Portofoliu Infractiuni Dr. Penal Special Sem I PDF

$Page 1: Portofoliu Infractiuni Dr. Penal Special Sem I PDF$
INFRACTIUNI CONTRA PERSOANEI (art. 174-207)

OMUCIDEREA

Omorul (art. 174)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in uciderea unei persoane.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata.

3. Obiectul material este reprezentat de corpul victimei, persoana in viata.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub

toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se poate realiza atat

printr-o actiune, cat si print-o inactiune

6. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care

poate fi directa sau indirecta.

6. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul

socialmente periculos, moartea victimei.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor

drepturi.

Omorul calificat ( art. 175)

1. Notiune si definitie. Potrivit art. 175 C.p., omorul calificat consta in omorul

savarsit in vreuna din urmatoarele imprejurari:

a) cu premeditare;

b) din interes material;

c) asupra sotului sau unei rude apropiate;

d) profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara;

e) prin mijloace ce pun in pericol viata mai multor persoane;

f) in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei;

g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare,

ori de la executarea unei pedepse;

h) pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni;

i) in public.



drepturi.

Omorul deosebit de grav ( art. 176)

1. Notiune si definitie. Omorul deosebit de grav este omorul savarsit in vreuna

din urmatoarele imprejurari:

a) prin cruzimi;

b) asupra a doua sau mai multor persoane;

c) de catre o persoana care a mai savarsit un omor;

d) pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii;

e) asupra unei femei gravide;

f) asupra unui magistrat, politist, jandarm ori asupra unui militar, in timpul sau in

legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora;

g) de catre un judecator sau procuror, politist, jandarm sau militar, in timpul sau in

legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale acestora.


3. Sanctiunea consta in detentiunea pe viata alternativ cu o inchisoare de la 15 la

25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Pruncuciderea (art. 177)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in uciderea copilului nou-nascut,

savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita

de nastere.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, drept

pe care il are copilul nou-nascut.

3. Obiectul material consta in corpul copilului nou-nascut, deoarece asupra

acestuia se exercita nemijlocit activitatea de ucidere.

4. Subiect activ poate fi numai mama copilul nou-nascut.

5. Subiect pasiv este copilul nou-nascut fata de care se savarseste fapta

incriminata.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza, ca si in cazul omorului,

printr-o activitate de ucidere, activitate care poate consta intr-o actiune sau intr-o

inactiune.

6. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Daca

mama isi ucide copilul din culpa, imediat dupa nastere, fapta constituie infractiunea

de ucidere din culpa.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii este posibila, insa nu se

pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de

lege, moartea copilului nou-nascut.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 2 la 7 ani.

Uciderea din culpa (art. 178)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in uciderea din culpa a unei

persoane.


3. Obiectul material consta in corpul victimei.

4. Subiect activ poate fi orice persoana

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza ca si in cazul omorului,

printr-o activitate de ucidere.

6. Latura subiectiva presupune culpa, in cele doua forme. In cazul culpei simple,

faptuitorul nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuie sa-l prevada.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este posibila, deoarece fapta se

savarseste din culpa. Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii mortii

victimei.


9. Forme agravate. Infractiunea are patru forme agravate prevazute in alin. 2 - 5.

I - Potrivit alin. 2, prima forma agravata consta in uciderea din culpa ca urmare a

nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei

profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitati care se pedepseste cu inchisoare de

la 2 la 7 ani.

II - Potrivit alin. 3, a doua forma agravata exista cand uciderea din culpa a unei

persoane este savarsita de un conducator de vehicul cu tractiune mecanica, avand in

sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala, sau care se afla in stare de

ebrietate care se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

III - Potrivit alin. 4, a treia forma agravata consta in fapta savarsita din culpa, de

orice alta persoana in exercitiul profesiei sau meseriei si care se afla in stare de

ebrietate care se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani.

IV - Potrivit alin. 5, a patra forma agravata exista daca prin fapta savarsita s-a

cauzat moartea a doua sau mai multor persoane. Agravanta se refera la rezultatul

produs, constand in moartea a doua sau mai multor persoane care se pedepseste cu inchisoare de la

5 la 15 ani, la care se mai poate adauga un spor de pana la 3 ani.

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii (art. 179)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta de a determina

sau de a inlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau incercarea de

sinucidere a avut loc.


3. Obiectul material consta in corpul persoanei care s-a sinucis sau a incercat sa

se sinucida.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate

formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de

determinare sau de inlesnire a sinuciderii unei persoane.

6. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Nu

intereseaza mobilul sau scopul savarsirii faptei.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care victima se sinucide sau

incerca sa se sinucida.


9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava, cand fapta

prevazuta in alineatul precedent s-a savarsit fata de un minor sau fata de o persoana

care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapana pe actele

sale, care se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

LOVIREA SI VATAMAREA INTEGRITATII CORPORALE SAU A SANATATII (art. 180-184)

Lovirea sau alte violente (art. 180)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in lovirea sau orice

acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la atributele persoanei,

relatii care protejeaza persoana impotriva actelor de violenta producatoare de suferinte

fizice.

In forma agravata din alin.2 obiectul juridic consta in integritatea corporala si sanatatea persoanei,

iar in formele agravate din alin 1 ind. 1 si alin. 2 ind. 1 acesta consta in relatiile sociale referitoare la

convietuirea sociala in cadrul familiei.

3. Obiectul material consta in corpul victimei, deoarece asupra acestuia sunt

exercitate actele de violenta cauzatoare de suferinte fizice.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul si victima infractiunii fac

parte din cadrul aceleiasi familii, se va retine forma agravata din alin. 1 ind.1 sau, dupa caz,

alin. 2 ind 1.

5. Subiect pasiv poate fi orice persoana. Daca subiectul pasiv este un functionar

care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, fapta se va incadra

sub aspectul infractiunii de ultraj, in forma calificata, prevazuta de art. 239 alin. 2 C.p.

6. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza printr-o fapta, comisiva

sau omisiva, constand in lovirea sau orice alte acte de violenta producatoare de

suferinte fizice.

7. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta.

Nu intereseaza mobilul si nici scopul savarsirii faptei. De acestea se va tine seama

la individualizarea judiciara a pedepsei.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana vatamata este lovita

sau in momentul cand, printr-un alt act de violenta, ii sunt produse suferinte fizice.

9. Sanctiunea consta in inchisoare de la 1 luna la 3 luni sau amenda.

10. Forme agravate. Infractiunea are trei forme agravate, prevazute in alin. 1 ind. 1, 2 si 2 ind. 1.

I - Prima forma agravata, consta potrivit alin. 1 ind.1, in faptele prevazute la alin. 1

savarsite asupra membrilor familiei care se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu

amenda.

II - A doua forma agravata, exista. potrivit alin. 2, daca lovirea sau actele de

violenta au pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare, ingrijiri medicale de cel

mult 20 de zile care se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

III - A treia forma agravata, consta, potrivit alin. 2 ind. 1, in faptele prevazute la alin. 2

savarsite asupra membrilor familiei care se pedepsesc cu închisoare de la unu la 2 ani sau cu

amenda.

11. Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a

persoanei vatmate.

Vatamarea corporala (art. 181)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta prin care s-a

pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru vindecare

ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si

sanatatea persoanei, iar in forma agravata din alin.1 ind. 1, obiectul juridic consta in relatiile sociale

referitoare la convietuirea in familie.

3. Obiectul material consta in corpul victimei.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca, in raport cu victima, faptuitorul are

calitatea de membru al aceleiasi familii, se va retine forma agravata din alin. 1 ind.1.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta, comisiva sau

omisiva, care pricinuieste persoanei o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii

ce necesita pentru vindecare ingrijiri medicale de cel mult 60 de zile.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce rezultatul cerut de lege.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani.

9. Forme agravate. Potrivit alin. 1ind. 1, infractiunea este mai grava si consta in fapta

prevazuta la alin. 1 savarsita asupra membrilor familiei care se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5

ani.

10. Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei

vatamate. In cazul faptelor prevazute in alin.1 ind.1 actiunea penala se pune in miscare si din

oficiu.Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, chiar si atunci cand actiunea penala sa

pus in miscare din oficiu.

Vatamarea corporala grava (art. 182)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta prin care s-a

pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare care necesita pentru

vindecare ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la

integritate corporala si sanatate.

3. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta care produce

integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare ce necesita pentru vindecare

mai mult de 60 de zile ingrijiri medicale.

6. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei indirecte. Daca

fapta se savarseste cu intentie directa, in scopul producerii consecintei din textul de

incriminare, incadrarea juridica se va face in forma agravata din alin. 3.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila, insa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul cand se produce urmarea socialmente

periculoasa.


9. Forme agravate. Infractiunea are doua forme agravate, prevazute in alin. 2 si 3.

I . Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta a produs vreuna din

urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau organ, incetarea functionarii

acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihica, slutirea, avortul, ori punerea in

primejdie a vietii persoanei pentru care pedeapsa este închisoarea de la 2 la 10 ani.

II - Potrivit alin. 3, infractiunea este mai grava cand fapta a fost savarsita in scopul

producerii consecintelor prevazute la alin. 1 si 2 pentru care pedeapsa este închisoarea de la 3 la

12 ani

Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte (art. 183)

1. Notiune si definitie. Potrivit textului de incriminare, infractiunea exista daca

vreuna dintre faptele prevazute in art. 180 - 182 a avut ca urmare moartea victimei.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, drept

recunoscut fiecarei persoane.

3. Obiectul material consta in corpul persoanei care este victima a infractiunii.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni

identice cu cele prin care se realizeaza infractiunile de lovire sau alte violente, art. 180

C.p., de vatamare corporala, art. 181 C.p. si de vatamare corporala grava, art. 182 C.p.

6. Latura subiectiva. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte

este o infractiune a praeterintentionata, deoarece lovirea sau fapta de vatamare

corporala se savarseste cu intentie, iar urmarea mai grava, constand in moartea

victimei, ii este imputabila faptuitorului pe baza culpei.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este posibila.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce moartea victimei.


Vatamarea corporala din culpa (art. 184)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta prevazuta la

art. 180 alin. 2 si 2 ind. 1, care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare

ingrijiri medicale mai mari de 10 zile, precum si cea prevazut. la art. 181, savarsite

din culpa.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei la integritate corporala

si sanatate.In cazul formelor agravate din alin. 3 si 4, infractiunea are si un obiect juridic secundar

constand in relatiile sociale referitoare la respectarea masurilor de prevedere pentru exercitarea

unei profesii sau meserii.

3. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei care este victima a

infractiunii.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala. Infractiunea poate fi

savarsita cu participatie improprie atunci cand, potrivit art. 31 C.p., o alta persoana

contribuie cu intentie la savarsirea faptei din culpa de catre autor.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza fie prin fapta prevazuta in

art. 180 alin. 2 C.p., care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri

medicale mai mult de 10 zile, fie prin fapta prevazuta in art. 181 C.p.

6. Latura subiectiva presupune culpa faptuitorului.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este posibil. deoarece fapta se

savirseste din culpa.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce

vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii victimei.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 luni sau amenda.

9. Forme agravate. Infractiunea are patru forme agravate, prevazute in alin. 2 – 4 ind. 1.

I . Prima forma agravata, exista, potrivit alin. 2, daca fapta a avut vreuna din

urmarile prevazute in art. 182 alin. 1 sau 2 pentru care pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2

ani sau amenda.

II . A doua forma agravata, exist. potrivit alin. 3, cand savarsirea faptei prevazute

in alin. 1 este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere

pentru exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume

activitati pentru care pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

III . A treia forma agravata, exista potrivit alin. 4, daca fapta prevazuta in alin. 2

este urmarea nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru

exercitiul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea unei anume activitati pentru care

pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

IV . A patra forma agravata exista, potrivit alin. 4 ind 1, daca faptele prevazute in alin.

3 si 4 sunt savarsite de catre o persoana care se afla in stare de ebrietate.

10. Aspecte procesuale. Potrivit alin. 5, pentru faptele prevazute in alin. 1 si 3,

actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

AVORTUL (art. 185-188)

Provocarea ilegala a avortului (art. 185)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1 infractiunea consta in intreruperea cursului

sarcinii, prin orice mijloace, savarsita in vreuna dintre urmatoarele imprejurari:

a) in afara institutiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate in acest

scop;

b) de catre o persoana care nu are calitatea de medic de specialitate;

c) daca varsta sarcinii a depasit patrusprezece saptamani.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale cu privire la intreruperea

cursului sarcinii in conditii de siguranta pentru integritatea corporala, sanatatea si

viata femeii insarcinate.In secundar, nasterea unor copii fara malformatii.

3. Obiectul material consta in corpul femeii insarcinate.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si un medic ce nu are specialitatea

necesara, sau un medic specialist care intrerupe cursul sarcinii mai mare de

patrusprezece saptamani sau in afara unitatilor sanitare ori cabinetelor medicale

autorizate in acest sens. Participatia penala este posibila sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta de intrerupere

a cursului sarcinii.

6. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu intentie directa.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 5.

Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii manoperei/manoperelor

avortive, in conditiile alin. 1.


9. Forme agravate. Provocarea ilegala a avortului are trei forme agravate

prevazute in alin. 2-3.

I . Prima forma agravata consta, potrivit alin. 2, in intreruperea cursului sarcinii,

savarsita in orice conditii, fara consimtamantul femeii insarcinate , care se pedepseste cu închisoare

de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

II . A doua forma agravata exista, potrivit alin. 3 ipoteza I, daca prin faptele

prevazute in alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii insarcinate vreo vatamare corporala grava se pedepseste

cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

III . A treia forma agravata exista, potrivit alin. 3 ipoteza II-a, daca fapta a avut ca

urmare moartea femeii insarcinate se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor

drepturi.

10. Pedeapsa complementara. Potrivit alin. 4, in cazul cand fapta prevazuta in

alin. 2) si 3) a fost savarsita de medic, pe langa pedeapsa inchisorii, se va aplica si

interdictia exercitarii profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c C.p.

11. Cauze speciale de nepedepsire. Potrivit prevederilor alin. 6, nu se pedepseste

intreruperea cursului sarcinii efectuata de medic:

a) daca intreruperea cursului sarcinii era necesara pentru a salva viata, sanatatea

sau integritatea corporala a femeii instrcinate de la un pericol grav si iminent si care

nu putea fi inlaturat altfel;

b) in cazul prevazut in alin. 1 lit. c), cand intreruperea cursului sarcinii se impunea

din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;

c) in cazul prevazut in alin. 2, cand femeia insarcinata s-a aflat in imposibilitate de

a-si exprima vointa, iar intreruperea cursului sarcinii se impunea din motive

terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.

INFRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI

Lipsirea de libertate in mod ilegal (art. 189)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in lipsirea de libertate

a unei persoane in mod ilegal.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea

fizica a persoanei, la dreptul acesteia de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu

propria vointa.

3. Obiectul material. De regula, infractiunea nu are obiect material. In cazul

unora dintre formele agravate ale infractiunii, obiectul material consta in corpul

victimei, cum ar fi, de exemplu, atunci cand aceasta este supusa unor suferinte fizice.


forma instigarii si a complicitatii anterioare.

5. Latura obiectiva. Elementul material consta intr-o fapta prin care persoana

vatamata este lipsita de libertatea fizica, de posibilitatea de a se deplasa si actiona in

conformitate cu propria vointa.

6. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care

poate fi directa sau indirecta. Este necesar ca faptuitorul sa aiba reprezentarea

caracterului ilegal al actiunii sau inactiunii sale.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii este pedepsita, potrivit alin. 7.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea

socialmente periculoasa, in momentul in care persoana vatamata este lipsita de

posibilitatea de a se deplasa si de a actiona in conformitate cu vointa sa.


9. Forme agravate. Infractiunea are cinci forme agravate, prevazute in alin. 2-6.

I . Prima forma agravata exista potrivit alin. 2, in cazul in care fapta este savarsita

prin simularea de calitati oficiale, prin rapire, de o persoana inarmata, de doua sau

mai multe persoane impreuna sau daca in schimbul eliberarii se cere un folos material

sau orice alt avantaj, precum si in cazul in care victima este minora sau este supusa

unor suferinte ori sanatatea sau viata ii este pusa in pericol. pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15

ani.

II . A doua forma agravata consta, potrivit alin. 3, in lipsirea de libertate a unei

persoane savarsita in scopul de a o obliga la practicarea prostitutiei.

Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.

III . A treia forma agravata exista, potrivit alin. 4, daca pentru eliberarea

persoanei se cere, in orice mod, ca statul, o persoana juridica, o organizatie

internationala interguvernamentala sau un grup de persoane sa indeplineasca sau sa

nu indeplineasca un anumit act. pedeapsa este închisoarea de la 7 la 18 ani.

IV . A patra forma agravata, exista, potrivit alin. 5, daca faptele prevazute la alin.

1- 4 se savarsesc de catre o persoana care face parte dintr-un grup organizat.

V . A cincea forma agravata, exista, potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare moartea sau

sinuciderea victimei, care care se pedepseste cu inchisoare de la 15 la 25 de ani.

Sclavia (art. 190)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in punerea sau tinerea unei persoane

in stare de sclavie, precum si traficul de sclavi.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei.

3. Obiectul material consta in corpul persoanei adusa in situatia juridica a

sclavului.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin

oricare dintre urmatoarele trei actiuni alternative:

- punerea unei persoane in stare de sclavie;

- tinerea in stare de sclavie;

- traficul de sclavi.


7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit alin. 2.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana este pusa sau

mentinuta in stare de sclavie ori in momentul in care se efectueaza un act de comert

avand ca obiect o persoana ajunsa in stare de sclavie.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Supunerea la munca fortata sau obligatorie (art. 191)

1. Notiune si definitie. Potrivit textului de incriminare, infractiunea consta in

fapta de a supune o persoana, in alte cazuri decat cele prevazute de dispozitiile

legale, la prestarea unei munci contra vointei sale sau la o munca obligatorie.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul persoanei de a-si

alege in mod liber munca, pe care doreste sa o presteze.

3. Obiect material. Infractiunea nu are obiect material.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material poate fi realizat prin:

- supunerea unei persoane la prestarea unei munci contra vointei sale sau

- supunerea la o munca obligatorie.

6. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care persoana vatamata este

supusa muncii fortate sau obligatorii, moment in care se produce urmarea socialmente

periculoasa a faptei.


Violarea de domiciliu (art. 192)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in patrunderea fara

drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand

de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste, sau refuzul de a le

parasi la cererea acesteia.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la dreptul

persoanei de a-si desfasura viata privata, intr-un loc ales in mod liber, fara vreun

amestec abuziv si nedorit din partea altora.

Obiectul juridic secundar se refera la respectarea regimului armelor si munitiilor atunci cand fapta

se savarseste in conditiile alin.2, de catre o persoana inarmata.

3. Obiectul material. Infractiunea de violare de domiciliu nu are obiect material.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin

doua modalitati alternative, dintre care o actiune si o inactiune.

Ex. Actiune = patrunderea intr-un domiciliu

Inactiune= refuzul de a parasi locuinta, dependinta, etc, la cererea persoanei care le foloseste;

6. Latura subiectiva. Violarea de domiciliu se savarsestecu intentie. In modalitatea

omisiva, intentia faptuitorului rezulta din aceea ca i s-a cerut in mod expres sa

paraseasca domiciliul, cerere careia nu ii da curs.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii, posibila in modalitatea

comisiva, nu se pedepseste.


9. Forme agravate. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca se savarseste

in urmatoarele imprejurari:

a) de o persoana inarmata;

b) de doua sau mai multe persoane impreuna;

c) in timpul noptii;

d) prin folosirea de calitati mincinoase.

In cazul formelor agravate ale acestei invractiuni acestea se care se pedepsesc cu inchisoare de la 3

la 10 ani.

10. Aspecte procesuale. Pentru fapta prevazuta in alin. 1, actiunea penala se pune

in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea

penala.

Amenintarea (art. 193)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in fapta de a ameninta o persoana cu

savarsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare indreptate impotriva ei, a

sotului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa o alarmeze.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea morala a

persoanei.

3. Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material.


formele.


amenintare, fapta care are acceptiunea din vorbirea curenta, in sensul de a arata

intentia de a face rau cuiva, insuflandu-i, in felul acesta, temerea pericolului in care se

gaseste.

6. Latura subiectiva presupune intentia.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este pedepsita.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste fapta

incriminata, victima luand cunostinta de amenintare, fapta de natura sa o alarmeze.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda, fara ca

pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea

care a format obiectul amenintarii.

9. Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare la plangerea

prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Santajul (art. 194)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in constrangerea unei

persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere

ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau

pentru altul.


morala a persoanei.

Obiectul juridic secundar poate consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial atunci cand se

urmareste un folos material, fie referitor la alt drept sau folos al acesteia atunci cand interesul

urmarit nu este de natura patrimoniala.

