i1*:r**dn: f*pn:*;
PORTRETEhITRHTTJSATTtil-l:f lll
o$stofu unmrereaffi
'r1l-Fi.t.'__'rf
lJ J l'l-{Jl'{/r I J.l-{Jli- '' , -.;t -&rI r I I tlr I I !J--lrJ!-J.r-J-
ei$a*&
.}..t
n:
:
;
1iW
ALEXANDRU POPESCU
PORTRETE NERETU$ATEGALERI A DIPLOMATILOR.ISTORICI
O istorie a universali
f\E'ffirEe\€f or SCAUN
SUMAR
CWANT iNeINfE (prof. univ. dr. Ion Bulei) ..................9
PREFATA... ...............rJ
Destine la confluen+i............... .....................13Sub semnul lui Ianus...... ..............13Metamorfo2e................... ..............14Lumini gi umbre ...........................16Galerie de portrete neretusate .............j................................r8Bibliografie istorici........ ...............r9O perspectivi universal5... ...........r9
I. EVULMEDIU, RENA$TEREA.............. .......2rPremergitori................ ..............2r
r. Cel dintAi istoric-diplomat: Priscus...................................2rz. ,,Istoric al descoperirilor"gi,,Consilier al Indiilor": d'Anguiera ................2L
3. Militar, poet, cronicar gi diplomat: de la Marche........... zz4. Ambasador qi istoric militar: de Mendoza ......................22
5. Diplomat, istoric Ai...medalist: di Candida ...................... 236. ,,Magistra vitae": Machiavelli. ..;...................24
7. ,,Pirinte al qtiingelor politice": Bodin............................... z68. intemeietor al dreptului internafional: Grotius .............279. Cirturari-diplomali romAni la Curfi impiritegti:Milescu, Cantacuzino, Cantemir... .................28
ro. Om politic, umanist, istoric: Olahus.............................. 33rr. ,,Pirintele limbii romAne" in misiune la Viena.... ...........34
II PERIOADA MODERNA .........36Fondatori.. ..............36
r. intemeietor al Iluminismuluigi agent de diplomatic: Voltaire ......................36z.P5rinte al patriei"gi agent: Franklin .............38
I
6 | Alexandru Popescu
3. Fondator al romantismului gi diplomat:de Chateaubriand........... .....,....'.'39
4. De la ,,Characteristica Universalis"la erele geologice: Leibniz........ ...........'............40
5. Autor al primei,,lstorii a Marii Britanii":Cunningham ..........'.4r
6. Cilugir -,,Istoriograf imperial": Herrgott...... .'................ 42
7. O persoani ,,inimoasi gi prietenoas5": von Hiffelin.....4z
III. LA CUMPANA VEACURILOR:DE TAINDEPENDENTALAUNIRE.. ............44inainte-mergitori .....................44
r. Poet gi diplomat: Alecsandri .......'............'.'.44
z. ,,scrisorile" unui diplomat: Ghica.....................................46
3."Unul din cei mai nobili birba$ ai romAnilor":Negri............ ............48
4. ,,Un adevirat fiu al secolului XIX":Kogi1niceanu................... ............48
5. Narator gi istoric: Papadopol-Calimah .......52
6. Spirit rector: Titu Maiorescu............... ..'..... 53
7. Previziunile lui Take Ionescu .'.....'..............57
8.,,Constructor": D.A. Sturdza .'.'.....'..'......'.'..62
9. Primul ambasador: Biliceanu.... ...'.'........'..65
ro. O,,legend5": Pomutz ...'.........69
u. Rapoartele confidenflale ale lui Nicolae Migu .'.'............7r
12. ,,De la Paris la Insula $erpilor":Louis Marie Adolphe..... ........'.....74
r3. Membru alAcademiei Rom6negi al Academiei Franceze: Bengescu ...............75
IV PERIOADA INTERBELICA........ ................77
,,Generafia de eliti".... ..........,.....77
l.,,Vizionar": Pe11a..,........ ......'......77
z. Matila Ghyka ;i,,num5rul de aur"......... ......8o
3. Membru al Academiei Franlei: Paldologue...'..'.......'.'.... 84
4. ,,Expertiza" lui Raoul Bossy........... ...'...,.....'86
5. ,,Nedreptifit": Constantin Karadia.. ...'........89
6. Personaj controversat: Petrescu-Comnen'...'.-..........'---. 92
Portrete nerctufate. Galeria diplomagilor-istorici | 7
T.Teoreticieni ai specificului naqional:Drdghicescu, Stoica......... ............96
8. Un ambasador pe Podul Mogogoaiei:Radu Crut2escu............... ............1oo
