Ministerul Educatiei Tineret si Sport al Republicii MoldovaUniversitatea de Stat din MoldovaFacultatea de Pihologie si Stiinte ale Educatiei

Portofoliu Semiologia Proceselor Psihice

A elaborat: Gherman TatianaGr.22, PsihologieA verificat: Miron Valentina

Chisinau, 2014Tehnici de dezvoltare a Atentiei

Atentia este procesul psiho-fiziologic care consta in orientarea si concentrarea selectiva a activitatii psihice pe microintervale si in mod intermitent in vederea obtinerii conditiilor de claritate a grupului de imagini si a delimitarii lor fata de campul perceptiv.

1. Cuvinte cu aceeasi litera. Acest joc de atentie pentru grupurile mari de copii este urmatorul: singurul lucru de care avem nevoie este o minge. Amplasam copiii int-un cerc in jurul nostru, ii dam mingea la unul dintre ei si le spunem sa transmita mingea de la unul la altul . Le explicam regulile jocului care sunt urmatoarele: la un moment dat, profesorul/educatorul va bate din palme o data si va rosti o litera. Apoi, cand acesta va bate din palme de doua ori, persoana la care se afla mingea in acel moment va trebui sa spuna, doua cuvinte (pentru inceput) care incep cu aceeasi litera pina cand mingea va fi trasmisa de la primul copil, pina la ultimul ce face parte din cerc. In functie de cat de bine se descurca copiii, putem creste numarul de cuvinte, treptat care trebuiesc spuse. Participantul care nu reuseste sa spuna cateva cuvinte, trece in mijloc, in locul profesorului/ educatorului si este randul lui sa stabileasca o noua litera si un nou numar de cuvinte.

2. Capacitatea de a ne concentra atentia asupra mai multor activitati efectuate concomitent. Ii putem solicita copilului sa realizeze un desen in timp ce educatorul/profesorul citeste sau povesteste un text. La final, rugam participantul sa ne relateze cat de multe date isi aminteste din prezentarea pe care a ascultat-o.

3. Tehnica asculta cu atentie. Aceasta tehnica se realizeaza cu usurinta atunci cand avem la indemana un text. Regulile sunt simple:educatorul/profesorul citeste un text scurt, iar participantul trebuie sa asculte cu atentie si sa enumere de cate ori se repeta un oarecare cuvant (de exemplu cuvantul bine). Este nevoie pentru aceasta tehnica ca coordonatorul sa citeasca el insusi acest text pentru a vedea care cuvant e cel mai potrivit,si care se repeta de mai multe ori. Dupa ce acesta a verificat de cate ori apare cuvantul respectiv, rolurile se pot schimba, astfel incat participantul sa citeasca textul, iar coordonatorul sa isi exerseze atentia.

4. O alta activitate care stimuleaza capacitatea de concentrare a atentiei copilului este rezolvarea de jocuri de tip puzzle. Propuneti-i copilului sa cumparati impreuna un set de puzzle, in functie de domeniul de interes al copilului, si rezolvati-l impreuna. O modalitate de a creste dificultatea rezolvarii unui puzzle este de a cere copilului sa priveasca o singura data imaginea globala a puzze-lui, apoi sa inceapa sa o contruiasca. Acest tip de activitate ii exerseaza copilului capacitatea de concentrare si perseverenta. De asemenea, in functie de varsta copilului si de capacitatea acestuia de concentrare, putem la inceput sa ii oferim puzzele de dimensiuni mari, dupa care treptat sa ii oferim mai mici.

Portretul psihologic al copilului cu balbism

Balbismul este o tulburare de vorbire in care fluenta normala a vorbirii este intrerupta de repetitii frecvente sau prelungirea unor sunete, silabe sau cuvinte sau de inabilitatea individului de a incepe pronuntia cuvantului. Intreruperile in vorbire pot fi insotite de clipiri frecvente ale ochilor, tremuraturi ale buzelor sau ale mandibulei sau alte comportamente care arata stradania persoanei de a se exprima. Anumite situatii, cum ar fi vorbirea in fata unui grup de persoane sau la telefon, pot determina inrautatirea balbismului, in timp ce alte situatii, cum ar fi cantatul sau vorbirea de unul singur, imbunatatesc fluenta vorbirii. Deseori, aceasta afectiune influenteaza scrisul, cititul si chiar sfera afectiva. Cum arata insa portretul psihologic al unui copil cu balbism?

