asemenea avertisment" orice navă care se află într!un port" la ancoră în radă sau navigă în apele puţin adânci din apropierea uneicoaste" trebuie să se îndrepte imediat" cu toată viteza" către zone cu ape adânci.

17.1.11 Ai+*e#3%#i&e :35eţ#ii !&%$i$"#i8 2cţiunea conjugată a unor factori de ordin fizic $alunecarea gheţarilor pe

pante" producerea unor presiuni interne enorme" cutremurele" variaţiile mari detemperatură" eroziunea e#ercitată de valuri şi curenţii marini" vânturile etc.%determină detaşarea unor blocuri uriaşe de gheaţă din gheţarii continentali sau deşelf continental" ce plutesc apoi în derivă pe mare" purtate de curenţi şi de vânturi.

>n emisfera nordică" majoritatea aisberburilor provin din <roenlanda" iar înemisfera sudică se desprind din gheţarii de şelf continental ai 2ntarctidei. ;ei dinemisfera nordică au forme neregulate" cu contururi accidentate deasupra apei şi cuvârfuri mai ascuţite" iar cei din emisfera sudică au în cea mai mare parte" forme

tabulare" adică suprafaţa lor superioară este aproape plană.5imensiunile lor variază în limite foarte largi: cel mai mare aisberg observat în emisfera nordică a atins o lungime de K 1m şi o lăţime de C"8 1m" iar înemisfera sudică cel mai mare gheţar tabular observat a avut lungimea de C8B -mşi o lăţime de FB -m. Partea aflată în imersiune reprezintă în medie 8=F din corpulaisbergului.

2nual apro#imativ IBB aisberguri ating latitudinea de ISB4 şi cca C8 dintreele ajung până la ICBCBV latitudine nordică" punând în pericol traficul porturilor/alifa#" Portsmouth" Portland" )oston şi 4e9 or- şi navigaţia la nord de paralelade IBB4" mai ales în lunile aprilie" mai şi iunie.

>n emisfera sudică" aisbergurile nu depăşesc în general limita nordică de C8B

latitudine &. 2isbergurile desprinse din regiunea de şelf a 2ntarctidei plutesc sprenord către coastele sudice ale 2fricii" 4oii Reelande şi ale 2mericii de &ud" iar în'ceanul 2tlantic pot fi întâlnite chiar până la latitudinea de CBB &" ca urmare aacţiunii ;urentului ?al-land" în apropierea coastelor 2rgentinei şi )raziliei"frecvenţa celor care înaintează mai spre nord fiind mai mare în lunile noiembrie"decembrie şi ianuarie. >n 'ceanul ndian limita medie de înaintare spre nord esteatinsă în noiembrie şi decembrie" când aisbergurile ajung până la latitudini deIIB&.

+iscurile pe care le comportă în asemenea regiuni obligă navele să ia toatemăsurile de siguranţă" avându!se în vedere: informarea continuă din rapoarteleprivind aisbergurile" obţinute prin staţiile radio" al căror program de lucru esteconţinut în 2dmiralt, 6ist of +adio &ignals" volumul C" din cărţile pilot ale zonei" dinhărţile lunare cu regimul gheţarilor" din 'cean Passages for the 7orld etc întărireaserviciului de veghe vizuală şi de radiolocaţie reducerea vitezei navei închidereaporţilor etanşe e#ecutarea unei navigaţii prudente şi precise schimbarea drumuluinavei dacă situaţia impune acest lucru.

17.1.1' C/!%#i&e (e 35eţ,

15



&pre deosebire de gheţarii plutitori $aisberguri%" prezentaţi mai sus" prindenumirea câmpuri de gheaţăO se desemnează gheaţa marină formată prin

îngheţarea directă a apei de la suprafaţa mării. Principalele zone de formare acâmpurilor de gheaţă sunt regiunile maritime de la latitudini înalte" undetemperaturile aerului de deasupra apei înregistrează în sezonul rece valori foarte

scăzute.;âmpurile de gheaţă sunt întâlnite frecvent în mările polare dar pot fi întâlnite iarna şi în 1area <albenă" 1area aponiei" 1area 'hots-" 1area )ering"<olful 2las-a" 1area )altică" 1area 6abradorului" <olful &aint 6a9rence" 1area&coţiei etc.