9. ,,Ilustru necunoscut" ?: Docan.... ....,..,........1o2
ro. ,,Cumulard": Beza..... .............1o4
rr. Trei minigtrii de externe: Lahovari...... ......ro8
rz. Frederic Nanu gi,,misterul telegramei".......................... nl13. Actualitatea lui Titulescu..... .......................u4r4. "Impresionant larg orizont": Filitti................................ tt9r5. Memoriile unui,,traseist politic": Argetoianu ...,.......... tzz16.,,Secretul manuscrisului"ministrului de Externe Cicerin........ ...............126
r7. Destinul trist al unor minigtri de Externe.....................r3o
v. AL DOITEA RAZBOI MODIAL ................r35Pe,,fonturile diploma1iei"............ .............. r35
r. ,,Sacrificat": Manoilescu.................. ............. 135
z. ,,Personalitate excepfional5": Gafencu............................138
3.,,lncidentul Tilea ......................L42
4. Un legionar la Externe: Mihail R. Sturdza .....................r45
5. in cumplna istoriei : Mircea E1iade.......... .............486. ,,Destinul disperlrii": Decei........... .............r5.z
7. O cronici sentimentali a Bucuregtiului:Paul Morand ...........r558. Ambasadorul Germaniei in RomAnia-autor .................. 158
ro ,,Misionar" in Japonia: Reischauer.. ........... 16r
vI. RAZBOTUL RECE.... .............164De la confruntare spre destindere ........... .....................164
r. ,,Iconoclast": George Frost Kennan......................,.,.,.,..,,164z. Ralea gi,,capcanele istoriei" ........................167
3.,,Marele maestru al mistificirilor": Brucan.......................ry1
4. Ambasadori ai culturii: Vianu, Ogetea ......r74
5. ,,Diplomat curajos": Valentin Lipatti .........r77
6. ,,Personalitate multilaterali: Murgescu.......................... r8r
7. Dizidenfi: Bogdan, Ma2ilu.........8. Descoperitorul: Cindea ...............................r88
8 | Alexandru Popescu
9. ,,RomAn european": Ciorinescu. '..'........"' r91
10. Profesor de istorie contemporane: Brutus Coste.....'r95
u.Misiunile secrete ale lui Neagu Djuvara ....'...'...'....'......' 195
rz. Interpret a trei pregedinli: Mihai Dimitrie Sturdza..'.zor13. Spion gi autor: Rezun -..-.-....'2o4
r4. ,,Adeviratul pregedinte" al Statelor Unite: Kissinger. zo7
r5.Miniqtrii de Externe ai RomAniei ry47'r989 ..'.'......'...... 21o
VII. PERIOADACONTEMPOTANA ............2r8Noua generafie............ .............2r8
r. Minigtrii de Externe dupi 1989 '.. ..........'.....2r8
z. Ambasadori.................. ..'.....-'232
3. Bibliografii ................... -.-'...-...24o
4. Cercetare, teorie ...'.'.......-..'....24r
5. Lucriri, memorii, romane, fiIme....'...........'..-.'.'..'.-.......248
LISTA DE PORTRETE............ ......................254
INDICE DE NUME ....................257
BIBLIOGRAFIE GENERALA.............. ..........263
I. EWL MEDIU, RENA$TEREA
Premergitori
r. Cel dintii istoric-diplomat: Priscus
...poate fi considerat cronicarul de origine greaci din Tracia,Prrscus (aproximativ 4to -472). Aflat in serviciul impdragilorbizantini Theodosie II si Marcian, in prima jumitate a secoluluiV, Priscuseste autorul unei ,,Istorii bizantine" din care s-aupistrat fragmente in operele altor cronicari. Dar gi aga relatdrilesale se disting prin calitdfi de stil, iar pozigia sa este de cele maimulte ori imparfialS, fapt destul de rar la autorii timpului. Ceamai valoroasi parte a relatdrii sale se referi la misiunea diplo-maticl pe care a indeplinit-o, in 449, alSturi de Maximin, lacurtea hanului tltar Attila , aflati in apropierea rAului Tisa, nudeparte de teritoriile ocupate de strimosii romAnilor. Uneledescrieri, cum este aceea a palatului din lemn al hanului, ca gi aceremonialului ospegelor, in care pot fi observate elemente caredenoti contactul cu pergii gi alte popoare, trideazi admirafla luiPriscus, care va mai participa gi la misiuni diplomatice in Arabia9i Egipt.
