Portofoliu Pavel Mihaela Braila

PORTOFOLIU

MODULUL I- ABILITARE CURRICULARĂ

-PAVEL MIHAELA-

Şcoala „Angela Gheorghiu” Adjud

[email protected]

[email protected]

http://clasadoamneipavel.blogspot.comhttp://sites.google.com/site/mihaelapavelb

PROIECTUL

POSDRU/87/1.3/S/62536 – " Formarea continuă a

profesorilor de

limba română, engleză şi franceză în societatea

cunoaşterii”

http://sites.google.com/site/mihaelapavelb/

http://clasadoamneipavel.blogspot.com/

mailto:[email protected]


CUPRINS

Modulul I- abilitare curriculară

Tema 1…………………………..pag. 3- 5

Tema 2…………………………..pag. 6- 12

Tema 3…………………………..pag. 13- 16

Tema 4…………………………..pag. 17- 18

Tema 5…………………………..pag. 19- 21

Tema 6…………………………..pag. 22- 24

Tema 7…………………………..pag. 25- 38

Tema 8…………………………..pag. 39- 40

Tema 9…………………………..pag. 41- 43

Tema 10…………………………pag. 44- 68

Modulul II- diferenţierea instruirii

Tema 1…………………………..pag. 69- 87

Tema 2…………………………..pag. 88- 93

Tema 3…………………………..pag. 94- 98

Tema 4…………………………..pag. 99- 101

Tema 5…………………………..pag. 102- 103

2

Tema 1

a) Realizaţi o hartă conceptuală pentru noţiunea de curriculum.

CURRICULUM

„Omul nu poate deveni om decât dacă este educat.„- Comenius

ansamblul documentelor şcolare care fac referire la conţinuturileactivităţilor de predare-invăţare

integrează totalitatea proceselor educaţionale/a experienţelor de învăţare concrete, directe şi indirecte, concepute şi preconizate finalist de către şcoală şi prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar

presupune abordarea sistemică a procesului de invăţămant prin crearea unui ansamblu funcţional al componentelor sale

teorie şi practică ce articulează în manieră sistemică multiplele şi complexele interdependenţe dintre:

conţinutul învăţământului

obiectivele educaţionale

strategiile de instruire formale si nonformale

strategiile de evaluare a eficienţei activităţii educaţionale

3

Definiţiile date curriculum-ului sunt centrate pe:

obiectivele, conţinuturile şi relaţiile dintre ele

conţinutexperienţa de învăţare

dimensiunea sa prescriptivă şi axiologică

caracterul de proiect

caracterul de proiect şi necesitatea implementării acestuiaLE

Curriculum-ul se referă la oferta eucaţională a şcolii şi reprezintă sistemul experienţelor de învăţare directe şi indirecte oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale, neformale şi informale. El rămâne realitate interactivă între educatori şi educabili, cu efecte concrete, anticipate realist asupra celor din urmă şi asupra procesului însuşi.

4

Elaborarea curriculum-

uluipresupune

structurarea situaţiilor de

învăţare

prefigurareaexperienţelor de învăţare

obiectivele de învăţare şi formare

conţinuturile-stimul ale învăţării

sarcina de învăţare

cunoştinţele, abilităţile, capacităţile şi competenţele elevilor

metodologia de evaluare

resursele materiale

contextul comunicării didactice

metodologia de predare-învăţare

Cui i se adresează?

De ce?

Ce?

Cum?

În ce condiţii?

Cum se evaluează?

5

Tema 2

a) Explicaţi corelaţia obiectiv- cadru/ competenţă generală, obiectiv de referinţă/ competenţă specifică, obiectiv operaţional.

I. După gradul de generalitate , obiectivele educaţionale pot fi ierarhizate pe trei niveluri:1. Obiective generale ale sistemului de învăţământ – care indică domeniile şi tipurile de schimbări preconizate a fi produse.Se identifică cu scopurile educaţiei şi prezintă următoarele particularităţi (după R. Dottrens):- orientează întreaga activitate didactică, pe toată perioada şcolarităţii, fiind nominalizate în preambulul planurilor de învăţământ; sunt

obiective de dezvoltare (de macrosistem);- au caracter global şi abstract;- vizează anumite laturi ale personalităţii (îndeosebi componenta intelectuală, afectiv – atitudinală şi acţională).

2. Obiective specifice / de generalitate medie – care realizează o explicare a obiectivelor generale în termeni specifici şi sunt caracteristice îndeosebi diferitelor discipline şcolare, fiind asociate cu conţinutul acestora, dar şi tipului de şcoală sau profilul de formare. Ele au două componente: prima indică domeniul de conţinut (informaţii, reguli etc.), iar cealaltă modul de abordare a conţinutului de către elev/student/cursant (procesele psihice).

- sunt finalităţi stabilite nu numai în funcţie de treapta de şcolarizare, ci şi prin raportare la particularităţile de vârstă ale elevilor. Vizează realizarea unor schimbări în comportamentul cognitiv, afectiv şi acţional al elevului, evidenţiind sensul în care va fi valorificat conţinutul informaţional specific diferitelor obiecte de învăţământ.

3. Obiective operaţionale sunt obiective concrete, vizând sarcini precise care sunt realizabile într-un interval de timp relativ scurt (lecţie, secvenţă de lecţie). Ele indică rezultatele observabile şi imediate ale instruirii.

Pornind de la obiectivele generale, specifice unei anumite discipline, se pot stabili cu ajutorul procedurilor de operaţionalizare obiectivele concrete, imediat observabile şi măsurabile, pentru fiecare lecţie care se predă elevilor. Operaţionalizarea obiectivelor reprezintă o transpunere a obiectivelor generale în obiective concrete, precizându-se comportamentele cognitive, afective şi psihomotorii ce urmează a fi dobândite în cadrul unei activităţi didactice, ca semn că învăţarea dorită a avut loc.

„Natura ne aseamănă, însă educaţia ne deosebeşte...”- Confucius

6

Obiectivul operaţional este acel obiectiv definit în mod concret şi relativ precis, care pe plan educativ declanşează acele acţiuni a căror înfăptuire duce la progres în cunoaştere, la dezvoltarea deprinderilor şi aptitudinilor, deci la dezvoltarea cognitivă în general, precum şi la dezvoltarea afectiv-emoţională şi caracterial-acţională a personalităţii elevului.

II. O altă clasificare a obiectivelor, frecvent folosită în proiectarea activităţii didactice, este cea realizată în funcţie de domeniul activităţii psihice implicate în învăţare . Au fost delimitate trei categorii de obiective:

1. Obiective cognitive – care vizează asimilarea de cunoştinţe, formarea de deprinderi şi capacităţi intelectuale;2. Obiective afective - care au în vedere formarea sentimentelor, atitudinilor, convingerilor;3. Obiective psihomotorii – care vizează formarea unor deprinderi motorii, a unor abilităţi manuale.În spaţiul celor trei domenii de clasificare se afirmă două tendinţe:• formularea obiectivelor în termeni comportamentali;• elaborarea de modele taxonomice de organizare a obiectivelor.

A. Obiective cadru- obiective de referinţă- CLASELE PRIMARE

Profesorul trebuie să gândească şi să realizeze activitatea de predare-învăţare din perspectiva unor obiective didactice bine determinate, specifice disciplinei pe care o predă şi să organizeze situaţii de învăţare concrete, centrate pe ele.

În anul 1998, Consiliul Naţional pentru Curriculum, din cadrul MEN, a elaborat documentul “Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă” care sintetizează ansamblul de aşteptări exprimate de şcoală faţă de un tânăr capabil să răspundă cerinţelor unor realităţi în schimbare. Aceste existenţe sunt:

capacităţi de gândire critică şi divergentă, în măsură să-i ajute pe elevi să utilizeze în diferite situaţii cunoştinţele şi competenţele dobândite;

motivaţia şi disponibilitatea de a reacţiona pozitiv la schimbare, ca premisă a dezvoltării personale; capacitatea de inserţie socială activă, alături de un set de atitudini şi de valori personalizate, care vor permite absolvenţilor

participarea la viaţa unei societăţi deschise şi democratice.Noul Curriculum Naţional este însoţit de o serie de concepte noi, între care se înscriu şi cele referitoare la diferite categorii de

obiective educaţionale, respectiv obiectiv- cadru şi obiectiv de referinţă.Obiectivele cadru sunt obiective care au un grad ridicat de generalitate şi complexitate. Ele se referă la formarea unor capacităţi şi

atitudini specifice disciplinei şi sunt urmărite de-a lungul mai multor ani.Fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate două sau mai multe obiective de referinţă. Obiectivele de referinţă specifică rezultatele aşteptate ale învăţării şi urmăreşte progresia în achiziţia de competenţe şi de cunoştinţe

de la un an la altul. Un obiectiv de referinţă poate fi atins folosind mai multe unităţi de conţinut şi organizând diferite activităţi de învăţare; unele

7

dintre activităţile posibile sunt recomandate prin programa şcolară a disciplinei respective, deoarece obiectivele cadru şi obiectivele de referinţă se regăsesc în programele şcolare ale fiecărei discipline de studiu prevăzute prin planul – cadru de învăţământ.

Potrivit noului curriculum şcolar, obiectivele- cadru şi de referinţă se realizează în funcţie de performanţele la care elevii trebuie să ajungă, performanţe care vizează schimbări de comportament exprimate în termeni de “capacităţi” dobândite. Mai mult, însăşi achiziţiile şcolarilor se apreciază în funcţie de anumite capacităţi dobândite prin învăţare, respectiv în funcţie de ce ştie sau poate să facă un elev cu ceea ce a achiziţionat în procesul instruirii.

Obiectivele- cadru şi de referinţă se formulează pentru fiecare disciplină de studiu, surprinzând şi specificând intenţiile pedagogice ce vizează formarea, parţial sau în totalitate, a unor capacităţi de natură cognitivă, psihomotorie, afectivă şi psihosocială.

Sub nici o formă, ele nu trebuie confundate cu conţinuturile propriu-zise ale programelor şcolare, care se dimensionează tocmai în funcţie de asemenea finalităţi. Introducerea ciclurilor curriculare, ca structură supraordonată a sistemului de învăţământ, permite profesorului să aprecieze just şi corect finalităţile disciplinei pe care o predă în funcţie de vârsta şi condiţia psiho-intelectuală a elevului, apropiind astfel predarea – învăţarea de posibilităţile reale şi de individualitatea elevului.

B. Competenţe generale şi specifice- GIMNAZIU, LICEU

Centrarea instruirii pe elev se realizează mult mai eficient în aceste condiţii, corelându-se conţinuturile şi competenţele şi, în acelaşi timp, deplasându-se accentul pe instrumentele educative de prelucrare şi accesare a informaţiei, aşa încât să se asigure integrarea elevului în viaţa socială şi profesională. Prin centrarea demersului didactic pe competenţe se accentuează şi latura pragmatică a aplicării curriculum-ului profesorul având posibilitatea de a face legătura directă şi evidenta între ce se învaţă şi de ce se învaţă; este facilitată şi legătura directă şi imediată cu evaluarea, care devine mai transparentă şi mai eficientă.

În general, competenţele – formulate la nivel de disciplină de studiu, ca urmare a integrării rezultatelor cercetării din psihologia cognitivă în conţinuturile învăţământului gimnazial, liceal şi profesional – se definesc ca fiind ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare: acestea permit identificarea şi rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.

Competenţele generale se definesc pe obiect şi se formează pe durata învăţământului gimnazial, liceal şi profesional: acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.

Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata unui an şcolar: ele sunt deduse din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora. Lor li se asociază prin programă unităţi de conţinut.

Modelul de proiectare curriculară centrat pe competenţe simplifică structura curriculum-ului şi asigură o mai mare eficienţă a proceselor de predare/învăţare şi evaluare. Acesta permite operarea la toate nivelurile cu aceeaşi unitate: competenţa, în măsură să orienteze demersurile tuturor agenţilor implicaţi în procesul de educaţie: elevi, profesori, părinţi, specialişti în curriculum etc. Un curriculum centrat pe competenţe răspunde mult mai bine în primul rând nevoilor de formare ale elevului, precum şi cerinţelor actuale ale pieţei muncii, integrării în

8

viaţa socială şi profesională pentru care se pregăteşte elevul; astfel demersul didactic (predare – învăţare – evaluare) se centrează pe achiziţiile concrete ale şcolarului.

Avantajele centrării demersului didactic pe competenţeAvantajele unui modul de proiectare centrat pe competenţe şi implicit pe valori şi atitudini specifice sunt, în principal, următoarele:- Din punct de vedere social, putem menţiona, pe de o parte, o creştere a transparenţei actului didactic în cadrul unei şcolarităţi

neobligatorii şi, pe de altă parte, posibilitatea ca aceste competenţe să fie social determinate, ca un răspuns la nevoile concrete ale comunităţii în care funcţionează şcoala. Competenţele sunt legate de anumite practici sociale. O astfel de abordare nu este în contradicţie cu formarea unei “culturi generale”; în societăţile contemporane, cultura generală va trebui să pregătească tinerii să rezolve cu succes problemele vieţii.

- Din punct de vedere psihologic, se integrează ultimele progrese înregistrate de ştiinţele cognitive, potrivit cărora demonstrarea competenţei înseamnă mobilizarea cunoştinţelor corespunzătoare şi a unor scheme de acţiune exersate şi validate anterior. Acţiunea competentă a individului într-o situaţie dată înseamnă capacitatea de a mobiliza resursele mentale adecvate (cunoştinţe, deprinderi, scheme de acţiune), de a face transferuri de la alte situaţii similare sau relevante şi de a pune „în act” toate aceste resurse selectate la locul şi la timpul potrivit, în cadrul unui exerciţiu permanent de „geometrie variabilă”.

- Din punct de vedere al politicii educaţionale, se stimulează dezbaterea pentru identificarea acelor valori şi practici sociale dezirabile pe care ar trebui să le promoveze şcoala pentru a asigura succesul absolvenţilor săi. La nivelul politicii curriculare remarcăm şi deschiderile interdisciplinare ale modelului. Permeabilizarea barierelor rigide ale disciplinelor se poate începe prin identificarea şi formularea unor competenţe transversale (cross-curriculare).

- Din perspectiva predării, se poate intui o flexibilizare a procesului, atât timp cât prin competenţe nu se mai prescrie ce trebuie predat, ci ce anume trebuie format la elevi. Creşte libertatea profesorului în utilizarea unui larg evantai de instrumente şi resurse didactice; acesta devine organizator al unor experienţe de învăţare relevante pentru elevi. Problematizarea, simularea, jocul didactic, lucrul pe proiecte, negocierea devin puncte de reper ale predării, iar rezultatele sunt uşor indentificabile.

- Procesul de învăţare câştigă în semnificaţie prin raportarea permanentă la practicile sociale şi contextele concrete de exersare a competenţelor dobândite. Învăţarea devine un proces clar orientat, care sporeşte motivaţia pentru acţiune. Competenţele angajează achiziţiile anterioare ale elevului, iar posibilitatea concretă de “a face” anumite lucruri ca urmare a formării competenţei creşte motivaţia pentru învăţare. Centrarea pe achiziţiile finale ale instruirii oferă libertate în manifestarea şi valorificarea diferitelor stiluri de învăţare şi a diferitelor combinaţii specifice intelectului multiplu (permite activarea inteligenţelor multiple ale elevului).

- Evaluarea devine explicit formativă şi se poate face în situaţii reale. Performarea competenţei este uşor de evaluat prin stabilirea unor seturi de criterii/indicatori de performanţă. Se trece astfel de la asigurarea cerinţelor de egalitate a şanselor de acces şi de tratament pedagogic, la egalitatea de cerinţe ale elevului.

- Din perspectiva proiectării curriculare, se poate trece la elaborarea unui model generativ, care să poată fi adaptat la cerinţele , specificul şi nivelul de dezvoltare al didacticii fiecărei discipline. Trecerea la dezvoltarea curriculară presupune clarificarea modului de derivare a competenţelor specifice din competenţele generale, precum şi o grupare a tipurilor de competenţe în funcţie de procesele mentale solicitate.

Derivarea competenţelor

9

În demersul de stabilire a competenţelor s-a considerat că soluţia se află la intersecţia dintre domeniul didactic descris psihologic prin modul de gândire specific expertului (în sensul cognitivist al termenului). Dacă primele două aspecte sunt relativ uşor de acceptat, cel de-al treilea necesită câteva precizări: nu este vorba despre a dobândi acele cunoştinţe de care dispune expertul, ci de a utiliza şi mobiliza în contexte adaptate vârstei elevului şi nivelului de informaţii al acestuia, abilităţi similare celor ale specialistului. Este vorba despre a manifesta un comportament cognitiv specific unui domeniu şi nu de a acumula insule de informaţii specifice domeniului.

Pentru a asigura o marjă cât mai largă de acoperire a obiectelor de studiu, s-a pornit de la o diferenţiere cât mai fină a etapelor unui proces de învăţare. Astfel, s-au avut în vedere următoarele şase etape vizând structurarea operaţiilor mentale: percepţie, interiorizare, construire de structuri mentale, transpunere în limbaj, acomodare internă, adaptare externă.

Acestora le corespund categorii de competenţe organizate în jurul câtorva verbe definitorii, ce exprimă complexe de operaţii mentale:1. Receptarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- identificarea de termeni, relaţii, procese;- observarea unor fenomene, procese;- perceperea unor relaţii, conexiuni;- nominalizarea unor concepte;- culegerea de date din surse variate;- definirea unor concepte.2. Prelucrarea primară (a datelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- compararea unor date, stabilirea unor relaţii;- concluzii parţiale;- clasificări şi reprezentări;- investigarea, descoperirea, exploatarea;- experimentarea.3. Algoritmizarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- reducerea la o schemă;- anticiparea unor rezultate;- identificarea unor invarianţi;- rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare.4. Comunicarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene;- expunerea de idei, concepte, soluţii;- prezentarea unor argumente într-o discuţie;- susţinerea uni punct de vedere.5. Prelucrarea secundară (a rezultatelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaţionale:- compararea unor rezultate, concluzii;

10

- evaluarea unor rezultate;- interpretarea rezultatelor;- raportare critică la un context;- elaborarea de strategii;- relaţionări între diferite tipuri de strategii.6. Transferul, care poate fi concretizat prin următoarele concepte operaţionale:- aplicarea;- generalizarea şi particularizarea;- integrarea;- verificarea;- optimizarea;- transpunerea;- negocierea;- realizarea de conexiuni;- adecvare la context.Competenţele generale ce se urmăresc a fi formate la elevi pe parcursul treptei liceale de şcolaritate, precum şi competenţele specifice

fiecărui an de studiu, derivate din acestea, se stabilesc pornind de la modelul de generare prin gruparea categoriilor de concepte operaţionale în funcţie de dominatele avute în vedere.