3. Obiectul material. De regula, infractiunea nu are obiect material, chiar daca

faptuitorul urmareste, si eventual, obtine un folos material. Obiectul material poate

consta in corpul victimei, atunci cand faptuitorul intrebuinteaza violente fizice.


formele.


constrangere exercitata asupra unei persoane

6. Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece faptuitorul savarseste

fapta cu scopul de a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul.


Consumarea infractiunii are loc in momentul exercitarii constrangerii, prin

violenta sau amenintare, moment in care se produce urmarea socialmente periculoas.

constand in incalcarea libertatii morale a victimei.


9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava cand

constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau

imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau

pentru o ruda apropiata.

Sanctiunea consta, in cazul acesta in pedepsa cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Violarea secretului corespondentei (art. 195)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in deschiderea unei

corespondente adresate altuia ori interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate

prin telefon, telegraf sau prin alte mijloace de transmitere la distanta, fara

drept, iar potrivit alin. 2, consta in sustragerea, distrugerea sau retinerea unei

corespondente, precum si divulgarea continutului unei corespondente, chiar atunci

cand a fost trimisa deschisa sau a fost deschisa din greseala, ori divulgarea

continutului unei convorbiri sau comunicari interceptate, chiar in cazul in care

faptuitorul a luat cunostinta de aceasta din greseala sau din intamplare.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea persoanei de

a comunica cu alte persoane, prin intermediul mijloacelor de transmitere la distanta,

corespondeta, telefon, telegraf etc., la adapost de orice interventie abuziva din partea

altora.

3. Obiectul material. Infractiunea de violare a secretului corespondentei are, in

unele modalitati de savarsire, si un obiect material, constand in corespondenta

adresata altuia, fata de care se savarseste actiunea de deschidere fara drept, sustragere,

distrugere sau retinere.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila, de

regula, sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective poate fi realizat prin

una sau unele dintre actiunile alternative prevazute in textul de incriminare.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste oricare dintre

actiunile alternative prevazute in textul de incriminare, moment in care se produce si

urmarea socialmente periculoasa.



prealabila a persoanei vatamate. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Divulagarea secretului profesional (art. 196)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in divulgarea, fara drept, a unor date,

de catre acela caruia i-au fost incredintate, sau de care a luat cunostinta in virtutea

profesiei ori functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane.


persoanei de a incredinta secrete altor persoane, care exercit. anumite profesii sau

functii, fara temerea ca acestea vor fi divulgate, precum si de a nu i se divulga secretele

de care o alta persoana a luat cunostinta in virtutea profesiei sau functiei.

3. Obiectul material. Infractiunea este lipsita de obiect material.

4. Subiectul activ este calificat, infractiunea putand fi savarsita numai de catre o

persoana care exercita o profesie sau functie in virtutea careia i se incredinteaza sau

afla date referitoare la viata personala a cuiva.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective consta intr-o actiune

de divulgare a datelor care i-au fost incredintate faptuitorului sau de care acesta a luat

cunostinta in virtutea profesiei sau functiei.


7. Tentativa si consumarea. Tentativa nu este pedepsita.

Consumarea infractiunii are loc in momentul cand actiunea de divulgare fiind

savarsita, se produce urmarea periculoasa a faptei.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda.


prealabila a persoanei vatamate.

INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA

Violul (art. 197)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in actul sexual, de

orice natura, cu o alta persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea

acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si

inviolabilitatea sexuala a persoanei, indiferent de sex.

Obiectul juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala si sanatatea

persoanei, in cazul violului care a avut ca urmare o vatamare corporala grava a victimei, relatile

sociale referitoare la convietuirea in cadrul familie, in cazul violului savarsit asupra unui membru al

familiei, relatiile sociale referitoare la dreptul la viata, in cazul in care, violul a avut ca urmare

moartea sau sinuciderea victimei

3. Obiectul material consta in corpul victimei fata de care se exercita in mod

nemijlocit atat constrangerea, cat si actul sexual.

4. Subiectul active. Infractiunea de viol poate fi savarsita de orice persoana,

indiferent de sex.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza printr-un

act sexual, de orice natura, care are loc fara consimtamantul victimei, persoana de sex

opus ori de acelasi sex cu faptuitorul.

6. Latura subiectiva. Infractiunea de viol se savarseste cu intentie directa.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii de viol se pedepseste, potrivit

art. 204 C.p. Tentativa de viol exista atunci cand faptuitorul a folosit constrangerea

impotriva victimei pentru a o determina la un act sexual, de orice natura, insa, datorita

unor imprejurari independente de vointa sa, nu a putut realiza acest act.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care este incalcata libertatea si

inviolabilitatea sexuala a victimei, prin realizarea actului sexual, de orice natura, cu

ajutorul constrangerii sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si

exprima vointa.


9. Forme agravate. Infractiunea de viol are trei forme agravate prevazute in alin. 2 si 3.

I . Prima forma agravata, exista potrivit alin. 2, daca:

a) fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) victima se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau in tratamentul

faptuitorului;

b1) victima este membru al familiei;

c) s-a cauzat victimei o vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii.

Sanctiunea este pedeapsa cu inchisoare de la 5 la 18 ani si interzicerea unor drepturi.

II . A doua forma agravata, exista potrivit alin. 3 ipoteza I, daca victima nu a implinit varsta de 15

ani.

Sanctiunea este pedeapsa cu inchisoare de la 10 la 25 ani si interzicerea unor drepturi

III . A treia forma agravata, exista potrivit alin. 3 ipoteza a II-a, daca fapta a avut

ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.


10. Aspecte procesuale. Potrivit alin. 4, pentru fapta prevazut. in alin. 1, actiunea

penala se pune in miscare la plingerea prealabila a persoanei vatamate. Retragerea plangerii

prealabile are drept consecinta inlaturarea raspunderii penale.

Actul sexual cu un minor (art. 198)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in actul sexual, de

orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta

de 15 ani, iar potrivit alin. 2, consta in actul sexual, de orice natura, cu o persoana de

sex diferit sau de acelasi sex intre 15-18 ani, daca fapta este savarsita de tutore sau

curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator,

folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea victimei sau

de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si

inviolabilitatea sexuala a persoanei care nu a implinit varsta de 15 ani, in cazul alin. 1,

iar in cazul alin. 2, in relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea

sexuala a persoanei avand varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani.

3. Obiectul material. Infractiunea are si un obiect material care consta in corpul

victimei.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, de sex diferit ori de acelasi sex cu victima

infractiunii

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective consta intr-un act sexual

realizat de faptuitor cu o persoana de sex opus ori de acelasi sex, care nu a implinit

varsta de 15 ani, in conditiile alin. 1, iar in conditiile alin. 2, cu o persoana de sex diferit

ori de acelasi sex avand varsta cuprins. intre 15 si 18 ani.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit art. 204 C.p.

Consumarea infractiunii are loc in momentul cand are loc actul sexual.


9. Forme agravate. Infractiunea are cinci forme agravate, prevazute in alin. 3-6.

I . Prima forma agravata, exista potrivit alin. 3, daca actul sexual, de orice natura,

cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, care nu a implinit varsta de 18 ani, a

fost determinat de oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct

sau indirect, victimei.


II . A doua forma agravata, exista potrivit alin. 4 ipoteza I, daca faptele prevazute

in alin. 1 - 3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice.


III . A treia forma agravata, exista potrivit alin. 4 ipoteza II-a, daca faptele

prevazute in alin. 1 - 3 au fost savarsite in scopul producerii de materiale

pornografice, si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea.


IV . A patra forma agravata, exista potrivit alin. 5, cand fapta prevazutain alin. 1 a

fost savarsita in imprejurarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. b) ori daca faptele

prevazute in alin. 1 si 4 au avut urmarile prevazute in art. 197 alin. 2 lit. c). Agravanta

are in vedere doua imprejurari:

- in primul rand, daca victima, mai mica de 15 ani, se afla in ingrijirea, ocrotirea,

educarea, paza sau tratamentul faptuitorului.

- in al doilea rand, daca, prin faptele prevazute in alin. 1 - 4, s-a cauzat victimei o

vatamare corporala grava, in acceptiunea prevederilor art. 182 C.p.


V . A cincea forma agravata, exista potrivit alin. 6, daca fapta a avut ca urmare

moartea sau sinuciderea victimei.


Seductia (art. 199)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in fapta aceluia care, prin promisiuni

de casatorie, determina o persoana de sex feminin mai mica de 18 ani de a avea cu el

raport sexual.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea si

inviolabilitatea sexuala a persoanei de sex feminin care nu a implinit varsta de 18 ani.

3. Obiectul material consta in corpul persoanei de sex feminin care nu a implinit

varsta de 18 ani.

4. Subiect activ poate fi numai un barbat, deoarece numai acesta poate face

promisiuni de casatorie unei persoane de sex feminin si poate realiza raportul sexual

cu ea.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-un raport sexual

normal, cu o persoana de sex feminin care nu a implinit varsta de 18 ani, si care

consimte in acest sens luand in considerare promisiunile de casatorie pe care le-a

primit din partea faptuitorului.

6. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza raportul sexual

la care victima a fost determinata prin promisiunile de casatorie facute de faptuitor.


9. Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu, deoarece

victima infractiunii este o persoana minora.Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Perversiunea sexual. (art. 201)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in actele de

perversiunea sexuala savarsite in public sau daca au produs scandal public.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la normalitatea

si moralitatea vietii sexuale, la sentimentele de pudoare si decenta ale celorlalti

membri ai societatii referitoare la viata sexuala a persoanei.

Obiectul juridic secundar se refera la relatile sociale care protejeaza dreptulpersoanei la viata,

atunci cand fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei

3. Obiectul material consta in corpul persoanei asupra careia se exercita actele de

perversiunea sexuala.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, indiferent de sex. In forma agravata din

alin. 3, faptuitorul are, in raport cu victima infractiunii, calitatea de tutore, curator,

supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau educator. Participatia penala este

posibila sub toate formele.

5. Subiect pasiv. Pentru forma agravat. din alin. 2, subiect pasiv poate fi orice

persoana, indiferent de sex, care nu a implinit varsta de 15 ani, iar pentru forma din

alin. 3, poate fi, de asemenea, orice persoana, indiferent de sex, cu varsta cuprins.

intre 15 si 18 ani, persoana care se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau

tratamentul faptuitorului.

6. Latura obiectiva. Elementul material al infractiunii se realizeaza prin

savarsirea unor acte de perversiune sexuala.

7. Latura subiectiva presupune intentia. Este necesar ca faptuitorul sa aiba

reprezentarea savarsirii faptei in public, sau a posibilitatii producerii scandalului

public.