z. ,,Istoric al descoperirilor"gi,,Consilier al Indiilor": d'Anguiera
Evul Mediu va aduce cu sine destul de numeroase cazuri deistorici-diplomafi. Unul din cei mai importanfi a fost pierreMartyrd'Anguiera(457-t526),care a indeplinit la Curtea Isabellei
22 | Alexandru Popescu
de Castillia gi Ferdinad de Aragon, apoi la aceea a fiului lor, Carol
Quintul, in perioada de sfhrEit a Reconquistei, deci a eliberirii
Spaniei de ocupa;ia arabi, o multitudine de funcgii: perceptor al
infanlilor, copii monarhilor, consilier, ambasador, negociator
plenipotenfiur. Ett" autorul unei ,,lstorii a Indiilor", de fapt o
"irtoti" epistolari", importanti Pentru cd descrie episoade de
inceput aie descoperii qi cuceririi Lumii noi, America de sud'
,l.rd" d" altfel a indeplinit gi funcfia de ,,consilier al Indiilor". oaltl lucrare a sa este ,,De Orbe Nouovo" (,,Despre lumea noui")'
Importante sunt referirile sale la cilitoriile lui cristofor
Coiumb". Din aceste motive, d1nguiera este numit ,,istoricul
descoperirilor,'. o misiune diplomatici indeplinegte d'Anguiera
gi pe ldngi sultanul EgiPtului.
3. Militar, poet, cronicar qi diplomat: de la Marche
Toate aceste preocupiri le-a avut Oliver de Ia Marche (425-
ryoz) la curtea ducatului independent al Burgundiei. Probabil
cea mai importanti funcgie a fost aceea de ambasador in Franfa'
De asemenea, a jucat un rol maior in disputa dintre Franla 9i
Habsburgi pentru Flandra. $i-a publicat memoriile in r55z'
4. Ambasador gi istoric militar: de Mendoza
it ,rr*"roase acfiuni, comploturi Petrecute in Anglia in
timpul domniei reginei Elisabeta a fost implicat qi Bernardino de
Meidozq (t54o-t6ol. De asemenea, Mendoza il serveqte pe
regele Filip II in calitate de militar in acfiunile desfaqurate in
lirite ae Jos, sub comanda ducelui de Alba' in 1578, de Mendoz
este numit ambasador la Londra, unde acfioneazl nu numai ca
diplomat, ci gi ca spion. Pentru corespondenfa secretS, Mendoza,
foiosegte o varietate de coduri. Se pare ci di dovadi de destuli
abilitate, astfel incat este demascat Ei expulzat abia in 1584'
Pottrete neretu€ate. Galeria diplomagilor-istorici I z3
Foto r. Bernardino de Mendoza (154o-16o4)
AvAndu-se in vedere aceasti "specialitate" a sa, Mendoza estenumit, in r59o, ambasador in Franfa. Va rimAne aici gase ani,dupi care trebuie si se retragi, nu pentru ci ar fi fost deconspirat, ci pentru ci suferl cu vederea, gi se reintoarce in Spania.Mendoza este autorul unor lucriri istorice de referinl5, intrecare una privitoare la operaliile militare ale Spaniei in J5rile de
Jos, iar alta despre "arta rdzboiului" (,,Teoria y prdctica de laguerra").
5. Diplomat, istoric gi...medalist: di Candida
De origine nobil5 Giovsnni di Candida (445-t5ol s-a aflat incontacte gi in slujba a numeroase Curfi ale Europei: Casa deAnjou-Neapel, Burgundia, Venefia. Dint477, a activat, in diferitefunc;ii, intre care gi aceea de diplomat pentru Maximilian alAustriei, iar, din r48o, s-a aflat, cu insirciniri similare, la CurteaFran;ei.in acelagi timp, di Candida s-a ftcut cunoscut dreptcreator de medalii aflate, in momentul de fafi, in colecfii renu-mite de la Londra, Paris, Berlin, in care a portretizat numeroasepersonalitili ale Europei. in fine, di Candida s-a afirmat ca autor
24 | Alexandru Popescu
de scrieri istorice Pentru care' in perioada 1488-1493, s-a
documentat in arhivele Romei.