La competenţe generale şi specifice de format la elevi se adaugă seturi de valori şi atitudini de însuşit şi asumat şi care sunt indispensabile formării personalităţii din perspectiva fiecărei discipline de învăţământ. Valorile şi atitudinile au importanţă egală în reglarea procesului educativ, chiar dacă se supun altor criterii de organizare didactico- metodică şi de evaluare. După cum se ştie, acea cunoaştere care nu este însoţită de o etică şi o sensibilitate cu efecte pozitive asupra vieţii persoanei, conduce la un eşec personal şi la degradarea vieţii sociale.

Competenţele – generale şi specifice – şi seturile de valori şi atitudini sunt specificate în programa şcolară a fiecărei discipline, profesorul având astfel posibilitatea să se orienteze în momentul în care realizează proiectarea propriului demers didactic.

Lectura unei programe şcolare conduce şi la ideea că fiecărei competenţe generale şi set de competenţe specifice le corespund conţinuturi adecvate. Pentru una sau mai multe competenţe specifice corespunde un conţinut.

3.4. Algoritmi ai operaţionalizării obiectivelor

Dacă obiectivele specifice disciplinei nu pun probleme deosebite în ceea ce priveşte formularea, obiectivele operaţionale, adică cele care desemnează articularea unui obiectiv specific cu o situaţie de învăţare (definită printr-o serie de acte – materiale sau intelectuale – ce presupun conceperea şi combinarea unor mijloace psihopedagogice în vederea obţinerii unui rezultat determinat) creează dificultăţi deosebite majorităţii cadrelor didactice.

11

Obiectivele operaţionale descriu comportamente observabile şi măsurabile pe care elevul va fi capabil să le manifeste la sfârşitul unei activităţi de instruire, lecţie, secvenţă de învăţare.

Obiectivele operaţionale sunt strict legate de competenţele specifice şi derivate ale disciplinei, ele exprimând intenţia pedagogică la modul cel mai concret cu putinţă.

Literatura de specialitate ne propune mai multe „tehnici”, mai bine zis proceduri de formulare/ precizare cat mai clara a obiectivelor operationale.

Trebuie respectate următoarele cerinţe:a) obiectivele operaţionale să se refere la activitatea elevilor;b) obiectivele operaţionale vor fi centrate pe operaţii, acţiuni, procese constatabile, nu pe procese psihice interne;c) obiectivele operaţionale vor desemna un rezultat imediat al instruirii.

Operaţionalizarea instruirii didactice parcurge, aşadar, trei etape:a) specificarea comportamentului final;b) precizarea condiţiilor de producere;c) specificarea nivelului minim al performanţei.

Concluzionând, se poate realiza o corespondenţă de felul următor:

Nr.

crt.

Preşcolaritate Şcolaritate

I-IV

Gimnazial Liceal

1 Obiective- cadru Obiective- cadru Competenţe generale Competenţe generale

2 Obiective de referinţă Obiective de referinţă Competenţe specifice Competenţe specifice

3 Obiective operaţionale Obiective operaţionale Obiective operaţionale Obiective operaţionale

12

Tema 3

b) Realizaţi un pliant de promovare a unui opţional.

Trăind democraţia, o învăţăm!-disciplină opţională transcurriculară-

„Nu putem preda altora ceea ce vrem, voi spune chiar că nu putem preda ceea ce ştim, sau ceea ce credem că ştim, nu predăm şi nu putem preda decât ceea ce suntem.“- Jean Jaure’s

“Prin democraţie înţeleg că ea îi conferă celui mai slab dintre noi aceleaşi şanse ca şi celui mai puternic.”- Mahatma Gandhi

“Democraţia este un sistem minunat carene protejează împotriva tiraniei şi asigură un mecanism pentru schimbare.”- Eduard de Bono

13

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Mahatma+Gandhi

"S-ar putea să greşesc şi s-ar putea să ai dreptate, dar prin efortul nostru ne-am putea apropia de adevăr" - Karl Popper

Profesor Pavel Mihaela

[email protected]@gmail.com



Profesor Pavel Mihaela

[email protected]@gmail.com



“Democraţia nu este o deducţie matematică dovedită o dată pentru totdeauna. Democraţia este doar o credinţă susţinută fervent, un angajament care este testat iar şi iar în furnalul arzător al istoriei.”

- Jack Kemp

“Democraţia nu este o deducţie matematică dovedită o dată pentru totdeauna. Democraţia este doar o credinţă susţinută fervent, un angajament care este testat iar şi iar în furnalul arzător al istoriei.”

- Jack Kemp

14









http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Jack+Kemp

http://autori.citatepedia.ro/de.php?a=Jack+Kemp

Trăind democraţia, o învăţăm!

Conceptul cetăţeniei democratice nu poate fi separat de problemele echităţii. Existenţa inegalităţilor între sau în cadrul societăţilor încalcă cetăţenia efectivă. Astfel, ideea egalităţii este esenţa opţionalului pe care am considerat oportun a-l desfăşura- „ Trăind democraţia, o învăţăm !”.

În acest sens, se pune întrebarea: Cum va fi viitorul cetăţean? Ne dorim a avea un comportament activ, civilizat, de a fi responsabil, tolerant, capabil de respect faţă de sine, dar, mai ales, faţă de ceilalţi, conştient de drepturi şi datorii, liber şi deschis spre alte culturi, să gândească critic, să selecteze, să se adapteze şi să interpreteze lumea mereu schimbătoare, de a evalua corect valorile morale?

Trecerea la o societate bazată pe o reală democraţie presupune schimbări în plan intelectual, cognitiv, moral-atitudinal şi acţional. Cultivarea unui anumit tip comportamental şi moral se realizează începând cu primele contacte sociale.

De cele mai multe ori afronturile creează fenomene ca: marginalizarea, excluziunea, analfabetismul, exploatarea, abuzul, violenţa sau discriminarea reprezintă adevăruri dureroase ce marchează şi stigmatizează personalitatea individului încă de la vârsta copilăriei.

Disciplina opţională „Trăind democraţia, o învăţăm !” tratează învăţarea ca:

exerciţiu democratic cotidian (exercitarea drepturilor, asumarea responsabilităţilor);

dezvoltare personală asumată;

recunoaştere şi abordare constructivă a diversităţii;

producere şi împărtăşire de valori;

dezvoltare a capacităţilor de interacţiune dintre individ şi lumea înconjurătoare;

premisă a dezvoltării comunitare. Ţelurile propuse prin această disciplină sunt : conştientizarea şi respectarea drepturilor omului, formarea unui comportament

tolerant care să stimuleze respectul, înţelegerea şi cooperarea, eliminarea treptată a discriminării de orice tip şi realizarea integrării sociale,

15

susţinerea şi facilitarea accesului copiilor şi tinerilor la acţiunile comunităţii, în scopul promovării drepturilor lor, al respectării regulilor de bază, a legilor şi instituţiilor statului democratic, asumarea de roluri şi responsabilităţi în viaţa socială de către elevi, stimularea implicării elevilor în rezolvarea problemelor vieţii comunitare, ca viitori factori decizionali, ca resurse umane capabile să construiască o societate democratică şi un viitor mai bun.

Bazată pe filosofia unui învăţământ democratic şi pragmatic, disciplina opţională „Trăind democraţia, o învăţăm !” oferă răspunsul la întrebarea : „Ce face şcoala pentru ca absolvenţii ei să fie oamenii acestui secol ? “, mutând accentul de pe furnizarea răspunsurilor pe formularea de întrebări semnificative şi căutarea activă a variantelor de răspuns.

Competenţele create de această disciplină vizează dorinţa, ştiinţa şi puterea de a face lumea mai bună prin cei care, în mod natural, trebuie să o facă, cei care vin !

Valorizarea acestor concepte presupune formarea şi dezvoltarea unor abilităţi de bază şi specifice, ca:

abilităţi participative, de cooperare şi relaţionare;

abilităţi comunicative multiple;

abilităţi mediatice;

abilităţi interculturale; ASPECT TRANSCURRICULAR

abilităţi argumentative şi critice;

abilităţi productive şi creative;

abilităţi de evaluare, „Trăind democraţia, o învăţăm !” se centrează pe dezvoltarea tridimensională: cognitivă, socială şi afectivă. Se adresează

diferitelor dimensiuni ale cetăţeniei: socială, economică şi culturală, cărora le corespund seturi de competenţe : competenţele cognitive (cunoştinţe despre principii şi valori ale drepturilor omului şi cetăţeniei democratice); competenţele afective (aderenţa la principiile promovate de educaţia pentru cetăţenie democratică: libertate, egalitate, solidaritate); competenţele participative (capacităţi de implicare şi acţiune nemijlocită, cooperare, soluţionare de conflicte ). Pachetul tematic pentru clasa a II-a cuprinde:

norme de comportare – comportamente civice

comunicare

educaţia media

educaţia antreprenorială

educaţia prin sport

16

Abordarea unei tematici actualizate a reprezentat primul pas în redimensionarea şcolii ca o comunitate autentică, temporală, contextuală, racordată la viaţa publică, prin promovarea unor politici de compatibilizare între starea de fapt şi standardele de atins. Curriculum-ul propus deplasează accentul de pe caracterul informativ al educaţiei pe cel formativ urmărind crearea unui sistem coerent de competenţe sociale menit să valorizeze pozitiv diferenţele.

Tema 4a)- b) Ce s-ar întâmpla dacă curriculum-ul şcolar ar fi exclusiv centrat pe elev sau pe materia de învăţat?

Curriculum centrat pe materieCurriculum centrat pe elev

Avantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje

ceea ce credem că necesită elevul

bazat pe ceea ce necesită sistemul/ţara

ce şi cum anume doreşte elevul

nehotărârea unor elevi în ce priveşte alegerea

programe şcolare simpliste, facil de descifrat

curriculum tradiţionalist curriculum bazat pe competenţe

necesită timp în ce priveşte studiul programelor şi a altor documente

controlul deplin al profesorului

„magister dixit”, nu se acceptă alte opinii

controlul elevului asupra metodei, conţinutului, vitezei, locaţiei

rumoare creată în clasă

profesorul ca director al proceselor de învăţare

profesorul ca sursă a întregii cunoaşteri

profesorul ca mentor şi ghid „uzurparea” rolului profesorului, posibilă aşezare a acestuia în rol secund

elevul are trasată clar calea elevul ca receptor pasiv al cunoaşterii

elevul activ în dobândirea cunoştinţelor, elevul ca un căutător activ al cunoaşterii

„risipirea” între mai multe surse, divagarea

„Ce ascult, uit. Ce văd, îmi amintesc. Ce practic, ştiu să fac.”- Confucius

17

înţelegerea procesului de învăţare aparţine pe deplin profesorului

elevul nu proiectează în viitor ce traseu va parcurge

luaţi individual, elevii pot învăţa eficient în moduri foarte diferite

dificultăţi de ordin evaluativ, temporal, material, de proiectare, necesită introducerea de elemente de creativitate pentru a evita monotonia, repetiţia.

Trecerea la învăţarea centrată pe elev a avut loc treptat şi nu în acelaşi ritm în toate ţările, sistemele de învăţământ şi şcolile. Schimbarea a afectat întregul sistem de învăţământ, evaluarea elevilor, şcolile, profesorii şi resursele necesare. Trebuia să aibă loc treptat, pe măsură ce se dezvoltă capacitatea totală de a sprijini învăţarea centrată pe elev.

Putem compara unele aspecte ale limitelor acestui interval:

Învăţare tradiţională Învăţare centrată pe elev

Instruire centrată pe profesor Instruire centrată pe elev

Predare de informaţii Schimb de informaţii

Factuală, bazată pe cunoştinţe Gândire critică, luare de decizii bine informată

Predare bazată pe disciplinele tradiţionale Mai holistică, abordare în funcţie de nevoi

Elevii primesc informaţii Elevii pun întrebări şi rezolvă probleme

Organizare formală în sala de clasă Aranjamente flexibile, schimbătoare, legate de sala

de clasă

Accentul pe învăţare în vederea amintirii Accentul pe înţelegere/aplicare

18

Evaluarea în mare parte prin examene

tradiţionale

Diversitate de evaluări incluzând activităţi în cadrul

proiectului

Învăţare pasivă Învăţare activă, exploratoare, bazată pe cercetare

Răspuns ca reacţie Acţiune interactivă, planificată

Stimularea unui singur simţ Stimulare multi-senzorială

Un singur mijloc media Multimedia

Muncă individuală Muncă în colaborare

Tema 5b) Care este specificul strategiilor didactice interactive şi variabilele de care depind proiectarea şi desfăşurarea lor?

a) Specificul specificul strategiilor didactice interactive

Strategiile didactice interactive au în vedere provocarea şi susţinerea învăţării active în cadrul căreia cel ce învaţă acţionează asupra informaţiei pentru a o transforma într-una nouă, personală, proprie.

Lecţiile interactive reprezintă formele cele mai eficiente care favorizează procesul învăţării, al perfecţionării pregătirii profesionale.Interactivitatea are la bază relaţiile reciproce elev-elev, elev-profesor şi se referă la procesul de învăţare activă, în cadrul căreia cel

care învaţă acţionează asupra informaţiei pentru a o transforma într-una nouă, personală şi interiorizată.

„Orice educaţie este autoeducaţie iar noi, ca dascăli şi educatori, creăm doar contextul în care copilul se autoeducă. Trebuie să realizăm contextul optim pentru ca, prin noi, copilul să se educe singur, aşa cum trebuie să se educe el prin propriul său destin lăuntric.”- Rudolf Steiner

19

Strategiile didactice trebuie să promoveze:☼ Angajarea învăţării temeinice a elevilor şi promovarea strategiilor cooperante;☼ Ancorarea învăţământului în realitate, prin adoptarea formelor de învăţare cu mare aplicabilitate şi eficiente;☼ Introducerea noilor tehnologii de învăţare şi comunicare.

Cerinţele învăţării interactive:☼ Elevii să fie implicaţi în sarcini de învăţare autentice şi multidisciplinare;☼ Aprecierile să se bazeze pe performanţe reale;☼ Strategiile didactice să aibe la bază interrelaţionarea reciprocă;☼ Grupurile de lucru să fie eterogene;☼ Profesorul să fie facilitator al învăţării;☼ Elevii să înveţe căutând, descoperind, explorând nu numai singuri, ci şi împreună;☼ Feed-back-ul să fie continuu, rapid şi constructiv.

Atributele lecţiei necesare în învăţământul modern: ☼ Transformarea elevului în factor activ al instruirii şi educării sale;☼ Transformarea profesorului din factor dominant al procesului de instruire într-un îndrumător al activităţii elevului;☼ Diferenţierea procesului didactic prin crearea unor condiţii de lucru adaptate la posibilităţile elevilor;☼ Tratarea diferenţiată a elevilor care să stimuleze aptitudinile şi posibilităţile elevilor de a dobândi un anumit conţinut la o anumită

performanţă.

b) Factorii de care depinde organizarea strategiilor didactice interactiveVariabile care ţin de profesor

Stilul didactic Personalitatea profesorului Concepţia pedagogică Pregătirea ştiinţifică Pregătirea metodică Experienţa didactică Atitudinea faţă de creativitatea elevilor Atitudinea faţă de implicarea elevilor în procesul învăţării

20

Dorinţa de inovare

Variabile care ţin de curriculum

Finalităţile educaţionale Conţinuturi şi experienţe de învăţare Relaţia dintre noile cunoştinţe şi achiziţiile curente Tipurile de învăţare promovate Utilitatea cunoştintelor Gradul de aplicabilitate a cunoştinţelor Gradul de problematizare Gradul de complexitate Accesibilitatea informaţiilor Normativitatea didactică Modalităţile de evaluare Finalităţile macrostructurale şi microstructurale urmărite, gradul de accesibilitate şi modalităţile de verificare a îndeplinirii acestora ; Natura obiectivelor şi conţinutului pe care trebuie să-l înveţe elevii, relaţia cu achiziţiile curente ale acestora, gradul de adaptabilitate, utilitatea şi importanţa acestuia pentru activitatea şi viaţa elevilor ; Experienţele de învăţare propuse elevilor, gradul de problematizare şi nivelul de interactivitate solicitat.

Variabile care ţin de elev Particularităţile colectivului Nivelul de pregătire intelectuală Stilul cognitiv Dezvoltarea socio-afectivă Aptitudinea de a lucra în grup, frontal sau individual Personalitatea elevilor Interesele şi motivaţia elevilor

Variabile care ţin de colectivul de elevi Sintalitatea grupului, nevoile, cerinţele, dorinţele şi posibilităţile şi experienţele cognitive, sociale şi afectiv-emoţionaleale elevilor ; Mărimea colectivului, gradul de omogenitate, posibilităţile de grupare ori de lucru individual sau frontal ;

21

Gradul de motivare al elevilor şi pregătirea pentru a lucra în grup, în perechi, colectiv sau individual ; Aptitudinile şi nivelul de pregătire pentru un anumit domeniu.

Variabile care ţin de organizarea şcolară Dotări materiale Echipamente Materiale didactice Aparatură audio-video Mijloace de învăţământ Timpul şcolar Contextul în care se desfăşoară activitatea Timpul şcolar avut la dispoziţie în raport cu timpul solicitat de o anumită strategie didactică; Spaţiul şcolar avut la dispoziţie în raport cu timpul solicitat de o anumită strategie didactică ; Resurse materiale folosite în timpul şi spaţiul disponibil.

Tema 6a) Care sunt rolul, locul şi funcţiile strategiilor didactice interactive în cadrul procesului de învăţământ?

Pornind de la maxima că „Nimic nu este uşor în această lume şi fiecare lucru îşi are importanţa lui”, în misiunea de dascăl avem în vedere realizarea eficientă a unei sarcini „cu ţintă” pe metode şi tehnici pentru o învăţare activă, care să ducă la declanşarea conştiinciozităţii atât a învăţătorului, cât şi a elevului.

Fiecare elev simte nevoia apartenenţei la o comunitate (familie, clasă, şcoală), să fie apreciat şi respectat în cadrul acesteia, să fie folositor altora. Pentru ca o clasă să fie o comunitate de învăţare, învăţătorul şi elevii ar trebui să fie preocupaţi pentru construirea ei în toate activităţile. O clasă care funcţionează ca o comunitate optimă pentru învăţare presupune ca elevii să se simtă respectaţi, înţeleşi, să aibă grijă unii de alţii, să aibă nevoi, scopuri şi valori comune, să decidă împreună.

Caracteristici ale strategiei didactice

„Nu-i înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti!” (J. Jaurès)

22

se raportează la abordarea situaţională a procesului de învăţământ, pornind de la studiile psihologice asupra obiectivelor şi rezultatelor învăţării (între acestea sunt cuprinse şi strategiile cognitive ca deprinderi, capacităţi care guvernează comportamentul de învăţare, de utilizare a modelului găsit în rezolvarea situaţiilor asemănătoare sau situaţii problematice);

strategia face parte din metodologia, arta profesorului de a conduce, rezolva situaţii de instruire (E. Joiţa). El foloseşte în sistem elementele procesului de predare-învăţare-evaluare, pentru realizarea obiectivelor într-o anumită manieră, opţiune procedurală, mod combinativ, stil de coordonare, model de rezolvare tipică şi optimală. Este aşadar un fapt de management instrucţional;

Strategiile didactice fac parte din tehnologia didactică şi reprezintă ansambluri de procedee pentru conlucrarea profesor-elevi în realizarea predării-învăţării, în câmp specific de factori şi posibilităţi.