Consumarea infractiunii are loc in momentul producerii scandalului public.


9. Forme agravate. Infractiunea are opt forme agravate, prevazute in alin. 2-5.

I . Prima forma agravata exista, potrivit alin. 2, constand in actele de perversiune

sexuala cu o persoana care nu a implinit varsta de 15 ani.


II . A doua forma agravata exista, potrivit alin. 3, constand in actele de

perversiune sexuala cu o persoana intre 15-18 ani, daca fapta este savarsita de tutore

sau curator ori de catre supraveghetor, ingrijitor, medic curant, profesor sau

educator, folosindu-se de calitatea sa, ori daca faptuitorul a abuzat de increderea

victimei sau de autoritatea ori influenta sa asupra acesteia.


III . A treia forma agravata exista, potrivit alin. 3 ind. 1, daca actele de perversiune

sexuala cu o persoana care nu a implinit varsta de 18 ani au fost determinate de

oferirea sau darea de bani ori alte foloase de catre faptuitor, direct sau indirect,

victimei.


IV . A patra forma agravata exista, potrivit alin. 3 ind. 2, daca faptele prevazute in alin.

2, 3 si 3 ind. 1 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice.


V . A cincea forma agravata exista, potrivit alin. 3ind. 2 ipoteza a II-a, daca faptele

prevazute in alin. 2, 3 si 3 ind. 1 au fost savarsite in scopul producerii de materiale

pornografice si daca pentru realizarea acestui scop s-a folosit constrangerea.


VI . A sasea forma agravata exista, potrivit alin. 4, si consta in actele de

perversiune sexuala cu o persoana in imposibilitatea de a se apara ori de a-si

exprima vointa sau prin constrangere.

Agravanta ia in considerare faptul c., spre deosebire de forma simpl. a

infrac.iunii, in acest. modalitate, victima nu consimte la realizarea actelor de

perversiune sexual., acesta fiind in imposibilitate de a se apara ori de a-si exprima

vointa fiind constrans. in acest sens.

Tentativa se pedepseste, potrivit art. 204 C.p.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

VII . A saptea forma agravata exista, potrivit alin. 5 ipoteza I, daca fapta

prevazut. in alin. 1 - 4 are ca urmare vatamarea grava a integritatii corporale sau a

sanatatii.


VIII . A opta forma agravata exista, potrivit alin. 5 ipoteza a II-a, daca fapta

prevazuta in alin. 1 - 4 are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei.


Coruptia sexuala (art. 202)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in actele cu caracter

obscen savarsite asupra unui minor sau in prezenta unui minor.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la viata sexuala,

relatii care presupun un climat normal de dezvoltare fizica si psihica a oricarui minor,

legiuitorul urmarind sa-l protejeze pe minor fata de actele cu caracter obscen, acte de

natura sa-i pericliteze dezvoltarea psihica si fizica.


formele.

4. Subiect pasiv poate fi numai un minor fata de care se realizeaza actele cu

caracter obscen.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o actiune constand in

savarsirea unor acte cu caracter obscen, asupra unui minor sau in prezenta unui minor.

6. Latura subiectiva presupune intentia. Pentru existenta infractiunii este necesar ca

faptuitorul sa aiba reprezentarea:

- caracterului obscen al actelor pe care le savarseste;

- imprejurarii ca aceste acte sunt savarsite asupra unui minor sau in prezenta unui

minor;

- consecintelor periculoase ale actiunii sale, constand in incalcarea relatiilor

sociale referitoare la viata sexuala a persoanei.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa este pedepsita, potrivit art. 204.

Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actelor cu caracter obscen

asupra unui minor sau in prezenta unui minor.


9. Forme agravate. Infractiunea are doua forme agravate, prevazute in alin. 2 si 2 ind 1.

I - Prima forma agravata, exista potrivit alin. 2, atunci cand faptele prevazute la

alin. 1 se savarsesc in cadrul familiei.

Sanctiunea este pedeapsa cu inchisoarea, de la 1 la 7 ani.

II . A doua forma agravata, exista potrivit alin. 2 ind. 1, daca faptele prevazute in alin.

1 si 2 au fost savarsite in scopul producerii de materiale pornografice.

Sanctiunea este pedeapsa cu inchisoarea, de la 1 la 9 ani.

10. Ademenirea unei persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un

minor. Prin dispozitiile alin. 3, legiuitorul a consacrat o infractiune distincta savarsita

in legatura cu viata sexuala a minorului. Infractiunea consta in ademenirea unei

persoane in vederea savarsirii de acte sexuale cu un minor de sex diferit sau de acelasi

sex.

Sanctiunea este pedeapsa cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Incestul (art. 203)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in raportul sexual intre rude in linie

directa sau intre frati si surori.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la desfasurarea vietii

sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub

aspect biologic, specia umana.

3. Obiectul material este reprezentat de corpul persoanei cu rol pasiv.

4. Subiectul activ. Incestul este o infractiune bilaterala care nu poate fi savarsita

decat prin cooperarea a doua persoane, de sex opus, dintre care una cu rol activ, iar

cealalta cu rol pasiv.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-un raport sexual

normal, doua persoane de sex opus.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa. Faptuitorii trebuie sa cunoasca,

in momentul savarsirii faptei, ca sunt rude in linie directa sau frate si sora.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa este pedepsita, potrivit art. 204 C.p.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza raportul sexual,

moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei.


Hartuirea sexuala (art. 203 ind 1)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in hartuirea unei persoane prin

amenintare sau constrangere, in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala, de

catre o persoana care abuzeaza de autoritatea sau influenta pe care i-o confera

functia indeplinita la locul de munca.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la libertatea vietii sexuale

a oricarei persoane, relatii care sunt incompatibile cu faptele de hartuire sexuala, fapte

savarsite in scopul de a obtine satisfactii de natura sexuala.

3. Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material, deoarece fapta se

indreapta impotriva libertatii victimei, iar constrangerea este de natura morala.

4. Subiectul activ este calificat prin functia indeplinita la locul de munca, functie

care ii confera autoritate sau influenta, in raport cu victima infractiunii (sef,

angajator, patron, inspector, terapeut, psihiatru, profesor, medic etc).

5. Subiect pasiv poate fi orice persoana.

6. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin

actiunea de hartuire sexuala, constand in fapta repetata, de a nu-i da pace cuiva, a

cicali, a sacai, a pisa, a purta discutii repetate si contradictorii, in scopul de a obtine

satisfactii de natura sexuala.

7. Latura subiectiva presupune intentia directa. Fapta constituie infractiune

indiferent daca scopul este realizat sau nu.

8. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii nu este posibila.

Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii unor acte repetate, de

natura sa-i confere faptei semnificatia de hartuire.


CAPITOLUL III

INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

FURTUL

Furtul simplu (art. 208)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in luarea unui bun

mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, in scopul de a si-l

insusi pe nedrept, iar potrivit alin. 4, consta in luarea, in conditiile alin. 1 al textului,

a unui vehicul, in scopul de a-l folosi pe nedrept.

2. Obiectul juridic special consta in relatiile sociale referitoare la posesia si

detentia asupra bunurilor mobile. Ocrotirea posesiei si a detentiei bunurilor mobile se

realizeaza independent de ocrotirea dreptului de proprietate

3. Obiectul material consta intr-un bun mobil, aflat in posesia sau detentia altuia,

asupra caruia se exercita actiunea de luare.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si proprietarul sau coproprietarul

bunului, cand fapta se savarseste in conditiile alin. 3.

5. Latura obiectiva. Elementul material consta in actiunea de luare a bunului

mobil din posesia sau detentia altuia fara consimtamantul acestuia.

6. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu intentie directa.


Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii celui de-al doilea act, adica

in momentul imposedarii, cand fapta se realizeaza in conditiile alin. 1, respectiv in

momentul deplasarii vehiculului de catre autor, cand fapta se realizeaza in conditiile

alin. 4.


Furtul calificat (art. 209)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, este calificat furtul savarsit in urmatoarele

imprejurari:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avand asupra sa o arma sau o substanta narcotica;

c) de catre o persoana mascata, deghizata sau travestita;

d) asupra unei persoane aflate in imposibilitate de a-si exprima vointa sau de a se

apara;

e) intr-un loc public;

f) intr-un mijloc de transport in comun;

g) in timpul noptii;

h) in timpul unei calamitati;

i) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori

a unei chei mincinoase;

Potrivit alin. 2, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si furtul privind:

a) un bun care face parte din patrimoniul cultural;

b) un act care serveste pentru dovedirea starii civile, pentru legitimare sau

identificare.

2. Sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoare de la 3 la 15 ani.

3. Forme agravate. Infractiunea are doua forme agravate prevazute in alin. 3 si 4.

I . Potrivit alin. 3, este mai grav furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:

a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse

petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;

b) componente ale sistemelor de irigatii;

c) componente ale retelelor electrice;

d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare in caz de

incendiu sau alte situatii de urgenta publica;

e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la

accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene, ori in caz de dezastru;

f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval si aerian si

componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport

aferente;

g) bunuri prin insusirea carora se pune in pericol siguranta traficului si a

persoanelor pe drumurile publice;

h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, precum si

componenete de comunicatii.

Sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoare de la 4 la 18 ani

II - Potrivit alin. 4, infractiunea are forma agravata daca furtul a produs consecinte

deosebit de grave( o paguba mai mare de 200.000 de lei).

Sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoare de la 10 la 20 ani

Furtul urmarit la plangerea prealabila (art. 210)

1. Notiune si definitie. Potrivit art. 210 C.p., furtul savarsit intre soti ori intre

rude apropiate, sau de catre un minor in paguba tutorelui sau, ori de catre cel care

locuieste impreuna cu persoana vatamata sau este gazduit de aceasta, se urmareste

numai plangerea prealabila a persoanei vatamate.

TALHARIA (art. 211)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, talharia consta in furtul savarsit prin

intrebuintare de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de

inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea

unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor

infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea.

2. Obiectul juridic. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare

la posesia si detentia asupra bunurilor mobile. Obiectul juridic secundar consta in

relatiile sociale referitoare la atributele fundamentale ale persoanei, viata, integritatea

corporala sau libertatea acesteia.

3. Obiectul material consta, in primul rand, intr-un bun mobil care se

caracterizeaza prin aceleasi trasaturi ca si la infractiunea de furt. Talharia poate avea

ca obiect material, in al doilea rand, corpul persoanei in situatia in care activitatea

secundara se realizeaza printr-o actiune exercitata direct asupra acestuia.