Este semnificativ ci unii dintre intemeietorii doctrinelor
politice, ai dreptului internalional din secolele XV-XVII au
iesfrgurat gi activitegi diplomatice, manifestind, in acelaqi timp,
preocupiri istorice.
6. ,,Magistra vitae": Machiavelli
Astfel a fost considerati istoria de cel care s-a frcut cunoscut
ca autor al ,,Principelui", unul din cele mai importante tratate
politice ale vremii, deschizitor de drumuri in acest domeniu'
iricco/d di Bernardo dei Machiavelli Q469e527),cate s-a frcut de
asemenea remarcat gi ca diplomat, cu preocupiri qi contribulii
importante in istoriografie.Din pozilia de secretar al ,,Consiliului celor Zece" al Repu-
blicii Florentine, care, intre altele, conducea negocierile diplo-
matice, Machaiavelli a avut posibilitatea de a se familiariza cu
problemele qi metodele acestui domeniu, indeplinind nu 1a.i
pufin de 4o de misiuni diplomatice. Intre acestea se numara
pu.ri"ip"r"" la contactele cu suverani ai Marilor Puteri: regele
it"tr1"i (in trei rAnduri), implratul german (r5o7-r5o8) 9i la
Sfhntul Scaun Gfo6). De asemenea, Machiavelli a cunoscut pe
mulli dintre principii italieni, le-a studiat strategiile politice, mai
ales pe cele ale lui Cesare Borgia.
Dar, cum s-a intAmplat (9i se va mai intAmpla adesea in
decursul secolelor urm5toare), diplomatul Machiavelli a cizut in
dizgrafie, atunci cind familia Medici a recAqtigat puterea la
Florenla: a fost destituit din funqie, ba chiar a fost inchis pentru
scurt timp, fiind invinuit de conspirafie. Ulterior a fost exilat, dar
aceasti ieqire de Ulterior a fost exilat, dar aceasti ieqire de pe
scena politici a vremii s-a dovedit, in cele din urma, fastd pentru
el, cdc1, in acest ristimp, gi-a conceput cele mai multe dintre
operele sale.
?
Porttete nerctu1ate. Galeria diplomasilor-istorici | 25,
Foto z. Niccold di Bernardo dei MachiavelliQ46g-r527)
Desigur, cea mai'importanti a'fost ,,Principele" (r5r3) in caresunt descrise metodele prin care un conducitor politic poatedobAndi, pistra gi intiri puterea sa. Machiavelli credea ci aceste
reguli pot fi descoperite din practicile wemii, dar gi din cele aleperioadelor anterioare. Dupi autorul chinez Sun TztJ,Machiavelli scrie 9i el o ,,Arti a rizboiului", in care principiileistorice sunt aplicate in domeniul militar.
Machiavelli nu a fost numai un diplomat, autor gi al unorscrieri literare (a scris piesa ,,Mitriguna", biografii gi cAtevapoeme), ci gi un cunoscitor gi gAnditor in domeniul istoric.Astfel, a formulat principiile istorice ale unei guverniri inlucrarea,,Discurs asupra primelor zece c54i ale lui Titus Livius",iar, in ,,Istorii Florentine" (r5"5), interpreteazi cronicile oragului,din punctul de vedere al cauzalitigii istorice.
in tot cazul, pentru diplomatul Machiavelli, politica nu poatesi capete atributele de gtiinfi decAt dacd este intemeiati pestudiul aprofundat al istoriei.