Strategia oferă criterii pentru construirea acţiunilor, situaţiilor de instruire prin: alegerea orientării spre un anumit tip, formă, modalitate de predare- învăţare, de conducere a acestora; alegerea ansamblului optim de metode, mijloace, forme de organizare, care vehiculează conţinuturile învăţării; indicarea condiţiilor, resurselor minime necesare în atingerea unui obiectiv sau a unui grup; conceperea, proiectarea pe secvenţe a predării – învăţării – evaluării sau printr-o anume înlănţuire, ordonare a acestora; găsirea soluţiei adecvate de definire, alegere, corelare a situaţiilor rezultate din raportarea la obiective, anterior precizat; realizarea de combinaţii variate ale acestor elemente ale procesului instruirii, atât la nivel global, cât şi la nivelul unei situaţii

concrete de predare, învăţare, pe un obiectiv operaţional; indicarea unui anumit mod de introducere a elevului în situaţia creată, de îndrumare a lui în rezolvarea sarcinii, până la finalizarea,

evaluarea ei; raportarea acestei combinaţii la alte condiţii determinate – nivel iniţial de pregătire al elevilor, timp acordat, moment de începere,

loc între celelalte situaţii, condiţii materiale; formularea unei variante, soluţii cu caracter de decizie, după prelucrarea informaţiilor acumulate asupra componentelor necesare

situaţiei, privind tipul, organizarea, desfăşurarea acesteia; posibilitatea de detaliere a componentelor necesare situaţiei, privind tipul, organizarea, desfăşurarea acesteia; posibilitatea de detaliere a componentelor sale în acţiuni, operaţii delimitate (procedee), care să sporească gradul de precizie, de

control, de prevenire a abaterilor, de eficientizare; posibilitatea profesorului de a dirija evoluţia situaţiei, de a sesiza factorii perturbatori şi a interveni, a găsi soluţii de adaptare sau

de alegere a altei modalităţi ad-hoc, a antrena elevii după particularităţile lor, a-şi afirma creativitatea, stilul de predare, de conducere a acţiunii; indicarea modului adecvat de punere a elevului în contact cu obiectivele urmărite, cu conţinutul, cu sarcinile concrete, cu

condiţiile de realizare, cu criteriile de evaluare, cu tipul de învăţare şi valorificare a experienţei anterioare; formularea chiar de ipoteze de cercetare a optimizării instruirii, prin introducerea, experimentarea de noi combinaţii metodologice,

organizatorice; delimitarea gradului, formei, extinderii dirijării elevilor în antrenarea, rezolvarea, generalizarea rezultatelor, în implicarea lor în

situaţiile specifice de învăţare;

23

sprijinirea profesorului în găsirea răspunsurilor la problemele pe care şi le pune în acţiunea de proiectare didactică, de definire şi combinare a situaţiilor de instruire-educare solicitate;

unificarea criteriilor, adaptarea lor în stabilirea strategiei de rezolvare a situaţiei: concepţia profesorului, obiectivele, conţinutul informaţional, tipul de experienţă a elevilor, normativitatea respectată, resursele didactico-materiale, timpul dat.

Din ceea ce s-a precizat mai sus, rezultă că strategia didactică nu se rezumă la aplicarea unei metode, ci se impune nevoia de cuprindere şi a mijloacelor de învăţământ ca auxiliare ale metodelor, dar şi a formelor de organizare a activităţii elevilor (frontală, independentă, individuală sau pe grupuri omogene/eterogene) şi a activităţii generale (în clasă, în afara clasei, în afara şcolii).

Rolul, locul si functiile strategiei didacticeLocul central pe care-l ocupă strategiile de predare-învăţare în cadrul tehnologiei didactice este dat de faptul că proiectarea şi

organizarea lecţiei se realizează în funcţie de decizia strategică a cadrului didactic, corelată cu interesele şi dorinţele elevilor.Strategiile didactice interactive au un rol esenţial şi ocupă un loc important în toate cele trei faze ale conceperii şi realizării activităţii

didactice.a) Prima fază o constituie proiectarea , atunci când, în funcţie de factorii care influenţează alegerea strategiei, profesorul decide ce

strategie va folosi în activitatea de predare-învaţare.Optează pentru o strategie bazată pe învăţarea prin cooperare sau prin competiţie, prin cercetare, descoperire sau prin receptare activă a informaţiilor.

b) Faza de desfăşurare a activităţii, atunci când se materializează, se concretizează strategia didactică aleasă în mod flexibil şi prin adaptări continue.

c) Faza(auto)evaluării, care are în vedere aprecierea rezultatelor şi a calităţii strategiilor didactice aplicate.„Indiferent de configuraţia concretă a diferitelor modele de proiectare a lecţiei, toate acordă strategiilor didactice un rol esenţial în

realizarea obiectivelor instructiv-educative.”(Dan Potolea)Menirea strategiilor este aceea de a crea şanse elevilor, de a se implica în situaţii concrete de învăţare, în aşa fel încât abilităţile să fie

dobândite la un nivel calitativ superior. Date fiind rolul şi importanţa recunoscute ale strategiilor didactice în provocarea şi realizarea învăţării în clasă, locul pe care-l ocupă acesta în cadrul etapelor de proiectare didactică este dat de momentul în care se stabileşte CUM anume se va proceda, în raport cu celelalte componente ale activităţii instructiv – educative.

În proiectarea activităţii instructiv-educativă se optează pentru un tip de experienţă de învăţare, un tip de lecţie (mixtă, de formare de priceperi şi deprinderi, de recapitulare, de verificare, activităţi creative), stabileşte scopurile (informative, formative şi educative) şi obiectivele operaţionale, se structurează şi adaptează conţinutul lecţiei, se decide asupra unei strategii didactice în funcţie şi de resursele umane, materiale, de timp, de principiile didactice, realizând combinaţii optime între metode, tehnici, procedee, mijloace de învăţământ şi formele optime de organizare a colectivului.

Predarea- învăţarea- evaluarea activităţii didactice succed şi includ toate aceste operaţii şi decizii strategice depinzând în mare măsură de buna lor corelare şi deducere reciprocă, precum şi de creativitatea cadrelor didactice şi de alţi factori ce ţin de elevi (personalitatea, nivelul de pregătire, motivaţia). Accentul se pune nu pe CE voi preda elevilor ci pe CUM voi reuşi să-i determin pe elevi sa înveţe. Putem să afirmăm că strategiile didactice constitue cheia reusitei activităţii instructiv educative şi elementul ei central.

24

Funcţiile strategiei didactice sunt:1. funcţia de organizare a procesului de învăţământ;2. funcţia de aranjare, de dispunere şi de combinare a metodelor, tehnicilor, mijloacelor de învăţământ şi formelor de organizare a

activităţii, în mod congruent şi complementar ;3. funcţia de motivare a învăţării elevilor şi de asigurare a eficienţei acesteia;4. funcţia de orientare a demersurilor practice de realizare a învăţării;5. funcţia de dirijare flexibilă către atingerea obiectivelor propuse;6. funcţii de conducere şi coordonare a activităţilor de predare- învăţare- evaluare, bazat pe stimularea relaţiilor dintre agenţii

educaţionali;7. funcţii de apreciere a tuturor variabilelor implicate şi de adaptare a lor corespunzătoare la condiţiile şi situaţiile apărute;8. funcţia de stimulare a creativităţii cadrului didactic în organizarea eficientă a activităţii, prin îmbinarea elementelor ce contribuie

la cristalizarea strategiilor;

25

Tema 7a) Ce metode şi tehnici interactive de predare- învăţare- evaluare poate

folosi cadrul didactic cu elevii săi? Cum se pot concretiza în practică strategiile de evaluare interactivă?

1. Probă de evaluare sumativă- clasa a II-a,

unitatea de învăţare „Prietenia”

1. Folosind metoda R.A.F.T.S., imaginează-ţi că eşti prietenul bolnav al mezinului, cel căruia acesta i-a oferit piersica primită de la tată. Scrie-le celorlalţi fraţi o scrisoare prin care să îi convingi de sufletul bun şi generozitatea mezinului:

ROL: prietenul bolnavAUDIENŢĂ: cei patru fii ai ţăranuluiFORMAT: scrisoareTEMA: generozitatea prietenuluiSCOP: convingerea fraţilor că mezinul are suflet bun

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2. Completează corespunzător cuvintele cu litera „m” sau „n” :

co__fort co__puter

pu__ctuaţie î__bătrânit

co__cediu co__feti

a__bulanţa î__prumut

3. Completează << EXPLOZIA STELARĂ>>, răspunzând întrebărilor adresate mai jos: Cine?

De ce? Când?

“Cel mai important lucru ce poate fi spus despre scopul în viaţă este că trebuie să ai unul. “(Geoffrey F. Abert)

26

Cum? Ce?

Cine a oferit cele patru piersici?________________________________________________________________________

Când a aflat tatăl rostul darurilor sale?________________________________________________________________________

Ce au făcut fiii cu piersicile primite?________________________________________________________________________

Cum şi-a dat tatăl seama ce fel de oameni vor fi feciorii săi?________________________________________________________________________

De ce tatăl le-a oferit fiilor piersici şi nu altceva? ________________________________________________________________________

4. Completează <DIAGRAMA VENN>>, scriind cuvintele cerute:

acelaşi înţeles înţeles opus

5. Colorează cu galben aripioarele/ dreptunghiurile care conţin perechi de cuvinte cu înţeles asemănător şi cu roşu perechi de cuvinte cu înţeles opus:

bun rău scump ieftin cărare amic drum prieten

6. Aşază pe podium personajele din lecţie pe care le apreciezi, oferindu-le locul I, locul al II-lea şi locul al III-lea. Justifică alegerea:

inteligent- deştept

sfârşit-începutharnic - vrednicsincer- mincinos

teamă- frică

bogat- sărac

mezingospodarbolnavînlăcrimat

II: …………………

27

7. Intră în rol! Scrie ce părere ai despre faptele prezentate în lecţie, fiind, pe rând:

CONSERVATORUL~~___________________________________________________________________________________________________________________________________EXUBERANTUL~~_____________________________________________________________________________________________________________________________________PESIMISTUL~~________________________________________________________________________________________________________________________________________OPTIMISTUL~~_________________________________________________________________________________________________________________________________________

( <<METODA FRISCO>> )

8. Completează <<CHEIA DORINŢELOR>>, scriind în casetele dreptunghiulare ale cheii ce calităţi apreciezi mai mult la un prieten:

CA

LI

TĂ

ŢI

PRIETEN

I: ……………….

III: ……………...

28

2. Fişa de evaluare –limba română

<<METODA CUBULUI>>:

1) Scrie, din textul „Cuibul de păsărele”, cuvintele ce

arată însuşiri:

raze .............................. copaci ..........................

covor ............................ cuib ..............................

2) Scrie cuvinte cu sens opus următoarelor cuvinte:

mic …………..... posibil …………….....

calde ………….. prieteni ......................

3) Explică înţelesul expresiilor:

*„Soarele dăruia razele calde pământului”

..........................................................................................

*„Copacii se înveşmântaseră cu haine verzi”

..........................................................................................

4) Formează perechi de cuvinte cu acelaşi înţeles:

copac moale

dăruie a palpita

pufos arbore

a ticăi amici

culcuş a se întoarce

a reveni oferă

prieteni cuib

5) Înlocuieşte cuvintele subliniate cu altele asemănătoare ca

înţeles:

Soarele oferea razele calde pământului.

„Experienţa este acel lucru minunat care-ţi permite să recunoşti o greşeală imediat ce ai comis-o din nou.” (G.P. Jones)

DESCRIE

ANALIZEAZĂ

COMPARĂ

ASOCIAZĂ

APLICĂ

29

Soarele ..………razele calde pământului.

Era construit cu paie şi crenguţe subţiri.

Era ………..cu paie şi crenguţe subţiri.

În interior era acoperit cu puf moale.

În interior era acoperit cu puf …….

6) De ce acest text se numeşte „Cuibul de păsărele” ?

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

................................................................................................

7. Completează <<SCHELETUL DE RECENZIE>>:

a) Scrie într-o singură propoziţie ce prezintă textul:

........................................................................................................................................................

b) Într-o expresie, spune ce conţine textul:

........................................................................................................................................................

c) Printr-un cuvânt, rezumă conţinutul textului:

........................................................................................................................................................

d) La ce culoare te gândeşti când citeşti textul? De ce?

............................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

e) Scrie ideea din text pe care o consideri cea mai importantă:

........................................................................................................................................................

f) Realizează un desen pentru textul în cauză:

ARGUMENTEAZĂ

30

8. Realizează <<LANŢUL EVENIMENTELOR>>:

Al doilea eveniment:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Al doilea eveniment:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Primul eveniment:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Primul eveniment:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Al treilea eveniment:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Al treilea eveniment:__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

31

9. Completează << HARTA CONCEPTUALĂ>>:

Animale:

Semne de primăvară:

Zilele: Vremea:

Florile: Pământul:

32

3. Probă de evaluare

1. << PUZZLE>>. Colorează acele piese de puzzle ce conţin cuvinte scrise corect ( „x”, „cs” ) :

exemplu rucsac

ecscentric exact fix

Roxana

ecsamen

maxim

egzistă macsilar

2. << TSUNAMI>>. Ordonează propoziţiile, respectând logica textului „Spicul de grâu şi pleava”, de Al. Mitru:

Secerătorii aruncă spicele fără boabe.Spicele bogate se apleacă la pământ.

Lauda fără motiv nu e aducătoare de bine.Spicele fără boabe se laudă cu semeția lor.

“Omul cu adevărat bun este doar cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost.” - Nicolae Iorga

33

3. <<TEHNICA 3- 2- 1>>. Notează:3 termeni învăţaţi în lecţia „Puişorul şi vulpea”, de Ion Pas:

2 idei despre care aţi dori să învăţaţi mai multe, pornind de la acestă lecţie:

1 aspect important pe care l-aţi dobândit prin lecţie:

4. << OMIDUŢA SCRIERII CORECTE >>. Marchează acele segmente ale corpului omiduţei pe care sunt scrise corect cuvintele ( „î”, „â” ) :

pământ

ânainte

stîncă

hotărâre

neîntrerupt

reânvăţare

frămîntă

îndemânatic

doborî

34

5. << HARTA ARGUMENTELOR>>. Completează cu argumente PRO şi CONTRA: ARGUMENTE PRO ARGUMENTE CONTRA

Eşti de acord cu acest lucru. Nu eşti de acord cu acest lucru.De ce? De ce?

6. << ACROSTIH >>. Scrie câte un singur cuvânt pentru fiecare literă dată, având în vedere conţinutul lecţiilor parcurse: „Dumbrava minunată”, „Spicul de grâu şi pleava” şi „Puişorul şi vulpea”:

Lizuca a fugit de acasă.

A…………………………………

N…………………………………

I…………………………………

M…………………………………

A…………………………………

L…………………………………

E…………………………………

35

4.Tehnica inteligentelor multiple

Educaţie civică, unitatea „Noi şi vieţuitoarele”

Echipa reporterilor : Folosind o parte dintre proverbele date, imaginează un interviu pe care îl iei regelui

junglei:”Mâţa blândă zgârie rău!” ”Rămâi singur ca un cuc” „Nu faci miel din câine, dacă-i tai coada...”“Avea chef de muncă, precum câinelui a linge sare.”„Umblă pe drumuri tăind frunze la câini.”„Câinele care latră nu muşcă.”„Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.”„Pisica răzgâiată nu prinde şoareci niciodată.”„Se uită ca mâţa în calendar...”„Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci.”„Vrabia mălai visează.”„Ciorii i se par puii ei atât de frumoşi ca de păun...„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde nici unul...”„E mut ca un peşte.”„De multe ori din ţânţar, lumea face armăsar.”„Umblă după potcoave de cai morţi...”„Calul de dar nu se caută la dinţi.”„Mielul blând suge la două oi.”„S-a dus bou şi a venit vacă.”

Echipa matematicienilor:Formulează şi rezolvă o problemă în care să foloseşti ca personaje pe cele date mai jos:

"Viaţa este o succesiune de lecţii care trebuie trăite pentru a putea fi înţelese." ( Ralph Waldo Emerson )

36

Echipa constructorilor:Realizează din carton cuibul unui puişor, iar în spaţiile libere scrie comportamente

potrivite faţă de vieţuitoare:

Echipa muzicienilor:Găseşte o melodie potrivită pentru versurile:

A ieşit din ou, la soare, Cel din urmă puişor. Se ridică pe-aripioare, Şi-o porneşte binişor.

Stă găina la-ndoială,Că din şapte puişori,Ghemotoace de beteală, Şase-s galbeni-gălbiori.

Comportamente faţă de animale

37

Echipa mimilor/ actorilor:Imaginează-ţi conversaţie ce are loc între o rândunică şi puişorii ei, în care mama îi

învaţă să se ferească de pericole. Pune în scenă această discuţie:

Echipa voluntarilor:Completează cu reguli ale clasei tale în ce priveşte vieţuitoarele şi comportamentul faţă

de acestea:

Echipa avocaţilor:Fii procurorul care îl incriminează pe copilul care a lovit căţelul din poezia „Căţeluşul

şchiop”, de Elena Farago:

Reguli

38

Echipa ecologiştilor:Găseşte sub imaginile de mai jos afirmaţiile corecte ce au legătură cu atitudinea faţă de

animale:

Toate fiinţele au Îngrijesc animalele şi plantele. Oamenii au dreptul de a agresa dreptul la viaţă. animalele dacă le aparţin.

Animalele aflate în suferinţă Rup florile îndrăgite din parctrebuie ignorate de oameni . pentru a i le duce mamei.

Toate fiinţele au dreptul Distrug plantele. Mă joc frumos cu animalele.la un habitat.

Hrănesc păsările Oamenii au datoria de a proteja animalele.şi le fac adăposturi.

39

Tema 8a) Factori care blochează creativitatea elevilor în mediul şcolar.

Blocajele creativităţiiIdentificarea creativităţii este o premisă pentru anticiparea acţiunii de educare a ei.

Factorii inhibanţi pentru creativitate pot fi diferenţiaţi pentru toate cele patru faţete de fond ale creativităţii: personalitate, proces, produs, climat creativitate. Unele blocaje, prin reversul lor, se pot transforma în stimulenţi.