4. Subiect activ poate fi orice persoana.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin doua

activitati, dintre care o activitate principala, corespunzatoare furtului, si alta

secundara, constand in folosirea violentei.

Activitatea principala, corespunzatoare furtului, se realizeaza printr-un act de

deposedare si un act de imposedare.

Activitatea secundara se poate realiza prin una dintre urmatoarele patru modalitati

pe care legea le prevede alternativ:

- intrebuintarea de violente;

- intrebuintarea de amenintari;

- punerea victimei in stare de inconstienta;

- punerea victimei in neputinta de a se apara.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece exista un dublu scop. In

primul rand, exista scopul specific furtului, constand in insusirea bunului, iar in al

doilea rand, activitatea secundara are ca scop savarsirea furtului, pastrarea bunului

furat, stergerea urmelor infractiunii ori asigurarea scaparii faptuitorului.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care sunt realizate ambele activitati

secundare si principale.


9. Forme agravate. Infractiunea are trei forme agravate, prevazute in alin. 2, 2 ind 1 si 3.

I . Prima forma agravata exista potrivit alin. 2, atunci cand talharia este savarsit.

in urmatoarele imprejurari:

a) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) in timpul noptii;

c) intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 5 la 20 ani

II . A doua forma agravata exista, potrivit alin. 21, daca talharia a fost savarsita:

a) de doua sau mai multe persoane impreuna;

b) de o persoana avand asupra sa o arma, o substanta narcotica ori paralizanta;

c) intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia;

d) in timpul unei calamitati;

e) a avut vreuna din urmarile aratate in art. 182.


III . A treia forma agravata exista, potrivit alin. 3, daca talharia a produs

consecinte deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.


PIRATERIA (art. 212)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in jefuirea prin acte de

violente savarsite in scopuri personale, de echipajul sau pasagerii unei nave

impotriva persoanelor sau bunurilor care se gasesc pe acea nava ori impotriva altei

nave, daca navele se afla in marea libera sau intr-un loc care nu este supus

jurisdictiei nici unui stat, iar potrivit alin. 4, dispoztiile alineatelor precedente se

aplica in mod corespunzator si cand infractiunea de piraterie s-a comis pe o

aeronava sau intre aeronave si nave.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la patrimoniu, iar obiectul

juridic secundar consta in relatiile sociale referitoare la integritatea persoanelor si a

bunurilor.

3. Obiectul material este reprezentat atat de bunurile, in raport cu care se

realizeaza actiunea de jefuire, cit si corpul persoanelor supuse actelor de violenta.

4. Subiectul activ este format dintr-o pluralitate de faptuitori, din echipajul sau

pasagerii unei nave. Participatia penala este posibila sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin doua actiuni, una

principala constand in jefuirea bunurilor de pe o nava si alta secundara, constand in

savarsirea unor acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor .

6. Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece pirateria include un dublu scop.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art.

222 C.p. Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza atat

activitatea principala, cat si activitatea secundara.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 18 ani.

8. Forme agravate. Pirateria are doua forme agravate, prevazute in alin. 2 si 3.

I - Potrivit alin. 2, pirateria este mai grava daca a avut vreuna din urmarile aratate

in art. 182 C.p.


II - Potrivit alin. 3, pirateria este, de asemenea, mai grava daca a produs consecinte

deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.


ABUZUL DE INCREDERE (art. 213)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in insusirea unui bun

mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul

de a-l restitui.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la dreptul de proprietate

asupra bunurilor mobile, relatii care implica o anumita incredere pe care participantii

trebuie sa si-o acorde reciproc.

3. Obiectul material este format dintr-un bun mobil al altuia, detinut cu orice

titlu de catre faptuitor. Bunul mobil trebuie sa apartina altuia.

4. Subiect activ poate fi orice persoana fizica, persoana care are in detentie, cu

orice titlu, un bun mobil al altuia, si care isi interverteste in mod abuziv calitatea sa de

detentor al bunului in aceea de pretins proprietar al acestuia. Participatia penala este

posibia sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin:

insusirea bunului, dispunerea pe nedrept de acel bun sau refuzul de a-l restitui.



Consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii oricareia dintre modalitatile

elementului material.


9. Aspecte procesuale. Potrivit alin. 2, daca bunul este proprietate privata,

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar

impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

GESTIUNEA FRAUDULOASA (art. 214)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in pricinuirea de pagube

unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor

acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii

acelor bunuri.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial.

3. Obiectul material consta intr-o pluralitate de bunuri mobile si imobile, apartinand

altuia, si aflata in posesia faptuitorului, cu obligatia de a le conserva sau

administra.

4. Subiect activ poate fi orice persoana care are ori trebuie sa aiba grija

administrarii sau conservarii bunurilor altuia, nefiind necesar sa aiba calitatea de

functionar .

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiuni sau inactiuni,

savarsite cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor.

6. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei, deoarece faptuitorul

actioneaza cu rea-credinta.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii este posibila in cazul savarsirii

faptei printr-o actiune, insa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se pricinuieste paguba, ca

urmare a actiunii sau inactiunii incriminate.


9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, gestiunea frauduloasa este mai grava daca

este savarsita in scopul de a dobandi un folos material.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 la 10 ani, daca infractiunea nu constituie o infractiune mai

grava.

10. Aspecte procesuale. Potrivit alin. 3, daca bunul este proprietate privata,

Actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1, se pune in miscare la plangerea

prealabila a persoanei vatamate.

INSELACIUNEA (art. 215)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in inducerea in eroare

a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul

un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba.


3. Obiectul material poate consta in bunuri mobile sau imobile, precum si in

inscrisuri cu valoare patrimoniala.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o actiune de inducere

in eroare, savarsita prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca

mincinoasa a unei fapte adevarate.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece faptuitorul actioneaza in

scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul a unui folos material injust.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa se pedepseste, potrivit prevederilor art.

222 C.p.

Consumarea infractiunii are loc la data producerii pagubei, nu la aceea a

inducerii in eroare a persoanei vatamate.


9. Inselaciunea in conventii. Potrivit alin. 3, inselaciunea in conventii consta in

inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau

executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu

ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate.

10. Forme agravate. Infractiunea de inselaciune are doua forme agravate,

prevazute in alin. 2 si 5.

I - Potrivit alin. 2, atat inselaciunea prevazuta in alin. 1, cat si cea prevazuta in

alin. 3 sunt mai grave daca au fost savarsite prin folosire de nume sau calitati

mincinoase ori de alte mijloace frauduloase pentru care canctiunea consta in inchisoare de la 3 la

15 ani.Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune se aplica regulile privitoare la

concursul de infractiuni.

II - Potrivit alin. 5, este calificata inselaciunea care a avut consecinte deosebit de

grave.


11. Inselaciunea prin emiterea de cecuri fara acoperire. Aceasta forma a

inselaciunii, consta potrivit alin. 4, in emiterea unui cec asupra unei institutii de

credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau

acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul

sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de

prezentare, in scopul aratat in alin. 1, daca s-a pricinuit o paguba posesorului

cecului.


DELAPIDAREA (art. 2151 )

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in insusirea, folosirea

sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori

sau alte bunuri.


Obiectul juridic secundar, consta in relatii sociale referitoare la corectitudinea de care

trebuie sa dea dovada gestionarii si administratorii in activitatea de gestionare si

administrare a bunurilor.

3. Obiectul material consta in bani, valori sau alte bunuri, pe care faptuitorul le

gestioneaza sau le administreaza.

4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar care gestioneaza sau

administreaza bunuri.

5. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza prin:

- insusirea bunului, care consta in luarea in stapanire a acestuia;

- folosirea, care presupune intrebuintarea temporara a bunului;

- traficarea de bani, valori sau alte bunuri, care presupune supunerea temporara a bunului unor

operatiuni speculative.

6. Latura subiectiva presupune intentia, care, de regula, este directa.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care actiunea de insusire, folosire

sau traficare este dusa pana la capat.


9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea de delapidare este mai grava in

cazul in care fapta a avut consecinte deosebit de grave, in sensul prevederilor art. 146

C.p.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.

INSUSIREA BUNULUI GASIT (art. 216)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in fapta de a nu preda

in termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale cu caracter patrimonial.

3. Obiectul material este reprezentat de un bun gasit, in cazul prevazut in alin. 1,

si un bun ajuns din eroare in posesia faptuitorului, in cazul prevazut in alin. 2.

4. Subiect activ poate fi orice persoana care gaseste un bun sau care, din eroare,

primeste un bun apartinand altuia.

5. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza in cazul prevazut in alin.

1, fie printr-o inactiune, constand in nepredarea bunului gasit sau o actiune, constand in dispunerea

de acel bun, iar in cazul alin.2 consta intr-o actiune de insusire a bunului ajuns din eroare in posesia

faptuitorului.


7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila in modalitatile comisive,

insa nu se pedepseste.


DISTRUGEREA (art. 217)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1 infractiunea consta in distrugerea,

degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a unui bun apartinand altuia .


3. Obiectul material poate consta in orice bun, mobil sau imobil, apartinand

altuia.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, cu exceptia proprietarului bunului.


- distrugerea (nimicirea entitatii fizice a bunului, in asa fel incat acesta

inceteaza sa mai existe).

- degradarea (are semnificatia reducerii parametrilor calitativi, si in consecinta,reducerea

potentialului sau de utilizare.);

- aducerea in stare de neintrebuintare (are semnifica aducerea bunului in situatia de a nu

mai putea fi folosit, temporar sau permanent);

- impiedicarea luarii masurilor de conservare ori de salvare a unui bun (presupune

desfasurarea oricarei activitati de natura sa zadarniceasca luarea masurilor menite a-l

apara de pericolul distrugerii) sau

- inlaturarea masurilor luate in acest sens (are ca situatie luarea, de catre o alta persoana, a unor

masuri de aparare a bunului de pericolul distrugerii.).


7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii se pedepseste conform

prevederilor art. 222 C.p.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza oricare dintre

modalitatile alternative ale elementului material .

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 3 ani sau amenda.

9. Forme agravate. Distrugerea are trei forme agravate prevazute in alin. 2, 3 si 4.

I - Potrivit alin. 2, distrugerea este mai grava in cazul in care bunul are o

deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea

valoare.


II - Potrivit alin. 3, infractiunea este, de asemenea, mai grava, daca are loc

distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a unei conducte

petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a echipamentelor si

instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea programelor de radio si

televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a conductelor magistrale de

alimentare cu apa.


III - Potrivit alin. 4, infractiunea de distrugere este si mai grava daca distrugerea,

degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare se savarseste prin incendiere,

explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca rezulta pericol public.