Cu referire la capitolul senzatii si perceptii, copilul ce sufera de balbism nu manifesta nici o schimbare in acest plan, deoarece tulburarea pe care acesta o are este determinata de modificari ale aparatului logo-motor. Memoria acestui copil, la fel nu este afectata, insa e necesar sa specificam ca in anumite conditii, si foarte rar, se intimpla ca acestia sa uite anumite situatii din cauza emotiilor traite foarte profund. In ceea ce priveste gandirea, de asemenea nu se inregistreaza schimbari majore, adica acest copil nu prezinta nici o tulburare de gandire, insa aceasta depinde foarte mult si de aspectul social pe care il prezinta copilul, deoarece in cazul in care el este izolat de catre ceilalti copii, este respins, nu este luat in considerare, respectiv v-a aparea si o usoara intarziere in dezvoltare ceea ce v-a duce la o dezvoltare incompleta. Activitatea motorica- in aceasta sfera inregistreaza anumite tulburari ale expresiei non-verbale, si aici vorbim despre hipermimie si ticuri in cazul in care acesta este emotionat, anxios, nerabdator,etc. Sfera afectiva cea emotionala si sociala se manifesta foarte intensiv, insa, depinde foarte mult de personalitatea copilului (slaba sau puternica) cat si de persoanele din jur (daca il sustin sau nu). Din acest punct de vedere, copilul ce sufera de balbism in mare parte este asa cum il percep ceilalti, deoarece el se conformeaza etichetelor puse de catre ceilalti, astfel el se izoleaza (din cauza problemelor cu care se confrunta, deoarece nu poate vorbi la fel de bine cum vorbesc alti copii, deoarece nu e acceptat in joc la fel ca alti copii etc), se teme sa vorbeasca si devine anxios (deoarece crede ca toti ceilalti vor rade de el, nu il vor intelege, de teama ca va starni antipatia celorlalti, ca se va balbai prea mult, ca se v-a face de rusine etc.), devine asocial (din cauza numeroaselor situatii jenante prin care a trecut, evita sa vorbeasca cu alte persoane, cu atit mai mult in public, anticipeaza negativ diverse situatii in care trebuie sa se manifeste la un moment dat etc.), are o stima de sine scazuta (se simte lipsit de valoare, nu are nici un rost in viata, asteapta in fiecare zi un nou esec, are putina speranta, se simte nevazut de ceilalti, stie ca este/poate fi tinta principala atit pentru agresorii copii, cat si pentru agresorii adulti), este deseori obosit si deprimat (din cauza ca este tot timpul criticat, ca nu are puterea si speranta in ziua de maine, ca nu poate fi la fel de bun ca ceilalti copii de varsta lui. In unele cazuri de depresie, unii copii pot avea chiar si unele ganduri suicidale, care apar fie la inceput, cand a aflat diagnosticul si este furios, fie in timp ce lupta pentru a fi la fel ca altii si este respins si simte ca nu mai are putere sa lupte), este negativist fata de sine, fata de viata si fata de lumea intreaga; chiar daca ar vrea sa gandeasca pozitiv, el actioneaza mereu in defensiva. Sub aspect volitiv, putem spune ca aceasta depinde de starea afectiva, de societatea pe care il inconjoara, pentru ca daca acest copil va fi ajutat, sustinut, motivat, chiar daca ii va fi greu, el va depune un efort si va actiona, se va manifesta asa cum poate, nu se va lasa intimidat, rusinat si necajit; insa daca acest copil v-a fi inconjurat de oameni negativisti, agresivi, copilul va adopta aceeasi atitudine, si mereu va ezita sa faca/sa spuna anumite lucruri, va dispretui lumea, se va lasa intimidat, va avea o stima de sine scazuta, va fi demotivat sa lupte cu boala ce o are. Atentia copilului ce sufera de balbism inregistreaza si ea anumite schimbari, si anume: acesti copii vor fi focusati pe mimicile si gesturile pe care le fac alte persoane; si de asemenea, in cazul in care acestia vor fi anxiosi, ei nu se vor putea concentra, insa nu e ceva grav, e relativ, de scurta durata.