1. Blocaje culturale :- conformismul: cei care se comportă diferit sunt sancţionaţi de ceilalţi, priviţi cu

suspiciune şi, în consecinţă, persoanele creative sunt descurajate; atitudinile pe care le putem include aici sunt: dorinţa de a se conforma modelelor sociale, de apartenenţă, conformism la ideile vechi, slabă capacitate de a transforma sau modela ideile, încredere exagerată în statistici şi experienţa trecută, sentimentul că îndoiala este un inconvenient social;

- neîncrederea în imaginaţie, în fantezie, prin acordarea unei atenţii exagerate raţionamentelor, unde putem include: primordialitatea factorilor practici în luarea deciziilor, slaba capacitate de a modifica ideile, încredere exagerată în raţiune;

- influenţa nefastă a prejudecăţilor existente la un moment dat în societate;- atitudinea descurajatoare practicată de corpul didactic la adresa spiritului interogativ

natural al oamenilor;- tendinţa de a se complace strict în limitele stipulate de sexul căruia îi aparţine, cu

refuzul caracteristicilor şi rolurilor specifice celuilalt sex;- practicarea falsei disjuncţii dintre muncă şi joc;- obsesia activităţilor contra cronometru;- prejudecata rarităţii indivizilor superior dotaţi;- supraestimarea aparenţelor.

2. Blocaje emoţionale : - teama de a nu greşi, de a nu fi pe măsura aşteptărilor, de a nu se face de râs;- teama de a fi minoritar;- graba de a accepta prima idee;- descurajarea rapidă;- tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii;- capacitatea redusă de a se destinde, de a lăsa incubaţia să lucreze;- neîncredere în fantezie şi acordarea unei importanţe exagerate raţiunii logice;- graba de a accepta prima idee;

” Copiii voştri nu sunt ai voştri. Sunt fii şi fiice ale Vieţii care tânjeşte chiar după ea însăşi. Ei vin prin voi, dar nu din voi, şi chiar de sunt cu voi, ei nu vă aparţin. Le puteţi dărui dragostea voastră, dar nu si gândul vostru.”- Kahlil Gibran- <<Profetul>>

40

- autodescurajarea; - tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii duce la evitarea ideilor prea deosebite şi

dăunează procesului de creaţie;- lipsa de încredere în forţele proprii.

3. Blocaje metodologice sunt cele ce reflectă procedeele de gândire:- rigiditatea algoritmilor folosiţi anterior sau insistenţa în aplicarea aceloraşi algoritmi

pe care i-am mai folosit în situaţii în care nu sunt potriviţi;- fixitatea funcţională este folosirea obiectelor potrivit funcţiei lor obişnuite, fără a

încerca să le utilizăm şi în alt mod;- critica prematură, evidenţiată de Al. Osborn, este frânarea sugestiilor ce pot apărea

pentru rezolvarea diferitelor probleme;

4. Blocaje perceptive:- incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;- incapacitatea de a face distincţia dintre cauză şi efect;- dificultăţi în definirea problemei;- dificultăţi în defalcarea problemei în elementele sale componente, care ar putea fi

abordate mai uşor;- dificultatea de a distinge între fapte şi problemă;- discordanţa între proiectul realizat şi cel personal.

5. Blocaje legate de relaţia individ-grup:- lipsa de comunicare care poate avea formele: comunicare imposibilă din cauza

discordanţei limbajului, vocabularului; comunicare incompletă; comunicare deformată, denaturată voluntar;

- marginalizarea individului creativ, întrucât comportamentul sau nu respectă normele sociale;

- lipsa de autenticitate datorită presiunilor exercitate de constrângerile sociale sau culturale;

- izolarea, fie datorită respingerii de către ceilalţi, fie din iniţiativa personală determinată de teama de a nu greşi;

- dependenţa încurajată de grup, obţinută prin intermediul recompenselor şi pedepselor, a informaţiilor, a căilor financiare.

6. Blocajele intelectuale, atitudinale, motivaţionale :

- rigiditatea algoritmilor anteriori: se referă la situaţia în care suntem obişnuiţi să aplicăm într-un anumit caz un algoritm, şi, deşi nu pare a se potrivi, ne străduim în a-l aplica şi nu încercam altceva. Algoritmul este o succesiune determinantă de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme;

- fixitatea funcţională: se referă la folosirea obiectelor şi uneltelor potrivit funcţiei obişnuite, fără a le utiliza în alt mod;

- critica prematură evidenţiată de Osborn se referă la discutarea prematură, critică a unei sugestii ce apare pentru rezolvarea unei probleme complexe. Această discutare prematură blochează venirea unor idei în conştiinţă;

- imaginaţia deficitară;- cunoaşterea superficială a metodelor de gândire divergentă;- carenţe la nivel atitudinal;- lipsa motivaţiei pentru profesiune;- registru restrâns de interese.

41

Tema 9b) Sunt strategiile didactice interactive o cale de optimizare şi o sursă de construire a

propriei cunoaşteri, în viziunea pedagogiei postmoderniste?

De ce vorbim despre „învăţare interactivă“?Fără îndoială, este adevărat că acela care învaţă trebuie să-şi construiască cunoaşterea

prin intermediul propriei înţelegeri şi că nimeni nu poate face acest lucru în locul său. Dar nu este mai puţin adevărat că această construcţie personală este favorizată de interacţiunea cu alţii care, la rândul lor, învaţă.

Altfel spus, dacă elevii îşi construiesc cunoaşterea proprie, nu înseamnă însă că fac acest lucru singuri, izolaţi. Să nu uităm că omul este o fiinţă fundamental socială. Promovarea învăţării active presupune şi încurajarea parteneriatelor în învăţare. În fapt, adevărata învăţare, aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi, este nu doar simplu activă (individual activă), ci interactivă!

Aspectul social al învăţării a fost reliefat de Jerome Bruner încă din anii ‘60. El avansează conceptul de reciprocitate definit ca „o nevoie umană profundă de a da o replică altcuiva şi de a lucra împreună cu alţii pentru atingerea unui obiectiv”. Reciprocitatea este un stimulent al învăţării: „Când acţiunea comună este necesară, când reciprocitatea este activată în cadrul unui grup în vederea obţinerii unui rezultat, atunci par să existe procese care stimulează învăţarea individuală şi care conduc pe fiecare la o competenţă cerută de constituirea grupului.”

Nu numai cercetarea, dar şi experienţele cadrelor didactice cu metodele colaborative evidenţiază efectul benefic al interacţiunii elevilor. Gruparea şi sarcinile în care membrii grupului depind unul de celălalt pentru realizarea rezultatului urmărit arată că:

• elevii se implică mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale;• odată implicaţi, elevii îşi manifestă dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce

experimentează, iar aceasta conduce la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii;• elevii acced la înţelegerea profundă atunci când au oportunităţi de a explica şi chiar

preda celorlalţi colegi ceea ce au învăţat.

Metode si tehnici interactive de grupStrategiile didactice interactive reprezintă căile folosite în şcoală de către profesor în

a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacitaţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi pesonalitatea.

Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunoaştere propusă de profesor într-o cale de învăţare realizată efectiv de preşcolar, elev, student, în cadrul instruirii formale şi nonformale, cu deschideri spre educaţia permanentă.

„Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte.”- Aristotel

42

Dezideratele de modernizare şi de perfecţionare a metodologiei didactice se înscriu pe direcţiile sporirii caracterului activ al metodelor de învăţământ, în aplicarea unor metode cu un pronunţat caracter formativ, în valorificarea noilor tehnologii instrucţionale (e-learning), în contaminarea şi suprapunerea problematizării asupra fiecărei metode şi tehnici de învăţare, reuşind astfel să se aducă o însemnată contribuţie la dezvoltarea întregului potenţial al elevului.

Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă.

Deşi învătarea este eminamente o activitate proprie, ţinând de efortul individual depus în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, nu este mai puţin adevărat că relaţiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării personale şi colective.

Învăţarea în grup exersează capacitatea de decizie şi de iniţiativă, dă o notă mai personală muncii, dar şi o complementaritate mai mare aptitudinilor şi talentelor, ceea ce asigură o participare mai vie, mai activă, susţinută de foarte multe elemente de emulaţie, de stimulare reciprocă, de cooperare fructuoasă.

Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat, ceea ce duce la trans-formarea elevului în stăpânul propriei transformări şi formări. Metodele interactive urmăresc optimizarea comunicării, observând tendinţele inhibitorii care pot apărea în interiorul grupului.

Interactivitatea presupune atât cooperarea definită drept forma motivaţională aafirmării de sine, incluzând activitatea de avansare proprie, în care individul rivalizează cu ceilalţi pentru dobândirea unei situaţii sociale sau a superiorităţii, cât şi competiţia care este o activitate orientată social, în cadrul căreia individul colaborează cu ceilalţi pentru atingerea unui ţel comun. Ele nu se sunt antitetice; ambele implică un anumit grad de interacţiune, în opoziţie cu comportamentul individual.

În condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă; în rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate.

Interacţiunea stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare. Există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual.

În acest fel se dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună ce se constituie într-o componentă importantă pentru viaţă şi pentru activitatea lor profesională viitoare.

Avantajele interacţiunii: în condiţiile îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este

stimulativă, generând un comportament contagios şi o strădanie competitivă; în rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de probleme, obţinerea soluţiei corecte e facilitată de emiterea de ipoteze multiple şi variate;

stimulează efortul şi productivitatea individului; este importantă pentru autodescoperirea propriilor capacităţi şi limite, pentru

autoevaluare; există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii;

43

subiecţii care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe, învăţând în acelaşi timp mai temeinic decât în cazul lucrului individual;

dezvoltă capacităţile elevilor de a lucra împreună - componentă importantă pentru viaţă şi pentru activitatea lor profesională viitoare;

dezvoltă inteligenţele multiple; stimulează şi dezvoltă capacităţi cognitive complexe (gândirea divergentă,

gândirea critică, gândirea laterală – capacitatea de a privi şi a cerceta lucrurile în alt mod, de a relaxa controlul gândirii);

munca în grup permite împărţirea sarcinilor şi responsabilităţilor în părţi mult mai uşor de realizat;

timpul de soluţionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt în cazul lucrului în grup decât atunci când se încearcă găsirea rezolvărilor pe cont propriu;

cu o dirijare adecvată, învăţarea prin cooperare dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale elevilor;

interrelaţiile dintre membrii grupului, emulaţia, sporeşte interesul pentru o temă sau o sarcină dată, motivând elevii pentru învăţare;

lucrul în echipă oferă elevilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile, experienţa, ideile, strategiile personale de lucru, informaţiile;

se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii; grupul dă un sentiment de încredere, de siguranţă, antrenare reciprocă a

membrilor ce duce la dispariţia fricii de eşec şi curajul de a-şi asuma riscul; interacţiunea colectivă are ca efect şi educarea stăpânirii de sine şi a unui

comportament tolerant faţă de opiniile celorlalţi, înfrângerea subiectivismului şi acceptarea gândirii colective.

Învăţământul modern preconizează o metodologie axată pe acţiune, operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive care să solicite mecanismele gândirii, ale inteligenţei, ale imaginaţiei şi creativităţii. Activ este elevul care depune efort de reflecţie personală, interioară şi abstractă, care întreprinde o acţiune mintală de căutare, de cercetare şi redescoperire a adevărurilor, de elaborarea a noilor cunoştinţe.

“Activismul exterior” vine deci să servească drept suport material “activismului interior”, psihic, mental, să devină un purtător al acestuia.”

Structurile autoritare dintr-un grup sau piedicile împotriva comunicării pot foarte bine limita participarea activă a anumitor membrii la o acţiune coordonată.

Ioan Cerghit afirmă: “Pedagogia modernă nu caută să impună nici un fel de reţetar rigid, dimpotrivă, consideră că fixitatea metodelor, conservatorismul educatorilor, rutina excesivă, indiferenţa etc. aduc mari prejudicii efortului actual de ridicare a învăţământului pe noi trepte; ea nu se opune în nici un fel iniţiativei şi originalităţii individuale sau colective de regândire şi reconsiderare în spirit creator a oricăror aspecte care privesc perfecţionarea şi modernizarea metodologiei învăţământului de toate gradele. În fond creaţia, în materie de metodologie, înseamnă o necontenită căutare, reînnoire şi îmbunătăţire a condiţiilor de muncă în instituţiile şcolare.”

44

Tema 10

Clasa: a III- a BProfesor: Pavel MihaelaAria curriculară:

limbă şi comunicare matematică şi ştiinţe om şi societate

Proiect integrat: limba română matematică educaţie civică

Tema : „Ne împrietenim cu plantele şi animalele. Atitudini”Abordare : învăţare integratăUnităţi de învăţare :

limba română- „Copilăria” matematică- „Înmulţirea/ împărţirea nr. naturale 0-1 000“ educaţie civică- „Noi şi celelalte vieţuitoare”

Conținuturi : limba română- “Compunere după plan de idei“ matematică- “Înmulţirea/ împărţirea nr. naturale 0-1 000“ educaţie civică- “Atitudinea faţă de plante/ animale“

Materiale- suport :I. Fişe de lucru:Fişa „Rebus”Fişa „Cuvinte pierdute” limba şi literatura românăFişa „Din jurnalul unui ghiocel”Fişa „De vorbă cu o rândunică”Fişa „Iepuraşul toboşar”Fişa „Ajută personajele din desene”Fişa „Zâna Primăvară”Fişa „Fluturi şi flori” matematicăFişa „Melcul”Fişa „Cadranele”Fişe: „ Gândăcelul”, „Căţeluşul şchiop”, „Fata babei şi fata moşneagului”, „Povestea porcului” educaţie civicăFişa „Pisicuţa”

45

Fişa „Frunza”Tipul lecţiei : sistematizarea cunoştinţelorScop:

formarea deprinderii de a alcătui o compunere după un plan dat; dezvoltarea originalităţii, a fanteziei şi a imaginaţiei creatoare; consolidarea deprinderilor de calcul, folosirea lor în rezolvarea de probleme, cu utilizarea unui limbaj specific; dezvoltarea unor comportamente civice, unor atitudini de grijă, respect, compasiune, iubire faţă de animale şi faţă de mediul înconjurător; condamnarea comportamentelor reprobabile faţă de animale şi faţă de mediul înconjurător ;

Obiective operaţionale:O 1=să completeze corect un rebus;O 2=să identifice părţile componente ale compunerii;O 3=să alcătuiască o compunere după plan dat, cu ajutorul expresiilor artistice date sau găsite independent;O 4=să folosească o grilă de autoevaluare a compunerii;O 5=să rezolve exerciţiile şi problemele propuse;O 6=să realizeze corespondenţe între exerciţii date şi rezultate afişate, după o prealabilă efectuare;O 7=să rezolve un „lanţ” de exerciţii, în echipă;O 8=să calculeze înmulţiri şi împărţiri cu numere naturale de la 0 la 1 000, pentru obţinerea unui cuvânt; O 9=să identifice atitudini pozitive şi atitudini negative faţă de plante/ animale în fragmente de texte literare;O 10=să explice proverbe date în legătură cu animele/plante;O 11=să găsească denumiri de plante/ animale într-o grilă dată;O 12=să completeze un rebus cu atitudini potrivite faţă de plante/ necuvântătoare; Resurse:Metodologice :

a. Strategia didactică : semidirijată, deductivă ;b. Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea, brainstorming-ul, munca independentă, jocul didactic, învăţarea în cooperare ;c. Forme de organizare : individual, pe grupe de nivel, pe echipe TIM ;d. Mijloace didactice : fişe, planşe, decupaje, computer, CD ;

Temporale: 135 minute, pe parcursul a 3 ore de curs

46

EVOCAREA ( provocarea interesului, explorare ):

5 minute

ENERGIZER:”Cercul complimentelor”;

“Scrisoarea de la rândunele”- captarea atenţiei;

Scriu pe tablă denumirea activităţii –„Ne împrietenim cu plantele şi animalele.

Atitudini”;

Anunţ faptul că activitatea va avea în secvenţele sale mai multe discipline: ed. civică, limba

română, matematică;

Anunţ faptul că, de-a lungul zilei, vom parcurge conţinuturile celor 3 ore, integrat.

REALIZAREA SENSULUI (automonitorizarea înţelegerii, explicare) :

a) 20 minute- educaţie civică

Elevii au în plic fişele „Gândăcelul”, „Căţeluşul şchiop”, „Fata babei şi fata

moşneagului”, „Povestea porcului”; vor lucra în 7 echipe de câte 4 elevi şi vor identifica

atitudini pozitive/ atitudini negative faţă de animale;

Joc- „Ridică mâna dacă eşti de acord cu afirmaţiile”( frontal):

Toate fiinţele au dreptul la viaţă.

Toate fiinţele au dreptul la un habitat.

Oamenii au datoria de a proteja animalele.

Oamenii au dreptul de a agresa animalele.

Animalele aflate în suferinţă trebuie ignorate de oameni .

Îngrijesc animalele şi plantele.

Chinuiesc animalele.

Mă joc frumos cu animalele.

Respect animalele şi plantele.

Distrug plantele.

Ocrotesc animalele şi plantele.

Rup florile îndrăgite din parc.

Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.

Elevii extrag dintr-un bol proverbe despre animale sau plante şi le explică (frontal);

47

Explic faptul că vom reveni asupra noţiunile de educaţie civică, dar după alte secvenţe;

b) 20 minute- limba şi literatura română

ENERGIZER: ”Salata de fructe”;

Joc: “Cuvinte pierdute” ( 7 grupe de câte 4 elevi; identificarea pronumelor personale de

politeţe dintr-o grilă dată;

Rebus: “Părţile compunerii” (7 grupe de câte 4 elevi); discuţii legate de alcătuirea

compunerilor;

Anunţ tema compunerii: “Compunere după plan de idei”:<<Din jurnalul unui ghiocel>>

şi << De vorbă cu o rândunică>> ;

Planşa: „Compunerea- o casă”-discuţii despre importanţa unui plan, la modul general şi a

unui plan de compunere, la modul special;

Citirea planului dat şi a expresiilor artistice; se va sublinia faptul că elevii pot folosi aceste

expresii sau altele, găsite de ei;

Stabilesc liantul între tema compunerilor şi tema activităţii integrate;

c) 20 minute- matematică

ENERGIZER: “Ploaie africană”

Scrisoarea: “Iepuraşul toboşar”

Fişa de lucru: “Iepuraşul toboşar” ( individual; elevii vor lucra câte un exerciţiu, apoi

vom recurge la autocorectare;

Explic faptul că fişele corect efectuate vor fi puse într-un colet şi trimise ursului Bruno,

adoptat prin Campania “Adoptă un urs!”