10. Aspecte procesuale. Pentru fapta prevazut. in alin. 1, actiunea penala se pune

in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, daca bunul este proprietate private, iar

retragerea plangerii prealabile/impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

DISTRUGEREA CALIFICAT. (art. 218)

1. Notiune si definitie. Potrivit art. 218 C.p., distrugerea este calificata daca

faptele prevazute in art. 217 C.p. au avut consecinte deosebit de grave sau daca au

avut ca urmare un dezastru.


drepturi.

DISTRUGEREA DIN CULPA (art. 219)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in distrugerea,

degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun.

2. Latura obiectiva. Distrugerea din culpa, prevazut. in alin. 1, este identica cu

forma agravata a distrugerii intentionate prevazute in art. 217 alin. 4 C.p

3. Latura subiectiva presupune culpa in cele doua forme.


5. Forme agravate. Infractiunea are doua forme agravate prevazute in alin. 3 si 4.

I - Potrivit alin. 3 al textului, forma agravata consta in distrugerea, degradarea

sau aducerea in stare de neintrebuintare, din culpa, a unui bun, chir daca acesta apartine

faptuitorului, cand fapta a avut consecinte deosebit de grave sau cand a avut ca urmare un dezastru.

Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 2 ani sau amenda

II - Potrivit alin. 4, infractiunea este si mai grava cand dezastrul ori consecintele

deosebit de grave s-au produs ca urmare a parasirii postului sau a savarsirii oricarei

alte fapte de catre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori

de catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi.


TULBURAREA DE POSESIE (art. 220)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in ocuparea, in

intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la posesia asupra bunurilor

imobile. In cazul formei agravante obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la

integritatea corporala sau libertatea persoanei sau la integritatea bunurilor.

3. Obiectul material este reprezentat de bunul imobil fata de care se realizeaza

actiunea de ocupare, bun care se afla in posesia altuia.


toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza fie printr-o actiune fie

printr-o inactiune.


7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul ocuparii imobilului, luarii acestuia

in stapanire, sau dupa caz, in momentul refuzului de eliberare a acestuia.



I - Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava, daca fapta prevazut. in alin. 1 se

savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar sau a

reperelor de marcare.

Sanctiunea consta in inchisoare de la o 2 la 7 ani .

II - Potrivit alin. 3, forma agravata exista daca fapta prevazuta in alin. 2 se

savarseste de doua sau mai multe persoane impreuna.


10. Aspecte procesuale. Actiunea penala se pune in miscare din oficiu, insa,

potrivit alin. 4, impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

TAINUIREA (art. 221)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in primirea, dobandirea

sau transformarea unui bun ori inlesnirea valorificarii acestuia, cunoscand ca bunul

provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.


3. Obiectul material consta in bunul tainuit, bunul fata de care se savarseste fapta

incriminata si care provine dintr-o fapta prevazuta de legea penala.



- primire, primirea bunului inseamna luarea acestuia in posesie sub orice titlu.

- dobandirea, consta in luarea acestuia in stapanire, prin orice mod - cumparare,

donatie, schimb etc.

- transformarea bunului, consta in modificarea substantei sau a formei acestuia,

incat nu mai poate fi usor recunoscut.

- inlesnirea valorificarii unui bun provenit dintr-o fapta prevazuta de legea penala,

consta in orice ajutor acordat pentru realizarea folosului urmarit prin savarsirea faptei.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa, deoarece tainuitorul cunoaste de

la inceput imprejurarea ca bunul provine dintr-o fapta prevazuta de legea penala si

urmareste obtinerea unui folos material.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila dar nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care oricare dintre actiunile

prevazute in textul de incriminare este dusa pana la capat, moment in care se produce

urmarea socialmente periculoasa.


9. Cauza speciala de nepedepsire. Potrivit alin. 2, tainuirea savarsita de sot sau

de o ruda apropiata nu se pedepseste

CAPITOLUL IV

INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATII

OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (art. 236)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in orice manifestare

prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la respectul datorat

autoritatii de stat.

3. Obiectul material este reprezentat de insemnul, emblema sau semnul fata de

care se realizeaza in mod nemijlocit actiunea ce exprima dispretul faptuitorului.


formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective presupune o

manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei


7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii, este posibil. atunci cand fapta

este comisiva, insa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste actiunea sau

infractiunea cu caracter ofensator, moment in care se produce starea de pericol pentru

autoritatea de stat.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani, pentru fapta din alin. 1, si

inchisoare de la 3 luni la 1 an sau amenda pentru fapta din alin. 2 (atunci cand se manifesta dispret

fata de o autoritate).

ULTRAJUL (art. 239)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in amenintarea

savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar

public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiuni

ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiuni.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii de

stat.Infractiunea de ultraj are si un obiect juridic secundar care consta in relatiile sociale la

libertatea psihica, integritatea corporala, sanatatea persoanei sau respectul datorat puterii

judecatoresti.

3. Obiectul material. In modalitatea alin. 1, infractiunea nu are obiect material.

In formele agravate din alin. 2, obiectul material este constituit din corpul victimei, asupra careia se

realizeaza violentele fizice.


formele.

5. Subiect pasiv principal este statul roman. Subiect pasiv secundar poate sa fie

numai un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii

de stat.

6. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printr-o fapta de

amenintare, savarsita impotriva unui functionar public ce indeplineste o functie care

implica exercitiul autoritatii de stat.


8. Tentativa si consumarea.Tentativa nu este pedepsita.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care actiunea fiind savarsita se

produce urmarea socialmente periculoasa.


10. Forme agravate. Infractiunea are trei forme agravate prevazute in alin. 2 si 4.

I . Potrivit alin. 2 infractiunea este mai grava, daca se realizeaza prin lovirea sau

orice acte de violenta.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau amenda.

II - Potrivit alin. 3, infractiunea de ultraj este mai grava, daca se realizeaza prin

vatamare corporala, savarsita impotriva unui functionar public care indeplineste o

functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru

fapte indeplinite in exercitiul functiunii.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 6 ani.

III - Potrivit alin. 4, infractiunea este si mai grava, daca se realizeaza prin

vatamarea corporala grava, savarsita impotriva unui functionar public care

indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul

functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii.


11. Cazuri speciale de pedepsire. Potrivit prevederilor art. 239 ind. 1 C.p., in cazul

infractiunilor prevazute in art. 180-182, 189 si 193 savarsite impotriva sotului,

copiilor sau parintilor unui judecator, procuror, politist, jandarm ori militar, in scop

de intimidare sau de razbunare pentru acte sau fapte indeplinite in exercitiul

functiunii, maximul pedepsei se majoreaza cu 2 ani.

UZURPAREA DE CALITATI OFICIALE (art. 240)


folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea

vreunui act legat de acea calitate.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la autoritatea de stat,

relatii care implica exercitarea calitatilor oficiale numai de catre persoanele investite,

in conditiile legii cu astfel de calitati.


4. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si de catre o persoana investita cu o

calitate oficiala, daca foloseste fara drept o alta calitate oficiala.

5. Latura obiectiva. Elementul material presupune savarsirea cumulativa a celor

doua actiuni prevazute in textul de incriminare:

- folosirea fara drept a unei calitati oficiale, in sensul atribuirii unei astfel de

calitati. Folosirea calitatii oficiale se face fara drept, fara un titlu legitim.

- indeplinirea vreunui act legat de acea calitate - inseamna a efectua un act care

intra in sfera atributiilor de serviciu ale persoanei legal investita cu exercitiul acelei

calitati. Pentru existenta infractiunii este suficient ca actul sa fie indeplinit in asa fel

incat sa rezulte, fara dubiu, ca este vorba de un act legat de respectiva calitate oficiala.

6. Latura subiectiva. Infractiunea presupune intentia, care priveste atat actiunea

de folosire fara drept a calitatii oficiale cat si actiunea de indeplinire a actului legat de

acea calitate.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care, folosind fara drept o calitate

oficiala, faptuitorul indeplineste un act legat de acea calitate, moment in care se

produce si urmarea socialmente periculoasa.


PORTUL NELEGAL DE DECORATII SAU SEMNE DISTINCTIVE

(art. 241)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in purtarea, fara drept, de decoratii,

de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat.


autoritatii de stat, relatii care presupun purtarea decoratiilor, uniformelor sau semnelor

distinctive ale unui organ de stat numai de catre persoanele carora li s-a conferit acest

drept.

3. Obiectul material consta in decoratia, uniforma sau semnul distinctiv al unui

organ de stat, pe care faptuitorul il poarta fara drept.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar o persoana care are drept de a purta

uniforma sau semnul distinctiv caracteristic altui organ se stat.

Participatia penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiunea de purtare,

fara drept, de decoratii, uniforme sau semne distinctive ale unui organ de stat.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care s-a realizat efectiv actiunea

de purtare a decoratiei, uniformei etc., moment in care se produce si urmarea

socialmente periculoasa a faptei.



I - Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta consta in purtarea, fara

drept, de uniforme, grade sau insigne militare.


II - Potrivit alin. 3, fapta prevazuta in alin. 2, este, la randul ei, mai grava daca se

savarseste in timp de razboi.


SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE INSCRISURI (art. 242)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in, sustragerea ori

distrugerea unui dosar, registru, document sau alt inscris, care se afla in pastrarea

ori in detinerea unui organ sau a unei institutii de stat ori a unei unitati din cele la

care se refera art. 145, iar potrivit alin. 2, consta in distrugerea din culpa a vreunuia

din inscrisurile prevazute in alineatul precedent, care prezinta valoare artistica,

stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare.


autoritatii, relatii care sunt incompatibile cu faptele de distrugere, sustragere etc. a

documentelor aflate in pastrarea unitatilor la care se refer. art. 145 C.p.

3. Obiectul material. In forma prevazuta in alin. 1, obiectul material este format

dintr- un dosar, registru, document sau alt inscris aflat in pastrarea sau detinerea unui

organ sau unei institutii de stat, ori a unei unitati din cele la care se refer. art. 145 C.p.

In forma prevazuta in alin. 2, obiectul material se refere tot la dosar, registru, document sau alt

inscris aflat in pastrarea sau detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei unitati din

cele la care se refer. art. 145 C.p dar spre deosebire de alin.1, acel dosar, registru, document sau alt

inscris prezinta importanta artistic, stiintifica, istorica, arhivistica sau alta asemenea valoare.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca fapta este savarsita de un functionar

public aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, infractiunea este mai grava, potrivit

alin. 3.

