Prof: Fânăîţanânăîţan Nelu elev:Danciu Aurica

Robert Brown (1773 - 1858) a fost un botanist britanic de origine

scoțiană, care a cercetat și cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 specii noi de plante specifice continentului australian.

Paradoxal, el este cunoscut în istoria științei universale mai ales pentru noțiunea de mișcare browniană și nu pentru meritele sale de mare botanist.

Robert Brown

Anders Celsius s-a născut la Ovanåker în Suedia la 27 noiembrie 1701. A

fost profesor de astronomie la Universitatea din Uppsala între anii 1730 și 1744. Celsius s-a ocupat în egală măsură și de geodezie și de fizică. A studiat aurorele boreale și a explicat acest fenomen pentru prima dată prin magnetismul terestru.

În anul 1742 publică rezultatele cercetărilor efectuate pentru calibrarea unui termometru din sticlă cu mercur. Pentru acest scop alege ca puncte de reper temperatura de fierbere a apei, pe care o numește „0 grade”, și cea de topire a gheții, pe care o numește „100 de grade”; după moartea lui Celsius cele două repere au fost inversate. Numele său a fost atribuit în 1948 gradului centigrad de temperatură, care astfel și-a schimbat denumirea în grad Celsius (°C).

Andres Celsius

Sir William Thomson, din 1892 Lord Kelvin (n. 26 iunie 1824 la Belfast,

Irlanda; d. 17 decembrie 1907 la Netherhall lângă Largs, Scoția) a fost un fizician britanic.

Scara Kelvin este scară de temperatură termodinamică (absolută) unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scăzută temperatură posibilă, nimic neputând fi răcit mai mult, iar în substanță nu mai există energie sub formă de căldură. Unitatea de măsură a scării Kelvin este kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatură în SI și este una din cele șapte unități de măsură fundamentale.

Pe langa teoria temperaturii absolute pt. care a devenit faimos, Kelvin a formulat si alte idei precum calcularea vechimii Pamantului, care la mijlocul anilor 1800 era o problema foarte dezbatuta si controversata

William Thomson

Robert Boyle (n. 25 ianuarie 1627; d. 30 decembrie

1691, Londra) a fost fizician, chimist și inventator irlandez

În anul 1660 Boyle își publică descoperirile despre proprietățiile aerului sub titlul "Noi experimente fizico-mecanice privind arcul aerului și efectele sale". Boyle a emis pentru prima dată o lege numită "Legea lui Boyle" conform căreia volumul unui gaz variază invers proporțional cu presiunea, la o temperatură constantă.

Legea lui Boyle: daca temperatura si masa unui gaz ramân constante, produsul dintre presiune si volum ramân constante.

Boyle-Mariote

Louis Joseph Gay-Lussac (n. 16 decembrie 1778, Saint-Léonard-de-

Noblat – d. 9 mai 1850, Paris) a fost un chimist și fizician francez, cunoscut pentru cercetările sale asupra proprietăților gazelor.

În 1815 descoperă cianogenul, având formula chimică C2N2, și acidul cianhidric. În domeniul chimiei industriale Gay-Lussac îmbunătățește procedeele de fabricare ale acidului sulfuric și ale acidului oxalic și pune la punct metodele de control prin dozare.

În 1810 publică un memoriu despre procedeul de conservare inventat de Nicolas Appert, în care scrie despre o teorie eronată, explicând că încălzirea modifica structura oxigenului, aceasta fiind cauza întreruperii procesului de fermentație. Gay-Lussac a fost membru a numeroase societăți savante din străinătate.

Gay-Lussac

Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire - d. 19

aprilie 1882, Down, lângă Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog și autor de cărți, fondatorul teoriei referitoare la evoluția speciilor .

. A observat că toate speciile de forme de viață au evoluat de-a lungul timpului din anumiți strămoși comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecție naturală”,[1] toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”, (1859). Teoria evoluționistă a fost recunoscută de către comunitatea științifică și publicul larg încă din timpul vieții sale, în timp ce teoria selecției naturale a fost considerată ca prim argument al procesului evoluției abia prin anii 1930'[2] iar acum constituie baza evoluționismului sintetic.

Charles Drawin

Legea transformarii generale (Clapeyron - Mendeleev) În orice stare termodinamica , s-ar gasi un mol (sau kilomol) de

gaz ideal, raportul dintre produsul presiunii gazului (p) cu volumul molar (V) si temperatura absoluta gazului (T ) este constant si egal cu constanta universala a gazelor (R)

Dmitri Ivanovici Mendeleev ( n. 27 ianuarie 1834 , Tobolsk, Imperiul Rus – d. 20 ianuarie 1907 , a fost un chimist rus, recunoscut a fi unul din cei doi chimiști ce au creat independent unul de altul prima varianta a tabelului periodic al elementelor. Pe de o parte, tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporții covărșitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie.

Clapyron-Mendeleew

Blaise Pascal (n. 19 iunie 1623, Clermont-Ferrand, Franța - d. 19

august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician și filosof francez având contribuții în numeroase domenii ale științei, precum construcția unor calculatoare mecanice, considerații asupra teoriei probabilităților, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune și vid. În urma unei revelații religioase în 1654, Pascal abandonează matematica și științele exacte și își dedică viața filozofiei și teologiei.

În august 1648 Pascal a observat că presiunea atmosferei scade cu înălțimea și a dedus că vidul există deasupra atmosferei.

Blaise Pascal

James Prescott Joule (n. 24 decembrie 1818, d. 11 octombrie 1889) a

fost un fizician englez autodidact și un fabricant de bere. A devenit celebru datorită unei experiențe faimoase menită a determina echivalentului mecanic al caloriei, efectuată în anul 1842. Prin această experiență, Joule a verificat principiul conservării și transformării energiei.

A enunțat în 1841 legea transformării energiei în conductoare, conform căreia energia disipată sub formă de căldură la trecerea curentului electric printr-un conductor este proporțională cu rezistența conductorului, cu pătratul intensității curentului și cu timpul, E =RI2t. Această echivalare este cunoscută ca legea lui Joule.

James Joule