Fişa de lucru: “Ajută personajele din desene!” ( lucru în 14 echipe de câte 2 elevi)

Fişa de lucru: “Zâna Primăvară”( elevii vor lucra în 7 echipe de câte 4, rezolvând corect,

pentru a afla câte flori de fiecare fel se adună pentru Zâna Primăvară);

REFLECŢIA ( învăţarea devine autentică şi durabilă, expansiune):

a) 20 minute- educaţie civică

Prezint elevilor cartea “Povestiri despre prietenii mei”, de Silvia Kerim; se poartă discuţii

despre situaţii concrete legate de atitudinea oamneilor, ca fiinţe care gândesc, faţă de

necuvântătoare; se aduc în discuţie filme văzute la „Animal Planet”;

Dezbatere pe tema Campaniei “Adoptă un urs” şi Campaniei UNICEF desfăşurate la

nivelul clasei; se subliniază ideea de solidaritate şi de ajutorare, de atitudine proactivă şi simţ

civic;

48

Fişa de lucru: „Pisicuţa”( individual; elevii care descoperă cele 7 denumiri pe orizontală şi

pe cele 6 de pe verticală au dreptul de a lipi pisicuţa în jurul şoriceilor de pe planşă);

Discuţii frontale despre voluntariat: “Let’ do it, Romania!” şi despre importanţa unirii

forţelor pentru o atitudine corespunzătoare faţă de mediu;

Prezentarea Campaniei organizate de Ambasada Marii Britanii în decembrie 2009,

„Pământul eşti tu!”- http://sites.google.com/site/mihaelapavelb/Acasa sau

http://pamantulestitu.wordpress.com/tag/blog/ ( citirea eseului);

Fişa de lucru: „Frunza”( individual; fişele corect completate vor fi aşezate pe planşa

albă, apoi se va trasa conturul unui copac ce le va conţine);

b) 20 minute- limba română

Discuţii despre părţile unei compuneri, reguli de scriere corectă, alineat, legătură cu titlul,

folosirea expresiilor artistice;

Lucrul efectiv pe fond muzical, muzică ambientală:

http://www.youtube.com/watch?v=QXpXTmxUhrA&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=AvM1N3VJ5k4&feature=related

Citirea a două compuneri reprezentative pentru fiecare echipă”: <<Din jurnalul unui

ghiocel>> şi << De vorbă cu o rândunică>> ;

Cu grila de autoevaluare în faţă, elevii vor urmări dacă au atins toate cerinţele;

Transfer extern: pentru următoarea oră, elevii vor îmbunătăţi, corecta şi copia pe caietul

de temă compunerea;

c) 20 minute- matematică

Fişa de lucru: „Fluturi şi flori” ( elevii vor lucra în 7 echipe de câte 4, rezolvând corect,

pentru a realiza corespondenţe între exerciţiile de lângă fluturi şi rezultatele de lângă flori);

Fişa de lucru: „Melcul”( individual; elevii care rezolvă corect, aflând cuvântul ascuns, vor

avea dreptul să lipească fişa pe foaia albă de la tablă;

Transfer extern: pentru următoarea oră elevii vor efectua probelemele de pe fişa

„Cadranele”;

d) 10 minute- f inalizare, concluzii

“Biblioteca vie”-prezentarea unei cărţi despre animale sau plante

Realizarea unui articol pentru următorul număr al revistei şcolii, “Agrement”, în care să

se prezinte aspecte din viata plantelor/ animalelor;

49

http://www.youtube.com/watch?v=AvM1N3VJ5k4&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=QXpXTmxUhrA&feature=related

http://pamantulestitu.wordpress.com/tag/blog/

http://sites.google.com/site/mihaelapavelb/Acasa

1- Energizer: „Cercul complimentelor”( trebuie ca fiecare elev să spună ceva drăguţ despre colegul aflat în aceeaşi poziţie ca şi el, dar în cealaltă echipă )

2- Scrisoarea de la rândunică:

Dragi elevi ai clasei a III-a B,

Abia am sosit pe meleagurile ţării voastre şi suntem foarte obosite. Am călătorit mult şi acum dorim să ne reconstruim cuiburile. Avem marea rugăminte să ne protejaţi, să nu ne distrugeţi cuiburile, pentru că şi noi suntem fiinţe şi avem familii.

Cu drag, un grup de rândunele

50

3- Pe echipe ( ed. civică): GRUPA 1

GÂNDĂCELUL, de Elena Farago

- De ce m-ai prins în pumnul tău,Copil frumos, tu nu ştii oareCă-s mic şi eu şi că mă doare,De ce mă strângi aşa de rău?

Copil ca tine sunt şi eu,Şi-mi place să mă joc şi mie,Şi milă trebuie să-ţi fieDe spaima şi de plânsul meu!

De ce să vrei să mă omori?Că am şi eu părinţi ca tine,Şi-ar plânge mama după mine,Şi-ar plânge bietele surori,

Şi-ar plânge tata mult de totCăci am trăit abia trei zile,Îndură-te de ei, copile,Şi lasă-mă, că nu mai pot!…

Aşa plângea un gândăcelÎn pumnul ce-l strângea să-l rupăŞi l-a deschis copilul dupăCe n-a mai fost nimic din el!

A încercat să-l mai învieSuflându-i aripile-n vânt,Dar a căzut în ţărnă frântŞi-nţepenit pentru vecie!…

Scârbit de fapta ta cea reaDegeaba plângi, acum, copile,Ci du-te-n casă-acum şi zi-lePărinţilor isprava ta.

Şi zi-le că de-acum ai vreaSă ocroteşti cu bunătate,În cale-ţi, orice vietate,Oricât de făr-de-nsemnătateŞi-oricât de mică ar fi ea!

51

ATITUDINE POZITIVĂ ATITUDINE NEGATIVĂ

GRUPA 2CĂŢELUŞUL ŞCHIOP, de Elena Farago

Eu am numai trei picioare, Şi de-abia mă mişc: ţop, ţop, Râd când mă-ntâlnesc copiii, Şi mă cheamă "cuţu şchiop".

Fraţii mei ceilalţi se joacăCu copiii toţi, dar euNu pot alerga ca dânşii, Că sunt şchiop şi cad mereu!

Şi stau singur toată ziuaŞi plâng mult când mă gândescCă tot şchiop voi fi de-acumaŞi tot trist am să trăiesc.

Si când mă gândesc ce bineM-aş juca şi eu acum, Şi-aş lătra şi eu din poartăLa copiii de pe drum!...

Cât sunt de frumoşi copiiiCei cuminţi, şi cât de multMi-ar plăcea să stau cu dânşii,Să mă joc şi să-i ascult!

Dar copiii răi la sufletSunt urâţi, precum e-acelCare m-a şchiopat pe mine, Şi nu-i pot iubi defel...

M-a lovit din răutateCu o piatră în picior, Şi-am zacut, şi-am plâns atâta, De credeam că am să mor...

Acum vine şi-mi da zahărŞi ar vrea să-mi fie bun, Şi-aş putea să-l muşc odatăDe picior, să mă răzbun,

Dar îl las aşa, să vadă

52

Răul, că un biet căţelAre inima mai bunăDecât a avut-o el.


GRUPA 3

FATA BABEI ŞI FATA MOŞNEGULUI, de Ion Creangă

(fragment)

“Şi merse ea cât merse pe-un drum, până ce, din întâmplare, îi ieşi înainte o căţeluşă, bolnavă ca vai de capul ei şi slabă de-i numărai coastele; şi cum văzu pe fată, îi zice:

- Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată!

Atunci fetei i se făcu milă şi, luând căţeluşa, o spălă şi-o griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo şi-şi căută de drum, mulţumită fiind în suflet că a putut săvârşi o faptă bună”.


53

GRUPA 4

POVESTEA PORCULUI, de Ion Creangă

(fragment)

“-Moşnege, moşnege! zice baba, nu râde, că şi aceasta-i făptura lui Dumnezeu, ca şi noi… Ba poate… şi mai nevinovat, sărmanul!

Apoi, sprintenă ca o copilă, face degrabă leşie, pregăteşte de scăldătoare şi ia purcelul, îl scaldă, îl trage frumuşel cu untură din opaiţ pe la toate încheieturile, îl strange de nas şi-l sumuţă, ca să nu se deoache odorul.

Apoi îl piaptănă şi-l grijeşte aşa de bine, că peste câteva zile îl scoate din boală; şi cu tărâţe, cu cojiţe, purcelul începe a se înfiripa şi a creşte văzând cu ochii, de-ţi era mai mare dragul să te uiţi la el.

Iară baba nu ştia ce să facă de bucurie că are un băiet aşa de chipeş, de hazliu, de gras ca un pepene! Să-i fi zis toată lumea că-i urât şi obraznic, ea ţinea una şi bună, că băiet ca băietul ei, nu mai este altul!”


54

4- Joc- „ Ridică mâna dacă eşti de acord cu afirmaţiile”( frontal):

Toate fiinţele au dreptul la viaţă.

Toate fiinţele au dreptul la un habitat.

Oamenii au datoria de a proteja animalele.

Oamenii au dreptul de a agresa animalele.

Animalele aflate în suferinţă trebuie ignorate de oameni .

Îngrijesc animalele şi plantele.

Chinuiesc animalele.

Mă joc frumos cu animalele.

Respect animalele şi plantele.

Distrug plantele.

Ocrotesc animalele şi plantele.

Rup florile îndrăgite din parc.

Hrănesc păsările şi le fac adăposturi.

5- Proverbe- plante, animale:

”Mâţa blândă zgârie rău!””Dă înapoi ca racul.””Rămâi singur ca un cuc” “Ca frunza-n vânt”„Nu faci miel din câine, dacă-i tai coada...”“Avea chef de muncă, precum câinelui a linge sare.”„Fuge ca câinele cu coada-ntre picioare.”„Umblă pe drumuri tăind frunze la câini.”„Câinii latră, ursul trece!”„Câinele care latră nu muşcă.”„Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia.”„Din coadă de câine nu poţi face sită de mătase...”„Pisica răzgâiată nu prinde şoareci niciodată.”„Se uită ca mâţa în calendar...”„Se înţeleg precum pisica cu câinele.”„Pisica cu clopoţei nu prinde şoareci.”„Fiecare păsăre de limba ei piere.”„Vrabia mălai visează.”„Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.”„Ciorii i se par puii ei atât de frumoşi ca de păun...

55

„Nu strica orzul pe gâşte!”„Cine aleargă după doi iepuri, nu prinde nici unul...”„E mut ca un peşte.”„De multe ori din ţânţar, lumea face armăsar.”„Umblă după potcoave de cai morţi...”„Calul de dar nu se caută la dinţi.”„Calul bun se vinde din grajd.”„Mielul blând suge la două oi.”„S-a dus bou şi a venit vacă.”„Cine se amestecă în tărâţe, îl mănâncă porcii.”

6- Energizer : „ Salata de fructe” MEREPORTOCALEBANANEANANASGUTUIPRUNEKIWI

7- Joc: “ Cuvintele pierdute”: Găsiţi toate pronumele personale de politeţe din pătrat şi încercuiţi-le cu verde:

P F D U M N E A L U I D AR F S V O I O P L E A U XS A D A F G K S D S D M VS D H R F G N Y R W A N VD F J G T D U M N E A E IA B A M N S L O Y R E A HX D U M N E A T A S D L RO I U Q S G J K L B Z O SD U M N E A V O A S T R A

8- Rebus: “Părţile compunerii”:

1. Partea cea mai cuprinzătoare a unei compuneri;2. Fiecare nouă idee înseamnă un nou ………;3. Partea de vorbire care arată o însuşire ………; 4. Partea de început a compunerii.

De la A la B veţi obţine un cuvânt cu sens asemănător pentru „schemă”, „proiect”...

56

C U P R I N SA L I N E A T

A D J E C T I VI N T R O D U C E R E

9- Discuţii- părţile compunerii:

CUPRINS

EVENIMENTE

ÎNCHEIERE

EXPRESIIARTISTICE

INTRODUCERE

LOC PERSONAJETIMP

57

10- Compunerile celor două echipaje:

Din jurnalul unui ghiocel

PLANUL COMPUNERIIINTRODUCERE:

Iarna e pe sfârşite.Sunt un firav giocel dintr-o pădure, ce se chinuie să iasă la lumină.

CUPRINS:

Plapuma de nea mă apasă, grea.Aventurile mele au fost multe şi grele până am obţinut izbânda.Am primit ajutor de la o rază de soare.

ÎNCHEIERE:Zilele îmi sunt pe sfârşite, dar mă bucur că am adus vestea primăverii.

EXPRESII ARTISTICE

pământ de catifea gluga verde raze timide colţul fraged şi nou al ierbii nori cenuşii, încrustaţi în văzduh vestitor harnic clopoţel argintat delicată, firavă plăntuţă

58

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

59

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

De vorbă cu o rândunică

PLANUL COMPUNERII

INTRODUCERE:La fereasta mea se odihneşte o rândunică.Iarna este pe sfârşite. CUPRINS:Hrănesc rândunica şi îi câştig încrederea.Aflu despre lungul şi periculosul drum către casă.Rândunica îmi povesteşte despre aventurile sale şi despre cum era să îşi piardă viaţa.

ÎNCHEIERE:Asist la refacerea cuiburilor şi apariţia puişorilor.

EXPRESII ARTISTICE

pământ somnoros portretul primăverii alai zgomotos ciripit vesel palide raze de soare siluetă elegantă ca nişte mărgele pe o aţă, şirul de rândunele îşi fâlfâie istovite aripile umple văzduhul de viaţă

60

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

61

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________

Grilă de autoevaluare

DA NU

1.Respectarea celor trei părţi ale compunerii

2.Potrivirea conţinutului cu titlul

3.Dezvoltarea planului de idei

4.Construcţia propoziţiilor şi ordonarea firească a ideilor

5.Folosirea expresiilor frumoase

6.Aşezarea corectă a textului în pagină ( titlu , dată , alineate )

7.Scris corect , caligrafic , îngrijit

11- Energizer: „Ploaie africană” PLOUĂ ÎNCET- copiii pocnesc încet din degetePLOUĂ TARE- copiii pocnesc mai tare din degeteBATE VANTUL- copiii îşi freacă palmele una de altaCADE GRINDINA- copiii bat din picioareFULGERĂ - copiii bat din picioare şi îşi lovesc cu mâinile picioareleCADE GRINDINA- copiii bat din picioareBATE VANTUL- copiii îşi freacă palmele una de altaPLOUĂ TARE- copiii pocnesc mai tare din degetePLOUĂ ÎNCET- copiii pocnesc încet din degete

12- Mesajul de la Iepuraşul toboşar:

Dragi copii,

Am aflat că astăzi aveţi musafiri şi am vrut să fiu alături de voi. V–am urmărit la ora de limba şi literatura română şi am observat că sunteţi frumoşi, veseli,

62

poznaşi ca orice copii, dar şi foarte buni la învăţătură. Aşadar, trebuie să convingeţi oaspeţii că ceea ce se spune despre voi este adevărat. Ştiu că veţi rezolva exerciţii si probleme cu numere cuprinse între 0 şi 1000 de aceea împreună cu doamna învăţătoare v-am pregătit mai multe surprize. Să fiţi atenţi, să răspundeţi repede şi corect! Vă voi urmări pe tot parcursul lecţiei şi sunt sigur că veţi reuşi. SUCCES!

Iepuraşul toboşar

13- Fişa „Iepuraşul toboşar”:

Iepuraşul toboşar

1. Ştiind că o vocală valorează 2 puncte, iar o consoană valorează de 3 ori mai mult decât o

vocală, să se calculeze suma literelor cuvântului animal.

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............

2. Din produsul numerelor 142 şi 5 scade triplul lui 98.

............................................................................................................................................................

............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................

3. Înlocuieşte operaţiile cu rezultatele lor:

A fost o dată un împărat care avea un fiu, pe nume Harap-Alb. Când a împlinit vârsta de

41 x 5 (............) ani a plecat în lume să-şi caute norocul. A umblat mult şi a trecut peste

33 x 3 (.............) mări şi tot atâtea ţări până a ajuns la Împăratul Roşu. Acesta avea 30:10 (............

) fete. Iubind animalele, Harap-Alb cruţă viaţa furnicilor aflate la o nuntă. Ele erau 643 x 2

(....................).

4. Un agricultor culege dimineaţa 1 030 kg de ardei, iar după-amiază 970 kg . Întreaga cantitate s-

a pus în lădiţe de câte 10 kg.

Câte lădiţe s-au folosit?

............................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................

63

5. Mama a plantat câte două rânduri de panseluţe, lalele şi narcise. Panseluţele erau câte 15 pe

un rând, lalelele câte 13 şi narcisele câte 26.

Câte flori a plantat în total?

............................................................................................................................................................

..................................................................................................................................................

Obiective de evaluare:

O1-să efectueze înmulţiri cu numere de 2 cifre cu numere de o cifră;

O2-să calculeze produsul şi diferenţa;

O3-să afle produsul unor numere date;

O4-să rezolve o problemă cu 2 operaţii, scriind apoi şi exerciţiul problemei;

O5- să rezolve o problemă cu mai mult de 2 operaţii;

FB B Saflă valoarea celor 6 litere şi suma lor

află valoarea celor 6 litere află suma vocalelor

află rezultatul corect, efectuând cele 3 operaţii

află rezultatele corecte la două din cele 3 operaţii

află rezultatul corect la operaţie

află rezultatele la cele 4 operaţii date

află rezultatele la 3 din cele 4 operaţii date

află rezultatele la 2 operaţii date

rezolvă corect ambele operaţii, scriind ce a aflat

rezolvă corect ambele operaţii, fără a scrie ce a aflat

rezolvă corect o operaţie

rezolvă corect ambele operaţii, scriind ce a aflat

rezolvă corect ambele operaţii, fără a scrie ce a aflat

rezolvă corect o operaţie

14- Fişa „Ajută personajele din desene animate:

”Ajută personajele din desene!Fiecărui personaj i s-a cerut să spună o înmulţire. Ajutaţi-i să găsească rezultatul corect.

142 × 2 102 × 5

66

90 284 510

20

64

45 × 2 33 × 2 4 × (10 – 5)

65

15- Fişa „Zâna Primăverii”:Zâna Primăvară

Identifică drumul corect şi calculează câte narcise, ghiocei şi albăstrele are Zâna Primăvară.

: 4 : 10

+20 : 10

X 5 + 2

-8

X 2

: 4 X 7 +35

: 4 + 40

40

66

16- Fişa “Pisicuţa”:

Găseşte cât mai multe nume de animale şi

plante din grila de mai jos. Descoperă atât pe

verticală, cât şi pe orizontală mai multe cuvinte.

MR A S U L V

A E M A R A R

C N G R A U B

L E O P A R D

A L R E D E A

L A I K C A L

E N L A M A I

A C A I N E E

MR A S U L V

A E M A R A R

C N G R A U B

L E O P A R D

A L R E D E A

L A I K C A L

E N L A M A I

A C A I N E E

67

68

17- Fişa “Frunza”:

Completând rebusul pe orizontal, veţi afla pe vertical cine sunt prietenii lecţiei noastre de azi.

1. Pentru că ne sunt recunoscătoare, trebuie să avem ………de animalele noastre.2. Animalele ne sunt cei mai buni …………………………..3. Căţeluşul din poezia Elenei Farago era foarte ………………pentru ceea ce i se întâmplase.4. Milă sau ………………5. Trebuie să le arătăm necuvântătoarelor iubire sau ………………………..6. Sentiment uman la vederea unui animal bolnav.