5. Latura obiectiva. In modalitatea alin. 1, elementul material se realizeaza,

printr-o actiune de sustragere sau de distrugere, iar in modalitatea alin. 2, numai

printr-o actiune de distrugere.

6. Latura subiectiva. In modalitatea alin. 1, infractiunea se savarseste cu intentie,

iar in modalitatea alin. 2, infractiunea se savarseste din culpa.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila si se pedepseste, cand fapta

se savarseste in modalitatea alin. 1.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se savarseste actiunea

incriminata, moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 5 ani, pentru fapta din alin. 1, si

inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, pentru fapta din alin. 2.

9. Forma agravata. Potrivit alin. 3, infractiunea de sustragere sau distrugere de

inscrisuri este mai grava, daca faptele prevazute in alin. 1 si 2 sunt savarsite de un

functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.Sanctiunea in cazul acestei agravante se

majoreaza cu un an fata de pedeapsa din alineatele precedente.

RUPEREA DE SIGILII (art. 243)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in inlaturarea ori

distrugerea unui sigiliu legal aplicat.


autoritatii, relatii care sunt incompatibile cu faptele de inlaturare sau distrugere a unui

sigiliu legal aplicat.

3. Obiectul material este reprezentat de sigiliul legal aplicat, materialul in care se

gaseste amprenta sigiliului.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul are calitatea de custode

al bunurilor sigilate, infractiunea prezinta forma agravata din alin. 2. Participatia

penala este posibila sub toate formele.


- inlaturarea sigiliului, constand in indepartarea materialului in care a fost

imprimata amprenta sigiliului sau

- distrugerea unui sigiliu legal aplicat, consta in nimicirea materialului in care a

fost imprimata amprenta acestuia.

6. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu intentie, directa sau indirecta.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care sigiliul legal aplicat este

inlaturat sau distrus efectiv, moment in care se produce si urmarea socialmente

periculoasa.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 1 an sau amenda.

9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta a fost

savarsita de custode.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda

SUSTRAGEREA DE SUB SECHESTRU (art. 244)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in sustragerea unui bun

care este legal sechestrat.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale privind respectul datorat sechestrului

legal aplicat, ca masura a autoritatii de stat.

3. Obiectul material consta in bunul legal sechestrat asupra caruia se exercita

actiunea de sustragere.

4. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si proprietarul bunului.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiunea de sustragere a

bunului legal sechestrat.

6. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste numai cu intentie. Faptuitorul

trebuie sa cunoasca imprejurarea ca bunul pe care il sustrage este legal sechestrat.


Consumarea infractiunii are loc in momentul sustragerii bunului legal sechestrat,

moment in care se produce si urmarea socialmente periculoasa.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la 1 an sau amenda.

9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta a fost

savarsita de custode.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda

CAPITOLUL V

INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI

DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITATI

REGLEMENTATE DE LEGE

INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL

(art. 246 - 258)

Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in fapta functionarului public, care, in

exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il

indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare a intereselor

legale ale unei persoane.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, care

presupune indeplinirea indatoririlor de serviciu in mod corect, cu respectarea

intereselor legale ale persoanelor.

3. Obiectul material. De regula, infractiunea este lipsita de obiect material. Totusi,

daca incalcarea indatoririlor de serviciu a fost savarsita in legatura directa cu un anumit

bun, infractiunea are si un obiect material, constand in acel bun.

4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau de

functionar , in acceptiunea prevederilor art. 147 alin. 1 si 2 C.p. Participatia penala

este posibila sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza:

- printr-o inactiune, constand in neindeplinirea unui act, ori

- printr-o actiune, constand in indeplinirea defectuoasa a unui act.

6. Latura subiectiva presupune intentia chiar si atunci cand elementul material se

realizeaza printr-o inactiune.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila in modalitatea comisiva, dar

legea nu prevede sanctionarea acesteia.

Consumarea infractiunii are loc in momentul indeplinirii actului in mod defectuos,

respectiv in momentul expirarii termenului in care actul trebuia sa fie indeplinit.


9. Forma agravata. Potrivit art. 248 ind. 1C.p., infractiunea este mai grava daca faptele

din art. 246 au avut consecinte deosebit de grave, in sensul prevederilor art. 146 C.p.


ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (ART. 247)


ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei sau a exercitiului drepturilor -

unei persoane ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate pe temei rasa,

nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta

politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronic.

necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu,

activitate a carei buna desfasurare este incompatibila cu ingradirea folosintei sau

exercitiul drepturilor vreunui cetatean sau cu crearea pentru acesta a unei situatii de

inferioritate pe temei rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala,

opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate,

boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

3. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau de un alt

functionar , in acceptiunea prevederilor art. 147 alin. 1 si 2 C.p.

Participatia penala este posibila sub toate formele.


- fapta de ingradire a folosintei sau exercitiului drepturilor vreunui cetatean - fara

nici o justificare legala, faptuitorul il impiedica pe un cetatean sa foloseasca drepturile

pe care le are sau sa le exercite in intregime.

- fapta de creare pentru un cetatean a unor situatii de inferioritate - fara nici o

justificare legala, faptuitorul ii creeaza persoanei vatamate, o situatie defavorabila in

raport cu ceilalti cetateni.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care actiunea faptuitorului este

dusa pana la capat, moment in care se produce urmarea socialmente periculoasa, adica

lezarea unui drept al persoanei.


8. Forma agravata. Potrivit art. 248 ind. 1 C.p., infractiunea are forma agravata daca

faptele din art. 247 au avut consecinte deosebit de grave, in acceptiunea prevederilor

art. 146 C.p.


ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (ART. 248)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in fapta functionarului public, care,

in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il

indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata a

bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele

la care se refer. art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale care asigura buna desfasurare a

activitatii de serviciu prin indeplinirea cu corectitudine de catre functionarii publici a

indatoririlor lor de serviciu.

3. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau de alt

functionar.

4. Latura obiectiva. Elementul material se poate realizeaza:

- printr-o inactiune, constand in neindeplinirea unui act, ori

- printr-o actiune, constand in indeplinirea defectuoasa a unui act, in sensul de

atributiune de serviciu.


6. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila in cazul formei comisive, dar

nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc, dupa caz, in momentul indeplinirii in mod

defectuos a actului, iar in forma omisiva, in momentul expirarii termenului in care

actul trebuia indeplinit, si se produce fie o tulburare insemnata a bunului mers al

unitatii, fie o paguba cauzata patrimoniului acesteia.


8. Forma agravata. Potrivit art. 248 ind 1C.p., infractiunea este mai grava daca faptele

prevazute in art. 248 au avut consecinte deosebit de grave, in acceptiunea

prevederilor art. 146 C.p.


NEGLIJENTA IN SERVICIU (ART. 249)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in incalcarea din culpa, de catre un

functionar public, a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin

indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al

unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera

art. 145 sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor

legale ale unei persoane.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la corectitudinea

indeplinirii atributiunilor de serviciu de catre functionarii publici, precum si de catre

ceilalti functionari.

3. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau de

functionar .

4. Latura obiectiva. Elementul material presupune incalcarea unei indatoriri de

serviciu si se realizeaza:

- printr-o inactiune, constand in neindeplinirea acesteia, ori

- printr-o actiune, constand in indeplinirea defectuoasa a respectivei indatoriri.

5. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma culpei.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea

socialmente periculoasa a faptei.


8. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea are forma agravata, daca fapta

prevazuta in alin. 1 a avut consecinte deosebit de grave, in acceptiunea prevederilor

art. 146 C.p.


PURTAREA ABUZIVA (ART. 250)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in intrebuintarea de

expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar public in exercitiul

atributiilor de serviciu.

2. Obiectul juridic special consta in relatiile sociale referitoare la normala

desfasurare a activitatii de serviciu, relatii care presupun corectitudine din partea

functionarilor.

3. Obiectul materiala In forma sa simpla, din alin. 1, infractiunea este lipsita de obiect materiala. In

forma agravata din alin. 3 obiectul material al infractiuni este constituit din corpul victimei, asupra

careia se exercita nemijlocit actele de violenta fizica.

4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau un alt

functionar . Participatia penala este posibila, de regula, sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin actiunea faptuitorului,

constand in intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care faptuitorul intrebuinteaza

expresiile jignitoare fata de o persoana cu care se afla in legatura cu exercitiul functiei

sale. Infractiunea poate sa aiba forma continuata.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la o luna la un an sau amenda.

9. Forme agravate. Infractiunea are patru forme agravate, prevazute in alin. 2 si 5.

I . Prima formta agravata exista potrivit alin. 2, si consta in amenintarea fata de o

persoana, savarsita de catre un functionar public aflat in exercitiul atributiilor de

serviciu. Elementul material al laturii obiective consta in fapta de amenintare savarsita

de catre un functionar public. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau

amenda.

II . A doua forma agravata exista potrivit alin. 3, si consta in lovirea sau alte acte

de violenta savarsite in conditiile alin. 1.


III . A treia forma agravata exist. potrivit alin. 4, constand in vatamarea

corporala savarsita de catre functionar ul public, in conditiile alin. 1.

Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani

IV . A patra forma agravata exista potrivit alin. 5, si consta in vatamarea

corporala grava savarsita de catre functionarul public, in conditiile alin. 1.


NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT (ART. 252)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in neglijenta care are drept urmare

distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret

de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea

secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului.

2. Obiectul juridic consta in relatiile referitoare la buna desfasurare a activitatii

de serviciu, relatii care presupun stricta pastrare a documentelor si datelor care

constituie secrete de stat.

3. Obiectul material consta in documentul distrus, alterat, pierdut sau sustras, in

cazul in care comportarea neglijenta a faptuitorului a avut ca urmare distrugerea,

alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat.


5. Latura obiectiva. Elementul material presupune o comportare neglijenta a

faptuitorului in pastrarea secretului de stat, care semnifica nu numai lipsa de grija a

faptuitorului, ci si nesocotinta, imprudenta, nepasarea, ca si nedibacia acestuia in

pastrarea documentelor sau datelor ce constituie secrete de stat.

6. Latura subiectiva. Infractiunea se savarseste cu vinovatie sub forma culpei.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care comportarea neglijenta a

faptuitorului are una dintre urmarile alternative prevazute in textul de incriminare,

moment in care se produce urmarea socialmente periculoasa, starea de pericol pentru

interesele statului.


CONFLICTUL DE INTERESE (ART. 253)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in fapta functionarului public care, in

exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei

decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul

sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care

s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a

beneficiat ori beneficiza de servicii sau foloase de ori natura.