Studiu de cazHeteroanamneza:Date generale:Nume/Prenume- G.E.Locul nasterii- StraseniData nasterii- 09.10.1962, 51 ani.Nationalitatea- MoldoveancaGenul- FemeninInstitutia prescolara- nu a frecventatScolarizarea- a absolvit 10 clase, cu note de 3,4 si 5, conform baremului de notare de pe timpul sovietic. Relatiile cu colegii de clasa erau foarte bune, fire sociabila.Profesia- de-a lungul vietii sale, doamna G.E. a ocupart urmatoarele posturi de lucru: 1980-a fost primita la lucru in Brigata Tinerilor Consomolisti. 1981- a fost transferata in Brigada nr. 3. 1983- Ducea evidenta documentelor; a fost transferata la functia de radiooperator. 1984- Eliberata din functie; mai tarziu a absolvit Institutul International, in ceea ce priveste ridicarea gradului la functia de masinist (categoria II); A fost angajata la fabrica ARTIMA cu functia de masinista pina in anul 1988. 1996- a fost trasnsferata in functia de agent de marketing; a fost eliberata din functie; a fost angajata in functie de secretara dactilografa la Directia de Pompieri si Salvatori. 1997- este transferata in functia de specialist (in legatura cu schimbarea in state). 1998- este transferata in functia de specialist, grupa deservire. 1999- este transferata in functia de specialist principal, sectia supraveghere de Stat Antiincendii, Directia de Pompieri si Salvatori. 2002-a fost angajata in Departamenul Situatiilor Exceptionale,cu functia de specialist in sectia de personal si organizare; specialist coordonator in sectia de personal si organizare; specialist coordonator al sectiei de personal si secretariat. 2005- a fost numita in functia de specialist al sectiei Personal si Educatie. 2007- a fost eliberata din functie. 2008- a fost angajata la Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina de Urgenta, in functie de magazinier in serviciul gospodaresc. 2009- CNSPMU- eliberata din functie. 2011- a fost angajata la Asociatia Mediacala Teritoriala a sectorului Buiucani, in functie de infermiera la CMF, nr.5. Sefa de resurse umane. 2012- a fost transferata in functie de casier in CMF, nr.4; eliberata din functie. 2013-a fost angajata in CNSPMU cu functia de infermiera in sectia de recuperare medicala si fizioterapie; a fost transferata in functia de sora-gospodina in sectia de recuperare medicala si fizioterapie; eliberata din functie.Copilaria si adolescenta- G.E. este al 7-lea copil din familie; tatal a murit cand aceasta avea doar 7 ani.Antecedente:Antecedente heredocolaterale nu se inregistreaza.Antecedente personale: 1980- Interventie chirurgicala pentru inlaturarea glandelor. 1982-Interventie chirurgicala pentru inlaturarea apendicitei. 1997- Interventie chirurgicala de extirpare a sanului stang (glandei mamare). 2009- Interventie chirurgicala de extirpare a uterului si ovarelor. 2013- Interventie chirurgicala la cap, diagnosticul- tumora maligna lob parietal, proces expansiv intracerebral parietal stanga. Comportament:Nu se inregistreaza comportamente deviante sau tulburari.Consumul de toxice de catre persoana:Subiectul nu consuma alcool, decat ocazional, iar alte tipuri de substante nu consuma.Anamneza:In urma conversatiei cu clienta G.E., voi prezenta informatiile obtinute, fara a prezenta intrebarile de rigoare. Ma numesc G.E., am 51 de ani, m-am nascut in anul 1962, in Straseni, sunt moldoveanca. Provin dintr-o familie cu 7 copii, mama si tatal(a murit cand eu aveam 7 ani) sunt decedati. Gradinita nu am frecventat-o din cauza situatiei precare din familia mea, insa la scoala am mers, si am absolvit cele 10 clase, ca asa era pe timpul sovietic. Da, am lucrat inainte, acum nu mai lucrez din cauza ca sanatatea mea e cam slaba, si nici nu am dreptul la munca. Stiu ca de-a lungul vietii mele am schimbat multe posturi de munca, insa imi este cam greu sa imi amintesc, din cauza operatiei la cap pe care am suferit-o, va rog sa ma intelegeti. Imi amintesc ca am fost angajata la lucru la Brigada Tinerilor Consomolisti, apoi am lucrat la fabrica ARTIMA, dupa care la pompieri, insa mai departe nu va pot spune cu siguranta pentru ca nu imi amintesc bine. Am 2 copii mari , un sot foarte bun si chiar un nepotel pe care il iubesc mult, insa ma incomodeaza faptul ca nu pot vorbi, ma balbai, iar ca consecinta, familia mea nu poate intelege ce vreau eu sa spun. Viata a fost foarte dura cu mine, prin anii 80, am avut o interventie chirurgicala de inlaturare a glandelor, apoi, alta interventie la apendicita, in 97 am fost diagnosticata cu cancer si mi-au extirpat sanul stang, apoi operatie pe ginecologie si iata anul trecut in toamna am fost operata la cap, si de atunci....., iata bolile mele somatice. Ma starui sa nu fiu o povara pentru familia mea, si fac toate treburile gospodaresti, caci am vointa, numai sanatate si putere nu am...