;âmpurile de gheaţă se prezintă sub forme diferite. Uneori sunt alcătuite dinfragmente mici de gheaţă care plutesc în derivă la suprafaţa mării" alteori seasociază în blocuri mai mari care se ciocnesc şi se încalecă sau se prezintă subforma unor întinderi compacte de gheaţă care acoperă mari suprafeţe ale mării$banchiză sau pac- ice%. <rosimea ma#imă a banchizei nu depăşeşte niciodată 8!Fm" deoarece căldura straturilor de apă din adâncime se propagă până la stratul de

gheaţă" împiedicând dezvoltarea ei pe verticală.;âmpurile de gheaţă prezintă pentru navă pericole considerabile. ;ândstratul de gheaţă este mai subţire $câţiva cm % nava poate înainta cu viteza redusă"evitând coliziunea cu blocurile mai mari de gheaţă. i în asemenea situaţii e#istăriscul să fie prinsă de gheţuri şi imobilizată" degajarea ei putându!se face numai cuajutorul spărgătoarelor de gheaţă.

;ând grosimea gheţii depăşeşte 8B cm" câmpurile de gheaţă pot fistrăbătute numai de nave comerciale anume construite pentru asemenea zone$ prova puternic întărită şi dispozitive care îngăduie" prin balastare" modificărisuccesive ale centrului de greutate al navei" pentru a da posibilitatea spargeriigheţii sub presiunea e#ercitată de greutatea corpului navei asupra suprafeţeiacesteia%.

4avele au posibilitatea să se informeze asupra situaţiei din zonele cugheţuri din rapoartele privind gheţurile furnizate de serviciile de cercetare agheţurilor" pot obţine elementele de prognoză care interesează navigaţia: grosimeagheţii" traiectoriile pe care le urmează" pericolul depunerii de gheaţă pesuprastructuri etc.

5rumul pentru efectuarea traversadei se va alege astfel ca nava să semenţină în afara câmpurilor de gheaţă şi al gheţarilor" chiar dacă se impune omărire a distanţei de parcurs. >n 2tlanticul de 4ord navele pot apela la serviciul decercetare şi informare asupra gheţurilor" asigurat de P$#%& in$e#nţi"n&, 35eţ%#i&"#. 2ctivitatea serviciului începe în momentul când prezenţa gheţurilor sauaisbergurilor începe să devină un pericol pentru navigaţie" de regulă în luna martiea fiecărui an şi continuă până la sfârşitul lui iulie.

17.1.1 De!%ne#i&e (e 35eţ, >n anumite condiţii de navigaţie depunerile de gheaţă pe opera moartă" pe

punţile şi pe suprastructura navei îi pot afecta într!o asemenea măsură stabilitatea încât" pe mare agitată" devine posibilă răsturnarea ei. 2stfel" la AF ianuarie @L88" înapele slandei" pe o furtună cu vânt de forţa @B &=)" din J4J" traulerele 6orellaO$88L t% şi +oderigoO$S@Bt% au fost scufundate" în condiţiile în care temperatura

15



aerului era de apro#imativ 3Io;" temperatura apei de la suprafaţa mării era de @ o;"iar vântul atingea o viteză de aproape 8B 4d. (alurile mari ambarcate pe punte şipe suprastructuri au contribuit la depunerea unor mari cantităţi de gheaţă $peste 8Bt în AI ore% care" prin greutatea lor" au făcut ca cele două nave să!şi piardăstabilitatea.

2cumularea de gheaţă devine posibilă numai când temperatura aerului estemai coborâtă decât temperatura care e#primă punctul de îngheţ al apei de mare"punct ce este dependent de salinitatea apei. >n apele salmastre punctul de îngheţeste mai ridicat decât în mările cu salinitate ridicată" situându!se în jurul a 3@o;.(iteza de formare a depunerilor creşte progresiv" pe măsură ce vântul depăşeşteforţa de F &=)" iar temperatura aerului scade sub !A;;. 5epunerile de gheaţă maidepind şi de viteza şi drumul navei faţă de vânt şi valuri" care pot avea ca efectmărirea sau micşorarea numărului de valuri ambarcate.