2. Obiectul juridic este reprezentat de relatiile sociale cu privire la corectitudinea

functionarilor publici in indeplinirea atributiunilor de serviciu.


4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public.

Participatia penala este posibila sub toate formele. Instigator sau complice poate fi

orice persoana.

5. Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza prin:

- indeplinirea unui act, indeplinirea unei atributiuni de serviciu.

- participarea la luarea unei decizii se realizeaza atunci cand functionarul public

face parte din conducerea colectiva a persoanei juridice


7. Tentativa si consumarea. Tentativa este posibila insa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se realizeaza fapta incriminata,

cu consecinaa obtinerii unui folos material.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de

a ocupa o functie publica pe durata maxima.

LUAREA DE MITA (ART. 254)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in fapta functionarului care, direct sau

indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori accepta

promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu

indeplini, ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale se serviciu sau

in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la buna desfasurare a

activitatii de serviciu.

3. Obiectul material. Luarea de mita este lipsita, de regula, de un obiect material.

Totusi, daca actiunea faptuitorului priveste in mod direct un bun, infractiunea are si

un asemenea obiect, constand in bunul respectiv.

4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar , in acceptiunea

prevederilor art. 147 C.p. cum ar fi, de exemplu: administratorul unei societati

comerciale, medicul de circumscriptie, revizorul vamal, militarul in termen, care se

afla in serviciul temporar al Ministerului de Interne, si care, in calitate de santinela,

exercita o insarcinare ce consta in controlul trecerii frontierei, primarul unei comune,

care a pretins si a incasat de la un localnic o suma de bani, in scopul efectuarii unor

mentiuni favorabile acestuia in registrul agricol etc.

5. Latura obiectiva. Elementul material se poate realiza fie printr-o actiune, fie

printr-o inactiune. Actiunea se realizeaza prin una dintre urmatoarele trei modalitati

alternative:

- pretinderea;

- primirea de bani sau alte foloase ce nu i se cuvin faptuitorului, ori

- acceptarea promisiunii unor astfel de foloase.

Inactiunea presupune nerespingerea unor astfel de foloase.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa. Faptuitorul actioneaza cu un

scop special: indeplinirea, neindeplinirea, intarzierea indeplinirii unui act privitor la

indatoririle sale de serviciu sau efectuarea unui act contrar acestor indatoriri.

7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul savarsirii actiunii sau a inactiunii

incriminate, in momentul pretinderii sau primirii banilor sau foloaselor necuvenite ori

in momentul in care faptuitorul accepta sau nu respinge promisiunea unor asemenea

foloase. Orice activitate ulterioara acestui moment, constand, de exemplu, in refuzul

primirii folosului promis ori restituirea acestuia, nu are nici o influenta asupra

existentei infractiunii.


9. Forma agravata. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta

prevazuta in alin. 1, a fost savarsitade un functionar cu atributii de control.


10. Confiscarea speciala. Potrivit alin. 3, banii, valorile sau orice alte bunuri care

au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul

este obligat la plata echivalentului lor in bani.

DAREA DE MITA (ART. 255)

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. 1, infractiunea consta in promisiunea,

oferirea sau darea de bani sau alte foloase, in modurile si scopurile aratate in art.

254 C.p.


activitate a carei buna desfasurare este incompatibila cu savarsirea unor fapte de

corupere asupra functionarilor.

3. Obiectul material. Infractiunea este lipsita, de regula, de un obiect material.

Totusi, daca actiunea faptuitorului se refera la un anumit bun, infractiunea are si un

astfel de obiect, constand in acel bun.

4. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila atat in

forma coautoratului cat si in forma instigarii sau a complicitatii.

5. Latura obiectiva. Elementul material se poate realizat prin:

- promisiunea, care se refera la avantajul pe care il va avea functionarul daca va

actiona in sensul dorit de catre mituitor.

- oferirea, care presupune prezentarea folosului pe care functionarul urmeaza sa-l

primeasca.

- darea de bani sau alte foloase unui functionar , care presupune actul corelativ al

primirii.

6. Latura subiectiva presupune intentia directa. Mituitorul actioneaza cu un scop

special, si anume indeplinirea, neindeplinirea sau intarzierea indeplinirii unui act

privitor la indatoririle de serviciu ale celui asupra caruia savarseste actul de corupere,

ori efectuarea unui act contrar respectivelor indatoriri. Fapta constituie infractiunea de

dare de mita chiar daca scopul nu este realizat.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se promite, se ofera ori se da

functionarului banii sau foloasele, in scopul si in conditiile aratate in art. 254 C.p.,

moment in care se produce si urmarea periculoasa a faptei.


9. Confiscarea speciala. Potrivit alin. 4, banii, valorile sau orice alte bunuri care au

facut obiectul darii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul

este obligat la plata echivalentului lor in bani.

Confiscarea speciala are loc chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare.

10. Cauza speciala care inlatura caracterul penal al faptei. Potrivit alin. 2,

fapta prevazuta in alineatul precedent nu constituie infractiune atunci cand mituitorul

a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

11. Cauza speciala de nepedepsire. Potrivit alin. 3, mituitorul nu se pedepseste

daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat

pentru acea infractiune.

12. Restituirea bunurilor. Potrivit prevederilor alin. 5, banii, valorile sau orice

alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat in cazurile aratate in alin. 2 si 3.

Primirea de foloase necuvenite (art. 256)

1. Notiune si definitie.

Potrivit alin. 1, infractiunea consta in primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani

ori alte foloase dupa ce a indeplinit un act in virtatea functiei sale si la care era obligat in temeiul

acesteia.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de serviciu, la

corectitudinea functionarilor in indeplinirea indatoririlor de serviciu.

3. Obiectul material. Desi, de regula, lipsita de un obiect material, infractiunea

poate avea, in unele cazuri, si un astfel de obiect.

4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar. Participatia penala

este posibila sub toate formele.

5. Latura obiectiva. Elementul material consta in actiunea faptuitorului de a

primi bani sau alte foloase.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care faptuitorul, dupa indeplinirea

actului, primeste banii sau foloasele.


9. Confiscarea speciala : potrivit alin. 2, banii, valorile sau orice alte bunuri

primite se confisca.

Traficul de influenta (art. 257)

1. Notiune si definitie. Infractiunea consta in primirea ori pretinderea de bani sau

alte foloase, ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori

pentru altul, savarsita de o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta aspura

unui functionar pentru al determina sa faca sau sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de

servicii.


relatii care sunt incompatibile cu orice interventie, reala sau imaginara.

3. Obiectul material. De regula, infractiunea este lipsit. de obiect material. Daca

faptuitorul primeste un bun, va exista si un obiect material, constand in bunul

respectiv.


5. Latura obiectiva. Elementul material poate fi realizat prin:

- primirea de bani sau alte foloase.

- pretinderea de bani sau alte foloase, care inseamna formularea de catre faptuitor,

in mod expres sau tacit, a cererii ca sa i se dea o suma de bani, un bun etc.

- acceptarea de promisiuni de daruri.



Consumarea infractiunii are loc in momentul in care faptuitorul pretinde, primeste

bani sau alte foloase ori accepta promisiunea unor foloase sau daruri.


9. Confiscarea speciala. Potrivit alin. 2, dispozitiile art. 256 alin. 2 se aplica in

mod corespunzator. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca

acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.

DENUNTAREA CALOMNIOASA- art. 259

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. (1), infractiunea consta in invinuirea mincinoasa

facuta prin denunt sau plangere, cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o

persoana, iar potrivit alin. (2), consta in producerea ori ticluirea de probe mincinoase, in

sprijinul unei invinuiri nedrepte.

2. Obiectul juridic consta in relatiile sociale referitoare la activitatea de infaptuire a

justitiei.

3. Obiect material nu exista.


formele.

5. Latura obiectiva. In conditiile alin. (1), elementul material se realizeaza printr-o

invinuire mincinoasa, facuta prin plangere sau denunt, cu privire la savarsirea unei

infractiuni de catre o persoana.

In conditiile alin. (2), elementul material se realizeaza printr-o actiune constand in

producerea sau ticluirea de probe mincinoase, in sprijinul unei invinuiri nedrepte.

6. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, fiind

necesar ca faptuitorul sa fi cunoscut caracterul mincinos al invinuirii sau al probelor.


Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se face invinuirea mincinoasa.

sau in care se produc ori se ticluiesc probele mincinoase.

8. Sanctiunea consta in inchisoare de la 6 luni la 3 ani pentru fapta din alin. (1), si

inchisoare de la 1 la 5 ani pentru fapta prevazuta in alin. (2).

9. Cauza speciala de reducere a pedepsei. Potrivit alin. (3), daca cel care a savarsit fapta

declara mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale fata de persoana in contra careia s-a

facut denuntul sau plangerea, ori impotriva careia s-au produs probele, ca denuntul,

plangerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se reduce potrivit art. 76 C. pen.

MARTURIA MINCINOASA - art. 260

1. Notiune si definitie. Potrivit alin. (1), infractiunea consta in fapta martorului care

intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta

martori, face afirmatii mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile

esentiale asupra carora a fost intrebat, iar

potrivit alin. (4), dispozitiile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzator si expertului

sau interpretului.

2. Obiectul juridic principal consta in relatiile sociale referitoare la infaptuirea

justitiei, relatii care presupun sinceritate din partea celor ascultati ca martori ori folositi

ca experti sau interpreti in cauze penale, civile, disciplinare sau in orice alta cauza.


4. Subiectul activ este calificat prin calitatea de martor, expert sau interpret.

5. Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective consta in fapta martorului

care face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale

asupra carora a fost intrebat.


7. Tentativa si consumarea. Tentativa infractiunii este posibila cand fapta se

realizeaza printr-o actiune, insa nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care martorul, expertul sau interpretul

semneaza depozitia facuta sau in momentul in care raportul de expertiza ori traducerea

este depusa la organul judiciar.


9. Cauza speciala de nepedepsire. Potrivit alin. (2), fapta prevazuta in aliniatul

precedent nu se pedepseste daca, in cauzele penale, mai inainte de a se produce arestarea

inculpatului, ori in toate cauzele mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare sau de a se fi

dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul isi retrage marturia.

10. Cauza speciala de reducere a pedepsei. Potrivit alin. (3), daca retragerea marturiei a

intervenit in cauzele penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului sau in toate cauzele dupa

ce s-a pronuntat o hotararea, sau dupa ce s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase,

instanta va reduce pedeapsa potrivit art. 76 C. pen.

Date post:	28-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	mady-oana
View:	85 times
Download:	1 times

Portofoliu Infractiuni Dr. Penal Special Sem I PDF

Documents