Harta vietiiG.E., 51 ani.

VarstaAnulEvenimente de viataBoli somaticeBoli psihice

1.1962Nasterea- 09.10.1962

......

71970Moartea tatalui; debutul scolii.

181980Absolvirea scolii; a fost primita la lucru in Brigata Tinerilor ConsomolistiInterventie chirurgicala de inlaturare a glandelor

191981a fost transferata in Brigada nr. 3.

201982Interventie chirurgicala de inlaturare a apendicitei.

211983Ducea evidenta documentelor; a fost transferata la functia de radiooperator.

221984Eliberata din functie; mai tarziu a absolvit Institutul International, in ceea ce priveste ridicarea gradului la functia de masinist (categoria II); A fost angajata la fabrica ARTIMA cu functia de masinista pina in anul 1988.

261988Nasterea primului copil

311993Nasterea celui de al doi-lea copil

341996a fost trasnsferata in functia de agent de marketing; a fost eliberata din functie; a fost angajata in functie de secretara dactilografa la Directia de Pompieri si Salvatori.

351997este transferata in functia de specialist (in legatura cu schimbarea in state).Interventie chirurgicala de extirpare a sanului stang (glandei mamare).

361998este transferata in functia de specialist, grupa deservire.

371999este transferata in functia de specialist principal, sectia supraveghere de Stat Antiincendii, Directia de Pompieri si Salvatori.

402002a fost angajata in Departamenul Situatiilor Exceptionale,cu functia de specialist in sectia de personal si organizare; specialist coordonator in sectia de personal si organizare; specialist coordonator al sectiei de personal si secretariat; plecarea sotului peste hotare.

432005a fost numita in functia de specialist al sectiei Personal si Educatie.

452007a fost eliberata din functie.

462008a fost angajata la Centrul National Stiintifico-Practic de Medicina de Urgenta, in functie de magazinier in serviciul gospodaresc.

472009CNSPMU- eliberata din functie.Interventie chirurgicala de extirpare a uterului si ovarelor.

492011a fost angajata la Asociatia Mediacala Teritoriala a sectorului Buiucani, in functie de infermiera la CMF, nr.5. Sefa de resurse umane.Oboseala permanenta

502012a fost transferata in functie de casier in CMF, nr.4; eliberata din functie.

512013a fost angajata in CNSPMU cu functia de infermiera in sectia de recuperare medicala si fizioterapie; a fost transferata in functia de sora-gospodina in sectia de recuperare medicala si fizioterapie; eliberata din functie.Interventie chirurgicala la cap, diagnosticul- tumora maligna lob parietal, proces expansiv intracerebral parietal stanga.