26 | Alexandru Popescu
7. ,,Ptrrinte al gtiinfelor politice": Bodin
Astfel a fost consid erat Jean Bodin Q5jo-t596), iurist francez,
membru al parlamentului din Paris, profesor de drept 9i
diplomat. in aceastl din urmi calitate, frri s5 fi indeplinit funcfiioficiale, Bodin a insolit o serie de importante personalitS;i
politice, prinpl Frangois gi ducele de Anjou, in vizitele lor inAnglia, unde a avut posibilitatea de a se familiariza cu sistemul
parlamentar de aici. De asemenea, Bodin a fost responsabil cu
cor"sponde.rla diplomatici gi contactele politice exterioare. injurul anului r58o, atribufiile diplomatice ale lui Bodin au incetat,
astfel incit el a avut posibilitatea de a se consacra conceperii
operelor sale, intre ^care
unele au fost dedicate interpreteriipolitice a istoriei. Intre acestea, cele mai importante sunt
,,Methodus ad facilem historiarum cognitionem" (,,Metoda
pentru o uqoari ingelegere a istoriei"), apiruti im566, qi,,$ase
cirfi ale Republicii".Bodin este adept al metodei filosofice in istorie 9i in drept,
rimAnAnd astfel un inovator, cici, dupl pirerea lui, gtiinga
Foto 3. Jean Bodin (153o-1596)
Poftrete neretu;ate. Galefia diplomasilor-istorici I z7
rh'eptului nu are nevoie numai de dreptul roman, ci qi decunoatterea tuturor legislaliilor istorice.
A;a cum aratd exegefii operei sale, Bodin ocupi in istoriarloctrinelor politice qi de drept public o pozilie predominanti,tleschizAnd ,,noi orizonturi" in ceea ce prive;te confluenleleclintre istorie, drept gi diplomalie.
Cum se demonstreazi in lucrarea ,,Ipostaze ale gAndiriipolitice gi diplomatice din Europa premoderni" de Constan;iullinulescu (Ed. Cetatea de Scaun, zorz), este probabil ca opera luiliodin si fost cunoscutl acelor personalitili romAnegti deschiseculturii universale, ele insele cu un rol important qi in domeniulcliplomatic: Nicolae Milescu, Constantin Cantacuzino si DimitrieCantemir, iar, mai tArziu lui Mihail Kogllniceanu, Nicolaelldlcescu, Ion Ghica, Simion B5rnufiu.
8. intemeietor al dreptului international: Grotius
Mai mult decAt predecesorii sdi, Hugo Grofius (t58j-t64),jurist gi istoric, a fost implicat direct, cel pufin o anumiti pe-lioadi, in activitatea diplomaticS. A avut acces la sferele cele maiinalte ale acliunii politice, unde s-a remarcat ca diplomat,ministru de externe al regatului Suediei, intr-o perioadi istoricidestul de critici. in calitate de reprezentant diplomatic alSuediei la Paris, prin rapoartele intocmite, Grotius gi-a adus oimportanti contribufie la studiul diplomagiei din secolul al XVII-lea. Adept al picii intr-un moment in care rlzboiul pirea iminent, a trebuit si suporte consecinfele atitudinii sale, fiind con-damnat ;i inchis in 1619, in castelul Loewenstein, de unde, a
reugit si evadeze, printr-o ingenioasi stratagemS.in ciuda unor asemenea avataruri, Grotius rimAne un veritabil
intemeietor al unui tip nou de drept, ,,dreptul internafional".Lucrarea sa ,,Despre dreptul picii gi rizboiului"(,,De iure belli
ac pacis"), aplruti in 1625, sistematizeazi in premieri acestdomeniu, intr-o formi care a fost multd vreme utilizati gi ca unindreptar diplomatic.
Faptul ci, in fundamentarea dreptului internafional ca dreptnatural, Grotius a acordat o importanfi deosebiti istoriei, ni-l
dovedesc Ai alte lucriri ale sale despre originile, ,,antichit5lile"Republicii Batave gi ale Belgiei. Grotius a fost gi un deschizitorde drumuri gi in ceea ce privegte cercetarea originii gi istoriei
,,popoarelor din America".
Foto 4. Hugo Grotius (1583-1645)
O serie de cercetitori romAni ai dreptului 9i relaliilor di-plomatice au subliniat influenfa lui Grotius (Valentin Georgescu,
,,Grotius in cultura romAneasci", in ,,Diplomagi ilugtrii", 1973)'
9. Cirturari-diplomafi rominila Cur(i impiritegti: Milescu, Cantacuzino, Cantemir
inci in perioada in care in Europa se afirmau o serie de
istoricidiplomafi, gi Jirile romAne au cunoscut asemenea
exemple din cele mai ilustre, marcAnd adevirate,,premiere" atat
in viafa intelectuali a wemii, cAt gi in cea politici.