Ca şi oamenii, şi animalele trebuie tratate cu ………………

G R I J AP R I E T E N I

T R I S TC O M P A S I U N ED R A G O S T EM I L A

R E S P E C T

69

Campania “Pământul eşti tu!” organizată de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti, împreună cu British CouncilPavel Mihaela, Adjud, Vrancea

Viaţa mea se prelinge între doi pereţi – răul şi binele- , între care mi se îngrămădeşte existenţa de milioane de ani… Sunt Pământul, planeta muribundă… Oamenii, fiinţele create de Dumnezeu şi cărora le-am fost primitoare gazdă, m-au stors de vlagă ! Mă năpădesc aducerile – aminte: Văd oamenii peşterilor care vânau doar pentru a se hrăni sau apăra… Văd oameni care-mi frământă tina cu unelte rudimentare pentru a-şi hrăni comunitatea... Văd primele manufacturi, cu o subţire dâră de fum ieşindu-le pe coşuri – întâia agresiune asupra atmosferei mele - ... Văd apoi focul adus în dar de Prometeu omenirii cum se zbate în cuptoare pentru a topi metale : pentru găsirea lor mi-au fost sfârtecate

măruntaiele... Văd mastodonţi care-mi stârpesc cu nesaţ codrii pentru croirea unei autostrăzi sau pentru o nouă mobilă în trend... Văd şi simt cum apele-mi odinioară limpezi îşi îngreunează curgerea de nămolul nepăsării industriei... Văd şi simt cum cerul îmi e brăzdat de păsări de oţel care micşorează distanţele pentru oameni prea grăbiţi... Văd enorm şi simt monstruos cum brazdele ogorului se îmbibă de sânge în numele “dreptăţii” cerute de războaie... Simt zgomot, mult prea mult zgomot oriunde aş căuta puţină linişte... Simt cum întinderile de ape – primul leagăn al vieţii – freamătă a deznădejde... Îmi plâng vietăţile şi eu plâng odată cu ele ca într-un cor antic prevestitor de rău : le văd hăituite şi gonite din adăposturile din ce în ce

mai greu de găsit, le simt aripile pâlpâind cu disperare pentru a-şi croi cale către perpetuarea speciei, le sunt alături când se sting – unele pentru totdeauna ...

Plâng şi strig când tunele îmi invadează glia, când bombe, mine, gloanţe şi proiectile distrug pământ şi apă... Plâng şi strig când ce a existat milioane de ani dispare într-o fracţiune de secundă... Plâng şi strig când închid în gropi comune fiinţe umane măcelărite de viruşi creaţi în laboratoare secrete... Plâng şi strig odată cu femeile ce nu-şi mai pot urma menirea de a zămisli prunci... Strig odată cu micuţii scheletici pe care îi roade foamea... Strig odată cu părinţi disperaţi ce-şi văd copiii răpuşi fără milă de cancer... Am văzut ! Am simţit ! Am plâns ! Am strigat ! ...Nu m-a auzit nimeni !

70

Acum, mai mult ca niciodată, aş vrea ca oamenii să găsească iarba fiarelor, să audă tânguirea regnurilor... , dar ea a dispărut demult, odată cu primele atentate la viaţa mea, ca planetă !

Acum urlu ca o fiară ce simte tăişul cuţitului “desăvârşind opera” glonţului... Urlu! Dar cred că e târziu... ( şi, deoarece Cutia Pandorei încă mai ascunde speranţa, poate nu e prea târziu...) Mă simt murdară şi lipsită de sănătatea de odinioară şi abia acum înţeleg de ce păşiţi timid pe alte astre: nici voi nu vă mai simţiţi <<

acasă>> aici! Oameni, dăruiţi de Dumnezeu ca singure fiinţe gânditoare , vă urlu:” AJUTOR !!!” Urlu mut pentru prea mulţi dintre voi în acest Turn Babel ...încerc acelaşi gest acum – şoptit însă – către puţinii ce mă pot auzi: dăruiţi

copiilor voştri surâsul apelor limpezi, foşnetul copacilor rămaşi fără pădure, ţipătul vesel al pescăruşilor sau tăcerea lumii subacvatice! Va fi o faptă pentru care vă vor mulţumi pruncii nenăscuţi încă! Mă leg cu sfânt jurământ să lupt cât mai pot, în numele acestora, dar nu mai pot de una singură: “ Fiţi-mi alături!” Cu nădejde, a voastră – încă – planetă, Pământul

71

PORTOFOLIU

MODULUL II- DIFERENŢIEREA INSTRUIRII

-PAVEL MIHAELA-

Şcoala „Angela Gheorghiu” Adjud

[email protected]

[email protected]

http://clasadoamneipavel.blogspot.comhttp://sites.google.com/site/mihaelapavelb

PROIECTUL

POSDRU/87/1.3/S/62536 – " Formarea continuă a profesorilor

de

limba română, engleză şi franceză în societatea

cunoaşterii”

72





Tema 1Elaboraţi un scenariu didactic:

Proiect didactic- inteligenţe multiple

Clasa : a II- a BAria curriculară:

limbă şi comunicare matematică şi ştiinţe tehnologii

Proiect crosscurricular: limba română matematică cunoaşterea mediului abilităţi practice

Tema : „Noi şi primăvara “Abordare : „Tehnica inteligenţelor multiple “Unităţi de învăţare :

limba română- „Ţara” matematică- „Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 1000 “ cunoaşterea mediului- “Fenomene ale naturii “ abilităţi practice- “Activităţi cu materiale sintetice (hârtia) “

Conţinuturi : limba română- “Folosirea semnelor de punctuaţie “ matematică- “Adunarea şi scăderea numerelor naturale de la 0 la 1000, fără trecere peste ordin “ cunoaşterea mediului- “Anotimpurile şi vieţuitoarele “ abilităţi practice- “Lipirea fragmentelor de hârtie “

Materiale- suport :I. Fişe de lucru:I.1. Fişa “Ghiocel” – planşa “Vaza”I.2. Fişa “Puisorul” – planşa “Cloşca”I.3. Fişa “Fluturele” – planşa “Flori”I.4. Fişa “Osul lui Nero” – planşa “Nero”I.5. Cărţi de joc- “Semnele primăverii “II. Teoria inteligenţelor multipleII.1. ReporteriiII.2. Matematicienii

73

II.3. ActoriiII.4. EcologiştiiII.5. AvocaţiiII.6. ComercianţiiIII.Poveste- ţesătură: “Aventurile ghiocelului”

Tipul lecţiei : sistematizarea cunoştinţelorCompetenţe generale:

limba română- IV. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă matematică- IV. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate cunoaşterea mediului- III. Formarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, prin stimularea interesului faţă de păstrarea unui mediu echilibrat abilităţi practice- III. Dezvoltarea capacităţii de cooperare în scopul realizării unui produs

Competenţe specifice:

limba română 4.5. să utilizeze convenţii ale limbajului scris (semnul de exclamare, linia de dialog, virgula, două puncte)4.6. să manifeste interes pentru redactarea corectă şi îngrijită a textului

matematica 4.1. să manifeste o atitudine pozitivă pentru aflarea rezultatelor unor exerciţii şi probleme; să manifeste disponibilitate în utilizarea numerelor şi a calculelor în viaţa cotidiană cunoaşterea mediului 3.1.să identifice căi prin care poate contribui la menţinerea unui mediu sănătos

abilităţi practice3.2 să coopereze cu colegii dintr-o echipă la realizarea unor produse complexe;

Competenţe derivate: Pe baza cunoştinţelor ce vor fi tratate în cadrul lecţiei, elevii trebuie să demonstreze că au dobândit performanţele preconizate explicit în următoarele competenţe derivate:A. CognitiveCD1 – să scrie corect o ghicitoare ;

nivel minimal- scrierea versurilor unei ghicitori ale căror începuturi sunt date ;nivel optimal- scrierea versurilor unei ghicitori şi a răspunsului ;nivel maximal- scrierea versurilor unei ghicitori cu utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie şi găsirea răspunsului ;

CD2 – să aşeze semnele de punctuaţie într-un text dat ;nivel minimal- scrierea a 6 din cele 14 semne de punctuaţie necesare ;nivel optimal- scrierea a 9- 10 din cele 14 semne de punctuaţie necesare ;nivel maximal- scrierea tuturor celor 14 semne de punctuaţie necesare ;

CD3 – să rezolve corect problema propusă ;nivel minimal- rezolvarea problemei cu o operaţie ;

74

nivel optimal- rezolvarea problemei cu două operaţii ( cu întrebările date ) ;nivel maximal- rezolvarea problemei cu două operaţii şi concepereaexerciţiului problemei ;

CD4 – să rezolve jocul prin efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere ;nivel minimal – găsirea celor două rezultate identice şi colorare ;nivel optimal – găsirea celor trei rezultate identice şi colorare ;nivel maximal – găsirea celor patru rezultate şi colorare ;

CD5 (TIM - echipa “Reporterilor”)- să imagineze continuarea unui interviu; CD6 (TIM- echipa “Matematicienilor”)-să compună şi să rezolve o problemă ;CD7 (TIM- echipa “Actorilor” )- să interpreteze rolurile date ;CD8 (TIM- echipa “Ecologiştilor” )- să obţină, prin ordonarea unor fragmente, un text despre viața rândunelelor ;CD9 (TIM- echipa “Avocaţilor” )- să construiască o pledoarie în favoarea ghioceilor ;CD10 (TIM- echipa “Comercianţilor” )- să alcătuiasca un text prin care să facă reclamă primăverii ;B. MotriceCD11 – să mânuiască în condiţii optime instrumentele folosite ( planşe, fişe, decupaje ) ;C. AfectiveCD12 – vor pătrunde afectiv şi spiritual în atmosfera începutului de primăvară;CD13 – vor aprecia conţinutul inedit al activităţii;CD14 – vor manifesta grijă faţă de vieţuitoare şi plante;ResurseA.Bibliografice :

1. oficiale- “Curriculum Naţional” – clasele I si a II – a, Bucureşti, 20042. ştiinţifice- F. Grigore – “Noi prieteni te aşteaptă! – Dezvoltarea inteligenţelor multiple”, Ed.Optima, Iaşi, 2004- www.lumeacopiilor.ro3. metodico- didactice – C.Cristea – “Inițiere în arta creației literare”, Ed. Sf. Mina, Iaşi, 2004 - T.Piţilă, C. Mihăilescu - “Cunoaşterea mediului înconjurător” (suport didactic ), Ed.Aramis, Bucuresti, 2004 - www.didactic.ro

B.Metodologice :a. Strategia didactica : semidirijată, deductivă ;b. Metode şi procedee: conversaţia, exerciţiul, explicaţia, problematizarea, brainstorming-ul, munca independentă, jocul didactic, învăţarea în cooperare ;c. Forme de organizare : individual, pe grupe de nivel, pe echipe TIM ;d. Mijloace didactice : fişe, planşe, decupaje, computer, CD ;

C.Temporale: 70minute.

75

http://www.didactic.ro/

http://www.lumeacopiilor.ro/

SCENARIUL DIDACTIC

EVOCAREA ( Conexiuni cu noţiuni şi cunoştinţele anterioare ):

Citesc mesajul versificat (Anexa 1 );

Scriu pe tablă denumirea activităţii – “Noi şi primăvara”;

Anunţ faptul că activitatea va avea în secvenţele sale mai multe discipline: matematică,

limba română, cunoaşterea mediului, abilităţi practice;

Comunic elevilor obiectivele activităţii;

Pe ecranul computerului va rula “Alegoria broscuţelor” :

De ce a castigat broscuta cursa ?

Problema ei de sănătate a ajutat-o sau a împiedicat-o să obţină performanţa ?

Se poate întâmpla la fel şi în lumea oamenilor ?

Cer elevilor să enunţe câteva reguli ale muncii în echipă;

REALIZAREA SENSULUI:

a ) Pe ecranul computerului va rula CD-ul cu povestea “Aventura ghiocelului”- I parte –

“Ghiocelul” (Anexa 2);

Putem ajuta şi noi trista floare, rezolvând fişa “Ghiocelul”. Fişele rezolvate

corect îşi vor găsi locul pe planşa “Vaza” ;

Numesc un elev care va citi cerinţa fişei “Ghiocel”;

Amintesc elevilor ca vor lucra pe grupe de nivel;

Numesc un elev care va citi ghicitoarea şi răspunsul acesteia;

Recurg la autoevaluare, iar elevii care au completat fişa corect obţin dreptul de a

aşeza fişa “Ghiocelul”pe planşa “Vaza”;

b ) Pe ecranul computerului va rula CD-ul cu povestea “Aventura ghiocelului”- a II- a

parte- “Cloşca” (Anexa 2);

Vom rezolva fişa “Puişorul” şi o vom aşeza, dacă va fi corect completată, pe

planşa “Cloşca”;

Numesc un elev care va citi cerinţa fişei “Puişorul”;

76

Anunţ elevii că vor lucra pe grupe de nivel;

Numesc un elev care va citi textul cu intonaţia impusă de semnele de punctuaţie;

Recurg la interevaluare, iar elevii care au completat fişa corect obţin dreptul de a

aşeza fişa “Puiul” pe planşa “Cloşca”;

c ) Pe ecranul computerului va rula CD-ul cu povestea “Aventura ghiocelului”- a III- a

parte – “Fluturaşul” (Anexa 2);

Am putea să îl ajutăm pe fluturaş, dacă rezolvăm problema de pe această fişă;

Numesc elevi din fiecare grupă de nivel care dau citire problemelor- dau

explicaţii, dacă e nevoie;

Numesc câte un elev din fiecare grupă de nivel care prezintă rezolvarea;

Recurg la verificarea rezultatelor, iar elevii care au rezolvat corect fişa vor aşeza

“Fluturele” pe planşa “Flori”;

d ) Pe ecranul computerului va rula CD-ul cu povestea “Aventura ghiocelului”- a IV- a

parte – “Nero” ( Anexa2);

Ca să îi ajutăm pe cei doi eroi, vom rezolva fişa “Osul lui Nero” şi cele rezolvate

corect îl vor “hrăni” pe Nero desenat pe planşă. El nu va mai fi atent decât la

mâncarea lui şi ghiocelul va putea pleca în lume, să îşi găsească norocul;

Numesc un elev care va citi cerinţa fişei;

Dau timp elevilor să rezolve, apoi numesc reprezentanţi ai fiecărei grupe de

nivel, care vor spune câte flori au rezultate identice şi care sunt acestea;

Elevilor care au rezolvat corect le acord dreptul de “a-l hrăni” pe Nero cu

“Osul”;

e ) Pe ecranul computerului va rula CD-ul cu povestea “Aventura ghiocelului”- a V- a

parte – “Norii” ( Anexa 2 );

Putem intra în jocul norilor, participand şi noi la jocul de cărţi;

Vor fi două echipe, fiecare desemnându-şi un expert care va completa rimele,

contribuţie aducându-şi fiecare component al echipei;

f ) Pe ecranul computerului va rula CD-ul cu finalul poveştii “Aventura ghiocelului”

( Anexa 2 );

77

Conform preferinţelor exprimate de elevi în chestionarul aplicat anterior orei şi ţinând cont

de talentul fiecăruia, clasa e împărţită în şase grupe;

Anunţ grupele şi le înmânez simbolurile:

grupa “Reporterii” – o albinuţă

grupa “Matematicienii” – o barză

grupa “Actorii” – o crenguţă înflorită

grupa “Ecologiştii” – un cuib de rândunele

grupa “Avocaţii” – un melc

grupa “Comercianţii” – un soare

Dau explicaţii despre lucrul fiecărei echipe ( Anexa 3 );

“Reporterii” vor continua un interviu cu început dat- “Reporterul Gâză şi

doamna Primăvara”

“Matematicienii” vor ordona fragmentele unei probleme şi o vor rezolva

“Actorii” vor pregăti pentru interpretare rolurile

“Ecologiştii” vor prezenta un text despre rândunele

“Avocaţii” vor prezenta pledoaria pentru melc, respectiv furnică

“Comercianţii” vor concepe o reclamă al cărei început este dat

REFLECŢIA:

Numesc elevi care vor spune în ce măsură s-au atins obiectivele prezentate la începutul

orei;

Fiecare grupă va prezenta celorlalte grupe produsul activităţii lor în echipă;

Împart diplomele pentru componenţii fiecărei echipe ( Anexa 4 );

Ce reprezinta primăvara ?

Când începe propriu-zis primăvara ? Odată cu ce eveniment astronomic ?

Pentru mâine veţi crea un dialog dintre o buburuză şi un fir de iarbă;

78

Anexa 1

Mesaj :

Din loc în loc zăpada se topeşte, Babele iernii de-acuma au plecat Şi am văzut că ziua, iată , creşte, Iar flori timide-au apărut pe strat!

Aceasta nu-i o oră oarecare, Pe musafiri îi vom întâmpina voios Ne-om pune- apoi puterile la încercare, Lucrând pe grupe mai mult decât frumos!

Că suntem mari, o, toată lumea crede! Română, mate, despre mediu ştim, Iar primăvara prin perdele vede Că azi, mai mult decât oricând, noi o iubim!

79

Anexa 2

Aventura ghiocelului( poveste –ţesătură )

Partea I A fost odată ca niciodată o vreme de iarnă cu vânt tăios, zăpezi supărate pe lume şi cer

cenuşiu. Colindele se stinseseră demult, ca şi glasul zurgălăilor de la Pluguşor.

Cu toată împotrivirea iernii, un ghiocel firav îşi făcu loc prin pătura de zăpadă, dorind să

vadă lumea mai repede decât îşi imaginau ceilalţi că trebuie.

Ghiocelul făcu o plecăciune în faţa Luminăţiei- Sale Cerul, înclinându-şi sfios capul şi se

încordă, cu ultimele puteri, dorindu-şi ca lumea să-i audă strigătul :”A venit primăvara !”

Se uită de jur- împrejur, mirat, şi îşi dădu seama că vocea nu i se făcuse auzită. Petalele i

se aplecară, dezamăgite …

FIŞA “GHIOCELUL” –PLANŞA “VAZA”

Partea a II –a O cloşcă îmbufnată, pusă pe ceartă în orice moment ar fi simţit că cineva reprezintă o

ameninţare, trecea cloncănind prin poiană.

Văzând ghioceii răsăriţi, se înveseli dintr-odată şi hotărî să rupă cu ciocul unul, pentru a-l

duce puilor.

Deja zâmbea, gândindu-se cât se vor mira orătăniile din ogradă când îl vor vedea pe

“vestitorul primăverii”, iar puii ei abia ieşiţi din ou cu atât mai mult, căci nu mai văzuseră aşa

ceva în scurta lor viaţă.

FIŞA “PUIŞORUL” –PLANŞA “CLOŞCA”

Partea a III -a Cum cloşca mergea mai ţanţoşă decât găina babei când găsise mărgica, nu putu să vadă

un fluture care o însoţea, însă în zbor.

Pe aripioarele- i diafane străluceau multe culori, iar fluturaşul zbura fericit, căci tocmai

ieşise o rază de soare. Acesta se uita când la ghiocelul pe care- l ducea cloşca în cioc, când la

80

aripioarele sale şi hotărî ca acea pată albă cu firişoare verzi ar completa de minune tabloul pe

care- l avea de la Dumnezeu pe aripi.

Nu se gândi prea mult la pericolul la care se expune şi înşfăcă ghiocelul din pliscul

“Cucoanei Cotcodac”.