Pentu evitarea situaţiilor în care nava se poate confrunta cu risculdepunerilor de gheaţă şi impune cunoaşterea condiţiilor în care acumularea degheaţă devine posibilă" evitarea pe cât posibil a navigaţiei în aceste condiţii şi

încărcarea mărfurilor sub linia de încărcare de iarnă.4avigaţia într!o zonă obligatorie de trecere blocată cu gheţuri se face subasistenţa unui spărgător de gheaţă" mergând în siajul acestuia. 'peraţiunea seface de obicei în convoi" navigând în pupa spărgătorului de gheaţă" între navemenţinându!se distanţa de sigurană" iar viteza corespunzătoare vitezeispărgătorului" astfel încât convoiul să poată fi oprit la timp" prin punerea maşinilor

înapoi" în cazul în care spărgătorul ar fi blocat în gheaţă.

17.' L")%#i (e (,!"+$Pe timpul navigaţiei maritime comandantul navei trebuie să ia cele mai

bune măsuri pentru siguranţa navigaţiei" pe baza studiului atent şi minuţios aldrumului ales" al condiţiilor hidrometeorologice" al pericolelor de navigaţie" alposibilităţilor de evitare a acestora" al tuturor factorilor care pot afectasecuritatea navei. &tudiul şi trasarea drumului preliminar" identificareapericolelor de navigaţie şi a locurilor de adăpost trebuie privite ca o operaţiunede mare importanţă" ce condiţionează siguranţa navigaţiei.

dentificarea locurilor de adăpost pe traseul de navigaţie" sau în apropiereaacestuia impune un studiu amănunţit al hărţilor de navigaţie" pentru locurile celemai favorabile de adăpost" folosindu!se hărţile marine la scară mare $hărţi costiereşi planuri%" în care detaliile privind adăposturile naturale şi artificiale" precum şilocurile favorabile de ancoraj sunt prezentate cât mai fidel. *otodată" studiuldocumentaţiei nautice şi în mod deosebit al cărţilor pilot va permite obţinerea unordetalii foarte utile pentru drumurile recomandate şi alegerea locurilor de adăpost.?olosirea" în primul rând" a drumurilor recomandate este deosebit de importantăpentru că trasarea acestora pe hărţi are în vedere atât evitarea unor pericole denavigaţie" cât şi găsirea unor locuri de adăpost în situaţii de risc" provocate înprimul rând de condiţiile hidrometeorologice nefavorabile.

>n toate cazurile" drumul se trasează la o distanţă suficientă de toatepericolele" îndeosebi de cele submarine" astfel încât" chiar în cazul unei derive devânt sau de curent" a unei erori în guvernarea navei sau a unor erori îndeterminarea poziţiei" siguranţa navei să nu fie periclitată. 5istanţa faţă de coastă

15



se stabileşte funcţie de o serie de criterii" între care principalele sunt: pescajulnavei" adâncimea apei" viteza navei" posibilităţile oferite pentru determinareapoziţiei navei" felul coastei" codiţiile hidrometeorologice etc. 5e!a lungul coastelorcu vânturi puternice de larg se evită apropierea e#cesivă de coastă" îndeosebi lanavele cu viteză redusă. ;ând coasta este înaltă" iar adâncimile sunt mari" se

poate admite apropierea până la distanţa de A 1m de punctele proeminente aleacesteia.Principalele locuri de adăpost pentru nave sunt: porturile" avanporturile"

radele" golfurile" fiordurile" estuarele" locurile protejate de obstacole naturale sauartificiale împotriva forţei vânturilor şi a valurilor precum capurile" peninsulele"promontoriile" barierele de corali" digurile ş.a.

17.'.1 P"#$%#i&e constituie cele mai sigure locuri de adăpostire pentru naveşi oferă o serie de facilităţi privind asigurarea unor legături bune la mal"aprovizionarea" buncherarea" reparaţiile etc. >n anumite împrejurări navele pot intra

în porturi doar pentru adăpostire" caz în care fie că li se permite legarea la cheu" fieli se destină un loc de ancorare în bazinele portuare sau în avanporturi.