2014

Examenul psihic

a) Aspecte de ordin general:Subiectul manifesta o atitudine cooperanta, este deschis spre comunicare, modest atit in comportament cat si la nivel verbal, din punct de vedere al aspectului fizic observam ca clienta pare a fi istovita, vorbeste manifestand multe gesturi, are un mers incetinit,nesigur; tinuta e ingrijita si aranjata.b) Examinarea functiilor psihice: In ceea ce priveste semiologia senzatiilor, pacienta G.E. manifesta usoare forme de Cenestopatii, care se caracterizeaza prin amorteala mainilor, cefalee migratoare (ce a aparut in special dupa interventia chirurgicala suferita la cap), clienta simtind si furnicaturi/ intepaturi (parestezii). Hipoesteziile sunt si ele prezente, insa la nivel auditiv, clienta deseori simtind nevoia de a adresa intrebari suplimentare (ce? Poti sa mai repeti odata? n-am inteles ce ai spus..). Tulburari ale perceptiei nu se inregistreaza. Atentia subiectului a fost testata prin diverse metode precum: Metoda Kraeplin, in care persoana a fost solicitata sa enumere zilele saptamanii / lunile anului in ordine inversa ; in urma efectuarii acestor teste, nu a fost identificat vre-o neregularitate la aceasta functie psihica. Memoria clientei G.E. a fost una foarte buna de-a lungul anilor, insa aceasta a fost afectata de interventia chirurgicala la cap pe care a suferit-o. Ca consecinta, clienta prezinta o hipomnezie, de asemenea, fiind prezent si lapsusul (aceasta nu isi poate aminti unele evenimente, insa mai tarziu, si le aminteste.). Din punct de vedere a dismneziilor calitative, aceasta prezinta anecforie, deoarece chiar ea afirma ca uneori nu isi aminteste unele evenimente, insa cu ajutorul membrilor familiei care ii dau indicii, o ajuta, ea isi poate aminti evenimentul X. In urma conversatiei/ dialogului purtat cu doamna G.E., aceasta a mentionat ca ii este frica sa ramana singura in casa, de teama sa i se sa se intimple ceva si sa nu fie nimeni care sa o ajute. Ea constientizeaza ca lucrul de care se teme este absurd si ilogic, insa de fiecare data cand ramane singura acasa, asteapta cu nerabdare sosirea unui membru al familiei acasa.(obsesie fobica). Nu au fost depistate careva tulburari la nivelul imaginatiei. Clienta G.E. are dificultati de vorbire, predomina balbismul ca urmare a unei traume, a bolii de care a suferit (tumoare pe creier, partea stanga).subiectul mentioneaza ca tulburarile de vorbire au aparut cam de aproximativ un an pina la efectuarea interventiei chirurgicale (Alt simptom al unei tumori cerebrale este o tulbuare a functiilor cognitive, adica de cunoastere. Bolnavul isi pierde partial memoria, cand tumora se afla in emisfera stanga a creierului, se pierde limbajul, bolnavul nu mai intelege nici semnificatia cuvintelor, vorbeste si nu stie ce vorbeste sau intelege, dar nu poate vorbi decat prin silabe.). Aceasta afirma ca aceasta tulburare de vorbire a inceput de la simplu spre complex, insa aceste mici semne, nu le lua in consideratie. De asemenea, in urma efectuarii unor mici teste, s-a demonstrat faptul ca clienta poseda si o tulburare semantica grafica, si anume paragramafismele. Cu toate acestea, clienta are o vointa foarte puternica, si o dorinta de viata foarte mare, ea implicandu-se in diverse activitati casnice, pe care vrea sa le faca singura. Mereu are spiritul de initiativa si chef de munca. Uneori, odata cu schimbarea timpul de afara, clienta prezinta insomnii, care sunt insotite deseori de migrene. Tulburari de constiinta nu au fost semnalate.

In concluzie, conform datelor obtinute in baza consilierii acestui subiect evidentiem urmatoarele tulburari intalnite: Hipoestezii auditive, Cenestopatiile, hipomnezie, lapsusul, dismnezii calitative-anecforie, obsesie fobica, balbismul, uneori insomnii.Se recomanda: sedinte de consiliere pentru depasirea fobiei si celorlalte tulburari pe care le prezinta subiectul, precum si adresarea la logoped pentru incercarea de a depasi/ trata tulburarile de limbaj.

Program terapeutic pentru scolarii mici cu dislalii.

Dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare) provocat de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii si care const in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete.Nume/ Prenume: G.A.Data/ Luna/ Anul nasterii: 15.12.2008Problema bazala identificata: incapacitatea de a pronunta sunetul P clar.Caracteristici ale copilului: ager, pozitiv, vorbeste frumos si scrie ingrijit.Obiectiv- consolidarea sunetului p n vederea exprimrii clare iexpresive.Obiective secundare- Dezvoltarea mobilittii aparatului articular;- Dezvoltarea respiratiei corecte;- Educarea auzului fonematic;- Consolidarea sunetului corect;- Introducerea sunetului in silabe;- Introducerea sunetului in cuvinte;- Diferentierea sunetului la nivel de silabe si cuvinte;- Exersarea sunetului corect in propozitii, in scurte texte, poezii, ghicitori, proverbe.