Îşi luă avânt şi, cu ghiocelul pe aripi, zbură spre căsuţa lui. Cum însă un nor acoperi

soarele, fluturaşul buimac pierdu floarea de pe aripi. Degeaba coborî pe Pământ, căci locul unde

nimeri era o altă ţară, unde primăvara venise demult şi, printre atâtea flori, unde să găsească

ghiocelul pierdut ?

FIŞA “FLUTURAŞUL” –PLANŞA “FLORI”

Partea a IV -a După îndelungi căutări, victorie! -fluturaşul a găsit ghiocelul. Întâmplarea făcu însă ca un

căţel scăpat de furia hingherilor să-şi savureze libertatea tocmai pe câmpia înflorită şi, cum

adulmecă, fu cât pe ce să înghită şi fluture, şi ghiocel. Şifonat, fluturele scăpă totuşi, însă

ghiocelul rămase lipit de nasul umed, ca de cauciuc, al lui Nero.

Nu mică v- ar fi mirarea dacă aţi afla că cei doi –ghiocel şi câine –nu s- au plăcut deloc!

Ghiocelul visa să-şi găsească loc în altă parte decât pe nasul lui Nero, iar acesta voia cu orice

preţ să scape de acel “ceva” de pe nas, aşa că strănută întruna .

FIŞA “OSUL LUI NERO” –PLANŞA “NERO”

Partea a V –a Ghiocelul a fost aruncat de strănutul lui Nero până departe, în văzduh. Acolo a nimerit între

doi nori furioşi care se ciocneau ca doi berbeci puşi pe harţă.

Ghiocelul a vrut să-i împace şi le-a propus o partidă de cărţi. Zâmbind dintr-o dată, norii au

acceptat. Nu era vorba de “Păcălici” sau alt joc de cărţi, ci despre un joc numit “Semnele

primăverii”.

FIŞA “CĂRŢI DE JOC”

Partea a VI –a Ghiocelul a câştigat partida şi, ca la orice joc de cărţi care se respectă, a dat pedeapsă

norilor:

*să-şi schimbe culoarea din cenuşiu în albastru deschis ;

*să nu mai fie furioşi, ci să trimită pe Pământ ploaie bună pentru plante ;

81

*să facă loc pe cer Măritului Soare ;

*să mai plece la plimbare prin alte ţări, ca deasupra noastră cerul să fie senin …

Neavând încotro, de voie- de nevoie, norii au dus la îndeplinire pedeapsa, aşa că la noi în

ţară şi la noi în clasă a venit…primăvara !

Ghiocelul şi-a împlinit menirea de a da sfoară-n ţară despre această veste, apoi s-a topit,

tăcut şi mulţumit că datoria sa e încheiată.

Şi- am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa !

82

Anexa 3Echipa “Reporterii”

Continuaţi interviul :

Reporterul Gâză :

- Stimată doamnă Primăvara, câtă vreme doriţi să staţi pe aceste meleaguri ?

Doamna Primăvara :

- De obicei, în ţara voastră petrec în fiecare an câte 3 luni. Anul acesta însă, nu ştiu

clar!

Reporterul Gâză :

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Doamna Primăvara :

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Reporterul Gâză :

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Doamna Primăvara :

- ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

83

Anexa 3

Echipa “Matematicienii”

Ordonaţi fragmentele problemei şi rezolvaţi. Scrieţi exerciţiul problemei :

Câţi bebeluşi au adus cele două berze în total ?

Două berze s-au luat la întrecere.

Una din ele a adus 447 bebeluşi, iar cea de-a doua cu 235 bebeluşi mai puţini.

Ordonarea problemei :

……………………………………………………………………………………………................………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Rezolvare :

……………………………………………………………………………………………… ……………………………..

……………………………………………………………………………………………… ……………………………..

Exerciţiul problemei :………………………………………………………………………………………………

84

Anexa 3

Echipa “Actorii”

Continuaţi dialogurile şi interpretaţi rolurile :

Zarzărul :

- Ce-i cu mine ? Ajutor ! Uitaţi ce mi-a ieşit pe trup !

Bondarul (speriat) :

- Fraţilor ! Veniţi să vedeţi ce a păţit zarzărul ! Să îl ajutăm !

Veveriţa (plângând) :

- Vai, bietul de tine ! Oare te mai faci bine ? Vai, vai, vai !

Vrăbiuţa (venind în zbor) :

- Ce-i atâta văicăreală ? Ce neştiutori sunteţi ! Păi zarzărul nu e bolnav, acestea sunt

florile lui ! Ăsta nu e necaz, e o bucurie !

Zarzărul (mirat) :

- Şi n-am să mor ?

Vrabia :

- Prostuţule ! Eşti tânăr şi e prima oară când înfloreşti ! Din florile acestea vor creşte…

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

85

Anexa 3

Echipa “Ecologiştii”

Concepeţi o rubrică pentru ziar de forma “Ştiaţi că …”, prin care să transmiteţi

informaţii despre rândunele :

Ştiaţi că …

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Informaţii :

- rândunelele îşi fac de obicei cuib lângă ape (au nevoie de pământ moale pentru

construcţia cuibului şi acolo găsesc multe insecte) ;

- rândunica trăieşte până la 10 ani ;

- rândunica are între 13 si 20 cm ;

- rândunica poate zbura cu 160 km/oră ;

- rândunica poate face şi 400 de zboruri pe zi, pentru a-şi hrăni puii ;

- rândunica face între 3 şi 6 ouă ;

- rândunelele îşi căptuşesc cuibul cu puf sau pene (a fost observată o rândunică ce a

picat în zbor pe spatele unei pisici, pentru a-i smulge fire de păr) ;

- drumul rândunelelor până la noi în ţară durează două luni ;

- acum 200 de ani în urmă, oamenii credeau că iarna rândunelele se ascund sub pământ.

86

Anexa 3Echipa “Avocaţii”

Împărţiţi rolurile (furnica Lica, melcul Gică, avocatul furnicii, avocatul melcului) şi

imaginaţi-vă cum a decurs procesul. Porniţi de la următoarea întâmplare :

Pentru că ieri a fost o zi frumoasă, Angel a stat pe o bancă şi a mâncat prăjituri.

Melcul Gică a urcat apoi, în drumul spre o frunză de zambilă, pe banca aceea şi un rest de

prăjitură i s-a lipit de picioruş. S-a ospătat cu frunza de zambilă şi a intrat în căsuţa lui, să se

odihnească.

Furnica Lica, mare amatoare de dulciuri, s-a luat după urma dulciurilor şi a intrat în

căsuţa aceea rotundă şi caraghioasă, cu gând să îşi pună burta la cale.

Când melcul s-a trezit cu furnica în casa lui, s-a înfuriat teribil şi, supărăcios din fire, a

făcut plângere. Iata cum a decurs procesul dintre cei doi :

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....

87

Anexa 3Echipa “Comercianţii”

Imaginaţi-vă că sunteţi proprietarii unui magazin. Continuaţi reclama, ca şi când

“produsul” s-ar vinde în magazinul vostru :

Cele mai mici preţuri pentru o primăvară adevărată !

Numai firma noastră vă asigură garanţie 90 de zile !

Dacă nu sunteţi mulţumiţi de primăvara cumpărată, puteţi să o înapoiaţi până la 1 Iunie !

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

88

Anexa 4Echipa “Comercianţii”

Unii din membrii echipei vor realiza, din hârtie colorată, fluturi pe care vor încerca să îi “vândă”:

89

Anexa 5“Cartea de joc”

Alegeţi din lista de mai jos cuvintele potrivite şi aşezaţi-le

acolo unde le este locul:

Ziua se măreşte,

Zăpada se …………….. !

Mieii sunt zglobii

Şi zburdă pe ................... !

Cu soarele acum,

Noi vom porni la ................... .

Albine, ...............................

Zboară pe cer, poznaşi.

Frunze şi flori vor fi

Pe ................................ , mii !

Atenţie: 3 cuvinte sunt în plus !

( rămurele, fluturaşi, drum, câmpii, topeşte, iveşte, cozonaci, păsărele )

90

91

Tema 2Realizaţi proiectarea unei unităţi de învăţare:

PROIECTAREA UNITATII DE INVATAREDisciplina: Limba şi literatura românăClasa: a II-aUnitatea de învăţare: I. ŞCOALANr. ore alocate: total~~19 oreînvăţare~~13 orelectură~~2 orerecapitulare~~1 oraevaluare~~3 ore(1 predictivă+1 evaluare sumativă +1diagnosticarea achiziţiilor)

Nr crt Conţinuturi-detalieri

Ob. de ref.

Activităţi de învăţare Data Resurse Evaluare

1. Probă de evaluare predictivă- diagnostică

1.22.33.54.1

exerciţii de scriere corectă a cuvintelor ce conţin grupuri de litere; scriere după dictare a unor fragmente de text literar/nonliterar ce conţin dialog sau poezii; identificare a personajelor; alcătuirea unui bilet; exerciţii de aşezare corectă a semnelor de punctuaţie; identificarea cuvintelor cu sens asemănător/opus; exerciţii de scriere corectă cu “mp/mb”, grupuri de vocale,”î/â”,”x”; alcatuirea schemei fonetice a unor cuvinte date(CVC); exemplificare-cuvinte după schemă fonetică data;

15.09 *test predictiv evaluare predictivă/diagnostică

92

2. “Şcoala din Ponoare”,după Cezar Petrescu-pag. 4-5

1.11.21.32.23.43.53.74.1

exerciţii de citire a textului, diagnosticarea citirii; formularea de întrebări pentru clarificarea aspectelor neînţelese din text; recunoaşterea secvenţelor narative şi dialogate din text; identificarea cuvintelor noi ; integrarea în alte contexte a cuvintelor noi; formularea de răspunsuri pentru întrebări date şi a întrebărilor pentru răspunsuri date; citirea conştientă şi expresivă a textului-în lanţ/ ştafetă/ selectiv;precizarea locului de desfăşurare a întâmplării şi a personajelor; formularea ideilor principale sub formă de propoziţii/ întrebări/ titluri; metoda Pălăriilor gânditoare

18.09 *manual*”Să dezlegam tainele textelor literare”(C.Iordăchescu)

*lucru în clasă* fişă de lucru*intereva-luare

3. “Povestea unei cărţi”-pag. 6-7

1.11.21.32.23.43.53.74.1

exerciţii de citire a textului, diagnosticarea citirii; formularea de întrebări pentru clarificarea aspectelor neînţelese din text; identificarea cuvintelor noi ; integrarea în alte contexte a cuvintelor noi; formularea de răspunsuri pentru întrebări date şi a întrebărilor pentru răspunsuri date; joc-“Scrie meseria!”; citirea conştientă şi expresivă a textului- în lanţ/ ştafetă/ selectiv; formularea ideilor principale sub formă de propoziţii/ întrebări/ titluri într-o succesiune logică; role-play:”Îmi vorbeşte manualul…”;metoda Mozaic;

19.0919.09( 2ore)

*manual*”Să dezlegăm…”

*lucru în clasă*rebus

4. Cartea –pag. 8 2.6 exerciţii de identificare a copertei, paginii, 20.09 *manual *învăţare

93

3.13.7

textului şi ilustraţiilor dintr-o carte; exerciţii de conversaţie în grup despre carte(volum/copertă/foaie/pagină/numerotarea paginii/direcţii de orientare în pagină/conţinutul manualului/tipuri de texte); vizită la bibliotecă;distribuirea titlurilor de lecturi ce se vor studia la finalul fiecarei unităţi de învăţare;discuţii despre clasificarea cărţilor; alegerea unor proverbe/zicători despre cărţi;numirea autorului/titlului unor cărţi; căutarea în sumar/paginaţie; role-play:”La librărie”; stabilirea regulilor de îngrijire a cărţilor;

*volume în cooperare

5. Tipuri de litere-pag. 9 2.63.13.74.1

exerciţii de identificare a majusculei în titluri/nume de cărţi/afişe;diferenţierea literelor de mână/tipar,drepte/înclinate/îngroşate; întocmirea unei fişe de portofoliu cu decupaje din ziare/cărţi/reviste cuprinzând diferite tipuri de litere;

20.09 *manual*culegere-Ed. Gh.Cârţu-Alexandru*culegere-Ed. Sibila*culegere-Ed.Aramis

*lucru în clasă*observare sistematică

94

6. Comunicarea orală.Componentele comunicării orale-pag. 10

2.63.13.74.1

exerciţii de comunicare orală elev- elev,elev- învăţător; exerciţii de identificare a vorbitorului(emiţătorului)/ascultătorului(receptorului); recunoaşterea şi desluşirea mesajului/informaţiei transmise; stabilirea condiţiilor optime pentru transmiterea mesajelor(eliminarea factorilor perturbatori/vor-birea aceleiaşi limbi); corectarea unor mesaje; intonarea corespunzătoare a mesajelor; simularea unor situaţii de comunicare diverse;

21.09 *manual* culegere- Ed. Gh.Cârţu-Alexandru*culegere-Ed. Sibila*culegere-Ed.Aramis


7. Comunicarea nonverbală--pag. 11

1.11.21.31.41.52.4

exerciţii de recunoaştere a stărilor/atitudinilor exprimate prin comunicare nonverbală; exprimarea unor mesaje prin mimă; exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale; role-play:”Ce meserie am mimat?”;

22.09 *manual*culegere- Ed. Gh.Cârţu-Alexandru*culegere-Ed. Sibila*culegere-Ed.Aramis


8. Domnu’Trandafir ,după M.Sadoveanu-pag. 12-13

1.11.21.32.23.43.53.74.1

citirea conştientă şi expresivă a textului-în lanţ/ştafetă/selectivă/pe roluri; cunoaşterea notelor biografice; formularea de întrebări pentru clarificarea aspectelor neînţelese din text; identificarea cuvintelor noi ; integrarea în alte contexte a cuvintelor noi; formularea de răspunsuri pentru întrebări date şi a întrebărilor pentru răspunsuri date; recunoaşterea personajelor şi succinta caracterizare a acestora; formularea ideilor principale sub formă de propoziţii/întrebări/titluri în succesiune logică;

25.0926.0926.0927.09(4 ore)

*manual*”Să dezlegăm…”

*fişă de lucru

95

povestire orală; explicarea înţelesului unor expresii; completarea unor expresii;metoda Exploziei stelare ;

9. Comunicarea prin imagini-pag. 14

1.52.4

recunoaşterea semnelor şi exprimarea orală a mesajului acestora; întocmirea unei fişe pentru portofoliu-“Orarul în imagini”;work-shop-confecţionarea unor afişe (imagini)/simboluri ale echipelor;

27.09 *manual*planşe cu semne convenţionale/pictograme

*lucru pe echipe*observare sistematică

10. Dialogul.Formule de prezentare/permisiune/solicitare/salut-pag. 15

1.52.22.44.1

exerciţii de rostire clară, corectă şi completă a replicilor în cadrul unui dialog; exerciţii de recunoaştere a componentelor comunicării dialogate; exerciţii de dialog: elevi/elevi,învăţător/elevi; role-play:”Eu vorbesc,tu mă asculţi!”(vizează formarea comportamentului de ascultător); exerciţii de adaptare a vorbirii la persoana căreia i se transmit sau i se cer informaţii; exerciţii de descoperire a formulelor de adresare politicoasă din mesajele auzite sau citite; exerciţii de completare a unor mesaje lacunare cu formulele de adresare corespunzătoare interlocutorului; exerciţii de dialog , conversaţii pe teme date; lucru în perechi-„Dialog în situaţii diverse”; identificarea dialogului în texte date; antrenament de utilizare a formulelor de adresare/iniţiere/menţinere/încheiere a unui dialog;

28.09 *manual*culegere-Ed. Gh.Cârţu-Alexandru*culegere-Ed. Sibila

*fişă de lucru

11. Lectura-“Domnu’Trandafir”,de M.Sadoveanu-integral

1.52.32.4

citirea conştientă a întregului text; completarea fişei de lectură/fişei de autor;povestire pe baza întrebărilor;

29.0902.10(2 ore)

*volum*fişe de autor*fişe de lectură

*lucru în clasă*observare

96

4.1 învăţare în cooperare;T.I.M.-work-shop(tehnica inteligenţelor multiple);Metoda „Biblioteca vie”;

sistematică

12. Recapitulare (textele studiate, comunicarea, dialogul)-pag. 16-17

1.11.21.31.41.52.12.22.32.42.52.6

indicarea vorbitorului/ascultătorului; scrierea completă a unui dialog; completarea unor enunţuri lacunare dintr-un dialog; recunoaşterea personajului după replicile spuse în dialog; formularea de întrebări pentru replici date;precizarea mesajului transmis de ilustraţii; selectarea din fragmente date a formulelor de salut/permisiune/solicitare; work-shop:”Puzzle-ul şi dialogul” (rearanjarea replicilor unui dialog);

03.10 *manual*culegere- Ed. Gh.Cârţu-Alexandru*culegere-Ed. Sibila*culegere-Ed.Aramis

*observare sistematică

13. Proba de evaluare sumativă ( I )

Idem 13

aplicarea testului sumativ; 03.10 *test sumativ *evaluare sumativă

14. Diagnosticarea achiziţiilor Idem 13

discutarea itemilor de evaluare; fişe de recuperare/dezvoltare;metode interactive de grup; exerciţii pentru eliminarea greşelilor tipice; tehnica Lotus;

04.10 *fişe de recuperare/dezvoltare

*lucru pe grupe de nivel

97

Tema 3

Specificaţi care este rolul profesorului la clasă :

Dacă toate procesele şi domeniile de conducere cuprind elemente cu caracter informaţional, decizional, motivaţional, ponderea şi semnificaţia lor diferă de la un domeniu la altul. Ceea ce este însă specific funcţiilor sau rolurilor manageriale de bază ale cadrului didactic în învăţământ sunt amplitudinile diferite pe care le capătă acestea şi continuitatea şi simultaneitatea lor. Nici unul dintre rolurile sau funcţiile manageriale ale cadrului didactic nu pot fi concepute independent, ele corelându-se reciproc.

Esenţa rolurilor cadrelor didactice în activitatea de la clasă este orientarea şi dirijarea resurselor umane şi materiale, de care dispun clasa şi procesul instructiv-educativ la un moment dat, către realizarea obiectivelor proiectate, în condiţii de eficienţă maximă (I. Jinga). Viziunea integrativă asupra acestor roluri manageriale nu poate fi concepută în absenţa disponibilizării resurselor educaţionale şi manageriale.

Rolurile cadrului didactic cuprinde următoarele componente: planificarea; organizarea: pregătirea materialelor, dinamica activităţilor educaţionale, analiza temporalităţii didactice; decizia educaţională; controlul şi evaluarea; consilierea.Reunirea acestor roluri construieşte principala sferă dinamică a activităţii manageriale

a cadrului didactic. Cele mai relevante particularizări pot fi obţinute în urma trecerii în revistă afiecărui rol în parte.