17.'.' R(e&e sunt" de asemenea" locuri favorabile de adăpostire a navelor"dar şi de aşteptare în vederea intrării la operare pentru încărcarea saudescărcarea mărfurilor. ;a termen generic" rada este suprafaţa de apă dinapropierea coastei sau dintre insule" situată de regulă în faţa unui port" unui golfsau unei băi apărate" adăpostită de vânt şi de valuri" pe care navele o folosescpentru a staţiona la ancoră. Ja poate fi deschisă $ mai puţin adăpostită% saue#terioară" cum este rada portului ;onstanţa şi închisă $adăpostită% sau interioară"cum este rada portului <ibraltar.

+adele naturale pot fi adăpostite de un şir de insule" de un promontoriu saureprezintă un golf $)urgas%. 1ajoritatea radelor folosesc condiţiile naturale" caresunt îmbunătăţite de lucrări hidrotehnice e#terioare: (i3%#i (e !,##e care au uncapăt încastrat în ţărm

(i3%#i +!#3e4& situate spre larg" fără legătură cu uscatul

şi având un rol de apărare împotriva valurilor şi vânturilor din direcţia dominantă.+ada adăpostită sau neadăpostită trebuie să asigure accesul în siguranţă al

navelor spre intrarea în port" pe una" două sau chiar mai multe drumuri de acces$şenale%.

5imensiunile radelor adăpostite sunt determinate de configuraţia geograficăa insulelor" peninsulelor sau altor forme de adăpostire naturală în raport cu liniacoastei" ori de traseul lucrărilor hidrotehnice şi trebuie să corespundă capacităţiinormale de trafic a portului. Pentru radele neadăpostite limitele suprafeţelor de apăse stabilesc prin coordonate geografice de statul respectiv" fără a depăşi limiteleapelor teritoriale.

'rientarea spargevalurilor sau a digurilor de apărare va fi cea care evitădepunerile de aluviuni" variaţia adâncurilor din cauza aşa!numitelor depuneri denisip moale şi mai ales colmatarea intrărilor şi căilor de acces.

2dâncimile în radă trebuie să asigure accesul şi staţionarea în siguranţă anavelor" luându!se ca limită nava de dimensiuni ma#ime sau nava de referinţă carea servit la calculele de proiectare a portului.

17.'. G"&f%#i&e pot servi ca locuri de adăpostire a navelor împotrivavânturilor sau valurilor şi ca locuri de ancoraj dacă adâncimile sunt în limiteleadmise. 2legerea unui golf ca loc de adăpostire va trebui să ţină seama de direcţia

15



vântului şi a valurilor" astfel încât nava să nu fie împinsă spre uscat" precum şi de înălţimea reliefului conturat pe direcţia vântului" pentru ca nava să fie ferită de tăriarafalelor de vânt sau a uraganelor.

17.'.7 Fi"#(%#i&e sunt golfuri maritime înguste" sinuase şi intrate adânc înuscat" cu maluri abrupte şi înalte. 2cestea constituie" în cele mai multe cazuri"

locuri bune pentru adăpostirea navelor. Unele dintre fiorduri fiind foarte adâncpătrunse în uscat şi având adâncimi de ancoraj constituie locuri ideale deadăpostire. ;ele mai multe fiorduri se întâlnesc pe ţărmurile 4orvegiei $WarafiordurilorO%" coastele Peninsulei 6abrador" coastele vestice ale ;anadei" coastelePeninsulei 2las-a şi coastele statului ;hile.

17.'.; E+$%#e&e sunt" şi ele" importante locuri de adăpost pentru nave.Jstuarul este porţiunea din zona de vărsare a unui fluviu" în formă de pâlnie" lărgităşi adâncită pe ţărmurile afectate de maree puternice. 2dăpostul creat de estuarelefluviilor prezintă avantajul întinderii mult în amonte şi al posibilităţii de protecţiedinspre uscat împotriva vânturilor şi a valurilor" dar şi dezavantajul că navele cupescaj mare trebuie să ţină cont de fenomenul de maree pentru a nu se pune pe

uscat la mareea joasă. J#emple de estuare sunt în toate mările cu mareepronunţată" dar cele mai reprezentative sunt cele ale fluviilor *amisa" &ena" +inulşi Jlba" la gurile cărora întâlnim şi porturi importante" cu avanporturi cunoscute"spre larg.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	eminemurat
View:	241 times
Download:	0 times

Porturi Si Canaluri Navigabile

Documents