Pr imul c drtur ar - diplomat r omdn...poate fi considerat Nicolae Milescu AE6-tZo8). Calitatea de
"om de litere" a sa se susfine prin traducerile "VechiuluiTestament"ale altor lucriri teologice gi redactarea unui tratatdosmatic-aoolosetic. in care exouneia invitltura ortodoxd. una
tPoftrete neretufste. Galeria diplomagilor-istorici I zg
din primele opere romanegti publicate in Vestul Europei. inacelati timp, Milescu a fost gi cel dintAi diplomat romAn deanverguri europeani, dat fiind ci a indeplinit diferite funcqii deaceast5 naturS. Prima dintre ele este aceea de agent diplomaticla Poarti al domnitorului !5rii Rom6negti Grigore Ghica. Apoi afost trimis ca sol la Berlin gi Stockholm.
Foto 5. Nicolae Milescu Q636-r7oB)
Milescu va avea posibilitatea inifierii in ,,tainele" comportiriiunui diplomat prin intermediul ambasadorului Franfei Arnoldde Pomponne, care i-a ?nlesnit gi implicarea intr-o misiunesecreti in Franga, unde trebuia si ob$ni sprijinul regeluiLudovic XIV. Milescu a trebui si pliteasci pentru implicarea sain unele acfiuni de diplomafie secreti: binuit ci desfrgoaridemersuri ,,de tain5" de citre $teftnif5 Vodi, acesta poruncertesi i se taie nasul. La un moment dat, a trebuit din cauza demer-surilor sale secrete sI se refugieze la Curtea electorului deBrandenburg.
ln 1669, Milescu locuia in palatul ambasadorului Angliei laConstantinopole. Patriarhul Constantinoplolului, Dosoftei, cu-noscAnd abilitigile de diplomat gi agent secret ale lui Milescu, iltrimite la Moscova cu diferite documente confidengiale gi oscrisoare de recomandare, in care arati ci Milescu ,,a stribitut
30 | Alexandru Popescu
mai multe firi gi impirifii pentru a se instrui". Milescu este nu-
mit de prul Alexei Mihailovic interpret Pentru limbile greace,
latini gi romAni la ,,Posolski Prikaz", este primit in rAndurile
curtenilor. Potrivit funcqiei, el trebuia si cunoasci situafia politici din Rlsiritul Europei gi si dezvolte leglturile cu creqtinii de
acolo. in acest timp, Milescu scrie mai multe lucriri cerute de
lar.in 1675, este trimisS la Beijing o ambasadi condusi de
Milescu, care, aga cum reiese din instrucliunile primite de spi-
tar, avea gi numeroase sarcini informative. Milescu trebuia s5 se
relateze despre situafia politici din China, dacS nu existi
,,principi" care pot fi atraqi. Pentru aceasta, urma ,,si faci cer-
cetdri, folosind orice mijloace, Pe lAngi togi cei ce au weo
cunogtinfi despre cele aritate ;i sI afle adevirul adevdrat"'in
vederea indeplinirii tuturor sarcinilor, Milescu este numit, infebruarie 1675, ambasador al larului 9i purtitor al scrisorilor de
acreditare pe lAng5 impiratul Chinei. Totugi, dupi moartea
farului Alexei Mihailovici, Milescu nu se mai afla in ,grafiile"celui nou, Teodor, care il recheami din misiune. Totugi, Milescu
va continua si se bucure de stima cercurilor diplomatice
internalionale gi de increderea romAnilor, care ii soliciti sprijinul
in rezolvarea unor probleme.in ceea ce privegte activitatea clrturireasci a lui Milescu, in
afara operelor amintite, el mai este 9i autorul unui ,Jurnal de
cilitorie in China" gi a ,,Descrierii Chinei", precum 9i a lucririi,,Aritmologhia, etica gi originalele lor latine".
CeI dintdi ,,ministru de Externe" aI ldrii Rom&negti...a fost desigur Constantin Cantacuzino$64o-ryr6) care gi-a
desftgurat in cea mai mare partea carierei sale ca 9ef al cancelariei
domnului Constantin BrAncoveanu, al cirui unchi era, calitate incare poate fi considerat, datoriti contribuliei sale importante indomeniul politic, cel dintAi ,,ministru de Externe" al liriiRomAnegti. in acelagi timp, stolnicul Constantin Cantacuzino a
fost unul din cei dintAi 9i mai de seami reprezentanfi au
umanismului in firile romAne qi istoric de seami.