Planificarea

Planificarea nu se referă la alcătuirea unor documente scrise, cum ar fi planificarea calendaristică, ci ea regăseşte:

- obiectivele prioritare ale etapei;- resursele necesare atingerii obiectivelor;- principalele acţiuni de intreprins.Ca o formă de definire, proiectarea cuprinde un sistem de decizii privitoare la o serie

de obiective şi la viitoarele mijloace, acţiuni, resurse şi etape pentru realizarea acestora.Principalele subetape ale planificării sunt:a) analiza ciclului anterior: prin intermediul unor instrumente de tip evaluativ;b) diagnoza stării iniţiale: este indispensabilă oricărei proiectări eficiente şi vizează

concentrarea acţiunilor viitoare pe elementele deficitare;c) prognoza: are în vedere sesizarea unor caracteristici de viitor, de evoluţie ale

fenomenelor socio-educaţionale, în scopul reorganizării informaţiilor prezente în vederea

„Educaţia nu este pregătirea pentru viaţă, educaţia este viaţa însăşi.”- John Deway

98

realizării liniei de dezvoltare pe care o vizăm. Prognoza reprezintă totodată un enunţ asupra unei stări de fapt, pană acum necunoscută, dar previzibilă;

d) alcătuirea planului: rezultatul activităţii de planificare este planul, care cuprindedescrierea modului de utilizare în timp a resurselor pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Existenţa planului nu trebuie să presupună rigiditate şi formalism, ci elasticitate, flexibilitate, iniţiativă şi creativitate. Planul trebuie subordonat obiectivelor esenţiale.

Câteva elemente esenţiale ale planificării sunt legate de stabilirea operaţională a obiectivelor, analiza detaliată a resurselor educaţionale şi manageriale, precizarea activităţilor ce se vor organiza pentru realizarea obiectivelor: stabilirea şi eşalonarea în timp a responsabilităţilor pentru cadrul didactic, dar şi pentru elevi (termene precise).

Cea mai importantă problemă a planificării însă o constituie corelaţia optimă dintre obiective- resurse- timp. Totodată, nu sunt de neglijat nici spaţiile acordate microdeciziilor, locale şi situaţionale, care pot să determine flexibilizarea planificării. Optimizările, revenirile şiadaptările pe parcurs ale procesului de management al clasei de elevi sunt dependente de spaţiile secundare acordate conexiunii inverse, intuiţiei şi creativităţii didactice.

Planificarea nu trebuie privită de către profesor separat de celelalte funcţii şi roluri manageriale de bază, ci într-o stransă interdependenţă. Succesul unei bune planificări se verifică numai în cazul unei implementări, organizări şi evaluări optimale a proceselor manageriale din clasa de elevi.

Organizarea

Nevoia organizării şi reorganizării este determinată de permanenţa schimbărilor care au loc în procesul de învăţământ.

Organizarea presupune atât cunoaşterea mijloacelor operative, cât şi a locului şi a rolului precis al fiecărui membru al clasei de elevi în cadrul instituţionalizat dat, a capacităţilor sale de îndeplinire a sarcinilor instructiv-educative.

Specificarea principalelor activităţi pe care le au de îndeplinit atât elevii, cât şi cadrele didactice, alături de gruparea lor într-o structură logică şi coerentă sunt principalele deziderate ale unei organizări eficiente. Ar fi de dorit ca distribuirea sarcinilor la nivelul colectivului de elevi să se facă potrivit competenţelor fiecărui elev.

Totodată, determinarea reţelelor de comunicare din interiorul clasei de elevi sunt elemente dependente de organizare. Funcţia comunicării devine, astfel, una de unificare a activităţii clasei pentru atingerea scopului propus. Prin intermediul comunicării se poate asiguraprosperitatea clasei, în timp ce reţelele de comunicare sunt sisteme structurate de transmitere a informaţiilor, organizate de către managerul clasei de elevi. Iată principalele configuraţii ale reţelelor de comunicare in clasa de elevi:

a) Roată: fiecare membru comunică cu persoana din centru, caracterizand un sistemsupercentralizat;

b) Lanţ: persoanele de la nivelurile inferioare pot comunica cu persoanele de la nivelul superior numai prin intermediarii de la nivelul al doilea; se creează liniile unei ierarhii;

c) Circulară: fiecare persoană poate comunica cu celelalte două; descentralizare;d) Deschisă: comunicare multicanal, stea, fiecare putând comunica cu orice altă

persoană, realizând un schimb deschis şi liber de informaţii, specific unor sisteme descentralizate.

99

Totodată, profesorul trebuie să aibă în vedere şi alte câteva elemente cu caracter de barieră în comunicarea educaţională de nivel-reţea şi care pot apărea în toate componentele şi tipurile de reţele:

- lipsa unor informaţii reale sau a unor mesaje sărăcite, in care nu apar noutăţi pentrureceptor;

- evaluarea subiectivă a sursei informaţionale, personalitatea (credibilitatea), şi mai puţin pe cea a mesajului;

- percepţii diferite asupra mesajului;- distorsiuni semantice (simple deficienţe lingvistice ale mesajului);- perturbări ale canalului de transmitere (blocaje fizico-spaţiale);- nivelurile ierarhice se pot transforma în factori frenatori sau distorsionanţi ai

mesajelor mai ales atunci când apar intermediari în actul de comunicare;- aria de control a liderilor, cadru didactic sau elevi investiţi cu funcţii formale;- poziţia în diverse ierarhii obiective sau subiective a elevilor.O bună cunoaştere a acestor obstacole poate însemna şi o evitare a lor, o diminuare a

efectelor şi o valorificare plină de virtuozitate a capacităţilor manageriale ale cadrului didactic.

Controlul şi îndrumarea

Prin intermediul controlului se urmăreşte modul de aplicare a prevederilor regulamentate.

Totodată, un control competent, ritmic, echilibrat ca durată şi realizare, operativ şi judicios repartizat, poate să ajute la depistarea oportună a perturbărilor, deficienţelor şi blocajelor care intervin în calea realizării obiectivelor. Pe baza acestor constatări pot fi derulate intervenţiiprompte şi măsuri de înlăturare.

Numai un control eficient poate determina mobilizarea forţelor latente, atât ale liderului, cât şi ale elevilor, în scopul susţinerii obiectivelor propuse.

Controlul, la nivelul clasei de elevi, nu este numai un mecanism reglator de ansamblu, ci este şi un suport pentru activităţi cum ar fi cele de îndrumare, de stimulare a iniţiativelor, de generalizare a unor experienţe favorabile. Controlul presupune conlucrare, schimb de idei şi opinii, în interesul optimizării procesului educaţional.

Unele particularităţi ale controlului privesc aspectele legate de consistenţa unor date şi rezultate obţinute, care sunt greu cuantificabile, şi, totodată, aspectele legate de eventualele perturbări şi tensiuni produse de control la nivel interpersonal. Controlul nu ar trebui să se desfăşoare şi să se organizeze decât în funcţie de obiectivele generale stabilite. El va fi cu atât mai eficient, cu cât va determina în unitatea procesuală controlată un reviriment, o îmbunătăţire, prin angajarea şi motivarea folosite în scopul ajustării activităţilor educaţionale.

Controlul eficient se fundamentează pe o îndrumare activă, ritmică şi temeinică. Stimularea iniţiativelor şi generalizarea experienţei pozitive formează seturi de activităţi care, la nivelul clasei de elevi, reprezintă o condiţie a succesului de tip managerial.

Evaluarea

Evaluarea, la nivelul rolului managerial al profesorului, nu se confundă cu evaluarea de tip docimologic. Din perspectivă managerială, evaluarea reprezintă verificarea măsurii în care scopurile şi obiectivele dintr-o etapă managerială dată au fost atinse. Evaluarea de această natură este atât de tip cantitativ, cât şi calitativ.

Principalele componente ale evaluării sunt:

100

1. Obţinerea informaţiilor: proces complex de identificare şi selecţionare a datelor, a faptelor şi a evenimentelor, prin intermediul unor instrumente cum ar fi:

- dări de seamă statistice;- informări periodice din partea unor elevi insărcinaţi cu diferite activităţi specifice;- analiza unor documente scrise ale elevilor.2. Prelucrarea statistică are în vedere organizarea sistemului de date şi analiza

fenomenelor interacţionale din clasa de elevi, prin intermediul unor mărimi şi valori statistice (media, mediana, modul, dispersia etc.), cât şi centrarea activităţii de prelucrare ce trebuie să se facă pe principii fidelităţii şi ale validităţii.

3. Elaborarea aprecierilor: are în vedere emiterea şi formularea ştiinţifică a unor judecăţi de valoare asupra datelor prelucrate din punct de vedere statistic. Este recomandabil, în situaţia în care şcoala dispune de asemenea oportunităţi, să fie consultat şi consilierul şcolar, persoana cu care profesorul în ipostază de manager şcolar poate colabora fructuos, atât la activităţile de diagnoză, cât şi la cele de intervenţie recuperatorie.

Evaluarea reprezintă un fundament psihologic şi managerial foarte eficient pentru optimizarea proceselor interacţionale din clasa de elevi.

Consilierea

Cadrul didactic, din perspectiva managementului clasei de elevi, este obligat să desfăşoare şi o adevărată activitate de consiliere. Consilierea este o relaţie specială, dezvoltată intre cadrul didactic şi persoana (elevul) in nevoie, cu scopul declarat de a-l ajuta. Consilierea este doar o armă sau un instrument de lucru în mâna, inima şi mintea acestuia, alături de instrumentele fundamentale ce trebuie identificate pentru demersurile educaţionale.

Consilierea practică, din punctul de vedere al cadrului didactic, corespunde următoarelor chestiuni teoretice pe care ar trebui să şi le pună acesta:

- intervenţia este necesară?- se poate defini corect problema?- care este momentul potrivit pentru intervenţie?- ce demersuri ar trebui întreprinse?- sunt necesare şi implicaţiile altor persoane în procesul de negociere?Caracteristicile consilierii educaţionale sunt: holistică (preocupă întreaga fiinţă),

complexă (analizează atât comportamentul normal, cât şi pe cel anormal al elevului), eclectică (selectează acele metode şi procedee, cele mai eficiente, pentru un anumit caz dat), ştiinţifică (exploatează rezultatul descoperirilor în domeniul de consiliere.

Consilierea trebuie să reprezinte pentru cadrul didactic o preocupare teoretică şi practică, bazată pe constanţă şi seriozitate. De obicei, profesorul evaluează consilierea numai dintr-o perspectivă conexă, ca preocupare a personalului specializat din şcoli pentru intervenţii insituaţiile de criză intalnite in clasa de elevi. Este recomandabil insă ca această percepţie să fiecorectată, in sensul formării iniţiale a cadrului didactic şi pentru activităţi managerialecomplexe, care solicită preocupări ştiinţifico-teoretice de consiliere.

Decizia educaţională

Ea reprezintă selectarea unui anumit curs al acţiunii dintr-un număr de alternative, hotărând astfel declanşarea anumitor acţiuni care conduc la realizarea obiectivelor stabilite. Din perspectivă personală, deciziile sunt o expresie a asumării responsabilităţii managerilor şi de suportare a consecinţelor datorate opţiunilor iniţiale.

101

Decizia educaţională se prezintă ca „activitate conştientă de alegere a unei modalităţi de acţiune, din mai multe alternative posibile, în vederea realizării obiectivelor propuse". La nivelul învăţământului, decizia are un caracter mai complex decât în alte domenii, deoarece procesul condus vizează omul în formare. Consecinţele deciziilor au influenţă directă asupra personalităţii viitorului adult, elevul în formare.

Actele de decizie au un rol reglator, ele nefiind un produs al unei hotărâri arbitrare, ci al unui proces logic, care trebuie să parcurgă anumite etape.

Semnificaţiile generale ale deciziei educaţionale sunt următoarele: din punct de vedere social, indivizii pregătiţi de şcoală vor activa după absolvire într-o colectivitate în care se vor integra după maniera în care au fost socializaţi; din punct de vedere moral, decizia educaţională poate schimba în bine sau în rău un destin şcolar şi uman pentru o lungă perioadă a existenţei.

Comunicarea cu părinţii

Barierele în calea unei comunicări eficiente cu părinţii sunt mult mai mari decât şi le închipuie majoritatea cadrelor didactice. Regulile cunoscute şi acceptate, privind relaţia cu colectivul de părinţi, sunt cele clasice, însă multe dintre ele rămân acum depăşite de investigaţiile educaţionale moderne. În calitatea sa nouă, de manager, pe care o promovează schimbarea viziunii supra educaţiei, cadrul didactic trebuie să conducă cu maximum de eficienţă relaţiile cu părinţii, transformandu-şi în aliaţi şi colaboratori prezumtivii „inamici".

Identificarea principalelor cauze ale unei comunicări ineficiente cu părinţii sunt: problemele de ascultare, lipsa conexiunii inverse, falsa conexiune inversă, rezistenţa la critică, percepţia selectivă şi subiectivitatea, obţinerea informaţiei prin manipulare discretă, ascultarea afectivă, inadvertenţe de limbaj, bariere culturale.

102

Tema 4Care ar fi sarcinile concrete ale profesorului în timpul orei ?

Activitatea de predare- învăţare- evaluare, deşi este formată din trei elemente, este privită în unitatea ei didactică, deoarece aceste elemente se întrepătrund în cadrul activităţii comune a profesorilor şi elevilor, iar rezultatele finale sunt, de fapt, o rezultantă a celor trei activităţi. Predarea, înţeleasă în sens tradiţional, este o activitate specifică a profesorului, prin care acesta le transmite elevilor un anumit sistem de cunoştinţe din diverse domenii ale cunoaşteri umane. Continuând să fie o “sursă de informaţii” pe care le selecţionează şi le prelucrează din punct de vedere pedagogic, profesorul realizează în cadrul predării şi alte activităţi:

- precizarea obiectivelor activităţii instructiv – educative, în vederea realizării unei învăţări conştiente şi motivate a elevilor;

- crearea unor situaţii de învăţare adecvate prin care să se asigure condiţii cât mai prielnice pentru învăţarea anumitor cunoştinţe şi formarea unor deprinderi intelectuale şi motorii încă din clasă;

- motivarea elevilor pentru activitatea de învăţare şi dirijare a învăţării;

- îndrumarea elevilor către alte surse de informare (manuale, tratate, dicţionare, surse media, IT) şi familiarizarea lor cu metodele de muncă intelectuală independentă.Prin urmare, predarea apare ca o activitate complexă şi dinamică ce colorează

îndeosebi prezenţa profesorului în cadrul procesului de învăţământ. Trebuie avută în vedere evoluţia tehnico- ştiinţifică şi culturală şi, deci, un cadru

didactic devine astăzi mai mult un moderator sau facilitator care să conducă maieutic elevii spre adevărul ştiinţific al tematicilor programei şcolare şi nu numai. Educatorul nu-şi poate permite “să se lipească” de o manieră depăşită de a coordona activitatea instructiv-educativă, ci are şansa de a fi promotorul noului şi chiar să provoace schimbarea în domeniul educaţional.

Predarea poate să nu-i mai aparţină ca monopol. Autoritatea câştigată altădată ca deţinător al informaţiei este astăzi înlocuită de cea dobândită prin maniera de a relaţiona cu elevii.

„Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nu umplerea unui vas.”- Socrate

103

În şcoală, profesorul îndeplineşte următoarele funcţii: organizator al procesului de învăţământ, educator, partener al educaţiei, membru al corpului profesoral.

Ca organizator al învăţării, profesorul îmbină aspectele obiectiv- logice ale transmiterii cunoştinţelor cu aspectele psihologice. El este preocupat atât de aplicarea principiilor didactice, a teoriei instruirii în transmiterea conţinutului învăţământului, cât şi de implicaţiile psihologice ale transmiterii: psihologia evoluţiei copilului, psihologia învăţării, strategiile comunicării.

Exercitarea funcţiei de educator este dependentă de concepţia care stă la baza semnificaţiei ce se acordă şcolii şi organizării ei, de felul în care profesorul îşi înţelege misiunea, de totalitatea sarcinilor cuprinse în funcţia de profesor şi de atitudinile părinţilor. Funcţia didactică a profesorului se exprimă prin îndeplinirea statutului de model, partener, sfătuitor. Ea se îndeplineşte prin crearea unei atmosfere generale de securitate şi încredere în clasă, prin încurajarea succeselor fiecărui elev, prin crearea unui flux de simpatie între profesor şi elev.

A educa şi a instrui înseamnă pentru profesor: folosirea unor metode care să formeze elevilor atenţia pentru munca independentă, să dezvolte virtuţi sociale, să întărească includerea elevilor în propria valoare, ajutându-l să-şi găsească identitatea. A educa înseamnă a-ţi desfăşura activitatea sub semnul unor categorii morale, consiliindu-i pe elevi să ia distanţă critică faţă de atitudinile şi performanţele proprii, dezvoltându-le aptitudinea de a stabili contacte pozitive şi de a analiza critic propriile judecăţi.

Înainte de a transmite valori cognitive, profesorul transmite valori morale şi îi asistă pe elevi în însuşirea acestora, prin sublinierea importanţei semnificaţiei unor sentimente ca satisfacţia reuşitei, cooperării, respectului pentru realizări. Pedagogul german Herbart spunea:”Valoarea omului nu rezidă în cunoştinţe, ci în voinţă”, subliniind că rolul de educator al profesorului este acela de a trezi “virtuţi”, de a forma caractere.

Conceptul de partener în educaţie se referă la raporturile profesorului cu alţi factori educativi, îndeosebi cu părinţii, şi la concepţia după care profesorii şi elevii formează împreună o comunitatea şcolară.

Ca membru al corpului profesoral, profesorul se găseşte într-o strânsă interdependenţă cu colegii, cu directorii şi alţi factori educativi.

În cadrul clasei, profesorul: dirijează învăţarea elevilor pentru asimilarea de cunoştinţe şi adoptarea de atitudini, ca şi pentru formarea unor capacităţi şi competenţe, în conformitate cu anumite obiective pedagogice. În acest context, profesorul orientează elevii, îi ajută, îi evaluează şi îi încurajează;

formulează concluzii şi generalizări în legătură cu subiectele predate;

favorizează participarea elevilor la activitatea instructiv – educativă şi le impune anumite standarde de performanţă;

stimulează creativitatea individuală şi de grup.

Profesorul poate contribui la optimizarea învăţării la fiecare dintre elevii săi prin: dezvoltarea capacităţii lor de învăţare;

104

dezvoltarea motivaţiei învăţării;

îmbunătăţirea predării, eficientizarea prin metodologie, mijloace optim valorificate;

crearea unor situaţii de învăţare adecvate.

Cadrul didactic trebuie să înţeleagă esenţialitatea profesiunii sale pentru evoluţia unei societăţi; ceea ce se petrece în şcoală, în clasa de elevi poate determina istoria unui neam, oricât ar părea de bombastic. “Clasa nu este atât un loc unde după un ritual academic se tratează un subiect din programă. În clasă se învaţă mai mult decât o materie, se învaţă o lecţie de viaţă”(Ruxandra Gherghinescu).

105

Tema 5În care tip de predare ( tradiţional sau modern) îi este mai uşor profesorului ?

Argumentaţi răspunsul.

“Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte.”- Aristotel

106

107

Date post:	01-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	adelina-angels
View:	236 times
Download:	0 times

Portofoliu Pavel Mihaela Braila

Documents