Schema si materialul verbal pentru consolidarea sunetului 'P' Initial, vom lucra asupra exercitiilor generale: imitarea mersului, miscarile gatului si rotirea capului, miscarile si rotirea bratelor, exercitii pentru intarirea musculaturii toracicale; exercitii pentru intarirea musculaturii abdominale. La urmatoarea etapa, vom lucra asupra mobilitatii aparatului fonoarticulator, efectuand diverse exercitii practice. a) pentru antrenarea mobilitatii faciale:umflarea alternativa a obrajilor,imitarea rsului si a sursului,fete triste, mirate, incruntate;b) pentru antrenarea motricitatii labiale:vibrarea buzelor,intinderea si/sau rotunjirea lor,Buzele sunt ntinse n zmbet ( se vd dinii de jos );Dinii de sus sunt aezai peste cei de jos ( distana 1mm );diferite alte jocuri;c) pentru antrenarea motricitatii lingualele:scoaterea in forma desagetica si/sauretragerea limbii din/in gura,Limba plata;Limba este lit, are vrful ndoit n jos i sprijinit pe incisivii inferiori;Urmatorul pas este sa invatam sa respiram corect in timp ce facem exercitii de pronuntie.Exercitii pentru expiratie:stinge luminarea;umfla balonul;sufla la spirometru; etc.Exercitii pentru inspiratie:miroase florile;ciinele la vinatoare;etcInspiratia diferentiata:inspiratie pe gura;inspiratie pe gura si expiratie pe nas si vice-versa.

I. Consolidarea sunetului p prin silabe si logatomi: 1. Exercitii in silabe directe : pa, pe, pi, po, pu

2. Exercitii in pozitie intervocalica : apa, epe, ipi, opo, upu - cu vocale diferite : ape, api, apo, apu : ipa, ipe, ipo, ipu : opa, ope, opi, opu : upa, upe, upi, upu

3. Exercitii in silabe inverse : ap, ep, ip, op, up

4. Exercitii in logatomi : pap, pep, pip, pop, pup - pronuntat fara vocale p....p, p....p, p....p, p....p

5. Exercitii in combinatii consonatice : pra, pre, pri, pro, pru : spa, spe, spi, spo, spu

II. Cuvinte: 1. Cuvinte cu 'p' in pozitie initiala - monosilabice : pa, pai, pat, pas, par, pe, pic, pin, pod, pom, pol, pui, pun; - bisilabice : pahar, pana, pace, para, pata, pene, pere, pete, pica, pitic, pirat, pila, pojar, poza, pozna, pune, putin; - polisilabice : papara, parasuta, pepene, pericol, pipait, popular, popor, purece, putere, papusa;

2. Cuvinte cu 'p' in pozitie mediana: - monosilabice : apt, copt, rupt; - bisilabice : capa, apa, popas, copac, piper, reper, pupic, copil, popor, capot, papuc, prapad; - polisilabice : lopata, capace, repetent, clopotel, plapuma; - cu aglomerari de consoane : sporit, spate, spectacol, spuma, spin, rapsodie, piept, pieptanat, papricas, caprioara, capra;

3. Cuvinte cu 'p' la final: - monosilabice : tap, nap, sap, cap, chip, tip, dop, hop, plop, strop, snop, lup, rup; - bisilabice : dulap;

III.Propozitii: In dulap este un nap. In padure e un lup. Rup un par. In spatele spitalului e un plop. Petre ia pere padurete din padure. Crap in patru piatra. Paun a pus pulpa de pui in supa. Pe pat e o plapuma. Poza e pe dulap. Plec poimaine la Predeal. Profesorul a pus popandaul pe pupitru. Pipaie postavul din dulap. Petre s-a luptat piept la piept cu Pavel. Pe patinoar este un hop mare. Pleci la petrecere? Postesti pana poimaine. Lui Puiu ii plac papanasii, papara si papricasul. Postasul aduce un plic. Daca sapi dupa napi o sa rupi sapa. E copt porumbul? Potopul s-a potolit, dar a prapadit papusoiul. Umple un pahar cu apa!